Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida Centrului ......2018/12/16 · din |ara...

T[ierea porcului ;i colindatul, tradi\ii specifice de S[rb[tori

PAGINA 6

Cr[ciun ;i Revelion la z[pad[ sau la b[l[ceal[

PAGINA 7

IAnul XVI Nr. 811 Duminic[ 16 decembrie 2018

Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida Centrului Multicultural Poesis

~n calitate de președinte, prof.dr. Ioan Corneanu prezint[ Aso-cia\ia refugiaților, expulzaților șideportaților din județul Satu Ma-re, în urma Diktatului de la Vienadin 30 August 1940.

“Constituirea Asociațieinoastre s-a impus pentru apăra-rea și respectarea legilor și a re-lațiilor cu instituțiile statului șicolaborarea cu alte asociații non-guvernamentale din județul nos-tru, precum și cu alte asociații si-milare din țară și cu FederațiaNațională a Românilor Persecu-tați etnic cu sediul în Cluj-Napo-ca.

Printre realizările noastre pu-tem aminti ridicarea de troițe înmai multe localități, iar în muni-cipiul Carei s-a amplasat în curteaBisericii Greco-Catolice “SfântulAndrei”, un monument intitulat“A uita înseamnă a repeta”, ridicatîn memoria refugiaților, expul-zaților și a deportaților români șievrei. Și unii și alții au fost tratațicu o barbarie cruntă de regimulUngariei fascisto-horthyste, carefără nici o remușcare a aplicatmaltratări, prin cele mai cruntebătăi și crime.”

Educaţia primită şi-a pus amprenta asupra personalităţii lui Rákóczi,care este considerat astăzi una dintre cele mai luminate personalităţi alevremii sale. Ideile moderne, inovatoare ale marelui conducător vizau înprimul rând reorganizarea armatei şi a statului.

Din punct de vedere militar, a făcut paşi importanţi pentru realizareaunei armate alcătuite din profesionişti, independente de interesele Stărilor,accentuând puternic instruirea ofiţerilor şi a artileriei. În lipsa posibilităţilorfinanciare însă, multe dintre ideile sale au rămas doar pe hârtie. A sprijinitînvăţământul primar, înfiinţarea de şcoli confesionale şi introducerea limbiivernaculare în procesul didactic. S-a opus din răsputeri recatolicizăriiforţate, iar în 1705, în dieta de la Szécsény, a reuşit să impună recunoaştereacultelor protestante şi în Ungaria. Cu toate că în anul 1707, la dieta de laÓnód, a susţinut necesitatea unei distribuiri mai echitabile a îndatoririlorfinanciare în cadrul populaţiei, impunând şi nobililor plata unor taxe, Rá-kóczi a continuat să susţină cu putere toate celelalte privilegii de care se bu-cura elita nobiliară.

Principele Francisc Rákóczi a trecut de mai multe ori prin orașul SatuMare – o perioadă mai lungă a petrecut aici la începutul răscoalei,în anii 1703 și 1704, când supraveghea asediul cetății Sătmarului.

“Profesorul de franceză” e una dinultimele lucrări ale lui Tudor Muşates-cu şi poate cea mai duioasă dintre toate.În 1946, când a fost scris, acest textdespre iubirile adolescentine şi zăpă-celile anilor de liceu va fi fost un refugiupentru autorul lui, dar şi pentru public,din calea unei istorii care îşi schimbavertiginos cursul. Strălucitoare prin le-jeritate şi umor, lansând câteva“muşatisme”, piesa s-a dovedit de fie-care dată o idee inspirată pentru unteatru care doreşte să-şi apropie şi spo-rească publicul.

Am redescoperit un spectacol sim-patic, condus cu antren de mâna ex-pertă a lui Andrei Mihalache, fără pre-tenţii de mare artă, dar excelent ca di-vertisment, cu un decor flexibil şi eco-nomicos amenajat de Alexandru Radu,cu o ilustraţie muzicală bine gândită,care ţine publicul în priză şi îl trimiteacasă satisfăcut. Nu lipsesc aluziile larealităţi curente (filmarea bătăii dinclasă cu telefonul, de pildă).

Într-un asemenea spectacol actoriisunt încurajaţi să-şi deseneze apăsatpersonajele.

Asocia\ia Refugia\ilorîn urma Diktatului de la Viena mai are

1125 de membri

“Profesorul de francez[” re`nviela Teatrul de Nord

dup[ 5 ani

Francisc Rákóczial II-lea, date

biografice ;i leg[turile cuS[tmarul istoric Menumorut (desenul de sus) stăpâ-

nea peste Țara Crișurilor, între râurileTisa, Someș și Mureș, cu centrul la ceta-tea Biharea (Bihor). De aceea, Menumo-rut mai este numit și dux Bihorensis. În-tre Hotarele voievodatului său străjuiauși două alte mari cetăți< “castrum Zot-mar” (Sătmar) și “Zyloc” (Zalău). For-mațiunea politică ce era condusă de Me-numorut, ca și celelalte două amintite,prezentau un caracter statornic, condu-cătorii lor promovau relații cu statele ve-cine și, ceea ce este mai important, aveauconștiința unor tradiții de cârmuire po-litică. Când Arpad pornește expansiuneaspre pământurile românești, prima esteatacată “Țara lui Menumorut”. Formelede organizare din Transilvania erau decimult mai vechi decât cele menționate deAnonymus (secolul al X-lea). Chiar Me-numorut le spune trimișilor lui Arpad,Usubun și Veluc, că țara de azi au stăpâ-nit-o și strămoșii lui.

Primii voievozi ai Transilvaniei<

Gelu, Glad ;i Menumorut

PAGINA 3

Primul document despre localit[\idin |ara Oa;ului dateaz[ din 1270

PAGINA 5

PAGINA 4Vedere de la `nceputul secolului XX cu sediul Po;tei din Vama

PAGINA 9PAGINA 8

2 Informa\ia de Duminic[/16 decembrie 2018

V]nz[rile depr[v[lii, o nou[

escrocherieVedem destul de des că ba aici, ba

acolo se deschide câte o nouă prăvălie,fiind amenajată luxos, conform exi-gențelor moderne, cu vitrine elegante,cu lămpi electrice, pline de marfă,semn al bunăstării și dovada faptuluică respectivul comerciant este „bun”.

Cu atât mai mare este dezamăgireanoastră când după câteva luni vedemdeja o altă firmă deasupra ușii, cu unalt nume.

Proprietarul inițial și-a vâdut sauși-a cedat prăvălia către altcineva, în-aintea termenului obligațiilor sale fi-nanciare. Astfel de proprietari și-audeschis prăvălia numai cu scopul de avinde o mare parte a mărfii – pe careau achiziționat-o pe credit – ca apoi săvândă sau să cedeze prăvălia respectivăcătre altcineva înaintea termenului derambursare a creditului.

Creditorii pot să fie triști, cel carea luat împrumutul a dispărut. Ei nupot avea pretenții față de noul proprie-tar, pe când cel vechi zâmbește pe submustață cu banii în buzunar, neavândfrică nici de rigorile legii.

Am povestit toate acestea pentrucă nu demult o delegație a negustorilora fost la Plósz Sándor, ministrul justi-ției, solicitând o mai mare protecțiepentru creditori> în numai două zile s-au făcut douăsprezece astfel de cedăride prăvălii cu astfel de escrocherii.

Este tristă situația prezentată mi-nistrului justiției pentru că un sistemsănătos al creditării este una din con-dițiile unui comerț viu.

Ministrul justiției a promis delega-ției că împreună cu Hegedüs Sándor,ministrul comerțului, va solicita mo-dificări de substanță la articolele legilorcomerțului care se ocupă de acest as-pect.(Szamos, 1. febr. 1900)

Mi;c[ri demografice

Populația orașului nostru a crescutanul trecut și prin mutări, mutându-se aici 44 de familii cu 154 membri dinalte localități. Însă mai puțin îmbucu-rător este faptul că cei veniți sunt înmare parte indivizi fără avere și cu ocu-pații nesigure, așa că consiliul a fostobligat să conteste stabilirea în oraș a30 de familii. Suntem de acord cuaceastă măsură, știind că în anii trecuțis-au stabilit aici tot felul de indivizisuspecți, care mai degrabă pericliteazăsiguranța publică, așa că nu ne putembucura cu adevărat de prezența lor. So-licităm și poliției să apere orașul de ast-fel de elemente.

Firma Neuschlossare 500 angaja\iAșa cum am aflat, firma Neus-

chloss a achiziționat recent o pădure

de stejar de două mii de hectare în zo-na Ronei de Sus (jud. Maramureș) șidorește prelucrarea materialului lem-nos în fabrica de cherestea din orașulnostru. Constatăm cu satisfacție acesteveniment, pentru că `ntreprindereaaceasta care are cca. 500 de angajați,plătind lunar 60 de mii de coroaneacestor muncitori, va contribui în acestfel încă cca. cinci ani la mărirea circu-lației mărfurilor și comerțului din oraș.

Tipografie modern[la Satu Mare

Tipografia pentru cărți „Szabad-sajtó” (Presă liberă) din Satu Mare, str.Rákóczy (M. Viteazul) nr. 9, vizavi deBiserica Reformată, fiind înzestrată cudouă tiparnițe rapide și alte utilaje, văoferă serviciile pentru executarea ra-pidă și de calitate a comenzilor. Exe-cutăm hârtii cu antet și coperte pentruscrisori, invitații de nuntă și de baluri,cărți de vizită și orice alte imprimate.Aici se tipărește și ziarul Szamos, bu-

letinul oficial al Asociației Agricole dinComitatul Sătmar, care este cel maivechi, cel mai răspândit și cel mai ieftinziar din comitat, care apare de dou[ori pe săptămână.

Editura ziarului își are sediul în str.Rákóczy nr. 9, în casa mea proprie.Cu stimă<Litteczky Endre(Szamos, 4. febr. 1900)

Se na\ionalizeaz[ întreaga medicin[

veterinar[Medicina veterinară de la noi nu

corespunde nici pretenților autohtone,dar nici standardelor țărilor europene.Această situație nu se datorează con-dițiilor climaterice de la noi, pentru căcondițiile noastre sunt poate mai bunepentru creșterea animalelor domesticeca ale altor țări din Europa.

Cauza carențelor medicinei veteri-nare de la noi este numărul redus al

medicilor veterinari. Ei sunt prost plă-tiți, și din această cauză tinerii nu preadoresc să-și aleagă această meserie.Consecința este că medicii veterinariai statului, care la fel nu sunt prea bineplătiți, au niște sarcini atât de mari, în-cât nu pot face față. Există medici ve-terinari de circă de care aparțin 15-20de comune, chiar și mai multe, cu 20-30 de mii de animale domestice. Cumar putea face față cineva la atâtea ani-male? Până când un veterinar ajungela fața locului, diferitele epidemii facravagii în gospodăriile oamenilor.

Acum, ministrul agriculturii Da-rányi Ignácz dorește să remedieze si-tuația prin naționalizarea totală a me-dicinei veterinare. El va numi nu maipuțin de 750 de medici veterinari întoate regiunile țării cu atribuții clare,definite prin lege și cu o remunerarecorespunzătoare.

Adunare de constituire

Adunarea de constituire a societățiipe acțiuni a căii ferate locale Satu Mare–Ardud va avea loc în data de 8 februa-rie la Budapesta. Consiliul a delegat laacest act pe notarul general Papp Gézacare va reprezenta orașul nostru.

Prestatorii de servicii pentru ora;ș

Următorii meseriași au câștigatdreptul de a presta servicii pentru orașîn anul 1900< Vári Ede, Ács Sepsi Ká-roly – munci de tâmplărire> Perge Gyu-la – tinichigerie> Vodcska Imre – aco-perișuri de țiglă> Scheftel și Reiter –cherestea> Wallon Lajos – delicatese>Kiss Elek – dogar> Kállai József – tapi-țer> Morgenthal Antal – fierar> FehérSándor – rotar> Bottyán Lajos – zidar>Jakab Mihály – funar (n. red = per-soan[ care confec\ioneaz[ fr]nghii)>Mazurek Pál – compactor (n. red =leg[tor de c[r\i) Einhorn – lăcătuș>Rosenthal József – măcelar> Ekker Já-nos – săpunar> Rácz István – curelar>Fabrica de cărămizi cu abur – cărămizi>Győri Károly – geamgiu> Frankó János- articole de fier.(Szamos, 8. febr. 1900)

:tire personal[ despre primarulHérman Mihály

S-a constatat o îmbunătățire sub-stanțială şi îmbucurătoare în starea desănătate a primarului Hérman Mihály.El a depășit total starea periculoasă șiva merge la o reabilitare la careva dintrestațiunile din sud, și din această cauzăa solicitat un concediu de două luni dela consilul orașului.(Szamos, 11. febr. 1900)

Traducere Veres IstvanRubric[ realizat[ de A. Zaharia

Hot[râre în spe\acomas[rii

Tribunalul regal, întrunit sub pre-ședinția judecătorului de apel PappLászló a hotărât în data de 5 și 6 a luniicurente în favoarea acelora care au so-licitat comasarea pământurilor din ho-tarul Sătmarului, având în vedere căcei care au votat în favoarea comasăriiau în proprietate 10.952 iugăre, iar ceicare au votat împotrivă au în proprie-tate 3.524 iugăre.

Cale ferat[electrificat[

Satu Mare - ArdudMinistrul comerțului a aprobat tre-

cerea la exploatare electrificată a por-țiunii din interiorul orașului a liniei fe-rate de interes local Satu Mare-Ardud,de la gara Ferăstrău până la gara mare,și a emis și autorizația de construcțieaferentă.

Linia ferat[ electrificată va avea ur-mătorul traseu< pornind de la stația ca-re va fi amenajată lângă gara Ferăstrău,ea va ocoli grajdul de armăsari, va ieșipe strada Gidani (azi Cloșca), trecândpe partea stângă a ei, ajungând pe dru-mul Careiului, de unde va traversa po-dul rutier și va trece pe strada Kossuth(azi Mircea cel Bătrân) și pe strada Eöt-vös (azi Cuza Vodă), de unde va ajungela piața Deák (Libertății), unde va treceprin intersecțiile cu străzile Batthyányi(Coposu) și Kazinczy (Șt. cel Mare),trecând în partea către case a pieții vatrece pe lângă trotuare mai departe prinstrăzile Hám János (Horea) și Rákóczy(M. Viteazul) și Attila (Traian), pânăla gara feroviară regală, și va avea stațiavizavi de aceasta.

Un croitor îndr[gostit a `ncercat

s[ se sinucid[Tânărul croitor Horváth János s-a

îndrăgostit mortal de o bonă germană,însă aceasta a ignorat înflăcărarea lui.În marea lui durere, tânărul s-a`mpu;cat cu revolver mai slab, glonțulintrând în pieptul său, însă moartea nua survenit. El a tras numai o singurădată - și nu de două ori, așa cum auscris mai multe ziare locale -, a douaoară el a tras doar în aer. În urma uneiasistențe medicale atente el se va vin-deca rapid, până acum fiind înafaraoricărui pericol. (Szamos, 11.02.1900)

ISTORIEO delegație a negustorilor a fost la Plósz Sándor, ministrul justiției, solicitând o maimare protecție pentru creditori> în numai două zile s-au făcut douăsprezece astfelde cedări de prăvării cu astfel de escrocherii.

Plósz Sándor (1846-1925), ministru al justi\iei ̀ ntre 26 februarie 1899 - 18 iunie1905, a promis o mai mare protec\ie pentru creditori

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

La 1900 `n Satu Mare `;i faceapari\ia o nou[ escrocherie

Proprietarii de pr[v[lii luau credite, apoi vindeau magazinul ;i se f[ceau nev[zu\i

16 decembrie 2018/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIELupta lui Glad, Menumorut și Gelu n-a fost în zadar. Maghiarii n-au putut să desăvârșească

decât mai târziu cucerirea teritoriilor ce aparținuseră voievozilor amintiți, dovadă fiind faptul căîn secolul al XI-lea îl întâlnim la conducerea “voievodatului bănățean” pe voievodul Ahtum, iarpe o parte a voievodatului lui Gelu pe Giula.

