Redactor: Dan CristeCoperta: ath. Daniel Munteaau

Ilusua$e copert* fotografie din colectia autorului, realizatl la regiunea ale

cdrei tradigii sunt prezentate in carte.

@ 2016 Toate drepturile asupra acestei edi$i zunt rezervate

editurii MEDIIATII

Contact:Tel./Fax 021.222.8i1.80

E-mai} editura@meteorpress.ro

Distrib,uge la:Tel-/Fax 02 1.r,2.83.80E-mail: carte@meteorpress.rowww.meteorPress.ro

ISBN:978-97&728{84-.0

Desierce CIP eme dirpoftill Ie Bibliote Nagbnall r Rmhici

Costion Nicolescu

SUTIEfl]thnnnRAI;IIAD

Permzncl DE 7.rrn DE IUPTA

PENIRU INTMREA N NET

tffI0nm]PnrssEl

sr,trEn[hflBE BATSTAD

Talogia dogmartcd Il = Teologia dogmaticil gi simbolici, vol. II,Manual pentru Institutele Teologice, Ed. Instinrtului Biblic Ai deMisiune Ortodo:rl, Bucuregti, 1978.

Tipic = Tipicul bisericesc, Ed. Institutului Biblic Ai de MisiuneOrtodod, Bucuregti, 1978.

CUPRII.IIS

Preambul Un obiect insolit laMuzeul $ranului RomAn ................ 5

L Semnfficalia numlrului 4O ln istoria biblicl .............. 9

IL Prezenla gi insemnltatea num[rului 40 9i

ln special a intervdelor de 40 de zile ln viala

liturgicl a Bisericii gi a credinciogilor ei ................... 15

m. Drumul zufletului dupl moarte.

Trecerea,vlmurilor" ............. 19

ry. Sufletul celui mort - otlsPete nocturn inpropria-i cas[, timP de 40 de zile ............28

V. ,Adusul apei" ....... .................. 30

VI. Turtiple ................39

VIL ,,Stfflpigorul" de Ia c[pltAiul morrnAnnrlui ................ 4l

VIII. Tlmflierea mormAntului gi,stafitl" omului .............. 43

DL Parastase, slrindare, pomeni ...,...............49

X. Cruci gi icoane la gase slpttmAni ............64

O privire recapiarlativi gi cAteva sublinieri ............. 95

Glosar ................. 115

fl 'Yf,1@Ef"-''

128 srmEfirr. DrmE BAI fl rAq,.

a .'fuexa 1. Lr$tasitelpf cersetate ,

pentu elabonrea lucrCr" ii ..... r ;.. r. r...... ..,.,....... lLff ,,i

Anexa 2. Relaatee'scrid a uaui , 'i

Anen 3. Relatarea scnsd a upei fetige

x

cRUcI fl IcoAI.IE I-a gesE sArrAlvtAttt

in puri-.,rul cercetat, aga cum am ar[tat,la inmormflntarese pune la groapd, ta c[pfltfliul mortului, nu o cruce, ca inmajoritatea locurilor din 1ar[, ci un sttlpiqor. De abia cu ocazia

pomenirii de 40 de zile, stfllpigorului acestuia i se adaug[ qi o

cruce. Dar, la pomenirea de 40 de zile, obiceiuri str[vechi prev[d,in aceste locuri, punerea unui set de trei sau de patru cruci.

Trei sau patru? Rlspunzul la aceast[ lntrebare nu este foarte

clar. Daci vei intreba pe cineva asupra numErului de cruci care

trebuie fdcute gi puse, i1i va r[spunde fdr[ ezitare ,,trei". Cend ilvei pune s[ le ingire, vei constata cH, cel mai adesea, i1i vorbeqte

de patru cruci: cea de la capul mornrlui, cea de iur[mflnt, cea de

punte gi cea de la fAntAn[ (primele doul pot fi detectate foarte

lesne gi nu lipsesc niciodat[). Cei cHrora le sesizezi aceast[

neconcordanq[ gi pe care-i rogi s[ fl-o llmureasc[ vor avea

dificultlgi. Unii vor spune cH sunt, intr-adevflr, patru. cruci, alflisustin c[ fAntAna face sH migreze spre ea crucile de punte, prinfaptul cX pungile se construiesc cel mai adesea in preaima

ftintAnilor. Mai mult chiar, ln unele locuri, crucile de jurlmflnt se

anin[ tot de ftintAn[. $i totugi zunt punli peste aPe curg[toare care

nu au in apropiere o fAntAnd qi care, la capete, sunt streiuite de

grupuri masive de cruci. Se pare ci, in general, se Pune cruce orila fAntfln[, ori la punte, dar cd, atunci cAnd puntea gi fflntAna sunt

apropiate, ele sunt considerate, concomitent, gi de fAntAn[, 9i de

punte, fiind numite cAnd intr-un fel, cflnd in altul.

