Sumar. · 2018-08-25 · din Orologiu (Ceaslov) 314 Povestiri (II) din viaţa ţăranilor ro mâni,...

Sumar. Partea literară.

Istorie. Pag

Archivele bisericilor românesci, de losif St. Şuluţu 78

Cartea de aur, de T. V. Păcăţian 130 Cum s'a născut limba româneasca

în Dacia, de Dr. At. Marienescu 305 Material istoric privitor la alungarea

Românilor dm Bâtele săsesci, comunicări de Nic. Togan 81

Metropolia Românilor ortodoxi din Ungaria şi Transilvania, de Dr. llarion Puşcariu 126

Moartea Huniadescilor, de losif St. Şuluţu 105

Num roman dela Teodosie cel mare 379—395 d. Cr., At. de Marienescu 58

O legenda care se stinge, sau: Genealogia completă a Huniadescilor, de losif St. Şuluţu 49

Originea Românilor, de losif Sterca Şuluţu 213

/ .Românii la gimnasiul latino-cat. din / v y Bistriţa. 1729—1779, de V. Şotropa 3

Schiţe istorice din anul 1860, de At. Marienescu 17

Statistica Românilor din Transilvania în anul 1750, făcută de vicariul episcopesc Petru Aron, şi publicată de Dr. Augustin Bunea 237

Supplex Libellus Valachorum, traducere,, rie Dr. E. Dăianu 133

I Tricolorul românesc, de Ios. St. Şuluţu 295~ţ

Literatură şi sciinţă.

Biblioteca poporală a Asociaţiunii, modalitatea continuării eij propunere făcută în secţiuni de Andr. Bârseanu 181

Din estetica tragicului, (Discuţiune) de pe terenul dramaturgiei;, de Dr. Ios. Blaga 151

Jancs6 Benedek în „Szâzadok" din 1901 îasc. 2, asupra publicaţiunilor lui Xenopol şi Darvai, de (nt) 58

Literatura noastră bisericească şi şcolară în anul 1900, de Dr. Ioan Stroia 229

Literatura noastră sciinţiîică în 1900, de Arseniu Vlaicu 231"

Nomele „latin". (Studiu filologic) de ..'.At. Marienescu 73

Pag. Prelegerile economice, în despărţă-

mintele Asociaţiunii, de S. 311 Repertoriu bibliografic al producţiunii

literare române din ţeară pe a. 1900 190 Vuia, Dr. G. f 1

Bibliografie. Anuarul IV societăţii pentru crearea

unui fond de teatru român, pe a. 1900—1 313

Borgovan V. Gr., Ionel. Educaţiunea unui bun copil 314

Circa Ioan de Gambutz, de I. Puşcariu 102 Cronica de Eisenstadt despre res-

coala lui Horia 131 "Dariii' I6h, Carte de cântece diverse 314 Date privitoare la interpretarea cu

vântului „Vlach" 131 Diplome maramurăşene din secolul

XIV şi XV, de Ioan Mihâlyi de Apşa 101 Drepturile şi datorinţele învăţăto

rilor confesionali rom., de P. Conda 34,316 Epistola enciclică a S. S. Papa Leon

XIII 34 Exerciţi ipentru învăţarea limbei ma

ghiare, de 1. F. Negruţiu şi P. Ungurean 34

Higiena sau cartea sănătăţii, de Dr. Ştefan Erd&yi 102

introducere în contabilitate şi contabilitatea în partidă simplă 66

Ioan Botezătorul, trad. de II. Chendi şi C. Sandu 34

Mama sfînt. Augustin, trad. de Salba 314 Manual de limba maghiară, de N.

Bogdan 34, 316 Manual de stilistică, de I. F. Negruţiu 234 Moldovan Silvestru, In Panteon 315 Novele, de I. P. Reteganul 234 Olariu, Dr. luliu, Explicarea Psalmilor

din Orologiu (Ceaslov) 314 Povestiri (II) din viaţa ţăranilor ro

mâni, de 1. P. Reteganul 234 Poveţe despre hrana ţăranilor, de Dr.

I. Pelix 233 Protocolul congresului naţional-bi-

sericesc ordinar al Metropoliei Românilor gr.-or. din Ungaria şi Transilvania, 1900 102

©BCU CLUJ

IV

Pag. Pag.

Partea oficială.

Abrud-Câmpeni, şed. corn. cerc. din 21 Ianuarie dir. desp. raport anual şed. comitet, cerc. din 24 Iunie şed. comitet, cerc. din 4 August şed. comitet, cerc. din 7 Oct.

Administraţiunea Domeniilor Coroanei din România, ofert de schimb al publicaţiunilor

Adunarea generală, designarea locului (Sibiiu) şi autorisarea biroului de a cere bilete cu preţ redus convocare raport general pentru anul 1900 50, programul adunării propuneri pentru adunarea generală

Pag.

6 7

138 158 194

37 49

151 152 165

proxima adunare generală (1902) este invitată la Oraviţa

disertaţie despre poesiile „Patriarhale1' de St. O losif

şed. I. din 21 Septembre deschiderea adunării delegaţii presenţi alegerea comisiunilor propuneri intrate telegrame de felicitare şed. II. din 22 Septembre desbaterea raportului general Nichita, Dr. Ioan, chestia lăsămgnt. aprobarea raţiociniului propunerea dlui Dr. D. P. Barcianu regulamentul secţiunilor sciinţ. lit. membrii pou înscrişi

Pag.

166

167 167 167 168 168 168 168 170 170 170 172 172 173 173

Mocsonyi Alexandru, discursul prin care deschide prima şedinţă, ce a presidat, a comitet, central 234

Mocsonyi Dr. Eugeniu, decedat 125

Din despărţ&minte. Abrud-Câmpeni >0 Bistriţa 40 Bistriţa 71 Bocşa ' 67 Braşov ^68 Cluj (partea oficială) J.87 Comloş—Sân-Miclăuş (partea of. .187 Dej (partea of.) JS Dobra (partea of.) J&\ Haţeg ^42-Lipova 72 Ludoş JSr. Mercurea _42f Mociu (partea of.) .187 Năseud (partea of.) 0 Orăştie (partea of.) • 48 Oraviţa (partea of.) 188 Oşorheiu ,43 Sătmar ^4 Seiişte 45 Sibiiu ,17 Timişoara 48 Zerneşti (partea of.) j$2

Cronică

Puşcariu Ioan cav., membru al Ateneului Român 40

Reuniunea femeilor rom. din Braşov, iubileu 39

Raportai anual al soc. „Petru Maior" pe 1899—1900 102

Răspuns la „Observările critice" ale d. Dr. P. Ionescu la opul „Metropo-lia Românilor etc". de Dr. Ilarion Puşcariu 234

Şematismul vener. cler al archid. metr. gr. cat. rom. de Alba-Iulia şi Făgăraş pe an. Domn. 1900 ' 315

Siebenter Jahresbericht des Insti-tuts fur românische Sprache (Ru-mănisches Seminar) zu Leipzig, von prof. Dr. Grustav Weigand 67

Sorcova, Clipe de repaus 314 Stilistica practică, de I. P. Negruţiu 316 Supplex Libellus Valachorum. trad.

de Dr. Elie Dăianu 315 Ugrinus—1291, de Ioan Puşcariu 102

Reviste. „Convorbiri literare" 35 „Familia" 37 „Foaia Scolastică" 38 „Literatura şi Arta Română" 35 „Noua Revistă Romană" 36 „Noua Revistă Română" 131 „Revista Economică" 38 „Revista Ilustrată" 38

Din sinul Asociaţiunii-Adunarea generală a Asociaţiunii 205 Cătră cetitori 293 Chestiunea raportului literar 238 Discurs presidial rostit la inaugura

rea adunării gen. din Sibiiu 208 Maior, Gregoriu (1859—1901) activi

tatea sa 103

©BCU CLUJ

J'V

Pag. Pag. şed. III. din 22 Septembre 174 alegerea presidentului, etc. 173,174 ţinerea proximei adunări gen. (1902) 174 venitul festivităţilor dela adun. gen. 183 achitarea unei diferenţe de taxă pen

tru excursiunea cu tren special 195 Agnita, şedinţa comit. cerc. din 15

Decembre 1900 3 proiectul de budget pe 1901—2 138 şed. comitet, cerc. din 15 Iunie 155 adunarea cercuală din 7 Iulie 155

Alba-Iulia, Dl. Dr. Vasile Hossu este încredinţat cu organisarea acestui despărţământ 182

Albani, Nicolau, donează 200 esempl. din „Prăsirea raţională a galiţelor" 134

„Albina" din Sibiiu, donat, şcoalei 27 Albini, Tit. L. decisul curiei în causa

colectei Iancu 33 Alexici, Dr. George, trimite cărţi şi

manuscripte vechi pentru bibi. Asoc. 25 Barcianu, Constantin, se înscrie membru

ordinar 184 scrierea: „Nomenclatura plantelor..."

se va preda secţ. sciinţ. spre cens. 200 Bariţiu, George, în chestia unei cruci

la mormânt 27, 38 Bariţiu, Octaviau, membru pe viaţă

Năseud, decedat 7 Beiuş, şed. com. cerc. din 31 Dec. 1900 5

şed. comitet, cerc. din 5 şi 20 Iun. 135 şed. comitet, cerc. din 27 Iun. 155 şed. comitet, cerc. din 12 Sept. 185 şed. comitet, cerc. din 12 şi 18 Sept. 194

Biblioteca Asociaţiunii, conspect public, intrate în sem. II. 1900 10, 19 cumpârare de cărţi şi reviste 10, 11 cărţi intrate în sem. I. 1901 194 bibliotec. propune a se procura cărţi 195 cont dela compactorul Neuzii ' 195 procurare de cărţi \ „„„ compactare de cărţi /

Biblioteca poporală a Asociat., tipărirea broşurii II. 41 restituirea manuscriptului d-lui Dr.

V. Onişor 41 Bistriţa, dir. desp. raport anual 7

şed. comitet, cerc. din 12 Febr. 13 şed. comitet, cerc. din 30 Aprile 42 şed. comitet, cerc. din 31 Maiu 1 l q F l

adunarea cerc. din 3 Iunie / şed. comitet, cerc. din 10 Iunie 136

Blaj, şed. com. cerc. din 18 Ian. şi 28 Febr. 27 adunarea cercuală din 4 Aug. 164

Bocşa, şed. com. cerc. din 24 Nov. 1900 2 raportul anual pe 1900 12 şed. comitet, cerc. din 11 Maiu 43 adunarea cerc. din 30 Iunie 156 şed. comitet, cerc. din 25 Oct. 203

Boieriu, George, fost I locot. î. p., Vad, membru fundator al Asoc. a decedat 29

Boiu, Zacharia, transpune pentru muzeu o hartă dela dl D. R. Cordescu 139

Brad, adunarea cerc. din 28 Iulie 158 Bran, adunarea cerc. din 11 Aug. 164 Braşov, şed. com. cerc. din 14 Nov. 1900 3

şed. comit. cerc. din 13 Dec. 1900 3 şed. comit. cerc. din 17 Ian. 13 raportul anual pe 1900 13 şed. comit. cerc. din 20 Martie 28 şed. comit. cerc. din 22 Maiu } şed. comit. cerc. din 25 Maiu > 186 adunarea cerc. din 26 Iunie ) petiţiunea dl. T. Frateş, pentru un

ajutor pe sama şcoalei din Bacifalu 137 şed. comit. cerc. din 20 Iunie 138 şed. comit. cerc. din 16 Oct. 203

Brnmboiu, Moise, raport despre activitatea Agenturei dinTohanul vechiu în 1900—1 36

Bunea, Dr. Aug., ofere pentru bibi. „Fragmente din istoria Românilor" de Hurmuzachi 194

Câmpian, Ştefan, membru pe viaţă, a decedat 132

Cărţile în limba rom. tipărite în tipografia universităţii din Budapesta, cerute dela d. ministru de culte 9

Cassa Asociaţiunii, scontrarea 4 raţiociniile pro 1900 11 raport cătră adun. generală 102 raţiociniul pentru anul 1900 108 proiect de budget pe 1902 114 aprobarea raţiociniului şi inventaru

lui Asociaţiunei 149 aprobarea budgetului pe 1902 151 conspectul intratelor şi eşitelor la

cassa Asociaţiunei până la 30 Septembre 1901 189

avis în causa încassăni taxelor restante, a raportului pe 1900 şi cu privire la starea bibliotecii poporale 196

Casa naţională, taxele fundatorilor 3, 26, 34, 38, 139, 191, 204

sumele intrate din resc. felicitărilor 7 obiecte dăruite pentru muzeu 34 raport cătră adunarea generală 64 raţiociniul biroului asupra loteriei

Casei naţionale 130 donaţiune dela d. E. Gr. Varnav 139 raport despre lucrările referitoare la ea 152 Bârseanu, Andreiu, donează K 50. 154 Sofia Condemin, donează K 20. 179 Apel în causa rescumperării felicită

rilor de Anul nou 195 Cluj, reorganisarea despărţementului 1

parastas pentru fericitul fundat. I. Fetran 6 şed. de constituire a comit. cerc. din

3 Februarie 13 şed. comitet, cerc. din 28 Iunie şi

raportul şnual pe 1900 138 adunarea cerc. din 5 Sept. 815

©BCU CLUJ

VI

Pag. adun. cerc. din 12 Iulie \ -̂ gg şed. comitet, cerc. din 25 Iulie /

Cobalm, şed. comit. cerc. din 15 Mart. 42 şed. comit. cerc. din 7 Iunie 135 şed. comit. cerc. din 12 Iulie 155 adunarea cerc. din 4 August 156 şed. comit. cerc. din 30 August IbO şed. comit. cerc. din 29 Nov. 209

Comitetul central, proc. verb. al şed. din 10 Ianuarie 1 proc. verb. al şed. din 7 Februarie 4 'proc. verb. al şed. din 7 Martie 9 proc verb. al şed. din 4 Aprile 25 proc. verb. al şed. din 2 Maiu 33

..•proc. verb. al şed. din 22 Maiu 36 proc verb. al şed. din 6 Iunie 41 proc verb. al şed- din 11 Iulie 130 proc verb. «1 şed. din 25 Iulie 149 proc verb. al şed. din 8 August 151 proc verb. al şed. din 20 August 158 proc verb. al şed. din 31 August 161

, • proc verbal al şed. din 19 Sept 165 ,,proe. verb. al şed. din 10 Octobre 175

proc verbale ale adunării generale 175 proc. verb. al şed. din 27 Octobre 182 proc. verbal al şed comitet, central

din 5 Decembre 199 proc. verb. al şed. comitet, central

din 12 Decembre 201 Comloş-Sân-Miclăuş, adunarea cerc.

din 12 Maiu 137 Concurs literar istoric, nu a întrat

nici o lucrare 152 Consistorul metropolitan din Blaj, a

primit cuota din „Lăs. I. Oltean" pentru şcoala din Cojocna 25

Cristea, Nicolau, achită taxa de membru pe viaţă 167

Curs de desemn şi pictură, Sibiiu, votarea unui ajutor 200

Dăianu, Dr. Elie, cere să se procure cărţi ed. de DSa pentru bibi. popor. 190

Dej, dir. desp. în chestia de controversă cu fostul cassar, dl FI. Hatos 44 adunarea cerc. din 29 Aug. 181

Deva, adunarea cercuală din 8 Sept. 192 Dicio-S.-Martin, în chestia arond. desp. 131 Dobra, adunarea de organisare a desp. 35

şed. comitet, cerc. din 18 Aug. 204 Făgăraş, adunarea cerc. din y Sept. 1900 12

şed. comit. cerc. din 29 Dec. 1900 13 adunarea cercuală din 28 Aug. 184 şed. comit. cerc. din 7 Sept. 185

„Fond. G. Bariţiu" funcţionarii instit. „Albina" donează K 64-24 3 donaţiune de N. Racoţa 6

Gali, Dr. losif, se înscrie membru fund. 167 Gomboş, losif, cere ca moşia remasă

după Ioan lancu să se vândă bisericii 34 Gorog, George, Orşova, donează obiecte

pentru muzeu 4

Pag. Groza, Marian, cere cărţi pentru bi

blioteca poporală din Zgribesci 12 Haţeg, dir. desp. raport anual 7

şed. comit. cerc. din 21 Iul. 157 adunarea cerc. din 11 Aug. 163

Hida-Huedin, şed. com. cerc. din 16 Febr. 36 şed. com. cerc. din 14 Maiu şi 18 Iun. 138 adunarea cercuală din 7 Iulie 163

lancu Avram, sume încassate din realităţile vândute 11, 203 colecta monumentului, sentinţa curiei 14 decisul curiei în causa colectei pen

tru monument 33 inactivarea „Fondului Avram lancu" 151 procesul contra M. Nicola 200

lancu, Ioan vândarea realităţilor re-mase dela densul 37 contractul relativ la vândarea reali

tăţilor remase 42 Industriile de artă, provederea în bud

get pe 1902 a unui stipendiu 41 Inspectorul şcol. reg., Sibiiu, cere să

se numească 2 membri în comisiunea de pensionare a învăţătorilor 133

Inventariul Asociaţiunii 105 Ioanette, Ana n. Gomboş a decedat,

disposiţii pentru vândarea realităţilor remase dela Ioan lancu ' 25 eredele seu va solvi suma de K 242*— 37

Krafit W., librăria, cont despre cărţile avute în comisiune 34

Kurescu, Ilie, Caransebeş, achită taxa de membru pe viaţă ' 7

Lipova, adunarea constituantă a desp. 28 şed. comit. cerc. din 2 Maiu 44

Loteria Casei naţionale, v. sub Casa naţională 130

Ludoş, dir. desp. înaintează raportul anual pe 1900 13 şed. comit cerc. din 17 Maiu 45 şed. comitet, cerc. din 21 Nov. 204

Lumina electrică, unele îndreptări în biroul Asociat. 11

Macicaşul ung., cererea popor. gr. cat. pentru un ajutor pe-sama şcoalei 203

Maior, Gregoriu, membru comitet, cerc. Braşov, decedat 14

Mediaş, adunarea cerc. din 2 Sept. 35 şed. comitet, cerc. din 20 Decembre 35 şed. com. cerc. din 1 Sept 192

Membrii Asociaţiunii, consemnarea lor 66 Membrii decedaţi, consemnarea lor 101 Membrii nou înscrişi, 7, 14, 29, 139, 165,

178, 204 Mercurea, organisarea despart. 6

şed. comitet, cerc. din 6 Iulie 157 Milea, Ştefan, Tilişca, decedat 4 Miulescu, Paul, cere să fie dispensat

dela constituirea desp. Torac 138 ©BCU CLUJ

Moldovan, Dr. Valeriu, presentează scrierea: „Despre cărţile funduare ţi întabulări"

Moldovan, Ioan M., pres. Asoc, a fost numit prelat domestic demisionează din postul de president

al Asociaţiunei Mocean, Emanuil, cere cărţi pentru

biblioteca şcoalei din Almaşu-mare Mociu, şed. comitet, cerc. din 3 Ian. ]

şed. comitet, cerc. din 23 Iunie J raportul anual pe 1900 J adunarea cercuală din 21 Iulie 1 şed. comitet, cerc. din 2 August /

Moceonyi, Alexandru, mulţămesce pentru condolenţă presideaza şed. comit, centr. din 27

Octobre Mocsonyi, Dr. Eugeniu, a decedat Nâseud, dir. despart, trimite raportul

anual pe 1900 Nemoian, Mina, achită taxa de membru

pe viaţă Nichita Ioan, pertractarea lăsământ. Onişor, Dr. Victor, cere să se aboneze

ex. din „Legiuirea terii noastre" reasumarea concl. refer, la procurarea

cărţii „Legiuirea terii noastre" cere preţul celor 100 ex. „Legiuirea

terii noastre" Onişor, Teodor, se Înscrie membru pe

viaţă Orade, Artemiu Sarkady, achită taxa

de m. fund. şed. comitet, cerc. din 2 Maiu adunarea cercuală din 8 Sept.

Orăştie, adunarea cerc. din 8 Nov. Oraviciana, soc. pe acţii K 600- taxă

de fund. a Casei naţionale Oraviţa, raportul anual pe 1900

şed. comitet, cerc. din 5 Sept. adunarea cercuală din 15 Sept. şed. comitet, cerc. din 19 Oct.

Oşorheiu, dir. desp. trimite raportul pe 1900 adunarea cerc. din 4 Aug.

Fanciova, şed. corn. cerc. din 26 Maiu şi 14 Iulie adunarea cerc. din 28 Aug. şi \ şed. comit. cerc. din 8 Sept. f

„Panteonul Asociaţiunii" propunere pentru editarea lui

Petran Ioan lăsămentul, raport despre starea lui

parastas pertractarea lăsămentului eredii sei legali se îndrumă de jude

cătorie la proces Popescu, Ioan, membru fundator al

Asoc, a decedat

Pag.

5 5

5 12 12 12

. f ' Pag.

153 160

161 161

162 179 179 182

189

190

201

202

Pop, Ioan, membra pe v., Domnin, dec. 7 Puşoariu, Dr. Ilarion, donează pentru

bibi. Asoc „Tel. Rom." în 40 voi. 38 cere să fie substituit pe timpul ab-sentirii din Sibiiu 45

Reifenkugel, Dr. K., reclamă „Trans.'J pentru, biblioteca univ. din Cernăuţi 41

Resctunp. felicitărilor de anul nou 5 Roman, Zinca, nu mai solvesce suma

pentru 2 stipendii „I. Roman" 199 Rara, Alexandru, stipendiat, îşi legi

timează progresul în studii 139 Satmar, agentura Seini cere ajutor 2

dir. desp. raport anual 7 şed. comitet, cerc. din 16 Maiu 44 oprirea adunării cerc. 37, 153 adunarea cerc. din 11 August 191

Schiori, M. W., procurarea unui ex. din scrierea sa „Bilder aus Rumănien" 201

Scoală civ. de fete, conf. corp. did. din 1 Ian. planul de învSţ. aprobat de minister testimoniul de cualific. al d-şoarei

Laura Vlad, instructoară în chestia rest. de didactru conferenţa din 28 Febr. revisiunile de clasă Ioan Popovici, înv. cere concediu

pe 8 slptSmâni confer, din 30 Mart., cereri pentru

dispensare de didactru conf. corp. did. din 6 Apr. conf. corp. did. din 17 Maiu raport despre examene raţiociniu şi budget conf. corp.'did. din 21 Iun. conf. corp. did. din 28 Iunie aprobarea raţioc. şi budgetului Popovici Ioan, demisionează din post.

de înv. _ 152, 179 restanţele de didactru şi taxa de în

treţinere examenele d-şoarele Mărioara Pop şi Măria Muciu-

Urechia se angajază ca instructoare Victor Păcală se alege înv. prov. d-şoara Elena Cunţan îşi îmbie con

lucrarea in serviciul şcoalei instituirea nouilor puteri did. conf. din 9 Sept. şi planul oarelor Timoteiu Popovici, cere un concediu consp. restanţelor de did. şi taxe de

întreţinere dşoara Elena Cunţan primesce an

gajamentul la şcoala civ. Conns. exmisă p. a examina chestiu

nile atinse în scris. (Nr. 886) a dlui L. Simonescu

conf. corp. did. din 31 Oct. înmulţirea oarelor de relig planul oarelor p. an. şcol. 1901—2 introducerea dşoarei Cunţan cererile p. dispens. de didactru

202

33

36

190

164

162

132

182 41

45

29 131

134

152

181

139

3 44

191 43

3 136 167 192 204

157 179

157 184

154

4 6 9

34

152

©BCU CLUJ

vin

consp. speselor pârtie, ale elevelor în 1 9 0 0 - 1

Scoale, distrib. ajutorului de K 2000-— Sebeş, şed. comit. cerc. din 15 Aug. şil

5 Sept. I adun. cerc. din 15 Sept. ( şed. comit. cerc. din 16 Sept.,-" J

Secţiunile sciinţifice liter. ale Asoc. şed. secţ. lit. din 17/30 Ian. chestia întrunirii secţ. la şed. de iarna proiect pentru stabilirea modalităţilor

editării viitoare a „Transilvaniei" regulament intern şi program de ac

ţiune pentru secţiunea literară stabilirea budgetului secţiunii lit. alegerea de sujete pentru biblioteca

poporală a Asoc. sed. secţ. istorice din 16 Apr. Secţ. istorică, chestia edit. „Trans". chestia budgetului, a programei de

acţiune, şi a membrilor coresp. Conscripţia din 1750 Lexicon toponomastic românesc şed. secţ. istorice din 16 Apr. şi ex-

pensarul refer, acestei secţiuni presentarea proces, verb. al şed. secţ.

lit. şi a celei sciinţifice în şed. corn. centr.

chestia speselor de călătorie şi a diurnelor membrilor din secţiuni

şed. secţiunii lit. din 26 Febr. chestia membrilor corespondenţi secţia lit. cere ca întrunirea secţiunii

să se facă în Octobre remuner. lucrărilor orig. ce se vor

publica în „Transilvania" consemnarea sugetelor pentru biblio

teca poporală şed. secţ. sciinţifice din 5 Maiu 1901 secţ. sciinţ. hotărîri în chestia Ee-'

gulamentului intern, stabilirea budgetului, diurnele şi remuneraţiunea refer., editarea „Transilvaniei", întregirea locurilor vacante, manuscriptul „Introducere în sciinţa

botanică" de FI. Porcius şi întrunirea secţiunilor şed. secţ. liter. din 5/18 Iun. în chestia

aprecierii critice asupra lucrărilor din 1900

şed. secţiunii liter. din 3 Iul. subiectele potrivite a fi prelucrate

pentru biblioteca popor, a Asoc. modalitatea de a nu se face prea

multe spese de călătorie din prilejul şed. secţ.

regulamentul secţiunilor şed. plenară din 14 şi 15 Iulie regulamentul desbate'rilor pentru şe

dinţele plen. com. centr. aproabă decisiunile şed.

plen. a secţ. şed. secţ. şcol. din 13 Iul.

Pag.

193

14 10

15

16 18

19 29 29

30 30 31

33

37

37 38 38

39

39

39 39

40

45

46

120 140

145

149 197

„vocaţiunea femeii rom.", lucrare intrată la concurs

cererile pentru ajutorarea şcoalelor, propunerea d. Iuliu Vuia în chestia

creării de fonduri chestia regul. intern pentru secţ. şcol., redactarea pe viitor a „Trans.", bud

getul secţiei şcol. întregirea locurilor vac. în secţ. scol., raportul secţ. scol. despre produc-

ţiunea şcol. Selişte, dir. desp. raport anual

şed. comit. cerc. din 24 Apr. şed. com. cerc. din 7 Iun. şi 1 Iul. adunarea cerc. din 14 Iul. şed. com.

cerc. din 12 Aug. Sibiiu, dir. desp. raport anual Sighişoara, dir. desp. înaintează ra

portul an. pe 1900 adunarea cerc. din 29 Iul.

Şimleu, adunarea cerc. din 1 Iul. Simonescu, Leontin, cere un concediu

de 6 sSptemâni Stanciu, Basiliu, decisul de predare jud.

în causa lăsământului Stipendiaţii A s o c , lista lor

îşi legitimează progresul în studii Stipendii vacante, publ. concursului Stipendii, conferirea lor Taxe restante pe 1900, încassarea lor Teologilor romani din B. Pesta, li se

va trimite gratuit „Transilvania" Timişoara, dir. despart, raport anual

pe 1900 Costa Mihailoviciu achită taxa de

membru pe viaţă Nicola, Dr. Enea, sfi înscrie membru

pe viaţa „Fondul cultural al despart." şed. com. cerc. din 30 Aprilie \ adunarea cercuală /

Togan, Nicolau, anunţă că se retrage din comitetul central

Torao, adunarea de organisare a desp. Turda, adunarea cercuală din 28 Iulie Unirea, soc. Românilor din Draos, se

înscrie membru ordinar. Urechia V. A., donează cărţi Vasilie, Aurel, stipendiat, îşi legitimează

progresul în studii Veoerdea, Dr. Nicolau, raport în che

stia recursurilor contra măsurării ecui-valentului

Verşeţ, sed. com. cere. din 14 Decembre 1900 şed. comitet, cerc. din 1 August adunarea cerc. din 29 August

Vlad, Laura, cere restul de salar Vuia, Dr. G. Arad, decedat

Pag.

197

198

7 43

134

159 7

137 194 180

36

12 64

154 183 199 132

201

3

3

3 6

134

190 157 163

45 2

139

26

2 157 180 133

4

203 183

©BCU CLUJ

TRANSILVANIA O R G A N U L

ASOCIAŢIUNII P E N T R U L I T E R A T U R A ROMÂNĂ ŞI C U L T U R A P O P O R U L U I ROMÂN.

Nr. I. Sibiiu, Ianuarie—Februarie 1901. Anul XXXII.

Dr. G E O R G E VUIA i .

Asociaţ iunea a îndura t o gravă pierdere. Unul dintre cei mai adicţi şi zeloşi lucrători ai ei, Dr.

George Vuia, membru corespondent al Asociaţiunii în secţiunea sciinţifică, a înceta t din viaţă la 21 Decembre 1900 în oraşul Arad .

După splendida adunare genera lă din Băile Herculane , al cărei succes în primul r end este a se mul ţămi stăruinţelor neobosite ale Doctorului Vuia, toţ i câţi l-am vecjut a tunci în deplină putere şi am ascul tat frumoasa conferenţă ce ni-a cetit-o cu voce sonoră şi cu avent juvenil , — numai la aceas tă pierdere nu ne-am pu tu t aştepta.

In anul 1899 se lăţi-se scirea, că Drul Vuia sufere de o grea boală de nervi. Ne-am bucura t deci cu toţii când l-am revec}ut la Băile Hercu lane pe deplin res taura t şi revenit la viguroasa lui act ivi tate de mai nainte . însă bucuria noas t ră a fost de scurtă durată . Grava lui boală 1-a a t aca t din nou şi cu o vehemenţă a tâ t de mare , încât Drul Vuia, sciindu-se incurabil, cu propria-i mână a pus capet suferinţelor sale.

Dr. Vuia s'a născut la anul 1850 şi a s tudiat medicina la universi tatea din Budapes ta . S'a stabilit apoi ca medic pract ic în Arad, unde a fost şi profesor de igienă la seminarul teologic şi pedagogic, iar t impul de vară îl pe t recea ca medic curan t la Băile Herculane .

1

©BCU CLUJ

Pr in căletorii mai mari şi prin serioase studii sciinţifîce, Dr. Vuia şi-a însuşit vaste cunoscinţe, şi a publicat numeroase lucrări l i terare de valoare superioară. Dînsul a fost unul dintre cei mai vechi colaboratori ai revistei noastre, în care a debuta t ancă la anul 1874 cu un interesant studiu asupra diferitelor datini pent ru aşezarea morţilor şi în deosebi asupra arderii cadavrelor (Cf. „Transilvania", an. VII . p. 2B8). I n numera l festiv al „Transilvaniei", publicat la 1894, Dr. Vuia a militat pen t ru crearea instituţiunii realisate apoi la Băile Hercu lane prin înfiinţarea secţiunilor sciinţifîce - l i terare ale Asociaţiunii, al căror membru a fost ales şi dînsul. Deosebite servicii a făcut Asociaţiunii prin recensearea scrierilor de medicină şi igienă, în t ra te la concursele publicate de această societate. (Cf. între altele critica publicată în „Transilvania", an. X X V I I , p . 105). To t în „Transilvania" a publicat în t impul mai nou o interesantă lucrare din istoria băilor (an. X X V I I I , p . 79) şi frumoasa conferenţă, ceti tă în 10 Septembre 1900 la adunarea generală a Asociaţiunii. („Trans." a. X X X I . Nr. 10.) De mare valoare sunt şi articolele de balneologie din „Enciclopedia Română" , lucrate aproape toa te de Dr. Vuia.

Afară de aceste Dr. Vuia a mai edi tat un preţios Manual de igienă, şi un studiu asupra boalelor sifilitice.

Cu ocasiunea constituirii secţiunilor sciinţifice-literare ale Asociaţiunii, în Octobre 1900, Dr. Vuia a fost ales vicepreşedinte al secţiunii sciinţifice. Dînsul a fost acela care a legat mai mul te speranţe de viitorul acestor instituţiuni, şi a fost decis a pune în serviciul lor toa te forţele sale şi în t reaga sa act ivi tate l i terară.

Soar tea însă a voit al tcum. Răpindu-1 din mijlocul nostru în floarea vieţii, a nimicit aşteptări le mari ce le-am legat de conlucrarea viitoare a acestui valoros bărba t la realisarea scopurilor Asociaţiunii. Numele lui va remâne însă neşters în sinul Asociaţiunii noastre , care va păs t ra cu pie ta te memoriei Drului Vuia adânca recunoscinţă ce i-o datoresce.

©BCU CLUJ

3

ROMÂNI LA GIMNASIUL LATINO-CATOLIC DIN BISTRIŢA.

1729-1779.

Prin mijlocirea unui prieten mi-s'a făcut posibil să public numele tu tu ror şcolarilor români, cari între anii 1729—1779 au cerce ta t gimnasiul latino-catolic din Bistri ţa. Gimnasiul acela astăzi nu mai există, au remas însă matriculele şcolarilor sei, începând din 1729. Conspectul , ce u rmează mai jos, este decopiat din matriculele originale, se înţelege estrase fiind numai numele şcolarilor români , şi nu şi ale celor de al te naţ iuni .

In fruntea matriculelor originale, cari, cum se vede din conspectul de mai jos , pent ru noi Românii sunt de mare interes şi însemnăta te , s tă u rmătoarea inscripţiune : „ Liber Studiosorum Scholas Pias Bistricienses Ab Anno 1129 frequentantium Sed primo Anno — 1144 quemadmodum exquiri ppterant inscriptorum Die 10 No- .. vembris Praefecto Scholarum pro Jwkc Anno P. Emerico a. So. Ir. r" Bapt". I a r în fruntea matriculelor din 1773, în care an a învă ţa t la şcoalele din Bistr i ţa istoricul George Şincai, s tă inscrip-ţ iunea : „Anno 1113 Sub Praefecto R. Patre Stephano lusleitner a So Emerico Scquens luventus Ad Scholas nostras confluxit Bistricienses:"

In conspectul şcolarilor, la rubrica „Clasa", se poate ved6, că diferitele clase nu sunt indicate cu numeri , cum se face astăc|i, ci cu nume, şi şi acele scur ta te . După-ce între cetitori vor fi de sigur şi de aceia, cari nu sciu ce înseamnă acele nume, îmi iau voia a le spune, că în secolii t recuţ i era dat ină să numească pe şcolarii diferitelor clase cu numele studiului principal, ce ei înveţau în respectiva clasă. Aşa d. e. pe şcolarii clasei I, în care aceştia înveţau a ceti, îi numiau „Legen te s " ; pe cei din cl. IV, unde înveţau sintaxa, „Syntaxis tae" , etc.

E drept, că nu era într 'o formă la toa te gimnasiile numera l claselor, şi aşa şi numirile diferiau; apoi e de observat şi aceea, că în decursul t impului peste to t organismul gimna-siilor a suferit mul te schimbări.

L a gimnasiul catolic din Bistri ţa ancă s'au botezat clasele cu numirile us i ta te pe atunci, numai cât acele numiri în decursul anilor s'au mai şi schimbat, şi, mai ales la clasele infe-

1* ©BCU CLUJ

4

rioare — cari corespund şcoalelor noast re e lementare şi normale de astăcfi, — s'au şi înmulţi t prin aceea, ca în câte o clasa erau diferite grupe sau secţiuni.

Spre orientare voiu enumera aci toa te numirile de clase, cari ocură dela 1729 —1779, şi ancă în şirul, în care se află însemnaţi şcolarii în conspect, începând cu clasa aşa numiţilor „Rhetores", care corespunde astăcji clasei VI g imnasia le : Ehetores, Poetae, Syntaxistae (Arithmetistae), Grammatistae, Principistae (Major es, Minores, Parvi, Parvistae), Conjugistae, Comparatistae, De-clinistae şi Legentes (Minimistae).

Numele şcolarului Anul şcol. 1729 I acobus A t i t i any 1730 P e t r u s T o h a t i 1731 Michael S imoni i

„ P e t r u s T o h a t i „ S t e p h a n u s R â c z „ Samuel Suira „ Lad i s l auş Mezzei „ I oannes Bal izu „ T h o m a s V i n n y a

1732 Michael S imoniy „ P e t r u s T o h a t i „ S t e p h a n u s Vaida „ Lad i s l auş Mezei „ A d a m u s Kob i l a „ E ranc i scus Pazenoa j

1733 P e t r u s Toha t i „ S t ephanus Vaida „ Lad i s l auş Mezei „ A d a m u s Kob i l a „ Lad i s l auş Nemeş „ Dan ie l Mârehenemi

1734 Math ias Simion B P e t r u s Toha t i „ S t ephanus Vaida

1735 S t ephanus Dragos 1736 S t e p h a n u s D r a g u s s

„ Alexander D o b r a 1737 Alexande r D o b r a

„ S t ephanus Draguss „ S t ephanus Vajda „ I oannes P a p „ Georg ius Dobra „ Alexius D u k a „ Michael D u k a „ E m a n u e l E a b a t i n

1738 Ada lb . Michalovich „ S t e p h a n u s Vajda

Clasa

Pr inc . P r inc . P r inc .

Maj. Min.

Synt . P r i n c . Maj . Min.

Gram. Maj. Min.

V

Poe t . Synt . P r i n c . Poe t . Rhe t . P o e t . R h e t .

n Poe t . Synt . Pr inc.

R h e t .

Naţiunea şi Caracterul

Ignobi l i s L i b e r t i n u s

Nobi l i s Nobi l is Nobi l is

Ignobi l is

Nobil is Ignobi l i s Nobi l is

Ignobi l is

Nobi l is Nobi l is

Ignobi l is

Nobi l is

Praenobi l i s n

Nobil is

? ? ?

Valachus Nobi l is

Locul nascerii

Burgo iens i s Toha t i ens i s Burgo iens i s Toha t i ens i s

Kozârvâr iens i s Bu rgoens i s

•a

H a r o n o q u e n s i s Bu rgoens i s

n Toha t iens i s Kaczk iens i s

H a r o n o q u e n s i s Burgo iens i s

ÎI.

