Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida ... · Eclipsa to - tal[ a durat 103...

S`n`tate G]ndirea pozitiv[ duce la îmbun[t[\irea

calit[\ii vie\iiPAGINA 10Frumuse]e

&

IAnul XVI Nr. 793 Duminic[ 29 iulie 2018

Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida Centrului Multicultural Poesis

Cea mai lungă eclipsă de lună totală asecolului 21 a avut loc în 27 spre 28 iulieşi a fost vizibilă şi din România. După ră-săritul Lunii, intrarea în umbră a acesteiaa început la 21.24. Maxima eclipsei, cândLuna se află cel mai aproape de centrulumbrei, s-a produs la ora 23.22. Eclipsa to-tal[ a durat 103 minute, fiind cea mai lungădin secolul 21, însă la diferenţă mică de

eclipsele din 26 iunie 2029 şi 7 iulie 2047,care vor avea totalităţi cu durata de 102minute. Eclipsa s-a încheiat la ora 02.29,cu ieşirea Lunii din penumbra Pământu-lui. Eclipsa de Lună din 27 iulie 2018 a fostvizibilă pe întregul glob şi a avut culorilespecifice ale unei „Luni sângerii”. Pastorulamerican Paul Begley sus\ine c[ eclipsaanun\[ apropierea Apocalipsei.

Atanasie Demian

Regele Ferdinand I

ProtopopAlexandru Tincu

Clara Maniu

IN MEMORIAM

Mai multe lucrări ale sculptorului ConstantinBrâncu;i sunt expuse la Muzeul de Artă Modernă(MoMA) din New York, SUA, într-o prezentarecare include filmări, desene ;i fotografii legate deinfluența artistului născut în România ;i consacratla Paris, potrivit site-ului instituției. Expoziția"Constantin Br]ncu;i Sculpture", deschisăduminică la MoMA, î;i propune să pună în valoarecele 11 sculpturi semnate de Brâncu;i aflate încolecția instituției din New York. Pentru primadată, lucrările sunt prezentate publicului alături defilmări, desene ale artistului ;i fotografii care redaurelațiile sculptorului cu prieteni ;i colecționaricelebri. Printre materialele inedite, curatoarelePaulina Pobocha ;i Mia Matthias amintesc ;i decolecția de discuri păstrată de Brâncu;i. Printre preferințele lui Brâncu;i se numărăfragmente din compoziții semnate de JohannSebastian Bach, Igor Stravinsky, Erik Satie ;i PierreBoulez, dar ;i piese interpretate de BennyGoodman, Cab Calloway ;i orchestra sa ori deFletcher Henderson ;i Sophie Tucker, scrieMediafax. Expoziția va fi deschis[ până în ianuarie 2019.

Regele Ferdinand, detaliu din Monumentul Unirii proiectat de Aurel Popp pentru Sibiu PAGINA 9PAG. 3

SATU MARE #CENTENAR

Eclipsa de lun[ de vineri preveste;te Apocalipsa?

Operele lui ConstantinBrâncu;i, la New York

Sculpturalui Aurel

PoppVolumul apare cu sus\inerea Consiliului Jude\ean Satu Mare

Artistullucr]nd

la bustul lui I.G. Duca

PAG. 4

Japoneza Chiyo Miyako, cea mai în vârstăpersoană din lume, potrivit Guinness WorldRecords, a murit pe 22 iulie, la 117 ani, a confirmat,vineri, prefectura din Kanagawa, unde locuiaaceasta, potrivit Associated Press. Miyako, născutăpe 2 mai 1901, a devenit cea mai în vârstă persoanădin lume după ce deţinătoarea anterioară a titlului,Nabi Tajima, din insula Kikai, situată în sudulJaponiei, a murit la vârsta de 117 ani, în aprilie.Familia lui Miyako obi;nuia să îi spună "zeiţa" ;i î;iamintesc de aceasta ca fiind vorbăreaţă, răbdătoare;i amabilă cu cei din jur. Îi plăcea caligrafia, pe carea practicat-o până de curând, ;i consuma cu plăceresushi ;i ţipar. Noul deţinător al titlului de cea maiîn vârstă persoană din Japonia este, în schimb, ofemeie de 115 ani, Kane Tanaka, din Fukuoka,insula Kyushu.

Rochii de sear[ `n vog[

pentru vara 2018PAGINA 7

A murit cea mai b[tr]n[femeie din lume

2 Informa\ia de Duminic[/29 iulie 2018

Una din insti\iile cele mai fo-lositoare plugarilor, mai ales dup[`nf[ptuirea reformei agrare esteCamera Agricol[. Av]nd dreptscop `ndrumarea agricultorilorpentru o cultur[ mai ra\ional[ ap[m]ntului, d]nd ̀ ndrum[ri, sfa-turi, pentru prop[;irea agriculto-rilor din jude\.

~n special `n jude\ul nostru che-stiunea sprijinirii agriculturii este de omare `nsemn[tate cu at]t mai mult cuc]t sub vechea c]rmuire, fo;tii asupri-tori au neglijat cu inten\ie pe rom]ni,sprijinind ̀ ns[ din larg pe agricultorulmaghiar.

Noul Consiliu instalat la conduce-rea Camerei Agricole a jude\ului nos-tru a c[utat de a avea `n vedere acestplan, continu]nd de a munci pentrubinele ;i folosul agricultorilor din ju-de\.

Neap[rat c[ nu se va putea face to-tul ̀ ntr-un an, urm]nd ca rodul munciisale, s[ ias[ la iveal[ dup[ o perioad[de 4 - 5 ani c]nd planurile totale vor fipuse `n aplicare.

Vom spicui ceva din activitatea Ca-merei noastre pentru a examina muncace se depune de conduc[torii ei ̀ n frun-te cu dl. Dr. A. Dobo;i Prefectuljude\ului ;i Pre;edintele Camerei Agri-cole.

~n afar[ de munca depus[ de con-duc[torii Camerei noastre, pentruprop[;irea agriculturei este nevoie debani. Bugetul actual al Camerei carece se ridic[ la suma de lei 5 milioaneeste departe de a ajunge de a umplemultele goluri pe care le simte agricul-tura. Urm[rindu-se de a se ajuta toateramurile agriculturei bugetul alc[tuitde acest a;ez[m]nt a fost altfel chibzuitpentru a se lucra `n toate direc\iile.

Pentru zootehnie

Jude\ul nostru era cunoscut pentrufrumuse\ea vitelor sale, fiind o fal[ pro-dusele care erau cerute pe toate pie\ele.Urm[rindu-se un plan de continuarea`mbun[t[\irei raselor Camera Agricol[a jude\ului nostru a prev[zut ̀ n bugetulanului curent o sum[ de lei 500.000pentru procurarea de tauri.

~n acest scop s-a ;i procurat unnum[r de 10 tauri pentru comuneles[race a Oa;ului, Camera `mp[r\ind

ace;ti tauri cu un pre\ de jum[tate, cea-lalt[ jum[tate fiind acoperit[ de Ca-mer[. De asemenea Camera acump[rat de la Expozi\ia de animaledin Budapesta 4 cai frumo;i dintre care2 sunt pentru trebuin\ele ora;ului SatuMare iar ceilal\i 2 au fost da\i locuito-rilor din Boghi;, constitui\i ̀ n sindicatde cre;terea vitelor. ~n afar[ de aceasta,Camera Agricol[ a mai dat ajutoare`nsemnate la peste 20 comune din jude\pentru cump[rarea de tauri contri-buind cu o treime din pre\ la cump[ra-rea taurilor reproduc[tori de soi.

Pentru a se vedea bog[\ia `n vite ajude\ului nostru Camera va aranja `ntoamna anului curent o mare expozi\iede vite.

Pentru agricultur[

De asemenea nu s-a neglijat nicisec\ia agricol[ a Camerei `ntruc]t ;idorin\ele actualului Ministru al Agri-culturii este de a se da tot sprijinul pen-tru ca viitoarele ̀ ns[m]n\[ri s[ se fac[cu semin\e (selec\ionate) s-a prev[zut;i ̀ n anul acesta procurarea de semin\eselec\ionate, Camera contribuind `n

acest sens cu o sum[ de peste 100.000.~ntruc]t semin\ele produse ̀ n spe-

cial de micii agricultori nu sunt curate,\in]nd multe impurit[\i, se va procurade c[tre Camer[ o ma;in[ de cur[\atsemin\ele numit[ colector, care cost[aproximativ un sfert de milion de lei ;icu ea se va cur[\a semin\ele agriculto-rilor, deoarece aceast[ ma;in[ poatecur[\a aproximativ un vagon de se-min\e pe zi.

Avantajele punerei la dispozi\iunea acestei ma;ini agricultorilor este nunumai aceia c[ se va da economilor os[m]n\[ bun[ de sem[nat, dar vor aveao s[m]n\[ bun[ care va avea o mai ma-re valoare comercial[.

De asemenea Camera va maicump[ra tractoare cu care va lucra Fer-ma sa, ;i `n timpul liber vor fi puse ladispozi\ia micilor agricultori, pentrua vedea ;i ei avantajele ma;inismului`n agricultur[.

Pentru deprinderea micilor agri-cultori de a-;i `ngr[;a ogorul cu`ngr[;[minte artificiale s-a prev[zut ̀ nbugetul Camerei suma de 200.000urm]nd ca, Camera s[ contribuie lacump[rarea de gunoi artificial pe ca-

re-l va ̀ mp[r\i micilor agricultori, gra-tuit ori cu un pre\ mic ;i ei v[z]ndavantajele acestei metode, ar urma cape viitor ei singuri s[ ;i-l procure.

~nfiin\area de pepiniere

Se cunoa;te bog[\ia jude\ului nos-tru ̀ n fructe. Deoarece se resimt ̀ n ju-de\ cereri mari de pomi fructiferi,`ntruc]t cei furniza\i de pepinierele dinalte jude\e sunt scumpi ;i necores-punz[tori, Camera a hot[r]t ̀ nfiin\areade pepiniere.

Am ar[tat o parte din activitateaCamerei Agricole a jude\ului nostru.Ad[ug]nd c[ `n afar[ de aceasta s-amai lucrat ;i pe alte t[r]muri<interven\ii la Ministere, `mp[r\iri desemin\e de nutre\, darea `n arend[ apeste 100 de loturi zootehnice comu-nelor pentru sus\inerea taurilor comu-nali, reiese din toate acestea c[ la Ca-mera noastr[ se munce;te mult sprelauda conduc[torilor ei ;i a DomnuluiDr. Dobosi, Pre;edintele CamereiAgricole.(Satu Mare, Nr. 30, Duminic[, 28 iulie1929, pag. 2-3)

Una din cele mai mari probleme cepreocup[ `n ultimul grad cercurile con-duc[toare este problema economico - fi-nanciar[. ~n ultimii ani, c]nd pe l]ng[ac\iunea partidelor politice a mai contri-buit ;i timpul la ruinarea st[rii financiare,\ara a trecut printr-o criz[ nemaipomenit[.Seceta din ultimii doi ani a distrus cudes[v]r;ire sem[n[turile, l[s]nd poporuls[ moar[ de foame. Bog[\ia \[rii noastre,const]nd din agricultur[, nu s-a putut facefa\[ nevoilor pe alt[ cale. Venirea la puterea guvernului Maniu, `n cele mai criticetimpuri, a fost parc[ un noroc peste toat[\ara c[ci ;i bunul Dumnzeu iar ;i-a ̀ ntorsfa\a c[tre noi. Sem[n[turile din anul acesta,par s[ ne fie singura salvare, dac[ alte puteriDumnezeie;ti nu ni se va opune `n cale.Refacerea economiei statului nu este dec]tun pas curajos pe care l-a f[cut guvernulManiu, ̀ ntrebuin\]nd toate mijloacele po-sibile ̀ n acest sens. Minimele impozite di-recte ;i indirecte nu trebue s[ le privim cao pacoste pe capul nostru, ci mai mult cape un ajutor pe care-l putem aduce ;i noila r]ndul nostru, pentru refacerea statului;i totodat[ ;i a noastr[.

Alarma dat[ de opozi\ie ̀ n acest sens,nu este dec]t un mijloc de care uzeaz[ ;il-a uzat ̀ n tot timpul. Noi suntem statul ;istatul suntem noi, deci c]nd putem con-tribui la binele statului ;i deci la al nostrude ce s[ n-o facem? Fapte tr[ite ̀ l dovedescc]t[ grije poart[ statul de noi. Aprovizio-narea regiunilor `nfometate este cel maieclatant exemplu. Satu Mare, nr. 30, 28 iulie 1929, pag. 2

Cum trebuieprivite

impozitele?

SATU MARE #CENTENAR 1929Din activitatea Camerei Agricole

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Tr[im `ntr-o continu[ prefacere.Timpurile de bejenie ce s-au ab[tut

odat[ peste capul neamului nostru, acums-au spulberat.

Focarul de lumin[ care aprindea dedor sufletele tinerilor ie;itei de pe b[ncile;coalei, cari la r]ndul lor, acela; dor aveaus[-l r[sp]ndeasc[ `n sufletul rom]nilor,`nc[ nu s-a stins. Opai\ul ;i-a r[sp]nditsc]nteile dealungul frontierelor.

Pe toat[ zona de frontier[ avem astfelde opai\e, deunde pleac[ lumina, gonindcu sc]rb[ v[lul `ntunericului lui.

S[ facem o compara\ie ̀ ntre trecut ;iprezent ;i vom vedea acest adev[r ̀ n toat[lumina lui.

T]n[rul dasc[l plecat depe b[ncile;coalei cu dorul `n suflet de a r[sp]ndigraiul str[mo;esc `n cel mai `ntunecatcol\i;or din sat, nu este altceva dec]t do-rul de munc[ inspirat de pe b[ncile ;coa-lei de profesorii lui. Necesitatea ;colilorrom]ne;ti ;i ̀ n special a ;colilor normale`n jude\ele cu popula\iune eteroglot[ sesimte din dublu punct de vedere.

I. Tinerii ie;i\i din aceste ;coli sunt

plasa\i `n toate satele fie rom]ne;ti fieminoritare ;i sunt instrumentul cel maieficace pentru promovarea intereselorna\ionale.

II. Prestigiul nostru na\ional const[`n cea mai mare parte ;i din punct de ve-dere intelectual, dovedind vecinilorno;tri c[ nu suntem "olahi" incapabili deorice ac\iune, ci c[ putem s[ fim la`n[l\imea neamurilor din care facem par-te. :coala normal[ din ora;ul nostru `nfrunte cu harnicul ei director Victor Mat-heiu a fost `ntotdeauna la `n[l\ime. Ele-mentele ie;ite de pe b[ncile acestei ;coli,fac numai cinste corpului profesoral, carea ;tiut ce trebuie s[ dea unul t]n[r nor-malist, pentru a se putea numi cu dreptcuv]nt "lumin[tor al poporului". :timbine c[ minoritarii nu v[d cu ochi bunidesvoltarea noastr[ intelectual[, dar celpu\in noi rom]nii s[ ne solidariz[m `njurul celui mai sf]nt ideal, `n jurul edu-ca\iei solide a elementului rom]nesc.Victor(Satu Mare, anul XI, nr. 30, 28 iulie 1929,pag. 1)

Una din cele mai practice chem[ri;i cu perspective frumoase de viitor,cari se impun ca o strict[ necesitate `nvia\a noastr[ social[, este de bun[seam[ `nv[\[m]ntul practic.

