7/22/2019 superproiect

http://slidepdf.com/reader/full/superproiect 1/18

UNIVERSITATEA CRESTINA ‘’DIMITRIE CANTEMIR’’

MASTER: DREPT EUROPEAN INTERNATIONAL

MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE

 

Fabricarea de articole confectionate din textile

Coordonator Student

Lect.univ.dr.TEODOR SCUTARU Mateciuc Dionise

Bucuresti

2013

1

7/22/2019 superproiect

http://slidepdf.com/reader/full/superproiect 2/18

Introducere

Studiul de fata isi propune sa elaboreze o analiza a activitatilor ce au ca obiect principal productiasi comercializarea echipamentelor textile destinate utilizarii in industria ospitalitatii.

Pana nu demult dotarile dintr-un hotel erau pe locul doi, uneori trecute cu vederea, iar accentulcadea în primul rând asupra pretului de achizitie al acestora, în ziua de azi personalizarea çi amenajarea

locaŢiei cu dotåri de ultimå orå, fie ele sisteme de igiena sau de siguranta, echipamente pentru bucåtåriiçi såli de conferinŢå sau textile hoteliere, reprezintå aspecte importante deoarece toate la un loc çifiecare în parte contribuie la imaginea locaŢiei. Este motivul pentru care hotelierii sunt din ce în ce maiinteresaŢi de achiziŢionarea unor dotåri care så creeze o ambianŢå plåcutå, så fie eficiente çi durabile,iar furnizorii vin cu oferte de ultimå orå, care så se încadreze în cerinŢele de pe piaŢå.

Tocmai de aceea, dotarea hotelurilor cu echipamente textile optime si personalizareadecoratiunilor interioare conduc la imbunatatirea imaginii. În acest sens, se impune discutarea serviciilor  pe care furnizorii le vor oferi, deoarece aceçtia oferå un pachet complet cåtre cei interesaŢi, o gama largade textile si garantia acestora.

Cap I. Norme legaleEchipamentele textile utilizate in domeniul Horeca sunt incluse in codul CAEN 1740 la

sectiunea Fabricarea de articole confectionate din textile (cu exceptia imbracamintei si lenjeriei decorp). Articolele de interes pentru industria hoteliera regasite in categoria mentionata sunt:- fabricarea de articole confectionate din orice material textil, inclusiv din materiale tricotate saucrosetate:• paturi, inclusiv cuverturi;• lenjerie de pat, de masa sau de bucatarie;• cuverturi, plapumi matlasate, plapumi de puf, perne, saci de dormit etc.;- fabricarea articolelor pentru decorarea interiorului:• perdele, draperii, jaluzele, cuverturi de pat, huse de mobila sau de masina etc.;• prelate, corturi, articole pentru camping, panze pentru ambarcatiuni, parasolare, huse de automobil etc.;• steaguri, drapele, fanioane etc.;• carpe de praf, carpe de vase si articole similare, veste de salvare, parasute etc.- fabricarea partii textile a paturilor electrice, a produselor de camping, de navigatie;- fabricarea de prelate, veste de salvare, steaguri, parasute, imbracaminte de protectie, saci si sacose,lavete pentru spalarea dusumelei, veselei, sters praful etc.1

Comercializarea produselor textile catre firmele care le cumpara in scopul de a le revinde sau a leutiliza intr-o afacere include aceasta activitate in categoria comertului cu ridicata: cod CAEN5141 - Comert cu ridicata al produselor textile. Articolele de interes pentru industria hoteliera regasite incategoria mentionata sunt:- vanzarile cu ridicata ale tesaturilor;- vanzarile cu ridicata ale lenjeriei de pat si de masa etc.;- vanzarile cu ridicata de articole de mercerie: ace, ata de cusut etc.

Dată fiind aderarea României la Uniunea Europeană, directivele UE au fost armonizate înlegislaţia naţională. În domeniul  productiei de textile/confecţii, acestea se referă primordial la marcareacompoziţiei fibroase a produselor, denumirea şi etichetarea lor.

Pentru eliminarea barierelor in circulatia marfurilor specifice domeniului industriei usoare, productia si comercializarea echipamentelor textile sunt reglementate de legislaţia nationala in vigoare prin urmatoarele2:

1.  Directiva 96/74/EC privind denumirea textilelor completata cu Directiva 97/37/EC;

1http://www.edex.ro/cod_caen_1740.html 2

7/22/2019 superproiect

http://slidepdf.com/reader/full/superproiect 3/18

-  HG nr. 332/2001 – privind denumirea, marcarea compozitiei fibroase si etichetarea produselor textile (publicata MO nr. 166/02.04.2001) modificata prin  HG nr. 25/2002 (publicata in MOnr.67/30.01.2002);

2.  Directiva 96/73/EC privind analiza cantitativa a amestecurilor binare de fibre textile;3.  Directiva 73/44/EEC privind analiza cantitativa a amestecurilor ternare de fibre textile;

-  HG nr. 762/2001 - privind stabilirea metodelor de analize utilizate pentru determinarea si

verificarea compozitiei fibroase a produselor textile (publicata MO nr. 494/23.08.2001).Astfel, HG nr.762/2001 are in vedere stabilirea metodelor de analiză utilizate pentru eterminareaşi verificarea compoziţiei fibroase a produselor textile. Această hotărâre oferă informaţii referitoare laanaliza cantitativă a amestecurilor binare de fibre textile, punctand urmatoarele aspecte:

• determinarea compoziţiei fibroase a produselor textile;• informaţii generale privind metodele chimice de analiză cantitativă a amestecurilor de fibre

textile: sfera şi domeniul de aplicare, principiu, materiale şi echipamente, atmosfera de condiţionare şiîncercare, proba redusă de analiză de laborator, tratarea prealabilă a probei reduse de analiză delaborator, mod de lucru, calcularea şi exprimarea rezultatelor.3

• Informaţii generale privind metodele de analiză cantitativă prin separare chimică aamestecurilor ternare de fibre. întrucât metodele utilizate pentru analizele oficiale efectuate în statele

membre, în scopul determinării compoziției fibroase a produselor textile, trebuie să fie uniforme, atât înceea ce privește tratarea prealabilă a probei de analizat, cât și analiza cantitativă4

Obligativitatea generală a tuturor agenţilor economici ce produc, importă, ambalează saucomercializează produse textile de a cunoaşte, aplica şi respecta prevederile amintite anterior este redata prin  HG nr. 332/2001 . Aceasta hotarare mai vizeaza si alte aspecte referitoare la   definirea termenilor specifici (produse textile, fibră textile, etichetă, marcarea compoziţiei fibroase), denumirea şi marcareacompoziţiei fibroase a produselor textile ,  principalele elemente de identificare-caracterizare, precum sisanctiunile aplicate in urma nerespectarii prevederilor amintite.

Caracteristicile tehnice şi calitative care se marchează pe etichetă pentru informareaconsumatorilor potrivit Art 14. din HG nr 332/2001 sunt:

• Denumirea şi/sau marca de fabrică a producătorului;

• Sediul producătorului sau al importatorului;• Denumirea de vânzare a produsului;• Principalele caracteristici tehnice şi calitative;• Indicarea modului de întreţinere a produselor textile.România aplică direct politica comercială a UE, inclusiv în domeniul produselor textile, prin

mecanismele specifice de aplicare a acesteia5. Ca regulă generală, la nivel comunitar, importul de mărfuritextile este liber, fără să fie supus unor restricţii cantitative sau mecanisme de supraveghere.

Totuşi, ca excepţie, există situaţii în care importurile unor sortimente din nomenclatorul decategorii textile6 al UE originare din anumite ţări terţe (respectiv: Coreea de Nord, Muntenegru/Kosovo,

2 Legislaţia în domeniul textile / confecţii în România, http://www.mie.ro/euroimm/index.php?

id2=05053 http://www.mie.ro/euroimm/?id2=0505#1 4 http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:31973L0044:RO:NOT5  Reglementările comunitare relevante sunt incluse în Anexa nr.1 din GHIDUL PRIVIND REGIMULIMPORTULUI DE TEXTILE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ şi pot fi consultate direct pe pagina de internet a UE http://www.europa.eu.int/eur-lex/lex/JOIndex.do?ihmlang=en (selectând anul corespunzător publicării, selectând seria L şi introducând numarul Jurnalului Oficial al UE).6 Categoriile textile sunt delimitate prin Regulamentul Consiliului (EC) No. 3030/93 şi, respectiv,

 prin Regulamentul Consiliului (EC) No. 517/94, şi se regăsesc în Tabelul de concordanţă-Categorie textilă – Cod NC 

3

7/22/2019 superproiect

http://slidepdf.com/reader/full/superproiect 4/18

R.P. Chineză, Belarus, Uzbekistan) sunt supuse limitării cantitative sau supravegherii. Importul în UE al produselor textile supuse, în cazul fiecăreia din aceste ţări, limitării cantitative sau supravegherii este permis pe baza prezentării în vamă de către importator a documentului „COMUNITATEA EUROPEANĂ  – Licenţă de import”.