Toha t iens i s Szakhiensis

H a r o n o q u e n s i s Burgo iens i s

Toha t iens i s Kaczkiens i s

Vanczfalvensis »

Balasuens is Za la tnens i s

Vanczt 'alviensis Koczkoens i s Burgov iens i s Szaiadiensis

Szamosujvâr iensis . n

Burgoens i s Ersekujvâr iens i s

Kaczkoens i s

©BCU CLUJ

5

Anul scol.

1739

1740

1741 1742

1743

n

1744

1745

1746

1747

Numele şcolarului Clasa Naţiunea si Caracterul

Spectabi l i s L i b e r t i n u s

Nobi l is ? ?

Graecus S icu lus

Valachus ?

L i b e r t i n u s Civis

L i b e r t i n u s Nobil is

» L i b e r t i n u s

Nobi l is Valachus

L i b e r t i n u s Civis

Nobi l is ? '?

Nobil is Valachus E .

L i b e r t i n u s Valachus »

Nobi l i s Va lachus »

Valachus Vajjickus

Locul nascerii

9 ?

Dobociens i s ? ? ? ? ? ? ?

K a p a c s e n s i s Z a l a t h i e n s i s Crajoviensis

Foga ras i ens i s ?

Szolondr iens is ?

Mihalfalvensis R a d n e n s i s ^ -Borgoens i s

Fogaras i ens i s Naszodiens is Borgoens i s

Naszodiens is Tordens i s

F i sku t i ens i s Kaczkoiens i s Mihalfalvensis Buda t e lkens i s

Borgoens i s S imonte lk iens is

Galaciensis Nagynav iens i s

» Galaciensis Tordens i s

Naszodiens is Tordens i s

Kaczkoiens i s ? ?

Tordens i s K a s a Galacz

? Tordens i s

? Borgoviensis

BurgOY

1738 1739

Ioannes P a p P o e t . Ioannes Mars inay Ar i th . Demet r ius P a p p Gram. P e t r u s P a p „ Ioannes P a p p Min. T h e o d o r D u m b o s k i „ Lad i s l aus P a p p Con j . T h e o d o r u s P a p p Comp. Auxenz ius Naszod i „ Andr i s Torni „ Demet r iu s Papp Synt . Georg ius D o b r a „ Ioannes F e t i „ Markus St reza „ Iohannes Pap P r inc . Io sephus Dobra Maj-A thanas iu s Naszodi „ Lad is laus Nemeş Comp. Lad i s l aus Pop „

.? P a p Danie l Dragos Minim. Mathias S t reza Synt . A thanas ius Naszodi P r inc . Gregor ius L u p Maj . Athanasius Naszodi Gram. Demet r ius Râcz „ Ioannes F i s k u t i „ Iosephus Vaida „ Lad i s l aus Nemeş Maj . Simeon Buda t e lk i „ Georg ius P a p Conj . Ph i l i ppus Vlasza „ Danie l Moldovai Comp. Deme t r i u s Sandor „ I oannes S imon „ T h e o d o r Moldovai Deci . Moyses D r a g o s s y R h e t . Nicolaus Dragossy „ Athanas ius Naszodi Synt . Deme t r i u s Racz „ Iosephus Vajda „ Alexander Vajda Pr inc . Danie l P a p p „ Demet r iu s Racz Poe t . Deme t r i u s Kasaens i s Pr inc . T h e o d o r u s Molduvai „ Michael Moldovai „ Demet r ius Racz R h e t . Demet r ius Cothensio Gram. Ioannes F e j e r „ Marcus F e j e r Princ,

Praenobi l i s ?

Nobil is n

Valachus » ? ? ? ?

Ignobi l i s Nobil is

©BCU CLUJ

6

scoî^ Numele şcolarului Clasa Naţiunea şi caracterul Locul nascerii

Deci .

P o e t Syn t . P r i n c .

Min.

Deci . Gram.

Maj . »

Comp. Minim.

Poe t . Synt . Gram.

» P r inc . Maj . Min.

E h e t . Synt .

.*> Gram.

Synt . P r inc . Min. Poet . Pr inc .

E h e t

Synt . Gram. P r inc . Maj . Conj .

Deci . L e g . E h e t

Synt . »

Gram.

Valachus

Nobilis Va lachus » »

Valachus

»

Nobil is Valachus

L i b e r t i n u s Va lachus

Mili tar is Valachus Nobi l is Va lachus

L i b e r t i n u s Valachus Nobi l is Valachus

Ignobi l i s Valachus L i b e r t i n u s Va lachus Ignobi l i s Va lachus

Nobi l is Valachus

Ignobi l is Valachus

Liber t inus Va lachus

Ignobi l i s Va lachus » »

Valachus Nobi l is Valachus

Toha tens i s Sa jokeresz tur

Kass iens i s S o m k u t a

Burgov iens i s Sz. B e n e d e k Naszodiens is

Mogyoros i Besenyo

Sz. B e n e d e k B u r g o v

P o r u m b a c h Mogyoros

Naszod Besenyo

» N a g y - B a n y a P o r u m b a k

Kaczko ?

Naszod Bessenyo

Szamosujvâr Boncz-Nyi resens i s

Sosmezoensis Tordens i s Tohatensis"

Naszodiens is

? ?

Naszod Kozârvâr

Ignobil is Va lachus Nobi l is Va lachus

Ke re sz tu r Dobokiens i s

„ „ Naszodiensis . „ „ Ka lanens i s „ „ Kolozs-Kal jauens is

L i b e r t i n u s Va lachus Sz. B e n e d e k „ „ Sz. Mar t ino .

Nobil is Va lachus Ignobil is Valachus

Nobil is Valachus

Nobi l is Va lachus

S u b d i t u s Va lachus

K a c z k o Szâsz-Nyiresensis

Fe l lak iens is ?

Mogyoros i ensis Udvarhe lyens i s

Ko los Sz. Mâr ton Ko los Sz. Mâr ton

Kozâ rvâ r Szen t B e n e d e k

1747 Mar t inus T o h a t i „ A d a l b e r t u s Ko losva r i

1748 Deme t r i u s K a s s a y „ Danie l B u t y â n „ Markus F e j e r „ I oannes H a t o s „ "Wolfgangus Naszodi „ Mar t inus T o h a t i „ J o s e p h u s D e m e t e r

1749 Ioannes H â t o s „ Marcus F e j e r „ Theodor . P u r u m b â k y „ Mar t inus T o h a t i „ "Wolfgangus Naszodi „ J o s e p h u s Demete r „ "Wolfgangus 01 ah

1750 Nicolaus P reda „ Theodor . P o r u m b a k i „ Ioannes Va ida „ Ioannes H â t o s „ "Wolfgangus Naszodi „ J o s e p h u s Deme te r „ Georg ius B o r b e l y

1751 Georg ius K a p i t â n y „ Cons t an t inus Ny iko ra „ I oannes H a t o s „ Arsen ius Toha t i „ "Wolfgangus Naszodi

1752 Wol fgangus Naszodi „ J o s e p h u s Deme te r „ S t ephanus Urszuj

1753 "Wolfgangus Naszodi „ F r a n c i s c u s E â c z „ Ga briei E â c z „ J o h a n n e s Keresz tu r i

1754 A r t h e m i u s Toha t i „ Wolff. Naszodi „ "Wolffg. Ka lyan i „ A b r a h a m K a l y a n i „; Georg ius P a p p „ Ionas K a l y a n i „ P e t r u s Vajda „ A n t o . Vazill „ L a d i s . H a t o s „ T h o m a s Va ida

1755 Ar themius T o h a t i „ Zahar i a s P a p „ A b r a h a m u s Ka jan „ "Wolfgangus K a j a n „ F r a n c i s c u s E â c z „ Georg ius P a p

©BCU CLUJ

7

Numele şcolarului Clasa Naţiunea şi Caracterul

Nobil is Va lachus

L i b e r t i n u s Valachus Nobil is Va lachus

L i b a r t i n u s Valachus Subd i tus Va lachus Ignobi l i s Va lachus Nobil is Va lachus

Ignobi l is Va lachus Nobi l is Valachus

" . >!

Ignobi l is Va lachus Nobi l is Va lachus

? ?

Ignobi l i s Va lachus Nobi l is Va lachus

Subd i tus Va lachus L i b e r t i n u s Va lachus

Nobi l is Va lachus

L i b e r t i n u s Va lachus Nobil is Va lachus


Ignobi l i s Valachus Nobi l is Valachus

Locul nascerii

L i b e r t i n u s Valachus Szamosujvar iens is „ „ Szâsznyir iensis „ „ Kl i te l iens is

Szâszmir iensis

Nobil is Valachus


Trans i lvanus Bi lakiens is

Magyarosiensis Naszodiensis Kaczkoens i s Kl i te l iens is

„ „ Szâszmir iensis Nobi l is Ya lacbus Nagynyulas ienş i ş

Nobil is Va lachus L i b e r t i n u s Va lachus

1755 G-eorgius Râcz „ „ Alexius Va ida P r i n c . „ I g n a t Ka lyan i „ „ Ioannes Râcz Maj . „ Lad i s l aus Boczel „ „ Lad i s l aus Vassi l „ „ Nicolaus Râcz „ „ Pe t rus P a p p „ „ Lad i s l aus H a t o s Conj . „ Theodorus Naszodi „ ,, An ton ius Va ida „ „ - Georgius Tohâ t i „

T h e o d o r u s P a p p „ „ Phi l ip pus P a p p -Leg-„ Gabr ie l P a p p „

1756 Ioannes K o r p e r d i Poe t . „ F r a n c i s c u s Râcz Synt . „ Gabr ie l Râcz „ ' „ I o a n n e s L u p s a i P r inc . „ Ioannes Râcz „ „ Lad i s l aus Bocze l „ Lad i s l aus Vassi l „ „ Michael Râcz „ „ P e t r u s P a p p „ „ P e t r u s Va jda ,. „ T h e o d o r u s Naszodi Maj. „ Lad i s l aus H a t o s „ „ A n t h o n i u s Vajda „ „ Georg ius Tohâ t i „ „ Gabr ie l B a r t a Com. „ Ioannes P a p p „ „ Danie l P a p p „ „ Mar t inus P a p p Deci .

1757 Demet r ius Boerfalvi Rhe t . „ F r a n c i s c u s Râcz Poet . „ Gabr ie l Râcz Poet . „ Georg ius Râcz „ „ Ioannes Râcz Gram. „ Lad i s l aus Boczel „ „ P e t r u s P a p „ „ Ioannes Lupesa j ., „ Lad i s l aus H o r a „ „ Michael Racz „ „ Wol fgangus S imon „ „ Lad i s l aus H a t t o s Pr inc . „ G-eorgius Magyaross i „ „ T h e o d o r u s Naszodi „ „ A n t h o n i u s Vajda „ „ W o l f g a n g u s Lupesa j „ „ Theodorus P a p Min. „ Gabr ie l Borşa »

Kozâ rvâ r Orbaiensis S. Mar t ino

Kozârvâr iens i s Keresz the lyens i s Szâsznyi resens is

E rked iens i s Szâsznyiresensis

Fel lakiens is Naszodiens is

Kofcensis Magiaros iens is

S zâsznyiresiensis ? ?

Trans i lvanus Kozârvâr iens i s

» Kle tes iens i s

Kozârvâr iens i s Keresz the lyens i s Szâsznyiresensis

E rked iens i s Szâsznyires iens is

Koka i ens i s Naszodiens is Fe lek iens i s

Kaczkoiens i s Magyaros iens i s

Nagy-Uj lakiensis Zagra iens is

» Balasf 'alvensis Ebesfa lvens is Kozârvâr iens i s

©BCU CLUJ

8

Numele şcolarului Anul şcol.

1757 Gabr ie l Va jda „ Demet r iu s Ga lben „ Mar t inus Pap „ I oannes P a p a T h e o d o r u s L u p e „ I oannes H a j d u k „ Ioannes P a p „ I oannes P a s t o r „ Theodorus H a j d u k „ S imeon P a p „ I oannes Nemeş

1758 F r a n c i s c u s R â c z „ Gabr ie l Râcz „ Georg ius Râcz „ Ioannes Râcz „ I oannes L u p s a i „ Lad i s l auş Boczel „ S imion P u s k a s „ Cyri l lus Toha t i „ Lad i s l auş H â t o s a Lad i s l auş H o s u „ Wol fgangus L u p s a i „ Gabr ie l Vajda „ Gabr ie l B o r s a „ Mathaeus Grâd „ I oannes G r a m a „ T h e o d o r u s L u p e „ I oannes H a j d u k „ Ioannes Pas to r „ T h e o d o r u s H a j d u k „ Matheus F l o r e

1759 P e t r u s Iood i Georg ius T o h a t i I oannes Racz Lad i s l auş H a t o s Lad i s l auş H o r a Lad i s l auş Bocel W o l f g a n g u s L u p s a i Georg ius Râcz Gabr ie l Vajda Gabr ie l B o r s a

Matheus G r â d Ioannes G r a m m a T h e o d o r u s L u p e Ioannes H a j d u k Ioannes Pas to r

Lad i s l auş H o r h o n d a r Nicolaus R a d i Simjon P a p p

Clasa

Min.

Con j .

Comp .

Naţiunea si Caracterul Locul nascerii

R h e t .

Syn t .

Gram.

Pr inc .

Maj .

M m . C o m p .

n

L e g . Rhe t . Synt .

Gram.

P r inc . n

Min.

Nobi l i s Va lachus L i b e r t i n u s Va lachus

» » Nobil is Va lachus

L i b e r t i n u s Va lachus P lebeus Va lachus

L i b e r t i n u s Va lachus P lebeus Va lachus

TI _ ))

L i b e r t i n u s Valachus

Nobi l is Valachus

Kaczkoens i s Trans i lvanus

Nagynyulas iens i s Bis t r ic iens is

Trans i lvanus Kozarvar iens i s

L i b e r t i n u s Valachus Kesahens i s Nobi l is Valachus Tordens i s

„' ,, Sanc to-Georg iens i s L i b e r t i n u s Valachus Magyaros iens is

Subd i tu s Valachus L i b e r t i n u s Valachus Nobil is g raec i r i tus

S u b d i t u s graec i r i tus L i b e r t i n u s graec i r i tus

Nobi l is Valachus L i b e r t i n u s Va lachus

Nobi l is Valachus

Ignobi l is Valachus Nobi l is Valachus


Subd i tu s Va lachus L i b e r t i n u s Va lachus

Nobilis Va lachus Libertinus Valachus

Bilakiens is Szolnokiensis

Kete l iens i s Kaozkoiens is

Nagynyulas iens i s Szaosalensis

Nagynyulas iens i s

Bi lak Bis t r ic iens is

Bi lak ?

Maramarosiensis Agriensis

Magyaros i Koza rva r

Fe l l ak Szasznyires-Szeretfalva

Kese ly Balasva lvens is

Kaczkoens i s Nagynyu las i

ex Marmatia Szaczkal

Nagynyu la s i

Bi lak Bist r ic iensis

Com. Dob. ex St. Georgio

Fogaras iens i s Szt, Mar t ino

©BCU CLUJ

9

Anul scol.

1761

1762

Numele şcolarului Clasa

Syn t .

Gram. Maj .

Min.

Conj .

L e g .

Rhe t . Poet .

Synt. Pr inc .

Maj. »

Conj . Comp.

Dec .

L e g . Rhe t .

Georg ius Râcz „ Matheus Grad „ S t e p h a n u s Szaplonczai Synt . Ioannes Zagra i G-eorgius Molnâr Ioannes P a p p „ P rocop ius Vlâd „ Ioannes B u d Maj .

Pr inc .


Nobil is Va lachus Ignobil is Va lachus

L i b e r t i n u s Va lachus Ignobi l is Va lachus Nobil is Valachus

Ignobi l i s Va lachus

Locul nascerii

Nobil is Va lachus Ignobi l i s Va lachus

L i b e r t i n u s Va lachus Ignobi l i s Valachus

? ?

Nobi l is Va lachus

Marm. Iod Bis t r ic iens is Szt. Georgio

Fogaras iens i s Uzonyiens i s

Kap jan iens i s Szt. Mar t ino Bis t r ic iensis

? ?

Kese l iens is „ _ „ Magyaros

Ignobi l is Valachus Balasfalviensis L i b e r Va lachus Marm. Rosal iens is

„ „ Marm. Szacsal iensis Nobil is Valachus Marm. K o n y h e n s i s

Ignobi l i s Va lachus Zagra i Nobil is Va lachus Marm. Iood

11 11 V 11

Ignobil is Va lachus U z o n Nobi l i s Va lachus Kassa i

Marm. Szelestjensis Ignobi l i s Va lachus

Nobil is Valachus ii ii

Ignobi l i s Va lachus Nobi l is Va lachus

Bodnens i s Uzon

Bis t r ic iens is T o h a t

.". Bis t r ic iens is

T o h a t Magyaros

Hunyad Balâsfalvensis

Marm. Szâcsâl

L i b e r t i n u s Valachus Nobi l is Va lachus

., „ Marm. K o n y h e n s i s L i b e r t i n u s Valachus Zagrens i s

„ „ Sepsi -Uzoniensis „ Somkerek

Nobi l is Va lachus Marm. Szelesze „ „ MagyarLapog iens j s

1759 1760

T h e o d o r u s H a j d u k Min. Lad i s l aus H o r a Poe t . Lad i s l aus Boeze l „ Wol fgangus L u p s a i Gabr ie l B o r s a Gabr ie l Vajda Georgius Râcz Georgius Tohâ t i

S t e p h a n u s Szaploncsa i Ioannes Zagra i Ioannes Pas to r Ioannes Bis t r icza i Nice tas P a p p Ioannes H a j d u k Lad i s l aus H o r h o n d â r Nicolaus Sorban Georgius Molnâr Demet r ius Ursu l ly Simion P a p p Theodorus H a j d u k Demet r iu s P a p p Ioannes H o r h o n d â r W o l f g a n g u s L u p s a i G-eorgius Tohâ t i Georg ius Râcz Lad i s l aus P a p p Matheus Grâd S t ephanus Szaplonczaj Ioannes Zagra i Nice tas Bal lya Nice tas P a p Georgius Molnar W o l f g a n g u s K a s s a y P rocop ius Vlad Ioannes B u t Ioannes Molnar Lad i s l aus H o r h o n d â r Georg ius Tohâ t i I oannes Tohâ t i Simeon P a p P a u l u s Tohâ t i Georgius Tohâ t i

L i b e r t i n u s Va lachus Ignobi l is Valachus Nobil is Valachus


L i b e r t i n u s Valachus

Bi lak Szâszmir iensis

Szeretfalva Kese ly

Nagynyu la s Kaczko

Balasfalva Mogyoros

Maramarosiensis Konylia

Zagra iens is Bis t r ic iens is

©BCU CLUJ

10

^)co\ Numele şcolarului Clasa Naţiunea şi Caracterul Locul nascerii

Maj.

Con j .

Deci .

E h e t . Gram.

n Pr inc .

Maj.

Conj .

Comp. Deci.

L i b e r t i n u s Valachus Nobi l is g raecus

Nobi l i s Va lachus

Poet .

Synt . Gram.

»

P r i n c .

Maj .

Conj . Comp.

Deci. n

E h e t . Synt .

» Gram.

Uzoniens i s Pogaras iens i s

Kassa iens i s B u d a t e l e k

Toha t iens i s

L i b e r t i n u s Valachus Bi lakiens is

Nobi l is Va lachus L i b e r t i n u s Va lachus

Nobilis Va lachus L i b e r t i n u s Va lachus

Nobi l is Valachus L i b e r t i n u s Valachus

Ignobi l is Valachus L i b e r t i n u s Va lachus

Nobi l is Valachus n _ »

Libe r t i nus Valachus

Nobil is Va lachus L i b e r t i n u s Valachus Va lachus L i b e r t i n u s

Ignobil is Va lachus Valachus L i b e r t i n u s

Valachus Nobi l i s Va lachus L i b e r t i n u s

Valachus Nobi l is


Nobi l is Va lachus L i b e r t i n u s Va lachus

)) 1! !) 1!

Ignobi l is Valachus Nobi l is Va lachus

Toha t iens i s Zagr iens i s

Mogyoroş iens is Somkerek

Foga ra s i ens i s Zsukens i s

Marm. Szel is tye Kassa iens i s Bi lakiens is

Magyar L â p o s Albafâjensis Buda t e l ek

Toha t iens i s Marm. Iodensis

Szalvensis P i sku t i ens i s Toha t iens i s

Naszodiens is F o g a r a s

Fuzku t i ens i s Dob . Gobrens i s

Szarmasiens is Gobrens i s

Marm. Pe t rova K a l y â n

Foga ras i ens i s Zsukens i s

:aiensis Bi lakiensis M. L â p o s B u d a t e l k e

Desaknens i s Marm. Iodens is

F i sku t i ens i s D o b . Gobrens i s

Gobrens i s L a r g e n s i s

Olâh L â p o s D o b . Borsens i s

K a l y a n Al. Z s u k

Kassa i Ehothner i s i ş

1762 Ioannes Molnâr „ Nicolaus S o r b a n y „ W o l f g a n g u s Kassa i „ Alexander P a p p „ Georgius Toha t i „ Ioannes T o h a t i „ Georg ius P a p p „ Nicolaus P a p p „ Pau l lus Toha t i „ I oannes Zinvele „ Georg ius Toha t i „ Ioannes P a p p

1763 Nicolaus Sorbâny „ Michael T im and i „ P rocop ius Vlâd „ Wol fgangus Kassa i „ Georg ius Papp „ Ioannes B u d „ Demet r iu s Urszu ly „ A lexande r P a p p „ Ioannes Tohati „ Iosephus Gorzo „ Ioannes Zinvele „ Alexander Ujdeâk „ Georgius Tohati „ Georgius P a p p „ Ioannes H a n g o s s „ Ioannes P a p p „ L a d i s l a u s P a p p „ „ E z e r g o m b o s „ Nicolaus P a p p

1764 Ioannes Pe t rova i „ Wol fg . Ka lyan i „ Nicolaus Sorbân „ Michail T imand i

'„ Wolfg . Kassa i „ Gregor ius P a p p „ Ioannes B u d „ Alexander P a p p „ Andre i Moldovan „ Iosephus Gorzo „ Alexander P a p p „ Nicolaus Papp „ Lad i s l aus Papp „ L a u r e n t i u s K o m a n „ Ma t theus K o m a n „ P e t r u s K u r t a n

1765 Wol fgang . K a l y a n y „ Michael T h i m a n d i „ Wol fg . K a s s a y „ Johannes B u d a i

©BCU CLUJ

11

fcoî^ Numele şcolarului Clasa

P a r v . Conj .

Comp. L e g . Rhe t . Poe t . Syn t

Gram. Pr inc .

Maj .

Deci. Poe t .

Synt . P r i n c . Deci.

Rhe t .

P o e t . Synt .

Gram. »

Parv . Comp.

n

Rhe t . n

Synt . Gram. P r inc . Maj .


Nobi l i s Va lachus Ignobi l is Valachus

Nobilis Va lachus Valachus Poppon i s filius

Va lachus Nobi l is

Va lachus L i b e r t i n u s Valachus Nobi l i s

Valachus L i b e r t i n u s

Va lachus Nobi l is

Locul nascerii

Mateiensis Keszoens is

Ka l i an Kassa i

Mezo-Szt . -Mârton Bi lak /

R o d n e n s i s / Al . -Suk

Buda t e l ek F izku t i ens i s

K a p j o n Mate iens is

Va lachus L i b e r t i n u s Dob. Kappa iens i s Va lachus Nobi l is

Valachus Ignobil is Nobi l is Va lachus


Nobi l i s Va lachus L i b e r Va lachus

Nobi l i s Va lachus Ignobi l i s Va lachus

Nobi l i s Va lachus Ignobi l is Valachus

Kozâ rvâ r Mezo-Szt . -Mârton

Bi lakiens is Al . -Suk

R o d n e n s i s — Mateiensis

? Szt . -Marton Bi lakiens is

Oriensis Bis t r ic iens is

Buda te lkens i s F i seku t i ens i s Mathe iens is

Kozârvâr iens i s Bikisensis

Mil i tar is Va lachus Ignobi l is Valachus Nobil is Valachus


Nobi l i s Valachus

Ignobi l is Va lachus

N a s z o d i e n s i s -Telcs iensis Kecs iens is Szel is t iensis Bi lakiensis

Bis t r ic iens is Kaczkoviens is

» K o z â r v â r - » Bikiens is

Min, Libertinus Valacljuş

Valachus P o p p o n i s filius Ignobi l is Valachus

Bi lach Marmaros

Buda te lkens i s Deesens is

F i izkut iens is K a p p o r i

1765 Georg ius P a p p „ Iosephus Gorzo „ Alexander P a p p „ A n d r e y Moldovan „ Alexander P a p p „ Nicolaus P a p p „ Lad i s l aus P a p p „ L a u r e n t i u s K o m a n „ Ioannes Râcz „ Lad i s l aus P a p p

1766 "Wolfgangus Kal ian i „ W o l f g a n g u s Kassa i „ David Kal l iani „ Gregor ius Pap „ Ioannes B u d a i „ Michael T i m a n d i „ A n d r e a s Moldovan „ Alexander Pap „ Nicolaus Pap „ Ioannes Râcz „ Lad i s l aus Pap „ Alexander Racz

1767 Dav id Ka l i an i „ Gregor P a p p „ Michael T i m a n d i „ Ioannes Buda j „ Ioannes Racz „ Simion L u p s a i

1768 David Kal ian i „ Georg ius P a p p „ Iosephus P a p p „ Ioannes Buda j „ A lexande r Papp „ Alexande r F i s z k u t i

f „ Ioanes Râcz „ Alexander R â c z „ Alexander P a p p „ Ioannes P a p p „ Bazi l ius Geyza „ Nicolaus P a p p „ Pe t rus Ba l to

Pe t rus Udvar i 1769 Athanas ius Moldovan

„ Gregor ius P a p p „ Ioannes Buda j „ Ioannes Râcz „ Pe t rus Râcz „ A lexande r Râcz „ Alexander P a p p „ Ioannes P a p p „ Basi l ius Geyza,

Gram. P r inc .

©BCU CLUJ

12

Anul scol. Numele şcolarului

1769 Pe t rus B e r t a y n a Theodorus Brassa i a Ioannes P a p p „ Ioannes L u p e „ Iosephus K o z m a „ Pe t rus U d v a r i „ P in tya P o p i t z a n „ Theodor . Nemeş

1770 Ioannes E a c z „ Cyrus P a p p B Ioannes B r i n t s e k „ Alexander P a p p „ îoannes P a p p „ Ioannes Mâ the „ Basi l ius Geyza „ Ioannes L u p e „ Ioannes K o z m a „ Theodorus Nemeş „ Ioannes P a p p „ Ioannes Z e g r â n „ A thanas ius P a p p „ P in tya P o p i c z a n

1771 Gabriel S imony „ Ioannes E â c z „ Cyrus P a p p „ P e t r u s E â c z „ Ioannes P a p p „ Ioannes Mathe „ Georg ius P rodâny „ Alexander P a p p „ Alexander E â c z „ Ioan K o z m a „ Ioan . P a p p „ Ioan . Papp „ Ioan . B e g r â n y „ Pau lus Toha t i „ Athana . P a p p

1772 Alexander Papp „ Ioannes Mate „ Georgius K u p s a „ Ioannes K o z m a „ Ioannes Papp „ Ioannes Zeg ran „ Pau lus Toha t i „ A thanas ius P a p p

1773 El ias B r a t a n „ Cons t an t inus B u d a i „ Georg ius Sinkai „ Ioannes Medan „ Pe t rus E â c z „ Simeon B u t y â n

Clasa

Min. »

Conj . Comp.

n

Deci.

Syn t . Gram.

» P r inc .

»

Maj .

Comp. Deci.

E h e t . P o e t . Synt .

Gram.

Pr inc .

Conj .

Syn t .


Ignobi l is Valachus

Nobi l is Va lachus Ignobi l is Valachus

n n

Nobil is Va lachus Ignobi l is Va lachus

Gram. Maj .

Nobi l i s Valachus

" " Ignobil is Va lachus

Nobil is Valachus n n

Ignobi l is Va lachus Nobil is Valachus Militaris Valachus Ignobi l is Va lachus

n »

Militaris Va lachus Nobilis Va lachus

L i b e r t i n u s Va lachus Ignobi l i s Va lachus

L i b e r t i n u s Va lachus Ignobi l i s Valachus Nobi l is Valachus

L i b e r t i n u s Valachus Milis Limi taneus Valachus

Gram. Inqui l l inus Va lachus „ Ignobi l is Va lachus

Conj . Inqui l l inus Va lachus E h e t . Nobil is Valachus un i tus

Locul nascerii

Ujfalusiensis Saboniens is

Ujfalusiensis Galacz

Buza iens i s Ke te l ly Vara rea

Al. B u d a k Sajo-Keresz tur

Bi lakiens is ?

Bik i s 5) ?

Bikis Galacz B u z a

Al . Budak Buda te lkens i s

Galacz Bis t r ic iens is

Vara rea Colos

St. Georgiensis Sajo-Keresztur

D o b . Ujfaluensis Kozâ rvâ r

Bik is iens is ?

Fi izes Bikis iens is K o z a r v a r

B u z a N a g y - F a l u Sto. Andreo Bi lakiens is

Mogyoros iens is Bis t r ic iens is Bikis iens is Ormenyes

Nicola B u z a

Nagy-Fa lu Bi lag T o h â t

Bis t r icz Kovass

Nagy-Sonko ly Mezo-Samon

M o g o r a ^ . , -Kozarvar iens i s N a g v - S o n k o l y

©BCU CLUJ

13

Anul şcol.

1774

1775

1776

Maj

Numele şcolarului Clasa Naţiunea şi Caracterul Locul nascerii

R h e t Nobi l i s Valachus un i tus Poet . Nobi l is Vu lachus Syn t . Ignobi l i s Va lachus

„ Nobi l i s Va lachus Gram. Ignobi l i s Va lachus

„ Ignobi l is Va lachus schismat ic Maj. Parv. Ignobi l i s Va lachus

Conj .

Gothard Ormenyes

Fe l so -Bânya Nyiko la

B u z a B i l ak Uj lak

Mogyoros Sz. A n d r a s

Kaj la Mogyoros Ormenyes

„ „ „ K r a k o (Sed. Şicul.) Synt . „ „ Szekulaj

„ „ „ Szen t Ivan Gram. Valachus ignobi l is un i tus ?

B u z a „ Valachus ignobi l is schismat icus Bi lak

Pr inc . Va lachus ignobi l is un i tus Bis t r ic iens i s „ Uj lak

„ . . „ Magyaros Parv. Valachus igno bilis ca thol icus Sz. Andrâ s

Valachus ignobi l is un i tus

n Deci . B h e t . Va lachus un i tu s

Poet . Synt .

Conj . „ „ „ Magyaros Deci . Va lachus Ignobi l i s Szilvas

F i s z k u t „ „ „ Dis t r . B i s t r i c iens i s

Szilvâs_ Ien ts iens i s Ormenyes Szt . I v â n y

Pa la tka -Kolos Ormenyes

Fi izes B u z a B i l ak

Gram. Va lachus Ignobi l is K a t o n a - K o l o s T o h a t

Pr inc . „ „ Dis t r . Bis t r ic iens is -„ „ „ Szt. Andrâ s

Maj. Parv . „ „ Olâh-Lâpos Con j . „ „ F i s z k u t

„ „ Magyaros Dis t r . Bis t r ic iens is

Va lachus Nobil is Va lachus Ignobi l is Va lachus Nobi l i s

Valachus Ignobi l i s Va lachus Mili tar is Va lachus Ignobi l i s

Va lachus ignobi l is schism.

Comp.

Bhe t .

Poe t . Valachus Nobilis

Valachus Ignobilis

» ?

K a t o n a - K o l o s Gal la tz

Fi izesiensis Kozmas iens i s

Buza

Stephanus Getzi Ioannes Mate F ranc i scus K a t o n a Georgius K u p s a Ioannes K o z m a Ioannes Zeg ran Iosephus Pap Pauius Tohati Ioannes Pap S tephanus Veres Ioannes Tohati Ioannes Mâ the Sa lamon N a g y Gabr ie l Madân Ioannes F o g a r a s i Deme t r i u s An ta l Ioannes K o z m a Ioannes Z e g r a n Athanas ius Pap Iosephus Pap Paulus Tohati Ioannes Pap Iacobus Madan Ioannes Tohati Basi l ius R â t z Ioannes F i s z k u t i Ioanes Oltyân Ioannes B â t z Teodorus B u t t y â n Te odo rus Ormenyesan Ioannes F o g a r a s s y Alexander L â b o s Demete r N a g y Georg . P rodâny Ioann. K o z m a Ioann . Z e g r a n Iosephus Papp Paulus Tohati Athanas ius Papp Ioannes P a p p Georg ius P a p p Ioannes F i s z k u t i I oannes Tohat i Ioannes Ol l tyan Te odo rus B u t y â n T h o m a s Moldovan Alexander P a p p S imon F a r k a s Georg ius P rodâny Georg ius Paska Ioannes K o z m a

1773

©BCU CLUJ

14

Anul şcol. Numele şcolarului Clasa Naţiunea şi Caracterul Locul nascerii

1777

1778

S imion Pap T h e o d o r u s Orosz I o s e p h u s B r i n t s a n Matheus P a p p Athanas ius Papp I acobus Madân Ioannes P a p p P a u l u s Toha t i Tomas Molduvan Ioannes Oi tyan Theodorus Madan Theodorus B u t y a n Alexander P a p p I saacus Constantinffy S imon F a r k a s S t e p h a n u s R â t z Basi l ius P a p p Pe t rus Gyu lay Georg ius P rodâny Ioannes K o z m a Simeon P a p p T h e o d o r u s Orosz Iosephus B r i n t s a n Matheus P a p p Iosephus Papp Gabrie l Vajda Iacobus M a d â n Paul lus Tohati Athanas iu s Pap Ioannes Mar inca T h o m a s Moldovân Ioannes Oi tyan Ioannes T o h â t y T h e o d o r u s B u t y â n T h e o d o r u s Madân Alexander P a p E l i a s Vajda Isaacus Cons t an t i n Simon F a r k a s Basi l ius P a p sen. Bas i l ius P a p j u n . Zachar ias P a p S t e p h a n u s R â t z Georg ius Veres Iosephus Br in t san Matheus Papp Iosephus P a p p Theodorus Orosz Gabr ie l Vajda I acobus M a d â n y Paul lus Tohati

Poe t . Valachus Nobi l is I l lyesfalvensis „ Va lachus Ignobi l is Nemeth iens i s

Syn t . „ „ Alb . Balâsfa lvensis „ „ Nemeth iens i s „ „ Distr . Bis t r ic iens i s

Va lachus Nobil is g raec i r i tus Bâ lvanyos Valachus Ignobi l i s St.;^Andrasiensis

„ „ Toha t iens i s Dis t r . Bis t r ic iens is

n Gram.

P r i n c . Maj . P

Conj .

Deci . Rhe t .

P o e t .

Synt .

Gram.

Pr inc . n TI

Maj. n

n

Deci.

L e g .

Rhe t . 71

n

Poet .

Va lachus Nobil is Bâlvânfa lu (Szoln.) Valachus Ignobi l i s Dis t r . Bis t r ic .

„ „ Ka tona-Colos Valachus Nobi l is Szamosujvâr Va lachus Ignobi l i s Gal la tz iensis Valachus Nobil is ?

Valachus Ignobi l is F e k e t e Cot tu Colos Va lachus Nobi l is Rodnens i s

Va lachus Ignobi l is Fi izes iensis „ B u z a

Valachus Nobi l i s Il lyesfalv. Va lachus Ignobi l i s Kozarvar iens i s

„ „ A lb . Balasfalviensis „ „ Nemeth iens i s „ „ Ka tan i ens i s Colos

Va lachus Nobi l is Marmat i a „ „ Bâ lvânyvâros

Valachus Ignobi l i s Toha t iens i s „ „ Bis t r ic iens i s „ B Mar. But fa lvens is „ Bis t r ic iens is

Valachus Ignobi l i s Bis t r ic iensis „ „ Mogyoros iens is

Dis t r . Bis t r ic . B a l v a n

K a t o n a - K o l o s . Marm. Butfalvensis

Szamosujvâr Galacziensis

Szt. Mar toniens is Ke tsed iens i s

Valachus Nobi l is V V

V 0

Valachus Ignobi l i s » »

Valachus Nobi l is

Valachus Ignobi l i s Valachus Nobi l is

Valachus Ignobi l i s

Valachus Nobi l is

Va lachus Ignobi l i s

Dis t r . Bis t r ic . Bis t r ic iens is

Balâsfalvensis Nemeth iens i s

Ka tonens i s Alb . Kozarvar iens i s Butfa lv . Marm.

Bâ lvânyvâros Sol. Tohatiensis

1776

©BCU CLUJ

16

Anul scol. Numele şcolarului Clasa Naţiunea si Caracterul Locul naseerii

1779

Thomas Molduvan Ioan. Ol tyan Ioan T o h a t y Theodorus B u t y â n T h e o d o r u s Madân

Alexande r P a p p El ias Vajda S imon F a r k a s

Alexander Szabo Basi l ius P a p p Zachar ias P a p p A n d r e a s P a p p Basi l ius Szen tmâr tony Georg ius Veres Cyri l lus P a p p Matheus P a p p lacobus Madân Pau l lus Tohâ t i T h o m a s Molduvan Ioannes Ol tyân T h e o d o r u s B u t y â n Theodorus Madan Alexander P a p Simion F a r k a s Alexander Szabo Basi l ius P a p p S t ephanus Racz Zachar ias Papp Andreas P a p p Basi l ius Szen tmâr ton i Georg ius Veres A r o n Szabo C David Papp Gregor ius P a p p Georgius Czibak Ioannes B l a g a Mat theus P a p p Pe t rus P a p p

Synt . Va lachus Ignob i l i s Bis t r ic iens is

V

n n

Princ .

M a j .

Comp.

E h e t . n

Poet . Synt .

Gram.

Pr inc .

Maj.

onj .

Va lachus Nobil is


Mogyoros iens is Bis t r ic ia

Bâlvânyos Katonensis Kolozsensis

Mar. Butfa lv . Galaczensis

Faragoiensis » » Kolosiensis

Valachus Nobi l is Ke t sed iens i s Kol . „ , Ke t sed iens i s „ „ Kiscegiens is Colos.

