APOCALIPSUL MAICII DOMNULUI

1. Preasfânta Maică a Domnului se pregătea să meargă la Muntele Măslinilor ca să se roage; şi rugându-se Domnului nostru Dumnezeu, a spus: „În numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh; lasă-l [Doamne] pe arhanghelul Gavriil să coboare, ca să mă înveţe despre pedepse şi despre lucrurile din cer, de pe pământ şi de sub pământ”. Nici nu terminase ce avea de spus, că arhanghelul Mihail coborî împreună cu

îngerii Răsăritului şi ai Apusului şi cu îngerii de la miazăzi şi de la miazănoapte şi o salutară pe Cea mai aleasă şi îi ziseră: „Bucură-te, oglindire a Tatălui; bucură-te, sălaş al Fiului; bucură-te, locaş al Duhului Sfânt; bucură-te, boltă a celor şapte ceruri; bucură-te, boltă a celor unsprezece acoperăminte; bucură-te, cea slăvită de îngeri; bucură-te, mai apropiată de tronul lui Dumnezeu decât profeţii”. Şi Maica Sfântă a lui Dumnezeu a spus îngerului: „Slavă ţie, Mihail, căpetenia [arhanghelilor], slujitor al Tatălui nevăzut, slavă, Mihail, căpetenia [arhanghelilor], însoţitor al Fiului meu, slavă, Mihail, căpetenia [arhanghelilor],

cel mai de temut dintre cei cu şase aripi, slavă, Mihail, căpetenia [arhanghelilor], care domneşti asupra tuturor lucrurilor şi eşti vrednic să stai lângă tronul Domnului, slavă ţie, Mihail, căpetenia [arhanghelilor], care vei suna din trâmbiţă şi-i vei trezi pe cei adormiţi de veacuri. Slavă ţie, Mihail, căpetenia [arhanghelilor], cel dintâi dintre cei aflaţi în preajma tronului lui Dumnezeu”. 2. Şi, întâmpinând toţi îngerii în acelaşi fel, Cea mai aleasă l-a rugat pe mai-marele [arhanghelilor să-i spună] despre pedepse, zicând: „Spune-mi toate lucrurile de pe pământ”. Iar căpetenia [arhanghelilor] i-a spus: „Dacă mă întrebi

tu, Cea mai aleasă, îţi voi spune”. Şi Cea mai aleasă i-a spus: „Cât de multe sunt pedepsele prin care este pedepsit neamul omenesc?” Iar arhanghelul i-a spus: „Pedepsele sunt fără de număr”. Atunci Cea mai aleasă i-a spus: „Spune-mi lucrurile din cer şi de pe pământ”. 3. Apoi, căpetenia [arhanghelilor], Mihail, a poruncit îngerilor Apusului ca descoperirea să fie făcută şi Iadul să fie deschis, şi ea i-a văzut pe cei care erau pedepsiţi-l în Iad: şi acolo se afla o mulţime de bărbaţi şi de femei şi era o mare jale. Şi cea aleasă l-a întrebat pe mai-marele [arhanghelilor]: „Cine sunt aceştia şi care este păcatul lor?” Iar

căpetenia a zis: „Aceştia, Preasfântă, sunt cei care nu se închină Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi din pricina aceasta sunt pedepsiţi astfel”. 4. Şi văzu ea într-un alt loc un întuneric de nepătruns şi Cea preasfântă a spus: „Ce este întunericul acesta şi cine sunt cei care sunt pedepsiţi?” Iar căpetenia a spus: „Multe suflete zac în acest întuneric”. Iar cea preasfântă a zis: „Fă ca acest întuneric să se risipească, ca să pot vedea şi această pedeapsă”. Stăpânul [peste arhangheli] i-a spus Preasfântei: „E cu neputinţă, Preasfântă, să vezi această pedeapsă”. Iar îngerii care îi păzeau [pe cei aflaţi acolo]