Zugravul de cruci Grigore Miciuc[, un teran mai citit, c[ruiaii place si reflecteze la teme religioase, vede in Punerea a treicruci o legfltur[ cu SfAnta Treime, oferind o serie de explicagii

X Cruci fi icoaae la Sase stptlmilni

simbolice sui-generis, in parte justificate de tradilie, ln parrefo4ate: ,,in mitologia unei gAndiri cuprinzdtoare gi explicitebiblic, omul care il inftisigeazd pe bunul Dumnezeu ln tot timpulvieSii lui, are nevoie de trei cruci care reprezintd simbolic pe tadlpe fiul gi pe futuLDth care sint tot una. Deci; prima cnrce ce sepune la cap, reprezintd pe Tadl su omul A II-a reprezintd pefiul su aIR ce o bem tn toatd viaga noastrd. A III-a reprezintd pesf, Dtth sau cuvlntul care mi-La dat spre folosingd In relaSiilenoastre unii cu alSii. Dar gi cu care noi, pdcdtuim blestemlnd,injurind nu minsind. In acest fel, slujba ce o face preotul lingdfiecare cruce, care are rolul ei, roagd pe Dumnezeu sd ne iertegregalele noastre, pe sotimeate gi nicidecum amestecat, saageneralizat"(fragment - transcris cu ortografia original[ - dintr-oscrisoare adresat[ autorului gi purtlnd gtampila de expediere apogtei 11.08.00).

Realizim aici adevdruri teologice evidente: omul - chip al luiDumnezeu, Hristos - apa cea vie, necesitatea unei grHiri inspiratede Duhul SfAnt gi gravitatea refuzului acestei inspiralii, caracterulrelagional al fiin1ei umane gi al cuvAntHrii ei, iertarea p{catelorde c[tre Biserici prin numirea lor detaliatH.

De facerea crucilor qi de punerea lor se ingrijesc cei dinfamilia mortului (,,Noi o punem, ai cdgii" - Marta Anghelina qi

Maria M[ciuc[; ,,Ai mordt]ui. Noi. Care ne moL.."- Ana Billan,din satul Grogerea, comuna Aninoasa).

Crucile qi le face fiecare familie pentru mo4ii ei, respectivun blrbat din componenqa ei, dupfl pricepere gi dupd materialulde care dispune. Mai rar, cAnd in familie nu este nimeni care str

Ie poat[ face, ele sunt comandate unui om care este mai priceput.La Capu Dealului, crucile le face maistorul, care ,,se pricepe sd lafacd". Sunt mai mulli maistori in sat (Nicolae Viqan, din satulCapu Dealului, comuna Br[negti, zis ,,Invalidu", din cauz[ c[ areun picior de lemn).

65

suH^Efi,th{rfiE MI S IAD X. Cruci gi icoane la yx stpdmini

in primE instanll, crucile sunt cam peste tot, ln satele

romAnegti, din lemn, deoarece acest material permite o prelucrarerapidE in scurnrl r[stimp, ln general de trei zile, dintre moarte gi

inmormtntare35. DupI un timp, ln unele locuri, cmcile de lemnse lnlocuiesc cu cruci de piatrl, modH preluati de la orage in satele

ln care oamenii au oarecare dare de mAnX. Pe aceste cruci se

lnscriu qi diferite texte funerare, prin care cei rlmagi lgi exprimlsentimentele de atagament, de regret gi de preguire pentnu cel care

a plecat din aceast[ lume.Crucile sunt fXcute, gi ln satele din zona cercetatl, din lemn,

cu foarte mici pi nesemnificative exceplii, aplrute ln wemea dinurm[. Folosirea lemnului pentru confecgionarea crucilor cap[t[ gi

o semnificalie teologicl. Ea se datoreaz[ faptului c{ .aga a fost(rlstigniQ Domnul noxru listts",pe o cruce de lemn - spun MartaAnghelina gi Maria Mlciuc[. $i aceleaqi femei adlugau cu ooarecare neincredere; .Cine wea sd-gi facd de piatril, sd-gi

facd, da..." ln felul acesta are loc o racordare cu un plus de

spiritualitate gi mai concret[ a crucii fiec[rui om la Crucea

MAntuitorului, a omului la Hristos.Carolina Mlrgineanu, din satul Izvoarele, comuna Plopgoru,

d[ gi ea aceeagi mirfirrie, dar, pe ling[ motivagia r[stignirii luiHristos pe o cruce de lemn, o adaugfl gi pe aceea a faptului c[ ocruce de lemn ,,e mai ugor de dus".