În Anul Centenarului Unirii,am socotit că este necesar săamintim faptele de vitejie ale pri-milor voievozi români din Tran-silvania, care au oprit expansiu-nea maghiarilor în Ardeal și Ba-nat< Gelu, Menumorut și Glad.

Gelu a fost un mare voievod ro-mân, care a stăpânit în Podișul Tran-silvaniei, în regiunea Someșurilor,având ca centru al puterii sale cetateaDăbâca (Dlubocu = înfundătură, adân-citură), situată la 30 km nord-est deCluj-Napoca. Stăpânirea lui Gelu se si-tuează la sfârșitul secolului al IX-lea(896), dar nu se știe cât a domnit șicând și-a sfârșit domnia.

Gelu domnește în perioada de în-ceput a expansiunii statului feudal ma-ghiar creat în pusta Panoniei de cătretriburile asiatice de origine fino-ugrică.Primul voievodat român atacat de un-guri a fost condus de Menumorut. Întimp ce se desfășura acest atac, cel maifaimos conducător militar al regeluiArpád, pe nume Tuhutum, se îndreptacu oștile sale spre voievodatul lui Ge-lu.

Auzind că oștile conduse de Tuhu-tum pătrunseră prin sate și se îndrep-tau spre centrul puterii sale, Gelu sepregătește de rezistență. Despre luptade apărare a voievozilor români împo-triva pătrunderii maghiare ne infor-mează „Cronica anonimă maghiară”(Gesta Hungarorum = Faptele ungu-rilor), scrisă în secolul al XII-lea de că-tre notarul anonim al regelui Bela alII-lea sau Bela al III-lea.

Acest Anonymus descrie și luptacondusă de Gelu, precum și deznodă-mântul ei. Gelu și-a strâns oastea și apornit călare ca să-l oprească pe Tu-hutum la porțile Meseșului. Planul luiGelu consta în ocuparea unei pozițiiîntărite, bună de apărat. Tuhutum ajun-ge însă înainte pe malurile râului Al-maș, un afluent al Someșului. Armateleajung față în față, având între ele apaSomeșului. Gelu, având o oaste mică,dar formată din arcași iscusiți, a încer-cat să aibă inițiativa și, cu săgeți binețintuite, să împuțineze din număruloastei dușmane înainte de angajareabătăliei finale. Dispunând de forțe co-pleșitoare, Tuhutum își împarte oștileîn două, izbutind să străpungă zidularcașilor și să-i înconjoare pe români.Gelu își strânge resturile oștirii și seretrage spre fortăreața sa, situată lângăZomus (Someș), dar n-a avut parte săajungă acolo. Știind că odată ajuns aco-lo, Gelu cu greu ar mai fi putut înfrânt,Tuhutum îl ajunge lângă râul Copus(Căpușul de azi, un afluent al Someșu-lui), silindu-l la o luptă cu totul inegală.În fruntea oștii sale, Gelu cade rănit înluptă. Pentru a nu-l prinde de viu duș-manii (ca și Decebal odinioară), elaleargă pe cal departe în câmpie. Nu ise cunoaște mormântul.

Dar poetul George Coșbuc, pentrua eterniza fapta eroică a lui Gelu îi în-chină o poezie, “Moartea lui Gelu”, un-de calul, prietenul lui credincios, estemenit a-i îndeplini ultima dorință,aceea de a rămâne în pământul stră-bun< “Tu sapă-mi mormântul la mar-gini de apă,/Și-n urmă cu dinții măprinde/Și-aruncă-mă-n groapă”.

Gelu reprezintă simbolul luptei șijertfei pentru apărarea pământuluistrăbun.

Menumorut stăpânea peste ȚaraCrișurilor, între râurile Tisa, Someș șiMureș, cu centrul la cetatea Biharea(Bihor). De aceea, Menumorut mai es-te numit și dux Bihorensis. Între Ho-tarele voievodatului său străjuiau și do-uă alte mari cetăți< “castrum Zotmar”(Sătmar) și “Zyloc” (Zalău). Formațiu-nea politică ce era condusă de Menu-morut, ca și celelalte două amintite,prezentau un caracter statornic, con-ducătorii lor promovau relații cu statelevecine și, ceea ce este mai important,aveau conștiința unor tradiții de câr-muire politică.

Când Arpad pornește expansiuneaspre pământurile românești, prima esteatacată “Țara lui Menumorut”. Formelede organizare din Transilvania eraudeci mult mai vechi decât cele men-ționate de Anonymus (secolul al X-lea). Chiar Menumorut le spune tri-mișilor lui Arpad, Usubun și Veluc, cățara de azi au stăpânit-o și strămoșiilui și că se bucură de sprijinul împăra-tului de la Bizanț. Aceasta întrucât Ar-pad pretindea “ca din drepturile stră-moșului său, regele Attila, să-i cedezepământul de la fluviul Someș până la

hotarul Nirului, pădure în stânga Tisei”(Informațiile din Anonymus, în Gh.Popa-Lisseanu, Izvoarele Istoriei Ro-mânilor, vol. I).

De remarcat faptul că solii lui Ar-pad se prezentaseră la Biharea cu da-ruri. Voiau să câștige bunăvoința luiMenumorut fără luptă, printr-o abilăacțiune diplomatică. Menumorut i-aprimit bine și i-a ospătat, probând do-rința de a trăi în pace cu vecinii. Răs-punsul este plin de demnitate< “Spunețilui Arpad, ducele Ungariei, domnuluivostru, că teritoriul însă ce l-a cerutbunăvoințe a noastre nu i-l vom cedaniciodată câtă vreme vom fi în viață...”.Invocarea alianței cu puternicul împă-rat de la Bizanț demonstrează că Me-numorut era un conducător vestit înepocă.

„Înțelegând că Menumorut nu seva supune fără luptă, Arpad își trimiteoștile care atacă cetatea Satmar (SatuMare). Avea oștire numeroasă, armebune și experiența încălcării de pămân-turi ce nu le aparțineau. Deși rezistențaromânilor a fost îndârjită, superiori-tatea numerică și în armament a ase-diatorilor și-a spus cuvântul. Pătrun-

zând în fortăreață, asediatorii fac pri-zonieri pe românii găsiți în viață. Apoilupta continuă. Înaintând spre porțileMezeșului, oștile conduse de Tuhutumajung la Zyloc (Zalău). Menumorutalege tactica retragerii. Voia să organi-zeze o puternică apărare pe râul Criș,fapt relatat de Anonymus în cuvintele<“Au început românii să păzească fluviulCriș”. Văzând aceasta, căpeteniile ma-ghiare, speriindu-se că nu vor puteaobține biruința, pornesc cu oști nume-roase cu scopul spargerii apărării vo-ievodului român< “Au hotărât ca mar-ginea regatului lui Arpad să fie la poar-ta Mezeșului... locuitorii țării la porun-ca lor, au zidit porți de piatră și au făcuto îngrăditură mare de copaci”. Dupăluarea unor astfel de măsuri, Tosu șiZobolsu încep iarăși atacul, în timp ceTuhutum, părăsind acest front de luptă,înainta cu oamenii lui spre inima Tran-silvaniei, unde stăpânea voievodul ro-mân Gelu. Voiau în felul acesta să-i împiedice pevoievozii români să se unească în lup-tă.

După treisprezece zile de luptă cuZulta, fiul lui Arpad, Menumorut ajun-ge la înțelegere cu acesta< îi dă pe fiicasa de soție, iar ca zestre ducatul său,păstrându-și pentru sine cetatea Biha-rea. (Constantin C. Giurescu, Dinu C.Giurescu, Istoria Românilor, vol. I).

Glad este al treilea mare voievodal românilor din perioada primelor al-cătuiri statale românești și a luptei derezistență împotriva expansiunii ma-ghiare spre meleagurile locuite dinstrăvechime de strămoșii românilor.Voievodul Glad stăpânea peste un te-ritoriu întins, cuprins între Dunăre șiMureș (pe care l-am putea numi “Vo-ievodatul Bănățean”). Centrul puteriilui Glad era la Cetatea Cuvin.

Arpad, cu oști numeroase, a atacattoate cele trei voievodate românești,trimițând căpeteniile de oaste în celetrei direcții, în așa fel încât să-i opreascăpe cei trei conducători români, Menu-morut, Gelu și Glad să-și unească for-țele. Glad dispunea de o oaste puter-nică de călăreți și pedeștri, români(blaci), cumani (adică pecenegi) și bul-gari. Oastea maghiară trece Timișulpentru a ataca frontal, dar suferă uneșec. Atunci execută o manevră de di-versiune în josul râului și Glad, înfrânt,se retrage în Cetatea Kevea (Cuvin),pentru a o apăra. Dar numărul marede asediatori îl determină să ceară pa-ce.

Lupta lui Glad, Menumorut și Gelun-a fost în zadar. Maghiarii n-au pututsă desăvârșească decât mai târziu cu-cerirea teritoriilor ce aparținuseră vo-ievozilor amintiți, dovadă fiind faptulcă în secolul al XI-lea îl întâlnim laconducerea “voievodatului bănățean”pe voievodul Ahtum, iar pe o parte avoievodatului lui Gelu pe Giula.

Ing. Mircea Pîrlea,Biblioteca Județeană Satu Mare

Bibliografie<

• Columbeanu, Sergiu – “Cneza-te și voievodate românești”, București,Editura Albatros, 1973

• Popescu, Petru Demetru –“Dicționar de personalități istorice< vo-ievozi, principi, domnitori, regi”, Bu-curești, Editura Niculescu, 2001

Statuile lui Glad, Gelu ;i Menumorut din comuna Macea, județul Arad

Primii voievozi ai Transilvaniei< Gelu, Menumorut ;i Glad Gesta Hungarorum (în română Fap-

tele ungurilor) este o lucrare care con-semnează istoria timpurie maghiară,scrisă de către autorul Magister P, denu-mit de obicei Anonymus. El se descriepe sine însuși drept „un supus servitor alregelui Béla”, existând însă mai mulți regiBéla, de-a lungul istoriei, la care s-ar pu-tea referi.

Manuscrisul lucrării Gesta Hunga-rorum este păstrat în Országos SzéchényiKönyvtár (Biblioteca Națională Széché-nyi din Budapesta), fiind datat aproxi-mativ anul 1200. Cercetătorul Paul LazărTonciulescu a demonstrat că lucrareaGesta Hungarorum a fost redactată denotarul anonim al regelui Béla I al Un-gariei.

Însă sunt mai multe variante despreautor<

• Cea mai răspândită idee este cănotarul (cancelarul) regelui Béla al III-lea al Ungariei (1172-1196) ar fi autorulacestei lucrări

• O altă părere susține că autorulCronicii ar fi cancelarul regelui Béla alII-lea al Ungariei (1131-1141).[2] În si-tuația în care această versiune ar fi ade-vărată, autorul ar putea fi un anume Pe-trus, cancelar în 1124 al regelui Ștefan alII-lea al Ungariei, iar apoi al regelui Bélaal II-lea.

• O a treia versiune sugerează căautorul Cronicii ar fi Péter Pósa, episcopal Bosniei.

• Roesler, în Rumänische Studien,Leipzig, 1871, a emis ideea că Anonymusar fi notar al regelui Béla al IV-lea al Un-gariei (1235-1270). Această ipoteză a fostînsușită deHenrik Marczali în UngarnsGeschichtsquellen im Zeitalter der Ar-paden (Berlin, 1882), precum și de Ni-colae Iorga.[3]

• O nouă idee a emis-o inginerulPaul Lazăr Tonciulescu, autorul celei mairecente traduceri în limba română a Cro-nicii. În „Prefața” traducerii sale, PaulLazăr Tonciulescu susține că autorul Cro-nicii ar fi notarul regelui Béla I al Ungariei(1061-1063).

Traduceri în limba română<• Prima traducere în limba română

a fost realizată de Mihail Bésán / MihailBejan[, care era notar public regional laLugoș (azi Lugoj). Traducerea a apăruttipărită de revista Transilvania, la Sibii(azi Sibiu), în anul 1899, sub titlul Chro-nicon Anonymii Belae regis Notarii, Ges-ta Hungarorum, împreună cu textul înlimba latină și notele lui László Fejérpa-taky, membru corespondent al Acade-miei Ungare de Științe. În opinia ingine-rului Paul Lazăr Tonciulescu, traducerearealizată de Mihail Bejan a fost făcutăpornind de la traducerea în limba ma-ghiară, care fusese publicată de LászlóFejérpataky, cu câțiva ani înainte, în 1892.

• Cea de-a doua traducere în limbaromână a fost realizată de Gheorghe Po-pa-Lisseanu, care a publicat-o la Bucu-rești în anul 1934, în volumul I al colecțieiFontes Historiae Daco-Romanorum, subtitlul Anonymi Belae regis notarii GestaHungarorum (text original în limba la-tină și traducere).

• Cea de-a treia traducere a fostpropusă de inginerul Paul Lazăr Tonciu-lescu, care a publicat-o sub titlul CronicaNotarului Anonymus, Faptele Ungurilor(traducere de pe fotocopia originaluluide la Viena), la Editura Miracol din Bu-curești, în anul 1996. Și această ediție estebilingvă, cititorul având pe paginile cusoț varianta în limba latină, iar pe celefără soț traducerea în limba română. Înultima parte a cărții, autorul oferă, pentruprima oară cititorului din România, fo-tocopia manuscrisului original aflat (pâ-nă în 1932) în Biblioteca Familiei Impe-riale de la Viena (paginile I-XXXXVI).

Cine a scris GestaHungarorum -

Faptele ungurilor?


ISTORIE

La 1 Decembrie 2018, la Ne-gre;ti Oa; s-a lansat volumul“Oa;ul și Marea Unire”, ca partea unui proiect finanțat de Minis-terul Culturii. Autorii volumuluisunt Viorel Ciubotă și ViorelCâmpean (coordonatori), alăturide Natalia Laz[r, Mihaela Sălcea-nu, Marta Cordea, Ovidiu MihaiHotca și Dorin Adrian Goje.

Din acest volum redăm o parte re-feritoare la istoria Țării Oa;ului. Inter-titlurile aparțin redacției.

Comitatele Sătmar şi Ugocea

Divizarea Ţării Oaşului, este defapt, rezultatul firesc al conjuncturii dela acea vreme, când marile artere decirculaţie dinspre vest erau centrate peculoarele Someşului şi Tisei. Limitadintre comitatele Sătmar şi Ugocea, în-fiinţate în 1187 şi, respectiv, 1262, a fostprobabil trasată ţinându-se cont de ba-rierele ortografice existente. Astfel, gra-nița între domeniile cetăţilor Nyalab şiMedieş era constituită de râurile Le-chincioara, Turţ și Tur, dar în raportdirect cu cele două axe majore de cir-culaţie. Zonele astfel delimitate aveauun grad ridicat de izolare, permițândconservarea caracteristicilor de tip ţară.De altfel, toate aşezările Oaşului erauamplasate în poieni (ochiuri de pădure,oaşe), adevărate insule în întinsul codrusecular. Accesul spre Comitatul Ugocease realiza anevoie, pe poteci, prin loca-litatea Turţ prin locul numit poartaTurţului sau prin Tarna Mare, pe valeaomonimă, iar pătrunderea spre Comi-tatul Sătmar era posibilă pe valea Le-chincioarei.