Organele superioare din`nv[\[m]ntul nostru au ̀ n\eles aceast[problem[ ;i `n ultimul timp au dat omare desvoltare `nv[\[m]ntului prac-tic. Dac[ ne arunc[m privirile cu c]tevadecenii `n urm[, vom putea face com-para\ie `ntre felul de via\[ de acum.~nainte vreme c]nd omul se mul\umiacu pu\in, c]nd ̀ nc[ nu se cuno;tiau pedeplin bunurile naturii nu se sim\ianecesitatea acestui `nv[\[m]nt.

Dar azi c]nd ;tiin\a f[cut pa;i gi-gan\i, c]nd suntem, putem spune `nculmea progresului, c]nd nimic nu ar[mas necucerit de ;tiin\a omeneasc[,`nv[\[m]ntul practic se impune prinnecesitatea sa.

S[ nu lu[m exemplu dec]t dela ve-cinii no;tri Cehoslovaci, cari de;i tr[esc`ntr-o \ar[ mai mult muntoas[, au f[cut

adev[rate minuni din micu\a lor \ar[.La noi `n \ar[ s-au `nfiin\at o mul\imede ;coli secundare cari scot anual sutede tineri, dar cari r[m]n f[r[ posturidin cauz[ c[ azi se pre\ue;te mai mult`nv[\[m]ntul practic ;i nu cel teoretic.- Acei cari au `nv[\at la o ;c. practic[,sau mai bine zis la ;coala vie\ii, potfoarte u;or s[-;i g[seasc[ un post oriunde ;i ori c]nd.

Cine n-a r[mas surprins de minu-natele lucruri f[cute de m]na ;colarilordela ;c. de arte ;i meserii din Ora;ulnostru? Expozi\ia deschis[ cu ocaziasf]r;itului de an ;colar, a dovedit clarc]t[ munc[ ;i con;tiin\iozitate puneharnicul ei director, care a f[cut dinaceast[ ;coal[ ;i din elevii s[i, oadev[rat[ institu\ie de promovare prac-tic[ a elementului rom]nesc de pe aces-te meleaguri s[ fie un adev[rat focarde propagare a intereselor practice ale\[rii. (Satu Mare, nr. 30, 28 iulie 1929, pag. 2)

Am ar[tat de at]tea ori c[ acei ce sus\incu at]ta entuziasm func\ionarii minoritari,sufer[ decep\ii. Un singur caz< ;trandul Je-linek era foarte populat de func\ionari ;ifamiliile lor. Este un ;trand dr[gu\ ;i con-venabil. ~n ultimul timp a fost ̀ ns[ preluatde un rom]n Oros, fost ajutor de sub. lt. ̀ narmata rom]n[, acum, mi se pare pensio-nar. Ce crede\i c[ s-a ̀ nt]mplat? De;i acest;trand a fost reorganizat, to\i func\ionariiminoritari sau aproape to\i, au trecut la;trandul Czegenyi. Ba mai mult< fac pro-pagand[ mare ca niciun ungur s[ nu maivin[ la fostul ;trand Jelinek, fiindc[ ;ti\ivorba< "nu trebuie s[-i `ncuraj[m pe va-lahi". Iat[ prin urmare cum se achit[ cei cem[n]nc[ din p]inea statului rom]n fa\[de cei ce-i sus\ine. Faptul ce-l relev[m ofacem spre a dovedi `nc[ o dat[ c[ ori c]tde bine ne-am purta noi cu func\ionariiminoritari ;i ori c]te le-om face ei ne vorr[spunde tot cu du;m[nie. Doar ca s[ se;tie. Satu Mare, nr. 30, 28 iulie 1929, pag. 3

Agricultori din Halmeu din perioada interbelic[

Unii func\ionariminoritari

Rolul ;colilor la frontier[ :colile de arte ;i meserii

29 iulie 2018/Informa\ia de Duminic[ 3

SATU MARE #CENTENAR1929

La 29 Iulie a. c. a trecut la celeve;nice un suflet aprig derom]nc[, un suflet bun de mam[<Clara Maniu, mama domnuluiprim-ministru Iuliu Maniu.N[scut[ ̀ n 10 ianuarie 1843 ̀ n co-muna Bobota din S[laj, ca fiic[ acanonicului greco-catolic Deme-triu Coroianu. Clara Maniu a pri-mit o educa\ie aleas[, `nc[ `n fa-milie i s-a strecurat pic[tur[ cupic[tur[ dragostea de tot ce esterom]nesc.

La v]rsta de 22 de ani se c[s[tore;tecu dr. Ioan Maniu, judec[tor de tribu-nal ;i mai t]rziu avocat `n :imleul Sil-vaniei, un so\ bun, iubitor ;i devotat.Ambii p[trun;i de cele mai entuzias-mate sentimente rom]ne;ti, au fost ;iau r[mas cei mai curajo;i lupt[tori aicauzei rom]ne;ti.

A luat parte activ[ la toatemi;c[rile politice ;i intelectuale din Ardeal

~n s]nul acestei familii s-au conce-put planurile de revendicare a plaiuri-lor rom]ne;ti, `n s]nul familiei lor ;i-au g[sit un imbold ;i ;i-au `nt[ritfor\ele suflete;ti, to\i patrio\ii rom]niinspira\i de glasul dulce de ̀ mb[rb[tareal Clarei Maniu.

Clara Maniu a luat parte activ[ latoate mi;c[rile politice ;i intelectualedin Ardeal, sus\in]nd cu `nd]rjire in-teresele rom]ne;ti. ~n 1896 a fost lovit[suflete;te de pierderea iubitului ei so\;i de acum via\a Clarei Maniu se ̀ mple-te;te cu un ;ir de dureri. Presecu\iunilemaghiare se \in lan\ ;i ̀ n tot momentulsunt gata s[ atrofieze ;i s[ distrug[ totce este rom]nesc. Numai energia ;i cre-

din\a Clarei Maniu n-au putut s[ osl[beasc[.

Clara Maniu a ̀ ntrupat cel mai ̀ naltsentiment de patriotism ;i a fost ̀ ntot-deauna la `n[l\imea unei adev[rateRom]nce.

Aproape dou[ decenii a stat `nfruntea mi;c[rilor feministe din Ar-deal, iar timp de 13 ani de-a r]ndul afost prezidenta activ[ a Reuniunii Fe-meilor Rom]ne din S[laj. ~nsufle\ireape care a dat-o ;i patriotismul pe carel-a inspirat `n sufletul b[rba\ilor, facca s[ i se p[streze amintirea eroismuluica un scump tezaur nu numai ̀ n istoriaArdealului dar ;i `n aceea a `ntreguluineam rom]nesc.

A fost mai presus de toate o`n\eleapt[. Un izvor de energie c[l[uzi-toare `n frumoasa oper[ social-cultu-ral[ a doamnelor de pe acest teritoriu.

Durerile pe care le-a ̀ nt]mpinat camartir[, a cauzei rom]ne;ti `ntemni\ele ungure;ti `n timpul r[zbo-iului mondial, asupririle suferite dincauza armatei ro;ii a lui Bella Khun,care a dus-o `n fa\a cur\ii mar\iale dinDebre\in ;i a condamnat-o la moarte,toate au fost acoperite de mariile bu-curii din timpurile din urm[ c]nd ;i-a v[zut idealul ̀ mplinit< unitatea na\io-nal[ a tuturor rom]nilor ̀ ntr-un singurstat, `n Rom]nia-Mare.

~n ultimul timp i-a fost dat ;i feri-cirea s[-;i vad[ fiul s[u, pe Iuliu Maniu,la c]rma acestei \[ri unite, pentru carea suferit at]ta, Pronia Cereasc[, d]ndu-i aceast[ satisfac\ie.

|ara ̀ i va p[stra o scump[ amintire;i o va enumera printre lupt[torii ei.

Fie-i \[r]na u;oar[ ;i memoria bi-necuv]ntat[.

Ziarul Satu Mare (Satu Mare, Anul XI, Num[rul 31, Du-minic[, 4 august 1929, p. 1)Clara Maniu, fotografia din arhiva familiei Ioan Boil[, nepotul lui Iuliu Mnaiu

~n ziua de 1 August s-a stins din via\[un distins Rom]n< Atanasie Demian.Moartea nemiloas[ l-a r[pit din r]ndurilenoastre dup[ boal[ ̀ ndelungat[. Organsi-mul rezistent al defunctului p[rea, c[ va`nvinge pleuresia, de care a fost atacat, dar`n cele din urm[ trebuia s[ capituleze.

N[scut la 16 Februarie 1869 ̀ n comunaNegrea, Atanasie Demian ;i-a consacrat`ntreaga via\[ familei ;i cauzei rom]ne;ti.A fost o figur[ m[rea\[ de pe aceste plaiuri,care a luat parte activ[ la orice mi;carena\ional[, aduc]nd de multe ori cele maimari jertfe materiale ;i morale scopuluiurm[rit. Era membru ̀ n delega\ia Memo-randului de la Viena document]ndu-;i ;iprin aceasta pozi\ia de conduc[tor na\io-nal, ce avea ̀ n aceste \inuturi. A fost mem-bru ̀ n direc\iunea B[ncii Aurora din BaiaMare, conduc[tor `n sec\iunea Astrei dinacest jude\, `n care calitate de multe oripurta singur responsabilitatea ac\iunilor`ntreprinse pentru reu;ita cauzei na\ionale.~n ultimul timp s-a stabilit ̀ n T[u\ii de Jos,cu familia sa. Acolo va avea loc ;i`nmorm]ntarea, s]mb[t[ la 31 a. c., dup[mas[. Prezent[m condolean\ele noastrecelor r[ma;i ̀ n doliu, dintre care Dr. VasileDemian, medic> Dr. Titu Demian avocat>Adrian Demian profesor de liceu ;i Dr.Victor Demian avocat stagiar apar\in]ndde mult ora;ului nostru. Iar celui disp[ruttrimitem un ultim cuv]nt de "adio" Odih-ne;te `n pace!"

Atanasie Demian

~n ziua de 20 iulie anul curent,s-au `mplinit doi ani de la moar-tea celui mai mare rege al rom]ni-lor. Toat[ \ara a fost cuprins[ deo jalnic[ durere c]nd s-ar[sp]ndit vestea c[ Suveranul a`ncetat din via\[. Clopotele bise-ricu\elor din cele mai dep[rtatecol\uri ale \[rii, ̀ n dang[t de jale,r[sp]ndeau durerea `n sufletulpoporului. Dar soarta destinuluia f[cut a;a fel, c[ ̀ nainte de a trecela cele ve;nice, s[-;i vad[ ̀ nf[ptuitplanul m[re\ de care a fost animat`n tot timpul domniei, s[-;i vad[rezultatul jertfei proprie ce aadus-o pe altarul patriei.

Dragostea cea mare pe care a ar[tat-o fa\[ de popor, durerile ;i g]ndurile cel-au preocupat `n timpul r[zboiuluic]nd trebuia adus[ sublima jertf[, l-af[cut s[ fie una din cele mai m[re\e fi-guri Rege;ti, ce a putut s[ aib[ neamulrom]nesc.

C]nd ghiulele de tun ;i obuzelev[rsau noi de foc ca ni;te balauri dinpove;ti, c]nd \ara era pus[ la cea maigrea ̀ ncercare, atunci Suveranul nostrual[turi de scumpa noastr[ Regin[, cu-treerau tran;eele ̀ nconjur]nd pe braviino;tri osta;i cari au dat cele mai ecla-tante probe de eroism, scriind cea maiglorioas[ pagin[ din istoria neamuluinostru. - ~n luptele dela Oituz, M[r[;ti;i M[r[;e;ti, c]nd se hot[ra pentru tot-deauna soarta poporului nostru glorio-sul rege Ferdinand I a spus osta;ilor s[i<

"Ori `nvingem, ori murim."Azi c]nd timpul de restri;te a trecut

peste capul nostru, azi c]nd visul luiMihaiu Viteazul s-a ̀ mplinit prin jertfacelor 800.000 de osta;i mor\i pe c]mpulde onoare, trebuie s[ aducem prinosulnostru de recuno;tin\[ Gloriosului regeFerdinand I, care ne-a l[sat cum ̀ ;i las[p[storul turma, d]ndu-ne ultimul sfat,s[ muncim din r[sputeri pentru con-solidarea nu numai politic[ ci ;i sufle-teasc[ a neamului nostru. - Se ̀ mplinescdoi ani dec]nd a ̀ ncetat din via\[ Suve-

ranul nostru, au trecut doi ani pe r[bo-jul vremii dec]nd El, cel mai puternicexemplu de virtute ;i patriotism ridicatep]n[ la jertfa de sine, a trecut la celeve;nice.

Azi din nou sun[ glasul de jale alclopotelor de pe toate planurile \[rii co-memor]nd cu pietate pe desrobitorulRom]niei Mari. - Sufletul s[u nobil plu-te;te ;i azi pe deasupra \[rii sale, im-prim]nd `n inima poporului credin\[;i curajul pentru fericirea acestui neam.

Parastasul oficiat ̀ n ziua de 20 iulie

a.c. ne re`mprosp[teaz[ mintea ;i ne fa-ce s[ plutim ̀ ntr-o atmosfer[ de dureresufleteasc[, c]nd ne aducem aminte detimpurile grele prin care a trecut \ara`n frunte cu Suveranul ei - Dumnezeus[-l odihneasc[ `n pace iar noi s[ im-prim[m ad]nc ̀ n sufletele noastre jertfacea mare f[cut[ pentru \ar[, de c[treCel Disp[rut.

