Suport Curs Filosofie 1

7/26/2019 Suport Curs Filosofie 1

1/104

FILOSOFIE

SUPORT DE CURS

201


2/104

2

4CUPRINS

Prefata........................................................................................................................................5

Cursul 1.

Introducere: Obiectul i problematica filosofiei ........................................................................6

Cursul 2

Filosofia in Grecia antica.................................................................................................... ....11

1. Geneza civilizatiei grece ti ...........................................................................................112. Preistoria Greciei..........................................................................................................123. Epoca istorica a anticitatii grece ti .............................................................................16

Cursul !

Protofilosofia greceasca...........................................................................................................1"

1. Caracterizare generala...................................................................................................1"2. Poemele omerice.........................................................................................................1#3. Creatia lui $esio%.........................................................................................................204. Orfismul.......................................................................................................................21

Cursul 4Geneza filosofiei.............................................................................................................. ........ .2!

1. Originile i perio%izarea a filosofiei antice grece ti ......................................................2!2. Etapa clasica a filosofiei antice grece ti ........................................................................242.1. Caracterizare generala...................................................................................................24

3. Socrate......................................................................................................................... 26

3.1.Personalitatea si procesul...............................................................................................263.2.Conceptia filosofica.......................................................................................................2&

Cursul 5

Platon!!!" 1

1. 'epere biografice..........................................................................................................!1

2. Opera............................................................................................................................ !23. Conceptia filosofica......................................................................................................!2

3.1.Mitul pesterii ( para%igma alegorica a filosofiei platoniciene..........................................!!3.2.Ontologia platoniciana. Teoria Ideilor.............................................................................!43.3.Gnoseologia platoniciana. )eoria reamintirii (anamnesis)..............................................!53.4.)eoria social ( politica..................................................................................................... !6

Cursul 6

#ristotel.................................................................................................................................... !#

1. 'epere biografice..........................................................................................................!#2. Opera............................................................................................................................ !&3. Conceptia filosofica......................................................................................................41

3.1.*iziunea ontologica........................................................................................................413.2.+istemul tiintelor ...........................................................................................................423.3.)eoria social(politica......................................................................................................4!

Cursul "

Filosofia E$ului %ediu............................................................................................................44

1. Caracterizare generala...................................................................................................442. To&a d'#(uino............................................................................................................4"

2.1.'epere biografice........................................................................................................... 4"


3/104

!

2.2.,octrina teologico(filosofica..........................................................................................4#

Cursul #

Filosofia E)ocii %oderne..................................................................................................... ...50

1. Caracterizare generala............................................................................................... ...502. Orientari fun%amentale in filosofia epocii mo%erne......................................................503. E&)iris&ul: *o+n Loc,e............................................................................................51

3.1.'epere biografice............................................................................................................513.2.Opera..............................................................................................................................523.3.Conceptia filosofica........................................................................................................5!

Cursul &

Rationalis&ul: Rene Descartes..............................................................................................55

1. 'epere biografice..................................................................................................... ....552. Opera carteziana...........................................................................................................563. Conceptia filosofica............................................................................................... ......56

3.1.-eto%a cartesiana..........................................................................................................563.2.rgumentul cogito........................................................................................................5#

Cursul 10Filosofia clasica ger&ana: I&&anuel -ant.........................................................................60

1. 'epere biografice........................................................................................................602. Evolutia creatiei /antiene................................................................................... ........613. +istemul filosofic........................................................................................................62

3.1.Gnoseologia..................................................................................................................623.2.Etica............................................................................................................................. 643.3.Estetica........................................................................................................................ .65

Cursul 11

Filosofia n ationalists a secolului al .I./lea........................................................................66

1. #rt+ur Sc+o)en+auer..................................................................................................... ....66

1.1.'epere biografice................................................................................................. ....661.2.Conceptia filosofica..................................................................................................6"

2. Friedric+ 0! Nietzsc+e.....................................................................................................6#

2.1.'epere biografice.............................................................................................. ......6#2.2.Conceptia filosofica.................................................................................................6&

Cursul 12

Filosofia secolului al ../lea.................................................................................................... "1

%artin 1eidegger...................................................................................................................."1

1. 'epere biografice........................................................................................................ ."12. Conceptia filosofica......................................................................................................"2

2.1. *iata neautentica............................................................................................................"4

2.2. *iata autentica................................................................................................................"42.3. -oartea ca posibilitate i angoasa .................................................................................."52.4. *iata autentica i anticiparea mortii ..............................................................................."62.5. imbaul i poezia ..........................................................................................................""

Cursul 1!

-arl Po))er............................................................................................................................. #0

1. 'epere biografice........................................................................................................ .#02. Conceptia filosofica......................................................................................................#0


4/104

4

2.1.*iziunea epistemologica.................................................................................................#02.2.)eoria social(politica.......................................................................................................#2

Cursul 14

Filosofia ro&aneasca................................................................................................................#5

Lucian 2laga............................................................................................................................#5

1. 'epere biografice..........................................................................................................#5

2. Opera............................................................................................................................ #63. +istemul filosofic......................................................................................................... .#"

3.1.Cunoa terea para%isiaca i cunoa terea luciferica .........................................................#"3.2.Cenzura transcen%enta i -arele nonim .....................................................................#&3.3. ilosofia culturii i a valorilor .......................................................................................&0

2i3liografie generala...............................................................................................................&2


5/104

5

PREF#T#9

*aloarea filosofiei se plaseaza e3clusiv printre bunurile

spiritului i numai aceia pe care aceste bunuri nu(i lasa

in%iferenti pot intelege ca stu%iul filosofiei nu este o pier%ere%e timp.

ertran% 'ussell

ceasta lucrare este un curs universitar al prof. univ. dr. Romulus Chiri a %estinat

stu%entilor, elevilor si profesorilor, ca i oricarei persoane care %ore te sa- i formeze, amplifice,

aprofundeze sau reactualizeze cultura istorico-filosofica generala. Principalul sau oiectiv este

sa contriuie la formarea, actualizarea, consolidarea i diversificarea culturii filosofice a celor

care il parcurg.

Prezentul curs are caracter introductiv, limitan%u(se laprezentarea celor mai importante

achizitii ale principalelor etape ale evolutiei istorice a filosofiei occidentale. Pentru conturarea

specificului fiecarei etape analizate la inceputul prezentarii ei autorul i(a facut o caracterizare

generala succinta, pe care a ilustrat(o apoi prin e3aminarea celor mai semnificative viziuni

filosofice %in perimetrul sau %in perspectiva preponderent sintetica, urmarin%u(se %oar

eviden ierea contriu iilor lor teoretice ma!ore. re%us referintele critice i e3egetice la

minimum retinan%u(le numai pe cele care contribuie realmente la mai buna intelegere a

problemelor e3aminate.

ilosofii selecta i sunt printre cei mai reprezentativi pentru epocile i mi carile de idei

carora le-au apartinut i e"aminarea conceptiilor lor ofera o imagine rezonail de fidela a

dinamicii filosofiei occidentale.


6/104

6

Cursul 1

7)'O,8CE'E

O2IECTUL SI PRO2LE%#TIC# FILOSOFIEI

Etimologic termenulfilosofieprovine %in greaca vece %in cuvintele philo ( 9%ragoste:

9iubire: i sophia ( 9intelepciune:1. Conform acestei etimologii prin filosofie ar trebui sa

intelegem %eci o dragoste, o iuire de intelepciune. ,e i sugestiva aceasta etimologie este

%estul %e vaga i oricum insuficienta pentru conturarea specificului filosofiei. +e impune %eaceea o abor%are ceva mai analitica a obiectului i problematicii filosofiei. +tu%iul istoriei

filosofiei nu poate incepe fara ;re


7/104

"

cercetarea naturii mai presus de orice alta activitate. Ei nu se consi%era 9intelepti: caci intelept

nu poate fi decat *eul+ omul n(ar putea fi %ecat cel mult iuitor de intelepciune, a%icafilosof.