spuseră: „Avem poruncă de la Tatăl nevăzut ca ei să nu vadă lumina, până când Fiul tău binecuvântat nu va aduce cu sine strălucirea”. Mâhnindu-se, Preasfânta şi-a ridicat ochii către îngeri şi atingând cuvântul nepângărit al lui Dumnezeu, a spus: „În numele Tatălui, al Fiului, al Sfântului Duh; fă ca întunericul să se risipească, ca să pot vedea şi această pedeapsă”. Pe dată, întunericul s-a ridicat şi a acoperit cele şapte ceruri: şi acolo [înăuntru] se aflau mulţi oameni, atât bărbaţi, cât şi femei, iar din mijlocul lor s-a înălţat o mare plângere şi un mare vaiet s-a auzit. Şi văzându-i, Preasfânta a lăcrimat şi le-a zis: „Ce

faceţi, bieţi oameni? Cine sunteţi? Şi cum de vă aflaţi acolo?” Şi nu s-a auzit nici un glas ori răspuns. Iar îngerii care îi păzeau le-au spus: „De ce nu vorbiţi cu Cea mai aleasă?” Cei pedepsiţi au spus atunci [Fecioarei]: „O, tu, Cea mai aleasă, de o veşnicie nu vedem lumina şi nu putem să ne apropiem de ce este acolo sus”. Şi stropi de smoală cădeau peste ei şi, văzându-i, Preasfânta a plâns. Şi iar, cei ce fuseseră pedepsiţi i-au spus: „Cum de te-ai gândit la noi, Femeie Sfântă, Maică a Domnului? Fiul tău binecuvântat a venit pe Pământ şi nu a întrebat de noi, nici patriarhul Avraam, nici Ioan Botezătorul, nici Moise, marele profet,

nici Apostolul Pavel, iar lumina lor nu a ajuns până la noi: iar acum, Maică Preasfântă a Domnului, pavăză a creştinilor, cea care aduci creştinilor mângâiere, cum de întrebi de noi?” Apoi, Maica Preasfântă a Domnului l-a întrebat pe Mihail, căpetenia: „Ce păcat au săvârşit? Iar Mihail căpetenia i-a răspuns: „Aceştia sunt cei care nu au crezut în Tatăl şi Fiul şi Sfântul Duh, şi nu au crezut că tu eşti Maica Domnului, şi că Domnul Iisus Hristos s-a născut şi s-a întrupat, iar din pricina aceasta sunt pedepsiţi”. Şi, plângând iarăşi, Maica Preasfântă a Domnului le-a spus: „De ce aţi păcătuit atât de amarnic, bieţi

oameni? Nu aţi auzit oare că întreaga creaţie îmi rosteşte numele?” Şi, în timp ce spunea cuvintele acestea, întunericul s-a lăsat peste ei aşa cum fusese la început. 5. Şi căpetenia [arhanghelilor] a spus: „Unde vrei să mergi, tu, Cea mai aleasă? În apus sau spre miazăzi? Iar Cea mai aleasă a răspuns atunci:” Să mergem spre miazăzi”. Şi îndată au apărut heruvimul, serafimul şi patru sute de îngeri, şi au condus-o pe cea mai aleasă spre miazăzi, de unde izvora râul de foc, şi acolo se aflau mulţi bărbaţi şi multe femei, cufundaţi, unii până la brâu, alţii până la gât, iar alţii până la cap. Şi, văzându-i, Maica Prea-sfântă a Domnului

a strigat cu glas tare la căpetenie şi a zis: „Cine sunt aceştia care sunt cufundaţi în foc până la brâu şi ce păcat au săvârşit ei?” Iar căpetenia i-a răspuns: „Aceştia, Preasfântă, sunt cei care au moştenit blestemul tatălui şi al mamei, şi din această pricină sunt pedepsiţi după cum au fost blestemaţi”. 6. Iar Preasfânta a spus căpeteniei: „Cine sunt cei ce stau cufundaţi până la piept în dogoarea focului?” Şi căpetenia i-a spus: „Aceştia sunt toţi cei care şi-au lepădat nevestele şi le-au pângărit, trăind în adulter, şi din această pricină sunt pedepsiţi în acest fel”. 7. Şi Preasfânta l-a întrebat pe mai-marele [arhanghelilor]: „Cine sunt cei