Victor Ciudin(Satu Mare, Anul XI, Nr. 30, Duminic[28 iulie 1929, pag. 1)

Doi ani de la moartea gloriosului Rege Ferdinand I~mi amintesc ;i parc[ sufletul ̀ mi este

s[getat de o ad]nc[ triste\e. Doamne, cerepede trec anii ;i c]t de efemere suntg]ndurile omene;ti. Pe aceste plaiuri, `nanii de dup[ r[zboi, tinerii ;i b[tr]nii, dela intelectualul rom]n de for\[ ;i p]n[ lasfielnicul c[rturar de \ar[, ce croie;te ge-nera\iilor tinere modestul drum `n `ntu-necimea satelor, str[b[tea nobilul senti-ment al lumin[rii celor mul\i. Era at]taentuziasm imediat dup[ r[zboi, `nc]ts[rb[torile erau adev[rate momente de`n[l\are sufleteasc[ (...). Nu-;i aducea `ndiscu\ie omul, titlul de noble\e sau cel destudii. Era destul s[ fii rom]n, om cinstit,ca s[-\i afli locul bine ales ̀ n cadrul ob;teirom]ne;ti (...). Era ceva ̀ n sufletul nostrucare ne `ndemna la aceasta? Eratinere\ea?.... Dar nu sunt ;i ast[zi tinericare s[ ne ia locul? Iat[ ispititoarea `ntre-bare. ~n locul at]tor ac\iuni frumoase aici`n Ardealul de Nord, s-a ̀ ncuibat ura ma-terialismului. Elementele de odinioar[,pioni `nainta\i ai bunului sim\ rom]nesc,ori s-au pierdut amestec]ndu-se cumul\imea ori s-au retras la o parte. Fanfa-ronii sunt cei c[uta\i (...). :i totu;i dup[vreo 5 ani de criz[ moral[, a;tept[m sem-nalul. Oamenii se vor primeni ;i la aceast[grani\[. Au plecat mul\i r[i. Au r[masc]\iva buni. Este necesar alegerea unui om,care s[ dea `ndemnul. S[ vin[ iar anii deadev[rat[ activitate rom]neasc[, de idea-lism dezinteresat. Se va g[si omul ;i la noi?Iat[ la ce meditau zilele trecute, c]nd `ncele c]teva zile de vacan\[ l[sasem privireas[ alunece pe `ntinsul nem[rginitei m[ri,pe drumul unde frumoasa Medeea, fiicalui Eetes `;i c[uta sc[parea de urm[toriipasiona\i ai Mangoliei.(Satu Mare, Nr. 31, 4 august 1929, p. 1)

Rubric[ realizat[ de A. Zaharia

IN MEMORIAM< Clara Maniu

Timpuri trecute


IN MEMORIAM

Azi, 28 iulie 2018, se ̀ mplinesc5 ani de c]nd p[rintele protopopAlexandru Tincu a fost chemat deDumnezeu spre a sluji ̀ n Bisericatriumf[toare a cerului. Amintireasa a r[mas vie ̀ n sufletele tuturorcelor care l-am cunoscut ;i ne-ambucurat de prezenţa sabinef[c[toare. Imaginea sa ne var[m]ne mereu `ntip[rit[ `n min-te, iar glasul s[u ;i sfaturile sale`nţelepte vor r[suna `ntotdeauna`n inimile noastre. Este o onoare;i, totodat[, o pl[cere deosebit[s[ scriu c]teva r]nduri – din suflet– despre personalitatea complex[a p[rintelui protopop AlexandruTincu.

P[rintele Tincu Alexandru s-an[scut la 25 septembrie 1941, `n co-muna Odoreu, jude\ul Satu Mare. Aurmat ;coala general[ `n comuna na-tal[, apoi a frecventat cursurile Liceului„Mihai Eminescu” din Satu Mare ;i aleInstitutului Teologic Universitar dinSibiu. C[s[torit, `n toamna anului1963, cu M[rioara Ardelean, tot dinOdoreu, au crescut ̀ mpreun[ doi copii<Marian ;i Alexandrina, bucuria ceamai mare fiindu-le nepoata Ioana.

La 26 ianuarie 1964 a fost numit preot la parohia Iojib

A fost hirotonit ̀ ntru preot de c[treepiscopul Valerian Zaharia al Oradieila data de 26 ianuarie 1964, fiind numitpreot la parohia Iojib. ~ncep]nd cu 1iunie 1970 a fost transferat la parohiaS[tm[rel, iar din 1 februarie 1977 laparohia ortodox[ Satu Mare V, undesluje;te p]n[ la data de 23 martie 1990,c]nd este ales protopop al S[tmarului,r[m]n]nd `n aceast[ `nalt[ demnitatep]n[ la mijlocul anului 2005.

P[rintele Tincu Alexandru a slujit`n biserica ortodox[ cu hramul „Na;te-rea Maicii Domnului” din Satu Mare`ntre anii 1981-1993 ;i la Catedrala or-todox[ „Adormirea Maicii Domnului”din Satu Mare ̀ ntre anii 1993-2013, ̀ n

calitatea sa de protopop al S[tmarului;i ca paroh al parohiei ortodoxe SatuMare I. A primit distinc\ia „Crucea Pa-triarhal[”. A scris numeroase articole;i c[r\i cu un con\inut teologic, bro;uri,con\in]nd diferite acatiste, publicatecu binecuv]ntarea `naltpreasfin\ituluiJustinian Chira al Maramure;ului ;iS[tmarului. De asemenea, tip[re;te ;ivolumele< „Apa cea vie” (Baia Mare,1997), „Cu M]ntuitorul spre Golgota– medita\ii la Patimile M]ntuitorului”(Satu Mare, 2003), „Predici las[rb[tori” (Satu Mare, 2003), „P]ineacereasc[” (Satu Mare, 2004),„Merg]nd, `nv[\a\i toate neamurile –Predici” (Satu Mare, 2009) ;i „Sf]ntaTain[ a Preoţiei” (Satu Mare, 2012).

A p[truns `n sufletulp[stori\ilor s[i, inspir]ndu-le `ncredere

A trecut la cele ve;nice la data de28 iulie 2013, ̀ ntr-o zi de duminic[, ̀ ntimp ce `n toate bisericile se s[v]r;eaSf]nta Liturghie. Moartea a reprezentatpentru p[rintele Alexandru trecereadin Biserica lupt[toare a p[m]ntului`n Biserica triumf[toare a Cerului, `ncare va sluji `naintea tronului SfinteiTreimi, ̀ nconjurat de ̀ ngeri, rugȃndu-se pentru noi.

P[rintele Alexandru a fost `ntot-deauna inima parohiei, conduc]ndu-;i p[stori\ii pe calea m]ntuirii. Ca du-hovnic, `ntre d]nsul ;i credincio;i s-astabilit o rela\ie de o profund[ intimi-tate. A p[truns `n sufletul p[stori\ilors[i, inspir]ndu-le ̀ ncredere. Ace;tia ausimţit c[ p[storul lor `i poate t[m[duiprin sfaturile sale p[rinte;ti. ~n ac\iu-nile sale, exemplul personal a avut unmare rol, deoarece to\i enoria;ii l-auprivit ca pe un model de autentic[vie\uire cre;tin[. P[rintele Alexandru a fost un ghid `nparohia sa, o busol[, care a indicat fap-tele binepl[cute `naintea lui Dumne-zeu, o Evanghelie vie, care a transpuscuv]ntul Domnului `n activit[\i rod-nice. El a fost cu adev[rat omul luiDumnezeu, comport]ndu-se ca atare,

trat]ndu-;i credincio;ii `n func\ie denevoile fiec[ruia, f[r[ s[ fac[ diferen\ebazate pe starea material[ sau social[a acestora, milit]nd pentru `ndeplini-rea a dou[ obiective esen\iale<`ndep[rtarea de p[cat ;i ̀ ndemnul sprevirtute. Credincio;ii l-au ascultat, i-au`mplinit pove\ele, l-au iubit ;i l-au res-pectat.

A luat parte activ[ ;i la `nv[\[m]ntul religiosdin ;colile parohiei sale

~n calitatea sa de protopop, p[rin-tele Tincu a fost at]t ca un p[rinte, c]t;i ca un frate pentru toţi preoţii dinProtopopiatul S[tmarului, sprijinin-du-i ori de c]te ori a avut ocazia. ~nparohia sa, p[rintele Alexandru a fostprietenul ;i confidentul tuturor, `negal[ m[sur[. A `ntreprins vizite pastorale `n caseleenoria;ilor, lu]nd contact direct cuproblemele lor cele mai stringente, dar;i cu bucuriile acestora, venind ̀ n ma-xim[ apropiere de ei. S-a preocupat ;ide latura filantropic[, caritativ[ din„gr[dina” sa, sprijinindu-i pe ceioropsi\i, cu concursul oamenilor de bi-ne. A luat parte activ[ ;i la`nv[\[m]ntul religios din ;colile paro-hiei sale, contribuind la deprindereacopiilor cu cele mai elementarecuno;tin\e teologice ;i principii mo-rale.

P[rintele Alexandru a binecuv]ntatvia\a credincio;ilor de la leag[n p]n[la morm]nt. S-a bucurat cu cei ce aur]s ;i a pl]ns cu cei `ntrista\i, dup[exemplul M]ntuitorului, Care parti-cip[ la veselia nun\ii din Cana Galileii,dar ;i la triste\ea provocat[ de diferiteboli pe care le vindec[, dar mai ales demoartea fiului v[duvei din Nain, a fiiceilui Iair sau a prietenului S[u Laz[r,aduc]nd bucurie ;i speran\[ ̀ n sufletelecelor nec[ji\i.I-a conferit noului n[scut statutul de

membru al Bisericii lui Dumnezeu prinTaina Sf]ntului Botez, dup[ care l-apecetluit cu Sf]ntul Mir, ca darurileDuhului Sf]nt s[ se pogoare asupra lui,d]ndu-i puterea de a cre;te ;i de a se

dezvolta suflete;te ;i trupe;te `n nouavia\[ `n Hristos. Apoi, l-a `mp[rt[;itpentru prima dat[ cu Trupul ;i S]ngeleDomnului Iisus Hristos. P[rintele Ale-xandru, asemenea tuturor preoţilor, abinecuv]ntat familia, unind prin TainaCununiei pe cei doi tineri care, cuemo\ie sf]nt[, s-au prezentat `nainteaSf]ntului Altar, pentru a rosti un „da”solemn ̀ n fa\a Domnului ;i a oameni-lor.

A fost prezent ̀ n casele p[stori\ilors[i, sfin\indu-le rodul muncii prin pu-terea dat[ lui de Dumnezeu. S-a rugat pentru „pacea a toat[ lumea”,pentru ploi c]nd a fost secet[, pentru`mplinirea bunelor dorin\e ale credin-cio;ilor, purt]ndu-le rug[ciunile demul\umire spre `naltul Cerului. :i-aplecat genunchii cu umilin\[ `nrug[ciune pentru cei suferinzi,s[v]r;ind Taina Sf]ntului Maslu ;i im-plor]ndu-L pe „Doctorul sufletelor ;ial trupurilor” s[ caute „cu milostivire”asupra durerilor omene;ti, t[m[duin-du-le.A fost de fa\[ la c[p[t]iul celui muri-bund `ncerc]nd s[-l m]ng]ie ;i s[-l`nt[reasc[ ̀ n credin\[, vorbindu-i des-pre frumuse\ea Raiului care ̀ l a;teapt[.

L-a preg[tit pentru marea ̀ nt]lnirecu Judec[torul suprem, d]ndu-i dez-legare de p[cate prin Taina Spovedaniei;i `mp[rt[;indu-l.De asemenea, cu durere `n suflet, l-a

condus pe cel adormit pe ultimul s[udrum p[m]ntesc, rug]ndu-L pe Atot-puternicul Tat[ Ceresc s[-i ierte p[ca-tele ;i s[-i primeasc[ sufletul `n`mp[r[\ia Sa.

A fost un tat[, soţ ;i bunic dedicatfamiliei, un adev[rat om, un veritabilslujitor al lui Dumnezeu ;i al semenilor.A fost ̀ mpodobit de Dumnezeu cu da-rul de a spulbera orice nelini;te din su-fletele celor care ̀ i cereau sfatul p[rin-tesc.A iniţiat ;i menţinut un climat de pace`ntre oameni, indiferent de confesiune,etnie, stare social[, preg[tire intelec-tual[ sau mentalitate. De fapt, a fost un promotor al cordia-lit[ţii interetnice ;i interconfesionale.A fost ;i un om de cultur[, fiind recu-

noscut pentru scrisul s[u, dar ;i pentruemisiunile pe care le realiza, toate con-tribuind la zidirea duhovniceasc[ a oa-menilor.

Predicile sale p[trundeau `n inima, sufletul, mintea auditoriului

Nu avea o voce puternic[, dar po-seda darul vorbirii, al propov[duiriiCuv]ntului lui Dumnezeu. Predicilesale p[trundeau `n inima, sufletul,mintea auditoriului, mi;c]nd voinţaspre s[v]r;irea faptelor bune. Princuv]nt ;i prin fapt[, p[rintele Alexan-dru ;i-a condus credincio;ii pe caleam]ntuirii, g[sind `ntotdeauna sfatulcel mai potrivit pentru `ndreptareavieţii fiec[ruia.

Preasfinţitul Pǎrinte Iustin, Epis-copul Maramure;ului ;i Sǎtmarului,`n predica sa de la `nmorm]ntare, aprecizat c[ p[rintele Alexandru ar[sp]ndit mereu lumin[ `n jurul s[u.De aceea, a fost iubit ;i preţuit ;i a;a var[m]ne pe mai departe.A fost cu adev[rat un mijlocitor `ntreom ;i Dumnezeu, dar ;i un “om alcet[ţii”, implic]ndu-se `n bunul mersal vieţii Bisericii, dar ;i `n toate com-partimentele vieţii publice ;i sociale,f[c]nd bine celor din jur, promov]ndiubirea, egalitatea ;i fr[ţietatea `n so-cietate. Demnitatea de protopop l-aajutat `n acest sens, put]nd identifica;i biciui mai u;or nedrept[ţile ;i soli-cit]nd cu fermitate eradicarea acesto-ra. C[rţile sale au fost ;i vor r[m]nemereu actuale, bucur]ndu-se de apre-ciere.

Orice cuv]nt ar fi de prisos. Acum,la 5 ani dup[ ce l-am condus `n modsolemn pe ulimul s[u drum, a;ez]ndu-i trupul ̀ n ţ[r]n[, acum dup[ ce sufle-tul s[u ;i-a luat zborul spre Dumnezeu,nu ne r[m]ne dec]t s[-i f imrecunosc[tori p[rintelui Tincu Ale-xandru pentru tot ceea ce a f[cut ̀ n fo-losul S[tm[rului, lumin]ndu-ne `npermanenţ[ calea spre Rai. P[rinte, v[vom iubi mereu!

Preot dr. Cristian Bolo;

~n calitatea sa de protopop, p[rintele Tincu a fost at]t ca un p[rinte,c]t ;i ca un frate pentru toţi preoţii din Protopopiatul S[tmarului, spri-jinindu-i ori de c]te ori a avut ocazia. ~n parohia sa, p[rintele Alexandrua fost prietenul ;i confidentul tuturor, `n egal[ m[sur[.