,in relatarea lui Cicero %ecurg %oua trasaturi ale filosofiei ce vor caracteriza in%eosebi

mo%ul in care au conceput(o la originile ei grecii=

a. filosofia este o activitate %ezinteresata gratuita a%ica ea nu are nicio utilitate practicaAb. filosofia se ocupa cu cercetarea naturii trasatura caracteristica in special etapei

presocratice a filosofiei antice grece ti careia i(a apartinut P>tagoras.

a ran%ul sau $eraclit %in Efes vorbe te in fragmentele care ne(au parvenit %in lucrareasaespre natura %espre aratii iuitori de intelepciune - filosofoi andres - care treuie sa se

informeze asupra unei sumedenii de lucruri, a%augan% insa ca %oar multimea cunostintelor

-polmatia - nu te face intelept. ilosofia nu se i%entifica %eci cu eru%itia ea urmarin%

%escifrarea naturii lucrurilor.

ilosofia mai este %enumita uneori i metafizica, %upa titlul lucrarii fun%amentale %e

filosofie a lui ristotel %e i in mo% riguros metafizica este numai teoria principiilor generale

ale e"istentei si ale cunoasterii.

a inceputurile sale filosofia inclu%ea totalitatea cunostintelor omului despre lume, atat a

celor cu caracter general ;care vor ramane %e(a lungul intregii sale istorii apanaul ei


8/104

#

stu%iaza particularitatile procesului cognitiv in %iferite %omenii ale cunoa terii tiintifice=

epistemologia matematicii a fizicii a biologiei a tiintelor umane etc.

/0ntropologia filosofica ;gr. antropos ( 9om: i logos ( 9cuvant: 9teorie:< este %isciplina

ce stu%iaza problematica generala a omului= natura i esenta e3istentei umane sensul e3istentei

umane libertatea fericirea moartea i semnificatiile sale filosofice etc. n afara antropologiei

filosofice e3ista i o antropologie fizica ce stu%iaza problemele omului cu autorul unor meto%e

i concepte proprii tiintelor.

0"iologia ;gr. a"ia ( 9valoare: i logos ( 9cuvant: 9teorie:< ( %isciplina filosofica cestu%iaza geneza structura interactiunea tipologia cunoa terea realizarea ierarizarea i

functiile valorilor in viata sociala corelatiile %intre ele %inamica sistemelor %e valori etc.

1ilosofia politicd ( stu%iaza problemele i implicati ve filosofice ale vietii politiceA 1ilosofia moralei - stu%iaza problemele i implicatiile filosofice ale moralitatiiA 1ilosofia dreptului ( stu%iaza problemele i implicatiile filosofice ale %omeniului uri%icA

1ilosofia istoriei - stu%iaza problemele i implicatiile filosofice ale %evenii istoriceA

1ilosofia religiei - stu%iaza problemele i implicatiile filosofice ale fenomenului religiosetc.

,e(a lungul evolutiei sale istorice tot %in filosofie s(au %esprins i s(au constituit ca

%iscipline relativ autonome i etica, estetica logica, psihologia, sociologia, politologia etc. ,e i

unele %intre ele nu( i mai recunosc ;sau poate ca nu( i cunosc@< ori i i ignora originea filosofica

nimeni nu poate contesta faptul ca multe %intre problemele pe care ele le stu%iaza au fost puse i

abor%ate pentru prima %ata in ca%rul unor viziuni filosofice. Cu certitu%ine ca revenirea lor

perio%ica la originile lor filosofice s(a %ove%i benefica pentru evolutiile lor.

Pentru mai buna intelegere a specificului filosofiei este instructiva i analiza succinta a

raporturilor sale cu celelalte forme ale culturii in%eosebi cu cele apropiate %e ea ca obiect

problematica ori meto%e. -a voi limita in acest conte3t la analiza raporturilor %intre filosofie i

tiinta i %intre filosofie i religie.

Raporturile dintre filosofie si stiinta a cum am aratat mai sus filosofia nu este o stiintd, ci oforma distincta si autonoma a

culturii, care la originile sale inclu%ea totalitatea cuno tintelor omului %espre lume inclusiv pe

cele care au intrat ulterior in competenta tiintelor. n mo% firesc intre filosofie i tiinta e3ista o serie %e asemanari %eosebiri i influente reciproce.

0semanarile %intre ele %e refera in%eosebi la meto%ele i proce%eele pe care ambele le

utilizeaza in sensul ca atat filosofia cat i tiintele folosesc metode si procedee rationale cu

autorul carora urmaresc solutionarea cat mai riguroasa a problemelor pe care le abor%eaza.

Evi%ent filosofia nu poate atinge gra%ul %e rigoare al %emersurilor tiintelor in primul ran%

%atorita faptului ca vizan% cel putin implicit lumea in ansamblul sau totalitatea problemele pe

care ea le abor%eaza nu se preteaza la proce%uri %e testare i %e verificare la fel %e puternice ca

cele utilizate %e tiinte. n timp ce %emersurile tiintifice pot fi probate %e cele mai multe ori

enunt cu enunt %octrinele filosofice pot fi probate numai global relativ i in termeni %e

plauzibilitate. Ca i teoriile tiintifice conceptiile filosofice trebuie sa satisfaca in primul ran%

e3igente %e coerenta logica a%ica sa nu inclu%a propozitii care se e3clu% reciproc. Ca i

tiintele filosofia tin%e %eci spre rigoare spre clarificarea rationala spre %emonstrarea oriargumentarea cat mai consistenta a problemelor pe care le stu%iaza.

eoseirile %intre filosofie i tiinte sunt importante i ele se refera in primul ran% la

obiectele lor %e stu%iu. n timp ce filosofia vizeaza a a cum aratam mai sus lumea ca totalitate

e3istenta in ansamblul sau a%ica infinitatea, tiintele cerceteaza %omenii sau categorii %e

fenomene mai mult sau mai putin ample ( %ar intot%eaunafinite ( ale e3istentei. O alta %eosebire

%intre tiinte i filosofie care este a%esea repro ata celei %in urma consta in faptul ca in timp ce

cu privire la un anumit fenomen sau proces poate fi elaborata o singura teorie tiintifica vali%a

acela i fenomen sau proces poate face obiectul mai multor conceptii filosofice plauzibile fiecare


9/104

&

cu partea sa %e a%evar fiecare cu in%reptatirea sa evi%ent cu con%itia ca ele sa satisfaca

e3igentele %emersului teoretic ;a%ica sa nu fie autocontra%ictorii sa nu %enatureze fenomenul

sau procesul respectiv sa nu comita erori logice teoretice ori meto%ologice etc.