care stau cufundaţi până la gât în dogoarea focului?” Iar căpetenia a spus: „Aceştia, Preasfântă, sunt toţi cei care au mâncat din carnea semenilor lor”. Şi Preasfânta a spus: „Cum se poate ca om să mănânce carnea altuia”? Iar căpetenia a zis: „Ascultă, Preasfântă, îţi voi spune: sunt toate cele care şi-au omorât pruncii născuţi din pântecele lor şi i-au dat hrană câinilor şi toţi cei care s-au lepădat de fraţii lor în faţa regilor şi a cârmuitorilor; aceştia au mâncat carne de om şi de aceea sunt pedepsiţi astfel”. 8. Iar Sfânta a spus: „Cine sunt cei cufundaţi în foc până la cap?” Iar căpetenia a răspuns: „Aceştia,

Preasfântă, sunt toţi cei care au pus mâna pe sfânta cruce şi au jurat strâmb, folosindu-se de puterea crucii Domnului, îngerii tremură şi se închină cu teamă, iar oamenii pun mâna pe ea şi jură strâmb şi nu ştiu pentru ce mărturisesc: şi din această pricină sunt pedepsiţi astfel”. 9. Şi într-un alt loc Preasfânta a văzut un om spânzurat de picioare4 şi viermii rodeau. Şi l-a întrebat pe mai-marele [arhanghelilor]: „Cine este acesta şi ce păcat a săvârşit?” căpetenia a spus: „Este cel care a dat bani cu camătă, şi din pricina aceasta este pedepsit astfel”. 10. Şi mai văzu o femeie spânzurată de urechi, iar din gura ei ieşeau toate

animalele şi o rodeau, sfâşiind-o în bucăţi. Şi Cea mai aleasă îl întrebă pe mai-marele [arhanghelilor]: „Cine e femeia aceasta şi ce păcat a săvârşit?” Iar căpetenia a zis: „Aceasta este cea care a intrat în case străine şi în cele ale vecinilor ei şi a vorbit cuvinte rele ca să stârnească vrajbă, şi din această pricină este pedepsită astfel. 11. Şi, văzând aceste lucruri, Maica Preasfântă a Domnului a plâns şi a spus căpeteniei: „Ar fi fost mai bine pentru om să nu se fi născut”. Iar căpetenia a răspuns: „într-adevăr, Preasfântă, nu ai văzut pedepsele grele”. Iar Preasfânta i-a răspuns căpetenia: „Vino, Mihail, mai-

mare [peste arhangheli], şi du-mă să văd toate pedepsele”. Şi căpetenia a întrebat: „Unde vrei să mergem, preasfântă?” Şi Cea mai aleasă a zis: „înspre apus”. Şi chiar atunci a apărut heruvimul şi a condus-o pe Cea mai aleasă către apus. 12. Şi a văzut un nor plin de foc, şi în el se afla o mulţime de bărbaţi şi de femei. Şi Preasfânta a spus: „Ce păcat au săvârşit aceştia?” Iar căpetenia a răspuns: „Aceştia, Preasfântă, sunt cei care în dimineaţa zilei lui Dumnezeu dorm precum morţii, şi din această pricină sunt pedepsiţi astfel”. Şi Prea sfânta a spus: „Dacă cineva nu se poate scula, ce poate face?”