Se `mplinesc 5 ani de c]nd a fost chemat

de Dumnezeu spre a sluji `n Biserica

triumf[toare a cerului

P[rintele protopop

1941-2013

Alexandru Tincu


S~N~TATEProdusul Protonic, prin componen\a sa probiotic[, ac\ioneaz[ asupra deconjug[rii acizilor

biliari reduc]nd nivelul colesterolului din s]nge ;i, deci, riscul de apari\ie a arteriosclerozei ;ibolilor cardiovasculare. Produsul con\ine, de asemenea, un raport corect `ntre vitamina B6 ;imetionin[, ceea ce face ca homocisteina inductoare de arterioscleroz[ s[-;i reduc[ toxicitatea.

Protonic este un produs com-plex ce con\ine printre altele fosfo-lipide, steroli, acizi gra\i esen\iali.Acizii gra;i esen\iali cu caten[lung[ (omega 3, omega 6) au un rolmetabolic deosebit de important,particip]nd la structurarea fosfo-lipidelor membranelor celulare, fi-ind ;i activatori ai unor enzime ceac\ioneaz[ at]t ̀ n metabolismul li-pidic c]t ;i `n procesele inflamato-rii, intervenind `n modularea ex-presiei fenotipice a genomului.Aceste componente lipidice au efec-te benefice asupra sistemului car-diovascular, sistemului nervos ;ipielii.

De asemenea, produsul con\ine ;i vi-tamine hidrosolubile din grupa B, vita-mina C, dar ;i vitaminele liposolubile A;i E. De remarcat con\inutul ̀ n vitaminaB12 cu activitate biologic[ extrem de ri-dicat[. Protonic are o activitate antioxi-dant[ natural[ ridicat[ datorit[ ac\iuniisinergice a vitaminelor A, C, E ;i a mi-croelementelor Seleniu ;i Zinc. Aceast[activitate `l recomand[ `n combatereastresului oxidativ la nivelul celular, strescauzator al maladiilor grave cardiovas-culare, neurodegenerative, inflamatorii,cancerelor ;i `mb[tr]nirii precoce.

Observ[m, astfel, c[ produsulcon\ine numeroase macroelemente ne-cesare organismului. Rolul macroele-mentelor ̀ n nutri\ia uman[ este binecu-noscut, iar microelementele ac\ioneaz[catalitic sau sunt componente ale siste-melor biocatalitice din celulele corpuluiuman. Caren\ele acestora determin[ st[ripatologice cu manifest[ri u;oare sau gra-ve. Spre exemplu, Iodul este esen\ial pen-tru func\ionarea glandei tiroide care lar]ndul ei gestioneaz[ metabolismul ener-getic cu impact asupra ponderalit[\ii (i.e.greutatea corporal[). Zincul ;i Seleniulsunt esen\iali `n func\ionarea normal[ aprostatei ;i `n protejarea `mpotriva dife-ritelor ei afec\iuni (e.g. adenom, cancerde prostat[).

Probioticele din Protonic sunt mi-croorganisme vii, care administrate `ncantit[\i adecvate exercit[ o ac\iune be-nefic[ asupra s[n[t[\ii. Probioticelecon\inute sunt reprezentate de bacteriilactice din genurile Lactobacillus ;i Strep-tococcus. Datorit[ lor, suplimentul in-duce un confort digestiv fiind indicat `n

Sindromul colonului iritabil precum ;i`n cazul altor afec\iuni gastrointestinale<constipa\ie, diaree non-patogen[, ba-lon[ri (meteorism), flatulen\[, crampe,halen[ fetid[ (i.e. respira\ie ur]t-mirosi-toare) de origine digestiv[, intoleran\[la lactoz[. Componen\a probiotic[ ;i ceapolenic[ au o ac\iune net[ `n controlulponderal, produsul fiind util ;i celor cedoresc s[ sl[beasc[ (e.g. obezi, suprapon-derali).

Produsul Protonic poate exercitaac\iuni benefice ;i asupra alergiilor< der-matit[ atopic[, alergii la lapte, poliartrit[reumatoid[. Prin ac\iunea de absorb\iea substan\elor mutagene ;i stimulareasistemului imunitar, produsul exercit[ oac\iune de inhibi\ie a produc\iei de car-cinogeni ai microflorei intestinale, ofe-rind protec\ie ̀ mpotriva apari\iei tumo-rilor canceroase. Mai exact, produsul in-duce un r[spuns imunitar prin efectecomplexe de excludere competitiv[ ;itransloca\ie/efect barier[, ̀ mpotriva dia-reii de origine viral[ (i.e. Rotavirus), adiareii generate de disbacteriemia con-secutiv[ tratamentelor cu antibiotice, acolitelor (C. difficile) ;i a diareii noso-comiale (i.e. luate din spitale).

Se remarc[ ;i o activitate antipato-gen[ fa\[ de germenul Helicobacter py-lori, agent cauzator al gastritelor, ulcere-lor ;i cancerelor gastrice. Tot prin ac\iu-nea sa antipatogen[ ;i de excludere com-petitiv[, produsul exercit[ ;i un efect po-zitiv asupra vaginozelor ;i infec\iilor uri-nare. O explica\ie pentru aceast[ ac\iuneeste dat[ de efectul imunomodulator(status imunitar, r[spuns vaccinal) alprodusului, acesta interac\ion]nd cu ce-lulele imunitare sau cu receptorii celulari;i determin]nd o cre;tere a activit[\ii defagocitoz[ a celulelor albe ;i o sporire asintezei de citokine.

Prin componen\a polenic[ ce siner-gizeaz[ puternic cu cea probiotic[, pro-dusul Protonic are ;i efect de detoxifiere,fiind indicat ;i persoanelor dependentede alcool, diminu]nd dorin\a de a con-suma b[uturi alcoolice, precum ;i celorcare doresc s[ renun\e la consumul desubstan\e stimulatoare de sintez[. Pro-dusul, prin componentele sale active, arecapacitatea de a stimula mecanismele demetabolizare a xenobioticelor (i.e. sub-stan\e pe care organismul nu lerecunoa;te) din organism. Datorit[ in-hibi\iei producerii de endotoxine de c[tremicroflora intestinal[ produsul este in-dicat ;i `n endotoxemia asociat[ cirozei.

Produsul Protonic, prin componen\asa probiotic[, ac\ioneaz[ asupra decon-jug[rii acizilor biliari reduc]nd nivelulcolesterolului din s]nge ;i, deci, riscul deapari\ie a arteriosclerozei ;i bolilor car-diovasculare. Produsul con\ine, de ase-menea, un raport corect `ntre vitaminaB6 ;i metionin[, ceea ce face ca homo-cisteina inductoare de arterioscleroz[ s[-;i reduc[ toxicitatea. Anumi\i compu;igenera\i de microflor[ probiotic[ se com-port[ ca inhibitori de ACE (AngiotensinConverting Enzyme) av]nd un efect desc[dere a tensiunii arteriale, indic]ndprodusul ;i suferinzilor de hipertensiunearterial[.

Reamintim c[ Protonic con\ine, `nforme organice, microelementele Seleniu;i Zinc cu ac\iune puternic antioxidant[,sinergiz]nd cu vitaminele A, C, E pentruneutralizarea radicalilor liberi ;i a stre-sului oxidativ ce sunt cauza majorit[\iimaladiilor cronice. Produsul mai con\ine;i al\i antioxidan\i naturali precum< cis-tein[, metionin[, glutation, catalaz[ ;iflavonoizi, cu ac\iune favorabil[ `nafec\iuni de prostat[, cancere, cardiovas-culare.

Produs sigur, combina\ie unic[ deingrediente, recomandat de studii clinice;i speciali;ti.

Suplimentul alimentar Artro-FlexHA este un produs atent formulat pentrumen\inerea s[n[t[\ii ;i flexibilit[\ii arti-cula\iilor. ~n plus, acesta contribuie ;i lamineralizarea ;i fortifierea oaselor. Acestdemers este cu at]t mai important cu c]tritmul vie\ii noastre devine tot mai alert;i stresant, iar alimenta\ia noastr[ devinetot mai haotic[, procesat[ ;i plin[ de to-xine, aditivi, zaharuri rafinate ;i gr[simirele (trans, saturate, cu raport omega 6,omega 3 dispropor\ionat) fapt ce cre;testatusul proinflamator din organism. To\iace;ti factori de stres, `mpreun[ cu unefort fizic neadecvat (e.g. sedentarism,postur[ incorect[, efort prea mare), o hi-dratare insuficient[, un somn de slab[calitate ;i o ̀ nc[l\[minte nepotrivit[ (e.g.tocuri `nalte), `n timp, pot afecta grav

s[n[tatea sistemului osteoarticular.Pentru realizarea suplimentului, au

fost folosite ingrediente 100% naturaleprecum fructoboratul de calciu ;i acidulhialuronic de fermenta\ie bacterian[.Aceste ingrediente naturale au o matriceinforma\ional[ apropiat[ de forma sa na-tural[. Acest lucru le permitesubstan\elor active s[ ac\ioneze sinergic,complet]ndu-se ;i poten\]ndu-se reci-proc, beneficiind totodat[ ;i de o bio-disponibilitate foarte mare.

Datorit[ formulei concentrate, pro-dusul de fa\[ asigur[ o cantitate optim[de principii active, fiind totodat[ u;orde administrat. Astfel, acest produs de-osebit a fost special conceput pentru aavea o ac\iune de cre;tere a mobilit[\iiarticulare prin stimularea sintezei ;icre;terea v]scozit[\ii lichidului sinovialce ac\ioneaz[ ca un lubrifiant natural lanivelul `ncheieturilor.

Speciali;tii atrag aten\ia consu-matorilor asupra alimentelor pe ca-re ar fi bine s[ le evite sau s[ le con-sume cu pruden\[ atunci c]nd alegs[ posteasc[. :i pentru c[ se apropiebinecuv]ntatul post al AdormiriiMaicii Domnului, cu o durat[ dedou[ s[pt[m]ni iar mul\i dintres[tm[reni `ncearc[ s[ se ab\in[ dela m]nc[rurile de “dulce” at]t c]tpot, iat[ ;i c]teva recomand[ri.

Nutri\ioni;tii ;i dieteticienii ple-deaz[ `n aceast[ perioad[ pentru con-sumul de legume ;i fructe care se g[sescdin bel;ug, pe care le putem procura fiedin gr[dina proprie, fie de pe tarabeledin pia\[ de la micii produc[tori. Celpu\in a;a ave\i garan\ia c[ m]nca\i unprodus s[n[tos, netratat cu tot felul depesticide.

"M[n]nci de post? Alege produsulde post informat!" este ;i tema unui stu-diu comparativ efectuat de InfoCons lapateurile vegetale, margarin[ sau laptede soia. Rezultatele studiului arat[ c[54% dintre produsele de tip margarin[din gr[sime vegetal[ analizate au `ncon\inut 5 E-uri, iar 30% din pateurilevegetale au `n con\inut 14 E-uri. ~n pri-vin\a b[uturii de soia (lapte de soia) 75%din produse au o concentra\ie sc[zut[`n proteine!

"Pe eticheta oric[rui produs alimen-tar trebuie s[ existe lista ingredientelor`n ordine descresc[toare, dup[ propor\iafiec[rui ingredient (cu excep\ia ames-tecurilor de fructe sau legume),incluz]nd acele ingrediente care se cu-noa;te c[ pot provoca reac\ii alergice (de exemplu< arahide, lapte, ou[, pe;te).Trebuie indicat[ propor\ia `n procente(%) a ingredientelor eviden\iate `n pre-zentarea produsului, ca de exemplu `nnumele produsului sau `n imaginea depe ambalaj. Un alt aspect important `lreprezint[ p[strarea lan\ului frigorific.Dac[ acesta nu este respectat, tempera-turile ridicate pot altera produsele cu ou;urin\[ mult mai mare `n aceast[ pe-rioad[. :i nu uita\i! Cere\i bonul fiscalpentru o reclama\ie eficient[!" se arat[`ntr-un comunicat InfoCons.

Pateuri cu protein[ vegetal[din soia ;i nu boabe

Referitor la pateurile vegetale dincomer\, studiile arat[ c[ majoritateacon\in doar protein[ vegetal[ din soia,adic[ nu boabe de soia fierte ;i mixate.Astfel c[ extractul rezultat este s[r[citde fibre, vitamine ;i acizi gra;i, dar nu;i de calorii. Din acest motiv, cele maimulte pateuri vegetale au un con\inutridicat de gr[simi sau glucide ;i sunts[race ̀ n proteine ;i fibre. Mai mult, elecon\in ulei, gluten sau amidon pentru`ngro;are, o alt[ surs[ de calorii, de unde;i valoarea energetic[ de peste 200 decalorii pe 100 grame. ~n unele cazuri,diferen\a `ntre pateuri este doar dearom[< arom[ de ciuperci, m[sline saualtele. Ele nu con\in alimentele ca atare,care s[ `mbun[t[\easc[ produsul dinpunct de vedere nutritiv. Nici con\inutulde sare nu este de neglijat, av]nd `n ve-dere c[ o conserv[ de pate vegetal aremai mult de 1/5 din doza zilnic[ reco-mandat[ de Organiza\ia Mondial[ aS[n[t[\ii.

Dac[ prefera\i pateul vegetal, esterecomandabil s[ alege\i unul care s[con\in[ boabe de soia ;i c]t mai pu\iniaditivi. Op\iunea cea mai s[n[toas[ arfi pentru un pateu preparat `n cas[, dinr[d[cinoase (morcov, \elin[, sfecl[,p[st]rnac, p[trunjel) ;i leguminoase(boabe de soia, fasole, maz[re, n[ut, linteetc.) fierte ;i mixate la blender, asezonatcu condimente ;i arome dup[ gust. Postu;or ;i binecuv]ntat!

