Pentru realizarea cusaturii, n s 24224u207y patiul arcului se introduce din lateral manual sau mecanizat, metal de adaos sub forma de srma .La sudurile pe muchie si cu margini rasfrnte ,procedeul se aplica fara material de adaos.7.3 - Materiale folosite la sudarea. materialul de adaos- se alege n functie de compozitia chimica si caracteristicile mecanice ale metalului de baza .La sudarea otelurilor nalt aliate sau aliaje speciale ,materialul de adaos se livreaza odata cu materialul de baza sau pentru sudare se decupeaza fsii din acesta .b. Electrozii de wolfram -se fabrica sub forma de vergele cu diametrul de 18mm si lungimea de 175mm. Pentru realizarea unor suduri de buna calitate, n functie de natura curentului de sudare ,capatul elec trodului va avea forma : -ascutita la sudarea n curent continuu ; -rotunjita la sudarea n curent alternativ;

7.4 - Tipul curentului de sudare Arcul electric poate fi alimentat n curent continuu pentru sudarea otelurilor sau curent alternativ pentru sudarea aluminiului si aliajelor usoare. Se recomanda folosirea polaritatii directe (polul " - " la electrod) deoarece se asigura o patrundere mai buna, latimea sudurii fiind mai mica datorita concentrarii mari de caldura. Nu se recomanda folosirea polaritatii inverse (polul "+"l a electrod), deoarece cantitatea de caldura n pata anodica care se formeaza la electrod este mare conducnd la deteriorarea rapida a acestuia. Daca nsa este necesar acest lucru se limiteaza intensitatea curentului de sudare la valori mai mici sau se mareste diametrul electrodului de wolfram.Patrunderea n cazul sudarii cu polaritate inversa este mica,latimea sudurii fiind prea mare. La sudarea n curent alternativ unde polaritatea curentului se schimba de 50 de ori pe secunda, se asigura o cusatura sudata avnd o patrundere si latime de valori medii. La sudarea n curent alternativ se obtine o buna curatire a suprafetei de oxizi.7.5 - Tehnica sudarii7.5.1. Pregatirea pentru sudare O conditie esentiala pentru executarea unor suduri de calitate prin procedeul WIG este asigurarea n zona mbinarii a unor suprafete perfect curatate de oxizi, urme de ulei si alte impuritati. Aceasta se poate face prin procedee chimice (degresare) sau mecanice( sablare, prelucrari mecanice, etc.)

s8 mm r = 23 mm c = 12 mm

7.5.2. Recomandari privind sudarea Amorsarea arcului electric se face prin apropierea electrodului de piesa. La instalatiile de sudare care au generatoare de impulsuri de nalta frecventa (HF), amorsarea arcului se poate realiza prin apropierea electrodului de piesa , fara contact . Dupa ce arcul electric a fost amorsat, pistoletul se mentine fix deasupra unui punct al mbinarii pna cnd metalul piesei atinge temperatura de topire. Apoi prin descrierea unor cercuri mici, zona topita se va mari si ncepe deplasarea pistoletului cu o viteza de avans convenabila

Metalul de adaos sub forma de vergele se introduce n arc, pentru a asigura umplerea rostului. Este necesar ca miscarea de introducere a srmei sa se faca tinnd permanent capatul acesteia n interiorul jetului de argon (fara sa atinga electrodul de wolfram), pentru a se evita oxidarea srmei si aparitia porilor n cusatura. Se va insista cu arcul electric asupra punctelor de pridere pentru topirea si inglobarea acestora n baia de sudura si realizarea unei radacini corespunzatoare.Pentru asigurarea unei bune stabilitati, arcul electric se va mentine ct mai scurt posibil si cu o lungime constanta. La ncetarea sudarii, dupa stingerea arcului electric, este necesara mentinerea jetului de argon cca. 10 secunde pna la solidificarea metalului topit pentru a evita oxidarea baii.Formarea craterelor la sfrsitul cusaturii poate fi evitata prin reducerea automata a curentului de sudare, realizata de instalatia de sudare. Daca instalatia de sudare nu permite acest lucru, la sfrsitul cusaturii sudate se executa o ntoarcere napoi pe o lungime de 15mm , dupa care arcul se stinge. Sudarea WIG a tevilor se poate executa n toate pozitiile de sudare n timpul sudarii conducerea (mnuirea) pistoletului si a srmei pe mbinare se face astfel nct fata de tangenta la teava, electrodul de wolfram sa fie nclinat la un unghi de 75 -80 iar srma de sudura sa fie nclinata la un unghi de 20 - 30.

Forma vrfului electrodului de wolfram influienteaza stabilitatea arcului electric si adncimea de patrundere (vrf ascutit = patrundere buna ,vrf neascutit = sudura mai lata). Vrful electrodului de wolfram iese afara din duza pistoletului 36mm n functie de diametrul electrodului si de natura mbinarii .7.5.3. Parametrii de sudare- diametrul srmei electrod -se adopta n functie de grosimea pieselor de sudat:- intensitatea curentului de sudare -valoarea curentului de sudare se alege n functie de diametrul electrodului de wolfram.Grosimematerial de baza(mm)Diametru electrod de wofram(mm)Diametru srma de sudare(mm)Intensitate curent de sudareIs(A)Debit de gazpentru sudare(l / min )Debit de gaz pentru protectia radacinii ( * )(l / min )

2 -32,42-2,465-8510-127-8

3,2 - 52,42,470-9010-127-8

Se poate utiliza argon si pentru protectia radacinii n cazul unor cerinte de calitate deosebite, iar la sudarea tubulaturilor din inox se foloseste perna de argon obligatoriu Etansarea tevilor pentru realizarea pernei de argon, se face cu ajutorul dopurilor de cauciuc prevazute cu stuturi pentru intrarea si iesirea gazului, astfel nct acesta sa circule n permanenta.Pentru sudarea la pozitie valoarea curentului de sudare se reduce cu 1015%. La curent prea mare electrodul de wolfram se suprancalzeste si se vor desprinde din el picaturi fine care impurifica sudura .Un curent exagerat de mare realizeaza cusaturi plate , cu suprafata aspra si uneori cu fisuri.La curent prea mic , arcul va " rataci " pe suprafata terminala a electrodului si stabilitatea se va diminua. Un curent prea mic produce o cusatura ngusta si valurita . -viteza de sudare - se stabileste urmarind formarea baii de sudura. -debitul de gaz-se alege n functie de diametrul electrodului de wolfram si a diametrului srmei .