De-a lungul timpului, populaţia dinaceste zone (Oaş şi Ugocea) a începutsă se identifice cu ţinuturile, locuitoriinumindu-se oşeni, respectiv, ugoceni.Cele două părţi ale Oaşului (conformîntinderii actuale) au făcut parte dincomitate, domenii de cetate sau plășidiferite, însă au dezvoltat comunitățiputernice și conservatoare de români.În ciuda acestor aspecte, independentde sistemul administrativ-teritorial, înaceste două regiuni s-a dezvoltat şi con-servat o singură comunitate - oşenească.

Istoricul Ţării Oaşului, începând cusecolul al XIII-lea, se poate urmări şipe baza documentelor scrise care facreferire la localităţi din Oaş şi la popu-laţia zonei. Perioada cuprinsă între se-colele al XIV-lea - al XVIII-lea se ca-racterizează prin existenţa mai multordocumente istorice care vorbesc de opopulaţie numeroasă a Ţării Oaşului,predominant românească.

După încheierea Primului RăzboiMondial şi Marea Unire, structurile ad-ministrative din nord-vestul ţării s-auschimbat radical. Având la bază nouaConstituţie a României din 1923, pre-cum şi legile administrative, teritoriulRomâniei a fost împărţit în judeţe, di-vizate în plăşi. În anul 1926, din anumitepărţi ale fostelor comitate Ugocea şi Săt-mar a rezultat un singur judeţ - Sătmar,cea mai mare parte a fostului ComitatSătmar fiind inclusă în noul judeţ.

Plasa Oaşiu era alcătuită din 16 sate,avea 28.300 locuitori, majoritatea ro-mâni şi se întindea pe o suprafață de563 km2< Oraşu Nou (1270, Nova Ci-vitas)> Racşa (1493, Rakos)> Prilog(1270, poss. Barlag)> Remetea Oaşului

(1335, Eremita)> Vama (1270, poss.Vamfalu)> Negreşti (1490, Felsewfalu)>Bixad (1478, Byksad)> Certeze (1490,Awas)> Moişeni (1828, Mozesfalu> Că-mârzana (1378, Kamarzanfalwa)>Târşolţ ( 1482, Tharsolcz)> Boineşti(1490, Bwyanhaza)> Trip (1493, The-rep)> Tur (1478 Thwlweken)> Călineşti(1490, Kalynhaza)> Lechinţa (1490, Le-kenche)”.

Din fostul Comitat Ugocea, parteasud-estică a fost alipită judeţului Sătmar(inclusiv câteva sate aparţinătoare ŢăriiOaşului< Gherţa Mare, Gherţa Mică,Turţ, Bătarci, Tămăşeni, Comlăuşa şiŞirlău). Cealaltă parte a fost cedată Ce-hoslovaciei, inclusiv satele aparţinândcomunei Tarna Mare< Văgaş, Bocicău,Valea Seacă.

Abia după 15 luni aceste 16 sate aufost redate României, formând împreu-nă cu cele menţionate anterior PlasaUgocea, ca unitate administrativă a ju-deţului Sătmar, cu populaţie majoritarromânească< Băbeşti (1261, poss. Ba-bun)> Batarci (1378, poss. ValachalisBatharch)> Bocicău (1572, Bochko)> Ci-dreag (1319, Hydegre, villa Chudrug)>Comlăuşa (1378, Komlos)> Dobolţ(1323, Dabouch)> Gherţa Mare (1352,Gerche)> Gherţa Mică (1393, Gercheet alia Gerche)> Halmeu (1217, terraHolmy)> Porumbeşti (1274, terra Ku-kynus)> Tarna Mare (1430, Torna)> Tă-măşeni (1325, poss. Varalya)> Turţ(1378, villa walachalis Thwrch)> Turu-lung (1216, Terebes)> Drăguşeni (cătunal satului Turulung)> Valea Seacă (1378,Zarazpatak)”.

În ciuda separării administrativ-te-ritoriale, unitatea dintre locuitoriiOaşului şi ai Ugocei, în special cea lin-gvistică este de necontestat. Populaţiadin cele două regiuni - Ţara Oaşului şiUgocea - a fost întotdeauna majoritarromânească, cu mici excepţii în care

au existat şi alte etnii (Oraşu Nou, Va-ma, Turulung, Halmeu, Dobolţ - ma-ghiari> Negreşti Oaş, Halmeu, TarnaMare, Turţ, Cămârzana - evrei> TarnaMare, Halmeu, Porumbeşti, Cidreag,Turulung - ruteni), influenţele acestoraasupra culturii oşeneşti fiind nesemni-ficative, deoarece oşenii s-au caracte-rizat întotdeuna prin conservatorism,păstrându-şi cu sfinţenie limba, datinileşi portul.

În prezent, Ţara Oaşului este înca-drată din punct de vedere administrativîn judeţul Satu Mare, situat la margineade nord-vest a României, la contactuldintre Câmpia Tisei, Carpaţii Orientalişi Podişul Someşean, în regiunea dedezvoltare nord-vest (ca zonă adminis-trativă care oferă un cadru de imple-mentare şi de evaluare a politicii dedezvoltare regională, precum şi cule-gerea datelor statistice specifice, în con-formitate cu reglementările europene).

Localități menționate în 1270

Primele menţionări documentarecu privire la existenţa unor unităţi ad-ministrativ-teritoriale în arealul cores-punzător Ţării Oaşului provin abia dinsecolul al XII-lea, deoarece regiunilede tip ţară, prezente încă din mileniulI d.Hr., nu aveau toate un asemeneastatut. Dintre acestea, amintim< satul,comuna, târgul, orașul, domeniul, ce-tatea, cercul, plasa, voievodatul, dis-trictul, raionul, județul, comitatul, re-giunea administrativă.

Cel mai vechi document cunoscutcare menţionează sate din cuprinsulŢării Oaşului datează din 17 noiembrie1270, specificând că „moşiile - satele -Livada, Oraşu-Nou, Vama, Prilog şiOaş, care au fost odinioară ale lui Be-nedict, numit Ur, mort fără moşteni-tori, au fost date pentru totdeauna ...”.

Noţiunea comună este vehiculatăîncă înainte de anul 1919, în perioadainterbelică fiind cunoscut faptul că fie-care sat purta numele de comună, însăea capătă concreteţea şi semnificaţiaactuală doar după cel de-al Doilea Răz-boi Mondial.

Singura localitate din Ţara Oaşuluiatestată ca târg în perioada Evului Me-diu este Oraşu Nou, care beneficiazăde această titulatură începând cu seco-lul al XVI-lea, având sigiliu de lasfârşitul secolului al XVII-lea până laînceputul secolului al XIX-lea. De ase-menea, singura localitate cu statutul deoraș din Țara Oașului este Negreşti-Oaş, devenită oraş în anul 1965. În pe-rioada premergătoare evenimentelordin 1989 a existat preocuparea de atransforma în oraş şi localitatea Turţ,important centru minier din Ugocea.

Domeniul reprezintă o formă mixtăde proprietate, fiind subordonat ce-tăţilor, care apar, ca structuri adminis-trative, începând cu secolul al XI-lea.Teritoriul Ţării Oaşului intră sub ad-ministrarea unor astfel de domenii decetate din secolul al XIII-lea, parteasud-estică, componentă a ComitatuluiSătmar, fiind inclusă în domeniul ce-tăţii Medieş, Sătmar sau chiar Seini,partea de nord, situată în comitatulUgocea, aparţinând cetăţii Nyalab dinculoarul Tisei.

Cercul (processus) este o unitateadministrativ-teritorială de rangul II,izvoarele istorice menționându-l dinEvul Mediu până în anul 1918. Terme-nul district este utilizat pentru primaoară în acest context în anul 1368 -disctrictus Avas, respectiv, districtusAvassagh.

Voievodatul Oaşului este menţionatca formă de organizare pe parcursulsecolelor al XVII-lea şi al XVIII-lea,cuprinzând 16 sate.

Raionul Oaș a existat în perioada1950-1968, fiind parte componentă aregiunii Maramureș. Raionul este sin-gura unitate administrativ-teritorialăexistentă de-a lungul timpului care seapropie, ca întindere, de cea a ŢăriiOaşului. Judeţul este o unitate admi-nistrativ-teritorială de rangul I, iar în-treaga Ţară a Oaşului este inclusă în ju-dețul Satu Mare, începând cu anul1968.

Comitatul reprezintă o diviziuneadministrativă de rangul I, apărută îndocumente la începutul mileniului alII-lea d. Hr. Ţara Oaşului a fost îm-părţită în două regiuni< partea sudicăinclusă în Comitatul Sătmar (înfiinţatîn anul 1181), iar cea nordică în Comi-tatul Ugocea (înfiinţat în anul 1262).

Termenul regiune administrativă afost utilizat în perioada 1950-1968,când teritoriul actual al Ţării Oaşuluiera parte componentă a regiunii Ma-ramureş, având ca subdiviziuni raioa-nele (raionul Oaş) şi comunele. Ca te-ritoriu, noua unitate administrativăcreată după cel de-al Doilea RăzboiMondial se suprapunea în bună parteactualelor judeţe Maramureş şi SatuMare.

Țara Oa;ului, oropsită la începutul secolului XX

La începutul veacului al XX-lea, Ța-ra Oașului era una dintre cele mai orop-site zone din județul Satu Mare, în carebolile și alcoolismul făceau ravagii. Pesteaceste tare grele se adăugau și tot felulabuzuri pe care autoritățile de toate gra-dele le făceau nestingherite.

S-a publicat la Baia Mare, în anul1915, o lucrare care ne prezintă o sintezăa datelor recensământului din anul1910. Vom prezenta datele cele mai im-portante pentru a ne face o idee de sta-rea gravă de înapoiere în care a fost ținutOașul de către autoritățile maghiare.

Suprafața totală a plășii era de97.783 iugăre cadastrale, cu o populațietotală de 24.365 locuitori (12.202 băr-bați și 12.163 femei). Din aceștia, 17.886erau români, 5.199 maghiari, 928 ger-mani, 282 slovaci, 13 ruteni, 5 croați,53 alții. Maghiară vorbeau 7.868 per-soane, iar de scris și citit un număr de5.985 persoane. După religie erau18.581 greco-catolici, 744 romano-ca-tolici, 3.111 reformați, 57 ortodocși, 2unitarieni, 17 luterani și 1.905 evrei.

Deosebit de interesantă este situațiacaselor de locuit. Astfel, existau 4.978case de lemn și 91 de văioage și noroi,din piatră și văioage 73, piatră, cărămi-dă, văioage și noroi - 91. Deci, o situațiemai mult decât dezastruoasă în privințacondițiilor de locuit. Majoritatea caselornu erau decât niște bordeie formate din1-2 camere în care se adăposteau nu-meroasele familii din Oaș. Nu este demirare că în Oaș exista un standard deviață extrem de scăzut, lucru recunoscutde altfel și de presa maghiară a vremii.

Primul Război Mondial a adus oînrăutățire și mai mare a vieții și așagrele a oșenilor. Rechizițiile, lipsa pro-duselor de primă necesitate (zahăr, ulei,petrol, cafea), trimiterea bărbaților înputere pe front, atitudinea discreționa-ră a notarilor care erau însărcinați cuîmpărțirea produselor și cu mobilizărilepe front și care au acționat de cele maimulte ori în mod subiectiv au înrăutățitsituația populației românești.

Carte po;tală din Ora;u Nou la începutul secolului XX

Istoricul Ţării Oaşului, începând cu secolul al XIII-lea, se poate urmări şi pe baza documentelorscrise care fac referire la localităţi din Oaş şi la populaţia zonei. Perioada cuprinsă între secoleleal XIV-lea - al XVIII-lea se caracterizează prin existenţa mai multor documente istorice carevorbesc de o populaţie numeroasă a Ţării Oaşului, predominant românească.

Ora;u Nou a fost singura localitate din Oa; atestat[ ca târg în Evul Mediu


PERSONALIT~}IPrincipele Francisc Rákóczi a trecut de mai multe ori prin orașul SatuMare – o perioadă mai lungă a petrecut aici la începutul răscoalei, înanii 1703 și 1704, când supraveghea asediul cetății Sătmarului. Cu aceastăocazie a fost des oaspete al familiei Károlyi în castelul lor din Carei.

De origine dintr-o veche fami-lie de principi ai Transilvaniei,Francisc Rakoczi al II-lea s-a năs-cut în anul 1676, la Borša (azi Slo-vacia). Tatăl său, Francisc RakocziI, a murit de tânăr, fără să fi dom-nit nici măcar o zi în Transilvania.Mama viitorului principe s-a re-căsătorit în scurt timp, devenindsoţia lui Emeric Thököly, renu-mitul conducător al mişcării cu-ruţilor din Transilvania. Dupămai mulţi ani de rezistenţă, răs-coala curuţilor a fost înfrântă însăde austrieci, care au recuceritrând pe rând toate obiectivele mi-litare potrivnice. Ultimul bastional curuţilor, cetatea din Mukace-vo, ce adăpostea şi familia luiThököly, a căzut în anul 1688,marcând astfel finalul rebeliunii.

Francisc Rákóczi, împreună cu soraşi cu mama sa, Ilona Zrínyi, au fostduşi la Viena şi aşezaţi sub controlulcurţii imperiale. Copilul a ajuns un su-biect de dispută între mamă şi împă-ratul habsburg Leopold I, preferat catutore de Francisc I. Până la urmă bă-iatul a fost despărţit de familie şi educatla Praga, unde învaţă iniţial sub oblă-duirea călugarilor iezuiţi, iar apoi ur-mează cursurile Universităţii din ace-laşi oraş.

Este considerat una dintre cele mai luminate personalităţi ale vremii

Educaţia primită şi-a pus amprentaasupra personalităţii lui Rákóczi, careeste considerat astăzi una dintre celemai luminate personalităţi ale vremiisale. Ideile moderne, inovatoare alemarelui conducător vizau în primulrând reorganizarea armatei şi a statului.Din punct de vedere militar, a făcutpaşi importanţi pentru realizarea uneiarmate alcătuite din profesionişti, in-dependente de interesele Stărilor, ac-centuând puternic instruirea ofiţerilorşi a artileriei. În lipsa posibilităţilor fi-nanciare însă, multe dintre ideile saleau rămas doar pe hârtie. A sprijinit în-văţământul primar, înfiinţarea de şcoliconfesionale şi introducerea limbii ver-naculare în procesul didactic. S-a opusdin răsputeri recatolicizării forţate, iarîn 1705, în dieta de la Szécsény, a reuşitsă impună recunoaşterea cultelor pro-testante şi în Ungaria. Cu toate că înanul 1707, la dieta de la Ónód, a susţin-ut necesitatea unei distribuiri mai echi-tabile a îndatoririlor financiare în ca-drul populaţiei, impunând şi nobililorplata unor taxe, Rákóczi a continuatsă susţină cu putere toate celelalte pri-vilegii de care se bucura elita nobilia-ră.

~n urma c[s[toriei s-a `nrudit cu Regele Franţei Ludovic al XIV-lea

În anul 1694, sfidând voinţa curţiiimperiale, s-a căsătorit cu CharlotteAmalie, prinţesă de Hessen-Wanfried,cu care a avut trei copii. În urma căsă-toriei a ajuns în relaţii de rudenie cumai multe dinastii regale din vestul Eu-ropei, printre care regele Franţei, Lu-

dovic al XIV-lea. În anul 1700, acestai-a propus lui Rákóczi printr-o scri-soare să înceapă o răscoală anti-Hab-sburgică cu scopul eliberării Ungariei,menită, în concepţia regelui francez,să distragă atenţia rivalilor austrieci dela evenimentele din occident. Cores-pondenţa dintre cei doi a fost însă in-terceptată de fidelii curţii imperiale dela Viena, iar în 1701 Rákóczi a fostarestat pentru uneltire şi închis la Wie-ner Neustadt (Austria de azi). A reuşitsă fugă doar cu ajutorul soţiei sale şi s-a refugiat în Polonia. Doi ani mai târ-ziu, iobagii familiei sale de pe domeniulcetăţii Mukacevo au început o mişcaresocială împotriva sistemului habsbur-gic, chemându-l pe Francisc Rákóczisă le fie conducător. Revoltat la rândulsău de politica curţii vieneze, acesta aacceptat rolul de lider al răscoalei şi s-a întors în ţară în iunie 1703.