Tot mai multe cercet[ri arat[ benefi-ciile pentru s[n[tate ale aspirinei. ~ns[ cutoate acestea nu ar trebui s[ fie luat["dup[ ureche" ci mai degrab[ s[ fie urmatsfatul medicului. Dr. Todd Hurst, mediccardiolog, profesor asociat la Universita-tea din Arizona d[ sfaturi pacien\ilor s[idup[ ce `n prealabil a aflat tot istoriculbolii. ~n cazul unei persoane `n v]rst[ de60 de ani care vrea s[ se protejeze fa\[ deatacul de cord, care nu are un istoric fa-milial cu boli cardiace, dar prezint[ fac-tori de risc precum hipertensiunea arte-rial[ ;i colesterolul crescut este recoman-dat s[ fie atent la starea lui de s[n[tate.Pentru o persoan[ care se ̀ nscrie ̀ n tipa-rul prezentat mai sus, medicul recomand[trei lucrui< exerci\ii fizice regulate, ali-menta\ie s[n[toas[ ;i un control perma-nent al tensiunii arteriale ;i al niveluluicolesterolului. C]t despre administrareaaspirinei pentru a reduce riscul apari\ieiunor boli cardiace, medicul a dat unr[spuns nea;teptat. Iat[ ce spune medicul<"Ce face aspirina? Aspirina este un me-dicament uimitor cu multe beneficii. Poa-te fi util[ `n reducerea febrei, a durerilor;i a inflama\iilor, dar ;i ̀ n prevenirea bo-lilor cardiovasculare pentru c[ ̀ mpiedic[pl[cile s[ se depun[ pe artere. Acest efectantitrombocitar al aspirinei scade capa-citatea s]ngelui de a forma cheaguri ;i oface util[ ̀ n preven\ia ;i tratamentul ata-curilor de cord ;i a accidentelor vascularecerebrale - AVC. Exist[ `ns[ ;i un deza-vantaj< riscul de s]ngerare mai puternic[`n cazul unei transfuzii sau a unei inter-ven\ii chirurgicale. Poate preveni aspiri-na, `n mod real, bolile cardiovasculare?R[spunsul este, f[r[ doar ;i poate, da. As-pirina s-a dovedit eficace nu doar `n tra-tarea atacurilor de cord ;i a AVC-uriloratunci c]nd ele apar, dar poate reduce ;iriscul de a dezvolta pe viitor acesteafec\iuni. ~ntrebarea mai potrivit[, darmai complicat[ este `ns[< ”beneficiiledep[;esc riscurile legate de s]ngerare?“;i, pentru a r[spunde la aceast[ ̀ ntrebaretrebuie s[ ;tim mai multe lucruri desprepersoana care `ntreab[. Are deja o boal[cardiac[? Dac[ nu, care este riscul de bolide inim[ `n viitor? Care este riscul des]ngerare? Si, interesant, care este risculde cancer de colon - pentru c[ aspirina adovedit `ntr-o m[sur[ modest[ c[ poatereduce riscul ̀ n acest tip de cancer. Pentrupacien\ii care au trecut printr-un atac decord, un AVC, cu stenturi sau interven\iipentru bypass - rezultatele cercet[rilorsunt clare< beneficiile dep[;esc riscurile,`n majoritatea cazurilor. Pentru cei carenu au avut incidente cardiace - beneficiileversus riscurile sunt mai pu\in certe, po-trivit aceleia;i surse. Pacien\ii mei carenu au boli de inim[ sunt adesea surprin;ic]nd le spun c[ aspirina nu este potrivit[pentru ei. Ideea c[ aspirina este bun[ afost at]t de prezent[ at]ta vreme `nc]tmul\i cred c[ e un fapt stabilit. C]tevacercet[ri recente au ar[tat c[ beneficiilenu sunt chiar at]t de clar definite cumam crezut. :i mai multe cercet[ri nu suntde natur[ s[ clarifice problema nu pentruc[ ar lipsi datele, ci pentru c[ beneficiile;i riscurile sunt relativ mici. Pentru pa-cien\ii mei care nu au boli de inim[ ;icare iau `n calcul aspirina le spunurm[toarele< dac[ o persoan[ are efectesecundare `n urma aspirinei – deranja-ment stomacal, alergie, s]ngerare u;oar[– nu recomand aspirina. Dac[ este la riscde a face boli de inim[ sau cancer de co-lon, atunci cel mai probabil aspirina ̀ i vaface mai mult bine dec]t r[u, dac[ pa-cientul are un risc sc[zut de boli de inim[sau cancer de colon, aspirina are beneficiilimitate. Pentru persoana `n v]rst[ de 60de ani care este la risc de boli cardiacedecizia de a lua o aspirin[ pe zi este ceacorect[. Dac[ lua\i `n calcul aspirina ;inu ave\i istoric de boli cardiace sau deaccident vascular-cerebral, cel mai bineeste s[ discuta\i cu medicul dvs. pentrua vedea dac[ aspirina este indicat[".

Aspirina poatereduce riscul

unor boli cardiovasculare

Protonic de la Hypericum d[ tonul vindec[rii

`n numeroase afec\iuni

Articula\ii s[n[toase la orice v]rst[ numai cu Artroflex HAProdusele

se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271.338 > 0262.372.695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< [email protected] sau [email protected] mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte,v[ rug[m s[ accesați site-ul< www.hypericum-plant.ro

Diferite sortimentede pateuri vegetalesunt pline de E-uri


RE}ETE

Salat[ de mozzarella ;i ton

Ciorb[ de varz[ă cu piept de pui

Mod de preparare<

Salata se spală și se rupe cu mâna(nu se taie cu cuțitul!) bucăți mărunte.Ceapa se taie felii subțiri, sau preferabilrondele aspectuoase și se amestecă cu

salata, se pune puțină sare și se stro-pește cu ulei de măsline. Se pune pe ofarfurie, apoi pe acest pat de salată seva așesa mozzarella, peștele și roșiiletăiate, dar dacă doriți, ingredientele sepot și amesteca. Se poate orna cu mă-sline, ouă fierte, crutoane, sau diversefigurine confecționate din legume. Seservește cu pâine prăjită sau cu chiflecu semințe de dovleac sau de floareasoarelui.

Ingrediente<

O salată ice, o conser-vă de ton în ulei, sau 6-8bucăți (circa 100 g) de filede ton afumat (după gust),o ceapă roșie mică, 200 gmozzarella, sare, ulei demăsline, circa 100 g de ro-șii mici, eventual câteva

boabe de măsline.

Mod de preparare<

Pieptul de pui se feliază, se condi-mentează cu puțină sare și piper și seprăjește la gr[tar, apoi se taie cubulețeși se pune la fiert în circa doi litri deapă ușor sărată. Varza se curăță și setaie fâșii înguste, la fel se va proceda și

cu ardeii, precum și cu ceapa. Roșiilese taie cubulețe mărunte. Carnea depui, după ce apa dă primul clocot, sefierbe circa 7-8 minute, nu mai mult,după care se adaugă mărarul, varza,ardeiul și ceapa. Dacă doriți să folosițiși zarzavaturi, acestea se mărunțesc șise pun la fiert odată cu carnea. Se con-dimentează după gust, iar supa se fier-be, până când toate ingredientele sevor înmuia. Roșiile sau bulionul seadaugă cu 5-10 minute înainte de a selua de pe foc, când varza este dejaaproape fiartă. Se servește cu ardei iute,sau eventual cu smântână.

Ingrediente<

O varză de circa 800 g, unpiept de pui dezosat și fărăpiele, 2 bucăți de ardei gras,o ceapă mai mărișoară, 4-5bucăți de roșii sau 500 ml debulion, o legătură de mărar,sare, piper, bază pentru mân-căruri. Se pot adăuga și zar-

zavaturi, după gust.

Paprica; de ciuperci

Mod de preparare<

Ceapa tăiată mărunt și jumătateade ardei, tot la fel, mărunțit se căleșteîn ulei. Dacă se folosește pastă de ardei,acesta se adaugă după ce ceapa devinesticloasă, apoi se adaugă ciupercile cu-

rățate, spălate și feliate și se călesc șiacestea. Se condimentează după gust,se presară cu făina, se amestecă bine,apoi se stinge cu puțină apă, se ames-tecă până la omogenizare, iarăși un picde apă, până când se obține consistențadorită. Smântâna se amestecă, treptat,cu câteva linguri din zeama paprica-șului, apoi se toarnă în oală și se maifierbe puțin, amestecând. Între timp sefierbe și mămăliga și se servește caldă,ornată cu frunze de pătrunjel, cu feliuțede roșii, sau cu puțină smântână.

Ingrediente<

500 g de ciuperci, o ceapă,4-5 linguri de ulei, o jumătatede ardei gras sau o lingură depastă de ardei, 2 linguri de făi-nă, 200 g de smântână, sare,piper, boia de ardei, bază pen-tru mâncăruri (delicat de ca-să), 200 g făină de porumb.

Budinc[ de brânz[ cu gem ;i ciocolat[ă

Mod de preparare<

Se prepară budinca după rețeta depe ambalaj, doar cantitatea de lapte șide zahăr vor fi cele menționate mai sus,apoi se răcește amestecând. Brânza sesfărâmă, se amestecă cu untul, frișca,gălbenușul și zahărul vanilat, apoi se

adaugă și budinca și se amestecă cu unblender (sau cu mixerul la turație ma-re), până când se obține o compozițieomogenă, păstoasă, aproape spumoasă.Se așează în cupe sau boluri, fie strati-ficat cu gemul, compotul, ciocolata,sau fructele proaspete, peste care setoarnă siropul cu gelatină, fie doar or-nat cu acestea, după care se ține o oră- două la frigider. La servire se maipoate orna cu spumă de frișcă, frunzăde mentă, ciocolată răzuită, sau chiarcu fructe proaspete.

Ingrediente<

250 g de brânză dulce, cre-moasă de vacă, 200 ml de lapte,1/2 budincă de frișcă, circa 20 gde unt, o lingură de frișcă pen-tru gătit, gălbenușul unui ou, 3linguri de zahăr, un plic de za-hăr vanilat, un borcan de gemsau compot de căpșuni, zmeură,cireșe, coacăze roșii, eventualcremă de ciocolată, sau fructe

proaspete în gelatină.

Din cele mai vechi timpuriaceastă plantă medicinală unică afost renumită pentru acţiunea saantiinflamatorie, analgezică, as-tringent[ şi cicatrizantă. Sunătoa-rea sau pojarniţa este una dintrecele mai utilizate plante, avândefecte terapeutice în cel putin 100de boli. Pentru utilizare în scopu-rile medicale se foloseşte parteasuperioară a plantei (primii 15-20cm) care conţine acid ascorbic, ca-roten, uleiuri esenţiale, taninurişi substanţe răşinoase, flavonoi-de.

Sunătoarea se culege la începutulînfloririi sau atunci când mugurii doarîncep să apară. Perioada inflorescenţeidurează din iunie până în august. Seusucă la umbra, sub o streaşina sau înpod - pe material textil sau hârtie.

În trecut, oamenii aruncau crenguţede sunătoare în apa pe care o luau dinsurse neverificate. Ei spuneau că astfelse previne dizenteria. Pentru a eliminahalitoza, se recomandă să mestecaţi po-jarniţă, dar nu mai mult de câteva mi-nute.

Efectele terapeutice ale sun[torii

Pojarniţa vindecă durerile de cap şiîmbunătăţeste procesele metabolice.Ceaiul de pojarniţă reglează activitateastomacului şi a intestinelor. Este un in-strument ideal pentru consolidarea sis-temului nervos, fiind un antidepresivnatural. În situaţii de criză este util săbeţi 3-6 ceşti de ceai de pojarniţă.

Modificările dispoziţiei condiţio-nate hormonal în timpul menopauzeipot fi tratate cu ceai de sunătoare saudintr-un amestec în proporţii egale depojarniţă şi conuri de hamei.

Copiilor şi adulţilor care nu se potconcentra li se poate da ceai de sună-toare şi melisă. Acest amestec plăcut lagust este perfect pentru micul dejunînainte de şcoală sau de examen.

6 probleme medicale rezolvatecu ceai de sunătoare

Plata este benefică în gastrite cro-nice, enterocolite, diaree funcţionala,

pielonefrită cronică, glomerulonefrită,cistită şi inflamaţia prostatei, artrită.

Pojarniţa este eficientă în tratamen-tele pentru ulcer gastric şi ulcer duo-denal, colită ulcerativă, maladii ale fi-catului şi vezicii biliare (dischinezia ve-zicii biliare, colecistită, litiază biliară,hepatită acută şi cronică).

Pojarniţa tratează de asemenea bolispecifice femeilor precum amenoree,menstruaţii grele, vaginită.

Rădăcinile plantei sunt utilizate întratamentul pentru tuberculoza oaselorşi dizenterie.

Text selectat şi adaptat de Ioan A.

Ceaiul de sun[toareregleaz[ activitatea

stomacului

Sunătoarea se culege la începutul înfloririi sau atunci când mugurii doar începsă apară. Perioada inflorescenţei durează din iunie până în august. Se usucă laumbra, sub o streaşina sau în pod - pe material textil sau hârtie.

În trecut, oamenii aruncau crenguţe de sunătoare în apa pe care o luau dinsurse neverificate. Ei spuneau că astfel se previne dizenteria. Pentru a elimina ha-litoza, se recomandă să mestecaţi pojarniţă, dar nu mai mult de câteva minute.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


MOD~

Putem vorbi la nesfârșit despre ro-chiile de seară, dar ce spun tendințelela modă din sezonul primăvară-var[2018? Primăvara ca întotdeauna estedominată de țesături ușoare precummătasea, sifonul, plasa și dantela, carete fac să te simți cât mai confortabil șimai lejer.

Compoziții florale

Datorită imprimeurilor vegetale șiaplicațiilor voluminoase, rochiile deseară la modă în primăvară-vara anului2018 se transformă în grădini de florireale! Ceea ce este destul de natural,pentru că cuvântul ce caracterizeazăsezonul este lejeritatea. Nicio greutate,doar culori pastelate și țesături trans-lucide. Drept completare pot fi folositeaccesorii precum agrafe cu flori mi-niaturale în par, bijuterii cu perle șipantofi în nuanțe nude.

Roz

Culoarea de baz[ a stilului BabyDoll este din nou în tendinț[! Și nufără alte elemente caracteristice pre-cum fuste tutu, volănașe mari și bibe-louri. Acordați o atenție deosebită celormai relevante nuanțe ale sezonului –dahlia roz înflorit și lavandă roz. O pa-let[ dulce de nuanțe de sherbet seamestecă cu violet, creând o combina-ție neobișnuită. Cu ce poate fi comple-tat lookul? Cu strălucire aurie și argin-tie sau tendința din această primăvară– accesorii transparente.

Stofe fine

Probabil, prima asociere care aparela gândul unei rochii de seară sunt țe-săturile de mătase ușoare. Acum, des-ignerii refuză să ascundă ceva< mate-rialele translucide arată ca un indiciusubtil al prezenței unei rochii. În ceeace privește accesoriile – alegeți coliere,brățări și curele largi, cu cristale mul-ticolore.

Decolteu adânc

Printre preferatele designerilor încăse mai găsesc decolteurile în V, însă einu se limitează doar la ele. Decupajelesub formă de trapez, oval și asimetricajung la mijlocul taliei – și aceasta nueste limita! Acolo ele sunt întâmpinatede curele largi colorate și draperii con-trastante. Stilul clasic va dilua despi-cătura diagonală de la ;old a fustei, iarțesăturile ușoare pot fi înlocuite cu pa-iete și chiar piele.

Stil lenjerie intimă< bretelesubțiri

Vedeta oricărei petreceri este ro-chia-furou! Semnele caracteristice suntbretelele subțiri, decolteul în V, decoruldin dantelă și țesăturile ușoare. În acestsezon, se adaugă imprimeuri și chiarstrăluciri sub formă unor paiete sati-nate și holograme. Imaginile de pe țe-sătură poate fi abstracte, vegetale (caresunt deosebit de relevante în aceastăprimăvară) sau buline clasice. Aceastărochie sugerează strângerea părului în-tr-un coc elegant sau babette francezși punerea unor cercei lungi care cadpe umeri. Pentru ca rochia-furou să

nu trădeze adevărata destinație, avețigrijă la accesorii, optând pentru pantofistiletto cu toc cui și poșetă minaudiere(un element nelipsit al toaletei de sea-ră).

