Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida Centrului … · 2019-03-14 · low”...

Ziarul “Satu Mare” din data de 8 martie 1929< Liberalii inventeaz[ “pericole” pentru \ar[

PAGINILE 4, 5

S-a descoperit un manual dechirurgie vechi de 3.600 de ani,care a apar\inut egiptenilor

PAGINA 11

IAnul XVII Nr. 821 Duminic[ 10 martie 2019

Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida Centrului Multicultural Poesis

Nu pare întâmplător faptul căelementele comune ale civilizațieitell-urilor se stabilesc între zonaest-alpină și nordul Transilvaniei.Prima dintre zone cunoaște omare dezvoltare tocmai în pe-rioada în care începe exploatareamasivă a cuprului dinAlpi.

Paradoxal, cele mai apreciate momenteale galei au fost muzicale< deschiderea asi-gurată de Queen alături de Adam Lambertși interpretarea cântecului premiat “Shal-low” livrată cu mult sentiment de Lady Gagași Bradley Cooper.

La timpul lor am văzut și am recenzat înInformația de Duminică cele două filme careau ocazionat aceste prestații< hagiografiaQueen “Bohemian Rhapsody”, care a dat celmai bun actor (Rami Malek) și aproape toatepremiile legate de partea sonoră a unui film,respectiv remake-ul “A star is born”, un filmiubit de public, dar eclipsat de altele în vo-turile Academiei americane.

Însă filmele cu impact real la Oscar în2019 merg în altă direcție.

Fie că vorbim despre comentariul socialcu subtext politic, îmbrăcat în hainele unuirealism asumat, fie extravaganțe baroce cusubstrat istoric, laureatele anului caută sătreacă de clișee și să ajungă la trăiri profun-de, propunând, la finalul drumului, soluțiisurprinzătoare la probleme de actualitate.Văzându-le, iei pulsul momentului.

Lăsând la o parte pretenția că ar fi bazat100% pe fapte reale, destul de ușor demontatădupă lansare, ”Green Book” a meritat să fie alescel mai bun film al anului.

Fortifica\iile S[tmarului preistoric

erau centre comerciale importante

~n mai 1900, la Satu Mares-a inauguratun bazin de

`not acoperitIar `n localitateaOar existau b[i publice

FlorinSabado;<Nu exist[ mul\umiremai maredecât o via\[salvat[

Filmele premiate la Oscar, `ntre

realism poetizat ;i fantezie baroc[

În 1941, Iosif Ardelean a participat la celde-Al Doilea Război Mondial, în Armata Ro-mână împotriva U.R.S.S., pentru eliberareaBasarabiei și a Bucovinei, teritorii româneșticare au fost răpite în anul 1940, în urma Tra-tatului Ribbentrop – Molotov (sau Hitler –Stalin) și a Dictatului sovietic din iunie 1940.În timpul războiului a fost avansat la gradulde locotenent.

Un erou care merit[ s[ intre

`n istoria Careiului

PAGINA 9

Preşedintele Franţei, EmmanuelMacron, se implică în campania elec-torală pentru alegerile europene dela sfârşitul lunii mai. În acest sens ela publicat o scrisoare într-o serie deziare din toate cele 28 de state mem-bre ale UE.

Acesta se vrea a fi cel mai impor-tant text al lui Macron despre Europadupă discursul rostit în septembrie2017 la Sorbona pe aceeaşi temă.

Textul apare în limba română șipe site-ul președinției Franței,www.elysee.fr. Publicăm integralscrisoarea lui Emmanuel Macron.

“Îmi permit astăzi să mă adresezdirect vouă, nu doar în numeleistoriei și al valorilor care ne unesc,ci și pentru că este urgent. Peste doarcâteva săptămâni vor avea localegerile europene, decisive pentrucontinentul nostru. Nicicând nu afost Europa mai necesară de la celde-al Doilea Război Mondial pânăastăzi, și totuși niciodată nu s-a aflatea într-un mai mare pericol decâtacum.

Brexit-ul este simbolul acestuipericol”, explic[ Emmanuel Macron`n scrisoare.

PAGINA 3

PAGINA 2

Pentru a trata un pacient care nu ;tie s[spun[ ce-l doare trebuie s[ ai un dar aparte,dar pe care Florin Sabado;, medicul veteri-nar `n a c[rui lume vom p[trunde pu\in `nacest interviu, `l are din plin.

PAGINA 8

Emmanuel Macron, o scrisoare `n limba rom]n[

Doctorul veterinar n[scut `ncomuna Tarna Mare, locali-tatea Bocic[u, are la activmai multe cazuri dificile, pecare le-a rezolvat cu succes

PAGINA 7

PAGINA 10

2 Informa\ia de Duminic[/10 martie 2019

:edin\a consiliuluiA cincea ;edință ordinară din acest

an a consiliului ora;ului a avut loc în datade 14 a lunii curente. În lipsa comitelui;i din cauza bolii primarului, ea a fostcondusă de către notarul ;ef.

Dezbaterile s-au derulat aproape pâ-nă la sfâr;it într-o atmosferă calmă, însăcătre sfâr;it a izbucnit furtuna, care s-abazat conform convingerii noastre pelipsa de cuno;tințe ;i inconsecvența uno-ra. Este foarte trist că unii membrii aiconsiliului nu se ostenesc deloc cu stu-dierea chestiunilor de pe ordinea de zi,;i în acest fel se întâmplă des că chiardacă nu din reavoința unora, ci din cauzanepriceperii, unele cauze de interes co-mun nu se rezolvă spre binele comuni-tății. Asta am constatat şi acum în legă-tură cu chestiunea construirii noului ho-tel-restaurant, iar acum nu vorbim des-pre cei care sunt împotriva acestei con-strucții din principiu ;i în mod consec-vent. Pentru că dacă o chestiune care estela ordinea zilei de patru ani î;i găse;terezolvarea în modul celui al hotelului,atunci putem da vina exclusiv pe nein-formarea membrilor, lucru care s-a pututobserva la o mare parte dintre membri.

Scriind acum despre această ;edință,scopul nostru nu este vreo critică la adre-sa unor membri, vrem doar să atragematenția asupra faptului că importanțaunor chestiuni de interes public ar meritamăcar atâta atenție ca membrii să se ocu-pe mai temeinic de ele.

:edința a început cu raportul prima-rului, în care au fost în;irate principaleleprobleme care au fost rezolvate în lunacare a trecut. Apoi s-a prezentat execuțiabugetului pe anul 1899 ;i a diferitelorfonduri, care va fi afi;ată timp de 15 zilela primărie după care ea va fi înaintatăministrului de interne pentru aprobare. (…)

S-a discutat despre starea deplorabilăa drumului către Vii, ;i multele reclamațiimotivează consiliul să repare în mod du-rabil acest drum. Numai că lucrările dereabilitare ar costa 34.468 coroane, sumăde care autoritatea locală nu dispune. Înacest fel se va conta pe încasările din vân-zarea pădurilor, iar până atunci se vordisloca ni;te împrumuturi din rezerveledestinate învățământului ;i îngrijirii or-fanilor.

Tot din încasările în urma vânzăriipădurilor au fost prevăzute ni;te sumepentru măsurători cadastrale în pădurileora;ului din Oa;.

Deci, până la acest punct lucrările s-au desfă;urat în mod lini;tit, ;i încă pânăcând a fost prezentată chestiunea con-strucției hotelului ;i restaurantului decătre comisia de construcții. Însă când aînceput dezbaterea, cuvântările au fostlipsite de acea obiectivitate ;i echilibrucare sunt absolut necesare la dezbatereaunor subiecte atât de importante cumeste ;i acesta. Nu vrem să ne ocupăm deacestea, pentru că până la urmă s-a luato decizie prin vot. Chestiunea construiriihotelului ;i restaurantului a fost prezen-tată după efectuarea modificărilor pro-iectului impuse de către ministrul de in-terne, într-o formă pregătită bine de tot.Modificările au fost făcute în a;a fel, cănu au apărut cheltuieli în plus, nu s-amodificat caracterul clădirii, nici împăr-țirea interioară, nici forma ei exterioară,;i totu;i s-au auzit păreri cum că aceastăclădire nu mai este acea clădire a căreiconstrucție s-a aprobat anterior.

Această obiecție însă a fost un bunpretext, pentru că scopul acelora caresunt împotriva construcției a fost ca săse supună încă o dată la vot chestiunea

construcției. Ei au ;i reu;it acest lucru ;ipot să fie mulțumiți de rezultat. S-a supusdeci la vot întrebarea, dacă se abrobăproiectul prezentat de către comisia deconstrucții ;i propus de consiliu cu mo-dificările operate ;i cu bugetul aferent, ;idacă el să fie înaintat ministrului de in-terne spre abrobare? S-a luat o hotărârecu 25 de voturi pentru ;i 26 de voturiîmpotrivă, ;i în acest fel această chestiunes-a reîntors la stadiul ei de început ;i nuse ;tie dacă se va mai mi;ca vreodată deacolo în această formă.

Accident feroviarDuminică seara, trenul din direcția

:omcuta Mare a deraiat în stațiuneaGhilvaci. Despre accident s-au zvonitni;te ;tiri groaznice, însă ele s-au dovedita fi exagerate. Fapt este că trenul circulacu viteza normală ;i jumătatea lui a trecutcu bine peste macazul aflat în poziție co-rectă. La un moment dat, ultimele com-partimente au început să se clatine, ;i s-au răsturnat peste linii. Călătorii speriațiau sărit unul după altul din tren, ;i dinaceastă cauză mai mulți s-au rănit. Ceicare s-au ales cu răni mai grave au suferitfracturi la picioare ;i la braț. Răniții gravau fost adu;i la spitalul public din SatuMare unde primesc îngrijiri medicale.Acum urmează să se investigheze cauzeleaccidentului.

Înghe\Gerul din dimineața zilei de 12 a lunii

curente a compromis aproape în totali-tate vița de vie din Viile Satu Mare. Ceamai mare pagubă s-a produs la portalto-iul de soiul Riparia, la care nu se pot facealtoiri în acest an. Dar ;i butucii de vițădeja altoite au fost compromise în pro-porție de 70-80%. Ceva mai u;or au fostafectați butucii vechi, fiind compromi;i

cca. 60-70% din ei. Consiliul a delegat,în urma solicitării proprietarilor, doimembri, care au constatat pagubele, ;iau întocmit un proces verbal despre celeconstatae. Pe baza acestuia, direcția fi-nanciară va estima pagubele ;i va renunțape măsura pagubelor la încasarea impo-zitului.

Bazinul de înotSâmbătă, 19 mai se va deschide pen-

tru publicul larg bazinul de înot civil ;imilitar, amenajat complet, înzestrat cutot ce este necesar pentru confort. Cuocazia aceasta, conducerea aduce la cu-no;tința publicului că patru instructoride înot stau la dispoziție ;i asigură su-pravegherea celor care învață înotul. Listade prețuri ;i alte informații sunt dejaafi;ate în locuri publice. :i parcul, ;i lo-cația acoperită sunt amenajate frumos,care va fi deschisă la data respectivă decătre mandatarul Casei berii, WeissAdolf. Deschiderea festivă va avea loc laora 4 după masa, cu concursul fanfareimilitare, iar Weiss Adolf va oferi publi-cului băuturi excelente ;i mâncăruri reci.

Sear[ de dans la b[iledin Oar

Parohia reformată din Dara, în ve-derea acoperirii unor cheltuieli, orga-nizează la băile din Oar o seară de danscu scopuri caritabile în data de 4 iuniea.c.

Scutiri de la instruc\iamilitar[

În urma adresei ministrului agricul-

turii, ministrul de război a înaintat o so-licitare către ministrul imperial ;i regalcomun al războiului, în urma căreia aces-ta a luat măsuri în privința scutirii gos-podarilor ;i muncitorilor agricoli de laexercițiile militare în perioadele cum estearatul, semănatul ;i seceri;ul, rezumân-du-se la cei care sunt disponibili. Minis-trul a dat ordin către comandamentelediviziilor din teritoriu să convoace pen-tru completarea la exerciții a efectivelorînrolate pe cât posibil din rândul acelorrezervi;ti care nu fac parte din rândullucrătorilor în agricultură, iar dacă totu;inu s-ar putea evita convocarea acestorala exerciții, atunci să se dea curs solicită-rilor individuale de scutire, din motivesusamintite.