Szemma. D o b o c . Bis t r ic iensis

Mihesiensis Col. Balâsfalv. (Dob.) Bâ lvânyos Sol .

Tohâ t i ens i s Bis t r ic iens is

Va lachus Ignobi l i s Va lachus Nobi l i s

Va lachus Ignobi l i s

Valachus Nobi l is

Valachus Ignobi l i s » B . .

Valachus Nobi l i s


Valachus Nobi l i s

Dis t r . Bis t r ic . Bâlvânyos Varaly

K a t o n e n s i s Galaczensis

Fa rago iens i s Col. Ke t sed iens i s Col. Dis t r . B is t r i c ien .

Ke t sed iens i s Kisczegiens is Szen t Mar ton Bis t r ic iens is Fa rago iens i s K a t o n e n s i s

F a r a g o i Mihesiensis D o b .

Kisczeg i Colos. Balâsfalv. D o b .

P in tek iens i s

Observări: îna in te de toa te e de r emarca t numerul , după împrejurări , considerabil al Bomânilor, cari cercetau şcoalele, mai ales în acel t imp vitreg pent ru poporul nostru neîndreptăţi t , când iobagii nici nu-şi pu teau tr imite copiii la scoale, fără învoirea domnilor de ţeară .

Cum se vede, elevii erau aduşi la Bistr i ţa din toa te părţile Ardealului , pană şi din părţi le Abrudului şi ale Făgăraşului .

1778

©BCU CLUJ

16

Numele elevilor în mare par te sunt schimonosite şi ma-ghiarisate, după cum pe atunci era us să se facă la şcoalele catolicilor cu şcolarii nemaghia r i ; apoi numele localităţilor sunt de multe ori fals induse şi scrise, to t aşa aflăm modificări arbi t rare la rubrica caracterului .

Spre exemplu : pe Lupşai îl scriau Lupesa j ; Moldovan '= Molduvân; N icoa ră=Nyiko ra ; B o h o ţ e l = B o c z e l ; Brencian = Br in t sân ; B u t e a n = B u t y a n , etc.

Apoi aflăm nume c a : Gk>rz6, Puskâs , Bar ta , Hajduk, Geyza, Katona , Veres, Nagy, Lâbos, Farkas , Orosz, Gyulai, Czibak, Korperdi , Kassay, Borbely, Brassai, Timandi , Szap-loczai, Boerfalvi, Petrovai , Kolosvâri, Fogarasi , Ujdeâk şi Ezer-gombos, însemnate la rubrica caracterului şi a naţ iunei apriat cu numirea „Valachus", şi aceasta nota bene de profesori maghiari. Astădi, după cât sciu, dintre familiile cari poar tă aceste nume, foarte puţine t rec de familii românesci .

Sunt apoi nume ca : Hatos , Tohâti , Fiskuti , Nemeş, Mol-nar, Hoszu, Szabo, Paska , e t c , cu cari ne întîlnim şi astădi mai des pr intre Români .

Au cerce ta t aceste scoale copii din familiile marcan te românesc i : Bohăţel , Raţ , Vaida, P o p de Basesci, Kalyani , Hora, Viad, Şerban, Grama, etc. şi la 1773 marele nostru George Şincai.

Pr ivi tor la localităţi e de observat, că acelea la mulţi şcolari în diferiţi ani variază, ceea-ce în mul te caşuri dove-desce neesact i ta te şi necorect i ta te din par tea profesorilor ima-t r icula tor i ; aşa d. e. Ha tos e pus când din Sz.-Benedek, când din T u r d a ; Râcz = Torda , Kozârvâr şi Szi lvâs; Boczel = Ke-' reszthelyensis, Szamosujvariensis, Tordensis, Szeretfalva; Vajda= Kokaiensis, Kaczkoiensis, Kofcensis, Orbaicusis; Dobra = Ba-lasnensis, Zalatnensis , Szaladiensis ; Lupesaj = K e t a h e n s i s , Kle-tesiensis, Kliteliensis, Keleliensis; Ha tos = Bilakiensis, Fela-kiensis, e t c , de unde se vede şi aceea, că o localitate de multe-ori e numi tă în diferite moduri , d. e. Kaczkiensis, Kocz-kiensis, Szaktiensis.

L a unii şcolari nu e pusă locali tatea, ci sunt puşi termini vagi, c a : Transilvanus, Fogarasiensis, Dobokensis, Szolno-kiensis etc.

©BCU CLUJ

17

Privitor la confesiune ocură termini i : catholicus, unitus, schismaticus, graecus, şi graeci ri tus.

Mai in teresante sunt însă datele privi toare la caracter , între cari aflăm numirile d e : praenobilis, nobilis, miles, mili-taris, l ibertinus, inquillinus, subditus, plebeus, ignobilis, apoi spectabilis şi civis. L a unii şcolari nici aceste nu sunt exacte , ci var iează ; aşa d. e. Hajduk când e libertinus, când nobil is ; P a p = praenobilis şi nobil is ; Hatos = nbbilis, ignobilis, etc.

Apoi se mai face şi greşala, că unii şcolari din valea Someşului sunt numiţ i ignobiles, cu toa te că locuitorii comunelor din această vale to tdeauna au fost liberi.

Date le privitoare la caracter şi la locul nascerii sunt de mare interes pent ru cei-ce voiesc să caute as tăzi după originea familiilor înşirate în acest conspect.

N ă s e u d , Novembre 1900. Virgil Şotropa.

SCHIŢE ISTORICE DIN ANUL 1860. In Aus t r i a even imentu l is tor ic a fost sena tu l imper ia l înmul ţ i t . I n 5 Mart ie 1860 a apă ru t pa t en t a împără tească , p r in care s'a

conch iămat senatu l imper ia l înmul ţ i t şi aces ta s'a deschis în 19/31 Maiu 1860. D in rega tu l Ungar i e i în înţe les s t r îns s'au d e n u m i t şese maghia r i de senator i impe r i a l i ; d in mare le p r inc ipa t al Trans i lvan ie i din t re i sena tor i un român, anume baronu l A n d r e i u de Şaguna , m e t r o p o l i t u l ; din Vo ivod ina şi B a n a t u l t imişan doi inşi, în t re aceşt ia un r o m â n A n d r e i u Mocioni , ia ră din B u c o v i n a s inguru l ba ron Nicolae Apos to l de P e t r i n o . Sena tu l imperial s'a conch iămat deosebi p e n t r u aranjarea f inanţelor imper iu lu i , da r senator i i magh ia r i au t ras în desba te re şi causa l imbei şi a na ţ iona l i tă ţ i i , anume în şed in ţa din 6 Iun ie Ba rkoczy în tona coarda cea ma i del icată a l imbe i ; A p o n y i vorb ia în in teres s t r îns maghiar , în con t ra egal i tă ţ i i popoarelor , şi ceialal ţ i i s 'au a l ă t u r a t ; iară în şed in ţa din 9/21 Iun i e Mailat dechiară , că pe te renul de s ta t al Ungar ie i n u m a i l imba magh ia ră e î nd rep t ă ţ i t ă is toricesce, pol i t icesce şi legiui t , şi aceşt i vorb i to r i o spuneau, că ei vorbesc pe basa informaţ iuni lor sosi te d in ţ a ră dela p o porul magh ia r şi o spuneau , că în în ţe lesul informaţ iuni lor t r e b u e să ceară şi să p re t indă d rep tur i . Şi toa te j u rna l e l e pol i t ice din acel t imp adeveriau, că ches t iunea l imbei şi a na ţ iona l i tă ţ i i în sena tu l imper ia l p roduce desbater i le cele mai înfocate, pen t ru -ce p e met ropol i tu l Şaguna mai în toa tă cjiua l-am aud,it apă rând interesele na ţ iona le ale Român i lo r şi a da valoare l imbei şi na ţ iona l i tă ţ i i r o m â n e .

2

©BCU CLUJ

18

D a r de după culisele senatu lu i imperial se sciau unele împre jurăr i , ce Român i lo r le suflau îngri j ir i .

E u în acel t imp eram prefect l ângă t iner i i A lexand ru şi E u g e n i e Mocioni şi locu iam în casa familiei la 3 g ra ţ i i în s t rada Vaţu lu i . A n t o n i e Mocioni, carele era în l egă tu ră cu senator i i imperia l i român i şi adeseor i ven ia la Pes t a , în t r 'o di î n t r ă în chilia mea, îmi spune despre s tarea causei Români lo r în sena tu l imperia l şi în decursu l d iscursului s'a cons ta ta t , că R o m â n i i din U n g a r i a n u sun t r ep resen ta ţ i în senatu l imper ia l , că din archierei i un i ţ i n ic i unu l nu e chiemat , că senator i i r omân i au făcut a t en t pe R e c h b e r g şi şi-au da t părerea , că ar fi b ine dacă s'ar ch iăma şi u n român uni t , p . e. episcopul Oradiei mar i , — dar R e c h b e r g a ( l i s c& 0 n o u ă conchemare e impos ib i lă ; mai depa r t e s'a cons ta ta t , că d u p ă împre jurăr i le de adi , l imba r o m â n ă în g imnas iu l din Be iuş poa te fi per ic l i ta tă , că sena tor i i maghiar i pr imesc informaţ iuni dela ai lor, se p rovoacă la ele şi în în ţe lesul acelora p re t ind d r e p t u r i ; că senator i i român i imperial i ancă au l ipsă de informaţ iuni dela poporu l r omân şi deosebi dela R o m â n i i din Ungar ia , cari nu sun t r ep resen tan ţ i , pen t ru-ca să poa tă vo rb i şi în numele lor, — ori ca Român i i să t r ămi t ă pe t i ţ iun i dead rep tu l la senatul i m p e r i a l ; în fine s'a cons ta ta t , că miniş t r i i aus t r iac i serios t r ac t au n u m a i cu Maghiar i i , ca factorul mai po t iu te , ca doară pr in conces iuni na ţ iona le să a jungă cu ei la un p a c t ; că după culise se com-b inează şi se a ş t eap tă o reformă mare în Ungar i a , Ardea l şi Băna t , — şi pen t ru aceas ta ar t r ebu i ca Român i i ancă să se are te , că există şi să ceară d rep tu r i na ţ iona le .

S'a ho tă r î t şi eu m 'am resolvat , ca să încep o ac ţ iune*) . A n u m e , ca eu să fac un formular iu de pe t i ţ iune şi să-1 t r ămi t în

mu l t e păr ţ i locui te de R o m â n i ; că pe t i ţ iunea să nu cupr indă al ta în sine, decâ t cele doue punc t e despre l imba română , cari punc te sun t scrise în pe t i ţ iunea r ep resen tan ţ i lo r poporu lu i român , da tă în 25 F e b r u a r i e 1849 Maies tă ţ i i Sale împăra tu lu i . In Qiua aceea am făcut formular iul de pet i ţ iune şi Antonie , Mocioni 1-a ap roba t apoi în câteva dile l-am decopia t de 15 ori şi copiele le-am t rămis unora din amicii mei . şi u n o r a recunoscu ţ i de adevera ţ i români , după cele sciute din publ ic i ta te . In ep is ţoa le le pr iva te pe respet iv i i i-am informat că ori să facă pe t i ţ iune că t ră sena tu l imperia l , ori să deie — în asemene înţeles — informaţ iuni unu ia din sena tor i i imperial i , şi că afară de cele doue p u n c t e i n t roduce rea şi î nche ierea o po t face după placul lor, şi după împre ju ră r i să î n d e m n e şi pe alţii din vec ină ta te , ca să facă asemenea.

S'a cons ta ta t , că în in teresul Români lo r din U n g a r i a şi al l imbei r o m â n e din g imnas iu l din Beiuş , e neces i ta te ca şi pe Exce l . Sa baronul Vasil ie de E rde ly i , ep i scopul g reco catolic al Oradiei mari , să-1 câş t igăm p e n t r u o ac ţ iune , aşa cum va vrea să o facă, dar s'a pus î n t r eba rea că

*) Aceste sunt scrise pe basa conceptelor mele, altor epistole şi documente din 1860.

©BCU CLUJ

19

oare să-i scriu, sau să me duc la el şi să-1 informez despre toa t e . D i n punc tu l de vedere al e t ichete i s'a ho tă r î t ca în pe r soană să me duc la numi tu l ep iscop. A n t o n i e Mocioni face observarea , că n u m a i aşa ai p u t e merge la d însul , dacă te cunoasce b i n e ! O h ! — r ă s p u n d — sun t în re la ţ iuni le cele mai b u n e cu E x . Sa, şi a tunc i poves tesc a c e s t e : „ In anul 1855/6 scolat isc, când am fost j u r i s t pe al pa t ru l ea an în Viena şi au veni t archierei i gr . catol ici S te rca Şuluţ , E r d e l y i , Alexi şi D o b r a ca să se consul te în causa concorda tu lu i , tener i i r omân i au ales 4 ora tor i d in ei, ca să-i b ineven teze în otelul L o n d r a . E u am b ineven t a t p e Dobra , dar to ţ i episcopi i ne-au ch iâmat adeseor i la p r â n z : când E r d e l y i v e n e a la Pes ta , adese ori a t r ămis pe secre tarul V a n c e a la mine acasă (aci în chilia aceasta) de m 'a ch iămat la p rânz şi cu o ocas iune mi-a d a t 100 fl. ca să-i t r imi t ba lade şi c o l i n d e ; că eu eram unu l din in i ţ ia tor i i p e n t r u fundarea ca tedre i de l imba r o m â n ă la un ive r s i t a t ea din Pesta , şi în causa aceasta mi-a da t sfat că cum să l u c r ă m ; că a tunci , când s tuden ţ i i m a ghia r i dela un ivers i ta te făceau demons t r a ţ iun i în con t ra l imbei g e r m a n e şi siliau la subscr ier i pen t ru l imba maghia ră , E r d e l y i a fost în Pes t a , m'a ch iămat şi învă ţa t , ca pe s tuden ţ i i român i să-i de smen t dela ori-ce demons t r a ţ i une şi dela subscr ie re şi eu am făcut a tunc i d u p ă sfatul lu i " . „Dacă e aşa, apoi b ine" — respunse A n t o n i e Mocioni , „poţ i me rge în pe r soană la E r d e l y i " , şi-mi dedu 40 fl. ca să am spese de d r u m p â n ă la Orad ia mare şi îndărăp t .

Ca j u r i s t am in t rodus dat ina , ca pe teologi i r omân i din seminar iu l catolic din Pes t a , D u m i n e c a şi în să rbă tor i la y a 5 oare d u p ă ameacji să-i cercetăm, pe unu l pe al tul să-1 mai romanisăm. I n aces t mod am a v u t cunosc in ţă cu brav i t iner i români , d in cari câţ i-va în 1860 erau profesori la g imnas iu l din Be iuş . L e - a m t rămis şi lor u n formular iu de pe t i ţ i une şi i-am informat . E i erau foarte bucuroş i , că se p u r t a in te res pen t ru causa l imbei a g imnas iu lu i din Be iuş — şi mai târc-iu scr i indu-le , că merg la Oradia, m ' a u înv i t a t la Beiuş , iară eu li-am promis , că-i vo iu cerceta . Mi s'a scris, că vreau să me pr imească foarte f rumos.

In 17 Iunie 1860 am porn i t la episcopul E rde ly i . P e d rumul de fer am a j u n s în Oradia şi am descă leca t în otelul

Arbore le Verde . P e s t e p u ţ i n t imp am cău ta t pe G-eorge Popa, j u d e la forul apela t iv (Ober landesger ichts ra th) , care le d u p ă muierea lui, d in mama de familia Laza rov ic iu din L ipova , era în cumnă ţ i e cu m a m a mea, — dar n u l-am aflat acasă. In p ia ţa mică am văcj.ut pe Nicolae Zs iga negu -ţă tor iu l s t ând în uşa boitei , şi am în t ra t la dînsul , fiind cunoscu ţ i şi ca pe R o m â n binefăcător iu st imându-1 mul t , *) dar despre secre tul călător ie i mele nu i-am amin t i t n imic , — şi d u p ă o p r eumbla re şi cină, am î n n o p t a t în otel .

*) Am făcut o poesie „Câtră Nicolae Zsiga" şi poesia a apărut în 5 Maiu Nrul 18, 1860 în „Telegraful Român".

5J*

©BCU CLUJ

20

Mâneai în 18 Iunie 1860, d u p ă dejun m'am re t ras în chilia şi mi-am î n s e m n a t punc te le , despre cari am să vorbesc cu Erde ly i , pela 11 oare am mers în cur tea episcopească , am cău ta t pe secre tar iu l Ioan Vancea (mai t â rd iu me t ropo l i t în Blaj) şi l-am ruga t , ca să-mi mij locească aud ien ţă la E x . Sa. Secre tar iu l me pr imi cu „carissime, d i lec t i ss ime" , cu bu curia că am ven i t să-i cercetez, şi î ndepă r t ându- se pe 2—3 minute , îmi referă că E x . Sa me pr imesce şi-mi ară tă uşa, pe u n d e să în t ru . — E x . Sa s t ând în p ic ioare cu o faţă voioasă me pr imi — în sensul s t r îns — cu amiceaţă sau doară iubi re păr in tească , şi-mi are tă locul l ângă dînsul pe d ivan. I-am enara t toa te în înţelesul celor mai sus înş i ra te în scr ierea aceasta , şi l-am ruga t , ca în in teresul Români lo r din Unga r i a şi al g im-nasiului din Be iuş , ori să facă un memorand că t ră Maies ta tea Sa, ori pe t i ţ iune că t ră senatu l imperial , ori informaţ iune unu ia din senator i i imperiali, ori al t ceva, aşa cum E x . Sa va afla de bine şi de lipsă, — d u p ă împre jură r i , să însărc ineze pe pro topopi , ca aceşt ia să facă ceva, — şi pen t ru or ientare , i-am cet i t formularul de pe t i ţ iune , ce era chiar conceptu l meu original şi i -am spus că p r in t re R o m â n i am mai împrăş t i a t câ teva exemplare de formulare .

E r d e l y i făcu mişcare cu capul, ca şi când toa te le-ar fi ap roba t şi clise: Bine , b ine , dă formular iul aces ta secre tar iu lu i Vancea , ca să facem ceva în consonan ţ ă cu formularul . Apo i s'a î ncepu t u n discurs , r e spec t ive o pe r t r ac ta re a puncte lor , a împregiurăr i lo r speciale şi E rde ly i s'a d e c h i a r a t : „Şi eu sun t R o m â n , şi voiu face, ce po t face pen t ru R o m â n i . E u voiu face în t r eba re că t ră E x . Sa domnul met ropol i t conte de Şuluţ , că oare cu d însul în conţe legere să pet i ţ ionara la Majes ta tea Sa, sau că oare despre l ipsele şi dor in ţe le Români lo r din Unga r i a să informăm pe senator i i imper i a l i ? " E u a tunci mi-am expr imat mu l ţ ămi t a pent ru-că aşa de ta re se in teresează de causa română , şi bucuria, că mi-am ajuns scopul călă tor ie i mele , şi să ru tându- i mâna , arn v r u t să plec, dar me pr inse de m â n ă şi me opri la p rând . î na in t e de p r â n d formular iul de pe t i ţ iune , p recum am mai amin t i t conceptu l or iginal , l-am p reda t secre taru lu i Vancea .

L a p rând , unde era şi secre tarul şi vr 'o t re i inşi, carii se ţ ineau de cur te şi de cancelaria , am poves t i t despre călător ia mea din 3 Sept . 1859 la Bucuresc i . I n Bucuresc i erau doue suror i ale mamei mele, una Save ta măr i t a t ă d u p ă Si lvan M u n t e a n profesor de g imnas iu , alta Sofia, d u p ă Vasil ie B a r b u ş băcănar iu , şi fiindcă Ştefan Lazarov ic iu , n e g u ţ ă t o r i u şi cu s ta re bună în L ipova , ţ i n â n d pe Ju l i ana , sora mamei de soţ ia avea de lucru în Bucuresc i , m 'a ch iămat şi pe mine ca să-1 însoţesc , s p u n â n d că în t ru cât n u mi se a jung banii va spesa el p e n t r u mine . Am poves t i t că în Bucu re sc i Vasil ie Maniu advoca tu l m 'a pus în birjă şi m ' a dus la miniş t r i şi alţi r omân i de frunte ca să mă pres in te , — că aceşt ia după finirea doc to ra tu lu i în dreptur i , m 'au inv i ta t de profesor din d rep tu l r o man , că am re în tors pela Braşov , n u m a i ca să cunosc în pe r soană pe George B a r i ţ şi I acob Mureş ianu munci tor i i na ţ iona l i , — că în Sibiiu

©BCU CLUJ

21

am remas o di, ca să fac vis i tă met ropol i tu lu i Şaguna , că am re'nfcors acasă la L i p o v a şi de aci iară la Pes ta . F i resce , că poves t i rea era i lust ra tă cu cele ce am v ă d u t şi audi t .

D u p ă prând episcopul me duse în t r 'o chilia, u n d e numa i noi doi eram, la cafă neagră , me puse pe divan l ângă dînsul şi mă imbiâ cu o sugare . — I n decursu l vorbir i i mai reflecta la unele p u n c t e , me ma i i s pit i despre călătoria mea în R o m â n i a şi adause , că t oa t e r emân aşa, cum s'a dech iâ ra t îna in te de ameacli, şi când m 'am scula t să plec i-am săru ta t mâna, şi pe t r ecendu-mă pană la uşă m'a î n t r e b a t : D a r u n d e câlătoresci de aci ? L a Beiuş — am r e spuns — ca să me în t î lnesc cu uni i profesori de acolo, car i îmi sun t amici — şi am ieşi t fiind încân ta t de a tâ ta b u n ă v o i n ţ ă şi de românismul episcopului .

Esce len ţ ia Sa Erde ly i , d u p ă prâncj în p r ima oară mă d e n u n ţ ă co-misar iu lu i de pol i ţ ia d in Oradia mare .

D u p ă prânciul s t ră luc i t am pleca t la p r eumbla re şi ca să mai văd oraşul . I n r e ' n toa rce rea mea cătră otel, fiind vecern ia în biser ica g reco-or ienta lă română , am în t r a t ca să văd în lăun t ru l bisericei şi îna in te de 5 oare am re 'n to r s în otel . A n c ă n u in t rasem în chilia şi celariul (kellnerul) mă încunosci in ţează , că m 'a cău ta t poliţ ia, şi că doară mă caută şi pr in oraş .

îm i t recni i n ima! Nu pu t eam să cupr ind causa. D e scopul călătoriei mele scie numa i An ton ie Mocioni şi E rde ly i . Me în t r eb , că ce am f ă c u t ? şi în fapta mea n u aflu nici o vină, şi pen t ru fapta mea n u s im-ţ iam nici o frică, — dar, dar cine scie ce e ? dar pol i ţ ia poate face abus . A v e a m to tuş i u n pres imt , că deacă este ceva, poa te pu rcede numa i dela Erde ly i , şi ca n u cumva pol i ţ ia să mă p r indă de pe s t radă şi să fiu dus cu jandar i i , — m 'am hotăr î t , ca eu să mă duc la poli ţ ia şi să mă ară t .

In calea că t ră pol i ţ ia mă abă tu i pela Nicolae Zsiga , i-am descoper i t toa te şi l-am ruga t , că deacă în o oară sau două dela pol i ţ ia n u re 'n to rc pela el, să sciă că s u n t de ţ inu t , şi să facă ce poa te ca să scap . Zs iga cu îngr i j i re îmi d i s e : „ A h ! fiule, da r pen t ru-ce n u mi-ai spus ieri despre aceste , că ţi-aş fi zis, ca să n u merg i la E rde ly i . D e b u n ă sama el te-a a ră ta t poli ţ iei , e lucrul lui, n ' a re părechiă de d u ş m a n reu asupra R o m â nilor neuni ţ i , — despre causa Dta le voiu da de soire altor R o m â n i de aici, cari i doară vor pu t e face ceva pen t ru D t a " .

Am g răb i t şi am cău ta t pe comisar iul , şeful poli ţ iei , am în t r a t la el, şi aflându-1 s t ând la un pu l t şi scriind, i-am ciis: „ E u sun t Atanas ie Marienescu, celariul din otel mi-a spus , că m 'a cău ta t poli ţ ia şi pen t ru aceasta am ven i t să mă p resen t " .

Comisar iu l d i s e : Ş e d i ! îmi ară tă u n scaun şi scr iea mai depar te . T rece mai m u l t de j u m ă t a t e de oară, şi n u me în t r eabă n imic . E r a o t o r t u r ă sufletească, ca să mai aş tept , — însă în aces t t imp m ' a m l in iş t i t şi combinam, cum să r ă s p u n d ; cercetez fisionomia comisar iu lu i şi nu-1 aflu de om rgu, — că de b u n ă sama acuma descrie acele ce i-le-ft

©BCU CLUJ

22

d e n u n ţ a t Erde ly i , şi în fine comisar iul pune la o pa r t e ce a sc r i s şi p re -gă te sce protocolu l , apoi cu o modes t i a me î n t r e a b ă :

— Ce esc i? S u n t r igorosant , la î ncepu tu l lunei lui Maiu am depus r igorosu l al

doi le din d rep tu r i . . — Ai pas ?

N ' am, mi s'a spus în Pesta , că pen t ru a călă tor i în U n g a r i a nu e l ipsă de pas .

— P e n t r u - c e ai ven i t la O r a d i a ? N u m a i ca să fac v is i tă Exe len ţ i e i Sale D o m n u l u i episcop Erde ly i ,

cu carele de mul ţ i ani sun t în mare amiceaţă , sau încâ t n u aş pu t e (\ioe aşa, îl ţ in de u n mare p a t r o n al m e u !

Comisar iu l z imbi , şi observ, că se silesce, ca să-şi r ă ţ ină r îsul . Z i m b e s c şi eu.

— De b u n ă sama vei ave şi a l tă causă pen t ru care ai ven i t la Oradia şi la E x . Sa.

N ' am. A m vorb i t despre mul te cu Ex . Sa şi rSţinendu-me' la prânc} am poves t i t despre mul te , dacă e de in teres a sci, că ce am vorbi t , mă rog , ca să ascul ţ i pe E x . Sa.

Comisar iu l mai z imbesce . — Dar câ t şedi în Oradia şi de aci unde pleci ?

Mâne d iminea ţă p lec la B e i u ş ! — Ce luc ru ai aco lo? E u sun t cu legă tor iu de poesiă popora lă , deosebi de Ba lade şi Co

l i n d e ; am şi t i pă r i t doue b roşure şi E x . Sa D o m n u l episcop ancă a cump ă r a t de 100 fl.

— Ai făcut călător i i în ţăr i s t r ă i n e ? A m făcut în .România. C â n d ? D i n în t âmpla re am aci p a s u l ! II predau , comisar iu l face nisce n o -

tiţii , şi d u p ă al tele în t rebăr i şi r e spunsu r i neesenţ ia le îmi d i c e : P o ţ i m e r g e !

E u m 'am înch ina t şi eşind am g răb i t la Nicolae Zsiga, i-am spus despre ascul ta rea mea, şi că nu- i n ic i un periclu.

F i u l e ! adause Zsiga , să n u te duci la Be iuş , şi acolo mai poate fi v r ' u n român, carele te v inde . Iară eu am respuns , că mS voiu duce la Be iuş , pen t ru -că în fapta mea n u se cupr inde nici o vină, şi ne-am despăr ţ i t . —

Seara în grădină şi între săkile de lângă Criş.

D e s p ă r ţ i n d u - m e de Nicolae Zsiga, am plecat p r in oraş şi m ' am înt î ln i t cu ju r i s tu l T e o d o r P o p a , pe carele îl cunoscusem (mai t â rd iu advoca t şi r e p a u s a t în 1900), şi mai t â rd iu cu al ţ i t re i s tuden ţ i români . F ă c u r ă m planul , ca la cină să mergem la arenă în g r ăd ină şi i-am îuvi-

©BCU CLUJ

23

tat , ca să fie oaspeţ i i mei . N u le-am spus nic i u n cuven t despre causa mea, şi ne -am p e t r e c u t în voia bună . Cătră y a pe 11 noap t ea v ine u n necunoscu t şi îmi c j i c e : E u sun t învă ţă to ru l (Mercea) n e u n i t de aci, t e rog vino cu mine pe câte-va minu te . Tiner i i îmi dovedesc , că omul aces ta e învă ţă to ru l , — eu p lă tesc cina şi po rnesc cu învă ţă to ru l . E l me conduce vr 'o cinci minute , a jung la un loc cu sălci, bagr in i , grămecji de petr i , s tângin i de lemne *), unde me aş tepta George P o p a j u d e l e dela forul apela t iv şi Dimi t r i e Ionescu inspec to r de scoale. George P o p a cam cu măniă şi ca res t i t ă me î n t r e b a : D a r ce ai cău ta t în O r a d i a ? ce ai cău ta t la E r d e l y i ? apoi cu un t o n de p o r u n c ă : „Mâne să n u merg i la Beiuş , ci să te văd că ai r e ' n t u r n a t la P e s t a ! " Cuge tam, că e tonu l înd rep tă ţ i t al unu i neam al meu.

Dar n u m ' a m p u t u t capaci ta aşa deoda tă şi am apăra t pasu l meu , ca ceva i e r t a t şi legiui t . A m aflat, că Nicolae Zs iga i-a pus pe picioare pe amândoi , — că George P o p a a vo rb i t cu comisar iul de pol i ţ ia şi că nu e vorba numa i de nev inova tu l formular iu de pe t i ţ iune , ci şi de alte lucrur i g rave , ţ i n t a t e în con t ra senator i lor român i imperia l i , despre cari ancă nu-mi poa te face amint i re , că nici pr in min te nu-mi poa te cade, că în ce periclu sun t dacă m e r g la Be iuş .

Se vedea, că ei sciau mai mul te , da r nu cu tezau să-mi spună. In fine fiind capaci ta t , li-am da t cuvântu l de onoare , că mâneoji n u mă duc la Beiuş , ci r e ' n to rc la Pes ta , — şi apoi pela 12 oare n o a p t e a ne-am despăr ţ i t , şi învă ţă to r iu l m'a p e t r e c u t pană în s t rada , u n d e era otelul Arbore le verde .

Ac i în otel era Bla j , un profesor şi d i rec tor al g imnas iu l ui din Be iuş , venind dela a tare scaldă şi vo ind a r e ' n t u r n a la Beiuş . In acea c}i cu-noscendu-ne , la olal tă am tocmi t o cociă, ca m â n e di să plecăm, dar sch imbându-se împre jurăr i le , noap t ea d u p ă 12 oare am b ă t u t la uşa chiliei lui, l-am t rez i t şi i-am spus că n u pot m e r g e la Be iuş . S p u n e n d u - i cele ce i se p u t e a u spune , îmi o b s e r v ă : E rde ly i e un om rău.

Mâne di în 19 Iunie am r e ' n t u r n a t la Pes t a , şi despre s tarea causei am încunosc i in ţ a t pe uni i , în t re cari şi p re George Bar i ţ .

E x . Sa ep iscopul E r d e l y i a d e n u n ţ a t gube rna to ru lu i B e n e d e k şi pe senatori i imperial i români .

Causa devine t o t mai in te resan tă . R o m â n i i de omenia îmi vin î n t ru ajutor. In cele din u r m ă adevărul iese la lumină .

Alecsandru R o m a n (mai t â rd iu profesor de l imba r o m a n ă la un i vers i ta tea din Pes ta ) în 1860 era t r ans la to r gubern ia l în B u d a , şi avea frate pe Iosif R o m a n , în 1860 ad junc t la p r e t u r a d in Be iuş (mai târcjiu v iceşpan în B iho r şi adi advoca t în Oradia mare), şi fiindcă Kovâcs p r e -

*) Ce joc al sorţii. In 1 Maiu 1891 am fost strămutat la Oradia mare, ca jude de tablă regească, şi am căpătat locuinţă tocmai lângă sălcile de lângă Criş, cari erau mai tot în acea stare ca şi în 1860. Şi de o sută de ori mi se p&rea; că mg văd cu G, Popa, şi D. Ionescu în acel loc,

©BCU CLUJ

24

to ru l era dus în concediu , avea d rep t să. deschidă toa te epis toalele pre-sidiale şi depeşele . A lecsand ru R o m a n în 22 Iun i e v ine la mine şi-mi a ra tă o epis toală dela fratele seu Iosif, carele i-a scris, că dela poli ţ ia d in Oradia mare , că t ră p re to ru l K o v â c s din Beiuş a mers o depeşă în carea a fo s t : „Marienescu als E m m i s ă r einer F r a c t i o n von Re ichs ră then g e h t zu ag i t i ren um F o n d i r u n g einer romăn i schen P rov incz (Kronland)" , a d e c ă : Mar ienescu ca emisar iu al une i f racţ iuni din senator i i imper ia l i me rge de a agi ta pen t ru fondarea une i p rovinc ie r o m â n e (Kronland) , şi în depeşa că t ră Kovâcs a mai fost, că dacă pu r t a rea lui Mar ienescu în Be iuş e bă t ă toa re la ochi, p re to ru l să-1 p r i n d ă cu j anda rmi i şi să-1 tr imi t ă la Oradia mare .

Iosif R o m a n scrisese epis tolă că t ră fratele seu, ca aces ta să-mi spună , ca să n u călă toresc la Be iuş . D u p ă vr 'o 30 de ani şi Iosif R o m a n în Oradia mi-a poves t i t aces te împre jurăr i , — ce le-a sc iut fiind a tunc i subs t i t u tu l p re to ru lu i Kovâcs . — Acum pricepui , că George P o p a a audi t aces te dela comisaru l de poli ţ ia , cu care era în amiceaţă , — dar pen t ru c ru ţa rea comisarului n u p u t e a să s p u n ă nici u n cuvân t . — Nici un cuvân t n u am vorb i t cu E rde ly i despre formarea unei p rovinc i i r omâne , — aşa dară denun ţa r ea lui era de t o t falsă.

D a r ce să mai ved i şi să aucli ? Alecsandru R o m a n în 24 Iunie 1860 pe la y 2 9 d iminea ţa v ine la mine a casă, şi fiind cam glumeţ , cu u n g las de u m o r îmi d i s e : B u n ă d iminea ţa boier iu m a r e ! şi r idând îmi p redă nisce scrisori şi d i s e : „Cetesce boier iu le!" Când desfâcui scrisori le îmi rec i i n i m a ! O scr isoare era formularul de pe t i ţ iune , concep tu l orginal al meu, ce l-am fost p r e d a t secre taru lu i I o n V a n c e a ! O al ta era o copia a formular iului , scr isă frumos, pen t ru-că scr isoarea concep tu lu i n u era p rea legibilă.

E r a m supr ins , văojend că causa se umflă t o t mai tare , dar î n t r eb pe Al. R o m a n „că de u n d e are conceptu l m e u o r ig ina l ? " E l îmi r ă s p u n d e : A seară sub cover tă mi s'a t r imis d in pa r t ea cancelar iei pres id ia le a guve rna to ru lu i B e n e d e k din Buda , ca formular iul de pe t i ţ iune să-1 t r a d u c pe l imba magh ia ră şi adi d iminea ţă să-1 p redau în cancelar ia gubern ia lă .

Aşada ră E r d e l y i — observ eu — a t r imis conceptu l meu original lui B e n e d e k . B a — n u i 1-a t r imis , ci B e n e d e k în 19—20 Iun ie fiind în Oradia mare E r d e l y i a tunc i în pe r soană i 1-a p r e d a t şi de b u n ă seamă te-a acusa t pe D t a şi pe senator i i imperia l i r omân i în în ţe lesul acela, cum a s u n a t depeşa po l i ţ i e i ! —

P e n t r u D u m n e z e u ! observ eu, dar cum a p u t u t face aşa ceva, când E r d e l y i se a ră t a că me iubesce , ca pe u n fiu al s e u ? —

— N u vrea el — cjise Al. R o m a n — să deie în Dta , ci în Ş a g u n a şi Moc ion i ! dar cunosc i scr isoarea aceasta , cu carea sun t scrise glose şi comenta r ie în formularul or iginal , ce l-ai da t lui V a n c e a ?

N u 0 c u n o s c !

©BCU CLUJ

25

E a secre taru lu i Vancea . S tud i ind noi înţelesul g loselor şi comen-tar ie lor am aflat, că acele dedeau înţeles mai ag i t ă to r iu şi compromi ţă to r tex tu lu i din formular .

„Dapoi frate A l e x a n d r e ! am observat , — că eu din g u r a lui Vancea , când vorbia cu mine t o t : car i ss ime! di lect issime, amant i s s ime am aud, it şi pare-că de a tâ ta iubire , voia să me bage în sinul s ău ! "

Secre ta ru l t r e b u e să facă, ce elice ep i s copu l ; Vancea a l tcum e bun la in imă.

Scr isoarea aceas ta din copia pur i sa tă f rumos — adause Al. R o m a n — e a lui J u ţ u , ap leca t în cancelar ia episcopească . In causa culegeri i poesiei popora le aveam scrisori dela J u ţ u , le-am cău ta t şi a semăna t şi am aflat că e scr isoarea lui J u ţ u . Astfel aveam doved_i, că E rde ly i s'a făcut denun ţă to r .

Al. R o m a n g răb i la B u d a ca să ducă scrisori le aceste în cancelar ia pres id ia lă a g u b e r n a t o r u l u i Benedek , dar p r ecum mi-a spus mai t â rz iu , a ajuns acolo cam târdiu , pen t ru -că Benedek plecase la Viena şi a lăsat poruncă , ca scrisori le să i se t r ămi tă la Viena.

E u sun t pus sub ochii de tec t iv i lor şi cu ren ta t pr in Ungar i a , Ardeal şi Băna t .

A m da t de scire celor ce se cuvine şi am înţe les , că scrisori le t oa t e au a juns în mâna lui Mecsery, min is t ru de poliţia, Că acesta m'a pus sub ochii poli ţ iei şi că m'a cu ren t a t p r in toa te ţăr i le , ca dacă undeva voiu fi pr ins , să fiu dus la j u d e ţ u l cel mai de ap roape .