 De combinat cele doua texte Tipurile de restricţiia). limitări cantitative pe baza „regimului autonom” : unele ţări terţe (R.P.D. Coreeană,

 Muntenegru. Kosovo) cu care UE nu are încheiate acorduri bilaterale, protocoale sau alte înţelegeri. Aceasta limitare are in vederea si urmatoarele categorii de textile destinate domeniului Horeca: perdele, paturi, lenjerii, pilote, prosoape, servete si fete de masa din bumbac etc.

b). limitări stabilite prin acorduri bilaterale, protocoale sau alte înţelegeri încheiate de UE :- restricţii cantitative la importul în UE  (dublă supraveghere realizată atât în ţara de origine, cât 

 şi în UE, ca destinaţie) in ceea ce priveste China si Belarusc) Dublă supraveghere a priori a importurilor în UE pentru anumite categorii de textile, fără

restricţionări cantitative,  realizată atât în ţara de origine, cât şi în UE, ca destinaţie , originare dinUzbekistan.

 Măsurile de politică comercială în domeniul comerţului cu produse textile prevăd:

a) limite cantitative la importul din China, Uzbekistan, Coreea de Nord  şi Muntenegru:importul se face pe baza unei licenţe de import eliberate de autorităţile competente din Statele Membre/departamente de comerţ pe baza unei licenţe de export;

b) sisteme de dublă supraveghere: acestea nu sunt limitări cantitative, însa importul se face pebaza unei licenţe de import eliberate de autorităţile competente/departamente de comerţ din Statele Membre în baza unei licenţe de export (ţările şi produsele sunt indicate în Tabelul A al Reglementarii3030/93, cu amendamentele ulterioare);

c) sisteme de unică supraveghere: se eliberează un document de supraveghere de cătreautorităţile competente din Statele Membre/departamente de comerţ (ţările şi produsele sunt indicate înTabelul B al Reglementarii 3030/93, cu amendamentele ulterioare);

d) sistem de supraveghere statistică a posteriori  , efectuat de autorităţile vamale dupăefectuarea importului şi pentru care se face o raportare periodică (în ziua a 12-a a lunii pentru luna precedentă) pentru produsele indicate în Tabelul C şi D al Reglementării nr. 3030/93.

 După aderarea la UE, ţara noastră va acorda o atenţie deosebită promovării intereselor  proprii în cadrul Comitetului Textil al Comisiei (COMTEXT) şi în cadrul Comitetului 133-Textile al Consiliului;

Categoriile textile aflate sub acest regim la importul în UE,în anul 2007, unităţile de măsură fizicespecifice fiecărei categorii (în care sunt stabilite contingentele) şi cantitatea maximă se alocă pe bazaunei licenţe de import.

Începând cu 1 ianuarie 2007, data aderării la UE, România aplică direct politica comercială aUE, inclusiv în domeniul produselor textile, prin mecanismele specifice de punere în practică a acesteia.

Intrucat industria ospitalitatii este in permanenta conexiune cu diversificarea, inevitabil, çi asupraindustriei ospitalitåŢii, hotelierii trebuie acum så gåseascå cele mai bune soluŢii pentru a rezistamediului de afaceri competitiv çi pentru a continua så atragå clienŢi.

Hotelierii cumpara in cantitati mari echipamente textile, incluzandu-le in pachetul oferitclientilor, coordonandu-si cererea in functie de activitatea desfasurata, numarul de client, tipul sicomportamentul acestora, avand in vedere in acelasi timp pozitia Organizatiei Mondiale a Turismului in

4

7/22/2019 superproiect

http://slidepdf.com/reader/full/superproiect 5/18

ceea ce priveste normele de securitate, protectie si igiena. Astfel, in alegerea materialelor trebuie tinutcont înprimul rand de tratamentele de ignifugare, obturare, sterilizare etc.

La hotelurile de doua si trei stele standardul nu impune tratarea antifoc pentru tesaturi, cu toateacestea proprietarii de hoteluri ar trebui sa ia in calcul si acest aspect pentru a reduce riscul unor accidente. Mai mult, exista tesaturi tratate impotriva fumului de tigara prin impregnare cu substante careneutralizeaza mirosul si fumul. Investitia initiala este mai mare, dar exploatarea in timp mai eficienta si,

la final, costurile mai mici. Pe de alta parte, trebuie luate in calcul si textilele cu tratamente speciale – antifungice, antialergice. Aceste tratamente nu sunt foarte noi, dar sunt destul de scumpe, fiind de multeori ocolite din acest motiv. In ultima vreme costul acestora s-a redus mult, fiind astfel mult mai laindemana utilizatorilor.

Fara indoiala ca nu poate fi omis din acest scenariu consumatorul final - cel care trebuie sa fie beneficiarul absolut al produselor. Protectia consumatorului este reglementata prin acte normative siexista numeroase si variate cai puse la dispozitia autoritatilor pentru a interveni in scopul asigurarii uneicat mai eficiente asemenea protectii. Preturile produselor aflate in magazine, taxele aplicate, modul dedesfacere a produselor, reprezinta tot atatea cai care conduc de la producator catre consumatorul final.

Indiferent de tipul de tesatura si de proprietatile ei, la alegerea produselor trebuie tinut cont insade modul de utilizare, de garantia oferita (media de viata a tesaturilor este de trei-cinci ani). Una dincerintele care a inceput sa apara in ultima perioada este ca tesatura sa fie antibacteriana. Instructiunile pentru ingrijirea si pastrarea produselor sunt, de asemenea, importante si, de obicei, specificate cu atentie pe etichetele ce sunt atasate fiecarui produs, iar recomandarea producatorilor este ca aceste indicatii safie urmate cu strictete.

Durata de viata a textilelor depinde in primul rand de felul in care acestea sunt întretinute, decalificarea personalului care intervine asupra lor, dar si de mediul în care sunt utilizate si påstrate.InvestiŢia in astfel de produse este continua, de aceea alegerea furnizorului trebuiefåcutå din perspectivaunei colaboråri foartelungi, stabilite printr-un contract care include si garantia calitatii materialelor.

Majoritatea firmelor isi propune sa ofere solutii textile pentru amenajarea interioara a hotelurilor si restaurantelor (de exemplu: fete de masa, prosoape si halate, lenjerie de pat, perne, pilote etc) intr-ogama variata de tesaturi, materiale, dimensiuni, forme. Finisajele trebuie sa respecte specificatiilecantitative cerute de catre hotelieri.Produsele pot fi standard sau se pot diferentia prin personalizarea lor cu un logo solicitat prin procedee caincluderea in tesatura, brodarea in culoarea tesaturii.

In ultima perioada, clientii acestor firme sunt mai receptivi decat de obicei la elementul cost. Inacelasi timp insa nu sunt dispusi sa renunte la nimic din calitatea produsului. Acest lucru este de multeori destul de dificil de realizat, pentru ca un produs si un serviciu personalizat au alta valoare decat un produs standard, de serie. De asemenea, modalitatile de intretinere ale produsului si serviciile postgarantie sunt un element care conteaza din ce in ce mai mult. Sunt cerute din ce in ce mai mult tesaturi cuaspect de fibra naturala, cu textura moale, si care sa nu se sifoneze.

Cap II. Practici concurentialehttp://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=anexa6 carteIn ultimii ani multi intreprinzatori se adreseaza atat segmentelor de piata inguste (calitate inalta),

cat si segmentelor largi (productie de masa). Fepaius este federatia care si-a asumat rolul de reprezentarein fata partenerilor de dialog Guvern -Sindicate, si a reusit sa influenteze de multe ori reglementarile lanivel macroeconomic. Federatia Patronala a Textilelor, Confectiilor si Pielariei - Fepaius este unicaorganizatie recunoscuta din Romania, nonguvernamentală şi nonprofit ce reprezinta comunitateaoamenilor de afaceri si operatorilor economici din textile, tricotaje, confectii, pielarie si incaltaminte.