De la TribunalProcesul de divorț al lui Papp Béla.

Soția lui Papp Béla a intentat un procesde divorț împotriva soțului ei. Ea invocăca ;i motiv de divorț neglijarea gravă aobligațiilor de soț. Împăciuirea ;i dezba-terea cazului au ca termen sâmbăta carevine.

Procesul fratricidului.La procesul fratricidului au fost rezervatepână acum locuri pentru următoareleziare< Szamos, Szatmár és Vidéke, Szat-márnémeti, Heti Szemle, SzatmármegyeiKözlöny, Nagy Bánya és Vidéke, Buda-pesti Tudósító, Pesti Hírlap, BudapestiHírlap, Pester Lloyd, Magyar Nemzet,Magyar Szó, Ellenzék (Cluj), Egyetértés,Pesti Napló.

(Ziarul nostru va relata pe larg despreprocesul lui Papp Béla ;i complicii, ;i vascoate o ediție specială imediat după pro-nunțarea verdictului. Cu această ocazieun exemplar va costa 10 fileri.)(Szamos, 17 mai 1900)

Traducere Veres IstvanRubric[ realizat[ de A. Zaharia

ISTORIE:i parcul, ;i locația acoperită sunt amenajate frumos, care va fi deschisă la data respectivă de

către mandatarul Casei berii, Weiss Adolf. Deschiderea festivă va avea loc la ora 4 după masa, cuconcursul fanfarei militare, iar Weiss Adolf va oferi publicului băuturi excelente ;i mâncăruri reci.

Imagine din Viile Satu Mare de la `nceputul secolui XX. Gerul din 12 mai 1900 a distrus vi\a de vie din localitate

~n mai 1900, la Satu Mare s-a inaugurat un bazin de `not acoperitIar `n localitatea Oar existau b[i publice. ~n 4 iunie 1900 aici s-a organizat o sear[ de dans

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Comitatul nu d[ bani

Asociația Agricolă din ComitatulSătmar a solicitat 1000 de coroane pen-tru sprijinirea concursului hipic carese va organiza la Satu Mare în acest an.Adunarea comitatului a hotărât, că înlipsa unor fonduri disponibile, cu re-gret, dar nu poate da curs acestei soli-citări.

Acord episcopal

Episcopul greco-catolic de Ungvár(Ujgorod) a aprobat cheltuirea sumeide 663 coroane pentru construirea pa-rohiei greco-catolice din Mintiu, sumăcare a fost administrată în caseriaora;ului.

O insect[ d[un[toare

La Viile Satu Mare a fost descope-rită săptămâna trecută o insectă pânăacum necunoscută care s-a găsit pe bu-tucile de viță de vie care a fost prezen-tată de către pre;edintele proprietarilorde vii către consililul oră;enesc. Con-siliul a trimis insecta necunoscută pen-tru identificare către Institutul RegalMaghiar de Insecte din Budapesta.

În sfâr;itDeschiderea circulației ;i inspecția

finală tehnică a căii ferate la Viile SatuMare este programată pe data de 7 iu-nie a.c.

TransferMinistrul agriculturii a transferat

de la Sátoraljaújhely pe inginerul regalKatona Sándor la oficiul ingineresc flu-vial din Satu Mare.

List[ de pre\uriTankóczy József jr. practică urmă-

toarele prețuri la măcelăria lui din piațaDeák (Libertății) nr. 2, în casa Gyene<1 kg de carne de vită clasa I< 48 de co-roane, clasa II< 36 de coroane, 1 kg decarne de porc< 48 de coroane, carne demânzat< 52 de coroane, carne de miel<44 de coroane, untură de porc proas-pătă< 72 de coroane, slănină grasă< 52de coroane, osânză pentru untură< 56de coroane, slănină subțire cu carne<56 de coroane, costiță afumată< 64 decoroane, cârnați proaspeți cu piper ;iusturoi< 56 de coroane, cârnați afumați<80 de coroane, jumere< 84 de coroane.

10 martie 2019/Informa\ia de Duminic[ 3

ARHEOLOGIECele două extremități ale civilizației tellu-rilor au drenat fluxuri economice continentale, dinspre

Orient și Marea Baltică. Este adevărat că acest mecanism de circulație trans-continental a beneficiatde un lubrefiant special, aurul transilvănean (element ce nu poate fi prezentat aici). În ultimultimp însă cercetările arheologice au dezvăluit tot mai clar elemente ale mecanismului complexeprin care s-a realizat acest transfer de mărfuri la distanță.

Analizele metalice recente reali-zate printr-un program de cercetareal Uniunii Europene au dezvăluit căpe parcursul mileniului II a. Chr.,între Marea Baltică și Balcani, existăun culoar transcontinental de circu-lație a metalului, pe direcție nord-sud. Prin acest culoar circulau re-surse metalice din zona AlpilorOrientali, împreună cu obiectele fi-nite ce au fost produse sau inspiratede zona carpatică, cu epicentru înzona de nord a Transilvaniei.

Traseul de circulație a metalului și aobiectelor metalice nu este întâmplător.Este aceeași rută pe care erau vehiculate oserie largă de elemente de civilizație. Cer-cetări arheologice recente realizate în Tran-silvania și zonele est alpine au adus dez-văluiri asupra mecanismelor economiceși sociale ce au dat naștere și întreținutacest drum comercial. Cele două zoneajung să fie extrem de importante. Acestezone se manifestă ca puncte nodale ale co-merțului nord-sud< regiunea formată deestul Austriei și vestul Slovaciei devine re-giunea cu cele mai numeroase descoperiride chihlimbar baltic, iar Transilvania semanifestă ca o zonă de atracție a impor-turilor și a influențelor miceniene. Legă-turile și mecanismele de conexiune dintrecele două zone reprezintă cheia de a înțe-lege modul de propagare a civilizației preis-torice pe continentul european, în perioa-da mileniului II a. Chr. Este o perioadă încare au loc profunde transformări în nu-meroase domenii ale vieții și are loc con-turarea trăsăturilor definitorii ale princi-palelor gupuri de populații europene.

Elemente ale civilizației proto-urbane

Elementele ornamentale de pe armelenord-transilvane sunt copiate pe ceramicăla scară foarte mare, ceramica fiind un ma-terial cotidian, confecționat la scară largă,ca urmare a utilizării sale sale intense, darși a distrugerilor ce le suferea frecvent (ac-cidental sau intenționat). Este importantde subliniat că ornamentele erau aplicatedoar pe formele de vase utilizate la servireamesei și la recipiente de cult (rythoi), înactivități cu încărcătură simbolică. Maiales ornamentele spiralice și circulare(uneori reprezentări solare) sunt folositeîn întreaga civilizație din spațiul carpatic.Inima acestei civilizații a fost reprezentatăde civilizația tell-lor, termen ce în limbaarabă desemnează movile (ridicături an-tropice formate prin înălțarea pământuluiprin locuiri succesive pe același loc). Acesteașezări, cu partea centrală fortificată (acro-pola) reprezintă locuiri intense și îndelun-gate, locuiri care în timp au creat adevăratemovile cu înălțimi de 2-3 m. Movilele iesbine în evidență în teren și pentru că suntînconjurate de șanțuri fortificate, adâncide 2-4 m și cu deschiderea de 10-30 m.Tell-urile din mileniul II a. Chr. au ca limiteale răspândirii spre vest Austria de Jos șinordul Transilvaniei, exact zonele între ca-re circulă materiile prime și valoriile decivilizație comune. În spatele unui modelcomun de așezări princiare stă, de fapt,apartenența la un model de viață comun.Dincolo de ceramica care utilizează formede vase asemănătoare, este adoptată aceiașiornamentație simbolică, care atestă, defapt, aderarea la aceleași valori culturale șireligioase. Prezența în tell-uri a unor marigropi pentru păstrat provizii, a urmelorde metalurgie, a depunerilor de vase și aunor numeroase elemente ceremonialeatestă adoptarea unui stil de viață comun,ce are la bază același sitem socio-economic.Comunitățile se grupează în jurul unor li-

deri și dinastii care au ca obiectiv con-strucția unor așezări centrale, pentru a asi-gura subzistența în condiții vitrege dar șipentru a creea centre care să catalizeze șisă controleze schimburile de resurse șiproduse care necesitau a fi aduse de la dis-tanțe mari.

Nu pare întâmplător faptul că elemen-tele comune ale civilizației tell-urilor sestabilesc între zona est-alpină și nordulTransilvaniei. Prima dintre zone cunoașteo mare dezvoltare tocmai în perioada încare începe exploatarea masivă a cupruluidin Alpi. Așezările fortificate încep să fieconstruite în perioada recentă a civilizațieiUnetice (Auzenutz) ca, apoi, să înfloreascăpe parcursul civilizației Mad’arovce -Vĕteřov. Modul în care această regiune sedezvoltă se evidențiază din faptul că ea apreluat rolul de importator și distribuitoral chihlimbarului nordic, rol pe care pânăatuncea îl avea regiunea învecinată, Boe-mia. Prin contactele sale puternice spresud-est civilizația Mad’arovce - Vĕteřovaduce transformări radicale în redistribui-rea chihlimbarului, o marfă foarte scumpă,cu mare trecere în Orient. Redistribuireanu va fi limitată doar în regiunile înveci-nate cum a fost anterior, ci va fi extinsămult pe direcție sud-estică. Este tocmaiperioada în care chihlimbarul ajunge dela Marea Baltică până în lumea micenianăși în Orient, constituindu-se o rută carestrăbate continentul.

Transilvania și lumea miceniană

Transferul chihlimbarului spre sud-

est prin Transilvania este sugerat de faptulcă între Transilvania și zona miceniană semanifestă numeroase elemente comune.Adoptarea unor valori similare de cătreelita miceniană și aceea din Transilvaniapot fi remarcate direct prin numărul marede săbii miceniene ce au fost descoperiteîn puncte strategice din provincia intra-carpatică. Așa cum arată reprezentările fi-gurate, lungimea mare se explică prin fap-tul că erau arme ale luptărilor din carelede luptă. O utilizare similară în provinciaintracarpatică este dovedită de faptul căroțile de c[ruțe descoperite în Transilvaniasunt copiate într-o formă identică în pic-turile din palatele miceniene. Este cazulperechii de roți metalice descoperite în sa-tul bistrițean Arcalia.

Dincolo de practicarea unui stil de lup-tă similar, elementele comune dintre Tran-silvania și lumea miceniană sunt mult maiprofunde. Se remarcă similitudinea stiluluidecorativ care are elemente identice în te-me ornamentale utilizate în palate dar șiîn identitatea motivisticii meandrată, careajunge să fie copiată masiv în ceramicadin orice localitate rurală a celor două re-giuni.

Civilizația așezărilor fortificate din spațiul carpatic

Cele două extremități ale civilizațieitell-urilor, Transilvania și zona est-alpină,au drenat fluxuri economice continentale,dinspre Orient și Marea Baltică. Este ade-vărat că acest mecanism de circulație trans-continental a beneficiat de un lubrefiant

special, aurul transilvănean (element cenu poate fi prezentat aici). În ultimul timpînsă cercetările arheologice au dezvăluittot mai clar elemente ale mecanismuluicomplex prin care s-a realizat acest transferde mărfuri la distanță. Este tot mai evidentcă centrele fortificate au avut un rol im-portant în vehicularea mărfurilor. Elitelece au coordonat construcția fortificațiilorau ținut ca fortificațiile să fie amplasate petraseele unor drumuri naturale, în punc-tele optime pentru controlul comerțulului.În zona Sătmarului și Bihorului se eviden-țiază faptul că așezările fortificate sunt con-struite în zone strategice< Potău (intersecțiarutei de pe Someș cu drumul ce leagăCâmpia Someșană de Depresiunile BaiaMare și Maramureș), Tiream, DindeștiAndrid, Pir, Sălacea, Otomani (pe vaduride trecere peste Valea Ierului). În Sălaj suntamplasate în puncte esențiale de pe valeaCrasnei și a Someșului, la Derșida, ȘimleulSilvaniei și Jibou.