I n 17 Iulie v ine ta tă l meu I o n la Pes ta , pen t ru -că ancă n ' a vădut -o , şi ca pe vaca ţ iune să me ducă acasă la L i p o v a

î n 21 Iulie am pleca t pe d rumul de fer la Arad , aci ne-am opri t , ca să cercetez pe unchiu l meu Dr. Atanas ie Şandor . Aces t a îmi spuse că episcopul P rocop ie Ivacicovic i v rea ca să me cunoască şi 1-a însărc inat , ca se me pres in te lui. E u deşi n u eram dispus ca a tunci să me duc , t o tu ş m'am dus la episcopul , carele doria, ca să me facă călugăr şi p recum spera, să fiu episcop. D u p ă visită, cu t a t a m'am sui t în cociă şi seara am ajuns în L ipova . L a câ te-va dile îmi scrie unchiu l că abia am pleca t şi poli ţ ia m'a cău ta t şi la el şi la ep iscopul Ivacicovici .

I n 22 Iulie sun t i n t e rna t în L ipova . Po l i ţ i a din L i p o v a asemenea era avisa tă şi în 22 Iul ie însc i in ţează

pe J e r u s e k , p re to ru l (Bezi rksr ichter ) din L ipova . Pre toru l dădu p o r u n c ă serv i toru lu i de cancelar ia ca să me ducă la el. A t u n c i Cons tan t in Ber-cian era ad junc t de p r e t u r ă şi dise p r e t o r u l u i : N u se cade, ca servi torul să-1 aducă, m e r g eu şi-1 ch iăm. P re to ru l se învoi . P e la J / 2 la 9 v ine Be rc i an la mine , me chiamă în chil ia sepa ra tă şi-mi s p u n e : „Eş t i cur e n t a t din par tea min is t ru lu i de poliţia din Viena, şi a ven i t o rd ina ţ i -unea , că u n d e te află, să te p r indă şi ducă la j u d e ţ ; pretorul are un for-mula r iu de pe t i ţ iune , ce ai împăr ţ i t în mai mul te păr ţ i , dar n u sciu, că de unde-1 are, — ori că 1-a confiscat, ori că a ta re român, căru ia s'a t r i mis i 1-a p r eda t " .

©BCU CLUJ

26

P leca iu cu Berc ian la p r e t u r a fără ca să s p u n păr inţ i lor , că u n d e mă duc , şi pe d rum dor ind informare despre carac teru l p re toru lu i , Be rc i an îmi spune , că p re to ru l e u n boem, om b u n şi fin, că a vo rb i t în causă, dar n u a a ră t a t n ic i o i r i t a ţ iune .

Be rc i an mă p re sen t ă pre toru lu i , apoi se re t rase . P re to ru l mă în-t imp ină foarte afabil, mă puse pe canapeiu lângă dînsul , apoi îmi dise : „ îmi pa re b ine , că am onoare , dar am să-ţi împăr t ă şesc o o rd ina ţ iune dela g u b e r n a t o r u l d in Timişoara , care pen t ru caşul, dacă ai veni la L ipova , te-a în t e rna t în oraş . E u cred, că D t a pr icepi ce înseamnă inte rnarea şi te rog ca fără soirea mea, şi în cas de neces i ta te mare , fără pas dela mine să n u ieşi d in oraş, căci a l tcum vei fi pr ins şi t r imis la Timişoara . P r e t o r u l scrise un pro tocol , că mi-a pub l i ca t in te rnarea , şi eu subscri indu-1, mai <\ise: P o ţ i merge acasă, dar când te -o iu chiăma, să vini , pen t ru -că vei fi ascul ta t .

E r a să plec, dar pre toru l mă lua de mână , me puse pe canepeiu şi mă î n t r e b a : Oe s tudiezi , ce esamene ai d e p u s ? şi după-ce i-am res-puns , îmi spuse, că are u n formular iu de pe t i ţ iune , dar pen t ru lăţ i rea fo rmularu lu i să n u fiu îngri j i t .

P r e t o r u l avea re la ţ iune oficioasă deadrep tu l cu guberna to r iu l , aşa încâ t deja în 24 Iul ie am fost ch iămat la ascul tare . E u recunosc , că am scris şi am împăr ţ i t formular iul de pe t i ţ iune , am dus cu mine „Die R o -m a n e n der os ter re ichischen Monarch ie" şi am ară ta t că punc te le formu-lar iului sun t iden t ice cu ale pe t i ţ iun i i da te Majestă ţ i i Sale, că acli e iert a t a pe t i ţ iona . A l t cum despre loial i ta tea şi c redin ţa mea că t ră Majes-t a t ea Sa n u poa te fi nici îndoială , anume în un a lbum am publ ica t o poesiă „ împăra tu l şi poporu l r o m â n " şi aceea ara tă , că am p rovoca t po poru l la credinţă , ba am mai mul te scrieri , în cari dovedesc loia l i ta tea mea.

In 28 ori 29 Iulie sun t ch iămat de nou şi p re toru l îmi spune , că gube rna to ru l cere, ca să aş te rn toa te cărţ i le scrise de mine şi t ipăr i te , î n d iua aceea le-am şi preda t , — dar p re toru l cerii dela mine şi b roşura poli t ică, ce aşi fi scris-o în con t ra Aus t r ie i şi t i pă r i t în Bucuresc i , şi al te opur i poli t ice, ce ar fi purces dela mine . Am răspuns , că nici d u p ă t i t lu nu cunosc broşur i le poli t ice, şi că nici una n u am scris, şi pro tocolu l s'a încheiat .

Vedeam, că în t rebăr i l e puse n u desfăşurau causa în t reagă , dar eu m ' a m ţ i n u t numa i de în t rebăr i şi n ' am v r u t să desluşesc mai mu l t e . A l t cum în t r ' un discurs pr ivat , p re to ru lu i , pe carele l-am s imţi t de bine-voi tor iu l meu, i-am descoper i t toa te .

Aşa se vede că denun ţ i a ţ i unea episcopească s'a referat şi la călăto r ia mea în R o m â n i a şi în B r a ş o v la George Bar i ţ . — Aces ta , pe carele l-am informat şi despre in te rnarea mea în L ipova , mi-a î m p ă r t ă ş i t : „că şi în B r a ş o v eşti curen ta t , şi fiind-că în Sep t embr i e 1859, când ai r e ' n to r s dela Bucuresc i , m'a i cerceta t , în Iul ie 1860 n u m a i ce văd, că p r e to ru l Braşovu lu i v ine la ruine în Zernesc i şi în con t ra da t ine i Iţii, cu.

©BCU CLUJ

27

mine vorbesce n u m a i românesce . Mă în t r eba despre vis i ta Dta le din 1859 şi d e s p r e causa refer i toare cu Erde ly i , şi că u n d e poţ i fi a c u m a ? E u i-am da t să pr iceapă, că poa te fi o in t r igă din pa r t ea lui E rde ly i , şi i-am dis, că acuma poţ i fi în L ipova , — pent ru-că pr imisem epis toala Dta le despre in te rnarea în L ipova" .

Apo i eacă, vorbe le ce le-am vorb i t la masa ep iscopulu i E r d e l y i , despre vis i ta mea la Bar i ţ , ancă fură obiec t de denun ţa re , şi cine scie, că ce a mai c}is Erde ly i , fiind ascul ta t şi despre b roşu re pol i t ice .

D in toa te păr ţ i le îmi ven iau epis toale deadrep tu l sau pe numele al tora adresa te , ca să mă facă a tent . Dr . Pave l Vasiciu, inspec tor de scoale (pe carele l-am v e d u t numai oda tă în L i p o v a în casa lui Ştefan Lazarovic iu , carele ţ inea pe Iu l iana sora mamei) mi-a împăr tăş i t , că d o c torul dela ca ran t ina dela T u r n u roşu i-a spus, că a ven i t o rd ina ţ iune , că dacă v reau să t rec gran i ţa , să mă pr indă . Ioan lovi tă , cancel is t la p re tu ra din Făge t , îmi sc r i se : R o m u l u s ! şedi pe loc în L ipova , căci eşti curen ta t , ca să te pr indă . Dani lă L iubă , învă ţă tor iu în Maidan, căruia îi t rămisesem u n formulariu, mă însci inţâ , ca la p re tu ra din Oravi ţa mont ană s'a făcut inves t iga ţ iune în con t ra lui şi altora, şi al tele.

E u eram cura t cu mine şi cu to tu l l iniş t i t p en t ru causă, — dar păr inţ i i mei erau supăra ţ i şi îngr i j i ţ i . — Cât am pu tu t , nu l i-am spus nimica, dar Cons tan t in Şandor , fratele mamei din Nădlac , î n t r eabă pe mama „Dar unde- i Na ţ i (eu Atanas ie) şi ce a făcut Naţ i , căci pe t ab la neag ră a oraşului Nădlac s'a l ipi t un circulariu, ca să-1 p r indă" . A m poves t i t -o şi păr in ţ i lor şi m a m a lăc rămând îmi c l i s e : «Dragul m e u : Au nu scii, că pe Moise Nicoară , pent ru-câ s'a l up t a t p e n t r u drep tur i l e Românilor , l-au b ă g a t în t e m n i ţ ă . , lasă-te de aceste , vecii că Român i i te -au v â n d u t " . Ta t a asemenea năcăji t , mă ocări , că mă mes tec în lucrur i le al tora, — dar des luş indu- le toa te li-am diis: N ' a v e ţ i nici o îngri j i re , n ' am nic i o v ină de pedeps i t , şi Şaguna cu Mocionieni i n u mă lasă să dau de rău. E i sciu toa te cum stau.

I n t r ă aces te (Telegraful R o m â n 14 Iun ie 1860) "Wanderer scrie, că la E x . Sa senator iul imperia l ba ronu l de Şaguna sosesc adrese de mul ţă -mire din deosebi te păr ţ i ale monarch ie i locui te de R o m â n i — şi î n t r ' u n t imp eu am înţe les , că n u m a i lui Ş a g u n a i s 'au fost t r imis 78 de adrese pet i ţ iuni , informări etc . A ş a d a r ă n u 15 — p recum am t r imis eu — ci foarte mul te , şi aceas ta n u era secre t ci lucru ie r ta t .

î n t r u adevăr , p re toru l J e r u s e k boemul mi-a deveni t un amic şi apă ră to r mare . L a îndemnul lui Berc ian , am făcut visi tă familiei pre toru lu i , doamna m'a ch iămat mai adeseor i la prâncf, iară domnul în g r ăd ina sa m 'a p re sen ta t d i regător i lor cercului , cari după oara de cancelaria se adunau , ca să se j o a c e cu cuglele , şi eu adeseor i eram cu ei în grădină , dar pa t ron i sa rea din pa r t ea pre toru lu i — p recum se va ved^ — a avu t un efect foarte mare ,

©BCU CLUJ

28

E u în te ţ i sem în Viena, oa să se revoace curen ta rea şi in te rna rea , da r mi s'a da t de scire, că minis t ru l a ş t eap tă rapoar te le din ţa ră . In 28 Iul ie am da t desluşir i u l ter ioare şi am cerut , ca să se mij locească re t ra gerea curentăr i i şi in te rnăr i i . U n u l Nicola, cu da tu l de 8 Aug . 1860 îmi scrie : L a epis toala Dta le din 28 Iulie mă g răbesc a te încunosci in ţa , spre mai mare odihni re , că în u r m a păsur i lor făcuţ i din pa r t ea celor sciuţ i (senatori i imperia l i români) min is t ru l de pol i ţ ia în dilele aces te de b u n ă sama va revoca curen ta rea s lobozi tă a supra Dta le . Aceas ta au esopera t -o persoanele sciute pe l ângă ga ran t a r ea lor. Aces to ra li s'a da t dela locul compe t in t e p romis iune s igură, şi c redem, că se va împl ini . Ce se a t inge despre aceea, că amicii Dta le ar voi a afla î n t r eaga decurge re a lucrulu i acestuia , n ' a r fi r eu a-1 descrie D t a însuşi în vre un j u r nal român, dară n u în Telegraful R o m â n , căci a tunci , cine scie, ce se va mai nasce din causa confesională, ci mai b ine în Gaze ta Trans i lvanie i , sau nevo ind r edac ţ iunea acesteia, în Naţ iona lu l , etc .

E u lui George Ba r i ţ i-am scris despre causă, îu epis toale pr ivate , şi el ce a aflat de l ipsă a pub l i ca t în Gaze ta Trans i lvanie i , — dar eu n u m 'am p u t u t resolva, ca să descr iu a tunc i causa, pen t ru -că n u era încheiată , şi p e n t r u c ru ţa rea u n o r persoane n u cu tezam să desvelesc toa te împrejurăr i le , şi cuge tam, voiu mai vede ce o să f ac !

E u şi Român i i din L i p o v a facem mare ova ţ iune lui B i g o t de Sa in t Quent in , g u b e r n a t o r u l u i din Voivod ina şi B a n a t u l T imişan .

E u căpă tasem informare, că gube rna to ru l v ine la L i p o v a şi că R o mâni i vor să se a re te loiali. Se combina că doară vine , ca în faţa locului să vadă, că este oare a tare mişcare în t re R o m â n i ?

Ioan Ţăran , p ro topopu l L ipove i , era un român foarte b r av şi ader en t mare al lui Ş a g u n a şi al familiei Mocsoni , p r ecum şi b inevoi tor iu l meu. E l era in format despre toa te şi cu el şi S imon David , cumnatu l meu, am făcut a ta re p r o g r a m ă pen t ru b u n a pr imire a gube rna to ru lu i . A m stabi l i t p r inc ip iu l „loiali şi na ţ iona l i " . P r o g r a m u l s'a efectuit în modul u rmător .

E u în t ru onoarea g u b e r n a t o r u l u i am făcut poesia ce u rmează şi cu spese comune s'a t ipă r i t în mul te esemplare în Arad .

Escelenţiei Sale Contelui

Bigot de Saint Quentin, ces. reg. general locoteninte şi gubernator pentru Banatul Timişan şi Voivodina,

cu ocasiunea cercetării Lipovei, în 14/2 August 1860.

Românii din Lipova

Vino bărbate! inimi române Iată poporul, ce din vecia Iţi stau deschise şi te primesc! Credinţa dreaptă şi-a aretat,

Nepoţii din colonii traiane Pentr'imperatul şi 'mperăţiă In astă ţară, ancă trăiesc! Chiar şi vieaţa el şi-a sacrat.

Vino să-ţi dică: Bine-ai venit! Munţii şi câmpii sunt mărturii, Să vedi poporul cest părăsit. Pe-a noastre fapte şi vitejii!

©BCU CLUJ

29

Iată poporul, ce 'n suferire Vino şi dă-i adi sfîntă dreptate De-atâtea veacuri îndrept a remas, Cel dar preadulce dela 'mperat,

Şi pentru toate, o resplătive Să aibă în ţară frăţietate Avea în lacrămi şi în necaz. Cu soartea crudă să fiă 'mpăcat.

Peară amarul ca 'ntr'un abis, Fă-i tu presentul mai îndulcit, Fiă trecutul, ca şi un vis. Destule veacuri l-au amărît.

Sfânta dreptate cere Românul, Limba, poporul să fie scutit,

Căci el sacrează pentr'împeratul Ce are 'n lume mai preţuit!

Vivat 'mperatul, cu toţi strigăm, Şi 'n al lui nume te salutăm.

Oraşul răd icase o p o a r t ă de t r iumf la capă tu l oraşului în d r u m u l spre Timişoara , şi j u d e l e a p rovoca t pe ce tă ţeni , ca să se are te în n u m ă r mare . E u îmbrăca t în ves tmin t e albe na ţ iona le în că ru ţă cu Ştefan L a -zarovicu ancă am lua t pa r t e la î n t imp ina rea gube rna to ru lu i şi vedeam, că adeseori îşi a runca pr ivirea că t ră mine . In casa oraşului se presen-tară d i regător ie le , apoi depu ta ţ iun i le , şi cu d e p u t a ţ i u n e a ce tă ţeni lor m 'am înch ina t şi eu. G u b e r n a t o r u l , după-ce r e spunse pe scur t la sa lu tarea din pa r t ea j ude lu i şi j u d e l e spune numele celor de faţă, se opr i la mine şi me î n t r e b a : „Esc i din L i p o v a ? ce e t a t a D t a l e ? ce ai s t u d i a t ? ai de cuge t să depuni şi r igorosu l al t re i lea şi c â n d ? iară d u p ă răspunsur i l e mele încheia cu depu ta ţ iunea .

I n t r e depu t a ţ i un i una a fost a clerului nos t ru , condusă de p r o t o popul Ioan Ţe ran . Aces tu i a i-a pus î n t r ebă r i l e : Câte sate ai în p ro to p o p i a t ? sun t to ţ i R o m â n i ? sun t pe pace R o m â n i i ? P r o t o p o p u l p regă t i t spre astfel de în t rebăr i , as igura pe g u b e r n a t o r despre pacea şi l iniş tea poporu lu i r o m â n şi despre c red in ţa şi loial i ta tea lui că t ră Maies ta tea Sa şi imper iu , şi apoi ruga pe gube rna to r , ca să cerceteze biser ica românească . Gube rna to ru l r ă s p u n s e : Grăbesc î ndă răp t la T imişoara şi p e n t r u aceas ta numa i d u p ă amiadi căt ră două oare voiu veni la biserică.

A u r m a t o depu t a ţ i une de 7 R o m â n i , cari i-au d a t o pe t i ţ iune cu da tu l dilei şi subscr i să de 24 de inşi , în carea s'a a ră t a t major i ta tea Român i lo r în L i p o v a şi s'a ceru t l imba naţ ională . T o t aceas ta d e p u t a ţ iune a dăru i t gube rna to ru lu i 30 de exemplare din poesia în onoarea lui, 10 t ipăr i t e cu l i tere de aur. Gube rna to ru l p romise , că pe t i ţ i unea o aş te rne minis terului , iară p e n t r u poes iă a mu l ţ ămi t cu vo rbe că lduroase .

D u p ă pr imi rea depu ta ţ iun i lo r g u b e r n a t o r u l a ch iămat pe pre toru l la s ine (precum aces ta mâne-cli mi-a spus) şi 1-a î n t r e b a t : E l iniş te în t re R o m â n i i din oraş şi p r e j u r ?

— A m fost în cerc, în t o t locul e l in iş tea cea mai mare , — Cunosc i pe Mar ienescu mai de aproape , ce n a t u r ă a r e ? — Cunosc — e un t iner solid, n u se ţ ine de e lementul r evo lu ţ ionar . — Şi ta tă l -seu ce e ? cum se poar t ă po l i t i cesce? — P r o p r i e t a r cu s tare de mij loc, u n om blând, foar te loial, — şi

t oa te neamur i le lui , e tc .

©BCU CLUJ

30

î n a i n t e a bisericei în p ia ţă se face ova ţ iune ta tă lu i meu. Pe la y 3 pe 2 d. a. g u b e r n a t o r u l în căru ţă t rece pres te p ia ţă şi se

scoboară la b iser ica gr . or. română . Mul ţ ime de R o m â n i era aduna t ă şi to ţ i s t r igau : Să t ră iască împăra tu l , să t ră iască Francisc-Iosif , să t ră iască Sincant in . G-ubernatorul se vedea voios aud ind aceste s t r igăr i , şi în biserică î n t r eba pe J e r u s e k : „Pe aici e t a ta lui M a r i e n e s c u ? aş vrea să-1 c u n o s c ? "

P re to ru l spuse aceas ta p ro topopu lu i , apoi cumna tu lu i m e u S imon David , carele curse iu te a casă şi chiămâ pe t a t ă l meu ca să se pres in te gube rna to ru lu i . T a t ă l m e u ned i spus b ine p e n t r u causa] mea s'a r e t ras şi acum g răb i la g u b e r n a t o r u l . Aces t a şi eşise din biser ică şi p leca la căru ţă , ia ră p ro topopu l îl p resen tâ .

D t a eşt i t a t a lui M a r i e n e s c u ? — E u ! Ai da t ină să căle toresci la T imi şoa ra? — Arareor i . Când vei veni la Timişoara , să vini să me cerce tez i ! Ta tă l meu veni în perples i ta te , n u scia ce să-i r ă spundă , — şi a tunc i

p ro topopu l Ţe ran c ] i s e : E x c e l e n ţ ă îşi va lua îndrăznea lă şi va merge la E x . Voas t ră . Apoi ta tă l meu a d a u s e : voiu veni .

Gube rna to ru l făcu cu m â n a de v re o t re i ori că t ră tatăl meu şi d_ise: ad i eu ! apoi se sui în că ru ţă şi pleca.

R o m â n i i surpr inş i de aşa ceva încung iu ra ră pe ta tă l meu şi s t r i g a r ă : să t ră iască Mar i enescu ! şi se îndesau ca să deie m â n a cu el, ia ră u n amic al lui, măies t ru l Mircu îi d j se : Fe r i ca de D t a j u p â n e I u o a n e ! că ce omenie ai după fec ior! Al tu l ojicea: Vecii, dacă păr in ţ i i îşi î nva ţ ă copiii cât e de f rumos ! şi altele.

T a t a i r i ta t de surpr indere şi de bucur ia , l ăc rămând în toarce a casă şi u r m a t de cumna tu l meu, poves tesce cele în tâmpla te . A s u p r a b inevoin ţe i g u b e r n a t o r u l u i că t ră ta tă l meu s'au făcut t o t felul de comenta re din pa r t ea acelora, cari n u cunosceau causa mea. F i r e sce că n u am fost aşa de naivi , ca t a t a să meargă în vis i tă la gube rna to ru l .

M â n e a i în 15/3 A u g u s t m 'am dus la pre torul , l-am în t reba t , că fă-cut-a g u b e r n a t o r u l a ta re d ispos i ţ iune p e n t r u înce ta rea curentâr i i şi in ternăr i i ? — G u b e r n a t o r u l s'a in te resa t mul t de causa D-ta le , m 'a e samina t (precum s'a înş i ra t mai sus), dar n ' a făcut nici o d ispos i ţ iune . S'a dus mu l ţ ămi t din L ipova , şi dacă în câ te-va dile n u se răd ică in te rnarea , să r ecurg i că t ră E x . Sa. De b u n ă samă va înce ta p res te câte-va clile. A t u n c i eu i-am mul ţ ămi t p e n t r u bunăvo in ţ a lui a ră ta tă în causa mea, — şi spe ram încheiarea ei.

0 poesiă destinată episcopului Erdttyi.

Firesce , că a tunci , când E r d e l y i mi-a per ic l i ta t l ibe r ta tea mea şi a vrut, ca cu denun ţ i a ţ i une falsă să în t ineze pe senator i i imperial i români ,

©BCU CLUJ

ar

nu pu t eam să am inimă b u n ă că t ră dînsul , — şi aud înd de m u l t că uni i îl n u m i a u ţ apu l , am făcut poesia u r m ă t o a r e :

Fabula.

Vulpea şi mnelul. Aci o turmă mândră adese-ori părăsită,

De lupi şi de jiganii adese-ori prăpădită Şi vai; de nu e grije, stă gata de perit Căci mulţi si pân'acuma din ea au rătăcit, în turmă e o vulpe ea ţapul îmbrăcată, Nici turma nici păstorul scia, că-i dărînată, Căci toţi credeau, că ţapul cu clopot forfoiat, Păzesce blânda turmă de reu şi de pecat!

Odată un mnel mândru păscea pe lângă turmă De aţâţa lupi, jiganii vedea atâta urmă, Şi mnelul, plin de frică, la ţap că se grăbia Pericul arătându-i, aceste mai grăia: „Tu Ţapule puternic! ce pasci cu gloata noastră Cea bună şi cea blândă şi în aperare proastă, Ean fă tu, ce vei face, dă 'n seire la păstor Că-i jurăm credinţă dar cerem ajutor, Căci iată! suntem astâdi în rea ameninţare, Şi tu, purtând grumazu-ţi cu clopot aşa mare, Adună turma 'ntreagă pe lângă al nost păstor. Şi roagă-1, ca 'n periclu să deie ajutor)"

Dar ţapul, fără durere de turma superată, — Când el se scie bine, că-i vulpe blăstemată — Voia să facă 'ntrige, la un boitariu grăbia Şi turma şi pe mnelul aşa-i denunţia: „Păstoriului de-ai spune, că cel mnel învrăjbesce, Cu alţi berbeci în frunte şi turma s'opintesce Să facă strungă nouă, să aibe şi alt cap".

Audiiăţi ce mai minte, cel blăstemat de ţap! Şi vai şi amar! atât nedreaptă prigonire Pe mnelul bun, săracul, chiar pentr'o sfătuire! Apoi curând păstoriul se va ti şi convins, Că ţapul smârd, acuma, cu minciuna e prins!

Moralul fabulei.

Asa sunt si 'ntre oameni, destui far' d'omeniă Făeend altora potcă din nevinovăţia, Credend, că prin intrige să flă meritaţi, Dar când ies' adeverul, se ved, că's blăstămăţi!

Poes ia a apă ru t apoi în „Telegraful R o m â n " , 25 A u g u s t 1860 Nr. 34, dar nresce , că pu ţ in i au cunoscu t î n semnă ta t ea ei, adecă că se referă la o causă na ţ iona lă .

E u sciu disa r o m a n ă : De mor tu i s nihi l nis i bene . D a r aceas ta se referează la v i a ţ a p r iva tă a unu i om, şi în p r iv in ţa aceasta las pe sfântul Pe t ru , ca el să decidă, că câ t să-1 ţ înă în p u r g a t o r i u ; când însă e vo rba

©BCU CLUJ

"32

de is tor ia unn i popor , t o t insul are d rep tu l — p recum vedem în is tor ia şi a supra regi lor — ca să scoată adevăru l la lumină, să îna l ţe v i r tu t ea şi să sbiciuiască p ă c a t u l !

In fine în Sep temvr ie se re t rage curen ta rea şi in te rnarea . E u în u rma epistolei lui Nicola şi a visi tei gube rna to ru lu i vedeud

s tarea favorabi lă a causei m'am mi ra t că dela minis t ru l de poli ţ ia n u so-sesce nici o d ispos i ţ iune , — în 23 A u g u s t me duc la p re toru l J e r u s e k şi me p lâng . E l me învaţă , ca să fac o ruga re că t ră dînsul pen t ru o „car tă de l eg i t imaţ iune p a n ă la P e s t a " , căci pas r egu la t ancă nu-mi poa t e da. A m făcut aşa, şi dând rugarea , pre toru l observă , că doară ar fi bine, ca să r ecurg i pen t ru un pas pe un an în toa tă Aus t r i a şi să r ecurg i deadrep tu l la gube rna to ru l .

A c u m am începu t a fi i r i ta t şi î nve r şuna t pen t ru b lăs temăţ ia , ce a făcut-o E r d e l y i cu mine , concipiez că t ră g u b e r n a t o r u l un p ro t e s t în con t ra curentăr i i şi in ternăr i i , şi în măr ime de t re i coaie, în 29 A u g u s t 1860 îl t r imi t gube rna to ru lu i . Şi fiind-că în decursu l inves t iga ţ iuni i causa adevă ra t ă n 'a fost desluci tă , — o descr iu cu s incer i ta te şi pe l a rg dovedesc , că denun ţ i a ţ iunea ep iscopulu i E r d e l y i în con t ra mea şi a sena to r i lo r imper ia l i români , a fost falsă; concep tu l îl am şi aoli, unele părţ i sun t aci r ep roduse , şi acli me mir de curagiu l cu care am sb ic iu i t denun ţ i a ţ iunea .

I n 5 S e p t e m b r e me ch iamă pre toru l şi cu bucur i a îmi spune , că g u b e r n a t o r u l a r id ica t cu ren ta rea şi i n t e rna rea şi că 1-a împute rn ic i t , ca să-mi deie pas pe un an pen t ru toa tă Aus t r ia . Pasu l l-am căpăta t .

U n foc nou s'a a ţ î ţ a t asupra capulu i meu.

I n alţi ani, când ven iam pe vaca ţ iune la L ipova , eram ne înce ta t în socie ta te cu s tuden ţ i i maghiar i din L i p o v a , dar în aces t an am fost r e t ras de lume, pen t ru -că eram in terna t , ca să me păzesc de al tă potcă . Afară de aceas ta t iner i i maghia r i n u me vedeau cu ochi buni în soc ie ta tea pre toru lu i boem şi al tor d i regă tor i s t răini , pe cari i-ar fi a lunga t din ţa ră . Poes ia că t ră Saint Quent in şi b inevoin ţa aces tuia că t ră t a tă l meu îna in tea bisericei în p ia ţă i-au a ţ î ţ a t ta re în con t ra mea şi a fami l ie i ; — schwarz-gelb era ba t jocura cea mai mică şi ne ţ ineau de duşmani i Maghiar i lor . De loc d u p ă re în toa rce rea gube rna to ru lu i î ncepură to t felul de c levete , dar aşa de amenin ţă toa re , încâ t câte-va n o p ţ i n u am cuteza t să d o r m a casă. Auolînd că şi oameni mai bă t rân i şi cu pos i ţ iune m 'au lua t la goană , în 23 A u g u s t 1860 am făcut la p re tu ră o a ră ta re criminală (ce în concep t o am şi aoli), în carea cer ca să me apere de calumnii sau să facă inves t igare . — Vestea despre ară tarea cr iminală s'a lă ţ i t în oraş şi a sosi t ca u n t r ăzne t în t re c levet i tor i .

I n L i p o v a era Iu l ius Ros insky , ju r i s t , conscolarul meu, cu carele am t ră i t ca cu u n frate bun şi cu ta tă l său, no ta ru l oraşului . Conscolarul v ine la mine a casă şi me ispi tesce despre s tarea lucrului . Ii spun , că am fost cu ren ta t şi i n t e rna t , şi numa i eri am căpe ta t pas ca

©BCU CLUJ

33

să po t eşi din L i p o v a . „Unii me ţ in de revo lu ţ ionar în con t ra Aus t r ie i şi în aces t cas, oare n u e da to r in ţ a mea, ca la p re to ru l şi g u b e r n a t o r u l să caut b u n ă v o i n ţ ă ? iară voi pen t ru -că tac şi me re t rag , me ţ ine ţ i de duşmanul vos t ru" . îi a re t concepte le , îi spun lup ta mea, ca să scap de in te rnare şi-i d i c : „duceţ i -ve , şi î n t r eba ţ i şi pe p r e t o r u l " ! —

E e s u l t a t u l d iscursului a fost, că el va informa pe to ţ i despre rătăci rea lor, iară eu să r e t r a g a ră ta rea cr iminală ca să n u se mai înverşuneze cetă ţeni i şi a n u m e R o m â n i i a supra Maghiar i lor .

A n c ă adi me duc la p re to ru l ca să scriu pe a ră ta re , că am re t ras-o — respunse iu . T u me cunosc i pe mine p rea b i n e ! nici o l i teră n ' am sch imba t din ideile şi pr incipi i le mele !

Amicu l Iulius R o s i n s k y în cercuri le sale a d a t informaţ iuni le de lipsă, şi t oa t e c levetele au înce ta t .

Amici i maghia r i îmi dau o sat isfacţ iune f rumoasă. Soc ie ta tea lor a da t u n bal şi mi-a t rămis şi mie b i le t de i nv i t a r e .

E u carele t o t d e a u n a bucuros dan ţam, m 'am dus la bal, căci în 3 lun i n ' am avu t cli de pe t recere , şi am d a n ţ a t mai cu toa te fetele şi damele t inere . L a cină am fost î ncung iu ra t de amici maghiar i , a a juns d i scursu l şi la in te rnare , şi în fine îmi duseră: „Să fii şi pe v i i tor cu no i şi causa n o a s t r ă ! " — „Cu voi — am r ă spuns — î n toa ta v ia ţa mea pen t ru l iber ta tea pat r ie i şi cons t i tu ţ i a Ungar ie i . Nu este nici un popo r aşa de p ros t ca acestea să n u le dorească" etc. Amicea ţ a şi f ră ţ ie ta tea noas t r ă s'a în tă r i t de nou .

Pela 3 oare n o a p t e a m 'am dus acasă, m ' a m culca t şi am adormi t . Mi se-mi pare, că aud musica, dar ca în v is , cred că sun t ancă în bal . Me t redesc , s imt , că mus ica era la fereasta mea, ră resc ja lus i i le , văd un publ ic mare de fete, de doamne , de t ineri , de bă rba ţ i şi fiind zori le versate, r ecunosc pe câţ i-va din amic i !

Lâssuk , l â s suk ! (să-1 vedem) se aud s t r igă r i ! E u îmbrac căputu l , me ară t la f e reas tă ! şi me închin publ iculu i , — iară d u p ă ce m 'au p r o voca t să vorbesc , am vorb i t şi mu l ţ ămindu- l e s 'au î n d e p ă r t a t cu to ţ i i . Mânecii am înţeles , că publ icul din bal vo ind a pleca a casă, t ineri i maghiar i , amicii mei, l-au r u g a t ca să-i pe t reacă , şi v r 'o 40—50 de pe r soane i-au pe t recu t .

L ă s â n d l iniş tea cea mai bună în casa pă r in tească şi în t re Maghiar i şi R o m â n i , m ' am re ' n to r s la familia Mocioni , carea a tunc i s'a m u t a t la Viena .

L u p t a popoare lor p e n t r u d rep tu r i na ţ iona le a sil i t pe minis ter iu l aus t r iac la reforme mari , şi în 20 Oc tombre 1860 a a p ă r u t : Diploma. U n făt ce n u p u r t a în sine e lemente de viaţă .

Nu to t de una se pet i ţ iouează, ca să fii s igur de u n r e su l t a t bun , — dar d u p ă sfânta s c r ip tu ră „neîncetat ba te ţ i la uşă, şi odată se va deschide vouă ! " A p a câ t e de moale, dar s t ropi i scobesc şi p ia t ra . I a t ă ! vr 'o câti-va s t r op i !

S i b i i u , 17 A u g u s t . At. Marienescu.

3 ©BCU CLUJ

34

S C I I N T Ă , L I T E R A T U R Ă S I A R T Ă .

Bibliografie. Ioan Botezătorul. T raged ie în cinci acte şi u n preludiu, de Hermann

Sudermann, t r aduce re de II. Chenăi şi C. Sandu. Orăşt ie . „Minerva" ins t i tu t t ipografic, societate pe acţi i 1901. 144 pag. 8°. Publ ica tă mai ân tâ iu în „Fami l i a" d in 1900, t r aducerea acestei t r aged i i a d is t insului scr i i tor d ramat ic g e r m a n a apă ru t acum şi în b roşu ră separa tă .

* «Manual de limba maghiară pen t ru clasa I. gimn., reală şi civilă,

în tocmi t de Nicolae Bogdan, profesor, Braşov , 1901", — este t i t lu l celei mai noue cărţ i d idact ice pen t ru l imba maghiară . Şi accen tuăm, că din p u n c t u l de vedere al metod ice i — forţa unui manual ' de î n v ă ţ ă m â n t — este unu l din cele mai accesibile manua le ce avem pen t ru acest ob iec t în l i t e ra tu ra noas t r ă d idact ică .

Exerciţii pentru înveţarea limbei maghiare Abecedar . Exerci ţ i i l imbis t ice . Car te de cet i re . In usul şcoalelor popora le , de / . F. Negruţiu şi P. Ungurean. E d i ţ i u n e a a V. îudrep ta tă . Cu aprobarea Preavenera tu lu i Ord inar ia t me t ropo l i t an de Alba-Iu l ia şi F ă g ă r a ş , şi a P reavene ra t e lo r Ordinar ia te episcopesci de L u g o s şi Gherla . Balâzsfalva (Blaş) 1900. Tipografia seminar iu lu i gr . cat . 104 pag . 8 0 P re ţu l 60 fii.

* Epistola enciclică despre Răscumpără to r iu l lumei I sus Chr is tos ,

da tă de Sanc t i t a t ea Sa Papa L e o n X I I I la finea secolului X I X ; L u g o ş , 1900. Tipograf ia Ioan Virânyi . E d i t a t ă după ve r s iunea „Uni re i" . 29 pag . 8 ° .

* Drepturile şi datorinţele învăţătorilor confesionali români. Sub

acest t i t lu D . Petru Conda va scoate de sub presă în ed i tu ra lui W . Krafft din Sibi iu o publ ica ţ iune , cupr inzând indigi tăr i în toa te chest iuni le , ce pr ivesc şcoala şi pe învă ţă tor . Aceas ta car te e men i t ă a fi un călăuz al învăţă tor i lor , care să-i pună în pos i ţ iunea de a-şi sci afirma şi apăra d rep tur i l e as igura te lor pr in legile teri i şi pr in regu lamente le au tor i tă ţ i lo r şcolare de ambele confesiuni r o m â n e : Opul va apare înda tă , dacă apar i ţ ia lui va fi a s igura tă p r in un n u m ă r co respunde to r de p renumera ţ iun i în t ra te p a n ă la 15 Martie a. c. P r e ţu l de p renumera ţ i une e de 3 cor., care este de a se t r imi te edi torului . Colectanţ i i p r imesc d u p ă 10 p renumera ţ iun i p lă t i te u n exemplar g ra tu i t . A t r agem a ten ţ iunea învăţă tor i lor noş t r i a supra acestei pub l ica ţ iun i .

*

©BCU CLUJ

85

Revista Revistelor. Urmând promisiunii noastre din anii trecuţi de a informa pe cetitorii noştri, din an

în an, despre cuprinsul revistelor noastre, lăsăm să urmeze şi de astădata următoarele notiţe asupra publicaţiunilor anului trecut, cari ne stau la disposiţie.