Iar căpetenia a spus: „Ascultă, preasfântă: dacă casa cuiva este împresurată din cele patru părţi, iar el este chemat şi nu poate ieşi, este iertat”. 13. Şi a văzut un alt loc din care ieşeau limbi de foc, şi pe ele stăteau o mulţime de bărbaţi şi femei care ardeau. Şi Preasfânta a întrebat: „Cine sunt aceştia şi ce păcat au săvârşit?” Şi căpetenia a spus: „Aceştia, preasfântă, sunt cei care nu se ridică în faţa preotului atunci când sunt în biserica lui Dumnezeu, şi din această pricină sunt pedepsiţi astfel. 14. Şi Preasfânta văzu într-un alt loc un copac de fier cu crengi de fier de care erau spânzuraţi de limbă o mulţime de

bărbaţi şi de femei. Şi, văzându-i, Preasfânta a plâns şi l-a întrebat pe mai-marele [arhanghelilor]: „Cine sunt aceştia şi ce păcat au săvârşit?” Iar căpetenia a răspuns: „Aceştia sunt sperjurii, hulitorii, defăimătorii, toţi cei care au semănat vrajbă între fraţi”. Iar cea sfântă a zis: „Cum se poate să fie vrajbă între fraţi?” Căpetenia a spus: „Ascultă, Preasfântă şi îţi voi spune: când unele popoare au cerut să fie botezate, hulitorul le-a zis lor: «Voi, neamuri spurcate şi necredincioase»; fiindcă a vorbit astfel, şi-a primit răsplata fără întârziere”. 15. Şi într-un alt loc Preasfânta a văzut un om spânzurat de

cele patru mădulare, din unghii îi ţâşnea sângele cu putere, avea limba înfăşurată într-o limbă de foc şi nu era în stare nici să se vaite, nici să spună Kyrie eleison. Şi când l-a văzut, Preasfânta a plâns şi a spus ea însăşi Kyrie eleison de trei ori: şi după ce a spus rugăciunea, a venit îngerul care avea putere peste pedepse şi i-a dezlegat [aceluia] limba. Şi Preasfânta l-a întrebat pe mai-marele [arhanghelilor]: „Cine este acest biet om pedepsit în felul acesta?” Iar căpetenia a spus: „Acesta, Preasfântă, este slujitorul care nu a făcut voia lui Dumnezeu şi a mâncat din cele ale bisericii şi a zis: «Cel care slujeşte în altar se va hrăni din

altar»9 şi din pricina aceasta este pedepsit astfel”. Iar Preasfânta a spus: „Lăsaţi să fie pentru el după cum i-a fost credinţa”. Şi i s-a legat limba la loc. 16. Iar Mihail, căpetenia, a zis: „Apropie-te, Preasfântă, îţi voi arăta locul unde sunt pedepsiţi preoţii”. Iar Preasfânta s-a apropiat şi a văzut preoţi spânzuraţi de toate cele douăzeci de unghii, iar din capetele lor ieşea foc. Şi, văzându-i, Preasfânta l-a întrebat pe mai-marele [arhanghelilor]: „Cine sunt aceştia şi ce păcat au săvârşit?” Iar căpetenia a spus: „Aceştia, Preasfântă, sunt cei care stăteau lângă tronul lui Dumnezeu şi când au cântat despre trupul Domnului

nostru Iisus Hristos, mărgăritarele s-au rostogolit, şi tronul înfricoşător al cerului s-a zguduit şi rezemătoarea Domnului nostru Iisus Hristos s-a clătinat, iar ei nu au văzut aceasta: şi din pricina aceasta sunt astfel pedepsiţi aici”. 17. Şi Preasfânta a văzut un om şi o fiară înaripată cu trei capete ca nişte limbi de foc: două capete erau îndreptate către ochii lui, iar cel de-al treilea către gură. Şi, văzându-l, Preasfânta l-a întrebat pe mai-marele [arhanghelilor]: „Cine este acesta, care nu poate scăpa din gura balaurului?” Iar căpetenia i-a spus: „Acesta, Preasfântă, este cel care citeşte şi nu trăieşte potrivit cu ceea ce este