După 8 ani de luptă armată, obligatsă conştientizeze o înfrângere care s-adovedit inevitabilă, a părăsit din nouţara în februarie 1711, plecând sprePolonia. După o scurtă perioadă pe-trecută la Paris, ajunge în ImperiulOtoman în anul 1717, răspunzând in-vitaţiei adresate de sultan. Moare înexil la Rodosto, în Turcia, în anul 1735.Moșiile ereditare ale familiei Rákóczierau situate în vecinătatea nordică acomitatului Satu Mare, fapt pentru carerelația cu orașele Satu Mare și Mintiuera considerată una strategică de am-bele părți.

Negustorii și meșteșugarii celor do-uă orașe gemene beneficiau de protec-ția și privilegiile acordate de familiaprinciară, care la rândul său și-a do-bândit relativ timpuriu proprietăți aici.Participarea la târgurile organizate înSatu Mare, rolul militar și administratival celor două așezări a făcut necesar ri-dicarea unei reședințe permanente, ri-dicate chiar în centrul de atunci al ora-șului, în apropierea fostei biserici pa-rohiale. Lotul aflat în proprietatea fa-miliei princiare, se afla în locul clădiriide astăzi al Oficiului Poștal nr. 1, faptcare a fost și consemnat de o placă co-memorativă în momentul ridicării

acestei clădiri. Principele Francisc Rákóczi a tre-

cut de mai multe ori prin orașul SatuMare – o perioadă mai lungă a petrecutaici la începutul răscoalei, în anii 1703și 1704, când supraveghea asediul ce-tății Sătmarului. Cu această ocazie afost des oaspete a familiei Károlyi încastelul lor din Carei. Aici s-a păstratmemoria vizitelor princiare printr-ocameră denumită după Rákóczi, a căreimobilier s-a păstrat, după tradiție, ne-mișcat de la începutul secolului al XVI-II-lea.

Răscoala lui Francisc Rákóczi

Răscoala condusă de Francisc Rá-kóczi al II-lea a încercat să uneascăpentru prima dată într-o singură tabărăstarea nobililor, caracterizată de un pu-ternic sentiment anti-habsburgic şi io-bagii, nemulţumiţi de situaţia socialăextrem de precară. Principalele scopuriale nobililor erau obţinerea indepen-deţei regatului maghiar şi garantareaprivilegiilor lor. În prima fază, iobagiis-au alăturat la rândul lor în numărmare mişcării lui Rákóczi, care le pro-mitea anumite avantaje în schimbulparticipării militare. Tensiunile per-manente dintre cele două grupuri so-ciale şi contextul internaţional defavo-rabil au preconizat de la bun începuteşecul răscoalei lui Rákóczi.

Schimbările politice şi militare dela sfârşitul secolului al XVII-lea crea-seră nemulţumiri în rândul ambelorgrupuri sociale. Semnarea păcii de laCarlovitz în anul 1699 a însemnatsfârşitul luptei anti-otomane şi elibe-rarea teritoriilor ocupate. Ca o recom-pensă pentru luptele purtate în primulrând de armata imperială, nobilii aurecunoscut dreptul ereditar al dinastieiHabsburgice la tronul Ungariei şi aurenunţat la dreptul de a-şi alege regele.Imperiul Habsburgic, aflat într-o as-censiune rapidă, nu s-a mulţumit însăcu această stare de fapt şi a început săîngrădească prerogativele stărilor,compuse într-o majoritate covărşitoaredin nobilimea ereditară. Mai mult, ca

urmare a noii sale politici absolutiste,împăratul-rege a încercat să desfiinţezeşi autonomia Principatului Transilva-niei, integrându-l în rândul provincii-lor ereditare.

Desfiinţarea garnizoanelor militareale cetăţilor de margine, ridicate iniţialca un sistem defensiv anti-otoman, aanulat una dintre cele mai importantemijloace de subzistenţă ale ţăranilorlipsiţi de pământ. Drept urmare, gru-pul foarte numeros al acestor foşti os-taşi cunoscuţi sub denumirea de curuţis-a transformat curând într-un focarde rebeliune permanentă. Din perspec-tiva iobagilor agricultori, cel mai im-portant factor de nemulţumire era po-litica fiscală a noului regim, şi în primulrând menţinerea impozitului de războişi după încheierea luptelor anti-oto-mane. În plus, în părţile estice ale Un-gariei şi în Transilvania au fost canto-nate trupe imperiale cu un efectiv sem-nificativ, cu a căror întreţinere erauresponsabili tot iobagii locului. Povaranoilor obligaţii a ajuns astfel insupor-tabilă pentru marea majoritate a ţăra-nilor iobagi, indiferent de naţionalitate.„Inamicul” nobililor şi iobagilor erapentru prima dată unul comun, însă,cu toate eforturile lui Rákóczi, entu-ziasmul iniţial al colaborării dintre celedouă grupuri sociale a fost curând ştir-bit de incapacitatea de compromis şiprofundul antagonism dintre ele.

Nucleul răscoalei l-a reprezentatmişcarea iobagilor de pe moşiile fami-liei Rákóczi, concentrate în nord-estulUngariei. În primăvara anului 1703,aceştia l-au chemat pe însuşi FranciscRákóczi să stea stea în fruntea lor. Spe-rând într-un sprijin din partea Franţei,acesta s-a întors în ţară în iunie 1703,moment considerat din punct de ve-dere istoric începutul răscoalei. Prinintermediul a două decrete (cel de laBerejanî – azi Ucraina, şi cel de la Vetiş)i-a chemat în sprijinul mişcării şi penobili, şi pe iobagi, promiţându-le aces-tora din urmă scutirea de obligaţii. Înabsenţa unei părţi importante a arma-tei imperiale, implicate în luptele Răz-boiului de Succesiune Spaniol din ves-tul Europei, trupele lui Rákóczi auajuns să controleze în scurt timp mareamajoritate a Ungariei şi întreaga Tran-silvanie. Strategia iniţială a principeluise baza pe o înaintare rapidă a trupelorde curuţi până la Viena, unde să-şiunească forţele cu trupele francezeaflate în drum spre capitala imperiuluidinspre vest. În urma înfrângerii de laHöchstädt însă, armata franceză a fostoprită, zădărnicind astfel planurile luiRákóczi.

În anul 1705 au început tratativeleîntre curtea imperială şi tabăra cu-ruţilor, dar nu a fost găsită nicio soluţiede compromis. După eşecul negocie-rilor, în dieta de la Ónód din 1707 s-ahotărât anularea dreptului dinastieiHabsburgice asupra tronului maghiar,în speranţa că astfel Franţa va recu-noaşte Ungaria ca pe un aliat suveran.În urma bătăliei pierdute de la Trenčín(azi Slovacia), din ce în ce mai mulţinobili au început să se detaşeze de răs-coală. Armata curuţilor, aflată deja înretragere, a fost înfrântă şi la Romhányîn 1710, fiind silită să înceapă din nounegocierile cu reprezentanţii imperiu-lui. Pacea a fost semnată la Satu Mare,în 30 aprilie 1711. În schimbul decla-raţiei de fidelitate faţă de Casa de Hab-sburg, curtea imperială a oferit amni-

stie pentru participaţii la răscoală şi areconfirmat privilegiile nobiliare.

~n lista participanților la răs-coala lui Rákóczi găsim un nu-măr impresionant de sătmă-reni

Diversitatea categoriilor sociale, agrupurilor etnice și religioase a parti-cipanților în răscoala lui Rákóczi autransformat mișcarea de la începutulsecolului al XVIII-lea într-un adevăratfenomen revoluționar, într-una dintreprimele răbufniri ale lumii moderne.Schimbările majore care au însoțit in-staurarea puterii imperiale habsburgiceși ultimele momente istorice ale Prin-cipatului Transilvaniei se simțeau înprimul rând la nivel social. Fiscalitateaexcesivă, menținerea importantelorimpozite impuse inițial pe perioadarăzboiului otoman și după încheiereaacestuia, obligația de a întreține nu-meroasele trupe imperiale cantonateîn multiple locații pe teritoriul Princi-patului Transilvaniei, a transformat în-tr-un „butoi cu pulbere” teritoriile carese aflau în zona fostelor teritorii oto-mane. Din acest motiv, indiferent denaționalitate, iobagii din Transilvaniași zona de nord-est a Ungariei au aderatmasiv la răscoala lui Rákóczi, care pro-mitea un viitor mai bun și o toleranțăsocială semnificativă.

Din Negrești Oaș, 40 de nobiliromâni s-au alăturat curuţilorîncă din primii ani ai mișcării

Nu este de mirare că în lista parti-cipanților la răscoala lui Rákóczi găsimun număr impresionant de sătmăreni,iobagi sau nobili mici, cu toții interesațiîn schimbarea regimului politic. No-bilimea comitatului în frunte cu Ale-xandru Károlyi s-a alăturat răscoaleiîn bloc, încă din primul an. Dintre ro-mânii din Sătmarul istoric cel mai cu-noscut era Pintea Viteazul și haiduciicondu;i de el, dar pe lângă ei un numărînsemnat de români din PrincipatulTransilvaniei au luptat alături de ma-ghiari, ruteni, slovaci și alte naționali-tăți pentru speranța unui viitor maibun.

Numai din zona Bihorului, sub co-manda lui Marcu Hațieganu, au luptatîn armata lui Rákóczi 300 de români>din Negrești Oaș 40 de nobili românis-au alăturat curuţilor încă din primiiani ai mișcării> nobilii români din Ma-ramureș, printre care familiile Finta,Tătar, Pop, Dragoș, Stan și Suhai, îm-preună cu oamenii lor au participat lalupte pe tot parcursul răscoalei. Ruteniicare alcătuiau elementul cel mai im-portant al moșiilor lui Rákóczi, s-aualăturat domnului încă din primelemomente ale răscoalei. Nici măcar di-versiunea curții imperiale nu a împie-dicat adeziunea naționalităților la răs-coala curuţilor. Toleranța religioasă aadepților lui Rákóczi, completată decea socială, ambele privite ca un ele-ment necesar de conducătorii mișcării,au transformat răscoala lui Rákóczi în-tr-o modalitate de îndeplinire a viziu-nilor reformiste, devenite în viitorpunct de referință pentru revendicărinaționale, sociale și confesionale.

dr. Szocs Peter

Răscoala condusă de Francisc Rákóczi al II-lea a încercat să-i unească pentruprima dată într-o singură tabără pe nobili şi pe iobagi

Francisc Rákóczi al II-lea, date biografice ;i leg[turile cu S[tmarul istoric


TRADI}IIColindatul este modul prin care creștinii își urează

unul altuia toate cele bune în una dintre cele maiimportante sărbători. Deși în seara de ajun pleacănumai copiii la colindat, după slujba de Crăciunîncepe adevăratul spectacol.

Perioada sărbătorilor de iarnăeste una încărcată de tradiţii şiobiceiuri.

Credinţele populare mustesc desemnificaţii, iar în satele din Maramu-reş acestea încă sunt păstrate cusfinţenie, chiar dacă unele dintre elemai pot fi văzute doar pe scenă, acolounde păstrătorii tradiţiilor le-au mutatpentru a fi siguri că nu se pierd.

Crăciunul

Cu siguranţă, Crăciunul în zonaMaramureşului este o experienţă uni-că, care nu poate fi uitată. Ospitalitateaşi bunătatea oamenilor, preparatele de-licioase, peisajele superbe şi, mai ales,tradiţiile unice din această zonă a ţăriivor fi ingredientele unei vacanţe de po-veste.

Ajunul de Crăciun este marcat înMaramureş prin două tradiţii foarterăspândite< tăierea porcului şi colinda-tul. Tăierea porcului, obiceiul cu celemai adânci rădăcini în cultura româ-nească reprezintă un prilej excelentpentru a strânge toţi sătenii laolaltă şipentru a mai depăna amintiri. Cel de-al doilea obicei, colindatul, este modulprin care creştinii îşi urează unul altuiatoate cele bune în una dintre cele maiimportante sărbători. Deşi în seara deajun pleacă numai copiii la colindat,după slujba de Crăciun începe adevă-ratul spectacol.

Referitor la colindători, e bine deştiut ca aceştia nu intră decât în caselecare au porţile deschise şi luminaaprinsă. Aceste două semne dau de ves-te colindătorului că gospodarul caseiîşi doreşte să primească vestea bună anaşterii Lui Hristos şi că e mai multdecât bucuros să îi omenească pe co-lindători cu de-ale gurii.

Viflaimul

Odată terminată slujba de Crăciun,se organizează “Viflaimul”, cel mai im-portant şi popular obicei care se prac-tică în Maramureş în preajma Crăciu-nului. Viflaimul este o scenetă care pre-zintă faptele redate de povestirile dinBiblie şi reprezintă punctul culminantal zilei de Crăciun.

Acasă, pe mesele îmbelşugate alemaramureşenilor, asteaptă în tihnă bu-cate care mai de care mai delicioase şimai aspectuoase. De la nelipsitele pre-parate pe bază de carne de porc pânăla cei mai pufoşi şi aromaţi cozonaci,toate stau în aşteptarea oaspeţilor.

Anul Nou

Obiceiurile şi voia bună continuăpână de Anul Nou, iar în această pe-rioadă, toată suflarea satului se îmbracăde sărbătoare şi petrece cu fiecare oca-zie. “Strigătul peste sat” este unuldin obiceiurile la care maramureşeniinu renunţă şi, chiar dacă sunt puţinelocurile unde se mai practică, acest obi-cei a început să fie pus în scenă de AnulNou, pentru siguranţa că nu se va pier-de. Etnologii spun că “Strigatul pestesat” are un rol asemănător cu cel alunei instanţe. De Anul Nou, două cetese adună pe două dealuri de la margi-nea satului şi între ele începe un dialog.

Sunt anunţate diferite evenimente so-ciale, neplăcute, ce au avut loc pestean. Rolul celor ce strigă peste sat este,practic, de a sancţiona abaterile de laconduita etico-civică ţărăneacă. Obi-ceiul strigatului peste sat, ca şi altele, afost abandonat în ultimii ani, rămâ-nând puţine sate unde mai pot fi auziteastfel de “veşti” despre consăteni.

Obiceiuri de purificare

Alte obiceiuri din noaptea dintreani vorbesc despre semnificaţii precumînnoirea, purificarea, alungarea spiri-telor rele ori sporirea roadelor şi alun-garea bolilor. În noaptea de Anul Nou

se îngroapă anul vechi. Se sting lumi-nile şi se trag clopotele. Alţi pocnescdin bice, brondoşii se scutură ca să pu-rifice spaţiul, pentru că se trece dintr-un an în altul. Totodată, în aceastănoapte se fură porţile, pentru că poartaeliberează un spaţiu. La miezul nopţiise fură porţile din sat, pentru ca trece-rea anului să fie liberă. Şi cu porţile fu-rate, drumurile se închideau simbolic,cu o sfoară sau un laţ, ca să opreascăfetele să se mărite în alte sate, şi pentruca atât fetele, cât şi băieţii să rămână înlocalitate. De asemenea, în alte sate fe-tele se spală dimineaţa în apa în careau pus un bănuţ, iar la miezul nopţiise spală într-o apă curgătoare, pentrusănătate tot anul, apele râurilor fiindconsiderate a avea puteri magice.