„Convorbir i l i terare". Vechea şi valoroasa revistă bucuresceană, cu nrul 12 din 1900 şi-a încheiat anul XXXIV al existenţei sale; şi în anul 1900 a apărut în 12 fasc. format 8° mare în extensiune de 71 coaie sub conducerea unei redacţiuni complectate din DD.: Gr. Antipa, T. Antonescu, Dr. V. Babeş, N. I. Basilescu, I. Bogdan, I. A. Bassara-bescu, D. Bungetianu, M. Dragomirescu, D. Evolceanu, 1. S. Floru, C. Litzica, S. Mehedinţi, P. Missir, L. Mrazec, A. Naum, P. P. Negul eseu, D. Oaciul, St. Orăşanu, E. Pangrati, I. Paul, A. Philippide, I. A. Rădulescu, F. Robin, M. Săulescu, D. Voinov, şi N. Volenti, întroducendu-se notabile înbunătâţiri în ce privesce hârtia şi tiparul. Din bogatul material publicat remarcăm: Poesii: de D. Angliei, N. I. Basilescu, F. I. Becescu, George Coşbuc (Cicoarea, după tradiţiile poporului), P. Dulfu, I. B. Hetrat, E. Hodoş (Mirza, baladă populară) St. O. losif (intre cari mai multe traduceri din H. Heine), G. Murnu (cântul I. şi II. din lliada lui Homer), D. Nanu, Iac. Negruzzi, S. Puşcariu, N. Volenti, D. Zam-firescu. Nuvele, Romane: de I. A. Bassarabescu (Pe drezină, „Muza română", Don Bazil, în prejma lui Ionescu), D. Zamfirescu (Lydda, Furfanţo). Teatru: de G. Bogdan-Duică (Inelul lui Ghighes, tragedie în 5 acte, trad. din Fr. Hebbel). Studii: de I. C. Argetoianu, Dr. V. Babeş (Tuberculosa şi combaterea ei în România. Despre pelagră şi tratamentul ei), I. Bărbulescu, G. Bogdan-Duică (Despre Grigorie Alexandrescu), C. Giurescu, N. Iorga (Lupta pentru stăpînirea Vidinului în 1365—69 şi politica lui Vladislav-Vodă faţă de Unguri : un episod din cucerirea peninsulei balcanice de Turci), A. Philippide, L. Săineanu (Influenţa orientală asupra limbei şi culturei române), D. N. Voinov. Critice: de I. Bogdan (Istoria Bucurescilor de G. I. lonnescu-Gion; Câte-va scrieri de economie politică), G. Bogdan-Duică (l'oesii poporale despre Avram lancu, adunate şi publicate de S. FI. Marian), N. Iorga (Cum se predă istoria în şcoalele noastre, cu ocasia unui nou manual al D-lui Gr. Tocilescu), P. Missir (A. C. Cuza: Despre poporaţie), St. Orăşanu (Oct. G. Lecca: Familiile boeresci române; Fr. Dame: Histoire dela Roumanie contemporaine), Sext. Puşcariu. Cronică şi Notiţe, din cari relevăm doue acte privitoare la surghiunul lui Nic. Bâlcescu în 1841, de 1. Bogdan; C. Litzieă: Poesia religioasă bizantină, de D. Evolceanu; mai multe notiţe interesante de N. Iorga. „Convorbirile literare" apar la 15 ale fiecărei luni în fascicole de câte 5 coaie. Preţul abonamentului pe un an este pentru Românii din Austro-Ungaria 15 cor. Abonamentele se fac prin librăria Socec & Comp., Bucuresci, calea Victoriei Nr. 21 Manuscrisele se trimit d-lui I. Bogdan, profesor universitar, Bulevardul Carol, Nr. 55.

„Li teratura şi Arta R o m â n ă " , eleganta revistă bucureşteană de sub direcţiunea distinsului scriitor D. JV. Petraşcu, redigiată cu multă pricepere şi seriositate şi urmărind un scop cultural curat românesc, cu nrul 12 din anul trecut şi-a încheiat anul al IV. al existenţei sale, formând un respectabil şi atrăgetor volum prin cuprinsul şi forma sa. Această revistă avend de colaboratori pe cei mai autorisaţi scriitori şi artişti români, prin lucrările şi ilustraţiile publicate în coloanele sale în cei 4 ani de existenţă, a isbutit să iee un loc ântăietor printre publicaţiunile noastre de valoare. Ca şi în anii trecuţi ea a căutat şi de astădata să îmbrăţişeze toată mişcarea intelectuală, permisă de cadrul şi titlul ei. Din bogatul şi variatul material remarcăm: Poesii, de: D. Angliei, Ascanio, I. Bârcianu, Carmen Sylva, H. Coşoiu, G. Coşbuc, St. Cruceanu, I. Dragomirescu, O. St. Iosif, Ana Linta, II. Lecca, A. Naum, Ecaterina Pitiş, R. Rosetti, 'lh. D. Speranţa, G. Tutoveanu, Al. V lăbuţă, Al. Zamfirescu. Studii literare, istorice şi artistice de: A. Costin (Pictura şi sculptura română la Paris), A. Demetrescu (Cum s'au format poemele homerice), I. Dragomirescu (Ioan Eliade Răduleseu), N. Iorga (Studii de istorie şi de istorie literară), B. Iorgulescu (Cronicarul Filipescu; Omorirea mitropolitului Ivirian), Dr. C. I. Istrati (Primele şcoli române de fete; Prima şcoală de fete din Bucuresci), I. Mineu (Exposiţia artiş-

3*

©BCU CLUJ

So

ţilor în viaţă), D. C. OUănescu (România de 50 ani încoace), [N. Petraşcu (Exposiţia Gri-gorescu), Gr. Pişculescu (lulia Hasdeu), 1. Strâmbulescu (Exposiţiile din Miinchen), Al. Xenopol (Response â Mr. Bertha). Nuvele, descrieri, schiţe, teatru: de V. Ciolleac, H. Coşoiu, A. Davilă, I. Dragomirescu. D. C. OUănescu (Fecior de bani gata), N. Petraşcu (Matei Millo; Asupra reorganisării teatrului; Keorganisarea conservatoarelor). Musica: de V. C. Benisache (Aubade) şi G. Enescu (Impromptu). Cronică literară, llustraţluni găsim 95, representând monumente române vechi de architectură şi de sculptură, opere de artă ale maeştrilor români ca: Th. Aman, I. Andreescu, Carmen Sylva, N. Grigorescu, I. Geor-gescu, Ch. Loghi, 1. Mincu, D. Mirea, F. Storck, C. I. Stănescu, G. Verona.

„Literatura şi Arta Română" apare la 25 ale fie-cărei luni. Abonamentul e pe an de 30 lei în ţeară şi de 40 lei în străinătate. Redacţia şi administraţia: Bucureşti, str. Fântânii Nr. 46. La exposiţiunea universală din Paris din 1900 aceasta revistă a obţinut medalia de aur.

„ N o u a R e v i s t ă R o m â n ă " pentru politică, literatură, sciinţă şi artă. Această excelentă revistă enciclopedică, sub direcţiunea d-lui C. Radulescu-Motru, distinsul profesor universitar din Bucuresci, a ţinut să realiseze fidel programul, ce şi 1-a impus la înfiinţare, în anul 1900 (anul I.) a apărut regulat de doue-ori pe lună, deci în 24 fascicole 4° m a i ^ formând 2 volume respectabile, şi publicând: articole asupra mişcării politice, studii literare si ştiinţifice, creaţiuni literare originale şi cercetări istorice, dări de seamă asupra tuturor publicaţiunilor de valoare în artă, ştiinţă şi literatură. Fie-care numer al revistei a fost însoţit de doue suplemente, dintre cari unul a fost reservat informaţiunilor asupra diferitelor evenimente mai principale, petrecute în ţeară şi străinătate, dând o deosebită atenţiune chestiunilor, cari au agitat viaţa publică a Românilor afară din regat, în al doilea suplement s'a publicat o variată lectură recreativă, nuvele, poesii etc. Din bogatul material cuprins în corpul revistei abstrăgând dela chestiunile politice remarcăm următoarele materii: literatură, filologie, folklor, artă, de: Al. Antimireanu: Simţul artei la Români. Z. C. Arbure: Românii întemeietori ai civilisaţiunii in Rusia, llie Barbulescu: Alfabetul cirilic şi ortografia slavă la Români. 1. A. Candrea: Caloianul; Elementele române în limbile slavice. C. 1. Constantinescu: Măină rea (nuvelă). G. Coşbuc: Pierde vară (poesie); Mania diminutivelor; Babele sfinte în mitologia noastră; Elementele literaturii populare. Crasescu Basarabeanu: Septemâna patimilor (nuvelă). O. Densuşianu: Şcoala latinistă în limba şi literatura română; Cincideci de ani de prietinie; Din viaţa şi scrierile poetului Nieoleanu. P. Dulfu: Din dragoste (comedie într'un act). T. Duţescu-Duţu: Scrisoarea (poesie). A. Gorovei: Fără slujbă (schiţă); Asupra literaturii noastre populare; Suflet de mamă (nuvelă). Em. Grigoroviţa: Românismele în dialectul german al Saşilor din Transilvania; cucoana Raluca (nuvelă) P. H. Haneş: Din operile literare ale lui A. Russo; Fonetica noastră; Al. Russo, cel dintâiu folklorist român. N. lorga: Aron Densuşianu. N. Maneguţ: Ceva despre psiehologia poporului român. H. G. Lecca: în somn; Furtuna (poesii). 8. FI. Marian: Din datinile şi credinţele Românilor despre insecte. I. Pop-Reteganul: Mai multe nuvele. Sex. Puşcariu: Arta aplicată; în chestia diminutivelor; Diminutia in limba românească. C. Rădulescu-Motru: idealurile sociale şi arta. R. D. Roaetti: Maestrul (nuvelă). L. Şaineanu: Nastratin Hogea. H. Sanielevici: Literatura de preste munţi: „Înviere" (roman de Tolstoi). Th. Speranţă: De sau Cu. D. Teleor: Anton Pann. Istorie, de G. ionescu: Spicuiri din trecutul tipografiei cu privire mai ales la ţerile locuite de Români. N. lorga: Ideile in istoria universală; Doue hotărîri domneşti tipărite din seci. XVHi; Moralitatea şi armonia istoriei; Cei diniâi ani din domnia lui Vasilie Lupu. A. Ştefulescu: Contribuţiune la domnia lui Vlad Călugărul. Drept, de: I. Nădejde: Origina dreptului coiisvetudmar român. Economie, comerciu de: C. Alimă-nesteanu: Rolul Românilor in exploatarea bogăţiilor noastre petrolifere. A. D. Dami-anoff: Băncile de emisiune şi circulaţiunea monetară. D. Gheorgiu: Asupra comerciu-lui extern al României. 1. Teodorescu: trişa economică actuală. Chestiuni sociologice, de: C. Al. Ionescu: Încercări de psichologie etnologică. S. Popescu: Conştiinţa naţională. C. Rădulescu-Motru: Filosofia lui llouston Stewart Chamberlain asupra rasselor;

©BCU CLUJ

37

Amânarea ori-cărei soluţinni a chestiunii israelite. Sciinţ.ă, de: Dr. I. Simionescu: Asupra progresului geologiei în România. Etnografie, de G. Weigand: Românii din Sgrbîa şi din Bulgaria apuseană,. Chestiuni bisericesci, de: C. Erbiceanu: Biserica ortodoxă şi constituţia ei. Chestiuni de înveţămeat, de: Dr. Hurmuzeseu: Universităţile noastre. C. Rădnlescu-Motru: Rolul special al universităţilor. Dr. I. Simionescu: Cum stăm cu studiul sciinţelor naturale în România. N. Vasohide: Introducere la studiul aplicaţiunilor pedagogice ale cercetărilor psichologiei experimentale. Interesante sunt opiniunile mai multor oameni celebri ai diferitelor naţiuni privitor la chestiunea israelită în România, ca: Emile Zola, Drumnnt, Lombroso, Hansemann. Th. Mommsen, W. T. Stead, Gr. Clemenceau, H. Fouquier, A. L. Beanlieu, W. Wundt, Dr. Max Nordau, Dr. K. Lueger, H. S. Chamberlain, A. Loria, E. Maeh, T. S. Masaryk, A. Esmein, P. Cauwes. Ch. Richet. — Abonamentul la ,,Noua Revistă Română" în toate ţările uniunei poştale e pe un an lei 24.— Redacţia şi administraţia: Bucuresc, Pasagiu! Român, 20. Volumul I. şi II. din „Noua Revistă Română" pe anul 1900 se vînd separat cu preţul de 6 lei volumul. Anul 1900 întreg cu preţul de 10 lei.

„Famil ia". Foaie beletristică şi socială ilustrată, totodată organul publicaţiunilor „Societăţii pentru fond de teatru român". Proprietar, redactor şi editor: Iosif Vulcan. Cea mai veche foaie beletristică dincoace de Carpaţi, cu un trecut de 36 ani, în cari mult a contribuit la desvoltarea gustului de lectură la publicul nostru, conlucrând astfel la răspândirea culturei naţionale. Şi în anul trecut a apărut în 52 numeri cu un cuprins variat şi interesant şi cu numeroase ilustraţiuni, între cari multe de interes special românesc. Din cuprinsul anului al XXXVI relevăm: Poesii: de Măria Cioban, G. Coşbuc, Măria Cunţan, Elena din Ardeal, St. O. Iosif, H. G. Lecca, V. E. M., V. B. Muntenescu, Octavian, Sân-Petreanul, N. Radulescu-Nigor, I. Scurtu, Sorin, los. Stanca, Vi—Ni, Ios. Vulcan. Literatură poporală: de I. Encescu, N. Fini, Avr. Igna, Olga Dorina Poruţiu, V. Sala, Clir. Ţapu, Al. Ţinţariu. Novele, schiţe, piese, căletorii: de T. Adam, M. Bujor, T. Bule, V. R. Butiee«cu, II. Carp, D. Câmpulnngean, Măria Cioban, G. Cosbuc, Elena din Ardeal, Hero, Gr. Mămnţeanu, Margareta Moldovan, Mărioara Mnrnu, Omega, N. Rădulescu-Niger, Rodica, Smara, Simin, Stelian, Al. Ţinţariu, Ios. Vulcan, şi P. Vulcan. Traduceri, dintre cari remarcăm cele făcute de II. Chendi şi C. Sandu (H. Ibsen: Diua învierii; M. Maeterlinck: Sora Beatrice; H. Sudermann: Ioan Botezătorul). Literatură, critică: de V. Alexandri (Scrisori cătră Ios. Vulcan), T. Bianu, II. Chendi, C. Erbiceanu, V. Goldiş, A. Naum, Drd. C. Nedelcu, D. C. Ollănescu (Teoria dramei, de Dr. Ios. Blaga; Jucătorii de cărţi, de H. G. Lecca), N. Petra-Petrescu (Din juneţa lui Eminescu), I. P. Retegannl, Ios. Vulcan, Petru Vulcan. Istorie, sciinţe, educaţiune şi higiena: de Al. Ciura (O petiţie a lui Avram Iancu), G. Coşbuc (Cum se judecă popoarele), Dr. Gr. Crăinieean, N. Maneguţiu, V. Oniţiu, Dr. I. Poenaru. Afară de acestea mai găsim ca si de altădată: Portrete şi biografii, dintre cari amintim cele de interes special românesc, ca: H. Gr. Lecca, Diamandi Manole, Avram Iancu, Dr. Victor Mihalyi de Apşa, Titu Maiorescu, I. cav. de Puşcariu, Dr. Gr. Popovici, Nicolae Kretzulescu, G-avriil Musicescu, V. Alexandri, Iulian Grozescu. Salonul, rubrica îndatinată dc cuprins variat şi interesant. Comunicări despre societăţile noastre de cultură: Academia Română (cele mai complecte rapoarte), Asociaţiunea pentru lit. rom. şi cult. poporului român şi Societatea pentru fond de teatru român. Afară de portrete anul din chestiune mai cuprinde 70 de ilustraţiuni diferite. „Familia" apare şi în anul ct. regulat odată pe săptemână, în extensiune de o coală şi jumătate. Abonamentul pe an: 16 cor., pe V3 de an 8 cor., pe trei luni 4 cor. Cei-ce respund înainte costul de abonament pe un an, sau pe jumătate de an, primesc drept premii doue frumoase tablouri naţionale: „Ştefan cel Mare şi Api-odul Purice" şi „Ştefan cel Mare pe patul de moarte" cu preţ redus la 1 cor. 60 fii.; pe lângă aceea toţi abonaţii pot să-şi comande cu preţul redus de 2 cor. mai multe scrieri de Ios. Vulcan. Redacţia şi administraţia: Oradea-mare.

„Foaia Pedagogică" din Sibiiu, sub redacţiunea D-lui Dr. D. P. Barcianu, a încheiat cu anul 1900 anul al IV. şi cel din urmă al existenţei sale. Iată ce ne spune redacţiunea în ultimul număr; „Am fost de credinţă, ca, lucrând pentru ridicarea nţveţuţvii

©BCU CLUJ

38

intelectual şi moral al învSţâtorilor şi făcând prin aceasta chemarea lor mai respectată, să facem să ajungă cu vremea şi ei la o situaţiune mai bună din punct de vedere material. Mulţimea înveţătorilor însă nu s'a arătat prietenă acestei idei. Intrând şi ea în curentul general, care în asigurarea cât mai grabnică a părţii materiale a chemării vede lucrul de căpetenie, şi dovedind deci prea puţin interes, şi dând de tot puţin sprijin întreprinderii noastre literare-pedagogice, aflăm de prisos a mai continua". Constatarea aceasta trebue să ne umple sufletul de durere şi să facă să roşească de ruşine corpul învăţătoresc din metropolia română ortodoxă, dacă se respectă. Cum adecă? să fi pierit din inima învăţă-torilor noştri, cari în prima linie> sunt chemaţi a alimenta idealurile neamului, ori-ce idealism? Dar atunci cum remâne cu ţinta spre care trebue să nisuiască şcoala, susţinută cu greutăţi aproape insuportabile de bietul nostru popor? Să fie capabilă oare învăţători mea nnei întregi metropolii a-şi da un atestat de paupertate atât de ruşinător, lăsând să apună o foaie, care şi-a pus drept ţintă să lucre pentru ridicarea nivelului intelectual şi moral al învăţătorului?! Şi când ne aducem aminte, cât sgomot făcuseră învăţătorii din cealaltă metropolie română în anii trecuţi pentru înfiinţarea unei foi scolastice, care înfiinţată acum ancă se luptă cu moartea . . . . într'adever, indolenţă păcătoasă ca la noi la nimeni.

Din cuprinsul „Foii Pedagogice" relevăm: Materii pedagogice şi didactice generale de: Iuliu Vuia, Ios. Velceanu, Dr. D. P. Barcianu, Dr. I. Stroia, I. Paicu, Ilie Georgescu, Gr. Dragoescu. 7 modele de lecţiuni din istoria biblică, fisică, istoria naturală şi gramatică de: I. Pavel, Dr. I. Stroia, G. Maican, Cand. Popa, Dr. D. P. Barcianu. Diverse comunicări, din literatura şcolară şi recensiuni temeinice. Informaţiuni de interes pentru învăţători Felurimi. Corespondenţă.

Regretăm sincer apunerea acestei bine redactate foi de specialitate. Reapariţia ei este o chestie de onoare pentru cei, pe cari îi privesee nemijlocit.

„Foaia Scolastică". Organ al Reuniunii înveţătorilor gr-cat. din Archidiecesa gr.-cat. de Alba-Iulia şi Făgăraş. Anul II. 1900. Redactor: Ioan F. Negruţiu. Editor Reuniunea. A apărut în anul trecut în 1 şi 15 a fie-cărei luni în extensiune de 24 1 / 2 coaie format 4° mare. Din cuprinsul anului trecut relevăm următoarele materii: Articole ped.-sciintifice, prelegeri practice şi disertaţiuni: de Iuliu Birou, V. Gr. Borgovan, Elie Câmpean, C. Crişan, Prof. Dr. Elefterescu, D. Gafton, E. Mocian, G. Muntean, M. Niculescu, I. F. Negruţiu, Nic. Pop, P. Ungurean, Prof. Dr. I. Raţiu, I. Stoia, T. Vandor. Chestii şcolare: de G. B. Pascu, Redacţiune, T. Stoia, I. F. Negruţiu. Recensiuni şi bibliografii. Circulare, concurse şi convocări. Corespondenţe, rapoarte, ş. a. Aflăm cu amărăciune, eă şi aceasta foaie e de tot slab sprijinită de învăţătorii din metropolia noastră gr.-cat.; că numai vre-o câţi-va o abonează, cei cari o abonează nu o plătesc şi remân în restanţă cu abonamentele, şi aşa numai se mancă fondul reuniunii şi foaia se luptă cu deficit, în cât mai curând, sau mai târdiu va trebui să încete de a mai apare („Unirea" nr. 4 a. c.).

In faţa acestor stări întristătoare, nu avem cuvinte destul de aspre pentru a înfiera indolenţa păcătoasă a învăţătorilor, cari ar lăsa sa cadă şi aceasta foaie, acum singură la noi pe terenul curat şcolar.

„Revista I lus t ra tă" , foaie enciclopedică-Iiterară. Proprietar, editor şi redactor responsabil Ioan Baciu, preot în Şoimuş (p. u. Şieul-Mare, Nagy-Sajo, Transilvania). A apărut în anul 1900 (anul III) m 24 numere, publicând: poesii, novele, piese teatrale, studii literare, biografii, schiţe topografice, literatură poporală, ş. a. şi avend un adaus „Amatorul pe toate terenele". Preţul de abonament dela Cor. 12-— s'a redus pentru anul curent la Cor. 4'—.

„Revista Economică", organ pentru societăţi comerciale şi financiare, editat din însărcinarea şi eu ajutorul băncilor române. Director: Dr. C. Diaconovich. Aceasta prea-folositoare şi indispensabilă revistă pentru toti câţi ţin să fie bineorientaţi şi informaţi în afaceri financiare, a apărut şi în anul 1900 regulat la 10 a tie-cărei luni, deci în 12 numere în extensiune totală de 32 coaie, format 8° mare, tractând chestii de economie politică, afaceri de finanţe, chestiuni de contabilitate, afaceri de asigurare, chestii de agricul-

©BCU CLUJ

39

tură, comerciu, comunicaţiune, industrie, afaceri de dare, chestii de jurisdicţiune, învăţământ comercial, toate tractate de oameni de specialitate. Pe lângă acestea a ţinut publicul interesat în curent cu mersul băncilor noastre, cu diferitele trageri la sorţi şi amortisări, bursă, etc. Deşi aceasta revistă, unică la noi în specialitatea sa, apare numai de 2 ani, a dovedit deja, că înfiinţarea ei a corespuns unei necesităţi, care impune să fie susţinută şi pe mai departe de cei-ce i-au dat fiinţă. Cu începere dela anul nou dintr'o revistă lunară a fost transformată într'o foaie septemănală; delegaţiunea exmisă de conferenţa Directorilor de bancă din 1898, într'unită în 16 Dec. 1900 la o şedinţă în Sibiiu, a decis aceasta schimbare pe motivul, că revista are sa servească în primul rând interese practice de toate dilele şi chestiuni de actualitate, cari reclamă o lămurire şi resolvire mai grabnică de cum li-se poate da într'o revistă lunară. „Revista economică" în noua formă apare în extensiune de 1—2 coaie de tipar, format 4° mare si costă pe an Cor. 20'—, pe '/a a n

Cor. 10 -—. Toate lucrările publicate se remunerează.

C R O N I C Ă

lubileul unei Reuniuni de femei române. D u p ă iubi leul de 50 ani dela în temeiarea g imnasiu l ui român din Braşov, s e rba t în anul t r ecu t cu fest ivi tă ţ i înă l ţă toare , cari au atras a supra lor a t en ţ iunea în t r egu lu i n e a m românesc , li s'a da t fraţ i lor şi suror i lor B r a ş o v e n e să serbeze în cliua de „Trei Sfinţi" (30 Ian. v. a. c.) ancă un rar şi frumos i ub i l eu : iubi leul de 50 ani al celei d in tâ iu şi celei mai vechi R e u n i u n i de femei române , la a cărei înfiinţare de te ră impulsu l to t acele spi r i te lumina te şi dornice de îna in ta rea cul turei na ţ ionale , cari au chemat la fiinţă şi falnicul i n s t i t u t pen t ru crescerea fiilor poporu lu i nos t ru .

î n c e p u t u l serbăr i lor 1-a făcut, conform p rog ramulu i s ta tor i t , paras tasul pen t ru în temeiă tor i i şi binefăcători i r eposa ţ i ai Reun iun i i , ce lebra t în biser ica Sf. Nicolae din Scheiu, d u p ă care a u r m a t î ncununa rea morminte lor ini ţ ia tor i lor , p res idente lor , ale membre lo r r eposa te din p r imul comitet , p recum şi ale secretar i lor reposa ţ i ai Reun iun i i . L a 11 oare a. m. s'a ţ i nu t şedinţa fest ivă în sala cea mare a g imnas iu lu i român, la care, pe l ângă numeroase le dame române , au pa r t i c ipa t şi r e p r e s e n t a n t e de ale Reun iun i lo r evang. săsesci d in Braşov şi oaspe ţ i din afară. Cuvân tu l de deschidere 1-a ros t i t b inemer i t a t a p res iden tă a Reun iun i i , d-na Aynes Duşoiu, sa lu tând cu că ldură pe cei presenţ i . A u r m a t apoi cân ta rea Psa lmului X V I pen t ru cor mixt de Mandyczewszki sub conducerea d ibace a d-lui George Dima. Discursu l fest iv 1-a ros t i t d-na Elena A. MurSşianu, ară tând t r ecu tu l Reun iun i i , descr i ind în colori vii momente le mai r emar cabile din v ia ţa ei şi i nd ig i t ând problemele ei v i i toare . O feti ţă a dec lamat apoi o poesie ocasională , „Orfana", scrisă pen t ru iubi leul R e u n i u n i i de dl. profesor Andreiu Bârseanu, d u p ă care d-na Măria Baiulescu a ţ i n u t un frumos şi i n t e re san t d iscurs asupra misiuni i femeii române . Şed in ţa a încheia t -o „ Imnu l de mul ţ ămi tă" , cor mixt cu aeompan ia re de orchestrai de J a d a s s o h n . Seara ş'a da t ba lu l Reuniun i i ,

©BCU CLUJ

40

Dor im din toa tă inima, ca R e u n i u n e a iubi lară să păşească în armonie , fără p rege t t o t îna in te pe cărarea b ă t u t ă de o j u m ă t a t e de secol. P r o grese le şi succesele ei s u n t bucur ia noas t ră a tu tu ro r .

* Nou membru al Ateneului Român. Aflăm că Dl . Ioan cavaler de

Puşcariu, m e m b r u în secţ ia is tor ică a Asocia ţ iuni i pen t ru l i t e ra tura română şi cu l tura poporu lu i român, şi al Academie i R o m â n e , a fost ales în t impu l d in u r m ă m e m b r u şi al Ateneu lu i R o m â n din Bucuresc i .

D I N S I N U L A S O C I A Ţ I U N I I .

Din despărţeminte. Desp. „Abrud-Câmpeni" a func ţ iona t r egu l a t în cursu l an. 1900. Co

mi te tu l seu cerc. a ţ i n u t t re i şedinţe , în cari a resolv i t exhibi te le pr imi te din pa r t ea comi te tu lu i central , a p regă t i t agende le pen t ru adunarea cercuală şi a lua t concluse pen t ru po t en ţ a r ea ac t iv i tă ţ i i agen tur i lo r şi înfiinţarea unei noue agen tu r i în comuna Bis t ra . A d u n a r e a cercuală s'a ţ i n u t în 19 A u g u s t 1900 în comuna Secă tu ra cu un resu l t a t destul de mul ţămi to r , încassând dela m e m b r i noui şi vechi suma de 479 - 90 cor., din car i d u p ă re ţ ine rea celor 20°/ 0 p e n t r u t r ebu in ţe l e desp. , res tu l de 423 - 92 cor. 1-a admin i s t r a t cassei centra le . A d u n a r e a cerc. a ap roba t rapor tu l comi te tu lu i şi al cassarului , a p r imi t ra ţ iociniul şi a v o t a t budge tul . Dl p r o t o p o p onor. A lexandru Ciura din Abrud a ţ i nu t în adunare o disertaţiune foar te ins t ruc t ivă despre „s tupăr i tu l r a ţ i ona l " şi aducend cu sine o coşni ţă de cons t ruc ţ ie pract ică , a demons t r a t r en tab i l i t a tea s tupăr i tu lu i d u p ă noul s is tem, dăru ind pe urmă aceas tă coşni ţă pa ro -chului d in Secă tu ra cu rugarea , ca şi d însul — cul t ivând s tupăr i tu l după s is temul ra ţ iona l — să î n d e m n e poporu l seu a face asemenea. Diser ta -ţ i unea a fost ascu l ta tă cu mare in teres şi pes te t o t a domni t în adunarea cerc. o însufleţire deosebi tă — poa te şi d in causă, că în aceas tă com u n ă n u s'a mai ţ i n u t nic i -când o a tare adunare .

B ib l io teca desp . cons tă din 68 opur i cu t o t a tâ tea vo lume în p re ţ de 55'60 cor. A n u m e se află în b ib l io t ecă : 9 opur i de poesi i popora le , 28 de poveşt i , snoave e t c , 4 de cărţ i poporane , 13 de l i t e ra tu ră frumoasă, 10 de is tor ie şi geografie, 1 de l i t e ra tu ră economică, 2 de medicină şi igienă, 1 diverse. I n aces t an bibl io teca se va comple ta pr in cumpăra rea de cărţ i din sumele dona te anume spre aces t scop de membrii desp . Dl Dr. L a u r e n ţ i u Pop, advoca t în Abrud , a dona t 10 cor. spre a se p rocura 5 ex. din foaia , ,Bunul E c o n o m " , care s'a p rocura t pen t ru agen tu ra din Sohodol , ce funcţ ionează foarte regula t .

Desp. „Bistriţa'. D u p ă un t imp de 2 ani, în cari acest desp. n ' a p u t u t desfăşura o ac t iv i ta te rodnică , fostul dir, al desp . dl Dr, Demet r iu

©BCU CLUJ

41

Ciuta conchemă o şed in ţă a comite tu lu i cerc. pe 12 Iun . n. 1900 şi arătând pedeci le şi g reu tă ţ i l e , pen t ru cari desp . în anii din u r m ă n 'a p u t u t desvol ta o ac t iv i ta te vădi tă , p r o p u n e ca acela să se organiseze şi să înceapă a funcţ iona. î n u rma aceste ia s'a convoca t adunarea cerc. pe 24 Iun . n. 1900 în Bis t r i ţa .

Viul in teres , cu care publ icu l — in te l igenţ i şi ţ ă ran i — a în t im-pina t aceas tă adunare , n u n u m a i a încura ja t pe cei din f runtea desp. , ci a servi t şi de bun augur pen t ru viitor. D r e p t dovadă că publ icu l a înţeles scopul şi că e dornic de progres , la acea adunare s'au înscris mul ţ i membr i noi , cari şi-au achi ta t taxele, în to ta l cor. 209'40.

î n aceas tă adunare s'a ales d i rec toru l şi comi te tu l desp. şi s'a sta-tor i t budge tu l an. 1900 şi 1901. Mai depa r t e s'a decis ca comite tul , când va pe rmi te s tarea financiară, să escrie premi i p e n t r u p romovarea po -mări tu lui , care în acest ţ i nu t este u n isvor î n semna t de ven i t pen t ru popor . Cu această ocas iune dl Dr. Dens. Ciuta oferi un p remiu de 20 cor. în aur pen t ru acel p ropr ie ta r român de pe te r i toru l desp. , care va ară ta cel mai f rumos resu l t a t pe terenul pomăr i tu lu i . Dl Dr. Gavri i l T r i pon a dona t 10 cor. în scopul de a se p rocura cărţ i pen t ru înfi inţânda b ib l io tecă popora lă a desp. Aceas tă sumă, adaugendu-se la cea r e ţ i n u t ă (20°/„) din taxele încassa te dela membri , au da t împreună suma de 61"88 cor.

D u p ă adunarea cerc. comi te tu l desp . şi-a î ncepu t î nda t ă ac t iv i ta tea şi în al I I sem. al an. 1900 a ţ inu t 3 şedin ţe .

î n p r ima şed in ţă a comi te tu lu i dl Dr. Vic tor Onişor , în numele t i nerimii r omâne din Bis t r i ţa , puse la d isposi ţ ia desp. o sumă de cor. 99"20, veni tu l unu i concer t a ran ja t de t iner ime. Aceas tă sumă cu cea de cor. 61 - 88, au da t în to ta l cor. 151 -88. Din aceas tă sumă s'au p rocura t cele mai n e a p ă r a t t r ebu inc ioase recvis i te pen t ru admin is t ra ţ i a desp. , iar în u r m a hotăr î r i lor lua te în şed in ţa dela 21 Nov., s 'au comanda t căr ţ i pen t ru biblioteca desp., a n u m e : 79 opur i în 88 voi., toa te cărţ i po t r iv i te p e n t r u popor . Din e l e : 9 conţ in poesii , 12 poveşt i , snoave e t c , 13 cărţ i poporane , 20 l i te ra tură frumoasă, 13 istorie şi geografie, 7 l i t e ra tură economică, 5 medic ină şi ig ienă în valoare de cor. 121-23. Aces te cărţ i compac ta t e şi aşezate î n t r ' un dulap făcu t anume, vor forma pr ima bib l io tecă por ta t ivă şi aceea se va t r imi te pe rând prin comunele mai ap rop ia te de cen t ru l desp .

B ib l io teca de p re sen t s tă la disposi ţ ia poporulu i din Bis t r i ţ a şi este cet i tă cu d r a g de in te l igenţ i şi popor .

Ca î ncepu t de prelegeri ins t ruc t ive dl Dr. Vic tor Onişor a cet i t la adunarea cerc. din 24 Iun . o d i se r ta ţ iune „despre Chinezate le române" , care a fos t foarte bine pr imi tă de publ ic .

In şed in ţa din 21 Nov. s 'au lua t măsur i şi pen t ru înfi inţarea agenturilor comunale , ad resându-se mai ân tâ iu un apel în aces t scop căţră, domnii preoţ i şi alţ i in te l igenţ i zeloşi.

©BCU CLUJ

42

Desp . a r e : 6 membr i fundator i , 7 pe viaţă , 19 ordinar i şi 14 ajută tor i , în to ta l 46.

F r u m o a s a ac t iv i ta te de l / 2 de an şi îmbucură toa re l e resu l t a te obţ i n u t e în acest scur t t imp s u n t o vie dovadă , că u n d e lucrur i le se pornesc cu t ragere de in imă şi cu plan şi cu bună în ţe legere , mu l t e lucrur i folos i toare se po t săvîrşi .

Desp. „Haţeg" a ţ i n u t în decursu l an. 1900 o şed in ţă de comite t şi o adunare cerc. î n şed in ţa ţ i nu t ă la 15 Iul. , în t re altele, s 'au resolvi t afaceri curen te şi s 'au lua t măsur i p e n t r u înmul ţ i rea membr i lo r şi po tenţ a rea act ivi tă ţ i i desp . A d u n a r e a cerc. s'a ţ i nu t la 5 Aug . în H a ţ e g . A par t i c ipa t u n n u m ă r respec tab i l de in te l igenţ i şi popor . Dl m e m b r u ordinar Ioan M u n t e a n a d i se r ta t despre indus t r i e şi comerciu . S 'au înscr is 5 membr i ordinar i . S'a înfiinţat în H a ţ e g o bibliotecă poporală stabilă, care cons ta la finea an. 1900 din 83 opur i în 121 voi., t oa te căr ţ i alese şi po t r iv i te p e n t r u popor , în valoare de 124'38 cor. N u m ă r u l membr i lo r a fo s t : 3 pe viaţă , 23 ordinar i , la olal tă 26.

Desp. „Ludoş", Comi te tu l cerc. a ţ i n u t o şed in ţă în 18 Ianuar i e 1900. Conform unei ho tă r î r i d in această şedinţă , d i rec torul a r ece rca t membr i i să-şi solvească taxa r e s t an t ă pe 1899, însă cu pu ţ in resu l ta t . T o t a tunc i d i rec toru l a scris şi comunelor , ce în u r m a noue i a rondăr i apar ţ in aces tu i desp. , r u g â n d p e domni i preoţ i să se in te reseze de Asoc ia ţ iune , spr i j in ind scopur i le ei. Di rec to ru l şi cassarul , î nc red in ţa ţ i cu cumpăra rea de căr ţ i p e n t r u b ib l io teca popora lă înfi inţândă, au aflat de bine să p rocure foaia „Bunul Econom" pen t ru 12 comune şi a n u m e pen t ru şcoalele românesc i d i n : L u d o ş , Căpuş , Ic lănzel , Lech in ţ a , Vâlcher , Du teş , Chi-mite lnic , Cicudiu, Bud in , Vaideiu , Şeuşa şi Oarba. A d u n a r e a cerc. a fost convoca tă pe 29 Iul ie st. n. 1900 în Murăş-Ludoş . S'au p re sen ta t numa i 3 membr i şi astfel aduna rea n u s'a p u t u t ţ ine . î n u rma aces tu i indiferent ism fără pă reche în analele Asocia ţ iuni i , d i rec toru l desp. D. Vasi le Suciu, este g a t a să demisioneze, şi în astfel de împregiurăr i , fi-resce , nu s'au p u t u t înfiinţa nici agentur i , nici b ib l io tece popora le . N u măru l membr i lo r e s t e : 1 fundator şi 11 pe viaţă. Să sperăm, că întel i -g in ţ a noas t r ă din Câmpie se va reculege şi luând exemplu dela desp. vec in al „Modului", va porn i pe calea s ingură mân tu i toa re a cul ture i şi bunăs tă r i i poporulu i .

Despart. „Mercurea". Despă r ţ ămin te l e Asocia ţ iuni i s 'au înmul ţ i t în t impul din u r m ă cu un nou despă r ţ ămân t , al „Mercurei 1 ", care se compune din comunele cercuri lor pretor ia le Mercurea (cottul Sibiiu) şi Sân-gă t i n (cottul Albei-infer.) , afară de comunele Alămor , Armen i , A m n a ş şi Topârcea , apar ţ ină toare desp . „Să l i ş te" , şi Cut apa r ţ ină to r desp . „Sebeş" . A d u n a r e a de cons t i tu i re s'a ţ î nu t în 21 I anua r i e a. c. în opidul Mercurea sub pres idiul de lega tu lu i comit , centra l , Dl . p ro topresb i t e r Ioan Droc, Oare a ş t iu t să adune în j u r u l seu u n n u m ă r frurnos de vr 'o 80 persoane.