10/104

10

0semanarile %intre filosofie i religie se refera in%eosebi la obiectul lor %e stu%iu= atat

filosofia cat i religia cerceteaza e3istenta in ansamblul sau lumea ca totalitate. Ca i filosofia

orice religie contine i consi%eratii mai mult sau mai putin consistente asupra genezei structurii

i perspectivelor lumii. ,e e3emplu in cre tinism prima carte a 3iliei, 1acerea (%eneza)

prezinta a a cum sugereaza i %enumirea sa o viziune creationista asupra originii i structurii

lumii iar ultima carte 0pocalipsa, este un 9scenariu: escatologic2. semenea filosofiei i

religia plaseaza in centrul interesului sau omul i problematica sa incercan% sa %ezlege cate ceva

%in misterul trecerii sale prin aceasta lume. ,ecalogul biblic ;9cele zece porunci:< constituie %ee3emplu un veritabil co% etic in masura calauzeasca con%uita umana %ar in 3ilie e3ista i

numeroase alte pil%e proverbe recoman%ari etc. asupra mo%ului in care omul trebuie sa se

comporte in cele mai %iferite situatii %e viata pentru a putea spera la mantuire etc. 7u trebuie

ignorat nici faptul ca filosofia s(a nascut pe fon%ul unor viziuni mitico(religioase i ca %e(a

lungul istoriei sale ea a interferat in %iferite gra%e i mo%alitati cu religia.

eoseirile %intre filosofie i religie sunt insa numeroase i importante. Ele se refera

in%eosebi la meto%ele i proce%eele utilizate %e ele pentru e3plorarea obiectului lor comun. n

timp ce filosofia asemenea tiintei se a%reseaza cu preca%ere ( %e i nu e3clusiv@ ( ratiunii i

utilizeaza meto%e i proce%ee rationale religia se a%reseaza cu preca%ere ( %e i nu e3clusiv@

(credintei i apeleaza %e multe ori la dogme, a%ica la enunturi ne%emonstrate i a%esea

ne%emonstrabile solicitan% acceptarea lor necon%itionata %e catre cre%incio i. Ele sunt %eclarate

a%esea a%evaruri revelate a%ica a%evaruri obtinute pe o alta cale presupusa ca fiin% infailibila%ecat ratiunea. ilosofia este preocupata mai mult %e e3istenta terestra a omului i %e sensul

e3istentei sale in aceasta lume in timp ce religia este interesata mai mult %e %estinul postum al

omului %e caile mantuirii sale. ,aca filosofia este elaborata %e regula conceptual i intr(o

forma teoretica riguroasa fiin% accesibila %oar persoanelor cu un gra% relativ inalt %e instructie

religia este elaborata in cea mai mare parte in termenii limbaului comun ;a%esea araic

%atorita fortei tra%itiei in religie i unei anumite rezistente a sa la innoire


11/104

11

-e%iu este %e neconceput fara imprumuturile conceptuale teoretice i meto%ologice %in

filosofia antica greco(romana.

,ecurge ca filosofia tiinta i religia %e i sunt forme %istincte ale culturii au multiple

elemente comune i interferente putan% fi consi%erate mo%alitati complementare %e raportare a

omului la e3istenta raspunzan% unor necesitati aspiratii i i%ealuri umane relativ %istincte.


12/104

12

Cursul 2

FILOSOFI# IN GRECI# #NTIC#

4! Geneza ci$ilizatiei grece ti

G.F.. $egel ;1""0(1#!1


13/104

1!

sens i faptul ca ei ii numeau pe toti cei care nu aveau ca limba materna greaca arari

;%eoarece li se parea ca vorbirea lor era aspra i %e neinteles paran% a repeta la nesfar it o

singura silaba 9bar(bar(bar...< i ii socoteau a fi nu numai %iferiti %e ei ci i inferiori lor 8de la

naturd9, fie ca era vorba %espre membri unor civilizatii evoluate ca egiptenii ori per ii fie ai

unora mai putin evoluate ca scitii sau tracii.

Grecia este un tinut muntos sterp sarac putin prielnic atat pentru agricultura cat i

pentru pastorit. ceasta ari%itate a me%iului natural a facut ca populatiile migratoare care s(au

revarsat in intreaga anticitate %inspre sia sa ocoleasca Grecia continentala preferan%u(icampiile manoase %in centrul Europei. Grecii au avut astfel ragazul sa( i implineasca %estinul

spre %eosebire %e alte civilizatii antice al caror %ebut istoric promitator a fost curmat %e invazii

straine %evastatoare. Jgarcenia naturii i(a facut pe greci inventivi i cumpatati i(a %eterminat

%ezvolte me te ugurile sa faca comert i sa intemeieze colonii. Caci nu spiritul %e aventura

(care nici el nu le(a lipsit@ ( i(a impins sa( i paraseasca meleagurile natale i sa cutreiere lumea

cisdrdcia. Prosperitatea grecilor atata cata a e3istat in anticitate nu a fost un %ar al naturii ca

pentru alte popoare ;$ero%ot scria inspirat ca prin opozitie cu Grecia giptul este un dar al

:ilului), ci a fost cucerita pas cu pas printr(o permanenta incle tare cu natura i cu propriile lor

limite. Para%o3alsdrdcia ;principalele 9bogatii: naturale ale Greciei antice erau= maslinul vita

%e vie . caprele la care se poate a%auga . lutul cu calitati plastice intr(a%evar e3ceptionale

%in care grecii au %ezvoltat inca %in preistorie o veritabila in%ustrie ceramica ce le furniza o

mare gama %e recipiente in%ispensabile pentru %ezvoltarea timpurie a e3portului in carepon%erea era %etinuta %e uleiul %e masline i %e vin


14/104

14

2. cest al %oilea val migrator era alcatuit %in ahei si eoli. Cele %oua grupuri %e populatiielenice ;care s(au contopit %evenin% sub numele %e ahei sau aheeni, in%istincte< auocupat intreaga peninsula i au creat o civilizatie infloritoare %enumita civilizatia

miceniand, %upa numele celui mai important centru politic i a%ministrativ pe care l(auintemeiat ora ul Micene, %in nor%(estul peninsulei Peloponez. Ei vor fon%a iora ele 0tena, 0rgos, Plos, Tirint, Tea etc. n urul anului 1400 i.$r. aeii au cucerit iau efuit insula Creta, %ar vor suferi in secolele urmatoare influenta culturii cretane care

se va manifesta in special in arta i religie. ,e la infloritoarea civilizatie minoica;%enumita astfel %upa numele regelui legen%ar al insulei CretaMinos), aeii au %eprins

i arta navigatiei, %evenin% in scurt timp cea mai importanta forta maritima a spatiului

me%iteranean. Ei vor crea iprimul sistem de scriere european, cunoscut sub %enumirea

%e 8liniarul 39. cesta era o scriere silaicd ;semnele grafice %esemnau silabe


15/104

15

un%e vor fon%a ora ul +parta care a e3primat cel mai bine in intreaga anticitate greceasca

spiritul %orian.

Efectele invaziei %oriene asupra civilizatiei miceniene au fost %ezastruoase iar aportul

lor cultural i civilizator aproape nul. 7u este insa e3clus potrivit unor cercetari recente ca

%orienii sa fi curmat la venirea lor in Grecia %oar agonia unei lumi intrata %e mai multa vreme in

declin. Prosperitatea aeilor se %atorase in mare parte comertului maritim pe care ei il

practicasera pe scara larga in intregul bazin me%iteranean nu numai cu pro%use proprii ci i in

serviciul altor state %in zona. +uprematia lor maritima a fost pare(se intrerupta %e ascensiuneamisterioaselorpopoare ale mdrii ;populatii eterogene %e pirati i mercenari %in zona euro(afro(

asiatica me%iteraneana printre care nu este e3clus sa se fi aflat i multi aei care nu se %a%eau

in laturi %e la astfel %e in%eletniciri


16/104

16

vor supravietui a a cum este cazul %ublei monarii a +partei prerogativele li se vor restrange

%rastic %evenin% generali sauH i preoti ere%itari. Cea mai mare parte a pamantului arabil va fi

acaparata %e mici grupuri %e familii aristocratice care e3ercitau puterea prin interme%iul unor

institutii cum ar fi sfaturile sau magistraturile. utoritatea lor %e putine ori contestata se

legitima nu atat prin avere cat prin ascen%enta nobila care putea urca pana la un erou local