spus în Sfânta Evanghelie: şi din această pricină este pedepsit în acest fel”. 18. Apoi căpetenia a spus: „Apropie-te, Prea sfântă, şi îţi voi arăta locul unde sunt pedepsiţi cei cu înfăţişare de îngeri şi de arhangheli. Ea a pornit şi i-a văzut întinşi în foc, iar viermi neobosiţi îi rodeau. Cea preasfântă a zis: „Cine sunt aceştia şi ce păcat au săvârşit?” Iar căpetenia a spus: „Aceştia, Preasfântă, sunt cei cu înfăţişare de îngeri şi de arhangheli. Ascultă, Preasfântă, ce îţi voi spune: pe pământ ei erau numiţi patriarhi şi episcopi dar nu erau vrednici de numele lor. Pe pământ li s-a spus: «Binecuvântaţi [pe Domnul], voi, sfinţi»; dar în cer nu

erau numiţi sfinţi, fiindcă nu se purtau ca unii ce aveau înfăţişare de arhanghel: şi din această pricină sunt pedepsiţi astfel”. 19. Şi a văzut femei spânzurate de unghii, iar din gură le ieşeau văpăi şi le pârjoleau: şi toate fiarele pământului ieşeau din acele flăcări şi le sfâşiau, făcându-le bucăţi, iar ele strigau printre suspine: „Fie-ţi milă de noi, milostiveşte-te, căci osânda noastră este mai grea decât a celor aspru osândiţi”. Şi, văzându-le, cea preasfântă a plâns şi l-a întrebat pe Mihail, mai-marele [arhanghelilor]: „Cine sunt acestea şi ce păcat au săvârşit?” Iar căpetenia a spus: „Acestea sunt nevestele preoţilor care

nu i-au cinstit pe aceştia şi şi-au luat bărbaţi după moartea lor, şi din această pricină sunt pedepsite astfel”. 20. Şi Preasfânta a mai văzut o diaconiţă spânzurată în acelaşi fel şi o fiară cu două capete care îi rodea pieptul. Şi Preasfânta a spus: „Cu ce a păcătuit?” Iar căpetenia a zis: „Aceasta, Preasfântă, este o arhidiaconiţă care şi-a pângărit trupul în desfrâu, şi din această pricină este pedepsită astfel 21. Şi văzu apoi alte femei atârnate deasupra focului şi toate fiarele pământului le sfâşiau. Şi Preasfânta l-a întrebat pe mai-marele [arhanghelilor]: „Cine sunt acestea şi ce păcat au săvârşit?” Iar el i-a zis: „Acestea

sunt cele care nu au făcut voia Domnului, au iubit arginţii, au dat bani cu camătă şi s-au desfrânat”. 22. Iar când a auzit toate acestea Preasfânta a plâns şi a spus: „Vai vouă, păcătoaselor”. Iar căpetenia a răspuns: „De ce plângi, Preasfântă? Încă nu ai văzut pedepsele cele mari”. Şi Cea mai aleasă a spus: „Să mergem, Mihail, căpetenie peste puterile de sus; spune-mi, cum pot vedea toate pedepsele?”. Iar mai-marele [arhanghelilor] a zis: „Unde vrei să mergem, Preasfântă?” Spre răsărit sau către părţile din stânga ale Cerului?” Şi Preasfânta a spus: către părţile din stânga ale Cerului. 23. Şi nici nu termină

bine de vorbit, că heruvimul şi serafimul se iviră lângă ea şi o conduseră pe Cea mai aleasă către părţile din stânga ale Cerului. Şi, iată, acolo era un râu mare, care se arăta mai negru decât smoala, şi în el se aflau o mulţime de bărbaţi şi de femei: fierbea ca un cuptor de fierărie, iar valurile lui erau asemenea unei mări învolburate peste capetele păcătoşilor: iar când valurile se ridicau, îi băgau la fund pe păcătoşi cu zece mii de coţi şi ei nu mai puteau să iasă la suprafaţă şi strigau: „Fie-ţi milă de noi, dreptule judecător”, fiindcă viermii neobosiţi îi mâncau şi erau atât de mulţi că nici nu li se ştia numărul. Şi, văzând-o pe Maica