5

7/22/2019 superproiect

http://slidepdf.com/reader/full/superproiect 6/18

Federatia a fost înfiinţată în 1992 şi are în prezent peste 200 de companii membre. Aceasta organizatieaare ca scop :

- Cresterea capacitatii de rezistenta a agentilor economici din textile, tricotaje, confectii, pielariesi incaltaminte, in competitia internationala, prin ridicarea nivelului general de competitivitate bazat atat pe avantajele comparative sustenabile cat si pe stimularea aparitiei avantajului competitive in randulacestora

- Să influenţeze mediul legislativ şi politic românesc în vederea dezvoltării afacerilor din ramurade textile - pielărie prin apărarea conceptului de “întreprindere liberă” şi prin creşterea competitivităţiioperatorilor economici pe baza unui tratament egal al tuturor membrilor săi şi prin stimularea solidarităţiimembrilor (indiferent de forma de proprietate) pentru apărarea intereselor comune fără să afectezecaracterul concurenţial al pieţei de produse, servicii şi a muncii.

In Romania exista 8.900 de firme care includ in domeniul de activitate si producerea si/saucomercializarea de textile. Dintre acestea, 40% se afla in Transilvania, 34% in Muntenia, 24% inMoldova si 0,2% in Dobrogea. Zona Covasna-Harghita concentreaza cele mai multe firme implicate inindustria confectiilor din tara (21% din Transilvania).7 

In domeniul textilelor exista doua clustere românesti, in forme diferite de dezvoltare, ambele inzona de nord-est a tarii: ASTRICO NE este deja operational, in timp ce Sofiaman intentioneaza sa

coaguleze in jurul sau un al doilea pol de competitivitate8

. Romanii manifesta oarecare reticenta fata deorice intentie de asociere, fie ea pe criterii profesionale sau regionale. aceasta situatie poate fi explicatade un anume individualism istoric, dezamagirea provocata de lipsa de eficienta a structurilor existente,transformarea unor asocieri in “cardasii” ce urmaresc interese personale etc. Nu intamplator clusterele - ocolaborare intre grupuri de industriasi, autoritati locale si institutii de invatamant si cercetare - aurezultate deosebite in tarile nordice, tari in care spiritul comunitar, aplecarea spre nevoile reale aleoamenilor si dorinta continua de perfectionare sunt atribute consolidate in sute de ani. Agentii economicinu sunt constienti de avantajele clusterelor in primul rand pentru ca pe plan national nu exista un astfelde exemplu.

Liberalizarea completa a comertului international cu produse textile a avut ca efect continuarea sicresterea tendintelor recente ale concurentei la nivel international. Acest scenariu a afectat in special

 pietele emergente alcatuite din noii membri UE. Desi la nivelul UE a avut loc o cresterea a cantitatilor importate, industria textila s-a confruntat cu scaderea valorii totale cauzata de o scadere importanta apretului mediu, în principal la importurile din tarile asiatice (cursul la nivel international în dolari„devalorizati”).

Importurile in UE provin in mare parte din cinci tari (China, Turcia, Romania, Banglades siIndia) care impreuna insumeaza aproximativ 50% din totalul acestora.

Deprecierea monedei europene si scumpirea utilitatilor, cumulate cu liberalizarea comertuluimondial cu textile si implicit restrangerea lohn-ului9 (ca urmare a cresterii valorii monedei nationale),afecteaza puternic industria textila romaneasca.10 Astfel, unica solutie pentru firmele ancorate in lohn oreprezinta crearea si impunerea marcilor proprii pe piata interna, insa putine companii vor reusi sa sesalveze astfel.

7 http://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/confectiile-romanesti-cauta-solutii-la-ofensiva-producatorilor-din-asia-2898066/8 http://www.dialogtextil.ro/content/dialog-textil-revista-industriei-de-textile-si-confectii-din-romania-09 Operatiune comerciala in care o societate, denumita beneficiar, pune la dispozitia unei societati,

denumita executant, materii prime ori semifabricate, in vederea prelucrarii lor potrivit cerintelorbeneficiarului.10 http://www.wall-street.ro/articol/Companii/855/Industria-textila-pindita-de-faliment.html

6

7/22/2019 superproiect

http://slidepdf.com/reader/full/superproiect 7/18

Statisticile arata ca acum cativa ani, in sectorul textile, activau 700.000 de salariati, iar la sfarsitulanului 2009 numarul lor abia atingea 350.000. Mai mult, potrivit Fepaius, in anul trecut circa jumatatedin fabricile din tara si-au inchis portile din cauza scaderii comenzilor de la exterior.

Totusi, motivul principal pentru falimentul atator fabrici nu au fost comenzile reduse, ci faptul camari branduri international care lucrau la noi in sistem de lohn si-au luat bagajele si s-au mutat in tari incare mana de lucru este mai ieftina. Printre acestea ar fi: China, India, Pakistan, Thailanda, Vietnam sau

Bangladesh.

11

Pe piata romaneasca se regasesc numeroase produse ieftine si de calitate inferioara (provenitemajoritar din China), fapt ce duce la aparita confuziei in randul clientilor, in detrimentul producatorilor autohtoni.

Este vorba despre imitarea marcilor emblemelor, ambalajelor si a oricarui alt insemn caracteristical societatii respective. In afara de infractiunea de contrafacere a marcilor, pedepsita de art. 83 din Legeanr. 84/1996, privind marcile si indicatiile geografice, aceste fapte pot face obiectul infractiunii deconcurenta neloiala, in masura in care folosirea fara drept a unor marci identice ori similare este denatura a produce confuzie.

In dreptul concurentei comerciale, prin confuzie se intelege actul de concurenta neloiala careconsta in disimularea credibila a propriei activitati de piata a autorului, sub aparenta semnelor distinctiveale concurentului lezat sau ale unui colectiv de concurenti. Conform art. 5 lit. a din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, „constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la saseluni la doi ani sau cu amenda de la 1500 la 15000 de lei pentru folosirea unei firme (…) marci, indicatiigeografice, unui desen sau model industrial (…), a unei embleme sau a unui ambalaj de natura sa produca confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant”. Confuzia poate fi provocata nu doar de ocontrafacere sau o imitatie servila a semnelor distinctive ale altui comerciant. Aceasta imitatie poate safie numai partiala, dar, in masura in care atinge elemente caracteristice, poate crea confuzie.

Hotelurile de trei stele si in general spatiile de acomodare si restauratie adresate persoanelor cuvenituri medii abia incep sa cunoasca beneficiile ce pot fi obtinute prin oferirea unor produse de ocalitate superioara, dupa cum afirma Diana Dragomir, Product Manager la Concept Hotel.12 

In Romania, hotelierii nu aloca fonduri pentru studii referitoare la nivelul de satisfactie alclientilor, de aceea nu realizeaza ca de multe ori un banal prosop, un halat comfortabil sau o design-ulcosmopolit al unei draperii pot da clientului un nivel de satisfactie personala ce poate determinarevenirea sa in acel hotel. Sectorul textilelor in general, si al textilelelor hoteliere in particular, se vedeamenintat si si de faptul ca majoritatea licitatiilor organizate pentru produse de acest gen se bazeaza pe principiul « pretului cel mai scazut ». In ultimii ani, s-a inregistrat o scadere a numarului de comenzi pentru echipamente hoteliere, dar nu din cauza « motivului suprem >> criza financiara, ci din cauzaexistentei unei concurente neloiale.

In ceea ce priveste hoteluirile de 5 stele, trebuie avut in vedere faptul ca piata echipamentelor si produselor de lux este in formare in Romania, prin urmare destul de haotica si eterogena. Firmele detextile din Romania nu detin compartiment de cercetare-dezvoltare, dar acest lucru nu le impiedica sa produca, nu au compartiment de marketing, dar doresc sa patrunda pe pietele internationale sau sa vanda.In Romania se produc articole de lux prin imitatie si nu prin experienta sau bun-gust, lipsind elementulde originalitate, a declarat domnul Cezar Gregoriev, General Manager-ul Swedish Business Club.

11Malina Gont, 19 Martie 2010, Daca lohn-ul ar disparea din fabricile romanesti industria textila s-ar duce derapa! Atentie, cateva firme mari au plecat deja spre Est!

http://www.incont.ro/retail/s-placinta-daca-lohn-ul-ar-disparea-din-fabricile-romanesti-industria-textila-s-ar-duce-de-rapa.html12 http://www.hores.ro/articol/Premium_si_super_premium_pe_romaneste-I247

7

7/22/2019 superproiect

http://slidepdf.com/reader/full/superproiect 8/18

Insa, in cadrul acestui demers, apar dificultati inerente in identificarea solutiilor optime menite saasigure o protectie cat mai larga pe de o parte, iar pe de alta parte sa previna achizitionarea de articolerealizate prin imitatie, realitatile pietei relevand deseori situatii in care aceste dificultati devin imposibilde depasit fara asistenta asigurata de un bun consilier in ceea ce priveste atat proprietatea industriala, catsi normele de standardizare din aceasta industrie.