O altă credinţă populară are rolulde a face pomii neroditori să rodească.În această noapte, aceştia sunt ame-ninţaţi cu un topor că vor fi tăiaţi încazul în care nu vor da rod. Interesanteste faptul că gunoiul nu mai este scosdin casă de la Crăciun, pentru că princasă trec colindătorii, care sunt încăr-caţi cu energie magică şi atunci se credecă gunoiul se încarcă şi el cu aceastăenergie magică şi se depozitează în casăpână la Anul Nou. Atunci se măturăde la uşă spre pat, se scoate şi se aruncăla pomi, ca să rodească. De asemenea,la fetele nemăritate li se fac “metehăi”,nişte manechine pe care le pun într-un loc greu accesibil, într-un pom înfaţa casei sau pe stâlp, pe vârf de casăsau pe şură, ca să nu poată fi dat jos cuuşurinţă. Păpuşile sunt substitutulsoţului sau soţiei şi lângă ele se pune opoezie în care persoana pe care o re-prezintă este ironizată. Bineînţeles, nicibăieţii nu scapă de aceste ironii. Toateacestea sunt obiceiuri precreştine, cares-au păstrat de-a lungul anilor, fără afi alterate.

Ruxandra Filip

Iat[-ne ajun;i aproape de finalde an. Decembrie mai este numit[`n popor ;i luna Sf]ntului Andrei,Andrea, luna lui Cojoc sau Lunaninsorii. Este o lun[ a bucuriei, `nspecial pentru cei mici care a;teapt[cu ner[bdare venirea Sf. Nicolae ;ia lui Mo; Cr[ciun cu tolba ̀ nc[rcat[de daruri, drept r[splat[ pentru cu-min\enia ;i faptele lor bune.

~n tradi\ia popular[ Indrea, Undreasau Andrea provin de la numeleSf]ntului Andrei. Fiind o lun[ geroas[,b[tr]nii mai au o vorb[ c[ "te-n\eap[de parc[-\i bag[ ace, undrele".

Pentru luna decembrie se fac maimulte prevestiri de timp, consemnate`n calendarele agricole ale vremii. Sespune c[ dac[ ̀ nceputul lui decembrieva fi geros, tot a;a vor fi zece s[pt[m]ni.

Dac[ `n decembrie e ger bun,atunci va fi var[ secetoas[ ;i c[ldu-roas[, iar dac[ ̀ n luna aceasta va fi vre-mea domoal[, vara va fi ploioas[. Alteprevestiri de timp spun c[ atunci c]ndc]inii latr[ la lun[ urmeaz[ ger mare,dar ;i faptul c[ neaua ;i gerul din de-cembrie vestesc gr]u mult ̀ n anul carevine. B[tr]nii mai obi;nuiau s[ spun[<

"Indrea geros aduce an m[nos","Cr[ciun negru, Pa;ti albe", "De va fiCr[ciun ploios, vor fi Pa;tile frigu-

roas", "Mo; Cr[ciun z[p[dos preves-te;te an m[nos", "C]nd porcii de`ngr[;at m[n]nc[ bine, va fi timp se-

nin", "De se arat[ multe g];te s[lbatice;i iepurii se apropie de sat, va fi iarnagrea". De aemenea, exista o vorb[

adresat[ tinerelor ;i anume dac[ se vorsp[la cu prima neau[ vor fi frumoase;i dr[g[stoase.

Prevestirile de timp anun\au cumva fi vremea ̀ n luna lui Cire;ar. Se cre-dea c[ atunci c]nd ninge `n Indrea vaploua at]t de mult `n Cire;ar `nc]t nuva putea fi s[pat cucuruzul de moalece va fi p[m]ntul, iar dac[ va fi ger `nDecembrie ;i vreme bun[, se anun\[un Iunie cu secet[ mare, ce va `mpie-dica s[patul cucuruzului. Nelipsite sunt;i sfaturile pentru toate cele din ograd[.~n acelea;i scrieri se recomand[ omu-lui harnic s[-;i ̀ ngrijeasc[ gospod[ria,s[ vad[ dac[ nu s-a adunat ap[ pesem[n[turi, dac[ nu trebuie s[ taie co-paci ;i tufi;, s[ vad[ dac[ vitele suntbine `ngrijite, cur[\ate, nutrite, binea;ternute, duse la aer ;i multe altele.

C]t despre anotimpul iarna, se spu-ne c[ acesta nu a fost dat pentru caomul s[ leneveasc[, ci s[ se odihneasc[dup[ munca cea grea de peste an.A;adar, mare parte din muncile fer-mierilor se concentreaz[ mai mult `njurul gospod[riei. (Antoaneta Olteanu,Calendarele poporului rom]n, Ed. Pai-deia, Bucure;ti, 2001, 2009)

Irina Maier

Dac[ `n decembrie e ger bun, atunci va fi var[ secetoas[ ;i c[lduroas[, iar dac[ `n luna aceasta va fi vremea domoal[,vara va fi ploioas[

Colindătorii nu intră decât în casele care au porţile deschise și lumina aprinsă

Gerul de `nceput de decembrie veste;te zece s[pt[m]ni friguroase

T[ierea porcului ;i colindatul,tradi\ii specifice de S[rb[tori


TURISM

În timp ce, cu câțiva ani în ur-mă abia cu 2-3 săptămâni înaintede sărbători am început să ne gân-dim unde vrem să petrecem Cră-ciunul sau Revelionul, în zilelenoastre, cu 2-3 luni înainte, adicăprin septembrie - octombrie separe că suntem în întârziere și nelupt[m pentru ultimele locuridisponibile, dacă vrem să ne re-zervăm o cameră în anumite sta-țiuni.

Însă, chiar dacă nu ați reușit să ob-țineți un bilet, nu disperați! Mai existăhoteluri și pensiuni unde sunt camereneocupate și experiența dovedește căvor fi și renunțări, doar să urmărițiofertele cu atenție. Prin acest materialdorim să le venim în ajutor celor carear dori să plece undeva de sărbători,nu departe, dar vor să evadeze din mo-notonia cotidiană. Sâptămâna trecută,la munte, la altitudini de peste 6-700de metri a nins, iar în anumite locuriadministratorii pârtiilor au și începutsă presare zăpadă artificială. Sezonulde schi s-a deschis, deci dacă vremeava fi favorabilă, în zonele de agrementîndrăgite de sătmăreni, atât de Crăciun,cât și de Revelion se vor putea practicași sporturile de iarnă. Majoritatea ro-mânilor vor avea la dispoziție câte ominivacanță, alții, care și-au mai păs-trat și câteva zile de concediu vor fi li-beri chiar și două săptămâni, deci se

pare că turismul va fi în floare în pe-rioada respectivă.

La complexul Șuior s-a deschissezonul de schi

La complexul Șuior, de exemplu"noul" sezon de distracție începe cuprimul fulg de zăpadă și ține până cândstratul de nea se poate menține pe pâr-tie. Vorbim de noul sezon, dar aici tu-riștii se pot relaxa tot anul. Vara își arefarmecul ei, cu un peisaj mirific ce ofe-ră destindere atât ochilor cât și sufle-tului. Peisajul rămâne același și iarna,dar îmbracă altă haină, iar distracția șiposibilitatea de mișcare, de sport îm-bracă alte forme. Locul drumețiilor, aciclismului sau a cățărărilor este preluatde sporturile de iarnă, mult îndrăgitede toate generațiile. Complexul îi aș-teaptă pe turiști la schi, la tubing, darexistă în zonă și derdeluș, deci nu sevor plictisi nici cei care doresc să sedea puțin cu săniuța. Șuiorul oferă ca-zare în trei locații diferite ale comple-xului< la Șuior Bază, la Cota 1000, pre-cum și la Cabana Telescaun, iar pe ceila care li s-a făcut foame sau sete, ba-rurile și restaurantele zonei de agre-ment îi așteaptă cu o ofertă foarte bo-gată. Dacă nimeriți ca vremea să nu fietocmai favorabilă, complexul vă invităla centrul SPA, oferind o gamă variatăde servicii pentru destindere și relaxa-re. În același loc, doar la etaje diferite,găsiți< saună, jacuzzi, solar, masaj, sală

de fitness, biliard, tenis de masă, darts.Drumul de acces este curățat perma-nent, deci accesul este asigurat toatăiarna. Dacă nu mai găsiți locuri de ca-zare, acest complex merită de vizitatchiar și pentru o singură zi, aflându-sela o distanță de doar 83 km.

De sărbători la piscină

Dacă în loc de munte și sporturipe zăpadă ați prefera o bălăceală la pis-cină, dar nu tocmai aici în oraș, la Tăș-nad găsiți toate condițiile pentru a pe-trece, fie o zi, fie o săptămână, căci ma-joritatea hotelurilor au și piscine aco-perite, cu apă termală caldă.

Motelul Biamin, de exemplu, pre-gătește de fiecare dată de sărbători, pa-chete turistice foarte atrăgătoare. Situatîn frumoasa zonă a Tășnadului, la doar53 km de Satu Mare, vă oferă posibili-tatea de a vă petrece un sejur plăcut,bucurându-vă de condiții excelente decazare în camere cu dotări moderne,parcare supravegheată video și loc dejoacă pentru copii. Complexul de pis-cine este format din piscina interioarăși exterioară (în aer liber), bazine cuhidromasaj și bazin pentru copii dotatcu tobogan acvatic, iar bucătăria satis-face toate gusturile.

Apă și munte la un loc la Popasul din Deal

Pentru cei care nu știu să aleagă

dintre primele două, vă putem reco-manda să petreceți o minivacanță, osărbătoare, sau poate doar chiar o sin-gură zi la Ocna Șugatag. Aici găsiți șimunte și piscine la un loc și toate aces-tea la doar 122 km de municipiul SatuMare. Unul dintre cele mai frumoasecomplexe din localitate este Popasuldin Deal, unde turistul este răsfățat deefectele benefice ale apei termale săratedin zonă. Apa aceasta, peisajul, dati-nile, dar și tradiționala ospitalitate amaramureșenilor vă va face sărbătoa-rea, sau sejurul unul de neuitat. Înaceastă stațiune balneară aflată în plinădezvoltare, pe șoseaua ce duce din Si-ghetu Marmației spre Cavnic se aflăpensiunea Popasul din Deal, un com-plex relativ nou, foarte îndrăgit de săt-măreni, deoarece gazdele sunt deosebitde primitoare, iar la un preț convenabilturistul are la dispoziție tot ce își do-rește pentru a petrece un sejur în modplăcut. Dispune de piscine acoperitecu apă caldă dulce și sărată, precum șide bazin cu hidromasaj, dar nu vor ră-mâne dezamăgiți nici turiștii care ardori să practice sporturi de iarnă, căcila nici 20 km sunt situate pârtiile deschi de la Cavnic, unde, de două săp-tămâni funcționează tunurile de zăpa-dă, deci stratul de nea pe pârtii măsoarăcirca 30 cm, iar acum a mai și nins,deci probabil că Moș Crcăciun va sosipe sanie în zonă.

Se anunță ninsori și în Oaș

La Orașu Nou încă nu este zăpadă,dar până la Sărbători se prognozeazăninsori, deci pot admira peisajele albeși cei care își vor petrece sărbătorile laComplexul Mujdeni, dar se vor puteabucura și de răsfăț în piscina hotelului,precum și de distracție asigurată deprogramele pregătite de gazde. Aici pa-chetele turistice au fost vândute inte-gra;, atât pentru Crăciun, cât și pentruRevelion, dar iubitorii naturii la o dis-tanță de nici 35 km de forfota orașuluise pot relaxa la o plimbare pe malul la-cului Mujdeni și apoi la un ceai la barulhotelului. Însă, cei care doresc să facădoar o plimbare în natură, de un peisajfeeric vor avea parte oriunde în MunțiiOașului< Puturoasa, Luna Șes, BorcutulTâlharilor, Șelătruc sau Sâmbra oilorfiind doar câteva dintre traseele minu-nate pe care le pot parcurge chiar și tu-riștii începători.

Acestea sunt doar cele mai apro-piate zone de agrement și am mențio-nat doar cele mai cunoscute, dar pen-tru a vedea locuri frumoase nu este ne-apărat nevoie să mergeți prea departe.Profitați de zilele libere și chiar dacănu mai găsiți pachete turistice sau lo-curi de cazare de Crăciun, sau de Re-velion, ieșiți în natură, la schi sau laalte distracții pe zăpadă sau pur și sim-plu la o drumeție în aer liber. Cu sigu-ranță veți avea parte de o sărbătoaredeosebită!

Eva Laczko

Prin acest material dorim să le venim în ajutor celor care ar dori să plece undeva de Sărbători,nu departe, dar vor să evadeze din monotonia cotidiană.

Cr[ciun ;i Revelion la z[pad[ sau la b[l[ceal[

Complexul Mujdeni - Ora;u Nou

Motelul Biamin din T[;nad

Pensiunea Popasul din Deal, Ocna :ugatag Complexul Șuior - Maramure;


IN MEMORIAMÎn cei 18 ani trecuți de la înființarea Asociației noastre, au trecut în eternitate peste

5000 de persoane, iar în prezent mai sunt în viață doar 1125, din care 40% sunt foștirefugiați de drept și 60% sunt moștenitori - soț, soție.

Asociația noastră s-a constituitîn anul 2000 la propunerea unuigrup de inițiativă format din foștiirefugiați, expulzați și deportați dinjudețul Satu Mare, în urma Dikta-tului de la Viena din 30 August1940. În luna ianuarie s-a ales oconducere provizorie, care a întoc-mit toate documentele necesare, învederea aprobării de către Minis-terul Justiției, pentru a ne trece ce-rerea noastră în Registrul Unic pen-tru înființarea de partide politiceși asociații nonguvernamentale fă-ră scop lucrativ.

După obținerea tuturor avizelor, înluna martie 2000, Comitetul de inițiativăa convocat Adunarea Generală a refu-giaților, expulzaților și deportaților, cuscopul aprobării Statutului, a structuriiorganizatorice și a Programului de acti-vitate. La Adunarea Generală au partici-pat peste 400 de persoane din Satu Mare,Carei, Negrești-Oaș, Tășnad, precum șidin localitățile în care au fost semnalatepersoane de etnie românească, obligatede regimul Ungariei horthyste să-și pă-răsească locurile natale și să se refugiezeîn România.

Cu ocazia Adunării Generale, dupăRaportul prezentat, s-a trecut la alegereaConsiliului județean și a Consiliului deconducere format din 11 persoane, iarca structură organizatorică< Conferințajudețeană și filiale în fiecare localitate încare s-au înregistrat refugiați, expulzațiși deportați. Din datele deținute de CasaJudețeană de Pensii, rezultă că în anul2000 mai erau în viață peste 6000 de per-soane care s-au încadrat în categoria pre-văzută de Ordonanța Guvernului Româ-niei nr. 105/1999 și de Legea nr-189/2000. Tribunalul Satu Mare ne-aacordat Statutul de “personalitate juridi-că”.

În cei 18 ani trecuți de la înființareaAsociației noastre, au trecut în eternitatepeste 5000 de persoane, iar în prezentmai sunt în viață doar 1125, din care 40%sunt foști refugiați de drept și 60% suntmoștenitori - soț, soție.

Pe baza legilor enumerate, cu îmbu-nătățiri prin alte legi adoptate, refugiații,expulzații și deportații au fost încadrațiîn categoria deținuților politici și bene-ficiază de anumite facilități< scutiri deimpozit pe case și pe terenul intravilan,transport pe calea ferată șase drumuri laclasa întâia, medicamente gratuite, bilete

de odihnă și tratament, scutire de taxaTV și Radio, abonamentul la telefon. Maiprimesc și o sumă bănească în funcțiede anii de refugiu, care au fost în perioada6 septembrie 1940 – 6 martie 1945.

Activitatea Asociației

Constituirea Asociației noastre s-aimpus pentru apărarea și respectarea le-gilor și a relațiilor cu instituțiile statuluiși colaborarea cu alte asociații nongu-vernamentale din județul nostru, precum

și cu alte asociații similare din țară și cuFederația Națională a Românilor Perse-cutați etnic cu sediul în Cluj-Napoca.