Preasfântă a Domnului, îngerii care îi pedepseau au strigat într-un glas: „Sfânt este Dumnezeu care se milostiveşte din pricina Maicii Domnului; îţi aducem mulţumiri Ţie, Fiu al lui Dumnezeu, că din veşnicie nu am mai văzut lumina, iar azi prin Maica Domnului, am zărit lumina”. Şi au strigat iarăşi într-un glas: „Bucură-te, Cea mai aleasă, Maică a Domnului: bucură-te, torţă a luminii de neatins: Slavă şi ţie, Mihail, mai-mare [peste arhangheli], care eşti trimisul întregii creaţii: căci noi, văzând pedeapsa celor care au păcătuit, suntem adânc îndureraţi”. Şi Cea mai sfântă dintre toate, când a văzut îngerii mâhniţi din

pricina păcătoşilor, a jelit şi a spus: „Vai păcătoşilor şi celor ce stau laolaltă cu ei”. Şi Cea mai sfântă între toate a zis: „Să-i vedem pe păcătoşi”. Şi Cea mai aleasă, venind cu arhanghelul Mihail şi cu toate ostile îngereşti şi-a înălţat glasul zicând: „Fie ca Dumnezeu să se arate milostiv”. Şi după ce rostit rugăciunea cu multă însufleţire, râul nu s-a mai ridicat şi valurile arzătoare s-au domolit, iar păcătoşii se vedeau ca grăunţele de muştar. Şi văzându-i, Cea mai sfântă a plâns şi a zis: „Ce este râul acesta şi ce sunt valurile lui?” Iar căpetenia a spus: „Acest râu este focul de dincolo, iar cei care sunt schingiuiţi sunt iudeii, care l-au

răstignit pe Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu şi au respins sfântul botez, şi cei care au săvârşit păcate trupeşti şi păcatul împotriva blândei şi nepătimaşei miresme a căsătoriei, şi cei care şi-au dus în păcat mamele şi fiicele, şi otrăvitorii, şi cei care au ridicat sabia, şi femeile care şi-au sugrumat pruncii. Să le fie soarta precum le-a fost credinţa”, în clipa aceea valurile s-au ridicat deasupra păcătoşilor şi întunericul i-a acoperit. Şi căpetenia a zis: „Ascultă, tu, Cea mai aleasă dintre toate: dacă cineva va fi aruncat în acest întuneric, Dumnezeu nu îşi va aminti niciodată de el”. Şi Maica Preasfântă a Domnului a

spus: „Vai păcătoşilor, fiindcă focul este fără sfârşit”. 24. Iar căpetenia a spus: „Apropie-te, Preasfântă, şi îţi voi arăta iezerul de foc şi vei vedea unde este pedepsit neamul creştinilor”. Şi Preasfânta purcese şi văzu: pe unii i-a văzut, iar pe alţii nu i-a văzut. Şi l-a întrebat pe mai-marele [arhanghelilor]: „Cine sunt aceştia şi ce păcat au săvârşit?” Şi căpetenia a spus: „Aceştia, Preasfântă, sunt cei care au fost botezaţi şi lăsaţi după cuvântul lui Hristos, dar au făcut lucrarea diavolului şi au irosit vremea căinţei: şi din această pricină sunt pedepsiţi astfel”. 25. Şi ea a spus: „Rogu-te, am ceva să-ţi cer: lasă-mă să