A devenit un obicei ca furnizorii de produse si echipamente sa declare ca ofera consultanta, ceea

ce uneori este fals. Un consultant trebuie sa aiba o educatie specifica, o experienta de cel putin 10 ani, ocunoastere a pietei internationale si a tendintelor din bransa, ceea ce in Romania este greu de gasitdeoarece nu exista o specializare profesionala prin care sa se ateste aceasta profesie, iar salariileinregistrate in aceasta industrie nu sunt suficient de motivante pentru a determina libera aprofundare.Acest lucru determina managerii lanturilor hoteliere sa-si indrepte atentia spre importuri cand vine vorbade achizitionarea produselor textile hoteliere si nu numai. Exista totusi si firme romanesti care ofera produse de lux, in portofoliul acestora incluzandu-se nume ca Marriott, Hilton, Golden Tulip, HotelRoyal. Aceste firme nu au insa exclusivitate in ceea ce priveste articolele furnizate, acest lucru fiindcauzat in mare parte de perceptia neclara asupra brandului romanesc, dar si de slaba promovare.

Managerii hotelurilor de 5 stele sunt constienti ca simpla achizitionarea unor produse de lux nuasigura o atmosfera de lux in final daca nu se vizualizeaza atmosfera creata, potrivirea dintre diferitelecategorii, operarea care trebuie sa fie si ea de lux.

In ceea ce priveste textilele hoteliere, producatorii autohtoni mai detin doar 15% din piataromaneasca, restul inseamnand importuri, de cele mai multe de o calitate medie sau inferioara, totalizandun procent de 80%. Aceasta situatie este alimentata de standardele scazute ale hotelurilor cu un numar destele inferior, mai ales ca acestea sunt sensibile la variabila pret, facand astfel compromisuri pe plancalitativ.

Cele mai multe produse contrafacute vin preponderent din Extremul Orient, ele ducand laafectarea sanatatii si securitatii consumatorului final. Piata produselor contrafacute se intinde din Asia pana in Europa , Africa si cuprinde Canada si SUA. Chiar daca produsele trec prin vama ele nu sunt binecontrolate si de aceea patrund in orice tara. Consumatorul isi poate da seama ca produsul este falsificatdaca acesta are un pret mult mai mic decat produsul original.

Pe plan mondial contrafacerea a luat un avant semnificativ, astfel incat falsificatorii se bucura dereusita si de un profit cat mai mare de pe urma vanzarilor facute mai ales cand clientii sunt neinformati.

Tentatia de a copia produse premium se manifesta mai mult decat in orice alt domeniu. Paralel cu promovarea utilizarii echipamentelor textile, furnizorii romani incearca sa informeze si sa avertizezeclientii asupra produselor contrafacute, copiate, care sub aparenta designului de multe ori asemanator sauchiar identic cu originalul, ascund materiale de calitate inferioara, finisaje prost realizate si un pretexagerat pentru ceea ce reprezinta in fond.

Agentii economici din domeniul Horeca pe piata romaneasca sunt neinformati in ceea ce privestecompozitia materialelor, neglijand faptul ca echipamentele textile din importuri asiatice utilizate inspatiile de acomodare si alimentatie nu sunt in conformitate cu prevederile Organizatiei Mondiale aTurismului.

Un numar semnificativ de hoteluri evaluate in vederea obtinerii certificarii calitatii au prezentatnereguli in ceea ce priveste echipamentele textile. In urma evaluarilor s-a constatat existenta produse dinlana si bumbac au un continut ridicat de formaldehida13. Aceasta substanta a fost inclusa de catre oameniide stiinta in clasa substantelor posibil cancerigene. In cazul expunerii pentru putin timp la o cantitatemare de formaldehida, subiectii pot suferi de iritatii ale ochilor, nasului, gatului sau pielii. Dacaexpunerea este pentru timp mai indelungat, subiectii pot dezvolta cancer pulmonar. Mai mult, acestea nuerau supuse unor tratamente speciale – antifungice, antialergice, nerespectand astfel cerintele obligatorii

13 http://www.bzi.ro/confectiile-textile-chinezesti-sunt-cancerigene-847988

7/22/2019 superproiect

http://slidepdf.com/reader/full/superproiect 9/18

ale Organizatiei Mondiale a Turismului. Aceste cerinte recomanda tuturor agentilor economici ceopereaza in turism impunerea si respectarea standardelor protectie si igiena.

Aflandu-se in situatia de a-si pierde clientii traditionali, producatorilor interni de textile solicitaimpunerea unor masuri netarifare (licente de import, standarde de calitate, certificate de conformitateetc.) pentru importurile din Asia, pentru a sublinia diferenta calitativa dintre produsele autohtone si deimport.

Industria textila din Romania s-a dovedit competitiva din punct de vedere al standardelor  produselor oferite. Declinul acestei industrii este mai degraba cauzat de marfa de contrabanda si deconcurenta neloiala care confuzia rezultata competitia externa sau. Toate tarile din comunitate isi protejeaza productia interna cu masuri netarifare la import, conform declaratiilor liderilor Fepaius.Acestia sunt adeptii inaspririi controlului la vama si a impunerii unor masuri netarifare.

Barierele netarifare reprezinta un complex de masuri si reglementari de politica comerciala, publice sau private, care impiedica, limiteaza sau deformeaza fluxul internaþional de marfuri si servicii sicare au ca scop protejarea economiei nationale de concurenta straina si echilibrarea balantei de plati.14 

Reprezentantii industriei textile mai spun ca Romania este singura tara, din primii zece mariexportatori de profil, care nu are o industrie primara. Singura tesatorie de matase, de la Lugoj, a fostinchisa. Totodata, s-a redus masiv numarul filaturilor de melana, viscoza si fibre sintetice. Astfel, chiar daca o parte din firmele de confectii ar putea sa mizeze pe crearea unor marci proprii, materia prima(lana, bumbacul si fibrele sintetice) nu ar putea fi asigurata altfel decat de importuri costisitoare. Dupacum reiese din datele Institutului National de Statistica, produsele textile au asigurat cele mai miciexporturi, dar cele mai mari importuri în 2009.

Potrivit statisticilor, în perioada ianuarie-august 2009, importurile de textile ale României auînsumat aproape 2,1 miliarde de euro, din care 1,1miliarde de euro au fost produse textile.Comparativ cu perioada similară din 2008, importul de produse textile a avut cea mai mare scădere, de la1,5 mld. euro în 2008. Exporturile industriei textile scad constant de trei ani de zile, de la 3,9 miliarde deeuro în 2007.15

Incepand cu 2005, ca urmare acordurilor din cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului,scaderea taxelor vamale la importurile din China si India ( tari cu mana de lcuru mai ieftina decat inromania) a determinat diminuarea cotei de piata si restrangerea activitatii unui numar semnificativ defirme specializate in doemeniul productiei si comercializarii de textile si confectii.

Cap III. Tipuri de vanzare

Vanzarea produselor obtinute este un alt capitol important din viata unei fabrici de confectii. O bunaretea de distributie (in sistem franciza, de exemplu), un bun distribuitor (care dispune de magazine bineechipate si bine situate), o publicitate adecvata (printr-un agent specializat) presupun incheierea unor contracte cu clauze nu numai economice, dar si juridice, dintre cele mai potrivite cu natura operatiunilor comerciale specifice domeniului industriei textile16

In ceea ce priveşte nivelul importurilor sectoriale, din analizele efectuate se constată că evoluţiaimporturilor româneşti a prezentat largi variaţii din punct de vedere structural până în anul 1998, înschimb producându-se salturi mari la preţurile de import în echivalent dolari S.U.A. Începând cu anul

14 Conform Acordul General pentru Tarife ºi Comerþ (GATT)

15 Mihaela Balea / Business Standard | 20 Dec 2009, http://www.money.ro/textile-si-imbracaminte/romania-a-exportat-textile-si-incaltaminte-de-2-4-mld.html

16 http://cooltextil.fimaro.ro/articole/juridic.php9

7/22/2019 superproiect

http://slidepdf.com/reader/full/superproiect 10/18

1999, structura comerţului exterior a fost mai stabilă, atât în ceea ce priveşte dezagregarea geografică, câtşi cea sectorială. Poziţia de vârf în importurile româneşti aparţine produselor industriei textile, care au o pondere de trei ori mai mare, la care se adaugă şi sectorul pielăriei.