Despicături înalte

De regulă, pentru ieșirile de searăalegem lungimea maxi, totuși, uneoriam vrea să ne arătăm picioarele supleși frumoase, în special când avem cearată. Dacă dress code-ul impune anu-mite reguli, atunci există o soluție, des-picătură diagonală, care dezgole;te întotalitate piciorul din zona coapsei.Astfel de modele se privesc frumos înmișcare, și în plus mai este și un modminunat de a va arată noile sandale.

Inserții de constrast

Una dintre inovațiile din sezonulvara 2018, pe care mulți designeri le-au pus în aplicare, este inserția de con-trast, care pare să interfereze cu culoa-rea principala a rochiei. Poate fi făcutdin material diferit după textur[, poate

avea uni mprimeu aprins (ideea de pepodium este un ornament de batista)sau poate fi chiar în schemă de culoareopusă. Deci, negrul conservator estecombinat cu albastrul cerului, piersiculdelicat cu galben, iar argintiul – cu cu-loarea valurilor marii.

Geometria decupajelor

Nicio idee generală de parcă cinevaa luat o foarfeca și a tăiat în secret o ro-chie de mătase! Asimetria în sezonulprimăvară-vara 2018 este doar bine-venită, astfel încât rochiile dobândescforme foarte ciudate, dezgolind în modmisterios corpul. Despicături și tăie-turi, bretele împletite original și inserțiide guipure – cu cât sunt mai multe, cuatât mai interesant și original pare chiarși cel mai simplu model.

Rochii transparente

În sezonul primăvară-vara din2018 modestia în mod evident nu-șiare locul! Și această regulă funcționea-ză cu adevărat – țes[turile devin mai

ușoare, textura este mai delicată, iarpărțile închise ale corpului devin dince în ce mai puține. În mod rezonabil,bineînțeles. Aveți un corp de invidiat?Nu ezitați să demonstrați acest lucru,folosind rochii de sifon translucid șilenjerie în stil vintage – pantaloni scurțiși bustieră. Fuste plisate, decor sub for-mă de lurex, un număr mare de bibe-louri și numeroase volănașe sunt to-varășii fideli ai unor astfel de modele!

Fuste voluminoase

Astfel de rochii nu au rămas în se-colele trecute ci au reușit să păstrezepopularitatea și în noul sezon. La urmaurmei, din copilărie visam la cea maipufoasă rochie, că a prințeselor dindesene animate celebre și cele mai marifundițe.

Acum visele pot fi transpuse în rea-litate! Fuste impresionant de pufoaseși trene infinite, corseturi și bra fărăbretele formează ținuta ideală pentruo călătorie în poveste.

Model halter

Și din nou ne întoarcem la corsetulîn stil “halter” de la costumele de baie,cu legături la gât. Forma trapezoidalăa corsajului fixat și fusta până la podeasunt practic cel mai r[sp]ndit modelde rochie de seară. Pentru a dilua mo-notonia, adăugați imprimeuri intere-sante și texturi de țesături, inserții dinpiele și sclipici. Acest stil va fi întot-deauna adecvat, mai ales dacă v[ pre-gătiți pentru o recepție oficială cu undress code black ție< apoi acționați înfavoarea culorilor conservatoare, daroptați pentru cel mai înalt toc!

Bustieră

O altă parte a stilului de lenjerieintimă este corsetul, care arată că o bu-stieră în combinație cu fustă-tutu înaceeași nuanță (după exemplele dincolecția Dior). Această ținută poate fipotrivită nu numai pentru o ieșire deseară, ci pentru orice petrecere coc-ktail. O astfel de rochie necesită acce-sorii cu adevărat feminine< clutch deseară miniatural și cele mai subțiri to-curi cui!

Vedeta oricărei petreceri este rochia-furou! Semnele caracteristice sunt bretelele subțiri, decolteulîn V, decorul din dantelă și țesăturile ușoare. În acest sezon, se adaugă imprimeuri și chiar strălucirisub formă unor paiete satinate și holograme. Această rochie sugerează strângerea părului într-uncoc elegant sau babette francez și punerea unor cercei lungi care cad pe umeri.

Rochii de sear[ `n vog[ pentru vara 2018


DIET~

Atunci când mănânci, pancrea-sul produce enzime care descom-pun grăsimea din alimente, astfelîncât duodenul să poată absorbisubstanţele nutritive. Medicamen-tele pentru slăbit vor împiedicaacest proces al descompunerii şi,implicit, absorbţia substanţelor nu-tritive, ajutându-te fie să te menţiisătul pe parcursul unei perioademai lungi de timp, fie efectiv să eli-mini constant alimentele din orga-nism, fără ca acestea să aibă timpsă fie digerate.

Află care sunt cele mai cunoscutetipuri de pastile pentru slăbit, cumacţionează asupra corpului, ce anumeconţin acestea şi care pot fi reacţiileadverse!

Pastile de tip orlistatCel mai popular medicament de

acest tip este numit orlistat, un inhibi-tor competitiv al lipazelor (enzimelecare descompun grăsimea din alimen-te). Orlistatul împiedică enzimele pro-duse de pancreas să-şi facă treaba.

Nu trebuie să reduci cantitatea dealimente pe care o consumi în timp ceadministrezi orlistatul, dar cu cât con-sumi mai puţină grăsime, cu atât maipuţine efecte secundare vor apărea.Unul dintre efectele secundare cel maifrecvent raportate este scaunul uleios,care, în esenţă, reprezintă toată grăsi-mea pe care corpul tău nu a absorbit-o. Atenţie! Corpul va avea problemeîn a absorbi nu doar grăsimea, ci şi altesubstanţe nutritive, cum ar fi vitaminaA, vitamina D, vitamina E şi vitaminaK. Sunt voci care spun că acest tip depastile poate fi utilizat pe o perioadălungă de timp, în combinaţie cu dietaşi exerciţiile fizice. Pierderea în greutatecu orlistat s-a dovedit a fi cu 50% maieficientă decât pierderea în greutatesub influenţa unui medicament place-bo.

LaxativeleAlte medicamente pentru slăbit ca-

re încearcă să facă un lucru similar suntlaxativele. Acestea încearcă să eliberezescaunul din sistem şi să mărească frec-venţa utilizării toaletei. Ideea de bazăa laxativelor se învârte în jurul faptuluică timpul de absorbţie a alimenteloringerate va fi mult mai mic. Cu toateacestea, ele nu vizează în mod specificgrăsimea din alimente. Greutatea pecare o vei pierde este în mare parte apă- şi efectele secundare pot fi foarte du-reroase. Abuzul de laxative, în cazul încare ele sunt utilizate frecvent în în-cercarea de a pierde în greutate, poateduce la deteriorarea permanentă a co-lonului şi deshidratare severă, care poa-te fi, în cele din urmă, fatală.

Pastile de slăbit care oferăsaţietate

Atunci când suntem sătui, intesti-nele vor trimite mesaje către creier, ast-fel încât să ştim să nu mai mâncăm.Această stare, cunoscută sub numelede saţietate, este complexă, implicândhormoni şi alţi factori fiziologici. Deexemplu, când mâncăm suficient, in-testinele eliberează un hormon numitleptină, care semnalează creierului căputem să nu mai mâncăm pentru mo-ment. Aceşti hormoni, însă, pot fi ate-

nuaţi de alţi factori fiziologici, psiho-logici şi de mediu. Drept urmare, aufost create şi o serie de pilule pentruslăbit care au rol de menţinere a sen-zaţiei de saţietate pentru o durată multmai lungă de timp. De cele mai multori, aceste pastile sunt făcute dintr-unextract de alge marine. Substanţele dinaceastă compoziţie îşi măresc volumulatunci când ajung în stomac, ajutân-du-te să te simţi sătul.

Pastile de slăbit care acţionează la nivelul creierului

Alte pastile pentru slăbire lucreazădirect la nivelul creierului, mai degrabădecât la nivelul intestinelor. Sibutra-mina este un medicament care a fostiniţial dezvoltat ca un antidepresiv. Elcreşte concentraţia de serotonină şi no-radrenalină în creier prin faptul că nule permite să fie reabsorbite de cătreneuronii care le-au eliberat. Un efectsecundar al acestui lucru este apetitulsuprimat. Acest medicament a fost re-tras în 2010 din cauza unei incidenţeridicate a atacului de cord şi a acciden-tului vascular cerebral.

Pastile de slăbit cu substanţestimulante

Pastilele pentru slăbit conţin adeseasubstanţe precum ceaiul verde, cafeinaşi guarana care pretind că au proprie-

tăţi stimulante "naturale". Cafeina poa-te provoca temporar arderea caloriilor,dar acest lucru nu înseamnă că vei pier-de mult în greutate. Efectele sunt micişi temporare, iar toleranţa la cafeinătinde să se dezvolte cu folosirea regu-lată.

Pastile de slăbit cu fibreProdusele care conţin extracte din

alimente cu fibre cum ar fi broccoli,spanac, afine, usturoi, germeni, roşii şisoia au fost utilizate de unele companiipentru a ajuta la procesul de pierdereîn greutate. Papaya şi ananasul suntuneori incluse de asemenea, ca urmarea enzimelor digestive, deşi acestea nuau nimic de-a face cu pierderea în greu-tate propriu-zisă. Extractele din ali-mentele enumerate anterior sunt uti-lizate ca urmare a bogăţiei în fibre aacestora. Fibrele sunt cunoscute pentrurolul lor în pierderea în greutate, fiindconsiderate carbohidraţi pe care corpuluman nu îi poate digera, eliminându-i ulterior. Conform site-ului csid.ro, fi-brele au de asemenea rolul de hrănirea florei intestinale – ceea ce ajută corpulîn mai multe moduri (de la controlulgreutăţii până la echilibrarea zahăruluidin sânge, controlul imunităţii şifuncţionarea corespunzătoare a creie-rului).

Cele mai cunoscutepastile de sl[bit

Pastilele pentru slăbit conţin adesea substanţe precum ceaiul verde, cafeina şi guaranacare pretind că au proprietăţi stimulante "naturale". Cafeina poate provoca temporar ardereacaloriilor, dar acest lucru nu înseamnă că vei pierde mult în greutate. Efectele sunt mici şitemporare, iar toleranţa la cafeină tinde să se dezvolte cu folosirea regulată.

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu Mare

Telefon< 0361 884947

✂


COMUNICAT al Club Lions „Some;”

privind con\inutul Revistei Taberei Na\ionale de Mate-matică SATU MARE ed. II –a 2018

Dragi sătmăreni, sponsori ;i sim-patizan\i, trecu\i prezen\i ;i viitori aiProgramelor/activită\ilor ClubuluiLions „SOME:” Satu Mare desfă;urateîn folosul comunită\ii, ne sim\im datorisă vă prezentăm date noi asupra eve-nimentului de vacan\ă desfă;urat înMunicipiul Satu Mare la Liceul Teore-tic German „Johan Ettinger”< Tabărana\ională de Matematică ed. a II-a 2018;i să facem adăugirile ce se cuvin fa\ăde cele apărute deja în presă.

Ne vine în ajutor informal „Revistataberei na\ionale de matematică Lions

„Some;” Satu Mare 2018” apărută cuefortul colectivului alcătuit din prof.Călin Dura coordonator de revistă,prof. dr. Valerica Doina Muntean – re-dactor ;ef, prof. dr. Ovidiu T. Pop -consilier ;tiin\ific ;i prof. Maria Reiz –redactor, director al Liceului gazdă (;ivicepre;edinte I Lions) ;i putem să tra-gem câteva noi concluzii legate de suc-cesul deosebit al programului.

1. Fa\ă de profesorii enumera\i îninforma\iile anterioare ;i anume< Mar-ciuc Daly, Cziprok Andrei, Manea Cos-mina, Tămîian Traian, ;te\ Anca, PopVirgil, Koczinger Eva, Cuibu; Nicoleta,Matyas Beata, Lupou Agota, PopescuManuela, Braica Petru, Popescu Călin,Gu\ Cristina, Bud Adrian ;i NicoletaChereche; au mai contribuit ;i al\i pro-fesori alătura\i pe parcurs< prof. dr.Muntean Valerica-Doina, prof. dr. Ovi-

diu T. Pop, prof. CosmaGerogeta, prof. Onciu Camelia, prof.Amati Rozalia, prof. Sîrbu Holzli Iulia,prof. Butean Marius, prof. Jurge Ralu-ca, prof. Botez Eva, prof. Matyas Lu-mini\a, prof. Kuki Zsolt ;i prof. GraurMaria.

2. Au mai contribuit la cele nece-sare ca înso\itori, 4 elevi ai ColegiuluiNa\ional „Ioan Slavici< Fazeca; Darianacls. a X-F, Bulgăre Andrea cls. a X-F,Madas Alexandra cl. a XI-G ;i Pribi-lean Mădălina cls. a XIG.

3. Vom adăuga ;i contribu\ia unuinumăr de 20 de participan\i în echipade organizare a Inspectoratului :colarJude\ean Satu Mare în frunte cu prof.Durla Călin Inspector ;colar General.

Drept urmare, cei 40 de elevi din12 jude\e ale \ării s-au bucurat la SatuMare de supraveghere, îndrumare, pre-

zentare de expuneri (28 de teme) con-cursul final individual ;i activită\i derecreere timp de o săptămână, pe chel-tuiala Clubului nostru, din partea a 30de profesori, 6 înso\itori ;i 20 demembri ai echipei de organizare a I.S.J.Satu Mare, (adică, 56 la 40, mai multdecât 1 cadru la un elev).

Le mul\umim tuturorparticipan\ilor, activi;ti ;i beneficiari,deopotrivă ;i le aducem informa\ia demare valoare privind preocupareanoastră de a da acestei tabere, în cursulanului viitor, caracter INTERNA|IO-NAL. Sperăm că vom găsi în\elegerea;i acceptul Districtului dar ;i sugestiilecelor care au câ;tigat experien\[ dincele petrecute.

Purtător de cuvânt ;i responsabil media

Horia-Adrian Ungur

RECENZII

Dup[ restituirea operei pictu-rale, prin apari\ia unuicuprinz[tor album de art[, ap[rutanul trecut la prestigioasa editur[RAO, anul acesta apare un nouvolum cuprinz]nd lucr[rile desculptur[, ceramic[, arhitectur[,arte aplicate.