Apar descoperiri care susțin că acesteelite au coordonat schimbul de mărfuri șiresurse, pe rutele comerciale regionale, cereprezintă segmente ale drumurilor trans-continentale. Aceste segmente de drumurireprezintă rute îndelung bătătorite de cir-culația unor mărfuri voluminoase, măr-furi de strictă necesitate ce lipseau în uneleregiuni. Transportul cu mijloace tehniceprecare a unor mărfuri grele cum este sa-rea sau minereurile semifabricate solicitaangrenarea unei mase umane majore, ma-să ce se impunea a fi organizată de factoripolitici motivați puternic de faptul că eideveneau beneficiarii principali ai comer-țului. Exemplul există descris în Orient

unde în mileniul II a Chr. erau organizatecaravane cu câteva mii de animale cetransportau cantități mari de minereuriși mărfuri. Dimensiunile impresionanteale unor fortificații din spațiul carpaticlasă loc la posibilitatea unor termene decomparație. Este evident că și elitele preis-torice europene au urmărit să beneficiezede avantajele directe ale comerțului. Sepoate aprecia că de avantajele circulațieiresurselor au beneficiat nu numai elitele,iar foloasele au coborât până la nivelul dejos al societății. Procurarea unor resursecum e sarea și metalul erau necesare înviața cotidiană a oricărui om. Există însădescoperiri care arată că avantajele pe carele aducea o viață socială organizată eraumult mai profunde. Capacitatea mare agropilor de stocat cereale arată că în inte-riorul fortificațiilor erau adunate resursede supraviețuire în condiții de stres ali-mentar. În condițiile unor ani normali,rezervoarele de hrană sunt indicatori cesugerează mai degrabă o viață îmbelșu-gată, aspect ce este confirmat de frecventadescoperire de veselă festivă (servicii devase decorate) utilizată la grandioase săr-bători colective. Este evident că liderii lo-cali angrenau populația în ample proiectesociale nu doar prin elemente de con-strângere. Construcția de fortificații sauparticiparea la acțiuni militare și la cara-vane comerciale asigurau avantaje pentruo masă largă a comunităților, fapt ce a asi-gurat succesul civilizațiilor preistorice dinspațiul carpatic.

Dr. Liviu MartaArheolog la Muzeul Județean

Satu Mare

În zona Sătmarului și Bihorului se evidențiază, prin descoperiri arheologice, faptulcă așezările fortificate sunt construite în zone strategice, printre care ;i Potău

Distribut ̦ia obiectelor preistorice ce au `n compozit ̦ie cupru din Mun\ii Alpi, seregăsește `n mai multe \[ri din Europa

A;ez[ri fortificate s[tm[rene – punctenodale ale comer\ului european preistoricAnalizele metalice susțin existența unui drum comercial transcontinental care trecea prin Valea Someșului


SPORT - TURISMLa început de martie suntem cu toții sătui de iarnă, ni se face dor de câte

o ieșire în aer liber. Însă acum, când zâpada s-a topit, dar vgetația încădoar pe alocuri începe să se trezească la viață natura pare a fi tristă, decinu putem admira peisajul în frumusețea s reală. Totuși, sunt multe frumusețiascunse, pe care, după ce arborii înverzesc, nu le mai putem vedea în toatăsplendoarea. Un astfel de loc este și Grădina Zmeilor, din județul Sălaj.

32 de orașe intră anul acestaîn competiția „Hai în pauza demișcare!”, parte a programului“Bucurie în Mișcare”, derulat din2012 de Asociația 11even dinCluj, cu sprijinul unui lanț de hy-permarket-uri din România.

Competiția, care se va desfășura înperioada 5-15 martie 2019, își propunesă atragă atenția asupra nevoii de miș-care ca soluție pentru stresul vieții co-tidiene și se adresează persoanelor, or-ganizațiilor și entităților preocupate desport și de un stil de viață sănătos careîși doresc să aducă în orașul lor festivalul"Bucurie în Mișcare".

Coordonator local pentru județulSatu Mare al acestui important eveni-ment este, pentru al doilea an consecu-tiv, Asociația de Tineret, Turism și Eco-logie Cutezătorii Munților, o asociațiecunoscută ca promotor al drumețiilormontane dar și al sporturilor urbane,accesibile tuturor categoriile de vârstă.După succesul înregistrat în 2018, cândtimp de 2 zile, în 19 și 20 mai, mii desătmăreni și-au dat întâlnire în Piața 25Octombrie din municipiul Satu Marepentru a testa zeci de sporturi și moda-lități de a face mișcare, Cutezătorii Mun-ților doresc ca această experiență să poa-tă bucura și în acest an pe toți cei ce vordori să li se alăture. Prima condiție pen-tru ca acest lucru să se întâmple este caorașul nostru să se claseze în concursulonline ,,Hai în pauza de mișcare!” peunul din primele 3 locuri în grupa a 2-a, grupă din care mai fac parte orașele<Bacău, Baia Mare, Drobeta Turnu Se-verin, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Suceavași Târgu Mureș.

Fiecare persoană care a împlinit 16

ani își poate susține orașul în competiție,postând pe Facebook și/sau Instagramo imagine sau un video în care aratăcum face mișcare (pașii campaniei suntpublicați pe site-ul www.bucurieinmis-care.ro). Fiecare postare valorează 10puncte, iar orașele care adună cel maimare punctaj câștigă un festival "Bucurieîn Mișcare". Cele 12 festivaluri vor avealoc în perioada mai - iunie și presupun,

în fiecare oraș, două zile cu zeci de ac-tivități în aer liber, demonstrații și con-cursuri diverse.

Anul acesta, proiectul Bucurie înMișcare va fi prezent și în mediul rural,unde au loc evenimente care să promo-veze mișcarea și un stil de viață sănătos.Asociația 11even, cu sprijinul Ministe-rului Educației Naționale și lanțul demagazine organizator, va facilita parti-

ciparea unui număr de aproximativ1000 de copii din mediul rural la cele12 evenimente "Bucurie în Mișcare".

Despre “Bucurie în Mișcare”

Nu facem suficientă mișcare, maimult de jumătate dintre români suntobezi sau supraponderali și peste un mi-lion suferă de boli metabolice. Nu mai

știm să ne conectăm, socializarea dincurtea blocului sau de pe uliță a fost în-locuită de rețele sociale virtuale. Nu maiapreciem activitățile în aer liber. În Ro-mânia, un copil petrece aproape 23 deore pe săptămână în faţa unui ecran (cal-culator sau televizor).

Programul "Bucurie în Mișcare", depromovare a sportului și mișcării în co-munitate, s-a născut pentru a ne amintică până și cele mai complicate problemeau soluții simple. Comunitățile care par-ticipă la sport și recreere dezvoltă legă-turi sociale puternice, sunt locuri maisigure și oamenii care trăiesc în ele sunt,în general, mai sănătoși și mai fericițidecât comunitățile în care activitatea fi-zică nu este o prioritate.

Lansat în 2012, programul înseamnăacum evenimente cu zeci de mii de par-ticipanți, derulate în peste 40 de oraședin România și Republica Moldova șiproiecte speciale care dau o dimensiuneconcretă misiunii noastre de a contribuila dezvoltarea unor comunității mai pu-ternice, mai sănătoase, mai fericite. Ast-fel, în primăvara lui 2018 s-a amenajatla Mamaia, într-un spațiu neconvențio-nal, un viitor magazin hypermarket, otabără în care peste 6.000 de copii auînvățat, pe parcursul a trei săptămâni,cât de importantă este mișcarea pentruo dezvoltare armonioasă. Tot în 2018,dar în septembrie, organizatorii au mo-bilizat la Alba Iulia peste 5.000 de oa-meni din toată țara pentru a marca Cen-tenarul prin doborârea recordului mon-dial pentru Cea mai mare imagine for-mată din oameni a unei țări/continent.A fost o probă incredibilă de mobilizare,coordonare, muncă în echipă și patrio-tism. La acest important eveniment și-au dat aportul și 17 voluntari sătmăreni,membri și simpatizanți ai Asociației Cu-tezătorii Munților.

Mulți dintre noi ar dori să vi-ziteze Alpii, sau zonele montanevăzute în nenumărate filme do-cumentare, dar nu întotdeaunaeste nevoie să mergem atât de de-parte pentru a admira creațiilesplendide ale naturii. Cine își des-chide ochii, își ia bocancii în pi-cioare, la doar câteva zeci de ki-lometri distanță de casă poate în-tâlni peisaje de rară frumusețe.

În următoarele săptămâni vom în-cerca să vă prezentăm câteva zone pi-torești, ușor accesibile sătmărenilor.

Grădina Zmeilor din județul Sălaj

La început de martie suntem cu to-ții sătui de iarnă, ni se face dor de câteo ieșire în aer liber. Însă acum, cândz[pada s-a topit, dar vegetația încă doarpe alocuri începe să se trezească la viațănatura pare a fi tristă, deci nu putemadmira peisajul în frumusețea sa reală.Totuși, sunt multe frumuseți ascunse,pe care, după ce arborii înverzesc, nule mai putem vedea în toată splendoa-rea. Un astfel de loc este și GrădinaZmeilor, din județul Sălaj.

Situată în apropiere de satul GâlgăuAlmaşului, în judeţul Sălaj, la o distanțăde nici 120 km de Satu Mare, GrădinaZmeilor este o adevărată minune a na-turii. Ea cuprinde un ansamblu haoticde stânci cu forme bizare, dispuse labaza abruptului din sud-estul Dealului

Dumbrava, pe o suprafaţă de 5 hectare.Cele mai impresionante sunt douăstânci în formă de prismă, intitulatesugestiv "Zmeul şi Zmeoaica" şi au di-mensiuni de peste 12 metri. Apariţiaşi evoluţia acestui fenomen natural estelegată de procesele geomorfologice

Holocene (ultimii 10.000 ani), când,prin retragerea şi extinderea abruptuluidin versantul stâng al văii pârâului Do-suri, s-au declanşat alunecări şi pră-buşiri ale pachetelor de gresii şi mi-croconglomerate, peste un strat de ar-gile roşii.

Grădina Zmeilor este o rezervațienaturală, declarată arie protejată dinanul 2000. Cuprinde un ansamblu ne-regulat de stânci, care, datorită forme-lor lor, au fost denumite sugestiv<"Zmeul şi Zmeoaica", "Moşul", "Călu-gării", "Căpitanul", "Soldaţii", "Eva","Dorobanţul", "Horia, Cloşca şiCrişan", "Acul Cleopatrei ", "Degeţelul","Sfinxul" . Denumirea "Grădina Zmei-lor" evidenţiază şi sugerează varietateaşi ciudăţenia microformelor de relief.Localnicii îi mai spun şi "Fata Cătanii",după legenda ce povesteşte despre ofată îndrăgostită de o cătană şi trans-formată în stană de piatră de blestemulmamei.

Se povestește că, demult, o mamăfără suflet poreclită "Cătana", şi-ar fitrimis fiica, o fată frumoasă şi cuminte,pe înserat, la stâna de oi de pe DealulDumbrava. Cu toate că fata ar fi încer-cat să-şi înduplece mama, aceasta a fostde neclintit în vorbele ei, spunându-ifetei< "Dacă n-ai să te duci, să te prefaciîn stană de piatră!" Cu cofa pe umăr,

păşind încet, fecioara a pornit să urcepoteca spre stâna oilor, dar s-a lăsat re-pede întunericul, cu fulgere, tunete pu-ternice şi stropi mari şi reci de ploaie.Speriată, fata s-a oprit din drum, a cău-tat un adăpost, dar negăsind s-a întorsspre sat. Făcând doar câţiva paşi aajuns-o blestemul mamei, gingaşa fatăprefăcându-se într-o stâncă semeaţă.

În 1970 inundațiile devastatoaredin zonă au distrus această stâncă, deci"Fata Cătanii" nu mai există în înfăți-șarea sa inițială, după care i-a fost atri-buită și denumirea. Avea forma uneifete cu părul lung, cu ulcior în mână şicu o doniţă în spate, după cum poves-tesc cei care au văzut-o pe atunci, erade parcă într-adevăr ar fi fost o tânărărămasă înmărmurită.

Grădina Zmeilor este o minune anaturii, care poate fi vizitată cu ușu-rință și de turiștii care nu sunt obișnuițicu drumețiile montane, totuși, ar dorisă vadă niște frumuseți care îți taie res-pirația. Ea se află situată în satul GâlgăuAlmaşului, comuna Bălan, judeţul Să-laj, la 10 km de oraşul Jibou, la circa 7-800 de metri de șoseaua asfaltată. Tra-seul amenajat se poate parcurge în circao oră, dar locul este cât se poate de po-trivit și pentru a petrece aici o zi în-treagă în aer liber.