©BCU CLUJ

43

din clasa căr turar i lor de pe te r i toru l despă r ţ ămân tu lu i , cum şi u n n u m ă r respec tab i l de par t ic ipanţ i din loc. D u p ă desch iderea şedin ţe i , s'a const i tui t biroul , apoi s'a p roceda t la a legerea d i rec toru lu i în persoana D-lui p ro top resb . Ioan Droc, şi a comite tu lu i cercual în persoanele D. Ioan Măcellariu, p ropr ie ta r în Sângă t in şi m e m b r u fundator al Asocia ţ iuni i , Dr. Victor Mihu, med. cerc. în Poiana , Teodor Colbasi, p ropr ie t a r în S p r i n g şi Demetriu Munthiu, no t a r comunal în Rec iu . Cu această ocasiune s'a înscris un n u m ă r frumos de membr i o rd inar i şi a ju tă tor i , şi s 'au încassa t 1B1 Cor. Spe răm că noul desp . va emula în nobi lă şi rodnică ac t iv i ta te cu harnici le despă r ţ ămin te vecine al „Săl iş te i" şi „ S e b e ş u l u i " şi că vom pu te să în reg is t răm la act ivul seu progrese temeinice şi g rabn ice pen t ru cu l tura poporu lu i .

Desp. „Oşorheiu". î n u r m a reposăr i i fostului d i rector al desp. , protopop Vasile Hossu , în adunarea cercuală ţ i nu t ă în Nasna la 20 Iul ie 1899 a fost ales d i rec tor D. p ro topop Nicolau Maneguţiu d in Murăş-Oşorheiu , iar membr i în comi te tu l desp . d o m n i i : Ioan Pan t ea , pa roch în Ric iu l de Câmpie, Vasile Sal te lechi , pa roch în Ba rdoş , Ioan Bârsan pa roch în M. Sâncra iu şi P e t r u Suciu , pa roch în Săbad . Comite tu l s'a cons t i tu i t apoi în şed in ţa sa din 28 Ianuar ie 1900 alegând, pe lângă susnumi ţ i i membr i , no t a r al desp . pe dl. Ştefan R u s s u paroch în Nasna , cassar pe dl F i l ip Pop, pa roch în B a n d u l de Câmpie şi cont ro lor pe dl Nicolau Vulc , p ropr ie ta r în Pogăceaua .

în şed in ţa sa din 18 Ianuar ie 1900 comite tul desp . a lua t măsur i pen t ru aranjarea archivei , înc red in ţând cu această lucrare pe no ta ru l seu Ştefan Russu . T o t a tunci comitetul a înfiinţat t re i agen tur i şi b ibl iotece, şi a n u m e :

1. agen tu ra şi b ib l io teca Săbad pen t ru c o m u n e l e : Săbad , Sân tana , Sângeorg iu , Băla , Ba rdoş , Cevaş, Bozed, Moişia şi Mineş , pusă sub îngr i j i rea membru lu i seu P e t r u S u c i u ;

2. agen tu ra şi b ib l io teca Nasna p en t ru c o m u n e l e : Nasna , E g e r s e g , Berghia , Band . Medesfalău, Meris tur , Malomfalău, Niraş teu , E r d o - S â n -georg iu , Bal in t fa leu , S. Lo i incz , Kebe l e şi S. Ivân , pusă sub îngri j i rea membru lu i Ştefan R u s s u ;

3. agen tu ra şi bibl ioteca Hiciu p en t ru c o m u n e l e : Ric iu , Pogăceaua , Sân-Mărtin, Mădăraş , Samşud, L e c h i n ţ a şi Ulieş , pusă sub îngri j i rea membru lu i Ioan Pantea .

P e n t r u a se p u n e basă bibl io tecelor d i rec torul desp . a dona t 11 cărţi , iar comite tul cent ra l 8 cărţ i .

D in averea desp . s'au p r o c u r a t : „ B u n a chiverniseală" de T. V. Pă-căţ ian în 7 exem. şi „Scr isor i căt ră e leve" de M. Cioban în 10 exempl. , din cari câte 3 exempl . pen t ru b ibl io tecele popo ra l e , iar celelalte pen t ru a fi d i s t r ibu i te în t re popor cu ocas iunea adunăr i i genera le .

Cărţi le s'au inven ta r i sa t şi se cons ta tă că b ib l io teca ambu lan t ă a, desp. d i spune de 21 opur i în 40 voi.

©BCU CLUJ

44

î n şed in ţa din 28 Iun ie comi te tu l a luat măsur i le t rebu inc ioase pen t ru ţ inerea adunăr i i cercuale, s tabi l ind p rog rama acesteia şi făcând cei mai ext inşi paşi pen t ru publ icarea ei.

Desp . are 17 membr i cu taxele achi ta te . L a cassa cent ra lă s 'au t r imis cor. 72.—. Sumele in t ra te la cassa desp . cor. 139.50 iar eşitele cor. 117-72. B u d g e t u l p e 1901: cu cor. 198 la in t r a t e şi cor. 190.60 la eşi te .

In adunarea cerc. din M. S â n t a n a a d iser ta t dl Gregor iu Manoilă abso lven t de teo logie despre „Prob lema şcoalei popora le în p resen t şi vi i tor" , şi dl. V. Sal te lechi a cet i t un „ T r a t a t economic . " P e n t r u sporu l , în pomologie a fost p remia t cu 5 Cor. învă ţă to ru l P. Comes din M. Sân tana .

î n t r e p ropuner i l e pr imi te de adunarea c e r c , se numără şi u rmăt o a r e l e : comite tul cerc . es te au tor i sa t să poa tă cumpăra şi împăr ţ i în t re popor căr t icele potr iv i te d u p ă măsura mijloacelor de cari d i spune , fiind acele de mare folos şi t o t o d a t ă u n b u n mij loc de a t r ac ţ iune pen t ru popor ; cum şi a s tabi l i un p remiu de 10 cor. pen t ru cea mai bună lucrare de î ndemnare pen t ru popor , mai ales p e n t r u femei, ca să-şi conserve por tul naţ ional , ta re amen in ţa t în acel ţ inut . L u c r a r e a va fi censura tă de comi te tu l despar t , şi aflându-se bună, se va d is t r ibui în cercur i cât mai largi .

Desp. ,.Sătmar'. Cu anul 1900 desp. Să tmar a în t ra t în anul al t rei lea al exis tenţei sale şi în cadrul forţelor de cari a d ispus , s'a n isu i t a servi causei la care Asoc ia ţ iunea s'a anga j a t ; causa că to tuş i acest desp . n u a p u t u t să desvoal te o act iv i ta te mai rodn ică este a se ascrie unor împre jurăr i i ndependen t e de factor i i conducă tor i .

Comi te tu l cerc. şi-a ţ inu t pr ima şedinţă la 25 Apri l ie în Şişeşt i , locul cel mai po t r iv i t pen t ru adunăr i cul tura le . Secre ta ru l desp. dl Dr . Vasile L u c a c i u a sulevat ideea înfiinţării une i scoale p e n t r u confecţ iona rea utensi l i i lor de l ipsă la economia poporu lu i din j u r u l Băi i -mari . T o t aici s'a lua t spre sci inţă înfiinţarea bibl iotecelor popora le în comunele : Seini, Şişeşti , Ios ip şi Săsar.

î n decursul anulu i s'a înfi inţat agen tu ra din Seini , u n d e s'a ales p reşed in te dl George Achim, secretar la ins t i tu tu l „Să tmăreana" .

L a 25 Iunie comi te tu l şi-a ţ i n u t a doua şed in ţă în Careiu, unde s'a s ta to r i t p rog ramul definitiv pen t ru adunarea genera lă din 2 A u g u s t în comuna Sănislau. A d u n a r e a desp . a fost p ro iec ta tă a se ţ ine deoda tă cu adunarea Reun iun i i învă ţă tor i lor gr . cat . din Arch id iacona tu l Să tmaru lu i . Pen t ru această ocasiune s'a luat în p rogram a tâ t aranjarea unu i concer t , câ t şi a unei pe t rece r i ; însă aceste porn i r i f rumoase şi cu to tu l inofensive au fost opr i te din pa r t ea p ro topre to re lu i din Careiu. Cu chipul acesta, în loc de ceva câş t ig mater ia l pen t ru scopur i le Asocia ţ iuni i şi ma i ales în locul înăl ţăr i i mora le a spi r i tu lu i publ ic , desp . s'a alşş îrj

©BCU CLUJ

45

pr iv in ţa mater ia lă cu pas ive considerabi le , şi cu o depr imare genera lă a moralului publ ic .

D u p ă mul t e pe r t rac tă r i cu in te l igen ţa din j u r u l Careiului , s'a pus un alt t e rmin pen t ru ţ inerea adunăr i i cercuale, a n u m e în comuna Pişcol t la 21 N o v e m b r e st. n . ; dar u n inc iden t î n t âmpla t în casa parochulu i din aceas tă comună a făcut ca comi te tu l cerc. să revoace aduna rea în u l t imul moment . T i m p u l îna in ta t în ia rnă şi pos tu l Crăc iunulu i au î m p e d e c a t comitetul a mai face încercăr i p e n t r u ţ ine rea adunăr i i . î n con t ra opre-l iş tei i legale a adunăr i i cerc. comite tu l central a r e m o n s t r a t la min is t ru .

Desp. „Sălişte". Păre rea opt imis tă despre o ac t iv i ta te mai in tens ivă în aces t desp. , expr imată cu pr ivi re la v i i tor în r apo r tu l anulu i t recut , şi dor in ţa real isări i n u s'a împl in i t în tocmai , cu toa te că comi te tu l a l ua t unele măsur i — d u p ă a sa pă re re — pot r iv i te p e n t r u a a junge la r esu l t a te mai î m b u c u r ă t o a r e . Deş i au t r ecu t 5 y a ani dela reorgan i sa rea aces tu i desp . to tuş i publ icu l mare şî o par te a s t ra tu lu i mai in te l igen t n ' a u a juns la depl ina convingere despre deosebi ta însemnă ta te , ce o are ins t i tu ţ iunea aceasta cu l tura lă cu deosebi re pen t ru poporu l n o s t r u ţ ă ran . Nu s'a în-t re lăsa t n ic i o ocas iune b ineven i t ă pen t ru a accen tua ponderos i t a t ea şi imensu l folos ce-1 ofere Asocia ţ iunea noas t r ă p e n t r u desvol ta rea şi progresu l in te lec tua l şi moral al poporu lu i nos t ru , dacă to ţ i şi îndeosebi clasa mai in te l igen tă îşi va achi ta cu s cumpă ta t e şi abnega ţ iune da to-r inţa , ce o are faţă de in teresele mari şi v i ta le ale neamului , d in care face pa r t e . E adevărat , că sun t mar i şi mu l t e g reu tă ţ i l e şi lupte le , ce cu deosebire popora ţ iunea dela sate are să le p o a r t e ; dar aceas tă îm-preg iu ra re nefavorabi lă t r ebue după pu t in ţ ă paral isată , ca să n u poa t ă zădărnic i în mod s imţ i tor mersul şi ac t iv i t a tea în t repr inder i lo r mari , ce au de scop binele , p rogresu l şi înflorirea neamulu i nos t ru . Să sperăm deci — oUce dl Dr . Calefariu, dir. desp. , — că în bu tu l t u t u r o r g reu tă ţ i lor vom reuş i în proximul vi i tor a p romova mai cu succes in teresele Asocia ţ iuni i , făcând a ten t poporu l cu ori-ce ocas iune b ineven i t ă la însemnate le avan tag i i mater ia le şi spi r i tuale ce resu l tă din o ac t iv i ta te cor e s p u n z ă t o a r e a t u tu ro r membr i lor sei.

Tată în special fasele mai în semna te din v ia ţa acestui desp. în an. 1900, p recum şi paşii , ce comi te tu l cerc. i-a în t repr ins în t ru p romovarea in terese lor lui.

In an. 1900 comite tu l a ţ i n u t 4 şedinţe . In şed in ţa din 13 Apr . biroul a p r o p u s tinerea de prelegeri publice cu deosebi re din acele r amur i ale act ivi tă ţ i i omenesci , cari in teresează mai mu l t pe ţ ă ranu l nos t ru , s. e. economia câmpulu i , pomăr i tu l , vier i tul , s tupăr i tu l , afaceri de drep t , i s to r ie , igienă, e t c , pe lângă taxe benevole cât de mici, d in cari să se p rocure cu t imp cărţ i pen t ru b ibl io tecele popora le . Comite tu l a p r imi t unan im aceas tă p ropune re , dec i4end t o t o d a t ă a s tă ru i pe l ângă agen tu rile comunale în scopul executăr i i aces tu i conclus . D u p ă cum se va ved6

©BCU CLUJ

46

mai în jos , r e su l t a tu l în aceas tă pr iv in ţă n ' a fost satisfăcător. T o t în aceas tă şed in ţă s'a decis escr ierea a lor 3 premii de 20, 12 şi 8 cor, pentru cele mai destoinice cultivatoare a grădinilor de legumărit, cu acel adaus ca premii le să se d i s t r ibue în m o d sărbă toresc în şed in ţa adunăr i i cerc. p e n t r u t rezi rea şi desvol tarea s imţului de emula ţ iune în t re ţ ă rance le noas t re . In şed in ţa diu 8 Iun . comi te tu l a vo t a t suma de 40 cor. pen t ru p rocura rea de cărţ i , ce vor ave să servească de basă la înfi inţarea une i bibl ioteci popora le în c o m u n a Or la t ; mai depar t e s 'au de lega t 2 m e m b r i p e n t r u cerce tarea şi censura rea grăd in i lo r de legumări t , şi s'a fixat ţ i ne rea adunăr i i cerc . pe 12 Iul. , s tabi l indu-se şi o rd inea de oji pen t ru aceea şedinţă . A d u n a r e a cerc. s'a ţ i n u t în comuna Orlat , u n d e comi te tu l desp . a fost p r imi t în m o d sărbă toresc de pompier i i comunei . D u p ă sfîr-şirea serviciului divin, la care a pa r t i c ipa t — pe lângă un n u m ă r foarte f rumos de parochien i din Orla t — comi te tu l desp . şi in te l ig in ţă şi ţ ă ran i în n u m ă r cons iderabi l din comunele mai apropia te . Imed ia t d u p ă serviciul d ivin s'a î n t run i t comi te tu l pen t ru censurarea definitivă a r apoar te lor şi celorlal te agende s tabi l i te în p rogram. In adunarea ţ i n u t ă în b i serică s'au p e r t r a c t a t t oa te punc te l e din p rogram, d in t r e cari se rele-vează disertaţiile ţ i n u t e de domni i Ioachim Muntean , pa roch în Gura-r îu lui şi D u m i t r u Mosora , î nvă ţă to r în Se l i ş t e ; cel d in tâ iu vo rb ind pe larg despre însoţiri în genere , iar al doilea despre unele căi, cari duc la bunăstarea poporului. Ambele d i se r ta ţ iun i au fost ascu l ta te cu văd i t in teres de numărosu l publ ic as is tent , vo tându-se d iser tan ţ i lor mu l ţ ămi t ă p ro to colară. N u de pu ţ ină în semnă ta t e a fost şi d is t r ibui rea premiilor* acelor femei din popor , cari s 'au dis t ins pr in zelul, d i l iginţa şi dex te r i t a tea în cu l t ivarea g răd in i lo r de legumi . P e n t r u mai mare încura ja re a femeilor din popor au compe ta t la aceste premii şi doamnele M. Dragi t s din Să-l işte şi A. Decei din Orlat , cari, r e comanda t e fiind p e n t r u premiare , au r e s igna t în favorul celor la l te concuren te din popor , d in aceas tă causă doamnelo r Drăg i t s şi Decei li s'a v o t a t mu l ţ ămi t ă din par tea comitetu lu i cerc.

î n şed in ţa din 24 Sept. comite tu l a decis crearea de agen tu r i noue în c o m u n e l e : Aciliu, Alămor , R o d , Sibiel şi Topârcea . T o t în aceea şed in ţă s'a decis , ca bi roul să recerce agentur i le comunale , pen t ru a ţ ine pre leger i publ ice . L a acest apel a r ă spuns pană la 15 Ian. numai 1. Agentura din Tilişca, care a ţ i n u t 5 pre leger i b ine cerce ta te şi ascul ta te din pa r t ea publ icu lu i a s i s t e n t ; 2. Agentura din Orlat, care a r apo r t a t că diu anumi t e cause n u a p u t u t ţ ine p re l ege r i ; dar spune că corul de bă rba ţ i de acolo va concer t a în favorul bibl ioteci i popora le din loc. A g e n t u r a din Sălişte şi-a a m â n a t pre leger i le pe luni le Mart ie şi Apri l ie . Al t e agen tu r i n ' a u r a p o r t a t despre paşii în t repr inş i în aceas tă pr iv in ţă . R a p o r t despre s tarea b ibl io tecelor s'a p r imi t n u m a i dela a g e n t u r i l e : din Gura-r îu lui şi Orlat . Cea d in tâ iu cons tă d in 41 opur i ap roape d in to ţ i ramii l i terar i şi din „Trans i lvan ia" , o rganu l Asocia ţ iuni i , ap roape comple tă

©BCU CLUJ

_ 4 7 ^ _

(dela înfiinţare). A doua cons tă din 69 opur i . A g e n t u r a din Apoldu l de j o s scrie, că cu suma de 40 cor. des t ina tă de adunarea cerc. a desp. p e n t r u b ib l io tecă a p rocu ra t „Documen te de l imbă şi i s to r i e" în 2 voi . de Dr . II. Puşca r iu , cu pre ţu l de 8 cor., iar res tu l 1-a î n t r e b u i n ţ a t pent ru legarea alor 18 cărţ i apa r ţ ină toa re deja de mai îna in te bibl io tecei amint i te . Membr i au fost în 1900: fundator i 2, pe v ia ţă 11, ordinar i 55, a ju tă tor i 38, la olal tă 106. Veni te le anulu i 1900: cor. 559-18, din cari cor. 61'18 ca res t de cassă din an. p recedent , iar res tu l formează taxele dela membr i . Eş i t e l e au fost cor. 398-40 Din veni te le cor. 160-78 meni te p e n t r u t r ebu in ţ e l e despar t , s 'au spesa t cor. 9 3 6 9 , r ă m â n â n d deci la finea anului 1900 u n res t de cor. 67-09.

Comite tu l desp . îşi cunoasce pe depl in chemarea şi lucră cu m u l t ă însufleţ i re pen t ru cu l tura poporulu i . De al tă pa r t e in te î ig in ţa şi poporu l nos t ru din aces t desp . ancă n u se dau îndă ră t dela j e r t fe pen t ru ajungerea scopulu i u rmăr i t de Asoc. Cons ta t ăm cu plăcere aces t fapt îmbucurător .

Desp. ,,Sibiiu". Comi te tu l acestui desp. , cu toa te că şi-a d a t mu l t ă sil inţă î n t ru desvol ta rea s imţului de p rogres la poporu l din acest ţ i n u t locui t în p r e p o n d e r a n ţ ă de Român i , n u poa te r emarca u n p rogres mai îmbucură to r . Pre judi ţ i i l e de o pa r t e şi s tarea mater ia lă nu prea favorabilă a poporu lu i din acest ţ i nu t va fi con t r ibu i t în pa r t e la nesuccese .

Şedin ţe le comite tu lu i s'au ţ i n u t în in te rva le conform t rebu in ţe lo r rec lamate de anumi te împreg iură r i , iar adunarea cercuală s'a ţ i n u t la 11 Iunie 1900 în comuna Boi ta . î n t r e obiectele ma i în semna te amint im rapor tu l genera l al comi te tu lu i cercual, în care este sch i ţa tă în t r eagă s ta rea ac t iv i tă ţ i i factori lor chemaţ i a conlucra la p romovarea in terese lor generale de desvol ta re . Cu ocas iunea adunăr i i cercuale dl R o m u l Simu a d i se r ta t l iber despre h rana sufletească şi înfi inţarea bibl iotecelor p o p o r a l e ; s'au încassa t 270 cor. t axe dela membr i vechi şi 136 cor. taxe dela m e m b r i noui , s 'au ales delegaţ i i pen t ru aduna rea genera lă a Asocia ţ iuni i , s'a p r imi t ra ţ ioc in iu l pe 1900 şi budge tu l pe 1901. Număru l membr i lor e s t e : 7 fundator i , 18 pe v ia ţă şi 52 ordinar i , la olal tă 77. Taxele au fost încassa te cu pu ţ ine excepţ iun i regula t . Saldul cassei este de 214.90 cor., des t ina t pen t ru t ipă r i rea colecţ iuni i de proverbe din popor , care se află sub t ipar .

Număru l şi m o d u l de func ţ ionare a agentur i lo r şi b ib l io tecelor poporale din de spă r ţ ămân t nu numa i că n u s'au spor i t dar, r apor tu l o spune cu regre t , că şi cele exis tente , în Sadu şi B u n g a r d , n u mai funcţ ionează . Bib l io tece nouă nu s'au mai înfiinţat, punându-se ca motiv, că aproape în toa te comunele s'ar afla b ibl io tece şcolare.

Amin t im că în t r ep r inderea comi te tu lu i cent ra l în scopul ideii de a se r idica o Casă na ţ iona lă a fost spr i j in i tă şi din par tea comi te tu lu i cercual şi a tâ t membr i i acestuia , cât şi publ icul din Sibiiu şi jur au cumpărat un număr frumos de bilete de loterie.

©BCU CLUJ

48

Desp. „Timişoara". î n decursu l anulu i 1900 comi te tu l despă r ţ ământu lu i a înfi inţat 4 b ib l io tece popora le şi le-a da t spre folosire poporu lu i d in comunele Ghiroda , Medves , Sân.-Mihaiul r o m â n şi F e r e n t e a z ; în to ta l desp . are de p r e sen t 6 b ibl io tece , d in t re car i 2 s'au înfiinţat în 1899 şi s u n t puse la d isposi ţ ia locui tor i lor din comunele Şag şi Beci -cherecul-mic .

S ta rea aces tor b ib l io tece la finea anului 1900 este u r m ă t o a r e a : î n Şag se află 57 opere în 59 vo lume „ Becicherecul-mic „ „ 52 „ „ 54 „ „ Ghiroda „ 49 „ 4 9 „ „ Medves „ „ 52 „ ,, 54 ,, „ Sân-Mihaiul rom. „ „ 52 „ „ 5 4 „ „ Ferenteaz „ „ 47 „ „ 4 9 „

Căr ţ i le s u n t : poesi i popora le , poveş t i şi snoave, căr ţ i poporane , lit e ra tu ră frumoasă, is tor ie , geografie, sci inţe na tura le , l i t e ra tu ră economică , medic ină şi ig ienă. Valoarea t u t u r o r operelor este de Cor. 371.97.

Comite tu l desp . a avu t p r enumera t e 20 exem. din număru l de Dumineca al „Gazetei Trans i lvanie i" , cari au fost trimise- g r a t u i t în 20 com u n e la persoane de încredere , cari le-au da t spre cet i re ţă rani lor n o ş t r i ; a p rocura t 100 exempl . din „Cartea p lugar i lo r" de Ioan Georgescu , cari au fost t r imise , câ te 10 exempl. , oficiilor parochia le din 10 comune pen t ru p remiarea copii lor cari au cerce ta t r egu la t şcoala şi sciu bine ceti.

L a 4 d int re cele mai sărace comune biser icesci din desp . comite tu l a da t 100 coroane ajutor p e n t r u sus ţ inerea şcoalelor noas t re confesionale.

A colec ta t pen t ru scopur i le cul tura le ale desp . Cor. 1778.34, din care sumă a în temeia t u n fond pen t ru înfi inţarea de bibl ioteci popora le şi şcolare şi un fond pen t ru a ju torarea şcoalejor s ă race ; afară de aces te 2 fondur i despar t , mai are un fond genera l cul tura l de Cor. 2038.—

Comitetul a adus ho tă r î rea să p rovoace în t o t anul pe membr i i desp . ca în loc de felicitări de anul nou să con t r ibue la fondul pen t ru bibl iotecele popora le şi şcolare ale despă r ţ ămân tu lu i şi comi te tu l a şi execu ta t aceas tă bo tă r î r e şi va repe ta -o în fie-care an.

De p re sen t desp . are 2 membr i fundator i , 10 pe v ia ţă şi 46 ordi nar i , la olal tă 58. Taxe le au fost încassa te toa te fără nici o excepţ iune p a n ă la finea anului 1900 d in pa r t ea d i rec ţ iuni i desp . şi t r imise cassei cent ra le .

Ac t iv i t a t ea Dlu i d i rector Emanuil Ungureanu şi a comi te tu lu i cercual , cum şi resu l ta te le ob ţ inu te în t imp abia de 3 ani mer i tă cea mai mare l audă şi r ecunosc in ţă .

©BCU CLUJ

P A R T E A O F I C I A L A Nr. 39 -1901 .

Proces verbal din 10 Ianuarie 1901. Şedinţa ordinară a comitetului central

al Asociaţiunii.

P r e ş e d i n t e : Dr . IlarionPuşcariu. — N o t a r : Dr . llie Beu. — M e m b r i i p r e s e n ţ i : Zaharia P>oiu, Parteniu Cosma, Ioan Creţu, Dr. Corn. Diaco-novich, Nicolau Jvan, 1. Papiu, I. Popovici, Dr. Eus. R. Roşea, On. Tilea şi

Nicolau Togan.

1. C a verificarea procesului verbal al şed in ţe i de ad,i Se înc red in ţează d o m n i i : P a r t e n i u Cosma, Ioan Cre ţu şi

Nicolau Ivan . 2. (37—1901). Secre ta ru l I, în cal i ta te de de lega t exmis pr in con

clusul Nr . 206 din 27 A u g u s t 1900 pen t ru reorganisarea despărţământului „Cluj", r apor tează , că în u r m a în ţe leger i i lua te cu mai mul ţ i f runtaş i din părţ i le Clujului , a convoca t aduna rea cercuală ex t r ao rd ina ră a despăr ţă mân tu lu i „Cluj" pe cjiua de 12 Decembre 1900, a n u n ţ â n d u - o la au tor i tă ţ i le poli t ice şi ob ţ inând dela Casina r o m â n ă din Cluj o local i ta te cor e s p u n z ă t o a r e t r ebu in ţe lo r adunăr i i .

L a adunare au par t i c ipa t câ te u n m e m b r u funda tor şi pe v ia ţă şi 12 din cei 17 m e m b r i ordinar i . P r imindu- se demis iunea comi te tu lu i vechiu, s'a ales un comi te t cercual n o u în persoane le d l o r : Dr . George Ilea, d i rec tor cercual , şi Dr . Cassiu Maniu, E m e r i c P o p , Dr . Ştefan Mo-rar iu şi Dr . A lexandru Vajda-Voevod, membr i .

Cu ocas iunea aceas ta au plă t i t t axa pe anul 1900 membr i i o r d i n a r i : Dr . G. Ilea, Dr . St. Morariu, E m . P o p şi Stef. Roş ian , apo i taxa de m e m b r u a ju tă tor per 2 Cor. dl Aure l Oprea. Suma de 42 Cor. se adminis t rează deoda tă cu procesu l verba l al adunăr i i cercuale . Spesele efective de călător ie au fost Cor. 66 '—.

Se ia act . Alegerea noului comite t cercual al de spă r ţ ămân tu lu i Cluj

se aproabă . Taxe le încassa te în suma de Cor. 4 2 - — se t r a n s p u n la cassă.

Spesele de călătorie în suma de Cor, 66"— se asemnează spre p la tă .

A p r o b a r e a alegeri i comi te tu lu i cercual se va comunica cu d i rec toru l ales, Dr. G. Ilea, t r imi ţendu- i -se şi o copie a procesu lu i verbal .

1

©BCU CLUJ

2 Transilvania. Partea oficiala.

3 . (825—1900). Secre tarul I rapor tează , că în u rma unu i ofert de Cărţi, adresa t Asocia ţ iun i i din par tea Administraţiunii domeniilor coroanei din România, care de asemenea edi tează o bibl iotecă popora lă , a î n t r a t în per t rac tă r i cu n u m i t a admin is t ra ţ iune , şi a p r imi t dela aceasta, în u r m a p ropuner i i ce i-a făcut, u n ofert de schimb a câte 60 exemplare ale ediţi-unilor populare ale Administraţiunii domeniilor coroanei cu to t a tâ tea exemplare din edi ţ iuni le popora le ale Asocia ţ iuni i .

Se ia act. Schimbul p ropus se încuvi in ţează şi b ibl iotecarul se au-

tor isează a t r imi te Admin i s t r a ţ iun i i domeni i lor coroanei câte 60 exemplare din publ ica ţ iun i le popora le d isponibi le .

4 . (33—1901). Dl V. A. Urechia pr in scr isoarea sa dd to 25 D e c e m bre st. v. 1900 ofere g r a t u i t pen t ru bibl ioteca Asocia ţ iuni i scrieri le sale : Cum era odinioară şi I s to r ia Români lor , apă ru tă în 12 vo lume.

Ofertul dlui V. A. Urech ia se pr imesce cu mul ţămi tă .

5 . (836 -1900) . Direcţiunea despărţământului „fioeşa" îna in tează cu da t a 5 D e c e m b r e 1900 procesul verbal al şedinţe: comitetului cercual din 24 N o v e m b r e 1900. I n aceas tă şed in ţă s'au p e r t r a c t a t afaceri curen te şi s'a decis con t inuarea confer inţe lor publ ice în comunele rura le .

Spre scire.

6 . (847—1900). Direcţiunea despărţământului „Sătmar" îna in tează o scrisoare a agenturei din Seini, pr in care presidiul aceste ia se roagă , ca comi te tu l cercual să ceară dela Asocia ţ iune un a jutor de 34 Cor. pen t ru p rocu ra rea unu i du lap de căr ţ i şi compac ta rea că i ţ i lor din b ib l io teca agen tu re i şi căr ţ i bune pen t ru popor . I n aceas tă scr isoare se amintesce , că a g e n t u r a a r e ţ i nu t 2 0 % d u p ă taxele încassate .

Cererea agen tu re i din Seini n u se poa t e încuvi inţa , fiind budge tu l Asocia ţ iuni i p r ea anga j a t ; astfel de t r ebu in ţ e să se cau te a se satisface în cadru l budge tu lu i d e s p ă r ţ ă m â n t u l u i .

P e n t r u b ib l io teca agen tu re i se donează câte un exemplar d i n : P o v e ş t i din popor şi Poves t i r i din v ia ţa ţ ă ran i lo r de I . P o p - R e t e g a n u l ; I s tor ia agr icul ture i de I . L o s e r ; Hig iena copilului de Sim. S t o i c a ; P r inc ip i i din pedagog ia genera lă de Dr. U. P u ş c a r i u ; „Foişoara Telegrafului R o m â n " din 1876şi 1877.

A s u p r a re ţ iner i i celor 20 % comi te tu l cent ra l n u se p r o n u n ţ ă ; ele compe t despăr ţământu lu i , care — la r ându l său — poa te r e n u n ţ a în favorul agen ture i .

7 . (857—1900). Direcţiunea despărţământului „i/erşeţu îna in tează procesul verbal al şedinţei comitetului cercual din 14 D e c e m b r e 1900. In aceas tă şed in ţă s'a lua t act de dec lara ţ ia dlui Vladimir Spă ta r iu , că D s a — nefiind m e m b r u al Asocia ţ iun i i — n u poa te ocupa pos tu l de d i rec tor ce rcua l ; apoi s'a ales v i c e - p r e s i d e n t Dr . P . Zepen iag , secre tar - con t ro lor dl A v r a m Corcea şi cassar dl Vic tor F incu .

©BCU CLUJ

Transilvania. Partea oficiala. 3

Procesu l verbal se ia spre scire şi const i tu i rea comi te tu lu i cercual se aproabă , având noul d i rec tor cercual a se alege în proxima adunare cercuală .

8 . (874—1900 şi 30—1901). Direcţiunea despărţământului „Braşov" î n a i n t e a z ă :

/. Procesul verbal al şedinţei comitetului cercual d in 14 N o v e m b r e 1900. î n aceas tă şed in ţă s'a lua t ac t de organisa rea de agen tu r i în Ţ în ţa r i şi Vlădeni şi s'au pe r t r ac t a t afaceri curente .

//. Procesul verbal al şedinţei comitetului cercual din 13 D e c e m b r e 1900. în aceas tă şed in ţă s 'au p e r t r a c t a t afaceri cu ren te .

î n despă r ţ ămân tu l „Braşov" s'au înscr is membr i ordinar i nou i dni i Ioan Gavr i lescu şi I oan Schiopu , ambi i preoţ i ,

ad I şi II . Spre scire. Domni i I. Gavr i lescu şi I. Sch iopu se declară m e m b r i

ordinar i ai Asocia ţ iuni i .

9 . (12—1901). Direcţiunea despărţământului „Agnita" îna in tează cu da ta 1 I anuar i e a. c. procesul verbal al şedinţei comitetului cercual d in 15 Decembre 1900. I n aceas tă şed in ţă s'a cons t i tu i t comi te tu l cercual ale-gându-se v icepres iden t dl N . Gavrea, cassar iu dl Ioach im P ă r ă u , cont ro lor dl Mih. Păca l ă şi n o t a r dl I. Ra icu .

P rocesu l verba l se ia spre scire şi cons t i tu i rea comi te tu lu i cercual se aproabă .

1 0 . (858—1900 şi 22—1901). Funcţionarii din Sibiiu ai institutului „Albina" donează în loc de c u n u n ă pe cosc iugul r eposa tu lu i lor coleg R o m u l P e t r i c suma de Cor. 54*24 pen t ru „Fondul G. Bariţiu".

DI G. M. Oorchesiu, p r imar în Câmpeni , donează 4 piese (monete) vechi de a rg in t pe sama înf i in ţândului muzeu is tor ic .

Ambe le dona ţ iun i se p r imesc cu mul ţămi tă .

1 1 . (870—1900). Direcţiunea societăţii pe acţii „Oraviciana" t r a n s p u n e cu da ta 22 Decembre 1900 suma de Cor. 5 0 0 — drep t a t re ia r a t ă din taxa de m e m b r u fundator al Casei na ţ iona le .

Se ia act.

1 2 . (8—1901). Direcţiunea despărţământului „Timişoara" îna in tează cu da ta 1 I anuar i e a. c. raportul anual pe 1900 şi raportul despre biblio-tecele poporale.

Spre scire.

1 3 . (850 şi 879—1900 şi 1—1901). î n despărţământul „Timişoara" şi-a ach i ta t în t reagă taxa de membru pe via ţă dl Costa Mihailoviciu, iar dl Dr. Enea Nicola, medic , s'a înscr is m e m b r u pe viaţă .

In despărţământul „Orade" s'a înscris m e m b r u fundator dl Artemiu Sarkady, canonic , t r a n s p u n â n d în contu l taxei două acţi i „ S ă t m ă r e a n a " a Cor. 200-— î m p r ş u n ă cu cupoanele corespupcjetoare.

©BCU CLUJ

Transilvania. Partea oficială.

I n despărţământul „Orauiţa" şi-a solvit î n t r eagă taxa de m e m b r u pe v ia ţă dl Petru Mioc.

Se provSd cu d ip loma de m e m b r i pe via ţa dni i Costa Mihai loviciu şi P e t r u Mioc.

D e înscr ierea dl ui Dr . E n e a Nicola de m e m b r u pe via ţă se ia act, având să fie prov8c}ut cu d ip lomă după achi ta rea în t r ege i taxe. DI Ar t emiu Sa rkady se declară membru fundator al Asocia ţ iun i i şi se p rovede cu dip loma prescr isă .

1 4 . (872—1900 şi 3 —1901). Se anun ţ ă decedarea membr i lo r pe via ţă Dr. George Vuia, fost med ic în Arad , şi Ştefan Miilea, fost n o t a r în Tilişca.

Comi te tu l cent ra l dă expres iune condolen ţe i sale prin ridicare, avend a se expr ima şi familii lor condo len ţa comite tu lu i .

1 5 . (831—1900). Se anunţă , că obiectele donate de dl George Gorog, pr imloco t enen t î. p . în Orşova / au fost lua te în pr imire de că t ră dl Mihail Popovic iu , p l en ipo ten ţ i a tu l comi te tu lu i central , şi apoi t r an spo r t a t e la b i roul Asocia ţ iuni i .

Se ia act, având a se confirma pr imirea obiectelor . D . u. s.

Dr. II. Puşcariu m. p. , vice-preşed. Dr. Beu m. p., secr. II . S'a verificat. Sibi iu în 14 Ianuar i e 1901. P. Cosma m. p. Nicolau Ivan m. p . I. Greţu m. p.

Nr. 113-1901.

Proces verbal din 7 Februarie 1901. Şedinţa ordinară a comitetului cen

tral al Asociaţiunii.

P r e ş e d i n t e : Dr . Ilarion Puşcariu. — N o t a r : Dr . llieBeu. — M e m b r i i p r e s e n ţ i : Zah. Boiu, Part. Cosma, 1. Creţu, Dr . Corn. Diaconovich, N. Ivan, Ioan Papiu, I. Popovici, Dr . Eus. R. Roşea, Leontin Simonescu, Ios.

St. Şuluţu şi N. Togan.

1 6 . Cu verificarea procesului verbal al şedinţe i de acli Se încred in ţează domni i : Zahar ia Boiu, Dr. Cornel Dia

conovich şi Leon t in S imonescu . 17. (111 —1901). Se p resen tează actul dd to 7 F e b r u a r i e a. c.

despre scontrarea cassei şi a efectelor Asociaţiunii, săvîrs i tă de vice-pres i -den tu l Dr . I lar ion Puşca r iu şi membru l comite tului Ouoriu Tilea. Se cons ta tă că s tarea cassei e în consonan ţă cu cărţ i le de contabi l i t a te şi efectele consună cu scont ru l lor.

Spre scire. 1 8 . (104—1901). Secre taru l I. r apor t ează despre s ta rea afacerii

lăsămentului Ioan Petran d in Cluj. Se ia act . — Comite tu l cent ra l decide, că pr imesce moş

ten i rea şi auţorişează pe secre tarul I a face asemenea declara-

©BCU CLUJ

Transilvania. Partea oficială. 5

ţ i une în numele Asocia ţ iuni i la pe r t r ac ta rea lăsămentu lu i stabi l i tă de no ta ru l publ ic din Cluj pe diua de 16 F e b r u a r i e a. c. Comite tul centra l enun ţ ă to toda tă , că n u este aplecat la n ic i o împăciui re cu erecţii, cari au declarat , că vor a taca t e s t amentu l .