Intre tipurile de vanzare identificate in domeniul textilelor se regasesc Informatii cap 3 (tipovanzare cu gramadahttp://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2004_2009/documents/com/com_com(2007)0870_/COM_CO

M(2007)0870_ro.pdf)Ce este o vânzare cu prime?Reprezintă obţinerea unui avantaj (produs sau serviciu) ca urmare a achiziţionării unor produse sauservicii, identicesortimental.2. Când cunt permise vânzările cu prime?

Această practică este permisă numai în ipoteza în care produsele sau serviciile oferite ca prime suntidentice sortimental cu cele achiziţionate.Exemple:a) “pentru un set de ciorapi cumpărat primiţi gratuit o pereche”; b) “pentru 5 ciocolate cumpărate primiţi o ciocolată”;c) “pentru developarea a două filme foto şi eliberarea fotografiilor, oferim gratuit developarea unui altreilea film”.

VÂNZAREA ÎN AFARA SPAŢIILOR COMERCIALEUn vânzător sună la uşa ta şi îţi povesteşte despre avantajele pe care le poţi obţine cumpărândenciclopediile sale sau aspiratorul său minune. Acest tip de practică se numeşte vânzare în afara spaţiilor comerciale.1. Ce este vânzarea în afara spaţiilor comerciale?Reprezintă o ofertă a unui vânzător de a-ţi vinde un produs sau un serviciu la tine acasă, fără a-l fi invitatîn acest scop în prealabil.Vânzarea în afara spaţiilor comerciale poate reprezenta o modalitate riscantă de a achiziţie, deoareceatunci când cumperi în acest fel nu poţi compara calitatea sau preţurile acelor produse sau servicii.Vânzătorii utilizează în general în aceste cazuri anumite tehnici de vânzare, profitând de surprizaconsumatorului, şi acesta reprezintă un alt motiv pentru care a fost instituită o protecţie specială.În schimb, dacă ai invitat vânzătorul acasă pentru a-ţi prezenta produsele sau serviciile sale, atunci numai beneficiezi de protecţia legii privind vânzarea în afara spaţiilor comerciale.Anumite tipuri de vânzare nu sunt vizate de această protecţie specială:- vânzarea la distanţă- vânzarea de alimente, băuturi- vânzarea de produse de uz curent utilizate în gospodărie, livrate cu regularitate de către comerciant,etc.2. Care este protecţia de care beneficiezi?Potrivit O.G. 106/1999 privind contractele încheiate în afara spaţiilor comerciale vânzătorul are obligaţiade a-ţi înmâna un contract în formă scrisă.Acesta trebuie să conţină cel puţin următoarele elemente obligatorii:- datele complete de identificare a părţilor - obiectul contractului- preţul contractului- data şi locul încheierii contractului

10

7/22/2019 superproiect

http://slidepdf.com/reader/full/superproiect 11/18

- clauza expresă despre dreptul de denunţare unilaterală a contractului de către consumator într-untermen de 7 zile şi condiţiile pentru exercitarea acestui drept, precum şi numele şi adresa comerciantuluifaţă de care consumatorul poate să îşi exercite acest drept.Într-adevăr, dispui de un termen de 7 zile lucrătoare în care poţi renunţa la achiziţia făcută, fără a plătivreo taxă sau despăgubire, prin intermediul unei scrisori recomandate cu confirmare de primire.Termenul de 7 zile începe să curgă:

- de la data încheierii contractului, dacă, aceasta este concomitentă cu data livrării produsului;- de la data încheierii contractului de prestări servicii;- de la data primirii produsului de către consumator, dacă livrarea a fost efectuată după data încheieriicontractului.Dacă termenul expiră într-o zi de sâmbătă, duminică sau de sărbătoare legală, se va prelungi până în prima zi lucrătoare care urmează.3. Atenţie!Aceste vânzări în afara spaţiilor comerciale sunt însoţite din nefericire de anumite practici abuzive la caretrebuie să fii atent:utilizarea documentelor antedatate, pentru a te face să perzi beneficiul termenului de reflecţie de 7 zile;informaţii incomplete sau incorecte, pentru a nu putea contacta vânzătorul ulterior, etc.17

http://www.managusamv.ro/fisiere/file/U-Z.pdf tipuri vanzarehttp://www.agir.ro/univers-

ingineresc/platforma_tehnologica_europeanapentru_viitorul__textilelor_si_confectiilor_1063.htmlcolectile prosoape http://www.prosoape.ro/content/9-portofoliuvanzari de soldare

http://2005.informatia.ro/ANPC_a_efectuat_un_control_tematic_cu_privire_la_vanzarile_de_soldare-112646

lichidari de stoc http://www.perpetuum.ro/Lichidari-de-stoc--cID178.htmlCap. IV Transmiterea dreptului de proprietate

UE joacă un rol important în comerţul mondial cu produse textile, fiind cel mai mare exportator mondial şi respectiv al doilea importator mondial, după SUA.

După expirarea la 1 ianuarie 2005 a Acordului OMC privind textilele şi articolele deîmbrăcăminte, piaţa comunitara s-a confruntat cu un aflux important de importuri de astfel de produseoriginare din China, în cea mai mare parte. Datele statistice referitoare la importurile UE din Chinaarată, în prima parte a anului 2005, o creştere cu peste 25% valoric şi peste 40% în volum. Pentru produsele liberalizate în 2005 cota de piaţă deţinută de China a crescut cu 145% în volum şi 95%valoric. Cotele de piaţă deţinute înainte de 2005 de Pakistan, Indonezia, Thailanda, Coreea de Sud etc.,au fost preluate de către China.

Această explozie a importurilor de produse textile originare din China pe piaţa comunitară adeterminat lansarea la 24 aprilie 2005 a unei investigaţii pentru adoptarea de măsuri de salvgardareîmpotriva a 9 categorii de produse textile. Investigaţia a fost lansată în conformitate cu prevederileProtocolului de Aderare a Chinei la OMC din 2001 care conţinea şi o clauză specifica de salvgardare pentru textile. Franta si Italia, in mod special, s-au aratat nemultumite de acest acord, ele preferand ocontinuare sistemul de cote la importurile de textile chinezesti. Comisia Europeana considera insa caacordul la care s-a ajuns cu China este “cea mai buna solutie posibila”. Dar, chiar daca sistemul de coteva fi eliminat, “ramane totusi posibiliatea ca unul dintre statele membre ale UE sa ceara, daca e cazul,activarea masurilor de salvgardare”, a precizat comisarul european, Peter Mandelson18.

17 http://o9atitudine.ro/info/practici-economice/probleme-particulare#vanzarile cu pret redus18 http://www.money.ro/news/armistitiu-in-razboiul-dintre-ue-si-china-in-domeniul-textilelor.html

11

7/22/2019 superproiect

http://slidepdf.com/reader/full/superproiect 12/18

În urma acordului dintre China şi UE din 10 iunie 2005, cele două părţi au convenit un “control”strict al creşterii importurilor de textile pe piaţa comunitară pentru un număr de 10 categorii de produsetextile, printre care si articolele textile hoteliere (lenjerie de pat si pilote).

Comisia Europeană administrează la nivelul Comunităţii autorizaţiile de import pentru produsele textile care fac obiectul cotelor sau măsurilor de supraveghere aplicabile produselor textile şiarticolelor de îmbrăcăminte, conform Regulamentelor Consiliului (CE) Nr. 3030/93, nr. 517/94 si nr.

3060/95, Regulamentelor Comisiei nr. 1084/2005 din 8 iulie 1005 si nr. 1478/2005 din 12 septembrie2005 printr-un Sistem Integrat de Gestiune a Licenţelor "SIGL" ("Système Intégré de Gestion deLicenses") care asigură legătura cu departamentele din Statele Membre care eliberează acestedocumente;

Sistemul Integrat de Gestiune a Licenţelor "SIGL" oferă informaţii privind gradul de utilizare acotelor şi cantităţilor eliberate pentru produsele sub supraveghere (în funcţie de autorizaţiile de importeliberate), pe categorii de produse textile, pe ţări exportatoare (inclusiv pentru operaţiunile de perfecţionare activă). Sistemul este actualizat de două ori pe zi.