Situată în apropiere de satul Gâlgău Almaşului, în judeţul Sălaj, la o distanță denici 120 km de Satu Mare, Grădina Zmeilor este o adevărată minune a naturii

Fiecare persoană care a împlinit 16 ani își poate susține orașul în competiție, postând pe Facebook și/sau Instagram oimagine sau un video în care arată cum face mișcare

Cutez[torii Mun\ilor v[ provoac[ s[ aduce\idin nou la Satu Mare “Bucurie în mi;care”Lansat în 2012, programul înseamnă acum evenimente cu zeci de mii de participanți

Zone pitore;ti accesibile s[tm[renilor< Gr[dina Zmeilor


INTERVIU

Meseria de medic veterinar estef[r[ doar ;i poate una dintre cele mainobile meserii. Pentru a trata un pa-cient care nu ;tie s[ spun[ ce-l doaretrebuie s[ ai un dar aparte, dar pecare Florin Sabado;, medicul veteri-nar `n a c[rui lume vom p[trundepu\in ̀ n acest interviu, ̀ l are din plin.

S-a născut în satul Bocicău, comunaTarna Mare, în anul 1977. Şcoala primarăa frecventat-o în satul natal, apoi şcoalagenerală în comuna Tarna Mare. În anul1996 a absolvit Liceul Unio profil infor-matică şi în 2002 Facultatea de MedicinăVeterinară din Timişoara. În anul 2001 s-a căsătorit cu so\ia sa Ştefania, iar ̀ mpreun[au o fetiţă pe nume Sofia, cea mai tânără,,asistentă” a cabinetului.

~n continuare ̀ l l[s[m pe interlocutorulnostru s[ vorbeasc[ ;i ̀ i mul\umim pentruacceptul acestui interviu.

- Să fiţi medic veterinar a fost visuldin copilărie sau a fost o decizie luată maitârziu?

- Decizia de a urma medicina veteri-nară am luat-o în clasa a XI-a. Ideea demedicină o aveam în gând de mic copil, fi-indu-mi indusă de părinţii mei care voiausă urmez medicina umană sau o carierămilitară. Însă dragostea faţă de animale şistatutul social al medicului veterinar dinacele vremuri au fost factorii care m-auconvins să aleg medicina veterinară.

- Povesti\i-ne despre `nceputul dum-neavoastră ca medic veterinar.

- Începutul a fost greu pentru că nuaveam suficientă experienţă şi dot[rile ca-binetului erau minimale. Am deschis ca-binetul în anul 2015 şi în primii ani asis-tentă `mi era soţia. În anul 2017 amachiziţionat un ecograf performant la aceavreme şi am început să angajăm personalformând încet echipa de astăzi.

- În prezent aveţi o adevărată “arma-tă” de medici care vă ajută. Cum aţi ca-racteriza evoluţia dumneavoastră profe-sională?

- De la început am realizat că în acestdomeniu pentru a performa este nevoiede o echipă competitivă şi aparatură per-formantă. Medicina veterinară s-a dezvol-tat foarte mult în ultimii ani, în principaldatorită a;teptărilor mari venite din parteaproprietarilor. Specializarea este viitorul înmedicina veterinară şi de aceea încercămca fiecare membru al echipei noastre săaibă acces la informaţie de specialitate, prinparticipare la diverse congrese, worksho-puri naţionale şi internaţionale. În ziua deazi, mai ales în zona animalelor de com-panie, exigenţele proprietarilor de animalesunt mari şi dacă nu eşti pregătit profesio-nal şi nu ai aparatura necesară pentru aajuta pacientul eşti sortit eşecului. Considercă nu te poţi limita la a pune un diagnosticdoar cu stetoscopul şi termometrul.

Suntem o echipă formată din cinci me-dici şi cinci asistenţi, cea mai mare la oraactuală din nordul Transilvaniei. Încercămsă ne specializăm fiecare pe un anumit do-meniu de interes, astfel încât să putem oferiservicii la cele mai înalte standarde. Acolounde problemele ne depăşesc colaborămcu medici specialişti din ţară şi străinătate.

- Iubirea faţă de animale este un cri-teriu de bază în această meserie?

-Da, este un criteriu de bază, dar nusuficient. Pentru a deveni un medic buntrebuie să termini o facultate foarte grea şisă te perfecţionezi continuu.

- Ce-i sfătuiţi pe tinerii care vor să văurmeze în profesie?

- Să se informeze înainte şi să în\eleagăce presupune această meserie. Este nevoiede foarte multă pasiune, dăruire ;ibineîn\eles muncă, dar satisfacţiile sunt pemăsură. Nu există mulţumire mai maredecât o viaţă salvată!

- Spune\i-ne un caz care v-a marcatîn meseria dumneavoastră. Cea mai marereușită și cea mai mare dezamăgire dincarieră?

- Sunt multe cazuri care te marcheazăde-a lungul timpului. Îmi aduc aminte căîn urmă cu doi ani am avut un caz intere-sant cu o broască ţestoasă pe care proprie-

tarul a călcat-o cumaşina, distrugându-i ca-rapacea. În urma radiografiilor şi investi-gaţiilor efectuate în cabinet, am consideratcă este oportun să-i acordăm o şansă re-constituindu-i carapacea. După dou[ zilede la intervenţie apare la ProTV un reportajcu o intervenţie asemănătoare, dar de ocomplexitate mult mai mică a unui colegdin ţară. Echipa a fost foarte mulţumităpentru că intervenţia noastră a fost multmai complicată decât cea prezentată laProTV.

Reuşite au fost multe de-a lungul tim-pului< intervenţii pe creier, operaţii pe co-

loa-na vertebrală, ope-raţii laborioase pe

ţesuturi moi, operaţiiortopedice complexe etc. Dintre toate aces-tea m-a; opri asupra intervenţiei efectuatela un câine Terra Nova de 60 kg cu ambeleligamente cruciate craniale rupte. Este pri-mul caz din ţară operat prin metoda TTARAPID la ambele picioare cu o recuperarepostoperatorie excelentă.

Cea mai mare dezamăgire este atuncicând pierzi un pacient şi ştii că ai făcut tot

ceea ce ţine de tine pentru a-l salva.

- Dac[ ar fi să o luaţi de la început aţialege aceeaşi meserie?

- Cu siguranţă da! Mă simt împlinit,merg cu plăcere la muncă, nu văd de ce aşschimba ceva.

- Cum reuşiţi să vă împărţiţi întreviaţa profesională şi cea familială?

- Greu, dar am norocul să fiu în\elesde soţia mea, pentru că la început aceastaera cu mine în cabinet şi ştie ce sacrificiiimplică această meserie. Pentru mine fa-milia este pe primul plan, iar meseria meao consider un hobby. Este foarte importantsă ai o familie fericită şi meseria pe care opractici să o faci din plăcere.

- Ce pasiuni are Florin Sabadoş? - Principala mea pasiune este medicina

veterinară şi apoi fotbalul. Mă relaxez cândjoc fotbal şi de aceea de dou[ ori pe săptă-mână îmi fac timp pentru un joc cu prie-tenii. De asemenea îmi place foarte multsă schiez, dar din pricina programului în-cărcat o fac destul de rar.

- La finalul zilei ce gânduri văliniştesc?

- Liniştea şi fericirea familiei melesunt pe primul loc pentru mine. Ajun-gând acasă, extenuat după o zi grea

de muncă, îmi găsesc echilibrul înmijlocul familiei.

- Ce planuri de viitor aveţi? - De creştere, evident! Dorim să

mărim echipa, să avem medici spe-cialişti pe domeniile importante, sămenţinem acelaşi trend de dotarecu aparatură medicală din ultimiiani şi poate cel mai important lucrusă avem un spaţiu mai mare.

- Ce rasă de câine vă place cel maimult? Dar cel mai puțin?

- Dintre rasele de talie mică îmiplace foarte mult Bichon Frise iardintre cele de talie mare, Ciob[nes-cul German mi se pare cel mai in-teligent câine.

Nu îmi plac câinii agresivi, nuam o rasă care să îmi displacă.

- Ce animale aveți acasă? - Acasă o avem pe Luna, un Bi-

chon Frise de doi ani, al patrulea mem-bru al familiei. Prin firea ei iubitoare şi ju-căuşă reuşeşte să ne binedispună de fiecaredată. La bunicii din oraş îl avem pe Tomiţă,un motan de şapte ani foarte leneş şi mân-căcios. La bunicii de la ţară avem o multi-tudine de specii< găini, câini, pisici, văcuţe,oi, iepuraşi, porci, raţe, g];te etc.

- Ce rase preferă sătmărenii? - În cabinetul nostru în top sunt Bi-

chonii. O rasă care vine puternic din urmăfiind foarte la modă este Bulldogul Francez,dar atenţie mare pentru că este o rasă pre-dispusă la multe boli.

- Care ar fi cel mai bun animal decompanie pentru sătmăreni?

- Este greu să generalizăm şi să spunemcă o anumită rasă de câine sau de pisică arfi cea mai potrivită pentru toţi sătmărenii.Fiecare om care doreşte un animal trebuiesă se informeze înainte cu privire la carac-teristicile fiecărei rase. Pentru o familie cucopii mici, care locuieşte în apartament,recomand cu căldură câinii din rasa BichonFrise, pentru că nu lasă păr şi sunt toleranţicu copiii mici. Pentru cei care au o curtemare, se pretează un Ciob[nesc German,Labrador, Doberman etc. Pentru cei foarteocupaţi, recomand o pisică care necesitădoar o litieră şi mâncare.

Alina Bl[jean

“Am norocul să fiu în\eles de soţia mea, pentru că la început aceasta era cu mine în cabinet şi ştiece sacrificii implică această meserie. Pentru mine familia este pe primul plan, iar meseria mea oconsider un hobby. Este foarte important să ai o familie fericită şi meseria pe care o practici să ofaci din plăcere.”

Florin Sabado;< Nu exist[ mul\umiremai mare decât o via\[ăsalvat[


CAMPANIE ELECTORAL~Libertate, protecție, progres. Pe acești piloni noi trebuie să construimRenașterea europeană.

Preşedintele Franţei, Emmanu-el Macron, se implică în campaniaelectorală pentru alegerile europe-ne de la sfârşitul lunii mai. În acestsens el a publicat o scrisoare într-oserie de ziare din toate cele 28 destate membre ale UE.

Acesta se vrea a fi cel mai importanttext al lui Macron despre Europa dupădiscursul rostit în septembrie 2017 laSorbona pe aceeaşi temă.

Textul apare în limba română și pesite-ul președinției Franței, www.ely-see.fr. Publicăm integral scrisoarea luiEmmanuel Macron.

Pentru o Renaștere europeană

Cetățeni ai Europei,

Îmi permit astăzi să mă adresez di-rect vouă, nu doar în numele istoriei șial valorilor care ne unesc, ci și pentrucă este urgent. Peste doar câteva săp-tămâni vor avea loc alegerile europene,decisive pentru continentul nostru.

Nicicând nu a fost Europa mai ne-cesară de la cel de-al doilea RăzboiMondial până astăzi, și totuși niciodatănu s-a aflat ea într-un mai mare pericoldecât acum.

Brexit-ul este simbolul acestui pe-ricol. Simbol al crizei Europei, care nua știut să răspundă nevoilor de protec-ție a popoarelor în fața marilor șocuricare au zdruncinat lumea contempo-rană. Totodată este un simbol al riscu-lui european. Riscul nu este apartenen-ța la Uniunea Europeană, ci minciunileși iresponsabilitatea care pot să o dis-trugă. Cine le-a spus britanicilor ade-vărul despre viitorul lor după Brexit ?Cine le-a vorbit despre pierderea ac-cesului la piața europeană? Cine a evo-cat riscurile la care se expune paceadin Irlanda dacă se revine la granițeledin trecut? Închiderea în sine naționa-listă nu propune nimic> este o reacțiede respingere fără proiect. Iar aceastăcapcană amenință întreaga Europă< ceicare exploatează furia oamenilor răs-pândesc știri false și fac promisiunideșarte.