Precum se observl, existi credinla, de altfel prezent[ gi lnunele medii biserice$ti ,,culte", indeosebi in cele monastice, cH nunumai ln aceast[ lume omul este purt[tor de cruce, dar c[ el

35 Nu gtim cum se petreceau lucrurile in acele sate din BIrIgan sau

dinspre dealurile Buzlului unde piatra era mai moale (,,piatrI de BuzIu")gi se llsa mai ugor cioplit[ 9i scrijelitd, gi, ca atare, crucile s-ar fi pututrealiza in numai trei zile. Dup[ cit se pare, crucile erau,,prefabricate" gi,

la momentul respectiv, se inscripliona pe ele numai numele celui mort.

ple aci gi pe lumea cealalt[ purtAnd o cruce, crucea sa anume.

Aceast[ credinl{ este deplin justificat[ din punct de vedere

teologic, atat prin faptul cH Hristos r[mflne in veci nedespil4it de

Crurcea Sa, cAt gi prin acela ci iconografia cre$tin[ canonic[ ni-linf5gigeaz[ pe tAlhar in rai insoqit de crucea pe care a fost r[stignitla dreapta lui Hristos. Apoi, lnsugi Mflntuitorul chearnfl: ,,Dacdwea cineva sd vind dupd Mne, sd se lepede de sine, sd-gi ia crucea

pi sd-Mi unneze Mie' (Matei L6,24; Marcu 8, 34; Luca 9, 23)s.

On=ul pare sd fie, atit ontologic, cf,t gi eshatologic, Purtetor de

cru-ce personal[.Esenla folositi cel mai adesea, indeosebi pentru crucile din

cin-itir gi cele de Iflng[ fAntAn[, este stejaml, pe de-o parte pentru

cH este o esen$ mai tare, pe de alta qi ,pentru cd are frunzd verde

In <1'. Nu se face crucea din salcflm, de exemplu, pentru c{ are

,,m Crilcinil Lucrul acesta ar duce cu gflndul, in mod nepl[cut,lacoEoana de spini care a fost pus[, in timpul Patimilor, in semn de

baejocurl, pe cregtenrl MAnnritorului. O altd p[rere exprimat[ a

fos-t c[ interdiqia de a face cruci de salcAm s-ar datora gi faptuluicd salcflmul este blestemat, ci omul, cflnd trece pe ling[ el, 1l d[dracului (!?). C[ci, altfel, lemnul de salcAm ar fi mai rezistentdecAt cel de stejar, ,ar rezista gi o sutd de ani", spune preotulArrrelian Cristescu.

s De aldel, mai susgine aceeagi flrancl, femeie de serviciu la qcoaltr,

dar qi la pomeni, mai primitl este o lingur[ de lemn decAt una de metal,

mai primit[ este o can[ de lut decAt una de tabll sau de plastic. Materia 9i

ma-terialele au semnifica$a lor istoricX sau simbolic[ 9i, de aici, importanla

lor spiritualX. Lemnul rlmAne pentru totdeauna materialul Crucii luiHristos, pXmAntul flutul) rlmAne Ei el pentru totdeauna materia din care

a fost alcltuit trupul omului, materia ln care acesta se intoarce agteptAnd

,,in vierea mo4ilor gi viafa veacului ce va sd fie", cAnd sufletul il va primiina-poi transfigurat.

suFI^En th{rRERAI$IIAD

cflnd lmb[trflnesc ai se srric[ sau cflnd, tn cazul crucilor de

jurlmflnt, dintr-un motiv sau altul, pomul se ruPe sau se taie'

crucile zunt luate gi duse Ia cimitir sau la biseric[ (uneori, acestea

fiind imprewil), ,,acolo unde sunt morlti inmotmflntafi"(Marta

Anghelina gi Maria Mlciuc[). Pfln[ la dispari$a lor definitiv[,

"*"i1" parcurg citeva etape firegti. Mai int6i se petrece o anumitl

deteriorare a lor gi povArnire, qi dezmembrare. Atunci, se face

adunarea fragmentelor de cruci vechi gi depozitarea lor in anu'

mite locuri (in apropierea fAntAnilor, in weun coll de cimitir etc.).