%aca nu ciar pana la un zeu. Ca urmare a posibilitatilor limitate ale unei economii prepon%erent

agrare i cu pro%uctivitate scazuta %e a satisface necesitatile unei populatii in continua cre tere

conflictele %intre aceasta aristocratie %ominanta i masa oamenilor liberi %ar lipsiti %e miloace%e subzistenta vor %eveni %in ce in ce mai frecvente i mai acute. Ele vor con%uce nu fara

momente %e acalmie i in forme ce %ifera %e la caz la caz la a%optarea unor sisteme %e legi care

vor limita puterea aristocratiei i vor preciza %repturile i libertatile cetatene ti. )reptat %in

aceste incle tari in cea mai mare parte a lumii grece ti va capata o larga a%eziune %ictonul

9legea e rege: care %iminua abuzurile aristocratiei i consfintea egalitatea %e %rept a tuturor

cetatenilor in fata legii. ,rumul spre regimul %emocratic era astfel %escis %ar el va fi urmat sau

nu in functie %e o multitu%ine %e impreurari tra%itii i con%itii locale. mpus %e particularitdtile

geografice ale %reciei, %ar mai ales %e mentalitatea pe care locuitorii ei i(o formasera in

in%elungata lor e3perienta %e viata comunitara %espre relatiile %intre in%ivi% i colectivitatea

careia(i apartinea polisul va fi patria careia grecii ii vor incina intreaga lor energie i

inteligenta. 'estrans la orasulfortificat propriu(zis ;care in%eplinea rolul %e centru politic

a%ministrativ comercial i cultural. laturi %e conditiile geografice specifice i %e patriotismul local, aceasta

convingere cvasiunanima a grecilor asupra caracteristicilor organizdrii politice ideale, e3plica

%e ce atata vreme cat i(au %ecis singuri %estinul ei n(au reu it i nici macar n(au aspirat sa( i

creeze un stat unitar ori un imperiu %upa mo%el asiatic ori egiptean ciar i atunci can% le(a fost

amenintata nu %oar in%epen%enta ci ciar e3istenta a a cum s(a intamplat %e e3emplu in

timpul invaziilor persane %e la inceputul secolului al *(lea i.$r. Polisul reprezenta %upa

aprecierea lui Pericle %in faimosul %iscurs pe care i(l atribuie istoricul )uci%i%e ;cca. 460(!

i.$r.


17/104

1"

democratice, care vor stimula la cote fara prece%ent inteligenta si creativitatea cetdtenilor i

care e3plica cel putin in parte %e ce Grecia reprezinta apogeul culturii si civilizatiei antice.

)rebuie sa a%augam insa ca %repturile politice se limitau ciar i in cele mai avansate

%emocratii antice grece ti numai la cetdtenii polisului respectiv, femeile rezi%entii straini

;regimul %e acor%are a cetateniei rezi%entilor care nu aveau unul sau ciar ambii parinti originari

%in cetatea in cauza fiin% e3trem %e restrictiv< i cu atat mai putin sclavii ;carora cele mai

stralucite spirite ale anticitatii ( Platon i ristotel ( nu le recuno teau nici macar con%itia

umana numin%u(i 9unelte vorbitoare:@< neavan% niciun %rept politic. ,e aceea supralicitareavirtutilor %emocratiei antice grece ti este tot atat %e paguboasa ca i minimalizarea lor. Este insa

in%ubitabil faptul ca civilizatia antica greceasca a marcat un progres remarcabil nu %oar in

organizarea politica a societatii ci i in reflectia teoretica asupra sa.

,aca prinscriere grecii au %epa it 9epoca obscura: prin polis ei vor intra in istorie.

+piritul grecesc era in %atele sale fun%amentale %eplin format i( i incepea marea aventura.

"! E)oca istorica a antic+itatii grece ti

Istoria anticd greceascd este impartita in mo% conventional in urmatoarele trei mari

etape=

1.tapa arhaicd este cuprinsa apro3imativ intre anii #00 i.$r. ;sau %upa alti istorici "50i.$r.< i 500 i.$r. a%ica %in perioa%a in care configuratia geopolitica a Greciei continentale i a

coastei occi%entale a siei -ici a %evenit suficient %e stabila pana in momentul in care auinceput a a(numitele rdzoaie medice ;razboaiele cu per ii ( apro3. 500(4#0 i.$r.


18/104

1#

42& i.$r.< temeiul unor mutatii social(economice politice i spirituale care( i vor pune %efinitiv amprenta asupra %estinului culturii i civilizatiei occi%entale.

3.tapa elenisticd, cuprinsa in mo% conventional intre !!1 i.$r. anul inceierii cuceririicetatilor grece ti %e catre le3an%ru -ace%on ;sau %upa alti istorici !2! i.$r. anul in carefaimosul rege ( autoproclamat intre timp imparat@ ( murea in abilon< i anul !1 i.$r. can%ultimul stat al imensului imperiu mace%onean Egiptul ca%ea sub stapanire romana. Este

perioa%a %e %eclin al cetatilor grece ti clasice care pierzan%u( i in%epen%enta i(au pier%ut cel

mai a%anc resort al fortei i creativitatii lor. Ele au intrat mai intai in componenta 'egatului-ace%onean i apoi a mperiului 'oman. Este a a%ar perioa%a %e criza profun%a i ireversibila

a lumii grece ti tra%itionale care se manifesta %eopotriva in plan economic social politic i spiritual. Ea este insa toto%ata i epoca %e elenizare, a%ica %e %ifuzare larga a valorilor culturii

i civilizatiei grece ti in intreaga lume antica care a avut ca principali vectori mai intai

mperiul -ace%onean i apoi pe cel 'oman. +inteza spiritului grec cu cel roman realizata pe

fon%ul aparitiei i raspan%irii rapi%e in intregul mperiu 'oman a religiei cre tine va reprezenta temelia a3iologica a culturii i civilizatiei occi%entale.


19/104

1&

Cursul !

PROTOFILOSOFI# GRECE#SC#

4! Caracterizare generala

ilosofia antica greceasca n-a apdrut dintr-o datd, deplin formatd, precum s(ar fi ivit

potrivit legen%ei zeita tena complet ecipata %e razboi %in capul tatalui sau Jeus ci a fost

precedatd si pregdtitd %e o e3perienta %e gan%ire imemoriala care se confun%a practic cu

etnogeneza4greceasca. i ea asemenea intregii culturi i civilizatii a caror e3presie emblematica este a fost consi%erata a%esea in posteritate o enigmd sau un miracol, %ar ca i ele a avut o serie

%e premise i %e con%itii care au facut(o posibila.

Ceea ce se va numi mai tarziufilosofie nu a fost la origini o forma %e gan%ire %istincta i

bine articulata ci s(a constituit treptat pe masura emanciparii spiritului grecesc %e formele %e

gan%ire tra%itionale. ,e i a a cum am mentionat in cursul intro%uctiv termenul filosofie a fost

creat in secolul al *(lea i.$r. fiin% atribuit cvasisimultan lui P>tagoras ;cca.. 5#0(500 i.$r.< i

lui $eraclit %in Efes ;cca.. 5!&(4"0 i. $r.


20/104

20

Cele mai semnificative e3presii aleprotofilosofiei grecesti sunt=poemele homerice,

creatia lui 7esiod i orfismul.