În fața acestor manipulări, noi tre-buie să rămânem fermi. Mândri și lu-cizi. Să spunem mai întâi ce este Euro-pa. E un succes istoric< reconciliereaunui continent devastat, într-un pro-iect inedit de pace, de prosperitate șide libertate. Să nu uităm niciodată acestlucru. Un proiect care și astăzi ne pro-tejează în continuare< ce țară ar puteaacționa singură în fața strategiilor agre-sive ale marilor puteri? Cine ar puteapretinde că este suveran, de unul sin-gur, în fața giganților din domeniul di-gital? Cum am putea noi rezista la cri-zele capitalismului financiar fără mo-neda euro, care este o forță pentru în-treaga Uniune? Europa mai înseamnăși miile de proiecte care au schimbat,în viața cotidiană, chipul teritoriilornoastre, o școală renovată aici, o șoseaconstruită acolo, ori accesul la Internetîn bandă largă care se extinde și din-colo. Este o luptă și un angajament dezi cu zi, deoarece atât Europa, cât șipacea, nu sunt un dat imuabil. În nu-mele Franței, eu duc neîncetat aceastăluptă pentru progresul Europei și pen-tru apărarea modelului european. Noiam arătat că ceea ce ni se spunea că einaccesibil, și anume crearea unei apă-

rări europene sau protecția drepturilorsociale, este posibil.

Însă trebuie să facem mai mult, șimai repede. Deoarece mai există o cap-cană, a status quo-ului și a resemnării.În fața marilor șocuri ale lumii, cetă-țenii ne întreabă adesea< „Unde e Eu-ropa? Ce face Europa?”. Au început săo vadă ca pe o piață fără suflet. Or Eu-ropa nu e doar o piață, ea este un pro-iect. O piață e ceva util, dar nu trebuiesă ne facă să uităm necesitatea frontie-relor care protejează și a valorilor careunesc. Naționaliștii se înșeală atuncicând pretind că ne apără identitatearetrăgându-ne din Europa> căci ceeace ne reunește, ne eliberează și ne pro-tejează este civilizația europeană. Darse înșeală și cei care ar vrea să nu seschimbe nimic, pentru că nu țin seamade temerile care ne străbat popoarele,de îndoielile care ne subminează de-mocrațiile. Ne aflăm la un moment de-cisiv de răscruce pentru continentulnostru> un moment în care, colectiv,va trebui să reinventăm, politic și cul-tural, formele civilizației noastre într-o lume care se transformă. Este mo-mentul Renașterii europene. De aceea,rezistând tentațiilor de închidere în si-ne și de dezbinare, vă propun să con-struim împreună această Renaștere înjurul a trei mari ambiții< libertatea,protecția și progresul.

Apărarea libertății noastre

Modelul european are la bază li-bertatea omului, diversitatea opiniilorși a creației. Libertatea noastră cea din-tâi este libertatea democratică, aceeade a ne alege guvernanții în vreme ce,la fiecare scrutin, puteri străine cautăsă ne influențeze voturile. Propun săse creeze o Agenție europeană de pro-tecție a democrațiilor care va furnizatuturor Statelor membre experți pentrua proteja procesul electoral împotriva

atacurilor cibernetice și a manipulări-lor. În acest spirit de independență, vatrebui de asemenea să interzicem fi-nanțarea partidelor politice europenede către puterile străine. Trebuie să in-terzicem, prin reguli europene, oricediscurs de ură și de violență pe Inter-net, deoarece respectul persoanei uma-ne este fundamentul civilizație noastrede demnitate.

Protejarea continentului nostru

Având drept fundament reconci-lierea internă, Uniunea Europeană auitat să se aplece asupra realităților dinlumea contemporană. Or nicio comu-nitate nu creează un sentiment de apar-tenență dacă nu are limite pe care să leprotejeze. O frontieră înseamnă liber-tate în securitate. Noi trebuie să revi-zuim din temelii spațiul Schengen<toți cei care vor să participe la aceastăreorganizare trebuie să îndeplineascăanumite obligații de responsabilitate(controlul riguros la frontiere) și de so-lidaritate (o politică unică de azil, cuaceleași reguli de primire și de refuzpeste tot). O poliție de frontieră comu-nă și un oficiu european de azil, obli-gații stricte de control, o solidaritateeuropeană la care să contribuie fiecarețară, sub autoritatea unui Consiliu eu-ropean de securitate internă< în fațamigrațiilor, eu cred într-o Europă careîși protejează atât valorile, cât și fron-tierele.

Aceleași exigențe trebuie să se apli-ce și la apărare. În ultimii doi ani s-aurealizat progrese importante, însă noitrebuie să dăm o orientare clară< untratat de apărare și de securitate va tre-bui să definească obligațiile indispen-sabile ale fiecăruia, în acord cu NATOși cu aliații noștri europeni< creștereacheltuielilor militare, clauza operațio-nală de apărare reciprocă, Consiliul de

securitate european în asociere cu Re-gatul Unit pentru a pregăti deciziilenoastre colective.

Frontierele noastre trebuie de ase-menea să asigure o justă concurență.Care putere din lume acceptă să con-tinue schimburile cu cei care nu-i res-pectă niciuna din regulile sale? Noi nuputem să suportăm fără să spunem ni-mic. Trebuie să ne reformăm politicade concurență, să ne refondăm politicacomercială< să sancționăm sau să in-terzicem în Europa întreprinderile careaduc atingere intereselor noastre stra-tegice și valorilor noastre esențiale,cum sunt normele de mediu, protecțiadatelor și plata corectă a impozitelor>și să ne asumăm, în cadrul industriilorstrategice și a piețelor noastre publice,o preferință europeană așa cum o facși concurenții noștri americani sau chi-nezi.

Regăsirea spiritului de progres

Europa nu este doar o putere derang secund. Întreaga Europă este oavangardă< ea a știut întotdeauna sădefinească normele progresului. Pen-tru aceasta, ea trebuie să susțină unproiect de convergență mai degrabădecât unul de concurență< Europa, lo-cul în care s-a creat securitatea socială,trebuie să instaureze pentru fiecare lu-crător, de la Est la Vest și de la Nord laSud, un scut social care să-i garantezeaceeași remunerație la același loc demuncă și un salariu minim european,adaptat la fiecare țară și discutat în fie-care an în mod colectiv.

Reașezarea pe calea progresului în-seamnă de asemenea să preluăm ini-țiativa în lupta pentru mediu. Ne vomputea oare privi în ochi copiii dacă nune îndeplinim obligațiile climatice?Uniunea Europeană trebuie să-și fixezeambiția – 0 carbon până în 2050, înju-mătățirea pesticidelor până în 2025 –

și să-și adapteze politicile la aceastăexigență< o Bancă europeană a clima-tului pentru finanțarea tranziției eco-logice> o forță sanitară europeană pen-tru a reîntări controlul alimentelornoastre> împotriva amenințării lobby-urilor, evaluarea științifică indepen-dentă a substanțelor periculoase pen-tru mediu și sănătate... Acest imperativtrebuie să ne ghideze toate acțiunile<de la Banca Centrală la Comisia euro-peană, de la bugetul european la planulde investiții pentru Europa, toate in-stituțiile noastre trebuie să aibă camandat climatul.

Progres și libertate înseamnă săpoți trăi din munca ta< pentru a crealocuri de muncă, Europa trebuie să an-ticipeze. De aceea ea trebuie nu doarsă reglementeze giganții din sectoruldigital, prin crearea unei supravegherieuropene a marilor platforme (sanc-ționarea mai rapidă a nerespectăriidreptului concurenței, transparența al-goritmilor lor…), dar și prin finanțareainovației prin dotarea noului ConsiliuEuropean al inovației cu un buget com-parabil cu cel din Statele Unite, pentrua deveni vârful de lance al noilor revo-luții tehnologice, cum ar fi inteligențaartificială.

O Europă care se proiectează în lu-me trebuie să privească și către Africa,cu care trebuie să inițiem un pact pen-tru viitor. Asumându-ne un destin co-mun, susținându-i dezvoltarea în modambițios și nu defensiv< investiții, par-tenariate universitare, educație pentrufete…

Libertate, protecție, progres. Peacești piloni noi trebuie să construimRenașterea europeană. Nu îi putem lă-sa pe naționaliști, care nu au soluții, săexploateze furia popoarelor. Nu avemdreptul să fim somnambulii dintr-oEuropă vlăguită. Nu ne mai putemcomplace în rutină și în invocații.Umanismul european înseamnă o exi-gență de acțiune. Iar cetățenii, pestetot, cer să ia parte și ei la schimbare.Vă invit să instaurăm, înainte de fineleacestui an, o Conferință pentru Europapentru a propune toate schimbările decare proiectul nostru politic are nevoie,fără niciun tabu, nici măcar revizuireatratatelor. Această conferință va trebuisă asocieze paneluri de cetățeni, să dis-cute cu universitarii, cu partenerii so-ciali, cu reprezentanții religioși și spi-rituali. Ea va defini o foaie de parcurspentru Uniunea Europeană care să tra-ducă aceste mari priorități în acțiuniconcrete. Vom avea dezacorduri, dar emai bine oare o Europă încremenităsau o Europă care merge înainte, fie șiîn ritmuri diferite uneori, și care ră-mâne deschisă tuturor?

În această Europă, popoarele îșivor recăpăta controlul asupra pro-priului destin> în această Europă, Re-gatul Unit, sunt sigur de aceasta, își varegăsi pe deplin un loc.

Cetățeni ai Europei, impasul Bre-xit-ului este o lecție pentru noi toți.Haideți să ieșim din această capcană,haideți să dăm un sens alegerilor carese apropie și o lecție tuturor. Voi vețidecide dacă Europa și valorile ei deprogres trebuie să rămână mai multdecât o paranteză în istorie. Este ale-gerea pe care v-o propun, pentru caîmpreună să trasăm calea Renașteriieuropene.

Emmanuel Macron

Emmanuel Macron, o scrisoare `n limbarom]n[ pentru o Rena;tere european[

“Cetățeni ai Europei, impasul Brexit-ului este o lecție pentru noi toți. Haideți să ieșim din această capcană, haideți sădăm un sens alegerilor care se apropie și o lecție tuturor”


Profesorul Iosif Ardelean s-anăscut în comuna Santău, satulSudurău în anul 1914, anul în carea început Primul Război Mondial,în care au fost confruntate douăforțe militare< Puterile Centraleși Antanta.

Primele clase primare le-a urmatîn satul natal, apoi Școala Normală dinCarei, după care în anul 1939 a intratla Școala de Rezervă de Cavalerie dinSibiu, pe care a terminat-o cu rezultatefoarte bune, obținând gradul de sublo-cotenent. În anul 1940 a fost numit co-mandant de pluton în Regimentul 5Roșiori.

În 1941, Iosif Ardelean a participatla cel de-Al Doilea Război Mondial, înArmata Română împotriva U.R.S.S.,pentru eliberarea Basarabiei și a Bu-covinei, teritorii românești care au fostrăpite în anul 1940, în urma TratatuluiRibbentrop – Molotov (sau Hitler –Stalin) și a Dictatului sovietic din iunie1940. În timpul războiului a fost avan-sat la gradul de locotenent. În aceastăconfruntare militară a fost rănit grav,iar după însănătoșire, a continuat sălupte ca locotenent pe frontul de estpână la 23 August 1944, când Româniaa participat alături de aliați până la în-frângerea Germaniei naziste și a Un-gariei horthyste la 9 mai 1945. Pentrumerite deosebite pe cele două fronturi,Iosif Ardelean a fost decorat cu ordineși medalii românești și sovietice. An-gajarea totală a Armatei Române ală-turi de Armata Roșie în luptele crân-cene pentru eliberarea Transilvaniei,ruptă din trupul României în urmaDiktatului de la Viena din 30 August1940, de sub dominația nazisto – hor-thystă, a presupus înregistrarea a peste60 000 de morți, răniți și dispăruți dinArmata Română, iar Armata Roșie aînregistrat peste 64 000 de morți, rănițiși dispăruți.

Profesorul Iosif Ardelean a luptatcu vitejie și eroism pentru țara lui, pen-tru noi cei de azi și cei ce vor să vină,ca să se bucure de libertate și indepen-dență. Acest exemplu al său și al altorsute de mii de eroi români, ne face săne mândrim că suntem români și săne ridicăm fruntea plecată sub povaragreutăților și a umilințelor îndurate înistoria Poporului Român.