 Producatorii sau comerciantii din industria textila se confrunta adesea cu probleme dificile, printre care cele de ordin juridic reprezinta, uneori, adevarate bariere in buna desfasurare a activitatiilor.

O fabrica de textile trebuie sa produca, iar in acest scop trebuie sa incheie contracte cu diferiti beneficiari (de exemplu hotelieri, proprietari de restaurante) ai produselor respective. Multe fabrici dinRomania recurg la incheierea unor contracte de fabricatie in sistem "lohn", de exemplu. Acestecontracte contin clauze speciale, foarte ferme, care trebuie respectate - respectarea standardelor decalitate si a termenelor de predare a produselor, interdictii de vanzare pe teritoriul Romaniei a produselor realizate, interdictia de a "copia" produsul, ale carui coordonate sunt stabilite de beneficiar  prin tipare, desene, sau modele care apartin exclusiv acestuia din urma.

Modelele ori desenele industriale utilizate in legatura cu procesul de fabricatie al prosoapelor,halatelor, perdelelor, lenjeriilor de pat etc. se bucura, la randul lor, de o anumita protectie, ceea ce tinede un alt domeniu extrem de important legat de lumea industriei textile: drepturile de proprietateindustriala.

Prin desen industrial se intelege aspectul exterior al textilelor hoteliere, redat in douadimensiuni, rezultat din combinatia dintre principalele caracteristici, indeosebi linii, contururi, culori,forma, textura si /sau materiale si /sau ornamentatia produsului in sine.

In Romania, desenele/modelele industriale pot fi protejate pe trei cai: (1) prin inregistrare pecale nationala, depunand la OSIM (Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci) o cerere de inregistrare;(2) prin "sistemul Haga", respectiv prin inregistrare internationala la OMPI (Organizatia Mondiale aProprietatii Intelectuale), pe calea Aranjamentului de la Haga 19, prin desemnarea Romaniei in cerereainternationala; (3) prin inregistrarea ca design comunitar la OHIM (The Office for Harmonization in theInternal Market), protectia conferita in urma inregistrarii fiind extinsa asupra tuturor statelor membre.

In acest sens, orice persoana fizica sau juridica, din tara sau din strainatate, poate depune laOficiul de Stat pentru Inventii si Marci o cerere pentru inregistrarea unui desen sau model industrial. Incazul solicitantilor straini, este obligatorie reprezentarea in fata OSIM printr-un mandatar autorizatroman, in baza unei procuri de reprezentare.

In cazul textilelor hoteliere exclusive, in special al celor de lux, hotelierii pot avea dreptul de asolicita inregistrarea daca dovedesc existenta unui contract de cesiune sau alternativ, o declaratie pe proprie raspundere privind renuntarea autorului la drepturile sale.

19 LEGE Nr. 44 din 28 aprilie 1992pentru aderarea Romaniei la Aranjamentul de la Haga privind depozitul internationalde desene si modele industriale, din 6.11.1925, cu modificarile si completarile ulterioare.http://www.osim.ro/legis/legislatie/desene/acthaga.htm

12

7/22/2019 superproiect

http://slidepdf.com/reader/full/superproiect 13/18

Un desen sau model industrial poate fi inregistrat daca este nou (adica nu este identic in ceea ce priveste detalii semnificative cu nici un desen sau model industrial facut public inainte de data depuneriicererii sau a prioritatii invocate) si are un caracter individual (adica impresia globala pe care o produceasupra utilizatorului avizat este diferita de cea produsa de orice alt desen sau model industrial facut public anterior datei de depunere a cererii sau a datei prioritatii invocate).

Detinatorii de firme din industria Horeca prefera sa obtina un certificat de inregistrare a unui

desen sau model industrial, intrucat acesta confera titularului dreptul exclusiv de exploatare a acestuia sidreptul de a interzice persoanelor terte reproducerea, fabricarea, comercializarea, oferirea spre vanzaresau folosirea unui produs in care desenul sau modelul este incorporat sau la care acesta se aplica.

Legislatia din domeniu nu prevede obligativitatea exploatarii desenului sau modelului industrialce face obiectul unui certificat de inregistrare acordat de OSIM ca si conditie pentru exercitarea de catretitular a drepturilor dobandite ca urmare a inregistrarii. Caracterul de noutate a aspectului estetic deasnsamblu al desenului sau modelului industrial ii confera titularului protectie pentru o perioada demaximum 25 de ani20, dupa care desenul sau modelul industrial intra in domeniul public, putand fiutilizat de catre orice persoana.

Un producator de textile hoteliere sau un hotelier care detine un certificat de inregistrare poatecesiona oricand in cursul perioadei de protectie drepturile ce decurg din respectivul certificat al unuidesen sau model industrial, fie prin cesiune, fie prin licenta. Prin cesiune, drepturile pot fi transmisetotal sau partial, respectiv pentru toate desenele sau modelele industriale ce fac obiectul unui certificatde inregistrare, sau numai pentru o parte dintre acestea. Prin licenta, poate fi transmis dreptul deexploatare al desenului sau modelului industrial in mod exclusiv sau neexclusiv, total sau partial.

Produsul conceput pentru utilizarea in industria hoteliera trebuie sa se adreseze unei gamevariate de clienti, sa fie atat comfortabil, cat si atragator din punct de vedere estetic (de exemplu ocamera rezervata in cazul practicarii unui turism de afaceri va fi amenajata diferit fata de una destinataunei familii care se afla in vacanta).

Tocmai de aceea, in cazul produselor hoteliere de lux, astfel de detalii poarta amprenta unuicreator anume, personalitatea acestuia transferandu-se asupra produsului realizat de producator.Creatiile pot avea caracter de unicitate sau pot fi destinate unui public mai larg. Produsul devine cu atatmai atragator si mai convingator pentru consumatorul final cu cat "marca" este dintre cele dejaconsacrate pe piata sau constituie una dintre marcile care intrunesc conditiile pentru a patrunde pe piata produsului respectiv. In spatele produsului se afla creatorul, cu imaginatia si talentul sau. Pentru toateacestea, exista texte de lege care confera creatorului protectia necesara a drepturilor sale de "autor" alcreatiei respective.

 Numele comercial, denumirea brand-ului si forma grafica in care produsele sau serviciile sunt prezentate publicului consumator constituie elemente determinante si inseparabile ale imaginii uneicompanii.

Dreptul exclusiv al companiei de folosire a acestor elemente se asigura numai prin inregistrare ca marca, respectiv desen sau model industrial, inainte de punerea pe piata a produselor sau serviciilor la care se refera sau care le incorporeaza.

Astfel, faptul ca un prosop poarta marca Hilon, Marriott etc constituie un veritabil mesaj adresatconsumatorilor, prin intermediul carora compania afirma si atesta calitatea produselor sau serviciilor sale, iar in cadrul acestei comunicari este esential sa se asigure o individualitate a mesajululuicompaniei, ca instrument de cucerire si fidelizare a clientilor.

20 Certificatul de inregistrare confera protectie titularului desenelor sau modelelor industriale inregistrate pentru o perioada initiala de 10 ani de la data depunerii cererii, cu conditia achitarii taxelor oficiale pentru mentinerea in vigoarea acestuia. Dupa expirarea celor 10 ani de protectie, titularul mai poate solicita reinnoirea inregistrarii pentru incamaximum 3 perioade succesive de cate 5 ani, cu conditia achitarii taxelor legale aferente.

13

7/22/2019 superproiect

http://slidepdf.com/reader/full/superproiect 14/18

In eforturile pentru construirea si mentinerea unei imagini individuale pe piata - si deci a unuimesaj individualizat catre consumatori – companiile din domeniul Horeca se lovesc in mod invariabil siconstant de necesitatea protejarii drepturilor sale de proprietate intelectuala.

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a adus cu ea modificari esentiale in domeniulmarcilor, impunand companiilor romanesti o abordare noua in ceea ce priveste protejarea drepturilor lor. In mediul de afaceri de la noi din tara a devenit astfel tot mai prezent conceptul de marca

comunitara

21

, ca raspuns la nevoia companiilor romanesti de protectie in cadrul expansiunii lor pe piatacomunitara.Producatorii romani de textile pot urma o procedura de inregistrare a unei marci comunitare ce

 presupune depunerea cererii de inregistrare la Oficiul pentru Armonizarea Pietei Interne, urmata de parcurgerea unor etape care sunt in mare parte similare celor parcurse in vederea inregistrarii marcii lanivel national in statele membre (examinarea preliminara, publicarea marcii, inregistrarea si eliberareacertificatului de inregistrare), exceptie facand anumite particularitati procedurale specifice.