Printre realizările noastre putemaminti ridicarea de troițe în mai multelocalități, iar în municipiul Carei s-a am-plasat în curtea Bisericii Greco-Catolice“Sfântul Andrei”, un monument intitulat“A uita înseamnă a repeta”, ridicat în me-moria refugiaților, expulzaților și a de-portaților români și evrei. Și unii și alțiiau fost tratați cu o barbarie cruntă de re-gimul Ungariei fascisto-horthyste, carefără nici o remușcare au aplicat maltra-

tări, prin cele mai crunte bătăi și crimede tipul celor petrecute în Evul Mediuîntunecat.

Sediul Asociației noastre se află pestrada Ștefan cel Mare nr. 1, în incintasediului Partidului Social-Democrat.Programul de primire a membrilor noștrise desfășoară în fiecare zi de miercuri șivineri, între orele 9 și 12.

Întreaga activitate este coordonatăde Consiliul de conducere, fără a fi retri-buiți membrii acestuia pentru muncaprestată.

Cotizație de 40 de lei/an

La ultima Conferință Județeană s-ahotărât ca fiecare membru să achite 40de lei pe an, iar moștenitorii 20 de lei pean. Trebuie să recunoaștem că încasareacotizației se realizează defectuos, uniimembri se sustrag de la această îndato-rire de onoare pentru a menține o situațiestabilă de organizare și desfășurare a unoractivități cultural-educative, cuprinse înProgramul nostru de activitate.

În Statutul nostru există o prevedereca și copiii și nepoții noștri să fie membriîn Asociația noastră și să poată fi aleși înconducerile filialelor din județul nostru,pentru ca să nu se stingă idealurile dedreptate pentru care bunicii și părințiilor au îndurat privațiuni, care să nu semai repete niciodată. Românii sunt unpopor creștin și iartă, dar crimele săvâr-șite asupra lor vor rămâne pentru vecieimprescriptibile.

În anul 2019 vom organiza Confe-rința Județeană a Asociației refugiaților,expulzaților și deportaților, pentru a faceschimbul de generații. În acest fel avemconvingerea fermă că noi cei de azi, cuvârsta înaintată, să predăm cu toată în-crederea tinerei generații ștafeta.

Așa să ne ajute Dumnezeu!Președinte,

Prof. Dr. Ioan Corneanu

Asocia\ia Refugia\ilor în urma Diktatului de la Viena mai are 1125 de membri

Refugia\i din comuna S[lard, jude\ul Bihor, `mbarca\i `n vagoane de marf[

Dictatul de la Viena (cunoscutși ca Al doilea arbitraj de la Viena)a fost un act internațional încheiatla 30 august 1940, prin care Româ-nia a fost silită să cedeze aproapejumătate (43.492 km²) din terito-riulTransilvaniei în favoarea Un-gariei horthyste. Acest act a fost im-pus de Germania Nazistă și Italiafascistă în timpul celui de-al DoileaRăzboi Mondial sub titlul de „ar-bitraj”.

În urma primului dictat de la Viena(2 noiembrie 1938), Ungaria horthystăobținuse o porțiune din Slovacia (ținutsupranumit Felvidék, „Provincia deSus”, în timpul Imperiului Austro-Un-gar), iar la mijlocul lunii martie 1939ocupase Ucraina Subcarpatică (Rute-nia) autonomă — regiunea Transcar-patia de astăzi din Ucraina. Ungaria in-terbelică dorea printr-o politică revi-zionistă să obțină și celelalte teritoriicare aparținuseră Transleithaniei și pecare le pierduse în urma înfrângeriidinPrimul Război Mondial prin Trata-tul de la Trianon, în special Transilva-nia.

În iunie 1940, la o săptămână dupăcapitularea Franței, Uniunea Sovietică

a transmis României două ultimatu-muri prin care cerea evacuarea ime-diată și necondiționată a Basarabiei,(fostă parte a Imperiului Rus între1812-1917, care se unise cu Româniadupă Primul Război Mondial) și a Bu-covinei de Nord. Somația sovietică sebaza pe anexa secretă expansionistă apactului de neagresiune germano-so-

vietic semnat la 23 august 1939 (PactulRibbentrop-Molotov). Guvernul ro-mân, pe fundalul conjuncturii interna-ționale nefavorabile intereselor (suve-ranității) României, a cedat presiunilorsovietice și germane.

Pe fondul aprecierilor lui Hitler că„România a fost, timp de câteva dece-nii, aliatul activ și hotărât al oponenților

Reichului german”, la 4 iulie 1940 estenumit guvernul Ion Gigurtu, având încomponență și câțiva miniștri legionari.Succesul Moscovei a determinat Buda-pesta să reclame revizuirea granițelorcu România în Transilvania. PuterileAxei au sugerat părților implicate să-șirezolve problemele prin negociere di-rectă sau "arbitraj"mijlocit de dictatoriiHitler și Musolini. Dată fiind natura„arbitrilor”, în limba română se folo-sește consistent termenul de dictat dela Viena, în timp ce în alte limbi este`ncă folosit termenul moștenit din pe-rioada nazistă, de arbitraj.

Cedările teritoriale românești aufost facilitate de starea de derută deter-minată de presiunile externe și incapa-citatea guvernului condus de Ion Gi-gurtu și a cercurilor conducătoare ro-mânești de a angaja acțiuni politice fer-me, de a organiza măsuri de apărarenațională. Lipsa de curaj a regelui Carolal II-lea, faptul că a evitat un contactdirect cu Hitler, deși se impunea o ex-punere personală, au întărit convinge-rea cancelarului nazist că regele Româ-niei nu va întreprinde măsuri de îm-potrivire hotărâte, ci va consimți treptatla toate pretențiile revizioniste formu-late. La 15 iulie 1940, Hitler îi adreseazăregelui Carol o scrisoare cu caracter ul-

timativ, avertizând asupra „gravelorprimejdii la care s-ar expune dacă nuar da curs cererii sale” de a începe tra-tative cu Ungaria și Bulgaria în vederearevizuirii frontierelor.Germania era în-să interesată să păstreze pacea în re-giune, deoarece avea nevoie de expor-turile acestor țări pentru necesitățile derăzboi. Miniștrii de externe ai României(Mihail Manoilescu) și Ungariei au fostconvocați la 29 august la Viena, undeministrul de externe german Ribben-trop a impus părților preacceptarea ne-condiționată a arbitrajului germano-italian, care avea să devină cel de-aldoilea arbitraj (Dictat) de la Viena. Îndimineața zilei de 30 august 1940 Con-siliul de Coroanăconvocat de regele Ca-rol al II-lea a admis arbitrajul cu majo-ritate de voturi (19 pentru, 10 contra,1 abținere), în schimbul garantării decătre Germania și Italia a noilor granițe.Trasarea noii frontiere a fost supervi-zată personal de Hitler, interesat de re-giunea petroliferă a Prahovei, astfel cănoua graniță ajungea la doar câteva zecide km de ea. Miniștrii de externe alGermaniei, Joachim von Ribbentrop,și cel al Italiei, Galeazzo Ciano, au co-municat separat decizia lor delegațiilordin România și Ungaria la 30 august1940, în Palatul Belvedere din Viena.

Ce a `nsemnat pentru Rom]nia Diktatul din 30 august 1940?


Un text puternic și modern, re-velat altfel de un regizor care nu seteme de provocări< ”Pădurea spân-zuraților”, după romanul lui LiviuRebreanu, în viziunea lui RaduAfrim, este gata de prima întâlnirecu publicul, sâmbătă, 15 decembrie2018, pe scena mare a TeatruluiNaţional din Bucureşti.

Spectacolul lui Radu Afrim după”Pădurea spânzuraților” a lui Liviu Re-breanu descoperă uriașa poezie a unuitext puternic și modern și își propunesă se adreseze în primul rând tinerilorde azi. Reinterpretând în stil propriu ooperă majoră a literaturii române, re-gizorul o transpune în universul săuimaginativ, atât de specific, îi descoperăsensuri noi, pornind de la premiza căromanul lui Rebreanu nu este un romande război, ci unul psihologic.

”Nu vreau să pun în scenă cartealui Rebreanu, vreau să chestionez puțince s-a întâmplat cu noi în suta asta deani și unde suntem… S-ar putea să fieambițios, riscant, kitschos, greșit, daraș vrea să pun față în față soldații aceiacare au luptat pentru ceva atunci, deșimulți nu știau pentru ce luptă, cu niștetineri din zilele noastre, cu niște dialo-guri și întrebări… Ce ați făcut în 100de ani, cine eram noi la vârsta voastră,ce am făcut… Mi se pare că prea vorbimdespre istoria noastră recentă ca despre

ceva de muzeu. Eu vreau să scot aceştisodaţi din muzeu, şi această carte, şi săvăd dacă există un dialog între oameniide azi şi cei care au trăit atunci.

Este de fapt o comandă de Centenar,Caramitru mi-a sugerat să fac PădureaSpânzuraților, și Caramitru are mânăbună, el mi-a sugerat să fac și Năpas-ta… Este singura dată când un directorde teatru îmi spune ce să fac și pe minemă ajută… Departe însă de mine festi-vismul ăsta din jurul Centenarului…”

a explicat într-o recentă întâlnire cupresa, regizorul Radu Afrim.

Departe şi de orice formă de națio-nalism, spectacolul său provoacă la oreflecție lucidă asupra stării nației, la oconfruntare clară cu trecutul nostru is-toric, un dialog între vocea prezentuluiși vocea istoriei. O voce surdă, șoptităsau răspicată, insinuantă sau răscolitoa-re, prin care evenimentele unei lumisfârtecate de masacre rostesc adevăratullor nume în fața timpului, o voce care

are timbrul specific și intonația regizo-rului Radu Afrim.

Utilizând întreaga suprafață a uriașeiscene a Sălii Mari, scenograful CosminFlorea și echipa sa creează un spațiu dejoc de o rară spectaculozitate, în acordcu viziunea regizorală.

Dau viaţă lumii romanului, dar şiuniversului afrimian, actorii< AlexandruPotocean (în rolul lui Apostol Bologa),Marius Manole, Richard Bovnoczki, Ci-prian Nicula, Raluca Aprodu, Istvan Te-

glas, Vitalie Bichir, Natalia Călin, AdaGaleș, Florin Călbăjos, Alexandra Săl-ceanu, Emilian Mârnea, Liviu Popa,Cristian Bota, Alexandru Chindriș, Oc-tavian Voina, Andrei Atabay, Vlad Ga-ler, Flavia Giurgiu, Cosmin Ilie, GeorgeOlar, Ciprian Valea, Tiberiu Enache,Silviu Mircescu, Bogdan Iacob, Vlad Io-nuț Popescu, şi li se alătură Lenuța Pur-ja, Teodora Purja, două interprete devaloare ale cântecului popular. Core-grafia este semnată de Andrea Gavriliu.Video mapping: Andrei Cozlac.

”Pădurea spânzuraţilor” este o mon-tare amplă, profundă, neliniştitoare,semnată de un artist special, al cărui ta-lent a depăşit de multă vreme graniţeleţării, şi care se declară, fără urmă deemfază sau alte atribute legate de pro-venienţă, pur şi simplu român. Iar în-trebarea tulburătoare sub care se des-fășoară evenimentele dramatice evocateîn spectacol este una care, sfidând fes-tivismele, obligă la o reflecție mai pro-fundă< Cum ne raportăm noi, cei de azi,la compatrioții noștri de acum 100 deani? Reflecție care se adresează unuipublic de toate vârstele.

Premiera spectacolului va avea locduminică, 16 decembrie 2018, ora19.00, la Sala Mare. Următoarea repre-zentaţie se joacă pe 19 decembrie, cucasa închisă. Intenționăm să vedemacest spectacol și să-l recenzăm.

V. Andreica

Acum cinci toamne secţia ro-mână a Teatrului de Nord inau-gura Sala Mare a Casei de Culturăa Sindicatelor ca nou spaţiu despectacole cu un mare succes. Re-vizuit ;i cu o distribu\ie actuali-zat[, spectacolul regizat de An-drei Mihalache s-a `ntors `n pro-gram, de aceast[ dat[ la Sala Ma-re.

“Profesorul de franceză” e una dinultimele lucrări ale lui Tudor Muşates-cu şi poate cea mai duioasă dintre toate.În 1946, când a fost scris, acest textdespre iubirile adolescentine şi zăpă-celile anilor de liceu va fi fost un refu-giu pentru autorul lui, dar şi pentrupublic, din calea unei istorii care îşischimba vertiginos cursul. Strălucitoa-re prin lejeritate şi umor, lansând câ-teva “muşatisme”, piesa s-a dovedit defiecare dată o idee inspirată pentru unteatru care doreşte să-şi apropie şi spo-rească publicul.

Nişte fete cucuiete;i un prof atr[g[tor

Micile cancanuri ale unor eleve dinultimul an dintr-un liceu de fete, cuvise şi amoruri fie inventate, fie efe-mere, sunt dinamitate de vestea sosiriiunui nou profesor de franceză. Zvo-nurile spun că-i înalt, frumos, vorbeştebine şi cu “r” apăsat, iar inimile feteloriau foc, deşi băieţii din anturaj încearcăsă le convingă că realitatea ar fi de faptcu totul alta. Dar noul prof, Dan Balint,chiar e un tip bine, iar ultima oră a ul-

timului an se lasă cu oftaturi de dor şi“răutăţi şi mici scandale”, cum e întregeloşi de când e lumea şi pământul.Până la urmă una din eleve, Tuţi, toc-mai aia care făcea pe indiferenta şi seascundea după un logodnic imaginar,diplomat la Paris sau Berlin sau nu seştie unde (ba da, în căpşorul ei), câştigădragostea profesorului însurat şi di-vorţat intempestiv, iar într-un final toţiîşi găsesc perechea, după mici încur-cături, căci o piesă de teatru are intri-gile drept combustibil care s-o ţină în

mers pentru cele două ore şi ceva pen-tru care spectatorii au plătit bilet.

Subiectul chiar nu e mare scofală.Farmecul textului îl dau detaliile, re-plicile neaşteptate, poantele care parsă-i vină autorului pe bandă rulantă,ca şi micile panseuri de o delicateţeminunată, plasate parcă în contrapunctcu efemeridele sentimentale inerenteanilor de liceu. Muşatescu, după ce acreionat un portret de inocenţă femi-nină cuceritoare în “Visul unei nopţide iarnă”, face un portret colectiv sa-

vuros al liceenelor şi ne oferă o come-die uşoară, dar nu uşuratică.

Cu braţele deschise spre public

Am redescoperit un spectacol sim-patic, condus cu antren de mâna ex-pertă a lui Andrei Mihalache, fără pre-tenţii de mare artă, dar excelent ca di-vertisment, cu un decor flexibil şi eco-nomicos amenajat de Alexandru Radu,cu o ilustraţie muzicală bine gândită,care ţine publicul în priză şi îl trimite

acasă satisfăcut. Nu lipsesc aluziile larealităţi curente (filmarea bătăii dinclasă cu telefonul, de pildă).

Într-un asemenea spectacol actoriisunt încurajaţi să-şi deseneze apăsatpersonajele. Andrei Stan a devenit unnume important al trupei `n cei cinciani trecu\i de la debut şi face un Balintprezentabil şi delicat, dar nu siropos.Dorina Nemeş a mai rafinat partea co-mică a lui Tuţi, iar transformarea întânără îndrăgostită şi romantică devinemai credibilă dec]t era acum 5 ani. Cu-plul de colege Carmen-Dora e ;i el maifin desenat< Roxana F]na\[ este foarteexpresiv[ prin mimic[ ;i lejeritate, iarAlina Negrău folose;te accentul mol-dovenesc f[r[ excese. Cuplul masculinAnibal-Heruvim, în care Andrei G`ju-lete şi Sergiu Tăbăcaru dau echilibruspectacolului, are momente burle;ti.