1 9 . (840—1900). Secre ta ru l I rapor tează , că în u r m a apelu lu i publ ica t pe basa conclusului Nr. 264 din 6 Decembre a. c. pen t ru res-cumngrarea felicitărilor de anul nou în favorul fondului Casei naţ ionale , au în t ra t la cassa Asociaţ iuni i în to ta l 165 rescumpărăr i în suma de C. 658.—

Se ia act Bi roul se însărc inează a con t inua la t impul său ac ţ iunea

începu tă pen t ru r e scumpăra rea felicitărilor de anul nou.

2 0 . (73 şi 75 — 1901). Di rec ţ iunea scoalei civile de fete î n a i n t e a z ă ; I. Procesul uerbal al conferentei corpului didactic din 2 Ianuar ie a. c.

î n aceas tă conferenţă s'au s t a t o r i t : 1.) feriile de crăciun din 6 pană în 20 Ianuar ie a. c. şi 2.) clasificaţiile elevelor pe t r imes t ru l pr im al anulu i şcolar 1900 — 1901 ; se remarcă , că calculi ne îndes tu l i to r i au ob ţ inu t 6 eleve, absenţ i i nescuza te au fost 6 şi scuzate 284.

II. Scr isoarea inspec toru lu i de scoale Nr. 146 — 1901 dd to 22 Ianuar ie a. c , pr in care se aduce Ia cunosc in ţă că minis t ru l ins t ruc ţ iun i i a ap roba t planul de învăţământ, vo t a t de comite tu l cent ra l p e n t r u scoală civilă de fete în şed in ţa dela 5 Apri l ie , respec t ive 27 A u g u s t 1900. Clausula de aprobare e da tă sub Nr. 66078—1900 şi sub da ta 9 Ianuar ie 1901.

ad I . Spre scire. ad II. Se ia act. Planul ap roba t se t r a n s p u n e direcţ iuni i şco

lare cu autor isa ţ iunea , să-1 publ ice în p rograma şcolară de pe 1900—1901, re t ipă r ind 300 ex. pen t ru usul de toa te dilele, şi să t r a n s p u n ă 1 ex. inspec to ru lu i de scoale. D u p ă ce a fost t ipă r i t planul original , este a se res t i tu i archivei Asocia ţ iuni i .

2 1 . (85—1901). Direcţiunea scoalei civile de fete îna intează cu da ta 29 Ianuar ie a. c. testimoniul de cualificaţiune al dşoarei Laura Vlad, angaj a t ă în mod provisor ca ins t ruc toară de desemn şi caligrafie la scoală c iv i lă ; în sensul aceluia numi t a dşoară e cualificată pen t ru un pos t de învă ţă toa re la scoală popora lă e lementară .

Se ia act. Tes t imoniu l or iginal se res t i tue .

2 2 . (45—1901) Direcţiunea despărţământului „Beiuşa îna in tează procesul uerbal al şedinţei comitetului cercual d in 31 Decembre 1900. In această şed in ţă s'au p e r t r a c t a t afaceri cu ren te şi s'a decis a se ruga comi te tu l centra l , ca taxele r e s t an te din despă r ţ ămân tu l „Be iuş" să n u se încasseze pr in m a n d a t posta i îna in te de 1 Mar t ie a. c. şi taxele achita te să se confirme şi p r in „Trans i lvania" .

P rocesu l verba l se ia spre scire. Cererea comite tu lu i cercual refer i toare la încassarea taxelor se încuvi in ţează , n u însă şi cea referi toare la QOiţfirmarea t a x e l o r ; dar în legătură.

©BCU CLUJ


se decide a se publ ica în fie-care an de -oda tă cu r apor tu l general l ista t u t u r o r membr i lo r Asociaţ iuni i , d u p ă despăr ţ emin te .

2 3 . (59—1901). Direcţiunea despărţământului „Timişoara" t r a n s p u n e C. 1000.—, pr in ceea-ce augmentează „Fondul cultural al despărţământului Timişoarei" la C. 2000.— ; se roagă to toda tă , ca şi suma aceasta să fie e locată în o foncieră de a ins t i tu tu lu i „Albina" .

Spre scire. Oficiul de cassă se î n d r u m ă a cumpăra de suma amin t i t ă o foncieră de ale ins t i tu tu lu i „Albina" .

2 4 . (80—1901). Direcţiunea despărţământului „Abrud-Câmpeni" înaintează procesul verbal al şedinţei comitetului cercual din 21 I anua r iu a. c. In aceas tă şedinţă s 'au pe r t r ac t a t afaceri curen te şi s'a lua t ac t de două donaţ iuni , anumi t a d o n a t dl Vic to r Nemeş 20 cărţ i p e n t r u bibl iotecele popora le din d e s p ă r ţ ă m â n t şi dl Dr . L a u r e n ţ i u P o p 10 cor. cu dor in ţa , ca să se aboneze „Bunu l E c o n o m " pe Va an pen t ru 5 locui tor i din Sohodol .

Spre scire. 2 5 . (100—1901). Dl Ioan Droc, p r o t o p o p şi de lega t al comi te tu lu i

cent ra l , cu da ta 2 F e b r u a r i e a. c. r apor t ează despre organisarea despărţământului „Mercurea", t r imi ţ ând t o t o d a t ă p rocesu l ve rba l al adunăr i i de organisare . D in aces ta se cons ta tă u rmătoare le :

1. D u p ă cuvân tu l de desch idere al dlui de lega t s'a cons ta ta t , cari domni d in t re cei p resen ţ i sun t membr i vechi ai Asoc ia ţ iun i i ; apoi s'a p roceda t la înscr ierea membr i lo r noi , cari s u n t : Cassa de păs t ra re în Mercurea , R o m u l Pop , Ioan Oprean, I oan Pet raşcu , I oan Lazar , Pompi l iu Predovic iu , Ioan Mărg inean şi I oan Şerbu, to ţ i preoţ i .

2. S'a încassa t dela membr i i ordinari şi a ju tă tor i suma de 151 cor. 3. S'a ales comi te tu l cercual , anumi t d i rec tor cercual dl I o a n Droc,

iar m e m b r i în comi te t dni i Ioan Măcelar iu , Cons t an t in Colbazi, Dr . Vic to r Mihu şi Deme t r i u Munth iu .

D e organisarea despă r ţ ămân tu lu i „Mercurea" se ia act . Domnii amint i ţ i sub 1. se declară m e m b r i ordinar i ai Asociaţ iuni i . Alegerea comi te tu lu i cercual se aproabă . Dlu i de lega t se expr imă mu l ţ ămi t a comi te tu lu i cent ra l pen t ru in te resu l a ră t a t fâţă de Asocia ţ iune .

Desp re organisa rea despă r ţ ămân tu lu i „Mercurea" este a se î ncunosc in ţ a şi d i rec ţ iunea despă r ţ ămân tu lu i „Săl i ş te" .

2 6 . (77—1901). Se aduce la cunoscinţă , că în 18 Ianuar i e a. c. s'a ţ i n u t în biser ica gr.-cat . din Cluj parastas pentru fericitul Ioan Petran. L a aces t paras tas comi te tu l cent ra l a fost r ep re sen t a t p r in dl Dr . Georg iu Ilea, d i rec toru l despă r ţ ămân tu lu i „Cluj" , pen t ru scur t imea t impulu i dl Dr . Q . I lea a fost r u g a t din pres idiu , ca să repres in te comite tu l cent ra l .

Se ia act şi se ap roabă disposi ţ ia presidială . 2 7 . (18—1901). Dl Nicolau Racoţa, medic în Şeica-mare , a donat

10 cor. la „Fondul George Bariţiu", în loc de cunună pe mormân tu l regre t a tu lu i Ştefan Miilea, fost no t a r în Tilişca.

Se primesc cu mulţămita.

©BCU CLUJ

Transilvania. Partea oficială. i

2 8 . (78, 79, 95, 96, 98 şi 106—1901). S 'au îna in t a t rapoartele anuale pe 1900 dela d i rec ţ iuni le despă r ţ ămin te lo r „Sătmar*, „Bis t r i ţ a" , „Sibi iu" , „Abrud-Câmpen i" , „Sel iş te" şi „ H a ţ e g " , iar raport despre bibliotecele poporale dela d i rec ţ iuni le despăr ţămin te lo r „Să tmar" , „Bis t r i ţ a" , „Sibi iu" , „ A b r u d - C â m p e n i " , „Se l i ş t e " şi „ H a ţ e g " .

Spre scire. 2 9 . (76 şi 88—1901). Se anun ţă deeedarea membr i lo r pe via ţă Octa-

uian Barifiu, fost profesor g imnas ia l în Năsăud , şi Ioan Pop, fost propr ieta r în Domnin .

Comi te tu l cent ra l dă expres iune condolen ţe i sale p r in r i dicare, având a se expr ima condo len ţă şi familii lor membr i lo r r ăposa ţ i .

3 0 . (94—1901). Dl Iile Kuresku, presid. com. de avere în Caransebeş t r imi ţând 170 cor. şi-a ach i ta t în t r eagă taxa de m e m b r u pe via ţă .

Dl Il ie K u r e s k u se p rovede cu d ip loma prescr isă . 3 1 . (2. 25 şi 102—1901). S'au înscr is membri ordinari noi: 1. în des

pă r ţ ămân tu l „ F ă g ă r a ş " dnii George Boer iu , George Codrea , Ioan Co-cişiu, Iu l iu Dombrad i , Vic tor Macaveiu, Octavian P o p , Ioan F e t u şi Vaier Sassebesi şi Biser ica gr .-cat . d in Ohaba ; — 2. în despăr ţământu l „ B e i u ş " dşoarele Viora Igna t şi E l e n a B u t e a n şi dni i Alexiu Arde l ean şi A t a -nas iu P o p a ; — 3. în despă r ţ ămân tu l „S ib i iu" dl Dr . At . M. Marienescu.

Dni i amint i ţ i se declară membr i ord inar i ai Asoc ia ţ iun i i . D. u. s.

Dr. 11. Puşcariu, m. p . vice-preşed. , Dr. Beu m. p . secre ta r I I . S'a ver i ficat. Sibiiu, în 10 F e b r u a r i e 1901. Z. Boia m. p., L. Simonescu m. p .

Dr. C. Diaconovich m. p .

C o n s e m n a r e a sumelor intrate la fondul Casei Naţionale ca rescumpârări ale felicitărilor de

Anul nou 1901.

Dr. Cornel Diaconovich, secret., Sibiiu Dr. Ilie Beu, medic, Sibiiu . . . . Nicolau Togan, preot, Sibiiu . . . . Dr. Liviu Lemenyi, advocat, Sibiiu Ioan Meţianu, Metropolit, Sibiiu . . Ioan V. Russu, protopop, Sibiiu . . . Rubin Patiţa, advocat, Alba-Iulia . . Dr. II. Puşcariu, archimandrit, Sibiiu Eugenia şi Dr. N. Vecerdea, adv., Sibiiu Basiliu Pop de Harşianu, adv., Sibiiu Dr. Demetriu Ciuta, adv , Bistriţa . . Dr. Dionisiu Login, cand. de adv., Bistriţa Pantaleon Lucuţa, căpit în pens., Sibiiu Mihai Cirlea, notar publ. reg., Abrud Dr. Petru Ţigle, advocat, Timişoara . D-şoara Elena Petraşcu, dir. intern. Sibiiu Victor Tordăşianu, exact, cons., Sibiiu Ilie Moga, diacon şi înv., Sibiiu . . . Constantin Stezar, căp. în pens., Sibiiu Dr. Ioan Raţiu, adv., Sibiiu . . . .

O' 5 2--5--

10 5 5 5

20 5 5-4 3 5

10 4 1 2 2 5

Florian Rusan, Alba-Iulia . . . . Dr. Ioan Mihu, adv, Orăştie . . . . Dr. G. Suciu, adv., Haţeg Virgil Şotropa, prof., NăsSud . . . . Patriciu Barbu, adv., Reghinul-săscsc Ioan Droc, protopop, Mercurea . . . Dr. Vas. Bologa, dir. şcoalei civ., Sibiiu Dr. Pompiliu Isacu, adv., Sibiiu. . . D-şoara Victoria Joandrea, înveţ., Sibiiu Dr. Isidor Pop, adv., Lugoş . . . . Ioana şi Nic. Racoţa, med , Şeica-mare Nicolau Moldovan, adm. prot, Nocrieh Ioachim Muntean, paroch, Gurarîului . G. Maxim deHbchstenberg, m.î. p., Sibiiu Georgiu M. Corcheşiu, primar, Câmpeni Elia Pop, înv. pens., Şomcuta-mare Dr. Iosif Gâll, Lucareţ Dr. Zosim Chirtop, adv., Câmpeni . . Sever de Barbu, compt, Reghinul-săs. George Dănilă, primar, Hunedoara, .

Cor. 3.—

10 — 10 — 2 -

10 — 5 — 2-—

10 — 2 — 5-— 5'— 2-— 2 — 4-— 2 — 2 —

20 — 10-—

5 — 2 —

©BCU CLUJ

Transilvania, Partea oficială.

Cor. Nicolau Macrea, comptabil, Hunedoara 2-— Dr. Octavian Russu, adv., Sibiiu . . 5 — Ioan cav. de Puşcariu, sept. i. pens., Bran 10'— llariu Musiu Urechia, amploiat, Sibiiu -r>-— Dr. Leo Farasca, medic, Haţeg . . . 5.— Constantin Cothişel, preot, Lertege . . 5-— Dumitru iiaiiciu, farmacist, Seuşte . . 3-— Eliseiu 1. Dan, paroch, Borgo-Suseni . 2 — Moise Brumboiu, par., Tohanul-vechiu 2-— Dr. Teodor iVlihah, adv., dir. exec, Dej 10-— Mateiu Popu, Ucna-Dejului . . . . 2-— Dr. Liviu Mikşa, advocat, Dej . . . 5 — Augustin Puitea, comptabil, Dej . . 2-— Teodor Herman, protopop, Dej . . . 4-— Dr. Clemente barbul, adv., Dej . . . 5 — Dr. Ioan Lherecheş, adv., Dej . . . 5-— Gregoriu Puşcariu, protopop, Beclean . 2-— Dr. Alex. V aida, (de preseut in Cluj) . 5'— Georgiu Gradoviciu, adv., Dej . . . 4 — Dr. Ioan Vajda, Olpret 5-— Alexandru Opriş, Dej 1-— luliu Pop, Dej 1 — Cornel bercean, Dej 2-— Dr. loau Şliam, adv., Dej 5 — Ioan Popu, Dej 2 — Dr. Eusebiu R. Roşea, dir. sem., Sibiiu 3-—. Familia Petru 1. Comşa, Selişte . . . 5- — Dionisie Florian, căp. ces. şi reg., Locse 2 — Ion Brotea, preot, Mâtefalva . . . . T — D. R. Cordescu, Fofeldea 3-— Silvia Cordeseu, Fofeldea 1-— Alexandru Mocsonyi, Birchiş . . . . 20-— Dr. Eiia Dăianu, prof., Blaj . . . . 2-— Dr. Eugen Bran, adv., Teaca . . . 4 — Ioan Todescu, paroch, Bucium-Cerbu . 2 — Petru Belei, Uraştie 2-— Romul Nicoară, Uraştie 2-— Simion Vlad, Orăştie 2 _ Ueorge Cusuta, Orăştie 2-— Ioan l'apiu, protopop, Sibiiu . . . . 5-— Ioan Branga, înv., Uraştie 2-— Ioan 1. Vuicu, Orăştie 5-— Ioan Muntean, Haţeg 4-— Gr. Neagoviciu Negoiescu' preot, Înt.-Buz. 2-— Ioan Lintea, Făgăraş • 2-— Triton Miclea, protopop, Satul nou . . 2-— Mc. Popoviciu, paroch, Alibunar . . 2 — George Roşculeţ, supraloc. î. p., Satul-n. 1-— Petru Stoica, mv. m p., Satul-nou . . 1-— 1. lraian Marcu, contabil, Satul-nou . 1-— Silviu Patiţa, supraloc, A.-lulia . . . 2-— Ioan Iepure, prot'., Beiuş 2-— Demetriu Lascu, cand. de adv., Beiuş 2-— Yasiliu Stefanica, prof., Beiuş . . . 2 — Dr. Coiist. Popovici, adv., Beiuş . . 5-— Demetriu Fekete, cant. doc, Beiuş . . 2-— Demetriu Negrean, proprietar, Beiuş . 2-— Victor Borlan, prof., beiuş 1-— Nicolau Radu, foiest. domin., Beiuş . 2-— liane Crişan, Beiuş 1- — Cornelia Nicola, profesoară, Beiuş . . 1'— Octavia Stolujan, directoaiă, beiuş. . 1-— V alena Pave), erescetoare, Beiuş . . 1-— Yasiliu Erdelyi, apotecar, Beiuş . . . 1-— lit. Georgiu Mureşan, medic, Beiuş . 4-—

Cor. Augustin Antal, protopop, Beiuş . . 5 — Dr. Gtavriil Cosma, adv., Beiuş . . . 4 - — Antoniu Palladi, preot, Feneş . . . 3 — Corneliu i'alladi, neguţetor, Beiuş . . 1'— Demetriu Câmpean, arcliiv. cons., Sibiiu 2-— Petru broştean, Sibiiu 4-— Nicolau Andreiu, preot, Castău . . . T— los. Fopescu, cassarde bancă, Sz.-Reghin 5'— Ioan Măcelaiiu, Sângătin 5'— Dr. George Alâcelariu, Sângătin . . . 3'— Alexandru Macelariu, Sângătin . . . 2' — Dr. 1. Bucur, med. mii. asistent, Sibiiu 2-— 1. Preda, dir. la librăria archid., Sibiiu 2' — Petru Pipoş, jude de tablă in pens. Sibiiu 5-— Petru Săcoşan, înve[ător, Satul-nou . T— Dr. luliu Greeu, medie, Kirâly-Kegye 5'— Vasihu Almăşan, adv., Cluj . . . . 10-— Dr. lancu Meţianu, Zernesti . . .• . 5'— Dimitrie Coltofean, protopop, Breţc . 4-— Simeon Ciuca, preot, Mociu . . . . 2'— Dr. Aurel Muntean, advocat, Orăştie . 20'— losif de Orbonaş, Orăştie 4-— Dr. Euea Draia, Orăştie, 5'— Dr. Silviu Moldovan, Orăştie . . . . 5'— Dr. de reg. Iustin Colbasi, Orăştie . . 3'— Virgil Olanu, Orăştie 3'— George Balosu, Orăştie 2-— 1. Dologa, preot, B.-Tiha 2 -— Laurian bercian, Orăştie 2'— Petru Rimbaş, diacon, contabil, Brad '£• — Coust. căciulă, otic de bancă, B.-Huedin 2'— Teotil Dragomir, propnet., Faikasmezd 2 — George boldea, eâp. c. şi r. î. p., Turda 3'— ioan Tipeiu, protopop, Sebeşul-sâsesc . 2' — Sergiu iUedeaii, protopop, Sebeşul-săs. 2'— Ahmpiu Oprea, preot, Secăremb . . 2'— Pompiliu Piso, proprietar, Secăremb . 2'— Familia ioan Popescu, Topliţa . . . 4'— Axente Moşoiu, notar cerc, Bran . . 4'— Dr. Emil Geiasim, adv., Aiud . . . 5 - — Dr. Andreiu Pop, adv., B.-Huedin . . 6' — Lazar lernea, protopop, Csomakdz . . 1'— Dr. Nicolau Comşa, medic, Selişte . . 2'— 1. Râchiţan cu D-şoara P. (Jomşa (în

loc de anunţ de logodnă) . . . . 10-— Dr. Aurel lsacu, adv., Cluj . . . . IO— Vasile Domşa, protopop, Orăştie . . 3'— Petru Calciuuanu, adv., Orşova . . . 5'— Simeon Popoviciu, prot. milit., Orăştie 1'— George Bogdanescu, Orăştie . . . . 1'— Valenu Pop, notar cercual, Săcel . . 2'— Romul Fuiuui, protopop, Câmpeni . . 5-— loaniclne iNeagoe, paroch, Roman-Petre 3 - — D-şoara Iconia borca, Roman-Petre . 2'— Michail ittu, silvicultor, selişte . . . 3'— Michail Jourca, notar, Reşinari . . . 2"— Ioan Crlieţie, dir. gimn., Năseud . . . 5 — Eug. i. Paraschivu n. Mihali, Sebeş.-săs. 10'— Greg. Pletosu, protoiereu, prof., Nâseud 5'— Locot. Siupanu, Eiaeustadt . . . . 2 - — Achim Mamu, otic. mii. c. şi r., Sarajevo 2- — Georgiu V lassa, prot. capei, mii., Mişcolţ 4-—

S u m a Cor. 658'—

©BCU CLUJ

Transilvania. Partea oficiala.

Nr. 187—1901.

Proces verbal din 7 Mart ie 1901. Şedinţa ord inară a comitetului central

al Asociaţiunii . P r e ş e d i n t e : Dr . Ilarion Puşcariu. — N o t a r : Dr . Ilie Beu. —

M e m b r i i p r e s e n ţ i : Zach. Boiu, Part. Cosma, Dr . Corn. Diaconovich, Leontin Simonescu şi Nicolau Togan.

32. Cu verificarea p rocesulu i verbal al şed in ţe i de adi Se înc red in ţează d o m n i i : P a r t e n i u Cosma, Dr . Corne l

D iaconov ich şi Nico lau Togan .

3 3 . (183—1901). Secre ta ru l I, însă rc ina t p r in conclusul Nr . 18 din 7 F e b r u a r i e a. c. cu r ep resen ta rea Asocia ţ iun i i la pertractarea lăsămen-tului lui Ioan Petran, îna in tează procesul verbal al per t rac tă r i i şi r apor tează , că deşi nici c i t a ţ iunea la a doua pe r t rac ta re n u a fost i n t ima tă Asociaţ iuni i , aflând pe cale p r iva tă t e rminu l acesteia, s'a p r e sen t a t la 16 F e bruar ie a. c. îna in tea no ta ru lu i publ ic A lbe r t Dorgo în Cluj , şi dec la rând în numele Asocia ţ iuni i , că p r imesce moş ten i rea , a ce ru t î m p r e u n ă cu v ă d u v a defunctului observarea şi executa rea t e s t amentu lu i , a taca t d in par tea fratelui şi nepo ţ i lo r lui Ioan Pe t ran p e n t r u p re t inse defecte formale.

To toda t ă s'a învoi t , ca un mic in t ravi lan , v â n d u t de I o a n P e t r a n , dar ancă ne t ranssc r i s pe cumpără tor , să se separeze de lăsăment .

Cu pr ivire la spesele per t rac tă r i i a conven i t cu d o a m n a văd. P e t r a n , ca d însa să avanseze y 4 , iar Asoc ia ţ iunea 8 / 4 ale speselor .

Spesele efective de călătorie ale secre ta ru lu i I fac. K 66 '—. Se ia act . Dec la ra ţ iun i le secre taru lu i I , cupr inse în procesul verba l

al per t rac tă r i i , se aproabă . Spese le no ta ru lu i publ ic specificate d u p ă cuo ta conveni tă

în suma de K 194*72 şi ale secretarului I per K 66*— se asemnează spre p la t ă ca avans în con tu l fondului I . P e t r a n .

B i rou l se autor isează a în t reven i la locuri le competen te , ca actele oficiale ce pr ivesc Asoc ia ţ iunea să se in t imeze acesteia în biroul ei.

3 4 . (184—1901). Secre ta ru l I p res in tă p ropune rea , ca b i roul să se autor iseze a adresa minis t ru lui ung . de cul te o cerere, ca aces ta să doneze pen t ru b ib l io teca Asocia ţ iun i i câte u n exemplar din t oa t e cărţile tipărite in limba română in tipografia universităţii d in B u d a p e s t a , în t re cari se află mul te opere de valoare deosebi tă , car i nu se mai află în co-merciu şi n u ar t r ebu i să l ipsească d in un ica b ib l io tecă publ ică a Români lor din ţa ră .

P r o p u n e r e a se pr imesce . 2

©BCU CLUJ

10 Transilvania. Partea oficială.

3 5 . (185—J901). Secre taru l I rapor tează , că îu sensul d isposi ţ iu-ni lor r egu lamen tu lu i p e n t r u secţiunile sciinţifice-literare a adresa t ancă la începu tu l lui N o v e m b r e a. tr . câ te o scr isoare la to ţ i referenţi i secţ iuni lor , şi comunicându- le conclusele şedin ţe i de cons t i tu i re a secţ iunilor, p recum şi agendele proxime ale acestora , i-a r ece rca t să îngr i jească ca secţ iuni le să se poa t ă în t run i conform regu lamen tu lu i (§. 25, a) la şedinţe le lor de iarnă .

î n u r m a acestei recercăr i , sec ţ iunea l i terară s'a şi î n t run i t în şed in ţă la 30 Ianuar ie a. c. şi a îna in ta t procesul verba l împreună cu p ropune rea ce i s'a ce ru t cu pr ivi re la edi tarea v i i toare a „Trans i lvanie i" .

P reşed in te le sec ţ iuni i sciinţifice rapor tează , că din causa îmbolnăviri i unu i membru , sec ţ iunea n u s'a p u t u t î n t run i şi în t reabă , dacă ea se va pu t e convoca pe t impu l Paş t i lor . T o t o d a t ă cere as ignarea spre p la tă a speselor de călător ie la şed in ţa de cons t i tu i re d in Oc tobre a. t r .

De la celelalte sec ţ iuni n u a în t ra t nici u n rapor t . î n vederea împrejurăr i i , că la Rusal i i va ave să se în t runească şe

d in ţa p lenară a secţ iuni lor şi că păn ' a tunc i aces tea vor ave să pregătească mater ia lu l desba te r i lo r în sînul lor, şi în t re al tele să îna in teze o p ropune re p e n t r u d is t r ibui rea sumei vo ta te p e n t r u a ju torarea scoalelor confesionale, secre tarul I cere d ispos i ţ iuni le comi te tu lu i central .

Se ia act . Procesul verba l al sec ţ iuni i l i terare se va publ ica în

foaia Asocia ţ iuni i . Celelalte secţ iuni se vor înv i ta a se î n t run i în şed in ţă

pe t impul Paşt i lor , spre a del ibera afacerile lor ordinare , p re cum şi p ropuner i l e secţ iuni i l i terare .

Sec ţ iunea sciinţifică va fi p rovoca t ă să candideze supl i n i t o r în locul deven i t vacan t p r in moa r t ea dlui Dr . GL Vuia.

Sec ţ iunea şcolară va fi recerca tâ a îna in ta p ropune rea sa refer i toare la d is t r ibu i rea sumei vo t a t e pen t ru a ju torarea scoalelor confesionale, cel mu l t pană la începu tu l lui I un i e a. c.

Spesele de călătorie ale membru lu i co re sponden t F io r . Po rc ius , specificate în sumă de K 126*—, se asignează spre p la tă în contu l do ta ţ iun i i sec ţ iuni lor sciinţif ice-l i terare pro 1901.

3 6 . (110—1901). Bib l io tecaru l „Asocia ţ iuni i" presentează rapor tu l său dto 6 F e b r u a r i e a. c. despre publi'caţiunile intrate la bibliotecă în semestrul II al anului 1900.

Spre scire, fiind a se publ ica în „Trans i lvania" .

3 7 . (136—1901). Di Emilian Micu pe lângă scr isoarea sa dd to 16 F e b r u a r i e a. c. şi cu p rovocare la conclusul comitetului centra l din 5 Iulie 1900, t r imi te periodicul „Szâzadok" din 1871, 1872 şi 1895 â K 1 0 — ; t o t o d a t ă ofere pe sama bibl iotecei „Asocia ţ iuni i - mai mu l t e cărţi şi cjiare, pa r t e în sch imb p e n t r u unele duble te din b ibl io teca „Asocia ţ iuni i" , pa r t e p e bani ga ta .

©BCU CLUJ

Transilvania. Partea oficială. l i

Pre ţu l de câte K 10*—, în to ta l K 30-—, p e n t r u „Szâ-z a d o k " din 1871, 1872 şi 1895 se asemnează la cassă spre achi tare .

D i n t r e publ ica ţ iuni le oferite se p r i m e s c : a) Cronicele Român ie i sau le topise ţe le Moldaviei şi Va-

lahiei de Mih. Kogă ln iceanu . E d . II, voi . I I şi I I I , cu K 15"—; b) „G-azeta Trans i lvan ie i " din 1853 cu K 2 5 - — ; c) „Vii torul" , an. I 1884, cu K 10-— plus exemplaru l ne

comple t d in colec ţ iunea Asoc i a ţ i un i i ; d) „Ungar ia" , rev is ta sciinţifică, red. de Moldovân G-ergely

Cluj , an. I I -VII , â K 5-—, la oial tă K 3 0 — . D in p re ţu l publ ica ţ iun i lo r de sub a)—d) în sumă to ta lă

de K 80-—, se solvesc oferentului în ban i K 12*—, iar p e n t r u res tu l de K 6 8 — i-se acoardă în sch imb din b ib l io teca A s o c ia ţ iun i i : 1) „Foa ia pen t ru min te e tc ." din 1838 (compl., cu K 6-—), 1839 (l ipsind Nr. 37, cu K 5-—), 1840—1842 (compl. , â K 5-—), 1843 (lips. Nri i 1, 42 şi 51 , cu K 4-—), 1844 (compl. , cu K 5-—), 1845 (lips. Nr. 27, cu K 4-—), 1846 (lips. Nr. 32, cu K 4 '—), 1850 ( c o m p l , cu K 5-—), 1851 (lips. Nr . 32 cu K 4-—), 1862 ( c o m p l , cu K 5-—) şi 1864 (lips. Nri i 1—5, cu K 3-—) — 2) „Albina" din 1866 ( n e c o m p l , cu K 8-—).

3 8 . (139 — 1901). B ib l io tecaru l Asocia ţ iun i i rapor tează , că a procura t pe sama bibl iotecei o p u l : nRumănien im Jahre 1900" de G. Benger cu pre ţu l de K 12 '—.

Se asemnează la cassă spre achi tare .

3 9 . (178—1901). Oficiul de cassă p resen tează cu da ta 20 F e b r u a r i e a. c. raţiociniile fondurilor, fundaţiunilor şi depositelor şi inventarul Asociaţ iuni i pen t ru anu l 1900.

Se p r edau unei comis iuni compuse d in domni i Pa r t en iu Cosma, Nicolau Ivan şi Iosif St . Şu lu ţu .

40. (118, 120 şi 170—1901). Dl Dr. Zosim Chirtop, advoca t în Câmpeni, a t r an spus în anul cu ren t pană la aceas tă d a t ă : suma de K 113'60 încassa tă dela Ioan Iancu, suma de K 178'— încassa tă dela A v r a m I a n c u al lui Alexandru şi suma de K 819 - — încassa tă dela Iosif I ancu al Popi i , to ţ i t re i cumpără to r i de real i tă ţ i din remasul lui Avram Iancu. Pr imirea bani lor s'a confirmat pe cale presidială .

Spre p lăcu tă scire.

41. (144—1901). Secre taru l II rapor tează , că — fiind lumina electrică în odaia, u n d e se ţ în şedinţe le comi te tu lu i centra l , nep rac t i c ins ta la tă şi pen t ru ochi j i gn i toa re , din pres id iu s'a d ispus a se face îndrep tă r i l e n e cesare. Aceas tă sch imbare a ins ta la ţ iun i i a cos ta t K 19'24.

L u c r a r e a efectui tă se a p r o a b ă ; suma de K 19 - 24 se asemnează în contu l speselor ex t raord inare .

©BCU CLUJ


4 2 . (156—1901). Direcţiunea scoalei civile de fete, la p rovocarea p re -sidiului Asocia ţ iuni i , r apor tează cu da ta 28 F e b r u a r i e a. c , că p reo tu l Clemente Nicula nu a solvit didactrul restant pen t ru n ica sa Silvia în suma de K 128-—.

Di rec ţ iunea scoalei se i n d r u m ă a încassa suma de sub în t r eba re p e cale j udecă to rească .

4 3 . (166 şi 167—1901). Direcţiunea scoalei civile de fete î na in t ează : I. Procesul uerbal al conferenţei corpului didactic din 28 F e b r u a r i e a,

c, In aceas tă conferenţă s 'au pe r t r ac t a t n u m a i afaceri cu ren te . I I Raportul d i rec toru lu i dd to 5 Mart ie a. c. despre revisiile de clasă

efectui te în Decembre , I anuar i e şi F e b r u a r i e a. scol. c , în care se cons ta tă că î nvă ţ ămân tu l decurge în ordine .

ad I şi I I . Spre scire. 4 4 . (116—1901). Dl Dr. A. Micu, advoca t în F ă g ă r a ş , t r a n s p u n e cu

da ta 9 F e b r u a r i e a. c. decisul de p redare ai j udecă to r i e i cercuale d in F ă g ă r a ş în causa lăsămentu/ui lui Basiliu Stanciu.

Spre scire.

4 5 . (150—1901). Preotul Marian Groza d in Zgr ibesc i , co t tu l Caraş -Severin , cere cu da ta 9 F e b r u a r i e a. c. a se dona căr ţ i po t r iv i t e p e n t r u bibl ioteca popora lă înfi inţată de D-Sa în comuna amin t i t ă .

De oare-ce publ ica ţ iuni le Asocia ţ iuni i sun t în pr imul r â n d p e n t r u ins t i tu ţ iun i le sale, cererea se va p u t e cons idera numa i în caşul, când în comuna Zgr ibesc i s 'ar înfiinţa o a g e n t u r ă de-a Asoc ia ţ iun i i şi b ib l io teca es i s ten tă s'ar declara a acesteia .

4 6 . (114—1901). Direcţiunea despărţământului „Bocşa" îna in tează cu da ta 8 F e b r u a r i e a. c. raportul anual pe 1900 şi despre s tarea bibl iotecei despă r ţ ămân tu lu i .

Spre scire.

4 7 . (125—1901). Direcţiunea despărţământului „Făgăraş" îna in tează cu da ta 10 F e b r u a r i e a. c. :

I. Procesul verbal al adunării cercuale, ce s'a ţ i n u t în comuna Vad la 2 S e p t e m b r e 1900. D in aces ta se cons ta tă u r m ă t o a r e l e :

1. S'au p re sen ta t şi lua t spre scire rapor tu l genera l al comi te tu lu i cercual şi ra ţ ioc in iu l cassei pe t impul dela 22 D e c e m b r e 1899 p a n ă la 2 Sep t embre 1900.

2. D l Ioan P o p , î nvă ţă to r în Şinca-veche, a cet i t d i ser ta ţ ia s a : „ E c o n o m i a ra ţ iona lă" , care s'a a lă tura t la p ro tocol .

3 . S'a v o t a t p r o p u n e r e a comi te tu lu i cercual de a se r u g a comi te tu l cent ra l , ca să acoarde despă r ţ ămân tu lu i „ F ă g ă r a ş " p e n t r u crearea de bibl ioteci popora le ambu lan te un ajutor ex t raord ina r de K. 100.—, anumi t din incassăr i le făcute de comite tu l cercual în 1900. (Se observă, că n u s 'au r e ţ i nu t cele 2 0 % s ta tu ta re d u p ă taxele incassa te îna in tea aceste i adunăr i cercuale.)

©BCU CLUJ

Transilvania. Partea oficiala. 13

4. S'a v o t a t un proiec t de organisare , conform căruia în despăr ţă m â n t u l „ F ă g ă r a ş " se vor organisa 37 agen tur i comuna le .

5. S'a încassa t dela diferiţ i m e m b r i suma de K 332.— 6. Din veni te le , ce compe t despă r ţ ămân tu lu i , s 'au p r e l i m i n a t : K 15 .—

spese de bi rou, K 40.— pen t ru p romovarea indus t r ie i de casă, K 60.— pen t ru spor i rea b ib l io tece i de spă r ţ ămân tu lu i şi K 10.— p e n t r u p remia rea unei d iser ta ţ i i .

I I . Procesul verbal al şedinţei comitetului cercual d in 29 D e c e m b r e 1900. In această şed in ţă s'au lua t spre sc i in ţă conclusele adunăr i i ce rcua le ; s'a decis, ca din suma de K 332.—, incassa tă la adunarea cercuală , să se de t ragă 2 0 % , şi K 100.—, a ju torul cerut , iar res tu l de K 162.— să se t r imi tă la cassa A s o c i a ţ i u n i i ; în fine s 'au mai p e r t r a c t a t afaceri curen te .

ad I . P rocesu l ve rba l al adunăr i i cercuale se ia spre scire şi conclusele aduse se aproabă . Aju toru l de K. 100.— se încuvi in ţează , anumi t d rep t ach i ta rea celor 20°/ 0 d u p ă taxele incassa te îna in te de adunarea cercuală d in 1900.

ad I I . Sp re scire.

4 8 . (128—1901). Direcţiunea despărţământului „Ludoş" îna in tează cu da ta 13 F e b r u a r i e a. e. raportul anual pe 1900. I n acest de spă r ţ ămân t s 'au înscr is m e m b r i noi d o m n i i : T e o d o r Harş ian , p r eo t în Chimi te ln ic şi Virgi l Boer iu , s i lvicul tor în F i iz ine (Croaţia).

R a p o r t u l anual se ia spre scire. Domni i amint i ţ i se de clară membr i ordinari ai Asocia ţ iuni i .

4 9 . (152—1901). Direcţiunea despărţământului „Cluj" îna in tează cu da ta 15 F e b r u a r i e a. c. procesul verbal al şedinţei comitetului cercual d in 3 F e b r u a r i e a. c. I n aceas tă şed in ţă s'a cons t i tu i t comi te tu l cercual a l e g â n d u - s e : v icepres iden t dl L e o n t i n Pop, cassar dl E m e r i c P o p şi no ta r -con t ro lo r dl Dr. Ştefan Morar iu şi s'a lua t ac t de une le afaceri curen te .

Procesu l verbal se ia spre scire şi cons t i tu i rea comi te tu lu i cercual se aproabă .

5 0 . (154—1901). Direcţiunea despărţământului „Braşovu îna in tează cu da ta 25 F e b r u a r i e a. c . : Procesul verbal al şedinţei comitetului cercual d in 17 Ianuar ie a. c. In aceas tă şed in ţă s 'au p e r t r a c t a t afaceri curen te .

II . Raportul anual pe 1900 împreună cu conspectele celor 12 biblioteci popora le ale despă r ţ ămân tu lu i .

ad I. şi I I . Spre scire.