5! Poe&ele +o&erice

Poemele omerice sunt cele mai vechi e"presii ale culturii culte grecesti si occidentale

care ne(au parvenit. Ele cuprin% un ansamlu de legende reunite in %oua epopei %e e3ceptionala

valoare artistica= Iliada i diseea. cestea au fost consi%erate %in vremuri straveci aintrucipa e"presia supremd a artei, religiei, moralei si intelepciunii grecesti i s(au bucurat in

intreaga lume greceasca antica %e o autoritate comparabila cu cea a 3iliei in era cre tina

;comparabila %ar nu i%entica %in moment ce filosofi ca $eraclit %in Efes Benofan %in Colofon

i Platon nu numai ca s(au in%oit %e aceasta autoritate ci au fost %e(a %reptul ireverentio i fata

%e ea@


21/104

21

/ acd Iliada si diseea au fost create de singur autor, de doi autori sau de mai multi4

ilologii au i%entificat mai multe straturi niveluri i stiluri ale 9scriiturii: celor %oua poeme au

sesizat interpolari operate in momente %espartite %e cateva secole ;%e e3emplu referiri la arme

%e fier care nu e3istau in epoca miceniana can% s(a %esfa urat razboiul troian< etc. care ar

ple%a pentru ipoteza a %oi sau mai multi autori %intre care n(ar fi e3clus ca unul ;cel care a scris

diseea) sa fi fost. o femeie ;s(a sustinut in acest sens ca niciun barbat n(ar fi capabil sa

inteleaga atat %e intim sufletul femeii a a cum o face ipotetica autoare a diseei cu sufletul

sotiei lui 8lise Penelopa@< etc. Cei mai multi cercetatori actuali sunt %e parere ca cele %ouapoeme au un singur autorIliada fiin% o opera %e tinerete iar diseea una %e maturitate sau

ciar %e batranete %ar aceasta este mai mult o conventie %ecat o certitu%ine probata cu

argumente istorice irefutabile.Iliada relateaza mai multe episoa%e %ramatice %in ultimul an ( al

zecelea ( al razboiului aeilor impotriva )roiei ;numita %e greciIlion). &iziunea despre lume,

conturata %eosebit %e e3presiv este ampld, grandioasd, iar la evenimentele povestite participa

nu numai oameni ci i zei fie %e o parte fie %e cealalta a beligerantilor. +unt conturate caractere

puternice mistuite %e patimi arzatoare caracterizate %eopotriva prin violenta i sensibilitate.

*aloarea morala suprema care anima cele mai importante personae ale Iliadei este virtutea

;9arete:


22/104

22

9-ama %e vreme ce(mi %ete i %in na tere zile putine H Cinste macar trebuia sa(mi %ea mie(

imparatul olimpic:.


23/104

2!

n poemele omerice nu este inca prezenta ideea de 8 suflet9, ca parte spirituala a omului

pregnant conturata ca in filosofia greceasca %e mai tarziu consi%eran%u(se ca %upa moarte %in

om nu mai ramane %ecat un suflet fantomatic o umbra pali%a lipsita %e eficacitate. Personaele

omerice colaboreaza sau se infrunta cu zeii cu care comunica mai ales in timpul somnului

prin vise. *isele erau consi%erate %e greci a fi intot%eauna premonitorii pretan%u(se la o

a%evarata ermeneutica mitica stapanita %oar %e initiati.

Importanta poemelor homerice pentru filosofia greceascd de mai tdrziu, ca si pentru

intreaga culturd si civilizatie greacd, a fost consideraild. n primul ran% ele au reprezentat unadevdrat rezervor pentru terminologia filosofica. 7umero i termeni filosofici ulteriori sunt

resemnificari ale unor cuvinte care apar pentru prima %ata in Iliada i diseea ;%e e3emplu=

aperion, arche, cosmos, haos, psche etc.


24/104

24

a a cum faceau eroii omerici i nici nu ii infrunta atunci can% %estinul i se arata ne%rept. El i i

in%epline te cu sfintenie in%atoririle fata %e zei a a cum au fost fi3ate %e tra%itie %ar prefera sa

n(aiba %e(a face cu ei. tmosfera generala ce se %egaa %in poem este pronuntat pesimista fapt

ilustrat %e e3emplu %e motivul celor cinci vdrste ale umanitdtiiB de aur, de argint, de ronz, a

eroilor ;este vorba %espre epoca razboiului troian< si de fier, ultima fiin% cea in care traia el.

umea ar fi intr(o continua %eca%ere a a cum sugereaza i %egra%area succesiva a nobletei

metalelor care le %enumesc pe patru %intre ele iar acest motiv prezinta similitu%ini formale cu

mitul ilic al cdderii omului in pdcat. umea ar fi fost %istrusa i reconstruita %e mai multe ori%e catre zei oamenii fiecarei varste fiin% pe%epsiti i 9%egra%ati: intrucat i(ar fi %epa it %e

fiecare %ata limitele omene ti nesocotin%u(i pe zei i incercan% sa( i afle temeiul in ei in i i.

7ici viitorul nu(i apare lui $esio% mai promitator %eoarece moravurile se pervertesc incontinuu

iar oamenii %evin tot mai rai. 7umai munca l(ar putea a uta pe om sa( i recapete maretia

pier%uta %in vina sa caci 9i(vei asemeni cu zeii %eci sa munce ti e mai bine:. Cazut prin

vointa %ivina omul se poate ri%ica %eci prin propriile(i forte. -unca elogiata %e $esio% este

cea agricola pe care el o opune celui negustore ti suspectata %e in elatorie. El este ata at in

mo% evi%ent ran%uielilor economice araice i %enunta %rept %eca%ere amplificarea scimbului

%e marfuri pe care progresele tenologice il impuneau.Munci si zile este i un a%evarat tratat

agrotehnic, %eoarece prezinta calen%arul muncilor agricole i ofera numeroase %etalii asupra

%iferitelor tenologii agrare a a cum e3perienta milenara a taranilor greci le fi3ase. ,e

asemenea poemul lui $esio% este i didactic, intrucat contine numeroase sfaturi moralizatoarea%resate %e poet fratelui sau Perses caruia nu(i prea placea munca %ar cu autorul unor

u%ecatori corupti ;9mancatori %e %aruri:


25/104

25

e3istat intr(a%evar niciuna %intre ele nu ne(a parvenit. -ulti filologi i istorici ai filosofiei il

consi%era pe Orfeu un persona legen%ar.

Potrivit tra%itiei mitice el ar fi fost fiul muzei poeziei epice ;rapso%ia epopeea< i a

elocventei ;puterea %e convingere prin cuvant< Calliope i al regelui trac iagrus, ar fi fost

initiat %e muze ;mama sa fiin% una %intre elesos sau potrivit unei alte variante a legen%ei %e femeile trace

;care aveau faima %e a fi foarte aprige@


26/104

26

Protofilosofia greceasca a insemnat %eci o in%epartare semnificativa %e mo%alitatea

mitica %e reprezentare a lumii i a acumulat premisele spirituale necesare aparitiei filosofiei.


27/104

2"

Cursul 4

GENE6# FILOSOFIEI

4! Originile i )eriodizarea filosofiei antice grecesti

a prima ve%ere pare surprinzator faptul cafilosofia anticd greceascd n-a apdrut si nici

n-a fdcutprimii pasi in %recia continentald, a%ica in matca in care s(a plama%it spiritul grecesc

ci spre zonele periferice ale elipsei aplatizate pe care forma arealului in care s(au raspan%it grecii

in anticitate o sugereaza ;in polisurile %e pe coasta occi%entala a siei -ici %in su%ul taliei i%in +icilia


28/104

2#

aflat problemele cosmosului ;gr. =osmos ( lume univers


29/104

2&

0rtele plastice fauresc tiparele fun%amentale ce vor configura arta Occi%entului. cum

traiesc i( i realizeaza operele %esavar ite cei mai faimo i sculptori i aritecti greci= Pi%ias

->ron +copas Pra3iteles >sip etc. precum i cel mai important pictor grec Pol>gnot.