Compoziţii 100% caricaturale facTibor Szekely, Cristian But şi Anca Do-garu. Salut[m revenirea cu brio pescen[ a Andreei Mocan-Mure;an, întimp ce Raluca Mara şi Crina Andriuc[sunt complet[ri potrivite ̀ n scena cla-sei. Dac[ Rora Demeter ;i Radu Botarsmulgeau hohote de r]s acum cinci ani`n roluri de profesori, Ioana Cheregise joac[ cu insinu[rile, iar Carol Erdosmizeaz[ pe cartea exasper[rii. S[ nuuit[m totu;i c[ atunci spectacolul a fostg]ndit pentru publicul larg, iar acuma fost prezentat doar elevilor. De;i, poa-te, ar mai avea ceva succes ;i `ntr-oprogramare `n afara abonamentelor.

Trupa sec\iei rom]ne intr[ `n va-can\[. “Despre oameni ;i ;oareci” vaavea premiera la mijloc de ianuarie.

Vasile A.

Profesorul Dan Balint (Andrei Stan) ;i elevele sale, `n spectacolul din 2013

Premiera spectacolului va avea loc duminică, 16 decembrie 2018, ora 19.00, la Sala Mare

“Profesorul de francez[” re`nviela Teatrul de Nord dup[ cinci ani

SPECTACOLE“Profesorul de franceză” e una din ultimele lucrări ale lui Tudor Muşatescu şi poate cea mai du-

ioasă dintre toate. În 1946, când a fost scris, acest text despre iubirile adolescentine şi zăpăcelileanilor de liceu va fi fost un refugiu pentru autorul lui, dar şi pentru public, din calea unei istoriicare îşi schimba vertiginos cursul.

Radu Afrim reinterpreteaz[ ”P[durea spânzura\ilor” la Teatrul Na\ional


CULTUR~Petean s-a ridicat la ̀ n[l\imea momentului, duetul din primul act fiind de-a dreptul electrizant,

iar noble\ea liric[ din actul 2, `n aria de un patriotism melancolic “Dagli immortali culmini”, ;ientuziasmul r[zboinic al cabaletei “E gettata la mia sorte” au cucerit preten\iosul public milanez;i milioanele de telespectatori ;i auditori radio din Europa. S-au auzit ;i c]teva ova\ii din sal[.

Ministrul Culturii, ValerBreaz, a prezentat, marţi, în faţaComisiei pentru cultură, artă şimijloace de informare în masădin Camera Deputaţilor, priori-tăţile mandatului său şi a vorbitdespre intenţia de a transformainstituţiile de cultură în entităţiaducătoare de profit.

"Patrimoniul cultural reprezintă unuldintre punctele pe care le vom aborda, levom susţine atât la nivel naţional, cât şila nivel european", a spus Breaz în faţadeputaţilor, făcând referire la "accesul ti-nerei generaţii prin programul EuropaCreativă la formarea de atitudini creativeinterculturale şi de comunitate".

Ministrul a prezentat trei dintre celenouă conferinţe asumate de MinisterulCulturii pe perioada preşedinţiei Consi-liului Uniunii Europene. Breaz a anunţatpatru piloni de acţiune în perioadadeţinerii preşedinţiei - Europa conver-genţei, Europa siguranţei, Europa, actorglobal şi Europa valorilor comune.

Ministrul a anunţat că, în scurt timp,va fi finalizat un concept expoziţionalcare va fi prezentat în 12 spaţii din Bru-xelles începând de pe 7 ianuarie.

Eficientizarea instituţiilor

"Eu vin din mediul universitar şi amo experienţă de management destul de

serioasă într-o instituţie de învăţământsuperior, instituţie de stat. E o asemănaredestul de mare, cel puţin din anumitepuncte de vedere, cu un minister, indi-ferent despre ce minister este vorba", aţinut să spună Valer Breaz.

"Am făcut o analiză după câteva dis-cuţii avute cu diverşi directori din ţarăde la teatre, opere, pentru a încerca, pecât posibil, să văd o situaţie actuală şi săvăd un mod de gândire al manageruluiunei astfel de instituţii privind evidenţaveniturilor şi al cheltuielilor.(...) Un lucruextrem de important pe care o să-l am învedere, dar nu cred că va putea fi realizatpână în ianuarie, este o întâlnire la nivelnaţional cu toţi directorii, manageriiacestor instituţii, pentru a face o analizăşi a-şi prezenta viziunea pe care o au asu-pra instituţiei", a mai spus acesta.

Viziunea ministrului în ceea ce pri-veşte instituţiile din subordine are în ve-dere şi profitul< "Îmi doresc, şi din expe-rienţa managerială pe care am acumu-lat-o, ca toate aceste instituţii să devinănişte instituţii, pe cât posibil, aducătoarede profit. Avem bani în buget. Dar chel-tuirea banilor publici trebuie făcută cumaxim discernământ". Breaz a accentuatfaptul că eficientizarea instituţiilor dinsubordine reprezintă un punct manage-rial pe care îl urmăreşte. "Să nu se facărisipă, să conştientizez şi să conştienti-zăm că e nevoie de o cheltuire cât mairaţională a fondurilor publice. Vom căutasă discutăm despre o îmbunătăţire acondiţiilor de lucru pentru funcţionarii

publici. Suntem într-o formă aproape fi-nală vizavi de bugetul ministerului pen-tru anul 2019", a spus ministrul.

"Vreau să conştientizez fiecare ma-nager să treacă dincolo de mândria de afi manager şi de a avea o siglă pe uşă, săo considere propria sa locuinţă. A fostun principiu al meu în viaţă, de a consi-dera că instituţia pe care o gestionezi săo gestionezi ca pe propria ta locuinţă, cape propria ta viaţă", a spus Breaz.

Buget mai mare

Bugetul Ministerului Culturii pentruanul viitor va fi unul mai mare decât celcare a fost pentru anul 2018, a arătatBreaz. Din păcate foarte multe instituţiişi ONG-uri nu tratează cu seriozitateapelurile pentru finanţări. "S-au întâm-plat ca entităţi care au câştigat concursulsă renunţe la proiect chiar înainte să sem-neze contractul", a spus Valer Breaz.

Dintre proiectele care trebuie dema-rate, ministrul a amintit Cetăţile Dacice,unde a spus că este nevoie de o investiţiecât mai urgentă pentru conservare şi in-cluderea într-un circuit turistic cu multmai multe oferte.

Breaz a vorbit şi despre infrastructuraculturală, digitalizarea patrimoniului cul-tural şi despre proiectul Timişoara Ca-pitală Culturală Europeană, dar şi desprepublicarea unor ediţii din scriitorii ro-mâni clasici. Ministrul a vorbit şi despreîntâlnirea cu cei de la editura Coresi, care

au tipărit un fond de carte în valoare detrei milioane de lei.

În proporţie de 40%, Muzeul Naţio-nal de Artă din Bucureşti s-a transformatîntr-un depozit, a spus Breaz, care a adău-gat că este nevoie de o soluţie.

Ministrul a reluat şi promisiuni maivechi< "Avem în vedere construirea uneisăli polivalente de 15.000 de locuri, sun-tem în discuţii pentru stabilirea loculuiîn care va fi amplasată". "Am avut o dis-cuţie chiar ieri cu o parte din conducereamanagerială administrativă a BiblioteciiNaţionale. Şi această instituţie se poatemanageria mult, mult mai bine", a aăugatacesta. "Sunt deschis dialogului şi, de ase-menea, sunt deschis pentru orice sfat", aprecizat ministrul Breaz.

Întrebări ;i răspunsuri

Deputatul Iulian Bulai a prezentat oserie de zece întrebări, printre care pro-blemele legate de conflictul dintre sindi-catul lucrătorilor şi managerul MuzeuluiNaţional de Istorie a României din Bu-cureşti, ca şi situaţia Casei Vasile Alec-sandri, numărul redus de angajaţi de ladirecţiile de cultură din teritoriu, planu-rile Ministerului Culturii pentru RoşiaMontan[, dar şi data la care se va anunţavaloarea totală de finanţare a proiectuluiTimişoara 2021.

Dosarul privind Roşia Montan[ laUNESCO nu este retras, este amânat,"suntem într-un diferend de patru mi-

liarde de dolari, este o solicitare din par-tea companiei faţă de statul român, iarlitigiul este în curs", notează ministrul.

La audiere, ministrul a venit însoţitde Ion-Ardeal Ieremia, secretar de stat,reprezentant al ministerului în ConsiliulAsociaţiei Timişoara Capitală Europea-nă. "Prima reuniune a board-ului are locmâine şi poimâine. Subfinanţarea esteprincipala vulnerabilitate a asociaţiei.Sunt întârzieri din partea tuturor parte-nerilor", a precizat Ieremia. Guvernul araloca "circa 25% din buget datorită ra-portului de participare în acel comitet,aproximativ 12 milioane de euro", a ex-plicat Breaz. Asociaţia a depus la Minis-terul Culturii pentru anul 2019 proiecteîn valoare totală de 4.600.000 de lei.

Deputatul Adriana Diana Tuşa a re-luat în faţa unui nou ministru problemelelegate de Teatrul Bazilescu, proiectul blo-cat, care nu implică cheltuieli din parteaministerului, acestea fiind asumate deautoritatea locală, iar ministrul a spus căse va interesa unde s-a blocat demersul.

Preşedintele comisiei, Gigel Ştirbu,a vorbit despre problemele managerialede la instituţii ca Teatrul de Operetă "IonDacian" din Capitală, unde se închiriazăsăli pentru că sediul actual nu are toateavizele necesare.

Valer Daniel Breaz, rectorul Univer-sităţii "1 Decembrie" din Alba Iulia şi se-nator PSD, a fost numit ministru al Cul-turii şi Identităţii Naţionale în locul luiGeorge Ivaşcu, preluând mandatul pe 19noiembrie.

Teatrul Scala din Milano şi-adeschis vineri, 7 decembrie, sta-giunea 2018-2019 cu “Attila”, ope-ră de tinere\e a lui GiuseppeVerdi. Spectacolul, desfăşurat subconducerea muzicală a dirijoruluiRiccardo Chailly și `n regia luiDavide Livermore, a avut `n dis-tribu\ie și un artist liric român<baritonul clujean George Petean.

“Teatro alla Scala” din metropolalombard[ îşi începe totdeauna stagiu-nea pe 7 decembrie, de ziua SfântuluiAmbrozie, patronul oraşului Milano.Preţurile biletelor la premiera de gal[sunt exorbitante, de ordinul miilor deeuro (peste 2.500 euro `n stal).

“Ultimul roman”, un rom]n

În cadrul spectacolului “Attila” dinacest an, rolul generalului roman Ezioa fost interpretat de George Petean.Acesta a cântat alături de basul rus Il-dar Abdrazakov (în rolul lui Attila),soprana spaniol[ Saioa Hernández(Odabella) și tenorul italian Fabio Sar-tori (Foresto).

“Attila” este o oper[ timpurie a luiVerdi, scris[ `n perioada revolu\iilorde la 1848 ;i mi;c[rii de rena;terena\ional[ italian[ (Risorgimento). Li-bretul are un profund mesaj patriotic,povestea rezisten\ei romanilor din im-periul dec[zut `n fa\a atacului hunilorput]nd inspira trimiteri la realitateazilelor noastre ̀ ntr-o Italie ̀ n care sen-timentul contra migran\ilor e la ordi-nea zilei. De altfel, regizorul Livermorea adus la zi drama istoric[, evoc]nd

prin decorul fastuos ;i costumele mi-litare Al Doilea R[zboi Mondial.

~n context, figura lui Ezio, generalulroman (pe care Attila `l respect[ ;i `lnume;te “demn inamic”), ;i dorin\a luide a salva ce se mai poate salva din glo-ria trecut[ a imperiului, chiar cu pre\ulunei alian\e cu barbarul cuceritor,evoc[ automat simpatia publicului. IarPetean s-a ridicat la ̀ n[l\imea momen-tului, duetul din primul act fiind de-adreptul electrizant (asculta\i-l ̀ n pasa-jul “Avrai tu l’universo, resti l’Italia a

me!”), iar noble\ea liric[ din actul 2, ̀ naria de un patriotism melancolic “Dagliimmortali culmini”, ;i entuziasmulr[zboinic al cabaletei “E gettata la miasorte” au cucerit preten\iosul publicmilanez ;i milioanele de telespectatori;i auditori radio din Europa. S-au auzit;i c]teva ova\ii din sal[. Un triumf pen-tru bariton la debutul de la Scala, undesunt taxa\i imediat chiar ;i cei mai ce-lebri soli;ti dac[ nu performeaz[ la ni-velul a;tept[rilor. A;a se face c[ rolul“ultimului roman” (cum se autointitu-

leaz[ Ezio `n cabalet[) a fost asumatimpecabil de un rom]n. 15 minute audurat aplauzele de la sfârșitul specta-colului la care au fost prezente cele maiprestigioase nume din lumea artistică,a vieții sociale și politice italiene, in-clusiv pre;edintele Mattarella.

O carier[ interna\ional[de mare succes

Născut la Cluj, în 1976, numele ba-

ritonului clujean George Petean s-a im-pus pe marile scene ale lumii prin ele-ganţa, nuanţarea şi tehnica excelentă ainterpretării şi prin culoarea unei vocilirice singulare. A absolvit `n 1995 Li-ceul de Muzic[ “Sigismund Todu\[“ ;i`n 2001 Academia de Muzic[ “Gheor-ghe Dima” din Cluj-Napoca.

Cartea sa de vizită impresionantăinclude colaborări constante cu Me-tropolitan Opera din New York, OperaRegală Covent Garden din Londra,Teatro Real din Madrid sau Gran Tea-tre del Liceu din Barcelona, doar câtevadintre scenele prestigioase pe care ba-ritonul George Petean a evoluat în ul-timii ani, în spectacole care i-au adusrecunoaşterea internaţională.

Din proiectele sale enumerăm“Don Carlo” la Opera Regală CoventGarden din Londra (2015), “Rigoletto”la Opera din Zurich (2014), “Attila” laOpera din Monte-Carlo (2016), “Balnascat” la Teatrul La Monnaie din Bru-xelles (2015), “Elixirul dragostei” laOpera din Monte-Carlo (2014), “Si-mon Boccanegra” în Japonia (2014),“Luisa Miller” la Opera din Hamburg(2014), “Ernani” la Opera din Liège(2015), “I Puritani” la Opera din Zu-rich (2016). ~n prim[vara anului viitorva c]nta la Viena, Monte Carlo ;i Mün-chen.

De;i este at]t de solicitat pe marilescene europene, Petean c]nt[ ;i `nRom]nia, printre apari\iile sale recentenum[r]ndu-se opera `n concert “Ri-goletto” al[turi de Orchestra Na\ional[Radio, spectacol `n care partener[ descen[ i-a fost soprana s[tm[rean[ Lui-za Fatyol.

Vasile A.

Ministrul Culturii vrea s[ fac[ profitabile institu\iile subordonate

George Petean (st]nga) ;i Ildar Abdrazakov (dreapta) la `nceputul duetului din primul act, un moment memorabil

Baritonul clujean George Peteana triumfat la Scala din Milano


MAGAZIN

Un mecanic din Novosibirsk, Ru-sia, a creat un SUV din gheață completfuncțional. Vladislav Barashenkov arealizat inedita mașină montând blo-curi de gheață pe un șasiu metalic ali-mentat de un motor vechi de MercedesG-Class.

Șasiul a fost luat de la un vehiculutilitar militar UAZ 469, iar pentru a-i da autovehiculului și mai multă per-sonalitate, Barashenkov a montat in-clusiv LED-uri colorate extrem de vi-zibile printre blocurile de gheață. Ma-șina cântărește în total 5 tone și, evi-dent, nu este omologată pentru a rulape șosele.