Cunoscut ca pictor, Aurel Popp afost unul dintre cei mai prestigio;isculptori din perioada interbelic[. Arealizat dou[ mari proiecte pentruMonumentul Unirii, unul pentru Si-biu, altul pentru Bucure;ti. A realizatun monument `nchinat osta;ilorc[zu\i ̀ n primul r[zboi mondial, am-plasat la Lipova. ~n Timi;oara a trans-pus ̀ n bronz dou[ mari figuri istorice,I.G. Duca ;i Armand C[linescu.

Aurel Popp a realizat ;i proiecte arhitecturale

Sculptura de gen este bine repre-zentat[ ;i ̀ n cadrul expozi\iei perma-nente de la Muzeul de art[ Satu Mare.

Reprezentant de seam[ al scul-pturii monumentale, Aurel Popp arealizat ;i proiecte arhitecturale. Luii se datoreaz[ proiectul de mobilierde la Catedrala Greco-Catolic[ Sfin\iiArhangheli Mihail ;i Gavril, dar ;i dela capela familiei de pe strada Boti-zului. A f[cut un proiect pentru par-cul din centrul vechi al S[tmarului,proiect de care ar fi trebuit s[ se \in[seama la refacerea acestui parc.

A fost unul dintre primii cerami;tidin Rom]nia, lucr]nd `mpreun[ cuprietenul s[u, pictorul Nicolae Tonit-za precum ;i cu al\i colegi de breasl[.

Prodigioasa activitate a unui artistpolivalent este scoas[ `n eviden\[ denoul volum cuprinz]nd reproduceriale monumentelor, sculpturilor,schi\elor, diverselor proiecte care`ntregesc opera unui mare creator.

Realiz]nd proiectul unui fabulosMonument al Unirii, volumul doi aloperei lui Aurel Popp este dedicatCentenarului. Volumul apare cusus\inerea Consiliului Jude\ean SatuMare.

Schi\[ pentru Monumentul Unirii de la SibiuSchi\[ pentru Monumentul Unirii de la Sibiu

Volumul apare cu sus\inerea

Consiliului Jude\ean Satu Mare

Revista Taberei Na\ionale de Matematic[, Satu Mare 2018

Sculptura lui Aurel Popp


DEZVOLTARE PERSONAL~

Oamenilor le face o mai mareplăcere să discute despre lucruripozitive decât despre lucruri ne-gative. De ce se întâmplă asta?Pentru că gândurile pozitive atragca magnetul atitudini pozitive.Gândurile au o mare putere, iarcând o aplificăm pe cea a gându-rilor pozitive putem avea parte desurprize pe măsură.

Nu e de mirare ;i ;tim deja în clipade față cu toții că un gând este o formăde energie care produce rezultate. Min-tea noastră este foarte puternică ;i nepoate ajuta tot timpul să ne îmbunătă-țim calitatea vieții.

Schimbarea stă în puterea noastră

Mahtama Ghandi spunea că omule produsul gândurilor lui. Asta ar tre-bui să ne dea de gândit. E nevoie doarsă devenim con;tienți de puterea pecare o au gândurile noastre ;i emoțiilenoastre în acela;i timp. Gândurilenoastre reprezintă fără doar ;i poate oforță, o forță care ne poate aduce feri-cire sau, dimpotrivă, necaz. În momen-tul în care ne dăm seama de asta putemtrece la următorul pas, ;i anume la am-plificarea gândirii pozitive, indiferentce anume ne dorim. Ținta este aceea;i<să ducem o viață mai bună, mai fru-moasă, iar schimbarea stă tocmai înputerea noastră.

Cum ne pierdem energia cu gânduri mărunte ;i emoții negative

Speciali;tii au ajuns la concluzia cădin păcate foarte mulți oameni î;i pierd

energia cu gândurile mărunte ;i emo-țiile negative. La toate acestea se adaugăenergia de fond, mentalul colectiv,energie dată de oameni cărora le placesă se plângă. La polul opus sunt cei po-zitivi, cei care văd partea pozitivă înorice obstacol. Când ne propunem săfacem o schimbare în viață, gândurileau puterea să ne ajute. Desigur, vomîntâmpina blocaje, dar nu ne vom lăsapradă lor, ci vom amplifica energiagândurilor pe care ni le dorim cu ade-vărat. Indiferent de ce ne dorim, totulporne;te din mintea nostră. Ne comfocaliza asupra gândului dorință ;i îivom ata;a emoții pozitive intense pen-tru a-i cre;te puterea energetică.

Oamenii se gândesc înmajoritatea timpului la datorii,plata facturilor ;i alte probleme

Nu e simplu să facem asta pentru

că în majoritatea timpului petrecutgândindu-ne la ceva, ne gândim la pro-blemele ce le avem, la ;tiri fel de fel, ladatorii, facturi ;i în foarte puțin timpne gândim la obiectivul ce ne-am pro-pus să îl atingem. Aici apar problemele,mai ales că nu am prea fost educați demici să ne concentrăm pe ceea ce nedorim, ci doar pe ceea ce “trebuie”. Înmod normal, când ne dorim ceva cuadevărat, trebuie să fim con;tienți căsuntem capabili să obținem. Asta in-diferent ce ne spun cei din jur, pentrucă de descurajat un om este foarte u;orsă o facem. Astfel că, indicat ar fi să nuspunem tuturor celor ce îi întâlnim ceobiective avem. Merge aici zicala “tace;i face”. E cea mai sigură cale spre atin-gerea obiectivelor. Amplificarea puteriigândurilor pozitive ține numai de noi.Cu aceste gânduri adormim, cu ele ne;i trezim. :i rezultatele nu vor întârziasă apară.

Se spune că atitudinea este totul.Practic, atitudinea este sita prin carenoi percepem tot ceea ce se petrece înjur. Cu alte cuvinte, sunt oameni opti-miști care văd partea plină a paharuluiși pesimiști care văd partea goală a pa-harului.

Pesimiștii sau negativiștii rămânoarecum blocați în a vedea problemeleîn sine, fără ca măcar să caute o rezol-vare. Optimiștii sunt opusul lor, adicăsunt oamenii pozitivi care nu stăruieasupra problemei, oricât ar fi ea degrea, ci se concentrează pe găsirea uneisoluții. Un negativist se va lovi mereude limite, pe când un om pozitiv va ve-dea tot timpul posibilitățile care sunt.Dacă pesimistul e concentrat pe ceeace îi lipsește optimistul e împăcat cuceea ce are.

Asta înseamnă atitudinea. Un omcu atitudine are succesul aproape ga-rantat. Asta nu înseamnă că nu vamunci pentru a-l obține. O va face, darconcentrându-se pe soluții și fiind îm-păcat și recunoscător pentru calitățilece le are. Nu degeaba spun specialiștii

că noi, oamenii, devenim ceea ce cre-dem că vom deveni. Și totul începe dincopilărie. La un moment dat, totulprinde contur. Depinde de gândurilece ne poartă.

O atitudine pozitivă în viață ne vaajuta mult mai mult decât una negativă.Atitudinea pozitivă înseamnă capaci-tatea de a munci pentru a depăși oriceobstacol, acțiunea în sine.O atitudine negativă e chiar contrariul.Negativistul nu vrea nici măcar să în-ceapă bătălia, cu ghilimelele de rigoare.Stă cuminte în banca lui, resemnat cănu va reuși să o câștige. În timp se în-mulțesc frustrările și gândurile nega-tive îl acaparează.

Și, în încheiere, e bine să reținemfaptul că nu trebuie să ne plângem dincauza problemelor noastre. Nu! Să gă-sim soluții pentru a le rezolva, da! Săne plângem, nu. Ce se întâmplă când spunem tuturornecazurile? Le hrănim și creștem ati-tudinea negativă în fața lor. Nu existăprobleme fără rezolvare, totul depindede atitudinea noastră.

Atitudinea, sita prin care cernem tot ce se petrece în jur

Ați auzit de o mie de ori probabil căa sosit momentul să vă faceți ordine înviață. Nu putem folosi nici aspiratorul,nici mătura, nici cârpa de ;ters praful.Ce înseamnă să îți faci ordine în viață?De unde începi?

În ultimii ani, de când cu rețelele desocializare, ați avut ocazia să vedeți căunii prieteni din listă postează că se apucăde curățenie în propria lor listă de prie-teni. Probabil asta ;i încearcă, să î;i maifacă puțină ordine în viață.

Analiza mai multsau mai puțin profundăa aspectelor vieții ce o trăim

Decizia de a face ordine în viață vinenumai în anumite momente ;i mai multca sigur după o analiză mai mult sau maipuțin profundă a aspectelor din viațanoastră. Nu e u;or de luat tocmai pentrucă presupune multă analiză, ori poate eplăcut să ne vedem calitățile, dar tare ne-plăcut e să stăm față în față cu defectele,cu regretele, cu dorințele pe care simțimcă nu le putem îndeplini. ;i atunci ce fa-cem? Ne punem puțină ordine în gân-duri, le aranjăm pe categorii, gânduri maivechi, mai noi, dorințe împlinite, neîm-plinite, vise, speranțe năruite ;i a;a maideparte.

:i pe gânduri se a;ează praful...

Făcând ordine în viață, sortăm defapt aceste gânduri în primul ;i primulrând. E clar că de ;ters nu vom putea;terge mai nimic, dar cel puțin avem oordine ;i ;tim că dintotdeauna ordinea aînsemnat echilibru. Pasul următor estesă ne aplecăm mai mult asupra a tot ceeace înseamnă pentru noi familie ;i înda-toriri casnice. Petrecerea a cât mai mult

timp în natură ajută mult. Ie;irile se potface cu toți membrii familiei. Pot fi chiaramuzante. Pentru asta, telefoanele ;i ta-bletele trebuie excluse din peisaj.

Să facem cadouri, să ie;im cu prietenii, să ne reorganizăm

Putem face ordine în viață devenindoptimi;ti. În acest sens, speciali;tii ne re-comandă să facem cât mai multe surpri-ze, inclusiv cadouri, fie ele cât de nesem-nificative financiar. Dăruind ne simțim;i noi mai bine. Recomandată este ;i dis-tracția, ie;irile cu prietenii în cluburi. Onoapte de dans face minuni. Când ne fa-cem ordine în viață, facem chiar ordine.Am putea încerca să ne reorganizăm tim-pul în a;a fel încât să ne ajungă pentrutot ceea ce ne dorim. Ne place muncamult de tot? Foarte bine, ne ajung în modnormal 10 ore de lucru pe zi, dacă optsunt prea puține. ;i tot ne mai rămânetimp pentru noi.Putem citi o carte în parc, nu acasă în

dormitor, putem ie;i la alergat, putemmerge prin magazine. Sunt multe metodede a ne relaxa, în funcție de tempera-mentul pe care îl avem fiecare.

Ie;ire din zona de confortspre schimbarea dorită

Ideea principală este că trebuie să nesimțim mult mai deschi;i la tot ceea ce eîn jur, să ie;im din zona noastră de con-fort ;i să ne concentrăm pe această ordinepe care o facem în viața noastră pentrucă din momentul în care am luat aceastădecizie suntem de fapt pregătiți de schim-bare. Vrem să facem ordine în viață dinanumite motive, cel mai probabil dinunele care ne supără.

A sosit momentul s[ ne facem pu\in[ordine în via\[!

G]ndirea pozitiv[ duce laîmbun[t[\irea calit[\ii vie\ii

De-a lungul anilor, standarde-le de frumusețe s-au tot modifi-cat. La un moment dat era la mo-dă femeia plinuță, apoi femeia slă-buță. Abia acum vorbim de o oa-recare normalitate, în condițiileîn care sunt la modă femeile nor-male ca dimensiuni, nici prea gra-se, dar nici prea slabe.

Se spune că ochii reflectă frumu-sețea sufletului nostru ;i în rândurilede mai jos ne vom opri chiar asupraacestui aspect legat de frumusețea in-terioară. Ce este ea ;i cum ne dăm sea-ma că vorbim cu un om frumos pe in-terior.

Când ne acceptăm a;acum suntem, putem spunecă ne bucurăm de frumusețea noastră interioară

Fiecare om este unic, iar frumuse-țea lui vine tocmai din această unici-tate. Este normal să avem o reprezen-tare mentală a corpului nostru. Cândaceasta e distorsionată apare dorințanoastră de a arăta în alt mod, mai gra;i,mai slabi etc. Ei bine, dacă trupul îl pu-tem oarecum modela, prin diete, cos-metică ;i a;a mai departe, interiorul e

ceea ce reflectă de fapt corpul prin ges-turi, atitudine. Când ne acceptăm a;acum suntem putem spune că ne bucu-răm de frumusețea noastră interioară;i avem o atitudine încrezătoare.

Listă cu toate calitățile ce le avem, întocmită de cei dragi

Sunt foarte mulți oameni care nusunt exagerat de frumo;i la corp, audefectele lor ;i nici măcar nu încearcăsă le ascundă, dar care ne fac să îi iu-bim, să îi ascultăm cu gura deschisă.Acele persoane parcă ar deține secretulfericirii. Fiecare om are o mulțime decalități. Trebuie să le punem pe primul

plan. Evident că avem ;i defecte, dardacă am încerca măcar pentru o zi sănu ne gândim la ele, cum ar fi? Cel maisimplu mod de a afla calitățile ce leavem este să îi întrebăm pe cei dragidespre ele. Dacă ne facem o listă cuaceste calități, observate de cei din jur,am putea rămâne plăcut impresionați.Nu vom căuta contraargumente pentrua contesta ceea ce ne spun alții. Trebuiedoar să acceptăm că asta suntem!

Calități care ne fac oameni frumo;i în adevăratulsens al cuvântului

O persoană despre care spunem căare frumusețe interioară este una plinăde viață ;i cu zâmbetul la purtător. Per-soanele frumoase pe interior sunt per-soane frumoase automat ;i la exteriorpentru că prin ochi se vede tot ceea ceau mai frumos de oferit. Să nu uitămcă din inimă vine bunătatea, generozi-tatea, empatia, calități care ne fac oa-meni frumo;i în adevăratul sens al cu-vântului. ;i, mai mult decât atât, fru-musețea interioară nu se ofile;te ni-ciodată, în ciuda trecerii anilor. Oa-menii care au frumusețe interioarăsunt oameni care ;i-au găsit pacea in-terioară, simt împlinirea sufletească.

Pagin[ realizat[ de Andrei G.

Totul despre frumuse\ea interioar[


MAGAZIN

Giulgiul din Torino este una dintrecele mai cunoscute și controversate relicvedin lumea creștină. În acesta se considerăcă ar fi fost `nvelit Iisus după răstignire,

mai ales că pe pânză sunt multe pete desânge considerate a fi ale Mântuitorului,în urma crucificării. Acesta are lungimeade 4,36 m, lățimea de 1,10 m și este alcătuitdin fire de in tors manual, iar urzeala esteexecutată tot manual. Pe țesătură apar douăamprente< partea din față și cea din spatea unui bărbat neîmbrăcat, biciuit și pro-babil crucificat. Corpul a fost așezat pespate, pe jumătatea inferioară a giulgiului,cealaltă jumătate învăluindu-l pe deasupra.