În ultimii ani prin revista “EroiiNeamului”, publicație “drapel” din ju-dețul Satu Mare, coordonată de col. (r)Voicu Șichet, s-a reușit cu mari eforturio reevaluare și reabilitare a cimitirelorși a monumentelor eroilor din foartemulte localități sătmărene, căzuți la da-torie în Primul și în Al Doilea RăzboiMondial. Prin materialele publicate seconfirmă ceea ce a lăsat ca “testament”Nicolae Iorga, care a scris < “NeamulNostru Românesc este etern prin cultuleroilor. Fără eroi suntem toți niște oa-meni simpli, fără să avem habar pânăunde ajungem”. Prin repunerea pe ve-chiul loc a Statuii Eroului Necunoscut,dărâmată de cotropitori, în inima Săt-marului, toate sufletele românilor s-aubucurat și au plâns pentru dreptateafăcută față de eroi, față de Armata Ro-mână eliberatoare.

Am rămas jigniți și supărați dato-rită unei informații ajunsă pe surse pâ-nă la noi, cum că la inaugurarea unuicimitir al eroilor dintr-o localitate săt-măreană, un viceprimar român s-ar fi

exprimat< “Acești eroi nu sunt români,ei sunt olteni”. Să ne ferească Dumne-zeu de proștii care ne conduc! Prostiae o boală ce nu se vindecă niciodată.Dacă așa sunt catalogați românii dealți români, atunci de ce suntem supă-rați pe străini, care ne jignesc în per-manență cu apelative de “hoți” și de“țigani”? Nu vedem nici o diferență.

Autorii prezentului material dorescsă aducă la lumină și să șteargă prafuluitării, așternut pe memoria unui erousătmărean, profesorul Iosif Ardelean,care de foarte multe ori nu uita să măr-turisească cum a fost eliberat Careiulla 25 Octombrie 1944 și care a fost con-tribuția sa la acest măreț moment dinIstoria Armatei Române.

Armata Română a intrat în Careipe direcția localităților Moftin, Sân-miclăuș și Ghenci, iar armata nazistăși cea ungară au opus o dârză rezisten-ță. Au căzut eroic la datorie militari șiofițeri români, în special pe pășuneatărâțelor, după care în Carei s-au purtatlupte de stradă. Armata germană și ceaungară au luat 22 de prizonieri din Ar-mata Română, iar în febra retrageriilor, nu au mai respectat regulile de răz-boi privind tratamentul prizonierilor,ei au fost executați mișelește în apro-pierea Castelului Karolyi. Pe acel terena fost construită Catedrala Ortodoxă,la temelia căreia s-a vărsat sângele os-tașilor români eliberatori. Despreaceastă crimă barbară au amintit pro-fesorul Iosif Ardelean, Pișta Bacsi, gro-parul cimitirului, Dumitru Dan, prim-vicepreședintele Sfatului Popular Oră-șenesc și senatorul Vasile Moiș, într-ointerpelare în Parlamentul României,pentru a sprijini financiar românii or-todocși, să-și construiască o Catedrală.În timpul luptelor purtate, Careiul acunoscut mari distrugeri materiale. Ar-matele germane și ungare au dinamitatgara, locuințe, instituții și unități eco-nomice.

Profesorul Iosif Ardelean a făcutparte din Regimentul 5 Roșiori, înca-drat în Armata a 4-a Română, condusăde generalul Gheorghe Avramescu, cu

gradul de locotenent. Împreună cu plu-tonul pe care îl conducea, a pătruns înCarei în ziua de 25 Octombrie 1944, laorele 8 dimineața. Populația româneas-că plângând, i-a întâmpinat pe braviiostași români cu flori și cu tricolorulroșu, galben, albastru (ascuns în timpulocupației Ungariei horthyste), cântând“Deșteaptă-te române”. A fost o atmos-feră de fericire totală. Prima acțiunerealizată de locotenentul Iosif Arde-lean, împreună cu plutonul său, a fostarborarea Tricolorului Romînesc, pesoclul unde se afla drapelul Ungariei,stabilind și paza militară pentru a nufi pângărit de rămășițele horthyste, du-pă care a ajutat la transportarea cu că-ruțe a celor 22 de soldați români exe-cutați cu ură și barbarie de trupele un-gurești.

Au urmat alte lupte împotriva duș-manului, pentru eliberarea Ungariei,a capitalei Budapesta, apoi a Cehoslo-vaciei în Munții Tatra și a Austriei, pâ-nă la 9 Mai 1945, când Germania na-zistă a fost înfrântă și a capitulat. Înluptele grele din țările eliberate, loco-tenentul Iosif Ardelean a fost din nourănit.

După lăsarea la vatră, profesorulIosif Ardelean a activat în învățământla Școala generală nr. 1 din Carei. S-acăsătorit cu învățătoarea Aurelia de laaceeași școală. Împreună au avut douăfete< Rodica și Soruca, care în prezentsunt pensionare.

Decorat cu ordine și medalii

Pentru modul exemplar de condui-tă în familie și în societate, în specialîn domeniul învățământului, Iosif Ar-delean a făcut parte din mai multe fo-rumuri de conducere la nivel de oraș,iar din anul 1973 și până la pensionarea îndeplinit funcția de director timpde 25 de ani.

În cuprinsul prezentului materialam arătat că atât în timpul celui De-alII-lea Război Mondial, cât și în activi-tatea didactică, a fost decorat cu ordine

și medalii< 1. Ordinul “Coroana României” în

grad de cavaler, atribuită de Casa Re-gală a României, pentru eroismul înluptele pentru eliberarea Transilvanieide Nord-Vest de sub stăpânirea Unga-riei horthyste;

2. Decorația sovietică “Pobeda”pentru victoria asupra Germaniei na-ziste, 1941 – 1945, cu efigia lui Stalin,acordată în 1945 de ComandantulFrontului 2 Ucrainean, Armata a 40-aa U.R.S.S.

3. Ordinul “23 August”, clasa a IV-a, în 1946

4. Ordinul “Steaua Republicii Po-pulare Române”, clasa a V-a, în 1949

5. Medalia “Virtutea Militară”, clasaa II-a, în 1950

6. Medalia “Eliberarea de sub jugulfascist”, în 1950

7. Medalia “A XX-a Aniversare aEliberării de sub jugul fascist”, în 1964

8. Medalia “A XXV-a Aniversare aEliberării Patriei”, în 1969

9. Medalie cu însemne militare10. Medalia “A XXV-a Aniversare

de la Proclamarea Republicii PopulareRomâne”, în 1972

11. Medalia “5 Decenii de la Ani-versarea Creării Partidului ComunistRomân”, în 1971

12. Medalia “ A XXX-a Aniversare,1944 – 1974, 25 octombrie, ziua Ar-matei Române”, în 1974

13. Medalia “A XX-a Aniversare dela 25 octombrie 1944”, în 1964

14. Medalia “A XXX-a Aniversarede la Eliberarea Careiului”, în 1974

15. Medalia “23 August, A XL-aAniversare de la Eliberarea Românieide sub jugul fascist”, în 1984.

Monumentul Ostașului Român

De ce s-a ridicat acest monumentîmpunător la Carei? Pentru că aceastălocalitate a fost ultima brazdă de pă-mânt românesc, răpită prin odiosulDiktat de la Viena din 30 August 1940.

Monumentul Ostașului Român dinCarei este o lucrare istorică, opera scul-ptorului Vida Gheza și a arhitectuluiAnton Dâmboianu, inaugurat în 1964,în prezența generalului Leontin Sălă-jan, născut în comuna Santău, Minis-trul Forțelor Armate de atunci.

Complexul monumental este rea-lizat din piatră albă și are o dimensiuneimpresionantă. Deschiderea frontalăeste de 18 m, adâncimea de 5 m și în-ălțimea de 15 m.

Monumentul se compune din cincielemente cu semnificații istorice< uncap de țăran care inspiră demnitate șistatornicie românească, o piatră cu în-crustații asemănătoare celor care îm-podobesc porțile maramureșene, o fe-meie plantând o floare ca simbol alreînnoirii, chipul unui ostaș, care im-presionează prin masivitate și trăsătu-rile sale aspre și un obelisc asemănătorturlelor bisericilor maramureșene. Peel este înscris< “Glorie Ostașilor Arma-tei Române, căzuți în luptele pentrueliberarea patriei”.

Propuneri

În încheierea prezentului material,privind eroii Neamului Românesc, curespect și demnitate dorim să facemurmătoarele propuneri <

• Instituția Prefectului, prin dom-nul prefect Darius Filip, împreună cuInspectoratul Școlar Județean prindomnul inspector general Călin Durla,cu Inspectoratul Județean de Culturăprin domnul inspector-șef DanciuZamfir, cu Eugen Kovacs, primarul Ca-reiului și cu Bogdan Georgescu, coor-donatorul Direcției pentru Cultură șiSport Carei, să propună ca Școala ge-nerală nr. 1 din Carei, să poarte numeleeroului român, profesorul Iosif Arde-lean.

• Pe sediul școlii să se amplaseze oplacă comemorativă cu numele erouluiromân Iosif Ardelean, participant lacel de-Al Doilea Război Mondial șipentru eroismul de care a dat dovadăla eliberarea Careiului la 25 Octombrie1944.

• Dacă în Municipiul Satu Mare,doar în câteva zile Consiliul Municipala aprobat numirea unei școli cu numeleRakoczi Ferenc (conducătorul războ-iului Curuților împotriva Lobonțilorîntre anii 1703 – 1711), atunci la Careinu se poate ca o școală românească săpoarte numele unui erou român, par-ticipant la cel de-Al Doilea RăzboiMondial?

Să nu-i uităm pe eroii care s-au jer-fit pentru țară între anii 1941 – 1945,pe fronturile celui de-Al Doilea RăzboiMondial. Pentru că nu mai știm și nicinu vrem să aflăm nimic din trecutulnostru glorios, ba mai mult e ascunssub praful uitării și a indeferenței, sun-tem vânduți și manipulați din interioriși din exterior de către politicieni și deașa-zișii istorici și formatori de opinie,pe un blid de linte și un pumn de țe-chini, pentru a rupe Poporul Românde trecut, pentru a ne pierde identita-tea, ca să uităm cine am fost și cinesuntem și care e menirea noastră peacest pământ sfânt românesc.

Doamne Dumnezeule, ocrotește-i pe Români!

Material realizat de profesorii Ioan Corneanu, Mihai Berteanu

și de inginerul Mircea Pîrlea

Insigne și medalii primite de Iosif Ardelean de-a lungul timpului

PERSONALIT~}IProfesorul Iosif Ardelean a luptat cu vitejie și eroism pentru țara lui, pentru noi cei de

azi și cei ce vor să vină, ca să se bucure de libertate și independență. Acest exemplu al său și al altor sute de mii de eroi români, ne face să ne mândrim că

suntem români și să ne ridicăm fruntea plecată sub povara greutăților și a umilințelor în-durate în istoria Poporului Român.

Iosif Ardelean, un erou care merit[un loc de cinste în istoria Careiului


FILME

Într-un an în care gala premii-lor Oscar nu a avut o gazdă des-emnată, prima oară în mai multde trei decenii, și în care Holly-woodul a încercat să-și revină du-pă seria de scandaluri sexuale, ovizionare a celor mai premiate fil-me ne poate revela o schimbarede perspectivă și, poate, de direc-ție pentru viitorul cinematogra-fiei.

Paradoxal, cele mai apreciate mo-mente ale galei au fost muzicale< deschi-derea asigurată de Queen alături deAdam Lambert și interpretarea cântecu-lui premiat ”Shallow” livrată cu mult sen-timent de Lady Gaga și Bradley Cooper.La timpul lor am văzut și am recenzat înInformația de Duminică cele două filmecare au ocazionat aceste prestații: hagio-grafia Queen ”Bohemian Rhapsody”, ca-re a dat cel mai bun actor (Rami Malek)și aproape toate premiile legate de parteasonoră a unui film, respectiv remake-ul”A star is born”, un film iubit de public,dar eclipsat de altele în voturile Acade-miei americane.

Însă filmele cu impact real la Oscarîn 2019 merg în altă direcție. Fie că vor-bim despre comentariul social cu subtextpolitic, îmbrăcat în hainele unui realismasumat, fie extravaganțe baroce cu subs-trat istoric, laureatele anului caută să trea-că de clișee și să ajungă la trăiri profunde,propunând, la finalul drumului, soluțiisurprinzătoare la probleme de actualitate.Văzându-le, iei pulsul momentului.