Pagin[ realizat[ de Mirela F.

Cercetat și în România deDNA pentru afaceri ilegale înpădurea Snagov, miliardarulevreu Beny Steinmetz a fostarestat în Israel pentru o mităde zeci de milioane de euro datăunor oficiali din Guineea, înscopul realizării unor afaceri pă-guboase pentru țara africană,dar super-profitabile pentrumafia financiară din care faceparte. Că, vorba aia, dacă tot eștimiliardar, de ce să nu furi și săjefuiești mai departe. Unde sunt2 miliarde de euro avere, mai în-cap încă câteva, nu?

Ca urmare a unei anchete inițiatăde Guvernul din Guineea (conformziare.com), Beny Steinmetz a fostarestat de poliția israeliană pentruinterogatorii.

Conform acuzațiilor care i seaduc, miliardarul, alături de alți afa-ceriști evrei, a mituit înalți oficialidin guvernul statului Guineea pentrua putea dezvolta un proiect minierde 20 de miliarde de euro. În decursultimpului, pentru proiectul Simandous-au bătut mulți șmecheri din zonapolitică și financiară, inclusiv GeorgeSoros sau Tony Blair, fostul prim mi-

nistru britanic.În spatele afacerii din Guineea se

află aceeași firmă BSG Resources caredeține pachetul majoritar și la RoșiaMontană. Dar, desigur, este doar ocoincidență că Beny este cercetat pe-nal și în Guineea, și în România. Săr-manul, el este doar un om normal că-ruia nu i se respectă dreptul de a jefuidupă pofta inimii.

A dat `n judecat[ Rom]niapentru blocarea proiectuluiminier Ro;ia Montan[

Și pentru că dreptatea îl frământătotal și iremediabil, miliardarul evreua dat în judecată România pentrublocarea ticălosului proiect minierde la Roșia Montană cerând miliardede eurodespăgubire. Dacă cumvavreo instanță internațională îi dădreptate, fiecare român va plăti banibuni din bugetul familiei. Se știe doarcă în România nu plătesc oalele spar-te ticăloșii care au luat mită și careau trădat interesul național. Plăteșteprostimea! Că de aia e proastă, ca săpoată plăti!

Să sperăm că Benycă – Șmeche-rică va veni și pe la noi… în cătușe!Să se mai răcorească și sărmanul deromân.

Conform acuzațiilor care i se aduc, miliardarul, alături de alți afaceriști evrei,a mituit înalți oficiali din guvernul statului Guineea pentru a putea dezvoltaun proiect minier de 20 de miliarde de euro. În decursul timpului, pentruproiectul Simandou s-au bătut mulți șmecheri din zona politică și financiară,inclusiv George Soros sau Tony Blair, fostul prim ministru britanic

Ma;ina din ghea\[perfect func\ional[,realizat[ de un rus

O capsulă electronică ce poate fi in-gerată și controlată prin dispozitive wire-less a fost creată de cercetătorii de la Mas-sachusetts Institute of Technology (MIT)din Statele Unite, în cadrul unui programal cărui obiectiv vizează reducerea numă-rului de intervenţii chirurgicale, infor-mează Press Association, citată de Ager-pres.

Cercetătorii de la MIT sunt de părerecă noul dispozitiv ar putea fi utilizat pentrua transporta medicamente în corpurilepacienţilor diagnosticaţi cu o varietate lar-gă de boli ce necesită tratament pe duratăîndelungată, în special pentru persoanelecare au nevoie de doze stricte și regulate.

Noua pastilă, realizată cu o impriman-tă 3D, poate fi controlată din exterior prinBluetooth și ar putea fi modernizată înviitor pentru a detecta infecţii și reacţiialergice. “Sistemul nostru oferă o moni-torizare atentă și tratament, prin care unsemnal contribuie la ghidarea livrării unuimedicament sau la ajustarea dozei unuimedicament”, a explicat profesorul Gio-vanni Traverso, coautor al acestui studiu,publicat în revista Advanced Materials Te-chnologies. Oamenii de știinţă cred, deasemenea, că noul dispozitiv ar putea săfuncţioneze foarte bine și în colaborarecu alte dispozitive medicale și implanturi,cu scopul de a transmite informaţii pesmartphone-ul pacientului sau al medi-cului acestuia.

Capsula se dizolvă când substanţa ac-tivă este consumată, permiţând deschide-rea unor braţe minuscule ce o fixează înstomac timp de o lună, înainte de a începesă se descompună și să părăsească orga-nismul prin tractul digestiv.

Coordonatorul studiului, profesorulYong Lin Kong, a spus că raza limitată deconectivitate a acestui dispozitiv reprezin-tă o îmbunătăţire dezirabilă a securităţii.

“Limitarea puterii acestui semnal wi-reless la spaţiul fizic al trupului pacientuluipoate să protejeze dispozitivul de con-exiuni nedorite, asigurând o izolare fizicănecesară pentru a obţine o securitate su-plimentară și protejarea intimităţii”, aadăugat el.

S-a creat pastilaelectronic[

ingerabil[, carese poate controla

prin wireless

Metro Manila este un oraș plin de via-ță, are o populație de aproximativ 12 mi-lioane de locuitori, însă, din păcate, circa40% dintre locuitori trăiesc sub pragulsărăciei. Cimitirul de Nord din Manila,cel mai vechi și cel mai mare din MetroManila, cu o suprafață de 54 de acri, esteastăzi adăpost pentru câteva mii de oa-meni. Sarcofagele din piatră și marmurădin interiorul mausoleelor au devenit pa-turi, electricitatea este furnizată de o stra-dă din apropiere, în timp ce apa de băutprovine dintr-o duzină de puțuri săpateîn jurul cimitirului.

Cimitirul în sine este menționat depresa locală ca fiind un „oraș înfloritor”,cu o rețea vastă și complexă de străzi șialei, străjuită de zeci de mii de mausoleeși morminte. Există terenuri de baschet,tarabe cu fast-food care servesc gustăricalde, câteva buticuri care vând băuturialcoolice și țigări și chiar cafenele cu in-ternet. Totuși, acesta este încă un cimitir

complet funcțional, iar aici au loc până la80 de înmormântări în fiecare zi.

Mulți dintre locuitorii cimitirului lu-crează în acest loc pe care îl numesc “aca-să”. Adolescenții transportă sicrie pentru50 pesos filipinezi, aproximativ 50 de cențiamericani. Cei mai mici colectează resturide metal, plastic și alte deșeuri pentru ale vinde, iar cei mari se îngrijesc de mor-minte păstrându-le curate și protejate dehoți pentru câțiva dolari pe lună.

Este greu de știut exact când s-au for-mat primele așezări din cimitir. Istoriaacestui orășel se pierde undeva în jurulanului 1950. Ce se cunoaște bine este fap-tul că după 1990, pe măsură ce orașelefilipineze s-au modernizat, mulți oameninu s-au putut adapta vieții urbane multtot mai scumpe și au început să se reo-rienteze către cimitir. Potrivit unui re-censământ realizat în anul 2012, aproxi-mativ 6 000 de persoane trăiesc în acestcimitir.

6.000 de filipinezi ;i-au construit propriulora; printre morminte

Miliardarul evreu a dat în judecată România pentru blocarea ticălosului proiect minier de la Roșia Montanăcerând miliarde de euro despăgubire. Dacă cumva vreo instanță internațională îi dă dreptate, fiecare român vaplăti bani buni din bugetul familiei. Se știe doar că în România nu plătesc oalele sparte ticăloșii care au luat mită șicare au trădat interesul național. Plătește prostimea!

Inteligenţa ciorilor a fost demonstratăștiinţific de cercetători după ce păsărileparticipante la experimente au fost capa-bile să asambleze unelte funcţionale dindouă sau mai multe componente ne-funcţionale, o abilitate observată anteriordoar la oameni și maimuţe mari, relateazăPress Association.

O echipă de oameni de știinţă a înre-gistrat imagini în care pot fi observateexemplare de ciori de Noua Caledonie carereușesc să asambleze mai multe compo-nente și să obţină astfel o unealtă suficientde lungă pentru a extrage recompense subformă de hrană. În cadrul experimentelor,păsările au avut la dispoziţie componentede la seringi dezasamblate și, fără a bene-ficia de ajutor sau de o demonstraţie prea-labilă, patru dintre cele opt păsări au unitdouă componente reușind să pună cap lacap o unealtă de mărimea potrivită. Unadintre păsări, numită Mango, a reușit chiarsă asambleze o unealtă din trei și chiar pa-tru componente. Păsările au utilizat unel-tele pentru a ajunge la hrană printr-un ori-ficiu deschis. Cu ajutorul uneltei prelungiteele împingeau hrana până când aceastacădea din recipient și devenea astfel acce-sibilă. Această descoperire este ”remarca-bilă”, conform dr. Auguste von Bayern dela Universitatea Oxford și de la Institutulde ornitologie Max-Planck din Germania.”Descoperirea este remarcabilă întrucâtciorile nu au beneficiat de asistenţă sau dedresaj pentru realizarea acestor combinaţii,ci și-au dat seama singure”, a explicat omulde știinţă.

Ciorile de Noua Caledonie (Corvusmoneduloides), din arhipelagul cu acelașinume situat în Pacificul de Sud, sunt re-numite pentru capacitatea lor de a realiza

unelte. În 2002, o cioară de Noua Caledo-nie, pe nume Betty, a devenit faimoasă du-pă ce a fost primul animal care a creat ounealtă cu cârlig prin îndoirea unui ma-terial pliabil.

Profesorul Alex Kacelnik de la Uni-versitatea Oxford a declarat că rezultatelenoului studiu se adaugă celorlalte date exis-tente conform cărora ”aceste ciori posedăabilităţi extrem de flexibile ce le permit săgăsească rapid soluţii la probleme noi, însănu demonstrează modul în care ele reușescsă facă acest lucru”.

Este posibil ca ele să utilizeze o formăde simulare virtuală a problemei – ca șicum în creierele lor ar rula diferite scenariiposibile până când ajung la găsirea uneisoluţii viabile – și apoi să treacă la fapte.Procese similare sunt modelate pe inteli-genţe artificiale și sunt implementate înroboţi, o modalitate prin care pot fi maibine înţelese animalele și prin care pot fidescoperite căi pentru construcţia demașini capabile să găsească soluţii creativeautonome la probleme noi”, a adăugat cer-cetătorul.

Studiul a fost publicat în jurnalulScientific Reports.

Ciorile sunt capabile s[ asamblezeunelte, o tr[s[tur[ considerat[ specific[

doar omului ;i maimu\elor mari

Un miliardar evreu din spateleafacerii Ro;ia Montan[ a fost arestat

Este vorba depre Beny Steinmetz, care a fost re\inut de poli\ia israelian[ pentru interogatorii


Actrița american[ Sarah Hy-land, cunoscută pentru rolul Ha-ley Dunphy din Modern Family,a povestit într-un interviu pentruo publicaţie străină, că a suferitdouă transplanturi de rinichi du-pă ce organismul său a respinsprimul organ primit.

Actrița de 28 de ani suferă de dis-plazie renală și când avea 21 de ani asuferit primul transplant de rinichi.Donatorul a fost tatăl său, dar organis-mul tinerei a refuzat organul și a fostnevoită să facă dializă până a fost su-pusă unui nou transplant. Al doileadonator a fost fratele său, iar de aceastădată se pare că lucrurile merg bine șicorpul său a acceptat rinichiul.

„Toată viața mea m-am simțit ca opovară”, a mărturisit Hyland în inter-viul publicat luni. „Când un membrual familiei îți dă o a doua șansă la viațăși eșuează, simți că e vina ta. Nu este,

dar așa simți”, a spus ea. „De multă vre-me, mă gândeam la sinucidere, pentrucă nu am vrut să-l dezamăgesc pe fra-tele meu mai mic, așa cum am făcut-ocu tatăl meu”, a mai declarat actrița.

Ea spune că acum se simte împli-nită și fericită cu viața sa și susține căa vrut să împărtășească prin ce a trecutcu publicul său, pentru că dorește să learate că nu sunt singuri.

Anul trecut, actrița a fost criticatăpentru o apariție publică, unii fani acu-zând-o că promovează anorexia.

„Nimeni nu trebuie să își doreascăsă ajungă la greutatea pe care o am euacum. Dar nu am controlul asupra cor-pului meu. M-am născut cu atâtea pro-bleme de sănătate, încât medicii i-auspus mamei mele că niciodată nu voiavea o viață normală”, le-a răspuns Sa-rah Hyland celor care au criticat-o.

Agresată sexual în liceu

Sarah a dezvăluit pe rețelele de so-

cializare că a fost agresată sexual în ul-timul an de liceu. Tânăra, și-a începutmesajul scriind „#whyidindntreportit”(n.r. de ce nu am raportat). Hyland adezvăluit că a fost agresată sexual deun prieten în liceu dar nu a spus ni-mănui de teamă că nu va fi crezută.Starul a făcut o declarație în social me-dia, după ce o altă femeie l-a acuzat pesenatorul Brett Kavanaugh de agresiu-ne sexuală. Actrița și-a început mesajulscriind „de ce nu am raportat”, înaintede a adăuga<

„Era un prieten. Era în seara de Re-velion, în ultimul an de liceu. Toți eraubeți. El a intrat în baie peste mine. Amsperat că a fost un vis dar colanții meirupți au demonstrat contrariul. Amcrezut că nimeni nu mă va crede. Nuam vrut să se spună că sunt dramatică.Până la urmă nu am spus nu. Este șo-cant ce poate să facă acest lucru uneipersoane”, a povestit Sarah Hyland.

Biografie

Hyland s-a născut în Manhattan,New York, într-o familie de actori, cafiică a Melissei Canaday şi a lui EdwardJames Hyland, iar fratele ei este IanHyland. Joacă de la frageda vârsta de5 ani, debutând ca fiica lui HowardStern în filmul "Private Parts". A fostpremiată de Screen Actors Guild pen-tru rolul din serialul, "Modern Fami-ly". A urmat cursurile şcolii profe-sionale de Actorie din Manhattan ală-turi de Taylor Momsen, Gregory Ma-lek-Jones şi Paul Iacono. Timp de câţivaani Sarah Hyland a avut o relaţie cuactorul Matt Prokop, pe care l-a în-lâlnit la audiţiile pentru " High SchoolMusical 3: Senior Year ". În 2011 Hy-land şi Prokop au fost colegi de platoula filmarea filmului original al DisneyChannel, "Geek Charming". În prezenteste împreună cu Wells Adams.

Modern Family

Rolul din Modern Family i-a adus

actriţei faima internaţională. Modern Family aruncă o privire

satirică asupra vieții a trei familii în-rudite, un serial de comedie al zilelornoastre în care Ed O'Neill (Al Bundy -"Married with Children") este la fel decăsătorit precum se întâmpla în anii'80, însă, de această dată, cu o colum-biancă mult mai tânără decât el.

Jay, căci despre el este vorba, s-aînsurat cu mult mai tânăra Gloria, darviața împreună cu ea și cu Manny, fiulacesteia, este foarte departe de a fi unatihnită.

În plus, Jay are doi copii, pe Claireși pe Mitchell.

Claire are și ea o viață destul de agi-tată, iar Haley este fiica ei cea mare,cea mai rebelă din toată familia, şi careîi cauzează întotdeauna probleme. Mit-chell și partenerul lui, Cameron, facun pas important în viața lor de cupluși devin părinți, adoptând-o pe micuțaLily, o fetiță din Vietnam.

Vera Pop

Sarah Hyland din Modern Family a suferit al doilea transplant de rinichi

Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida Centrului ......2018/12/16 · din |ara...

Documents

Transcript of Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida Centrului ......2018/12/16 · din |ara...