)ot in epoca clasica traiesc i i i elaboreaza conceptiile ce vor fi3a para%igma metafizicii

Occi%entului cei mai valorosi filosofi greciB +ocrate Platon i ristotel.

n filosofia greceasca se inregistreaza in etapa clasica deplasarea centrului de interes al

filosofilor dinspre prolemele naturii spre prolemele omului, proces %enumit in mo%

semnificativ %e istoricii filosofiei revolutia socraticd. +unt elocvente in acest sens %eviza lui+ocrate= cunoaste-te pe tine insuti i cel mai important fragment care ne(a parvenit %in creatia

celui mai valoros sofist Protagoras %in b%era= omul este mdsura tuturor lucrurilor. ,aca in

etapa presocratica filosofia avusese un pregnant timru cosmologic, fizicalist, a%ica prevalase

interesul pentru natura in etapa clasica ea %evine preponderent antropologicd, a%ica a%uce in

centrul interesului sau problematica umana.

emocratia directd instaurata %e Pericle la tena reclama participarea nemilocita a tuturor

cetatenilor la viata cetatii. Ei trebuiau sa fie capabili sa se pronunte in cuno tinta %e cauza asupra

problemelor ce vizau traiul lor in comun. n general orice regim %emocratic presupune pentru a

fi functional un nivel rezonabil %e instructie i %e responsabilitate a cetatenilor. n noul conte3t

social(politic i spiritual filosofia era solicitata sa ofere raspunsuri coerente problemelor

stringente pe care le ri%ica viata publica a cetatii i ea trebuia sa permita intelegerea %e catre

masa %e cetateni a problematicii raporturilor %intre in%ivi% i colectivitate a temeiurilorlegalitatii i moralitatii a strategiilor politice i geopolitice etc. a%ica sa eluci%eze problematica

socio(umana.

,e cele mai multe ori cetatenii atenieni mai ales oamenii %in popor nu aveau pregatirea

necesara participarii in cuno tinta %e cauza la %ezbaterea i solutionarea in organismele

%emocratice infiintate in acest scop a problemelor publice cu care se confrunta cetatea. cestei

necesitati social(politice i culturale i(au raspuns in epoca clasica sofistii. Ei erau carturari ilu tri

%in intreaga lume greceasca veniti la tena secolului al *(lea i.$r. care i(au asumat in

conte3tul social(politic i spiritual creat %e regimul %emocratic rolul %e educatori pulici contra

cost. )ermenul cu care ei sunt %enumiti %eriva %in grecescul sophos ;9intelept:


30/104

!0

E %rept sofi tii cereau bani multi pentru lectiile pe care le ofertau %ar in epoca ei erau

singurii care puteau asigura o a%evarata cultura generala i care puteau pregati oratori calitati

in%ispensabile pentru e3ercitarea in%atoririlor civice impuse cetatenilor sai %e regimul politic

%emocratic atenian. ,oar ei erau %eci capabili sa formeze oameni cultivati i competenti in

primul ran% con%ucatori politici oameni %e stat care erau consi%erati elita fiecarei cetati.

+ofi tii erau convin i ca virtutea se poate invata. a greci ca i la romani mai tarziu

virtutea nu era %oar e3celenta morala ci i ansamblul calitatilor psio(intelectuale care(l fac pe

in%ivi% eminent i(i confera eficacitate i faima. n general sofistica intruchipeazd cea dintdiformd istoricd a umanismului. Peste cateva secole filosoful roman -arcus )ullio Cicero ;106(4!

i.$r.< va scrie ca 9o %ata cu sofi tii intelepciunea a coborat %in cer pe Pamant: El intentiona sa

spuna ca pana la ei intelepciunea (sophia), i mai ales iuirea de intelepciune (philosophia)

aveau un caracter oarecum ezoteric a%ica se a%resau %oar unor initiati tineau %e o coala sau %e

o grupare incisa. +ofi tii a%uc intelepciunea in viata publica i vor sa faca %in ea o %eprin%ere

politica i morala coti%iana a tuturor cetatenilor.

upta pentru egemonie politica la tena nu(i anga a numai pe li%erii politici ci i masa

%e cetateni. ,e aceea se i punea atat %e acut problema e%ucatiei lor politice iar sofistica nu

putea fi o mi care omogena. ,e asemenea in noul conte3t social(politic i spiritual nu numai

gruparea %emocratica ci i cea aristocratica avea nevoie %e e%ucatori politici pentru a%eptii sai.

,atorita acestei polarizari politice sofistica in%epline te rolul unei i%eologii al unei institutii %e

propagan%a %ar scin%ate in conformitate cu structura social(politica a cetatii.,rept urmare in ca%rul sofisticii pot fi %istinse o orientare prodemocraticd, reprezentata

%e Protagoras %in b%era Gorgias %in eontinoi Pro%icos %in ulis $ippias %in Elis etc. i o

orientareproaristocraticd, ilustrata in%eosebi %e Critias ntipon Callicles etc.

"! SOCR#TE

;46& ( !&& i.$r.sios cel atran %atorita 9lacomiei pantecului sau:

ristotel ar fi pus 9proste te limite provi%entei lau%an%u(l toto%ata prea mult pe le3an%ru

-ace%on: Empe%ocles era lau%aros etc.

Iustin mai ecilibrat i toto%ata mai subtil i(a %at seama ca filosofia greceasca nu putea

fi pur i simplu negata cu atat mai mult cu cat opera fun%amentare teoretica a cre tinismului nu

putea ignora acizitiile ei. ,e aceea el intreprin%e o a%evarata opera %e 9cre tinizare: a filosofiei

grece ti atat pentru a o aniila cat i pentru a crea ca%rul pentru valorificarea %in perspectiva

cre tina a unora %intre acizitiile ei= 9Cei care au trait potrivit ogosului sunt cre tini ciar %aca au trecut %rept pagani sau atei. a au fost la greci +ocrate $eraclit i altii asemenea lor iar la

barbari braam nanias zarias -isael i altii asemenea lor:.

/#fintii Pdrinti sau Pdrintii 3isericii ;sec. * ( *< sunt creatorii Patristicii. )ermenul

Patristicd ;%e la latinescul pater ( 9tata: 9parinte:< %enume te o mi care teologico(filosofica

aparuta in primul mileniu cre tin prin care s(a urmarit fun%amentarea teologica sistematica i riguroasa a religiei cre tine. +fintii Parinti au continuat i au aprofun%at opera +fintilor

pologeti iar activitatea lor va fi %esavar ita %e catre gan%irea scolastica.

-e%ievistul francez Etienne Gilson apreciaza ca 9se nume te literatura patristica in sens

larg totalitatea operelor cre tine care apartin epocii Parintilor isericiiA %ar nu toate au ca autori

Parinti ai isericii i nici ciar aceasta titulatura nu este riguros e3acta. ntr(un prim sens ea ii

%enume te pe toti scriitorii ecleziastici veci care au murit in cre%inta cre tina i in comuniune bisericeasca: (1ilosofia in vul Mediu, E%itura $umanitas 1&&5 p. 1!ssa Pseu%o(,ionisie reopagitul oan ,amascinA

b. 0ripa latind care(i are ca principali reprezentanti pe= ureliu ugustin Grigorecel -are si%or %in +evilla.

/ #colastica ;sec. B ( B*< a %esavar it opera %e fun%amentare teologica i filosofica a

religiei cre tine initiata %e +fintii pologeti i continuata %e +fintii Parinti.