“Cartea verde” a acceptării

Lăsând la o parte pretenția că ar fibazat 100% pe fapte reale, destul de ușordemontată după lansare, ”Green Book”a meritat să fie ales cel mai bun film alanului. Are o simplitate cuceritoare șiajunge aproape de dimensiunea unei pa-rabole mitice. Fără teorii și predici, de-monstrează singura cale viabilă de de-pășire a clișeelor tribaliste de orice fel:empatia. Care nu se poate obține, cumpar să creadă adepții corectitudinii poli-tice, prin principii impuse cu forța, deundeva de sus, ci doar prin contactuldirect, voluntar, nemijlocit, cu celălalt.Cel care până atunci îți părea din altă lu-me, aproape neom, cel care îți provocagreață și pufneai printre dinți văzând căîndrăznește să trăiască după alte reguliși să se definească altfel decât tine.

Nu-ți poți imagina doi oameni maidiferiți ca aceștia< pe de o parte un italiandin Bronx, dur, rasist, mediocru în con-vingeri, la urma urmei inimos, familist,dar închis în lumea lui, pe de altă parteun negru celebru, rafinat, pianist cu stu-dii în Rusia sovietică, snob patentat, în-chis într-un apartament de lux deasuprasălii de concerte Carnegie Hall, într-unregat al propriei superbii. Fiecare prinsîn propria pânză de complexe. Și tocmaicălătoria din cosmopolitul New York alanului 1962 până în adâncurile Suduluitot mai rasist, în care poți fi arestat pemotiv de culoare și numai Bobby Ken-nedy te poate salva, îi va schimba pro-fund pe cei doi. Cu foarfecele sarcasmu-lui își vor tăia nodurile cele mai groase,apoi totul va deveni tot mai natural. Esteo călătorie aproape magică, filmată eaînsăși cu multă empatie, deși filmul nupoate evita unele clișee (ieșirea în ploaiea artistului biruit de demonii proprii o

vedem și în filmul despre Freddie Mer-cury), iar atmosfera și contrastele epociisunt redate cu măiestrie.

Mahershala Ali a luat un Oscar bi-nemeritat pentru cel mai bun rol secun-dar masculin, jocul său sobru, interiori-zat, un portret al furiei melancolice con-tra lumii și sieși, oferind un contrast per-fect pentru izbucnirile extrovertitului to-varăș de drum. Iar Viggo Mortensen estrălucitor în rolul lui Tony și ar fi primitvotul nostru, căci performanța lui acto-ricească întrece ”studiul de caz” al luiRami Malek și scrâșnirea unidimensio-nală a lui Christian Bale, într-un film ra-tat, ”Vice”, care ar fi funcționat mult maibine ca documentar. Frumoasă și delicatăLinda Cardellini în rolul soției lui Tony.

Titlul filmului își dezvăluie taina lafinal< ”cartea verde” care conține locurileunde sunt bineveniți negri se comple-tează cu un apartament din New York.Căci tribalismul este peste tot și poate fiînvins oriunde.

”Roma”, un poem despre suflete peregrine

După epopeea spațială ”Gravity”, Al-fonso Cuaron a revenit cu picioarele pepământ. S-a întors în copilărie, în agitatulMexic al anilor 1970, într-un cartier re-zidențial al capitalei, cadru al unei alteepopei – drumul unei tinere femei, ser-vitoare, de la naivitatea adolescenței lalămurirea definitivă despre lume și viață.Un traseu spiritual, parcurs prin sufe-rință. ”Roma” se poate traduce, în limbaromilor, ”oameni”. Nomazi, peregrini înaceastă lume în care, cum îi spune donaSofia lui Cleo, femeile sunt mereu sin-

gure.Deși unele cadre ar fi fost mult mai

frumoase și de impact filmate color, ale-gerea lui Cuaron de a-și face filmul înalb-negru se înscrie în nota de blândețecare traversează această poveste. Nimicforțat, nimic isteric, nici măcar în celemai dure scene, culminând cu despărți-rea lui Cleo de fetița ei născută moartă.Și totuși există un personaj care prindetensiunea casei din cartierul Roma< Bor-ras, câinele familiei, mereu agitat, pe carenu-l scoate nimeni la plimbare. Cadrulde generic ne-o arată pe Cleo încercândsă curețe excrementele bietului animalși să-și curețe astfel și mentalul. Ajungela un echilibru care o face, vom vedeamai târziu, egala unui maestru de artemarțiale. Iar intrarea bravă în ocean dupăcopiii în pericol (o scenă antologică, fil-mată uluitor) îi va curăți și inima. Pe ca-drul de final vedem o scară spre cer pecare Cleo urcă fără să mai coboare, iardupă toate genericele stă scris în sans-crită, foarte discret, ”pace, pace, pace”...

Debutanta indigenă Yalitza Aparicioeste o revelație, alături de Marina de Ta-vira, actriță cu experiență, și de actoriicopii conduși cu măiestrie de Cuaron,care și-a meritat fiecare premiu (regie,imagine, cel mai bun film străin). E unfilm care se dezvoltă lent, dar lasă o im-presie de neuitat, și un omagiu adus, pro-babil conștient, neorealismului italian(Fellini a avut și el un film cu Roma întitlu). Faptul că e produs și difuzat deNetflix a stârnit ceva controverse, darasta îl face foarte ușor de accesat și văasigurăm că merită văzut.

Favorita și marea doamnă

Cel mai frumos film al selecției ne-a părut ”The Favourite”. Vizual e un de-liciu, cu atmosfera de palat baroc, costu-mele de epocă, contrastele dintre claselesociale și butaforia parlamentară de lacurtea reginei Anne. Muzica este luatădin aceeași perioadă și amplifică senzațiade magie istorică. Jocul de putere din ju-rul tronului și patului regal, dus de dataasta de două femei, are momente sedu-cătoare și unele de-a dreptul cinice, con-flictul fiind jucat din ochi, din mutre,din nuanțe mici, dar importante, subli-niate de Rachel Weisz și Emma Stone cuvoluptate feminină. Olivia Colman are oprestație cameleonică, greu de egalat, înrolul complex al unei regine traumatizatede boală și 17 sarcini după care n-a su-praviețuit niciun copil, cu capricii de co-pil răzgâiat și o sete imensă de afecțiune.Scena finală e o descriere cutremurătoarea frângerii definitive a unei inimi, pu-nând un punct apăsat la finalul unui turde forță regizoral al grecului Yorgos Lan-thimos. Un punct peste care îți vine sătragi un semicerc, ceea ce în limbaj mu-zical ar prelungi momentul cât îl poți du-ce, ca într-o arie barocă de operă.

S-a spus că poate Glenn Close ar fimeritat Oscarul, ajunsă fiind la a șapteanominalizare și la o vârstă venerabilă.Am văzut filmul respectiv, ”The Wife”,și am admirat expresivitatea actriței, jo-cul strâns, din priviri, compoziția lim-pede și clasică, dar recitalul Oliviei Col-man este mult mai bogat în mijloace ex-presive într-un personaj categoric maipolivalent. Dar nu s-au terminat anii șinici ideile de filme bune. Vom vedea ceaduce 2020.

Vasile A.

Filmele premiate la Oscar, `ntrerealism poetizat ;i fantezie baroc[

Lăsând la o parte pretenția că ar fi bazat 100% pe fapte reale, destul de ușor demontată dupălansare, ”Green Book” a meritat să fie ales cel mai bun film al anului. Are o simplitate cuceritoareși ajunge aproape de dimensiunea unei parabole mitice. Fără teorii și predici, demonstrează singuracale viabilă de depășire a clișeelor tribaliste de orice fel< empatia. Care nu se poate obține, cum parsă creadă adepții corectitudinii politice, prin principii impuse cu forța, de undeva de sus, ci doarprin contactul direct, voluntar, nemijlocit, cu celălalt.


MAGAZIN

Imaginea arată o parte din sondaBereșeet cu Pământul pe fundal, fiindtrimisă la centrul de control al misiuniiîn Yehud, Israel, la 37.600 de kilometridistanţă.

Partenerii, SpaceIL și Israel Aeros-pace Industries, au lansat sonda Be-reșeet („geneză” în ebraică) din CapeCanaveral din Florida pe 22 februarie,scrie Phys.

Sonda de 585 kilograme a fost lan-sată la bordul rachetei Falcon 9 a com-paniei SpaceX.

Călătoria va dura șapte săptămâni,Bereșeet ajungând pe suprafaţa Luniipe 11 aprilie.

Până acum, doar Rusia, Statele Uni-te și China au terminat călătoria de384.000 de kilometri. Pentru Israel, ase-lenizarea în sine este scopul principalal misiunii, dar sonda are și un instru-ment de măsurare a câmpului magne-tic, ceea ce va ajuta la înţelegerea for-mării satelitului nostru natural.

Japonia se poate alătura și ea gru-pului select de ţări, având un plan pen-tru 2020 - 2021 de a trimite un landernumit SLIM pentru a studia o regiunevulcanică.

Pagin[ realizat[ de Maria F.

Edwin Smith Papyrus este undocument medical și, cel puțin pâ-nă acum, este cel mai vechi docu-ment cu informații chirurgicaledin lume. A fost creat în jurul anu-lui 1600 î.Hr., dar examinarea aten-tă a scrisului arată că documentuleste doar o copie a unui tratat me-dical și mai vechi, despre care secrede că a fost scris între anii 3000-2500 î.Hr. Povestea descoperirii sa-le nu este pe deplin cunoscută.

Tot ce se știe este faptul că, în anul1862, egiptologul american EdwinSmith a cumpărat un vechi sul de pa-pirus de la un comerciant egiptean.Deși nu l-a putut descifra în totalitate,a păstrat papirusul până când a părăsitaceastă lume în anul 1906. Ulterior,papirusul a fost donat de către fiica saAsociației Societății Istorice din NewYork. Acolo, membri acestei organi-zații au tradus pe deplin documentulși l-au făcut public.

Papyrusul vorbeștedespre 48 de cazuri depersoane cu răni și traume

Papyrusul Edwin Smith este undocument foarte important care arată,pentru prima dată, faptul că egipteniiantici aveau o cunoaștere mult maimare despre anatomie și medicinaumană decât se credea anterior. În spe-cial, acesta a arătat faptul că egipteniiau înțeles tipurile de răni pe care cor-pul uman le poate suferi și modul încare acestea s-ar putea trata cu ajutorulplantelor sau a unor intervenții chi-rurgicale. Papyrusul vorbește despre48 de cazuri de persoane cu răni șitraume, precum leziuni, fracturi, tă-ieturi, dislocări de membre și chiar tu-mori. Cazurile sunt prezentate într-

un format care nu este diferit de ceeace medicii moderni folosesc astăzi.Fiecare caz începe cu antecedentelemedicale ale pacientului și continuăcu efectuarea unor măsurători gene-rale precum pulsul, starea rănii, cu-loarea ochilor și a feței pacientului, ca-litatea secrețiilor nazale și rigiditateamembrelor și a abdomenului său.

După examinare vine diagnosticulși prognosticul, în care medicul judecăpacientul în ceea ce privește șanselede supraviețuire și recuperare, clasifi-când rana sau afecțiunea într-una dincele trei categorii< “O afecțiune pe careo voi trata”, “O boală cu care mă voilupta” și “O boală care nu trebuie tra-tată”. În cele din urmă, sunt descriseopțiunile de tratament care pot include

cusături și bandaje, fixarea oaselorrupte, prevenirea și vindecarea infec-ției cu miere și oprirea sângerării cucarne crudă.

Edwin Smith Papyrus conține, deasemenea, primele descrieri cunoscuteale meningelor, ale suprafeței externea creierului, ale lichidului cefalorahi-dian și ale pulsațiilor intracraniene.Cuvântul “creier” apare pentru primadată scris de om în acest manual. Egip-tenii erau conștienți de faptul că afec-tarea anumitor părți ale creierului arputea afecta funcționarea organismu-lui, provocând stări precum paralizia.Relația dintre localizarea unei leziunicraniene și partea corpului afectat estede asemenea înregistrată în document.