Materialul prezintă numeroase găuri, înprezent peticite, locuri care se presupunea fi ars la incendiul din 1532, și mai multepete de apă de la stingerea flăcărilor.

Acum, cercetătorii de la Universitateadin Pavia, Italia, au folosit tehnici modernede analiză a sângelui de pe giulgiu, la felcum criminaliștii abordează sângele des-coperit la locul unei crime. Echipa a si-mulat fluxul de sânge cu ajutorul unui ma-nechin și al unui voluntar viu, care nu afost rănit în acest proces. Cercetătorii auefectuat șapte teste de sânge, folosind sângereal și sintetic, dorind să vadă, în funcțiede unghiul în care sângele s-ar prelinge depe un corp uman, dacă acel om ar fi fostrăstignit sau nu.

“Acesta este genul de activitate crimi-nalistică făcută tot timpul în investigațiilepoliției. Chiar și o persoană răstignită artrebui să lase pe cârpă un model distinctde sânge, ceea ce ar fi o informație fasci-nantă pentru noi.Însă ceea ce am descoperit nu ne face să

credem acest lucru. Petele de sânge de pegiulgiu, sau mai bine zis locurile unde aces-tea sunt poziționate nu par a fi făcute de opersoană răstignită. Unghiul de gravitațiecare ar fi necesar pentru a face modelelepetelor de pe giulgiu au variat în funcțiede partea corpului. De exemplu, semnele de sânge de pe mânăar sugera că acestea au fost ținute la ununghi de 45 de grade, în timp ce cele de peantebrațe ar sugera că acestea au fost ținutela un unghi de 90 de grade”, a declarat pen-tru BuzzFeed News Liverpool, mediculMatteo Borrini.

Dacă oamenii de știință au dreptate,rămâne de văzut…

Pagin[ realizat[ de M. Filimon

Stufărișurile de la Sic se aflăla circa 40 de kilometri de ClujNapoca și constituie, ca supra-față, cea de-a doua mare zonăacoperită cu stuf din țara noas-tră. Pe locul întâi se află, evident,Delta Dunării.

La fel ca și în Delta Dunării, înstufărișul de la Sic își găsesc adăposto sumedenie de păsări, printre carebarza, cufundarul polar (Gavia arcti-ca), șorecarul comun (Buteo buteo),stârcul cenușiu, presura, buhaiul debaltă, lișița, nagâțul, pițigoiul moțat(Aegithalos caudatus), câneparul, lă-carul mare, eretele de stuf, corcodelulmic (Tachybaptus ruficollis).

Turn construit din lemn,de la înălțimea căruiapoate fi admirată aceastăîmpărăție a stufului

Deși i se spune “Delta Clujului”,la fel ca și în cazul “Deltei București-lor” nu este vorba despre o deltă întoată puterea cuvântului (adică “o for-mă de relief rezultată din depunereade mâl și de nisip la vărsarea unei apecurgătoare într-un lac sau în mare”,conform definiției de dicționar), cidespre o zonă umedă a luncii râului

Fizeș (unul dintre afluenții SomeșuluiMic).

Stufărișul de la Sic constituie o zo-nă constituită atât din mlaștini, cât și

din iazuri, în care se dezvoltă, ca spe-cii vegetale predominante, stuful șipapura.

În prezent, vizitatorii au posibili-tatea de a cerceta pe îndelete o partedin uriașa întindere de stuf, străbă-tând puntea lungă de sute de metri.Pe acest traseu, există un turn con-struit din lemn, de la înălțimea căruiapoate fi admirată și mai ușor aceastăîmpărăție a stufului, cu frumusețilesale. La ambele capete ale pontonului stră-juiește câte un foișor.

Comuna Sic (unde a existat unoraș medieval), de la al cărei numeprovine și cel al stufărișului este, larându-i, o zonă în care vechile datiniîncă mai sunt respectate. În aceastăzonă pot fi vizitate o serie de vechilăcașe de cult, dintre care unele suntmonumente istorice< biserica de lemn“Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil”, bi-serica de lemn „Sf. Ioan Gură de Aur”(construită la 1707), biserica refor-mată-calvină (ridicată ca biserică ca-tolică, în secolul 13) și biserica mă-năstirii franciscane ( construită între1758 și 1795).

Uriașa întindere de stuf de la Sicocup[ z eci de hectare. Stufărișurilede la Sic fac parte dintre ariile prote-jate de interes național și constituie orezervație națională de tip acva-fau-nistic.

Stufărișurile de la Sic fac parte dintre ariile protejate de interes național și con-stituie o rezervație națională de tip acva-faunistic

“Delta Clujului”, cea de-a doua mare suprafa\[acoperit[ cu stuf de pe teritoriul României

Pe locul întâi se află, evident, Delta Dunării

Cercet[torii sus\inc[ petele de pe

Giulgiul din Torinonu au fost l[sate de

o persoan[ r[stignit[

Pentru a vedea o ploaie de me-teoriți, trebuie să ne trezim în mij-locul nopții, să mergem în locurideparte de luminile orașului și săne rugăm s[ avem parte de un cersenin. În curând, nu o să avem ne-voie decât de bani pentru a vedeaacest spectacol oferit de Univers.O firmă japoneză, numită AstroLive Experiences (ALE), susținecă va lansa primul său satelit în2019, care va crea ploi de meteo-riți artificiali la cerere, pentru eve-nimente mari sau pentru capri-ciile celor mai bogați oameni depe planetă.

Deși ALE nu a stabilit un preț spe-cific pentru fiecare eveniment, Buz-zFeed News sugerează că fiecare ploaiede meteoriți va costa câteva milioanede dolari.

Potrivit CNN, “meteorii” vor fi defapt niște mici bile metalice care vorarde pe măsură ce vor intra în atmos-fera terestră. Bilele, care vor avea undiametru de 2 cm, vor dezvolta, la ar-derea în atmosferă, culorile portocaliu,albastru sau verde.

Riscul pentru aparițiaunor incidente nedoriteeste destul de mare

Totuși, experții avertizează faptul

c[ o astfel de ploaie falsă de meteorițiar putea amenința ceilalți sateliți aflațipe orbita terestră.“Îi salut pentru inteligența și expertizalor tehnică, dar dintr-un punct de ve-dere tehnic, nu este o idee grozavă sărealizezi spectacole false de meteoriți. Unele lucruri trebuie lăsate așa cumsunt.Ploile false de meteoriți ar putea afecta

sateliții de spionaj, a căror poziție nuse cunoaște pe orbita terestră. OrbitaPământului este foarte aglomerată șiva fi și mai aglomerată în viitor.

SpaceX intenționează să trimită unnumăr mare de sateliți pentru a oferiservicii de internet pe întreg globul. Există, de asemenea, rachetele de mareviteză și avioanele spațiale pe care com-paniile intenționează să le umple cu

turiști și sateliții forțelor militare caresunt folosiți pentru acțiuni de spionaj.

Dacă ne gândim că mii de bile demetal trebuie să mai treacă printre cele500.000 de bucăți de gunoaie spațialecare orbitează deja planeta noastră, ris-cul pentru apariția unor incidente ne-dorite este destul de mare”, a declaratastronomul Universității din Michigan,Patrick Seitzer, pentru BuzzFeed.

O companie japonez[ dore;te s[ creeze, în 2019,prima ploaie artificial[ de meteori\i deasupra Terrei

La fel ca și în Delta Dunării, în stufărișul de la Sic își găsesc adăpost o sumedenie de păsări,printre care barza, cufundarul polar (Gavia arctica), șorecarul comun (Buteo buteo), stârcul ce-nușiu, presura, buhaiul de baltă, lișița, nagâțul, pițigoiul moțat (Aegithalos caudatus), cânepa-rul, lăcarul mare, eretele de stuf, corcodelul mic (Tachybaptus ruficollis).

Ploile false de meteoriți ar putea afecta sateliții de spionaj, a căror poziție nu se cunoaște pe orbita terestră


Electric Castle este primul fes-tival din România care a mutatmuzica electronică și suntele liveale concertelor pe scenele indoorsau în aer liber ale unui castel. În-că de la prima ediție, din 2013,festivalul a fost nominalizat în fie-care an în finala European Festi-val Awards la categoria “Cel maibun festival de mărime medie”,alături de nume cu tradiție în Eu-ropa.

Peste 300 de artişti şi 210.000 depetrecăreţi au umplut, timp de cincizile, domeniile castelului Banffy dinBonţida, cu prilejul ediţiei din acest ana festivalului Electric Castle. Vremea aţinut cu iubitorii de muzică. Deşiaceştia se aşteptau la precipitaţii con-siderabile pe toată perioada Festivalu-lui şi s-au echipat cu cizme şi pelerine,iată că ploaia şi-a făcut loc doar pe par-cursul primei seri.

Probabil cel mai emoţionant mo-ment al festivalului s-a petrecut în ul-tima seară când superstarul Jessie J şi-a cedat locul pe scenă, timp de câtevaminute, pentru Adalia, o fetiţă de 10ani din Cluj Napoca. Aceasta se afla în

primul rând când artista a invitat-o pescenă şi i-a permis să aleagă orice piesădin repertoriul ei, pe care să o cânteîmpreună. “Masterpiece” a fost alege-rea micuţei fane, iar piesa a fost inter-pretată în uralele a peste 30.000 de oa-meni.

Rând pe rând, muzica de pe cele 9scene s-a oprit până dimineaţă, sutelede oameni rămaşi aici fiind hotărâţi sătrăiască festivalul până în ultima clipă,înainte de o pauză de un an până laediţia viitoare. Ultimele beat-uri s-au auzit luni la ora10.00, participanţii grăbindu-se săprindă autobuzele ce îi aşteptau pe ceimai fideli fani ai festivalului. Ultimiipetrecăreţi au plecat spre case, cu pro-misiunea că se vor întoarce anul viitor.

Programul artistic

• Miercuri, 18 iulie -Delinqent Habits,Damian Marley, Class, Vunk "Best ofVunk", Danny Howard, Jaminshoes,Gopo, Barna, Ahe, Baco 45, Jaheyo,Grim Ex, Beatjunkz, Slimrocka, Volt,Smoothnoise, Missile, Alex Metric, IV-IN, Mihigh, KD Chriss, Paul K, Alda-ris, Chocolate, Corvin• Joi, 19 iulie - The Last Internationale,

JP Cooper, Wolf Alice, Icona Pop, Net-sky, Digitalove At Elrow, Tini GesslerAt Elrow, Groove Armada At Elrow,George Privatti At Elrow, Nastia At El-row, Baby Elvis, White Walls, AgentFresco, ST Germain, Yonaka, Digita-lism, Alison Wonderland, DWLS, Bă-iatu' de la Parter, Socol, Dex, Karak,Nopame, Buscemi, Random Brandon,Cristu, Kashlinski, Technimatic, Spec-trasoul, Eyescream, Sauce & K-Lu,Vlad Dobrescu, Zo, Ninjabreakz, KrisKross Amsterdam, Adam Dolph,Manki, Vincent Iulian, Dan Andrei,Petre Ispirescu, Forma, DNU, Andy H,Displace• Vineri, 20 iulie - Omul cu Șobolani,Bury Tomorrow, Dub Pistols, Son Lux,Mura Masa, Excision, Dragoș Ilici, Jac-kmaster, Kollektiv Turmstrasse, Maru,Middlemist Red, Halott Penz, My Baby,The Horrors, Off Bloom, HVOB, Ok-topus, Zada, Puiu, Alt Om, UFe, DJCam, Kosta, Bully, ARPXP, FD, LSB,Mark System, Nastia - Liquid DNB Ex-clusive Set, Quidbop, Heion, Blanilla,Chris Lorenzo, Shiba San, Ugly Astro-naut, Akos, B2B Dannilov, Kozo, Lizz,Suciu, KD Chriss, Cap, Sepp, Aemi-nium, Detour, Mircea Grecescu, PierreD'Vara

• Sâmbătă, 21 iulie - Vița de Vie, TheKabatronics, Subcarpați, The BloodyBeetroots, Bakermat, Derek, Fabio Flo-rido, Richie Hawtin, Otherside, FranPalermo, Kensington, Mum, Fakear,Nu: Tone, High Contrast, LondonElektricity, Makoto, Sabinki, Un Guru,Electroclown, That Couch Funk Col-lective, Klaus EB, Dubase, Romare, Da-naga, Indjstione, Nevolla, Little Boots,Yaghee, Abasc, Alex Chronic, Marka,Zed Bias, Sam Divine, Artrax, Sepp,Ciubuc, G76, Tulbure, Raresh, Hero-dot, Dirty Culture, STF, Alex one, Ge-orge Allan• Duminică, 22 iulie - hungarian Operaof Cluj-Napoca, Dubioza Kolektiv, Jes-sie J, Nothing But Thieves, Tchami,Chaim, Space Dimension Controller,Giorgia Angiuli, Reinier Zonnenveld,Henry Saiz & Band, The Glimpse, TheKryptonite Sparks, Satellites, Idles,Cancer Bats, Little Big, San Holo, Va-lentino Khan, Madliquid, Daniel De-plin, Sauce, WRK, Soulheads, Infra-gandhi, Quantic, Filiera Fonica, Elec-troclown, Dubgrade, Oros, Rahaan,Gemini Brothers, DJ Wicked, CharlieRabbit King, Brody & DR. Panda, Hay-den James, Pillowtalk, Nihill, Herodot,Dubtill, Mihigh, Charlie, Gescu, Priku,

Arapu, Waren, Buff, Vekt, Junker

Pe lângă muzică, cei prezenţi s-au bucurat şi de alte atracţii

Electric Castle 2018 a însemnat unspațiu de 300.000 de metri pătrați, 9scene, 500.000 de MW putere a siste-mului de sonorizare doar la scena prin-cipală, peste 1.000 de oameni în echipade organizare și un infinit de amintirice vor fi depănate pentru următoarele12 luni.

Pe lângă muzică, cei prezenţi s-aubucurat şi de alte atracţii precum roatapanoramică în care participanţii s-auputut urca. De asemenea, tinerii au pu-tut să aleagă dintr-o gamă largă de pre-parate delicioase şi să se odihneascădupă orele de dans în locurile specialamenajate. Cei care nu au avut cazare în Cluj sauîn împrejurimi au putut să petreacă zi-lele de festival în zona de camping delângă castel.Pentru că majoritatea au făcut navetaspre festival, acestora le-au fost puse ladispoziţie autobuze.

Vera Pop

Peste 200.000 de oameni au petrecut cincizile de neuitat la Electric Castle Festival

Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida ... · Eclipsa to - tal[ a durat 103...

Documents

Transcript of Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida ... · Eclipsa to - tal[ a durat 103...