5 1 . (161—1901). Direcţiunea despărţământului „Bistriţa" î na in t ează cu da ta 22 F e b r u a r i e a. c. procesul verbal al şedinţei comitetului cercual d in 12 F e b r u a r i e a. c. In aceas tă ş e d i n ţ ă :

1. S'au des igna t 33 delegaţ i , cari vor fi încredinţaţi CU constituirea, de agenturi în comunele despărţământului,

©BCU CLUJ


2. S'a decis a se pub l i ca concurs p e n t r u premiul de K 20.—, oferit de dl Dr . D. Ciuta , ce se va conferi acelui p ropr ie t a r român de p e te r i to ru l despă r ţ ămân tu lu i , care va dovedi cel mai frumos progres în pomăr i t în cei din u r m ă t re i ani .

3. S'a decis a se p r o p u n e comite tu lu i centra l , ca să a lă ture la despă r ţ ămân tu l „Bis t r i ţ a " şi comunele Arcăl ia , Măgeruş şi Chiu te ln ic din cercul pre tor ia l al BeYleanului, cari comune gravi tează spre Bis t r i ţa .

P rocesu l verbal , p recum şi hotăr i r i le de sub 1. şi 2. se iau spre scire. P r o p u n e r e a de sub 3. deocamda tă nu se poa te lua în cons iderare , dar se va ţ ine în ev iden ţă pen t ru caşul, că se va reveni a supra arondăr i i despăr ţămin te lor .

5 2 . (132—1901). Se a n u n ţ ă decedarea d/ui Gregoriu Maior, fost m e m b r u în comi te tu l cercual al despă r ţ ămân tu lu i „Braşov" şi b inemer i t a t pen t ru i n t roduce rea b ib l io tece lor ambu lan te în acest de spă r ţ ămân t .

Comite tu l cent ra l dă expres iune condolen ţe i sale pr in r id icare .

5 3 . (134—1901). I n despă r ţ ămân tu l „Cohalm" s'a înscris m e m b r u ord inar nou dl Patrichie Pintea, p reo t în Paloş .

Dl Pa t r ich ie P i n t e a se declară m e m b r u ord inar al Asociaţ iuni i .

5 4 . (175—1901). Sec re ta ru l I I p resen tează hâr t ia Nr . 905—1901 a t r ibuna lu lu i din Alba-Iul ia , pr in care se comunică sentinţa curiei adusă în procesul intentat contra lui Tit. L. Albini pen t ru colecta în t repr insă în scopul de a r id ica un m o n u m e n t lui Avram Iancu . Curia aproabă sent i n ţ a tab le i regesc i din Cluj (conf. concl. 89 d in 10 Maiu 1900).

Se ia act.

D. u. s.

Dr . II. Puşcariu m. p. , v ice-preşed. Dr. Beu m. p. , secre tar II. — S'a verificat. Sibi iu în 11 Mar t ie 1901. Dr. G. Diaconovich m. p., Nicolau

Togan m. p. , P. Cosma m. p .

Nr. 149—1901.

PROCES VERBAL l ua t în şed in ţa secţiunii literare a Asocia ţ iuni i pen t ru cul tura şi l i te ra tura poporu lu i român , ţ i nu t ă in 17/30 Ianuarie 1901, fiind p r e s e n ţ i : Andreiu

Bârseanu, Virgil Oniţiu şi Dr. Iosif Blaga.

Se cetesce hâr t i a dlui Dr. Diaconovich , secre tarul I al Asocia ţ iuni i , d to 6 N o v e m b r e 1900 Nr . 763, în care ni se pun în vedere problemele , ce incumbă p e n t r u acum secţ iuni i l i terare, pe basa concluselor şedin ţe i

©BCU CLUJ


plenare din 1/14 Oc tombre 1900 şi pe basa R e g u l a m e n t u l u i pen t ru secţ iuni le şt ientifice-l i terare ale Asocia ţ iuni i .

Se d iscu tă p u n c t de p u n c t cele cupr inse în aceas tă hâr t i e , formu-lându-ş i comis iunea părer i le sale la fie-care punc t . A n u m e :

I . î n sensul conclusului Nr. 4 din 14 Oc tombre 1900 sec ţ iunea l i terară a fost însă rc ina tă a presenta la proxima şed in ţă p lena ră u n proiect pentru stabilirea modalităţilor editării viitoare a Transilvaniei şi a Anale lor Asocia ţ iuni i .

Cu pr iv i re la această ches t iune sec ţ iunea p r o p u n e : F o a i a Asocia ţ iuni i să con t inue a apare şi de aici îna in te

i n f o r m a t u l şi a raug iamentu l actual , avend să cons te ie din 2 pă r ţ i şi a n u m e :

a) d in pa r t ea de n a t u r a unei rev is te l i terare ştienţifice sub n u m i r e a : Transilvania.

şi b) din un supl iment , adaos la fie-care n u m ă r al T r a n silvaniei, sub numi rea „Analele Asocia ţ iun i i p e n t r u l i t e r a tu ra şi cu l tura poporu lu i r o m â n " .

ad a) Trans i lvan ia să c u p r i n d ă : lucrăr i le ştienţifice şi lit e ra re ale membr i lo r secţ iuni lor Asocia ţ iuni i , d iser ta ţ iuni le cet i te la adunăr i le genera le , p recum şi alte lucrăr i de n a t u r ă ştienţifică şi l i terară, de ori-ce p roven ien ţă , pe cari le va afla admisibi le redac toru l , ori în caşuri , când ar fi de l ipsă pă re rea unor specialişt i , pe cari le vor r e c o m a n d a secţ iuni le .

F o a i a să apară în 12 numere pe an, avend număru l circa două coaie de t ipar , sub redac ţ iunea secre taru lu i pr im al Asocia ţ iuni i . *

ad b) Anale le să con ţ i nă : procesele verba le ale şedin ţe lor adunăr i lo r genera le şi ale comi te tu lu i Asocia ţ iuni i , r apoar te le oficiale, d iscursur i le oficioase, ra ţ iocini i le şi al te pub l i ca ţ iun i de n a t u r ă s t r îns oficioasă.

Anale le să fie red ig ia te de secretar iul al doilea al Asociaţ iunii , care şi a l tcum are a pu r t a procesele verba le ale şedinţelor . E s t e n s i u n e a analelor să fie după t r ebu in ţă .

Luc ră r i l e l i te rare şi ştienţifice de es tens iune mai mare se vor publ ica , la r e comanda rea secţ iuni lor , din cas în cas, în edi ţ iuni separa te cu i nd i ca ţ iunea : ; E d i ţ i u n e a Asocia ţ iun i i " .

î ng r i j i r ea păr ţ i i mater ia le r ămâne pes te t o t în sarcina comi t e tu lu i Asocia ţ iuni i .

î n t r u spr igini rea acestei părer i sec ţ iunea aduce u rmătoare le mot ive şi c o n s i d e r a ţ i u n i :

F o a i a Trans i lvan ia este o revis tă vechia la Români i din Ungar ia , avend deja 32 ani de viaţă .

î n u rma vechimii ei Trans i lvania şi-a s tabi l i t r e p u t a ţ i u n e a şi are o valoare deosebi tă şi şi-a as igura t şi un fel de d r e p t

©BCU CLUJ

16

şi p u t e r e de es i s ten ţă şi p e n t r u vi i tor . De o rev is tă l i te rară ştienţifică bună , noi Români i din aceas tă pa t r ie avem indispensabi lă t r ebu in ţă , dacă e să ţ inem pas cu p rogresu l l i terar şi ştienţific, şi dacă e să ţ inem a deş t ep ta t end in ţ a de a munc i pe t e ren l i te rar şi ştienţific şi să cul t ivăm in te resu l şi dorul pub l icu lu i cet i tor românesc din pa t r ia că t ră ş t i in ţa şi l i terat u r a românească . Asoc ia ţ iunea e cea d in tâ iu chemată a susţ ine o rev is tă l i terară ştienţifică bună . Red ig ia rea revis te i Trans i lvan ia şi pe lângă ea şi ed i ta rea analelor, ca edi ţ iuni l i terare separa te , cum se con templase de comi te tu l Asociaţ iuni i , n u se va p u t e efectui , de oare-ce noi n u d i spunem, în t re împrejurăr i le de acum, de aşa numSr de scri i tori , cari ar pu t e p rovede a t â t revis ta , cât şi Anale le l i terare ştienţifice, cu lucrări de valoare.

I a ră numa i ed i ta rea Anale lor l i terare-şt ienţif ice n u ar fi de r e c o m a n d a t nici din causa, că acest mod de publ icare , p r in care autor i i îşi vfid t ipă r i t e lucrăr i le lor numa i din an în an, ar lacsa numa i t end in ţ a de a scrie a l i tera ţ i lor noş t r i . P e de al tă pa r t e membr i i Asocia ţ iuni i a ş teap tă cu to t d rep tu l să fie puş i în cu ren t cu lucrăr i le organelor Asocia ţ iun i i în in te rva le r egu la te ; şi astfel şi din aces t p u n c t de vedere edi tarea Analelor n u m a i ca sup l imen t lunar la foaia l i te rară Trans i lvania i se pa r e secţ iuni i mai pract ică , decâ t t ipăr i rea din cas în cas a Anale lor .

î n fine analogia , cum s'a u rma t şi se u rmează în desvol-t a rea cu l tu ra lă a al tor popoare , ancă ne poa te î ndemna la susţ ine rea revis te i Trans i lvania .

II . P u n e n d u - s e la d iscus iune p rob lema amin t i t ă în hâ r t i a dlui prim secre ta r la pt . 2 şi în R e g u l a m e n t u l pen t ru secţ iuni le şt ienţif ice-l i terare în § 28 , la pt . 12, refer i toare la 1, p regă t i rea unu i Regulament intern special pentru secţiunea literară şi 2, la s tabi l i rea unui program de acţiune pen t ru s ec ţ i unea l i terară , sec ţ iunea are u rmătoarea p ă r e r e :

ad 1. î n ce pr iveş te cer inţa a se face un R e g u l a m e n t in tern , sec ţ iunea e de părere , că aceas tă ches t iune n 'a re să ne p reocupe de pe acum, nefiind ea ancă a t empore . Na tu ra lucrului cere , să a ş tep tăm un rând de v reme de vre-o câţ iva ani, spre a p u t e cunoaş te , pe basa esper ienţe i , d i recţ iunea, în care ar fi a se lucra, p recum şi modal i tă ţ i le cele mai po t r iv i te spre acest scop.

ad 2. I n ce pr iveş te însă ches t iunea stabil i r i i unu i p rog ram de ac ţ iune , pen t ru t impu l procsim, pe seama secţ iuni i l i terare , ea ni se i m p u n e în mod impera t iv , v rând a u rn i ac t iv i ta tea sec ţ iuni i ,

©BCU CLUJ


Sec ţ iunea luând ca basă § 11 al Regu l amen tu lu i p e n t r u secţ iuni le şt ienţif ice-l i terare, în care sun t a ră ta te agendele speciale ale secţ iuni i l i terare, s tabi leş te u rmă to ru l program, ce va ave să servească de î nd rep t a r iu pen t ru începu tu l act ivi tăţ i i s ec ţ iun i i :

ad pt. a) din R e g u l a m e n t u l , în care se d i c e : „Secţ iunea l i te rară se va ocupa cu studii linguistice încâ t pr iveş te adunarea monumentelor- l imbii popora le şi culegerea şi publ icarea eventual în d ic ţ ionare speciale a formelor dialectale şi a provin-cial ismelor l imbii r omâne din pa t r i e" .

— Comi te tu l centra l al Asocia ţ iuni i es te r u g a t a esecuta p ropunerea făcută de Dl Iosif Vulcan în şed in ţa p lenară din 1/14 Oc tobre 1900 de a se mai câş t iga l i teraţ i ca colaborator i în special în ale filologiei.

I n ceea-ce pr iveş te persoanele , cari ar fi de coop ta t în sec ţ iunea l i terară , sec ţ iunea îşi va lua Voe a face la t impul său apoi p ropuner i l e necesare .

în colaborare cu aceşt ia sec ţ iunea va compune u n chest ionar , care va fi comunica t preoţ i lor şi învă ţă tor i lor r o m â n i din patr ia . Pe calea aceasta se vor aduna diferitele forme dialectale ale l imbii române , provincial isme, mater ia lul lecsical d u p ă sferele lor de ac t iv i ta te etc .

Ad pt . b) u n d e se d i c e : „Sec ţ iunea va culege m o n u m e n tele şi isuoarele literaturii române ind igene , va reed i ta opuri le scri i tori lor noşt r i i vechi şi va publ ica biografiile, scrisori le şi no t i ţ e le a ce s to r a " :

— în pr iv in ţa cer inţelor cupr inse în acest p u n c t numa i ul ter ior se po t lua hotăr î r i , când adecă se vor face studii speciale şi se va găsi şi cons ta t a mater ia lu l necesar .

A d pt . c) în care se d i c e : „Secţ iunea se va ocupa cu a legerea şi coordinarea materialelor folclorice r omâne din p a t r i e " :

— Se vor învi ta preoţ i i , învăţă tor i i şi profesori i de l imba r o m â n ă dela gimnasi i le româneş t i , ca să se adune cu a jutorul acelora mater ia lu l de lipsă. Profesori i de l imba română po t lucra cu succes în pr iv in ţa aceasta , angagiând pen t ru adunarea mater ia lu lu i pe şcolarii lor.

Ad pt . d) în care se d i c e : „Sec ţ iunea va da o deosebi tă a t en ţ iune bibliografiei române , vechi şi m o d e r n e îngri j ind, ca în fie-care an să se publ ice u n comple t r eper to r iu bibliografic şi s ta t i s t ic al în t rege i p roduc ţ iun i l i terare române din p a t r i a " :

— Ches t iunea aceasta , în ceea-ce pr iveş te bibliografia con t imporană , sec ţ iunea e de părere , ca aceea să r ămână de o camda tă to t în sarcina secre tarulu i I, căci dînsul este in i ţ ia t în ea, a r ş la d isposi ţ iă bibl ioteca Asocia ţ iuni i şi are apoi şi

©BCU CLUJ


legătur i le de l ipsă cu edi tor i i şi autori i , p r ecum şi o ru t ină oare-care .

Luc ră r i a supra bibliografiei vechi se vor face succesive de membr i i secţ iuni lor , fiecare în specia l i ta tea sa.

Real isarea problemei acesteia recere , se 'n ţe lege , pe t recerea membri lor , însărc inaţ i cu facerea studii lor , în cent re cul tura le , unde po t ave bibl ioteci le de lipsă.

Ad pt. e) şi / ) în care se alice: „va conlucra la publicarea de cărţi pentru trebuinţele poporului, la p rovederea aces tu ia cu lec tură bună , eftină şi even tua l g ra tu i t ă , şi în deosebi va conduce ed i ta rea „Bibl ioteci i popora le a Asoc ia ţ iun i i " şi va îna in ta p ropune r i p e n t r u a rangia rea şi î navu ţ i r ea bibl ioteci lor A s o c i a ţ i u n i i " :

— Sec ţ iunea l i te rară se angag iază a da m â n ă de ajutor Asocia ţ iuni i la real isarea aces tor p rob leme .

A d pt . g) în care se cţice : » v a cont ro la mişcarea l i te rară în ma te r i a de l i t e ra tu ră frumoasă, va ini ţ ia ed i t a rea de scrieri l i terare , va p ropune publ icarea de premii pen t ru asemenea lucrări şi va censura toa te lucrăr i le de l i t e ra tu ră frumoasă şi be-learte, ce vor în t ră la concursur i le Asoc i a ţ i un i i " :

— In ce p r iveş te c e r i n ţ a : „va cont ro la mişcarea l i terară în mate r ie de l i t e ra tură f rumoasă" sec ţ iunea opinează, ca ea să r ămână de -ocamda tă t o t în sarcina secre ta ru lu i I al Aso ciaţ iuni i ; numai în caşuri , când ar cere t r e b u i n ţ a de a se da desluşir i de compe t in ţ a unu i b ă r b a t de specia l i ta te , să fie consu l t a tă sec ţ iunea .

Motivele , din cari a purces sec ţ iunea s u n t : mai întâiu, că n u poa te ave la î ndemână toa te publ ica ţ iuni le , cari apar în aceas tă r a m u r ă la noi , şi al doilea, că nu-ş i poa te însuşi rolul unu i t r ibunal , care să-şi deie verd ic tu l seu asupra valori i difer i telor scrieri l i terare . Recens iun i a supra lucrăr i lor l i terare se po t face din cas în cas de diferiţii membr i i ai secţ iuni i , r ă m â n â n d toa tă r ă spunde rea în sarcina autori lor .

De esecu ta rea celorlal te cer inţe espuse în acel punc t , se va îngri j i sec ţ iunea .

I I I . Ou pr iv i re la pt . 3, din hâ r t i a susnumi tă , despre s tabi l i rea budgetului, sec ţ iunea d e c i d e :

D e o c a m d a t ă ne r ec lamând t r e b u i n ţ a de vre -un b u d g e t separat , n u se face nici un pro iec t deta i la t .

Comite tu l Asocia ţ iuni i va rebonifica membr i lo r secţ iuni i spesele de d rum, t r enu l cl. I l - a p lus 3 fl. la c\[, p e n t r u t impul , cât vor pe t rece în Sibi iu la şedinţe le p lenare .

P e n t r u referent deocamdată n u se p r o p u n e nimic, până n u se va vede măsura , în care se yor clesvofta lucrăr i le , Spe-

©BCU CLUJ


sele efective însă se vor rebonifica de că t ră Comi te tu l Asociaţ iunii .

IV. Comunicăr i le cupr inse în punc tu l 4) al hâr t ie i despre s tarea bibliotecii poporale, se iau spre şt i inţă, cu aceea,

ca corec tura t ipăr i tur i lor să se facă în Sibiiu. P e n t r u a legerea unor suge te pot r iv i te pen t ru a fi pre lu

crate în cadrul bibl ioteci i poporale se însărc inează membru l V. Oni ţ iu .

V. P e n t r u convocarea şi conducerea şedinţe lor v i i toare ale secţ iuni i , în absen ţa Dior p reşed in te şi v icepreşed in te , se însărc inează membrul V. Oniţiu.

D. u. s.

Dr . Iosif Blaga m. p. , not . Andreiu Bârsean m. p . Virgil Oniţiu m. p.

Nr. 110-1901. C O N S E M N A R E A

publica ţiunilor intrate la biblioteca „Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român" în semestrul II 1900. 1. A nagyszeben i kir . ka th . Terezârvahâz X I V . er tes i toje az 1899/900

tanevro l . N. -Szeben, 1900. 2. „Albina" , a 26 şi 27 adunare genera lă . Sibiiu, 1 8 9 9 - 1 9 0 0 . 3. R a p o r t u l X X X V I I , al g imnas iu lu i super . fundaţ ional din NăsSud

pe anul şcolar 1899/900. Bis t r i ţa , 1900. 4. Cioban M., Scr isor i căt ră eleve. Sibi iu, 1900. B. X V I . P r o g r a m a ins t i tu tu lu i ped.- teol . al archidiecesei ort . rom.

t r ans i lvane din Sibiiu pe anul şcolar 1899/900. Sibiiu, 1900. 6. X I V . P r o g r a m a şcoalei civile de fete a „Asocia ţ iuni i" pe anul

şcolar 1899/900. Sibiiu, 1900. 7. Blaga , Dr. Ios. , Din es te t ica t ragicului . Sibiiu, 1900. 8. J o a n d r e a Gr., T rep te l e cul tura le- i s tor ice în şcoala Herbar t -Z i l l e -

r iană . L u g o j , 1900. 9. Anua ru l X X X V I al g imnas iu lu i mare publ ic rom. gr.-or . d in

Braşov pe anul şcolar 1899/900. Braşov , 1900. (2 ex.). 10. A n u a r u l şcoalei comerciale super . gr . or. rom. din B r a ş o v pe

anul şcolar 1899/900. Braşov , 1900 (2 ex.). 11. P rog rama g imnas iu lu i sup. gr . -cat . d in Beinş i pe anul şcolar,

1899/900. Gherla , 1900. 12. Miil ler , Dr . H. , Die R e p s e r B u r g . H e r m a n n s t a d t , 1900. 13. R a p o r t u l comi te tu lu i Socie tă ţ i i pen t ru cul tura şi l i t e ra tura

r o m â n ă în Bucov ina , 1896—1899. Cernăuţ , 1900. 14. Oniţiu, V., Conferenţe le pedag . ale corpulu i profesoral ţ i nu t e

în anii şcolari 1897/8 — 1899/900. Braşov , 1900.

©BCU CLUJ


15. Oniţ iu, V., a doua dare de seama despre cont r ibu i r i l e i n t r a t e pen t ru masa s tuden ţ i lo r rom. din Braşov , 1900.

16. Dar iu , I., Car te de cântece p e n t r u t iner imea şcolară. Sibi iu , 1900. 17. R a p o r t u l I I I . al scoalelor cap . ort . or. d in L u g o j pe anu l

şcolar 1899/900. L u g o j , 1900. 18. Ioan dela Buceci , D in t r e imi ta ţ iuni le lui. Pa r t ea I. Braşov , 1900. 19. Urech iă , V. A., I s to r i a Români lo r . Tom. X . şi X I . Bucuresc i , 1900. 20. „Lumină tor iu l" din 1883, 1884 şi 1893, Timişoara . 2 1 . „Telegraful R o m â n " din 1858, 1860 şi 1861. Sibiiu. 22. Bunea , Dr . Aug. , E p i s c o p u l Ioan Inocenţ iu Kle in , (1728—1751).

Blaş , 1900. 23. R a p o r t u l camere i de comerciu şi i ndus t r i e din B r a ş o v pe 1899.

Braşov , 1900. 24. Daraban t , C Via ţa p reacura te i v e r g u r e Măria, Născă toa rea de

D u m n e 4 e u Gher la , 1900. 25. B o c a Velchereanul , A., î m p ă r ă ţ i a ţ igani lor pe vârful unu i p lop.

Gher la , ' 1899. 26. „ „ „ Ţ iganu l la mănăs t i re . Gherla , 1899. 27. „ „ „ Ţ iganu l în raiu. Gher la 1899. 28. Gru ia Viteazul şi ta tă l seu Novac . Gherla , 1899. 29. Simu, G., Codrean , craiul codrulu i . Gher la , 1899. 30. B ib l io teca t ea t r a l ă a „Aurore i" , Nr. 3 şi 4. Gher la , 1899. 3 1 . Die tzsch, C. F . , Pred ig t -Skizzen I. Bd . 1—6 Lfrg . I I . Aufl.

Le ipz ig , 1843. 32. D e r K a m p f der s iebb. Sachsen fur die Uebe r r e s t e des F e u d a l -

wesens . B u d a p e s t , 1874. 33. Loher , F r . v., Das E r w u r g e n der deu t schen Na t iona l i t ă t in

U n g a r n . I I . Aufl. Miinchen, 1874. 34. Ciocanil l i , Th . E . , Compendiu de i s tor ia s t a te lo r actual i . B u

curesci , 1869. 35. Guşt i , D., R i to r ica română pen t ru t iner ime. Iaşi , 1852. 36. Schema t i smus der or th . -or ient . B u k o w i n a e r Dioecese fur das

J a h r 1863. Czernowitz . 37. I n d e p e n d i n ţ a cons t i tu ţ iona lă a Trans i lvan ie i , de A. P. I.

P a r t e a I. şi II. Iaşi , 1861. 38. Dabczanski , A., Die ru then i sche F r a g e in Galizien, be leuch te t

von einem Russ inen . L e m b e r g , 1850. 39. R o t h , St. L. , D e r S p r a c h e n k a m p f in S iebenbi i rgen . K r o n s t a d t ,

1842. 40. E l i ade , I., Din operi le lui L o r d Byron . Bucuresc i , 1839. 4 1 . Kornbach , P., S tud ien iiber franz. u n d daco-rom. Sprache u n d

L i t e r a tu r . W i e n , 1850. 42. Sammlung der in G e l t u n g s t ehenden Statute der S t a d t He r -

manns ţ ad t , 1887.

©BCU CLUJ

Transilvania. Partea oficială. 2i

43. Bar i ţ iu , G-., Cri t ici le „ is tor ice" ale lui Iosef Ş terca Şu lu ţ iu de K e r p e n y e s scă rmăna te . Sibiiu, 1892.

44. Lagueronniere , A. d., F rankre ich , R o m u n d Ital ien. Le ipz ig , 1861. 45. Revesz , I., Ada lekok a magy . p ro tes t âns iskolâk autonoiniâjâ-

n a k to r t ene tehez . Sârospatak , 1870. 46. Sohaguna , A. F r e i h e r r v., Denkschr i f t um die H e r s t e l l u n g der

Metropol ie . H e r m a n n s t a d t , 1860. 47. Szabo, B . , De a r th r i t ide . V indobonae , 1843. 48. Simor, I., Adse r t a ex un iversa Theologia . Viennae , 1841. 49. K a n t e m i r , Ign. , Hyg iene . V indobonae , 1842. 50. Bo l in t ineanu , D., Călă tor i i la R o m â n i i din Macedon ia şi mun

tele Atos . Bucuresc i , 1863. 5 1 . Die Pe t i t ion der R o m a n e n Siebenbi i rgens . W i e n , 1860. 52. R o m a n V., „Progresu l" . Scr iere pop . p e n t r u R o m â n i i ţ e ran i .

An . I. fasc. 1. Sibiiu, 1866. 53. Baess ler , Fe rd . , D ie sechs H a u p t s t i i c k e des k le inen K a t e c h i s -

mus . Magdebu rg , 1866. 54. P a p i u I lar ian, Al., L ' i n d i p e n d e n z a cos t i tuz ionale della Tran

silvania. Tor ino , 1862. 55. Cencereanu, L, Disser ta t io de pneumonia . Viennae , 1852. 56. Schaguna , A., P romemor ia i iber das hist. R e c h t der na ţ iona l .

K i r chen -Au thonomie . W i e n , 1849. 57. Dec re t o rgan ic pen t ru afacerile rel igiei române . Bucuresc i , 1865. 58. Az erdelyi olâh nemzet ro l szollo orsz. t o rvenycz ikkek az un io -

val szemben. Brasso , 1861. 59. D ie Idee der Gle ichberech t igung . Agram, 1861. 60. J a q u e s , Dr . H. , Oesterre ichs ăussere Pol i t ik in u n d nach dem

Kr iege . W i e n , 1870. 61 . Ver the id igungs-Schr i f t der B e v o l k e r u n g des b e s t a n d e n e n II.

R o m a n e n - 1 7 . Grenz -Reg imen tes . W i e n , 1865. 62. V e r h a n d l u n g e n u. Mi t the i lungen des s i ebb . Vereins fur Na tu r -

wissenschaf ten . 17, 19, 20, 22, 36 u. 42 J a h r g . H e r m a n n s t a d t . 1 8 6 6 - 9 2 . 63 . „Trans i lvan ia" din 1895, 1897 şi 1898. Sibiiu. 64. Păcă ţ ian , T. V., I s to r ia poli t icei , d u p ă Sir F r . Pollack. Sibiiu, 1900.

65. J o a n d r e a G., Concen t ra ţ iunea învă ţ ămân tu lu i în şcoala H e r b a r t -Zil ler iană. Caransebeş , 1900.

66. Popea , L, Caraotere morale . Braşov, 1899.

67. V e r h a n d l u n g s - P ro toko l l e der săchs . Univers i t ă t . H e r m a n n s tadt , 1900.

68. D u Cange , G-lossarium mediae et infimae la t in i ta t i s . T o m. I .—VII. Par i s , 1840—50.

69. Academia R o m â n ă , Anale , Memori i le secţ iuni i i s tor ice . Ser. II. Tom. X X I . Bucuresc i , 1900.

©BCU CLUJ


70. Academia R o m â n ă , Anale . P a r t e a adminis t ra t ivă şi desbater i le . Ser. I I . Tom. X X I I . Bucuresc i , 1900.

71 . Neagoe , Dr . I., S tudi i a supra pelagrei . Bucuresc i , 1900. 72. J o r g a , N. , S tud i i i s tor ice asupra Chiliei şi Cetăţ i i A lbe . Bu

curesci , 1900. 73. E r b i c e a n u , C , Via ţa şi ac t iv i ta tea lit. a p ro tos inghelu lu i Naum

R î m n i c e a n u . Discurs de recep ţ iune . Bucuresc i , 1900. 74. Popea , N., a rchiepiscopul şi mi t ropo l i tu l A n d r e i u ba ron de

Şaguna . Discurs de r ecep ţ iune . Bucuresc i , 1900. 75. Academia R o m â n ă . Indice alfabetic la voi. X I . — X X din

ser. I I . a Analelor . Bucuresc i , 1900. 76. D u m b r a v ă , V., şi Bor lan , Vict. , I s tor ia na tu ra lă în usul clase

lor infer. ale şcoalelor medii , după Dr. Sz te renyi H u g o . Budapes t a , 1900. 77. „Gazeta Trans i lvanie i" din 1862. Braşov . 78. „ „• din 1860 n r i i : 15, 16, 17, 18, 1 9 , 2 1 , 2 3

şi 24, din 1884 nr. 238. 79. „Alb ina" d in 1872 nr . 102. 80. Căl indaru l Poporu lu i pe 1901. Sibi iu. 81 . Puşca r iu , Dr . II., Metropol ia Român i lo r or todocş i din Unga r i a

şi Trans i lvania . S tud iu is tor ic . Sibi iu, 1900. 82. Trăi lă , I., Simplificarea grafici şi ortografii . Caransebeş , 1899 83. Marienescu, Dr . Ath., A „ jobbâgy" szonak erede te es er te lme.

N.-Vârad, 1892. 84. „ „ S t eaua maghi lor . Biser ica-Albă , 1875.; 85. „ „ Poes ia Popora lă . Ba lade . Pes ta , 1859. 86. „ „ î n v ă ţ ă t o r u l şi poporu l . Sibiiu, 1858. 87. „ „ Doi feţi cotofeţi . Poves te . Pes ta , 1871. 88. „ „ Ep i s to l ă deschisă pen t ru adunarea dat i -

nelor . Pes ta , 1870. 89. Schuller , Ioh. K., Ko l inda . H e r m a n n s t a d t , 1860. 90. A m a g y a r honfoglalâs kutfoi . Budapes t , 1900. 9 1 . Gaidoz, PL, L e s R o u m a i n s de Hongr i e , cu t rad. de G. Moroianu .

Par i s , Bucuresc i , 1894. 92. Moroianu, G., L a loi agra i re de 1864 e t l ' e ta t du paysau en

R o u m a n i e . S tu t tga r t , 1898. 93. „ „ D u m n e z e u n u ba te cu bă ţu l . Bucuresc i , 1899. 94. E p i s t o l a pas tora lă p e n t r u iubi leul s. Uni r i . Blaş 1900. 95. Chelar iu, G., Curs e lementar de bo tan ică şi zoologie . P a r t e a I.

Braşov , 1900. 96. Drăgănescu , G. C , Is toricul seminar iu lu i din Cur tea de Ar

geş . P i tesc i , 1900. 97. E r k l ă r u n g der S t a d t v e r t r e t u n g der konigî . freien S t a d t He r

m a n n s t a d t betreffend wei te re B e i b e h a l t u n g des b isher igen amt l ichen N a m e n s der S t a d t H e r m a n n s t a d t . 1900.

©BCU CLUJ

Transilvania. Partea oficială.

98. î n d r e p t a r pen t ru ortografia română . Gherla , 1899. 99. H u r m u z a k i , E . bar . de , F r a g m e n t e din is tor ia Români lo r .

Tom. III . Trad . de I. Slavici . Bucuresc i , 1900. 100. Anuaru l I al Reun iun i i sodali lor român i din Sibiiu. Sibi iu 1900. 101. Dar iu , I., Recompense l e şi pedepse le în şcoala popora lă . Bra

şov, 1900. 102. „ „ C u v â n t funebru ros t i t la î n m o r m â n t a r e a lui Gr. Be l -

l iss imus. Braşov , 1900. 103. Ra ţ iu , I., Via ţa şi operele lui A n d r e i u Murăşan . B la ş , 1900. 104. Păcă ţ i an , T. V., S â m b ă t a morţ i lor . Dramă . Sibiiu, 1900. 105. V e r h a n d l u n g e n und Mi t the i lungen des s iebb. Vere ins fur N a t u r -

wissenschaf ten. 49. B d . H e r m a n n s t a d t , 1900. 106. Maiorescu, T., Discursur i pa r l amen ta re . Voi . I I . şi III. B u

curesci , 1897—99. 107. Negruzz i , I a c , Scrieri comple te . Voi . I I I — V . Bucuresc i

1 8 9 5 - 9 6 . 108. Id ie ru N , S tud i i de economie pol i t ică şi finanţe. Voi. I. şi II.

Bucuresc i , 1 8 9 5 - 9 7 . 109. Maior, Dr. G., Manual de agr icu l tura ra ţ ională . Voi. I I I . şi IV.

Bucuresc i , 1 8 9 9 - 1 9 0 0 . 110. Sbiera, Dr . I. G , Aron P u m n u l . Voci a supra vieţ i i şi însem

nătă ţ i i lui. Cernăuţ , 1889. 111. Urech i a V. A., R o m â n i i la R o m a în 12 Oct. 1899. B u c u

resci , 1899. 112. Brânzeu , N., Şcoalele din Bla j . Sibi iu, 1898. 113. Ionescu-Gion , G. I., D in is tor ia fanarioţ i lor . Bucuresc i , 1891. 114. Coşbuc , G., F i r e de tor t . E d . II. Bucuresc i , 1898. 115. H o d o ş E. , Cân tece bănă ţene . Caransebeş , 1898. 116. „Lumină to r i u l " din 1880 şi 1882. Timişoara . 117. „Alb ina" din 1876. Budapes ta . 118. Magy. tud . Akademia , A lmanach 1901-re. B u d a p e s t . 119. Magy. tud . Akademia , E r t e k e z e s e k a nyelv- es szeptud . ko -

rebol . X V I I . 4 - 6 . Budapes t , 1900. 120. „ „ „ E r t e k e z e s e k a tor t . tud . korebol . X V I I I .

8—10, X I X . 1—3. Budapes t , 1900. 121. „ „ „ E l h u n y t t agok folott t a r t o t t emlekbe-

szedek. X . 4—7. Budapes t , 1900. 122. „ „ „ Nye lv tud . koz lemenyek . X X X . 1—4.

Budapes t , 1900. 123. „ „ „ Mathem. es t e rmesze t tud . er tes i to . XVII I .

1—4. B u d a p e s t , 1900. 124. „ „ „ Akad . er tes i to . 122—132 fuz. B u d a

pest , 1900.

©BCU CLUJ


125. Magy. tuci. Akademia E r t e k e z e s e k a bolcsele t i tud . korebol . III. 4. Budapes t , 1900.

126. Tor t ene imi târ. 1900. 1—3. fiizefc. Budapes t , 1900. 127. „Szâzadok" . X X X I V . B u d a p e s t , 1900. 128. „Erde ly i Muzeum" . X V I I . Kolozsvâr , 1900. 129. „ E t n o g r a p h i a " . X I . Budapes t , 1900. 130. „Erde ly" . I X . Kolozsvâr , 1900.

131. A h u n y a d m e g y e i to r t . es regesz . t â r su la t X I . evkonyve . Deva , 1900.

132. E r d e l y i M u z e u m - E g y l e t : E r t e s i t o . Te rmesze t tud . szak. X X . 1—3., XXI . 1. Orvosi szak. X X . 1—3. Kolozsvâr . 1 8 9 8 - 9 9 .

133. „Enc ic loped ia R o m â n ă " . F a s c . 19—22. Sibi iu, 1900. 134. „Mati ţa S rpska" . L e t o p i s . Nr. 201—204. Neoplan ta , 1900. 135. „Biser ica şi Şcoala" . An . X X I V . Arad , 1900. 136. „ B u n u l E c o n o m " . An. I. Orăşt ie , 1900. 137. „Contro la" . An . VI. Timişoara , 1900. 138. „Convorbir i l i t e ra re" . An . X X X I V . Bucuresc i , 1900. 139. „Fami l ia" . An . X X X V I . Oradea-Mare , 1900. 140. „Foa ia d iecesană" . An . X V . Caransebeş , 1900. 141. „Foa ia pedagog ică" . An . IV. Sibiiu, 1900. 142. „Foa ia P o p o r u l u i " . An. VIII . Sibiiu, 1900. 143. „Foa ia scolast ică" . An. II . Bla j , 1900. 144. „Gazeta Trans i lvan ie i " . An . L X I I I . B raşov , 1900. 145. „ L u m i n a " . An. I. Bucuresc i , 1900. 146. „Noua Rev i s t ă R o m â n ă " . Voi. I. şi I I . Bucuresc i , 1900. 147. „Pat r ia" . An . IV. Cernău ţ , 1900. 148. „Poporu l " . An. VII . Budapes ta , 1900. 149. „Rev i s ta economică" . An. II . Sibi iu, PJ00. 150. „Revis ta i lus t ra tă" . An . I I I . Şoimuş, 1900. 151. „Revis ta pol i t ica e le t terar ia . An . IV. Voi X — X I I I . R o m a 1900. 152. Rev i s t a „Tiner imea R o m â n ă " . Voi . III. fasc. 3, voi. IV. fasc.

3 . şi voi . V. Bucuresci , 1900.

163. „Tageb la t t " . An . X X V I I . H e r m a n n s t a d t , 1900. 164. „Telegraful R o m â n " . A n X L V I I I . Sibiiu, 1900. 155. „ T r i b u n a " . An . X V I I . Sibiiu, 1900. 156. „ T r i b u n a Poporu lu i " . An . IV. Arad , 1900. 157. „Uni rea" . An . X Bla j , 1900.

S i b i i u , în 6 F a u r 1901.

Nicolau Togan, bibliotecar.

Kedactor: Dr. C. Diaconovich. Tiparul tipografiei archidiecesane.

©BCU CLUJ

Sumar. · 2018-08-25 · din Orologiu (Ceaslov) 314 Povestiri (II) din viaţa ţăranilor ro mâni,...

Documents

Transcript of Sumar. · 2018-08-25 · din Orologiu (Ceaslov) 314 Povestiri (II) din viaţa ţăranilor ro mâni,...