+ub raport filosofic scolastica intereseaza in primul ran% prin cea mai importanta

%isputa teoretica %esfa urata in ca%rul sau numita Cearta universaliilor. Ea a fost %eclan ata %e

Isagoga ;gr. ( 9intro%ucere:< lui Porp>rios ;filosof grec neoplatonician care a trait intre anii 2!2


54/104

54

i !04 i a fost unul %intre continuatorii lui Plotin ( cca. 205(2"0 ( cel mai important reprezentant

al neoplatonismului< la Categoriile lui ristotel prima carte a tratatului %e logica al +tagiritului

rganon. Porp>rios se intreba inIsagogd %aca genurile i speciile ;a%ica notiunile care erau

%enumite %e me%ievali universalii) sunt realitati substantiate sau numai concepte i %aca in

cazul in care ele sunt reale au corporalitate sau nu.

n esenta Cearta universaliilor a urmarit eluci%area raporturilor %intre universalii, cum

spuneam ca erau %enumite in epoca me%ievala genurile i speciile a%ica generalul i lucrurile

in%ivi%uale. n legatura cu aceasta problema au fost formulate numeroase puncte %e ve%ere ;numai putin %e 1!@


55/104

55

7apoli. n 12"4 )oma %Duino a fost invitat %e Papa Grigore al B(lea la conciliul ecumenic %e

la >on %ar pe %rum s(a imbolnavit grav i a murit in manastirea ossanova.

5!5! Doctrina teologico/filosofica

n con%itiile cre terii influentei rationalismului in gan%irea me%ievala )oma %Duino a

cautat pe linia initiata %e %ascalul sau lbertus -agnus sa uneasca gan%irea lui ristotel cu cea

cre tina i sa confere astfel filosofiei catolicismului un fun%ament rationalist in%epartan%(o %e

orientarea irationalista tra%itionala %e inspiratie platoniciano(augustiniana.nteresul pentru filosofia lui ristotel a fost %eclan at in Evul -e%iu occi%ental %e filosofii

arabi 0vicena ;numele latinizat al lui In #ina ( gan%itor iranian ( ( 10!"< i 0verroes

;numele latinizat al lui In Rosd ( filosof i me%ic arab %in Cor%oba ( 1126 ( 11


56/104

56

revelatia %ivina a%ica in cele %in urma pe autoritatea lui ,umnezeu. Problemele %e cre%inta

sunt cuno tinte %e origine supranaturala cuprinse in formule al caror sens nu(l putem patrun%e

intru totul %ar pe care trebuie sa le acceptam ca atare ciar i atunci can% nu le putem intelege.

7ici ratiunea %aca este utilizata corect nici revelatia care i i are temeiul in ,umnezeu nu pot

sa ne in ele intrucat acor%ul a%evarului cu a%evarul este necesar. Ori %e cate ori o concluzie

filosofica contrazice una sau mai multe %ogme religioase aceasta este conform convingerii lui

)oma un semn sigur ca respectiva concluzie filosofica este falsa@

Oricat %e subtila este tentativa lui )oma %Duino %e %elimitare a filosofiei %e teologieeste evi%ent ca el sfar e te prin a subor%ona filosofia teologiei intrucat filosofia trebuie sa(i

ce%eze intot%eauna teologiei %ar filosofia nu se poate impune nicio%ata in fata teologiei. El era

convins ca filosofia trebuia transformata intr(un instrument pentru fun%amentarea i

consoli%area teoretica a cre tinismului i in acest sens trebuie inteleasa teza sa conform careia

filosofia trebuie sa %evina o ancilla theologiae, a%ica o servitoare o slunica a teologiei catolice@

)oma %Duino a apelat la filosofia lui ristotel pentru a fortifica insu i nucleul teologiei

cre tine. stfel cele cinci argumente propuse de el pentru demonstrarea e"istentei lui

umnezeu sunt in mo% evi%ent inspirate %in filosofia lui ristotel. +pre %eosebire %e tra%itia

teologica )oma %Duino consi%era ca i%eea e3istentei lui ,umnezeu nu este innascuta a a cum

este nazuinta naturala a oamenilor catre bine catre a%evar sau catre frumos. ,e aceea el aprecia

ca e3istenta lui ,umnezeu trebuie %emonstrata prin trecerea %e la e3istenta la esenta %e la efect

la cauza %e la ceea ce se mi ca la ceea ce %etermina mi carea. )oate cele cinci argumente tomiste pentru %emonstrarea e3istentei lui ,umnezeu pun in

oc %oua elemente %istincte= constatarea unei realitati sensibile ;a%ica a unei realitati perceptibile

cu a utorul simturilor< care solicita o e3plicatie i afirmarea unei serii cauzale careia aceasta

realitate ii este baza iar ,umnezeu varf. e vom prezenta in continuare succint=

1. Primul argument se bazeaza pe teoria aristotelica a primului motor. Pe urmele luiristotel )oma sustine ca atat simturile cat i ratiunea ne %emonstreaza ca orice efect are ocauza a%ica tot ceea ce se mi ca trebuie sa fie mi cat %e ceva anume. 8rcan% %in cauza in cauza

aungem la o cauza prima i%entificata %e )oma cu ,umnezeu.

2. l %oilea argument este asemanator fiin% inspirat tot %e filosofia lui ristotel= oricelucru e3ista prin altceva neputan%u( i fi propria cauza. 'egresia la infinit fiin% imposibila

aungem la o cauza a cauzelor i%entificata i ea cu ,umnezeu.

3. Cel %e(al treilea argument nu %ifera nici el prea mult %e primele %oua. ucrurile nu aue3istenta prin sine %eoarece ele se nasc i pier. )rebuie sa e3iste insa ceva care nu se na te i nu

piere i care este temeiul natura a tot ceea ce e3ista. cest 9ceva: este ,umnezeu.

4. Cel %e(al patrulea argument este %enumit 9argumentul treptelor %e e3istenta: i esteinspirat ca i celelalte tot %in filosofia lui ristotel. cesta afirmase ca genul are mai mult

a%evar %ecat specia i aceasta mai mult a%evar %ecat in%ivi%ual. r e3ista spune )oma o fiinta9absolut superioara: careia i(ar apartine intregul a%evar. ceasta fiinta este ,umnezeu.

5. 8ltimul argument se refera le finalitate ;ten%inta oricarei e3istente spre un scopprestabilit


57/104

5"

Cursul #

FILOSOFI# EPOCII %ODERNE;sec. B*(BB ,.$ume

).$obbes etc.

2.Rationalismul ( consi%era ca sursa cunoa terii autentice este reprezentata %e ratiunesau cum era %enumita aceasta in epoca %e intelect. 'ationali tii le repro au empiri tilor faptul

ca simturile nu ne ofera %ecat informatii acci%entale i in%ivi%uale %espre realitate in timp ce

tiinta opereaza cu cuno tinte cu caracter necesar i universal. ,rept urmare informatiile

senzoriale n(ar putea constitui un temei consistent pentru %emersul tiintific. Ei sustineau caratiunea umana pose%a o facultate proprie numita intuitie intelectuald, care i(ar permite

sesizarea spontana i nemilocita a a%evarurilor necesare i universale. -aoritatea reprezentantilor rationalismului au consi%erat ca cel putin adevdrurile necesare si universale

fundamentale despre lume sunt tnndscute (ineism). ,escoperirea acestor a%evaruri

fun%amentale 9sa%ite: ciar %e %ivinitate in intelectul uman s(ar face printr(un fel %e

introspectie %e autoanaliza a continutului con tiintei. ,erivarea celorlalte a%evaruri %ina%evarurile fun%amentale scoase la iveala %in intelect prin intuitie s(ar face prin %e%uctie %eci

tot printr(un proce%eu rational.

G. F. eibniz a opus ma3imei empirismului formulate a a cum am precizat mai sus %e

empiristul I. oc/e ma3ima= 97u e3ista nimic in intelect care sa nu fi e3istat mai inainte in

simturi in afard de intelectul tnsu fE eibniz ca i ceilalti rationali ti ai epocii mo%erne

consi%erau %eci ca intelectul este o facultate cognitiva spontana activa creatoare %e noicuno tinte i nu %oar inregistratoare a informatiilor perceptive a a cum sustineau empiri tii.