Papirusul arată că egiptenii aveau

o cunoaștere uimitoare despre anato-mia umană. Ne este prezentată inima,vasele de sânge, ficatul, splina, rinichii,hipotalamusul, uterul și vezica urina-ră, deși funcția fiziologică a fiecăruiorgan nu a fost pe deplin înțeleasă deegipteni. Aceștia mai știau că sângelecirculă prin corp prin vase, cu patrumilenii înainte ca William Harvey sădescopere circulația, însă nu știau șide ce.

Din păcate, întreaga cunoașteremedicală a vechilor egipteni nu va ficunoscută niciodată.

Din 2005 până în 2006, PapyrusulEdwin Smith a fost expus la MuzeulMetropolitan de Artă din New York.În prezent acesta nu mai este expusnicăieri.

Papirusul conține ;i primele descrieri cunoscute ale meningelor, ale suprafeței externe a creierului, ale lichidului cefalo-rahidian și ale pulsațiilor intracraniene

Manual de chirurgie vechi de3.600 de ani apar\in]nd egiptenilor

~n 1862, egiptologul Edwin Smith a cumpărat un vechi sul de papirus de la un comerciant

Sonda spa\ial[a Israelului a trimisprimul selfie carearat[ P[mântull[sat în urm[

Cercetătorii de la University ofScience and Technology din China auinjectat mici nanoparticule care se lea-gă de retină în cadrul unui experimentrealizat pe șoareci, dându-le ceea ce s-ar numit „super-vedere”.

În noul studiu, descris în jurnalulCell, savanţii au ajuns la un rezultat ex-traordinar< șoarecii au putut vedea lu-mină infraroșie de aproape, pe care atâtșoarecii, cât și oamenii nu o pot perce-pe. Experţii au extins astfel spectrulvederii unui mamifer, scrie Futurism.

Teoria este aceea că nanoparticulelese leagă de celulele responsabile pentruconvertirea luminii în semnale electri-ce. Pentru a testa procedura, savanţiiau folosit lumina în infraroșu pentru avedea reacţiile șoarecilor. Pupilele șoa-recilor injectaţi cu nanoparticule s-aucontractat, arătând că văd infraroșul,în timp ce pupilele șoarecilor din gru-pul de control au rămas la fel.

De asemenea, nanoparticulele nuau influenţat în niciun fel vederea nor-mală și nu a existat niciun efect secun-dar pe termen lung.

Pe viitor, această procedură poaterestaura vederea la oameni care au pier-dut funcţia retinei. Mai mult, este ometodă mai puţin invazivă decât cele-lalte proceduri.

Cu o singur[injec\ie, savan\ii

au putut da“super-vederea”

Cel mai mare labirint de zăpadădin lume măsoară 2.789,11 metripătraţi, a fost omologat recent deCartea Recordurilor Guinness, iarla construcţia sa au muncit, timpde o lună, doi agricultori din pro-vincia Manitoba, în centrul Cana-dei, potrivit AFP. Situată la sud deorașul Winnipeg, construcţia a de-venit o veritabilă atracţie turistică.

Clint și Angie Masse, doi agricul-tori din satul Saint-Adolphe, erau spe-cializaţi în construcţia de labirinturi înlanuri de porumb pe perioada verii.Într-o zi, s-au decis să schimbe ano-timpul, în ciuda muncii enorme careîi aștepta. “Am decis să ne fabricămpropria zăpadă. Doar această activitatene-a luat două sau trei săptămâni. Du-pă care, am început să construim labi-rintul și ne-au trebuit 370 de camioanecu semiremorcă pline cu zăpadă pen-tru a-l ridica”, a explicat pentru AFPClint Masse.

Structura finală este alcătuită dinziduri cu o înălţime de circa 1,80 metri.La nivelul solului, există un strat de 50de centimetri de zăpada tasată pentru

ca vizitatorii să nu cadă în noroi. Con-strucţia, deschisă pentru prima datăpublicului în această iarnă, a detronatrecordul anterior, deţinut de un labirint

situat în parcul istoric Fort Williamdin Ontario. Îndeplinirea acestui visnu a fost însă ieftină< construcţia labi-rintului a costat 57.000 de dolari cana-

dieni (38.000 de euro). “Fabricarea ză-pezii este extrem de scumpă”, a subli-niat Masse.

Cei doi agricultori au avut, de ase-menea, de surmontat câteva dificultăţiîn faza de proiectare a labirintului alb.“Mi-a luat o săptămână să fac schiţa,în timp ce în cazul unui labirint în lanulde porumb, îmi lua o zi și jumătate”, aprecizat unul dintre agricultori.

De la deschiderea sa pentru public,la începutul lui ianuarie, labirintul atra-ge numeroși curioși, în ciuda tempe-raturilor glaciale care coboară frecventsub -30 de grade Celsius. Odată intraţiîn labirint, vizitatorii pot admira sta-tuile din zăpadă sau gheaţă și se potîncălzi într-unul dintre cele cinci zonede popas, unde sunt instalate mese șiamenajate focuri cu lemne. Descope-rirea acestor refugii devine o provocareși ajută vizitatorii să regăsească ieșirea.Construcţia va mai rămâne deschisăcâteva săptămâni întrucât frigul polar,care a învăluit în februarie provinciadin preeria canadiană, va proteja struc-tura. Un ajutor oferit de natură graţiecăruia Clint Masse speră să depășeascăpragul de 10.000 de vizitatori și să-șirentabilizeze investiţia, scrie Agerpres.

Tot ce se știe este faptul că, în anul 1862, egiptologul american Edwin Smith a cumpărat unvechi sul de papirus de la un comerciant egiptean. Deși nu l-a putut descifra în totalitate, apăstrat papirusul până când a părăsit această lume în anul 1906. Ulterior, papirusul a fostdonat de către fiica sa Asociației Societății Istorice din New York. Acolo, membri acestei organizațiiau tradus pe deplin documentul și l-au făcut public.

La construcţia lui au muncit, timp de o lună, doi agricultori din provincia Ma-nitoba, în centrul Canadei

Canadienii au construit cel mai mare labirint de z[pad[ din lume


Luke Perry, actorul care l-a inter-pretat pe Dylan McKay în Beverly Hills90210, serialul cult al anilor nouăzeci,s-a stins din viaţă. Perry, 52 de ani, amurit după ce a suferit un accident vas-cular puternic. Arnold Robinson, pur-tătorul său de cuvânt, le-a spus celorde la CNN<

„A fost înconjurat de copiii săi, Jackşi Sophie, logodnica sa, Wendy Madi-son Bauer, fosta soţie, Minnie Sharp,mama, Ann Bennett, tatăl vitreg, SteveBennet, fratele său, Tom Perry, sora sa,Amy Codder, şi alţi prieteni apropiaţişi membri ai familiei. Familia apreciazăsprijinul neîncetat şi rugăciunile careau fost trimise pentru Luke din toatecolţurile lumii, dar în acest momentde mare triste\e are nevoie de un picde intimitate. Niciun alt detaliu supli-mentar nu va fi comunicat la aceast[oră”, spune comunicatul de presă trimisde Robinson.

Biografie

Coy Luther Perry III s-a născut înOhio și a fost crescut în micuța comu-nitate Fredericktown. S-a mutat în LosAngeles după ce a absolvit liceul, pen-tru a-și încerca norocul în actorie. Și-a luat tot felul de joburi micuțe pentrua se întreține financiar în timp ce aș-

tepta să prindă un rol. În 1988 a obținut o apariție în se-

rialul Loving, unde a interpretat rolullui Ned Bates și pentru care a trebuitsă se mute la New York. În 2013, întimpul unei apariții în cadrul emisiuniiradio Sweet in the Morning, Perry aspus că a mers la 256 de audiții înaintede a primi primul rol.

„Mereu îmi spuneam – „tocmai amieșit dintr-o cameră plină de idioți, oa-menii ăștia n-au habar ce fac”, spuneael despre modul cum își menținea în-crederea.

În același an cu apariția în Loving,Perry a obținut un rol în alt serial, dedata asta interpretându-l pe Kenny înAnother World.

90210

Rolul de bad boy din Beverly Hills90210, serial apărut în 1990, a fost celcare l-a propulsat în lumina reflectoa-relor. Serialul a fost atât incredibil depopular, cât și imens criticat datorităsubiectelor abordate, precum viața se-xuală a adolescenților.

„Am făcut un serial concentrat peteme sensibile și nu toți oamenii aufost încântați de cum am făcut-o”, aspus Perry în timpul unei apariții înThe Arsenio Hall Show în anii nouă-

zeci. „Cred că am făcut-o într-un modinteligent și am fost dispuși să răspun-dem la întrebările care au apărut înacel context.”

Personajul interpretat de Luke, Dy-lan Mckay, a fost atât de popular înrândul fanilor că în 1991, 10.000 deoameni s-au călcat în picioare într-unmall din Florida pentru a obține unautograf de la Perry. Mai mulți oameni au intrat în spitaliar mall-ul a trebuit să se închidă înurma haosului. Actorul a părăsit se-rialul în sezonul 6, dorindu-și să se în-depărteze de personaj, dar s-a reîntorsîn sezonul 9. Luke Perry a avut roluriși în filme precum Good Intentions,Red Wing, Buffy the Vampire Slayer(care mai apoi s-a transformat în serialde televiziune).

Și-a făcut debutul pe Broadway în2002, interpretând rolul lui Brad în TheRocky Horror Picture Show. Dar miculecran a fost dintotdeauna preferatuls[u, acceptând roluri în The IncredibleHulk, Jeremiah, Oz, Windfall și Johnfrom Cincinnati.

Recent, Perry a interpretat rolul luiFred, tatăl lui Archie Andrews din se-rialul dramă Riverdale.

Perry s-a căsătorit cu actrița Rachel„Minnie” Sharp (pe care o știm din Te-en Wolf Too) în 1993 și au avut doi co-

pii, pe Jack și Sophie. Au divorțat undeceniu mai târziu.

Perry va apărea și în cel mai recentfilm al lui Quentin Tarantino, OnceUpon a Time în Hollywood, care vaavea premiera în luna iulie a acestuian.

Shannen Doherty, devastatăde smoartea lui Perry

Shannen Doherty, actrița care a ju-cat alături de Luke Perry în serialul Be-verly Hills 90210 a vorbit cu cei de laPeople despre vestea șocantă pe care aprimit-o.

„Sunt în șoc.Am inima frântă. Sunt devastată de

pierderea prietenului meu. Am atât de multe amintiri cu Luke

care mă fac să zâmbesc și care suntpentru totdeauna întipărite în inimași mintea mea”, le-a spus Doherty, învârstă de 47 de ani, celor de la People.

În serial, Shannen a interpretat ro-lul lui Brenda Walsh, iar Perry, rolullui Dylan McKay. Deși cei doi nu aupăstrat legătura după terminarea se-rialului, s-au reîntâlnit după ce actrițaa anunțat public, în 2015, că suferă decancer la sân.

„Luke a fost un bărbat inteligent,umil și complex, cu o inimă de aur, un

nesfârșit izvor de integritate și iubire.Luke m-a contactat după ce am anunțatdiagnosticul și am reluat legătura, maiîn vârstă și mai înțelepți, însă acea con-exiune a rămas intactă”, a spus Doher-ty.

Atât Shannen, cât și Luke, sperausă lucreze din nou împreună pentruceva „special și semnificativ pentru fa-nii lor”.

„Există o formă de iubire specialăpe care o persoană o are pentru cealaltăatunci când are parcursul pe care noil-am avut în 90210 și în viață, în gene-ral.

Luke și cu mine lucram împreunăla idei pentru show. Am vrut să lucrămunul cu celălalt din nou și să creăm ce-va special și semnificativ pentru faniinoștri în această etapă a vieții. Îi voisimți lipsa în fiecare zi. În fiecare mi-nut. În fiecare secundă”, a continuatShannen.

Actrița și-a amintit și de modul încare Luke Perry vorbea mereu desprecopiii lui, Jack (21 de ani) și Sophie (18ani)< „Luke își iubea familia. Vorbea foarte des despre copiii lui șicât este de mândru de ei. Îmi arăta me-reu filmulețe. Erau inima lui și cea maimare realizare pentru el.”

Vera Pop

Luke Perry, legendarul actor din BeverlyHills 90210 ;i Riverdale, a murit la 52 de ani

Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida Centrului … · 2019-03-14 · low”...

Documents

Transcript of Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida Centrului … · 2019-03-14 · low”...