crucile continu[ parc[ s[ se topeasc[, fdr[ ca resturilor Pro-venite din ele s[ li se dea vreo lntrebuinlare oarecare, fie ea

cuviincioasH sau necuviincioas[. in finaI, din cflnd in cAnd'

atunci cflnd gr[mada de lemne provenind din dezmembrarea

crucilor aiunge s[ fie prea mare' are loc ingroparea sau arderea

1or. Nu exist[ ins[ nicio grab[ in aceastfl direclie, nicio

precipitare de a se face curat. )

in satele Grogerea gi Costegti, crucile se confeclioneaz6 cu un

soi de streaqinfl, care protejeaz[ pugin pictura care se face pe ele'

Dar streaqina aceasta pare s[ aibd pentru 1[ran 9i o explicagie

mistic[. Emanoil Dumitrescu ar $ti, de la tat[l sHu, despre cruce

c[ este casa sufletu]ur', unde vine din cflnd in cAnd sufletul s[ se

odihneascl, gi anume tocmai sub acoperiqul ei.

o anumit[ inadverten$ exist[ in relatarea acestui zugrav de

cruci, clci, dac[ sufletul alearg[ pan[ la 40 de zile in toat[ lumea,

crucea de Ia mormlnt nu se pune decflt la hotarul celor 40 de zile,

cflnd, practic, aceast[ alerg[tur[ inceteaz[. Dincolo de asta'

trebuie relinut[ aceast[ accep[ie a crucii de casd a sufletului, de

ad[post ocrotitor spre odihn[, de loc de adlstare'

Polmeata (fflqia de pinz[), care este legat[ in semn de doliu

pe cruce, ar reprezenta ptosopul sufletului, n[frama cu care acesta

iqi gterge sudoarea atunci cand se intoarce dup[ toati alergfltura

lui prin lume din aceast[ perioad[ de 40 de zile (Emanoil

X Cntci gi icoane la gax ld,plnlnl

Dumitrescu). Pare s[ fie o trimitere le ruferlnp Mlntulgndrt(cea sufleteascfl, nu cea fizic[!), Care, ruglndu'& lntpnr, trrscildat de o sudoare ca de sflnge (Luca 22, M).llufletul tnnlplrtprin intermediul trupului in lumea aceasta, dar ludoarea Poateadesea s[-i apa4in[ in fapt. Toate marile emogii sufleteqti fac sd tetreacd toate transpira6iile sau toate ndduylile. Dar prosopul acesta

al mortului pare qi o trimitere la n[frama Veronic[i, atflt deprezent[ pe iconostasele bisericilor ortodoxe, plasat[ exact sub

crucea din vflrful acestora.

Pictarea crucilor nu o face tns[ oricine, ci un om mai talentat,

care s-a specializat in aceasta gi care acoper[ pin[ la doui, treisate. De remarcat c[, pentru cei care zugr[vesc cruci, aceasta nureprezint[ decflt o ocupalie ocazional[, in rest ei rdmAnAnd $raniobipnuili. Atunci cAnd cei care au nevoie de cruci sunt Prea siraci

sau nu sunt interesaii, crucile r[mAn nepictate, purtAnd pe ele

numai inscrip$ile ind[tinate.Pictura cu care este impodobit[ crucea difer[ de la sat la sat.

Unele cruci sunt mai simple, mai grosolane, altele mai dichisite,

purtend picturi iconografice. Se pare c[ iconografia depinde

numai intr-o mic[ m[sur[ de tradigia locului gi in mult mai marq

m[sur[ de omul care picteaz[, care-9i impune propriul stil 9ipropria interyretare.

Cele trei sau patru cruci formeaz[ un set unitar. Ele difer[ ca

m[rime dup[ destinalie, dar, in rest, sunt foarte asem[n[toare.

CAnd sunt pictate, sunt pictate in acelagi fel, cu aceleaqi imagini.

Din acest punct de vedere, este deosebit de interesantlmotivafia, cu certe baze de analogie teologic[, pe care o dd

Grigore M[ciuc[ iconografiei pe care o alege atunci cAnd i se cere

s[ picteze setul de cruci: Pentru b[rbaf, il zugrlveqte pe Iisus

Hristos; pentru femeile cu copii, pe Maica Domnului cu Pruncul;

pentru femeile fHr[ copii, pe Maica Domnului singurH; Pentrucopii, ,,ingeri zburdtoi". Logica sugerate este foarte strflnsl 9i nu

3,