Principalul aspect care diferentiaza procedura de inregistrare a unei marci comunitare de cea ainregistrarii unei marci la nivel national in Romania consta din aceea ca prima nu prevede efectuareaunei examinari privind anterioritatea, orice marca depusa spre inregistrare la Oficiul European fiindadmisa la inregistrare independent de marcile anterior inregistrate in spatiul Uniunii Europene.

Spre deosebire de marca nationala, care beneficiaza de protectie doar la nivel national in tara laal carei oficiu a fost parcursa procedura de inregistrare, marca comunitara, odata inregistrata, devinevalabila si produce aceleasi efecte in toate statele membre, conferind titularului sau protectie impotrvareproducerii sau imitarii pe intreg teritoriul Uniunii Europene.

Cap. V Modalitati de finantare

Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, prin activitatea sa, isi propune sasusţina întreprinderile mici şi mijlocii, precum şi microîntreprinderile, focalizandu-si atentia cu precadere pe facilitarea accesului la capital, pe dezvoltarea tehnologica si alinierea la standardele de calitate aleUniunii Europene. Intrucat atat industria textila, cat si celelalte sectoare industriale necesita dezvoltareasi modernizarea sectorului productiv prin investiţii în instalaţii, echipamente, maşini, aparatură, prinachiziţionarea de tehnologii, brevete, mărci, licenţe, precum şi prin implementarea şi certificareasistemelor de management al calităţi şi al mediului, s-a infiintat Agentia Nationala a IMM-urilor. Scopulacesteia este de a asigura o accesare cât mai mare a programelor care vor fi cofinanţate din fonduristructurale, care să permită înlăturarea dezechilibrelor economice, precum şi dezvoltarea şi promovareamediului de afaceri românesc la nivelul cerinţelor pieţei comunitare.22

In Ghidul Surselor de Finantare realizat de Agentia Nationala a IMM-urilor am identificaturmatoarele modalitati de finantare de care firmele care produc si comercializeaza textile ar putea beneficia: (1) Finanţări de la bugetul de stat (prin Programul naţional multianual pentru susţinereaînfiinţării şi dezvoltării IMM si prin programul Credite cu dobândă avantajoasa pentru crearea de noi

21 Marca comunitara este titlul obtinut ca urmare a parcurgerii procedurii de inregistrare a unei marci la OficiulEuropean pentru Armonizarea Pietei Interne, in conformitate cu prevederile Regulamentului Consiliului European

 privind marca comunitara. Protectia initiala acordata pentru o marca comunitara inregistrata este de 10 ani de la datainregistrarii, aceasta perioada putand fi prelungita succesiv cu cate 10 ani, de un numar nelimitat de ori, la expirarea

 perioadei de protectie, prin depunerea unei cereri de reinnoire si achitarea taxelor oficiale aferente.22 http://www.mimmc.ro/files//imm/Ghidul%20surselor%20de%20finantare%20pt%20IMM.pdf 

14

7/22/2019 superproiect

http://slidepdf.com/reader/full/superproiect 15/18

locuri de muncă), (2) Finanţări din fonduri structurale23, (3) Finanţări din fondurile de garantare si (4)Microfinantari (Micro credite pentru întreprinzătorii şi întreprinderile micro, mici şi mijlocii).

De cele mai multe ori, agentii economici din industria textila se plang ca nu sunt informaticorespunzator cu privire la fondurile europene de care pot beneficia, aceste surse ramanand adeseanealocate.

In ceea ce priveste domeniul industriei textile, membrii Federatiei Patronale a Textilelor,

Confectiilor si Pielariei considera ca multe aspecte importante ar trebui revizuite in ceea ce priveste posibilitatile de finantare. Bancile comericale ofera o gama larga de credite pentru IMM-uri ( linii decredit, credite pentru investitii, credite pentru dezvoltare activitatii, credite tip start-up etc.). Conditiile deeligibilitate sunt insa greu de indeplinit de marea majoritate a firmelor de textile, mai ales din cauzacostului mare al materiilor prime. Bancile solicita garantii de minimum 50% de la institutii de garantarespecializate. IMM-urile pot beneficia de pana la 500.000 de lei sau echivalent in euro la finantarea subforma liniei de credit si de pana la 1 mil. lei sau echivalent in euro la creditul pentru investitii. Linia decredit se poate acorda pe o perioada de maximum 12 luni, iar creditele pentru investitii pe o perioadaintre 3 si 5 ani, cu o perioada de gratie la plata dobanzii de pana la 6 luni. Si micro-firmele au acces laastfel de finantari, dar cu conditii mai restrictive.24 Astfel, avand in vedere ca politica de creditare a bancilor comerciale nu este avantajoasa pentru IMM-uri, ar fi de preferat creditarea prin EXIMBANK aexporturilor si a investiilor cu o dobanda la jumatate din cea a bancilor comerciale, in conditiile in care ar avea loc reducerea cheltuielilor bugetare prin reducerea agentiilor si a numarului de functionari, in scopulutilizarii economiilor la capitalizarea EXIMBANK. .

Fondurile guvernamentale ar trebui sa includa fonduri de risc pentru creditarea exportatorilor si aIMM-urilor - cum este cazul Italiei, care acorda imprumuturi de 100 – 300.000 euro 25, cu dobanda zero pe o perioada de 2-3 ani pentru firmele care au fost profitabile - sau fonduri nationale de sprijin aleconomiei (ca in Franta).

Achizitionarea de bunuri de larg consum, care includ si articole textile (fete de masa, perdele,draperii, tapiterii etc.) pentru institutiile statului, numai de la producatorii romani (excludereaintermediarilor) ar putea aduce noi fonduri companiilor textile romanesti. De exemplu, hotelurile aflatein patronajul statului ar trebui sa isi aleaga furnizori autohtone pentru echipamentele textile.

Accesarea fondurilor structurale este mult mai dificila pentru o mare parte a companiilor  producatoare de textile, tocmai de aceea anularea modificarii HG 1247/2005 prin care se exclud IMM-urile de la accesarea a trei programe de finantare pentru proiectele de crestere a competitivitatii, pe motivca pot accesa fonduri prin fonduri structurale POS (Programul Operational Sectorial) ar fi un raspuns pentru problemele producatorilor de textile.Printre principalele probleme cu care aceste firme se confrunta in accesarea fondurilor structurale senumara birocratia excesiva, lipsa capacitatii beneficiarilor de a finanta sau cofinanta proiectele si lipsatransparentei in evaluarea si selectia proiectelor.

23 Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”, Axa Prioritară 1: Un sistem de producţie inovativ şi ecoeficient, Domeniul de interventie D1.1, Operaţiunea a): Sprijin pentru consolidareaşi modernizarea sectorului productiv prin investiţii tangibile şi intangibile

Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”, Axa Prioritară 1: Un sistem de producţie inovativ şi ecoeficient, Domeniul de intervenţie D1.1, Operaţiunea b): Sprijin pentru implementareastandardelor internaţionaleProgramul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”, Axa Prioritară 1: Un sistem de

 producţie inovativ şi ecoeficient, Domeniul de intervenţie D1.1, Operaţiunea c) Sprijin pentru accesul IMM penoi pieţe şi internaţionalizare24 http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/bcr-vinde-credite-pentru-imm-cu-dobanzi-incepand-de-5-8-pe-an-la-euro-4607983/ Izabela Badaru25 In Romania suma minima care poate fi obtinuta este de 5.000 de euro, in timp ce maximuleste de 90.000

15

7/22/2019 superproiect

http://slidepdf.com/reader/full/superproiect 16/18

De exemplu, pentru a depune proiecte in cadrul axei POS CCE (Programul Operational Sectorial deCrestere a Competitivitatii Economice), este nevoie ca un IMM sa depuna 48 de documente (avize,declaratii, planuri,cereri), potrivit Dan Barna, partener Structural Consulting Group, in gestiunea sialocarea fondurilor fiind implicate peste 60 de institutii26. 

O sursa alternativa de finantare poate fi si accesarea fondurilor EXIMBANK princontracte de factoring27. Astfel, Eximbank ar asigura exportatorilor produsul factoring

(decontarea facturilor pentru marfa livrata, in principal cea de export) pentru a avea lichiditati siar incasa de la clientii externi la termenul din contract contravaloarea facturii.Asocierea mai multor firme pentru preluarea unor contracte mai mari in vederea acoperirii

capacitatilor optim si obtinerea unor tarife mai bune de la clienti. . 