fiu pedepsită laolaltă cu creştinii, căci ei sunt copiii Fiului meu”. Iar mai-marele [arhanghelilor] a zis: „Odihneşte-te în Cer, Doamnă Sfântă, Maică a Domnului”. Şi Preasfânta a spus: „Rogu-te, mută cele paisprezece bolţi şi cele şapte ceruri şi să ne rugăm pentru creştini pentru ca Domnul nostru Dumnezeu să ne audă şi să aibă milă de ei.” Iar căpetenia a spus: „Căci viu este Domnul Dumnezeu, slăvit fie numele Lui; de şapte ori pe zi şi de şapte ori pe noapte, atunci când înălţăm laudă Domnului, facem pomenire pentru păcătoşi, însă Domnul nu ne ia în seamă”. 26. Şi Preasfânta a spus: „Rogu-te, mai-mare [peste arhangheli],

porunceşte oştilor îngereşti să mă ducă în cer şi să mă lase înaintea Tatălui nevăzut”. Şi pe dată căpetenia a poruncit, şi carul heruvimului şi al serafimului a venit, iar ei au ridicat-o pe Cea mai aleasă în cer şi au lăsat-o dinaintea Tată lui nevăzut. Iar ea şi-a întins mâinile către tronul preacurat al Tatălui şi a zis: „Fie-ţi milă, o, Doamne, de păcătoşii creştini, căci am văzut cum sunt pedepsiţi şi nu pot duce jalea lor. Lasă-mă să fiu dusă şi să fiu pedepsită eu însămi pentru creştini. Nu mă rog, o, Doamne, pentru iudeii necredincioşi, ci pentru creştini mă rog Ţie fierbinte să ai îndurare”. Şi se auzi un al doilea glas

dinspre Tatăl nevăzut zicând: „Cum să mă arăt milostiv cu aceştia, când ei nu au milă de fraţii lor?” Şi Preasfânta a spus: „Doamne, îndură-Te de păcătoşi: ia aminte la pedepsele lor, căci fiecare făptură de pe pământ îmi strigă numele: şi când sufletul iese din trup, strigă: «Doamnă Sfântă, Maică a Domnului»“. Atunci, Dumnezeu i-a spus: „Ascultă, Maică Preasfântă a Domnului, [chiar] dacă cineva îţi rosteşte şi îţi strigă numele, nu îl voi ierta, nici în cer, nici pe pământ 27. Şi Preasfânta a spus: „Unde este Moise? Unde sunt toţi profeţii şi părinţii care nu au săvârşit nici un păcat? Unde eşti tu, Sfinte Pavel al lui

Dumnezeu? Unde este Ziua sfântă a Domnului, fala creştinilor? Unde este puterea crucii sfinte şi dătătoare de viaţă, care i-a izbăvit pe Adam şi pe Eva de blestemul cel vechi?” Apocalipsa Fecioarei Maria 8 Apoi Mihail şi toţi îngerii au strigat într-un glas: „Doamne, fie-ţi milă de păcătoşi”. Atunci, a strigat şi Moise: „Ai milă, Doamne, de cei cărora le-am dat legea Ta”. A strigat atunci şi Ioan: „Milostiveşte-te, Doamne, de cei cărora le-am dat Evanghelia Ta”. A strigat şi Pavel: „Îndură-te, Doamne, de cei pentru care am adus epistolele în Biserică”. Şi Domnul Dumnezeu a spus: „Ascultaţi, voi, cei drepţi: să fie judecaţi

după legea pe care a dat-o Moise, şi după Evanghelia pe care a dat-o Ioan, şi după epistolele pe care le-a purtat Pavel”. Şi ei nu au avut nimic altceva de spus decât: „Fii milostiv, o, dreptule Judecător”. 28. Şi Maica Preasfântă a Domnului a spus: „Fie-ţi milă, Doamne, de creştini, fiindcă ei au ţinut legea şi au ascultat evanghelia Ta, şi ei au fost oameni simpli”. Atunci, Dumnezeu i-a spus: „Ascultă, Preasfântă: dacă cineva le-a făcut rău şi ei nu i-au întors răul, tu spui că ei mi-au ascultat legea şi evanghelia; dar dacă acela nu le-a greşit cu nimic, iar ei îi fac rău, cum aş putea să spun că aceştia sunt sfinţi? Ei vor fi