'ationalismul a stimulat i a teoretizat in special %ezvoltarea matematicii i a logicii

e3ponentii sai avan% contributii remarcabile in aceste %omenii. Principalii reprezentanti ai

rationalismului au fost= '. ,escartes .+pinoza G. F. eibniz etc.

Este evi%ent faptul ca in timp ce empiri tii au supralicitat rolul simturilor in procesul

cunoa terii i l(au minimalizat pana la negare pe cel al ratiunii rationali tii au proce%at e3act

invers. ,epa irea alternativei empirism(rationalism care a caracterizat filosofia epocii mo%erne

va fi realizata in ca%rul filosofiei clasice germane in primul ran% %e catre . Mant i G. F.

$egel. Ei vor %emonstra ca facultatea umana %e cunoa tere nu se intemeiaza saupe simturisau


59/104

5&

pe ratiune ci si pe simturi i pe ratiune. Cunoa terea autentica singura care poate garanta

atingerea a%evarului presupune %eci conlucrarea permanenta a simturilor cu ratiunea.

"! E%PIRIS%UL

*O1N LOC-E

;16!2(1"04 %in Cristcurc. n 1&46 Popper s(a

stabilit la on%ra iar %in 1&4& a fost invitat sa pre%ea logica i meto%ologia tiintei la ondon

#chool of conomics ;intre 1&4&(1&6&


90/104

Putem reprezenta scematic mo%elul gnoseologic popperian astfel=


91/104

&1

consoli%area teoriei

%a

PO)EJE )EO'E +)EP)' confirmari

nu

revizuirea teoriei P'OE-

n lucrarea sa ogica cercetarii Popper consacra un loc important in ca%rul

epistemologiei sale respingerii validitatii universale a rationamentului inductiv, cu autorul

caruia au fost elaborate ma oritatea teoriilor tiintifice mo%erne. )eza fun%amentala a lui Popper

este pe cat %e clara pe atat %e categorica= inductia este inconsistenta logic si epistemologic ca

procedeu stiintif


92/104

&2

trebuie sa observe.:u oservam nimic tntdmplator, nu oservam niciodata totul+ care va fi %eci

criteriul %e selectie a faptelor pe care suntem inclinati sa le observam %in masa celor pe care in

mo% spontan le omitemL

Popper consi%era ca observatia noastra se concentreaza in%eosebi asupra evenimentelor

legate %e teoriile referitoare la problemele care ni se par mai importante. Este astfel rasturnat

raportul tra%itional fapte ( teorii asa cum l(a conceput stiinta %e(a lungul istoriei sale. sa cum a

observat pertinent C. ,arNin ;1#0&(1##2


93/104

&!

Evi%ent orice teorie stiintifica este riscanta, in sensul ca ea este in orice moment subiect

al posibilitatii %e falsificare. ,in acest punct %e ve%ere alte teorii ;%e e3emplu %octrinele

religioase psianaliza astrologia i%eologiile politice programele artistice etc.< nu sunt %eloc

riscante. 7u sunt astfel asa%ar cunostintele care reclama cre%inta a%ica toate religiile= ele nu

prezinta niciun pericol %e a fi infirmate %e e3perienta %ar tocmai %in acest motiv ceea ele ne

pot spune %espre realitatea lumii nu poate fi precizat progresiv si nici sporit.

5!5! Teoria social/)olitican teoria sa social(politica Popper porneste %e la premisa ( care cel putin la prima ve%ere

pare un truism@ ( ca societatea oamenilor este organizata si con%usa %e oameni. El sustine ca nu

e3ista in%ivizi care sa aiba mai multa putere asupra vietilor semenilor lor %ecat cei care con%uc

societatea. ,eoarece omul actioneaza con%us %e mintea sa iar orice cunostinta nu este %ecat o

conectura omul nu poate actiona %ecat pe baza %e conecturi ciar si atunci can% se afla la

con%ucerea societatii in calitate %e om politic sau %e sef al statului. ntrucat rationalitatea nu

consta in i%eile in care omul cre%e ci in capacitatea sa %e a le critica rationalitatea unui sistem

social(politic se masoara in raport cu capacitatea sa %e supunere la critica a oricarei alegeri a

puterii a oricarei i%ei care serveste la con%ucere prin actiune politica. O societate totalitara

(a%ica o societate in care cuvantul sefului fie el un om fie un parti% politic este lege si se

impune ca a%evar ( nu este o societate care are caracter rational %eoarece nu a%mite ca i%eile

%ominante sa fie supuse la critica.Popper a formulat aceste i%ei in #ocietatea deschisa si dusmanii sai, lucrare scrisa in anii

celui %e(al %oilea razboi mon%ial si i%eile sale se refera mai ales la fascism %ar la nivel

principial rationamentul sau este valabil si pentru regimurile comuniste. )otalitarismele

mo%erne se bazeaza pe proiecte %e creare a unui 9om nou: a unui om care sa %uca la realizarea

progresului pe baza unei cunoasteri pretins infailibile. 'egimurile totalitare actioneaza %eci pe

baza unei anumite viziuni asupra istoriei= ele pretin% ca %ispun %e teorii care le permit

cunoasterea ten%intelor obiective ale evolutiei societatii ca pot preve%ea %irectia pe care tn mod

oiectiv o va urma cursul istoriei. legerile lor politice au %eci pretentia ca au valoare

obiectiva %eoarece s(ar baza pe un proces istoric real si inevitabil. Ele ar realiza %eci o i%ee ce

pose%a forta %e a%evar istoric in%ubitabil.

Cei care se opun totalitarismului sunt acuzati %e cei care il impun ca actioneaza intr(o

%irectie contrara istoriei si a%evarului. Ei s(ar afla constient sau inconstient in eroare ori ar fie3ponentii unor interese opuse 9a%evaratelor: interese ale poporuluiA ei sunt %eci tratati ca

9tra%atori: sau ca 9%usmani ai poporului: ori sunt consi%erati ca apartin unor rase inferioare

con%amnate %e istorie la eliminare sau la supunere necon%itionata.

Popper sustine %eci ca ra%acinile intelectuale ale totalitarismului se afla intr(o filosofie a

istoriei fon%ata pe o epistemologie optimista, a%ica pe o conceptie care are incre%ere e3cesiva in

capacitatea cognitiva a constiintei umane. )otalitarismul consi%era ca omul poate cunoaste

adevarul asolut asupra directiei oiective a cursului istoriei. ctiunea politica este legitimata

%e e3ponentii sai %rept consecinta rationala a acestei cunoasteri. sa sunt %e e3emplu teoriile

rasiale, pe care fascismul le consi%era ca fiin% intemeiate stiintific= aceasta 9stiintificitate: a

legitimat e3terminarea in masa a unui popor poporul evreu sau %ecretarea ca obiectiva stiintific

probata a inferioritatii popoarelor slave etc. )ot astfel mar3ismul consi%era dictatura

proletariatului ca pro%usul necesar al %ialecticii istoriei ca o treapta necesara a inaintarii

inevitabile a umanitatii spre societatea comunista. ,eoarece aceste i%ei erau %eclarate a%evarate

proate stiintific, cei care nu le acceptau sau care luptau impotriva lor erau consi%erati ca

obstacole ce trebuiau inlaturate ( prin orice miloace@ ( %in calea progresului. storia insasi i(ar

izola si i(ar con%amna.

Eroarea epistemologica %e fon% a totalitarismului ( fie el fascist comunist

fun%amentalist etc. ( consta ciar in conceptia sa naiv optimista asupra cunoasterii umane.

Eroarea oricarui totalitarism consta in teza ca a%evarul ar fi manifest a%ica in convingerea ca


94/104

&4

%aca omul observa ;pe baza teoriei sociale elaborate %e i%eologii respectivului regim politic@

Suport Curs Filosofie 1

Documents

Transcript of Suport Curs Filosofie 1