Cap. VI. Probleme identificate si solutii propusePrintre problemele cu care se confrunta industria textila am identificat restrangerea activitatii

 producatorilor de materii prime autohtoni. Acest lucru afecteaza direct producatorii de textile hoteliere,intrucat produsul finit nu se poate realiza fara materii prime si accesorii. Acestea pot proveni de pe piataautohtona sau din import. Cantitatile si calitatea acestora sunt dictate de comenzile primite de la cei careau solicitat produsele finite. Producatorul trebuie sa se asigure ca poate onora comenzile primite latermenele contractuale agreate cu partenerii sai si in acest scop este dator sa incheie contractecorespunzatoare cu furnizorii de materii prime si de accesorii.28

Un exemplu concret este redat prin problematica semnalata de reprezentantii patronatului laniilegata de materia prima. Din cauza lipsei dotarilor tehnologice corespunzatoare, producatorii agricoli nu pot vinde direct materia prima producatorilor de textile, intrucat aceasta trebuie prelucrata. Intervin aici“intermediarii”, in special firmele din Turcia care cumpără cu 1-2 Ron kilogramul de lână netratată şi orevând ţesătoriilor romanesti cu 5-6 Euro/kg în multe din cazuri cu etichete „Made in England”29.

Intrucat fondurile de finantare de la statul roman sunt in continuare greu de accesat, o solutieviabila pentru reducerea costurilor de productie si, implicit, a pretului produselor finale ar putea fiinfiintarea unui centru de achizitii la nivel national, care ar permite centralizarea tuturor comenzilor lansate de producatorii autohtoni si achizitionarea materiei prime, de pe piata inter na tionala, in cantitatifoarte mari si la preturi avantajoase, negociate in prealabil.

Masura se impune cu atat mai mult cu cat aceasta metoda este folosita cu succes, de mai multiani, in mai multe state europene. Centrul de achizitie ar aduna comenzile producatorilor romani si ar elibera o comanda unica pentru a simplifica actuala situatie.

Deoarece producatorii de materii prime (fire si tesaturi) aproape au disparut de pe piata interna -ceea ce a dus la aparitia speculantilor care vand produsele importate din China, India sau Turcia, la un pret dublu fata de cel de achizitie - producatorii de textile cheltuiesc cei mai multi bani pentru achizitiamateriei prime. In Romania, de la inceputul anului, s-au produs doar 21.500 de tone de fire, textilistiinemaiavand de unde sa achizitioneze materii prime la un pret competitiv. In conditiile in careimportatorii sunt interesati doar de propriul castig, devine din ce in ce mai greu pentru producatorii

26

 http://www.zf.ro/prima-pagina/pentru-accesarea-fondurilor-structurale-sunt-necesare-48-de-documente-3088331/ Victor Rotariu27 Factoring-ul este un contract comercial de creditare la care participă o societate specializată (societate bancară sau oinstituţie financiară specializată) în încasarea de facturi denumită factor şi o societate comercială furnizoare de produsesau servicii denumită aderent. Aderentul urmăreşte să-şi încaseze preţul facturilor înainte de termenul de scandenţă, iar factorul urmăreşte să obţină un beneficiu, de regulă un anumit procent din facturile pe care le decontează în avans.Înactivitatea de factoring ia parte şi beneficiarul (clientul) care va fi notificat că trebuie să plătească factura la scadenţăfactorului.28 http://cooltextil.fimaro.ro/articole/juridic.php29 http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap7

16

7/22/2019 superproiect

http://slidepdf.com/reader/full/superproiect 17/18

romani nu doar sa respectele cerintele pietei, ci si sa supravietuiasca pe aceasta, asa cum afirma AurelianPopescu, presedintele executiv Fepaius.

Produsele contrafacute chinezesti reprezinta una dintre cele mai grave probleme din industriatextile. In data de 7 aprilie 2007, la Biroul Vamal Albita au fost retinute in vederea confiscarii articoletextile provenind din China, destinate pietei de consum iesene, care s-au dovedit a fi contrafacute.Vamesii sustin ca produsele contrafacute din China sunt in cea mai mare parte distruse dupa ce titularii

de marca decid acest lucru. "Toate aceste marfuri sunt susceptibile a aduce atingere asupra drepturilor de proprietate intelectuala ale marcilor respective si daca ar fi fost comercializate pe piata, la pretul produselor originale, valoarea totala s-ar fi ridicat la peste 42.700 lei30. Mai mult, s-a demonstrat caformaldehida, substanta din vopselele cu care sunt tratate majoritatea produselor asiatice, determinaaparitia cancerului de piele.

O solutie la aceasta problema ar putea sa o constituie verificarea intrarilor de produse din import,din punct de vedere calitativ si cantitativ si impunerea printr-un ordin al Ministrului Sanatatii aobligatitivitatii ca marfa sa fie insotita de un certificate de calitate ӦEKO-TEX, standard 100 – nucontine substante cancerigene ar duce la restrnagerea numarului de astfel de situatii, ceea ce ar sustineconcurenta reala si loiala a produselor romanesti in piata locala.

Toate articolele textile destinate industriei ospitalitatii (lenjeria de pat, cearşafurile, salteaua şiînvelişul de protecţie al acesteia, sacii de dormit şi copertina) ar trebui sa fie certificate prin Oeko-tex 31. Standardul impune obligaţii irevocabile la nivel internaţional şi este revizuit anual conform celor mairecente legi şi cercetări. Aceşti parametri includ: substanţe interzise prin lege, cum ar fi coloranţiicancerigeni, substanţe reglementate prin lege, cum ar fi formaldehida, agenţii tensioactivi, metalele grelesau pentaclorofenolul, substanţe care potrivit cunoştinţelor actuale sunt dăunătoare sănătăţii, dar care nusunt încă reglementate sau interzise prin lege, cum ar fi pesticidele, coloranţii care provoacă alergii saucompuşii organici cu staniu, parametri precum rezistenţa la decolorare şi valorile care nu dăunează pH-ului pielii, care sunt măsuri de precauţie în vederea protejării sănătăţii consumatorilor 32.

O alta problema acuzata de catre reprezentantii din industria textila vizeaza scumpirea utilitatilor,in special a energiei electrice, si mentinerea unor dobanzi mari la creditele in valuta acordate deEximbank 33. Faptul ca pretul energiei se calculeaza diferentiat, in functie de intervalele orare - ore de varf - a dus la nemultumirea agentilor economici romani, care afirma ca la noi in tara costurile pe megawattsunt mai mari decat in Germania. De aceea, acestia cer eliminarea Tarifului A33 - binom diferenţiat pezone orare şi durate de utilizare a puterii maxime34 si inghetarea tarifelor la utilitati si scaderea lor,intrucat consumul este destiant industriei nationale.

Tot la problema : mentinerea personaluluiDeasemenea, existå un trend ecologic de obŢinerea firelor din surse alternative regenerabile

-bambus, lyocell (fibre celulozice, obŢinute dinbambus, din lemn).

30 http://www.bzi.ro/confectiile-textile-chinezesti-sunt-cancerigene-8479831 Standard ce respecta indicatiile Institutului Tehnologic Danez, un institut al Asociaţiei

Internaţionale de Cercetare şi Testare în Domeniul Ecologiei Textile (Oeko-Tex)

32 http://www.stokke.com/ro-ro/news/press-releases/oeko-tex-approval-for-stokke-sleepi-textiles.aspx33 Banca de Export Import a Romaniei EximBank S.A. a fost infiintata in anul 1992 ca societate comerciala pe actiuni,avand ca actionar majoritar statul roman.

34 Este cea mai complexă formă de facturare a consumului de energie electrică activă aflată în sistemul de tarifareaprobat, care prevede facturarea energiei energiei electrice pe intervale orare corespunzătoare orelor de vârf, de gol şinormale precum şi facturarea puterii pe intervale orare corespunzătoare orelor de vârf şi de rest ore, ţinând cont dedurata de utilizare a puterii maxime.

17

7/22/2019 superproiect

http://slidepdf.com/reader/full/superproiect 18/18

• În conformitate cu Regulamentul Nr. 1980/2000 al Parlamentului şi Consiliului European din17 iulie 2000 privind stabilirea schemei de acordare a etichetei ecologice comunitare, transpus inlegislaţia românească prin HG nr. 189/28.02.2002 (abrogat prin) HG nr. 236/07.03.2007 , privindsistemul revizuit de acordare a etichetei ecologice comunitare, textilele sunt o categorie de produse vizate pentru etichetare ecologică. (de discutat la probleme – ecologie)

18