răsplătiţi după cum au greşit”. Şi auzind cu toţii glasul lui Dumnezeu, nu mai aveau nimic de spus. Însă Preasfânta, când a văzut că sfinţii erau în încurcătură, iar Domnul lor nu le dădea ascultare şi îndurarea Lui era ascunsă de ei, a spus: „Unde este Gavriil, care mi-a vestit: «Slavă, ţie, care din vecie îl vei fi zămislit pe Cel care este fără de început asemenea Tatălui», iar acum nu veghează asupra păcătoşilor? Unde este mai-marele [arhanghelilor]? Apropiaţi-vă, voi sfinţi, pe care Dumnezeu i-a ales şi să ne plecăm în faţa Tatălui nevăzut, pentru ca Domnul Dumnezeu să ne audă şi să aibă îndurare fată de păcătoşi”.

Apoi, Mihail căpetenia şi toţi sfinţii s-au închinat înaintea Tatălui nevăzut, spunând: „Fie-ţi milă, Doamne, de păcătoşii creştini”. 29. Atunci Dumnezeu, auzind rugăciunea sfinţilor, s-a îndurat şi a spus: „Pogoară-te, Fiul meu iubit şi, fiindcă s-au rugat sfinţii, fă să strălucească chipul tău pe pământ pentru cei păcătoşi”. Apoi, Domnul a coborât de pe tronul Său neprihănit: şi când L-au văzut, cei care erau osândiţi au strigat într-un glas: „Fie-ţi milă de noi, împărate al veacurilor”. Atunci Cel ce este Domn peste toate a zis: „Ascultaţi, voi toţi, păcătoşi şi oameni drepţi: am făcut raiul şi omul după chipul meu: însă

el a păcătuit şi pentru păcatele lui a fost hărăzit morţii: dar nu am îndurat ca lucrarea mâinilor Mele să ajungă în puterea şarpelui: aşa că am părăsit cerul, am coborât pe pământ şi am fost născut de Maria, sfânta şi preacurata Maică a Domnului, ca să vă mântuiesc: am fost botezat în Iordan ca să mântuiesc firea care îmbătrâneşte în păcat: am fost răstignit pe cruce ca să vă izbăvesc de vechiul blestem: am cerut apă şi mi-aţi dat oţet amestecat cu fiere: am fost pus în mormânt: am călcat pe duşman: m-am înălţat la cer şi nici aşa nu m-aţi auzit, însă acum, datorită rugăciunii mamei mele, Maria, şi fiindcă ea a vărsat lacrimi

multe pentru voi şi datorită lui Mihail, arhanghelul meu şi datorită sfinţilor mei, vă făgăduiesc odihnă de Cincizecime pentru a înălţa laudă Tatălui, Fiului şi Duhului Sfânt”. 30. Apoi toţi îngerii şi arhanghelii, tronurile, domniile, stăpâniile, puterile, şi heruvimul cu mai mulţi ochi, şi serafimul cu şase aripi, şi toţi apostolii, şi profeţii, şi martirii şi toţi sfinţii au strigat cu glas mare: „Mărire Ţie, o, Doamne; mărire, Ţie, iubitoru-le de oameni; mărire Ţie, împărate al veacurilor; slăvită să fie îndurarea Ta; slăvită să fie răbdarea Ta nemărginită; slăvită să fie puterea negrăită a dreptăţii judecăţii Tale, căci Tu eşti îndelung

răbdător cu păcătoşii şi necredincioşii; a Ta este milostivirea şi mântuirea. A Lui este mărirea şi puterea – a Tatălui a Fiului şi a Duhului Sfânt în vecii vecilor. Amin