2ofertaipt.tvet.ro/documente/PLAI/Regiunea Sud-Est - 2013... · Web view2011 49693 28236 55065...

PLAI CONSTANŢA 2013-2020

PLAN LOCAL DE ACŢIUNEPENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

PROFESIONAL ŞI TEHNIC (PLAI)JUDEŢUL CONSTANŢA

2013 – 2020

Document elaborat de Comitetul Local de Dezvoltare aParteneriatului Social al judeţului Constanţa

Noiembrie 2012

1


CUPRINS

Cuvânt înainte------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------4

1. REZUMAT-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------5

2. DEMOGRAFIE------------------------------------------------------------------------------------------------------------------9

2.1. SITUAŢIA PREZENTĂ-----------------------------------------------------------------------------------------------------92.1.1.Populaţia totală. Dinamica generală---------------------------------------------------------------------------------92.1.2.Distribuţia pe medii rezidenţiale-------------------------------------------------------------------------------------92.1.3.Distribuţia pe sexe-----------------------------------------------------------------------------------------------------92.1.4. Structura pe grupe de vârstă-----------------------------------------------------------------------------------------92.1.5. Structura pe grupe de vârstă şi medii rezidenţiale----------------------------------------------------------------92.1.6. Structura etnică-------------------------------------------------------------------------------------------------------102.1.7.Mişcarea migratorie--------------------------------------------------------------------------------------------------10

2.2. PROIECŢII DEMOGRAFICE-------------------------------------------------------------------------------------------10

2.3. PRINCIPALELE CONCLUZII DIN ANALIZA DEMOGRAFICĂ. IMPLICAŢII PENTRU IPT----------------11

3. PROFILUL ECONOMIC AL JUDEŢULUI-----------------------------------------------------------------------------13

3.1. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICI----------------------------------------------------------------------------133.1.1.Produsul intern brut(PIB) şi valoarea adăugată brută(VAB)----------------------------------------------------133.1.2. Productivitatea muncii----------------------------------------------------------------------------------------------143.1.4.Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii--------------15

3.2. INFORMAŢII PARŢIALE------------------------------------------------------------------------------------------------153.2.1. Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate-----------------------------------------------153.2.2.Cercetarea – dezvoltarea---------------------------------------------------------------------------------------------153.2.3. Industria---------------------------------------------------------------------------------------------------------------163.2.4. Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu-----------------------------------163.2.7. Turismul---------------------------------------------------------------------------------------------------------------183.2.8. Dezvoltare durabilă--------------------------------------------------------------------------------------------------18

3.3. CONCLUZII DIN ANALIZA PROFILULUI ECONOMIC AL JUDEŢULUI. IMPLICAŢII PENTRU ÎPT----20

4. PIAŢA MUNCII---------------------------------------------------------------------------------------------------------------21

4.1. INDICATORI STATISTICI AI PIEŢEI MUNCII----------------------------------------------------------------------214.1.1 Participarea la forţa de muncă--------------------------------------------------------------------------------------214.1.2. Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional---------------------------------------224.1.3. Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei---------------------------------234.1.4. Numărul mediu al muncitorilor pe activităţi ale economiei naţionale----------------------------------------25

4.2. INFORMAŢII PARŢIALE------------------------------------------------------------------------------------------------254.2.1.Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM-----25

4.2.1.1.Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul profesional şi tehnic liceal tehnologic---------------------------------------------------------------------------------264.2.1.2.Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul postliceal------------------------------------------------------------------------------------------------------------------274.2.1.3.Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul superior--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------28

4.2.2. Evoluţia şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM, în contextul crizei economice şi financiare-----------------------------------------------------------------------------------------------------284.2.4.Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen mediu------------------------------------------------29

4.3. CONCLUZII DIN ANALIZA PIEŢEI MUNCII------------------------------------------------------------------------404.3.1.Principalele constatări desprinse din informaţiile AMIGO la nivel regional---------------------------------404.3.2. Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM)------------------------414.3.3. Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile------------------------------------------------------434.3.4. Concluzii din analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------43

4.4. IMPLICAŢIILE PENTRU I.P.T.-----------------------------------------------------------------------------------------442


5. ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC DIN JUDEŢ-----------------------------------------------------46

5.1 INDICATORI DE CONTEXT---------------------------------------------------------------------------------------------465.1.1.Contextul european---------------------------------------------------------------------------------------------------465.1.2.Contextul naţional----------------------------------------------------------------------------------------------------50

5.2.INDICATORI DE CONTEXT SPECIFICI------------------------------------------------------------------------------515.2.1. Contextul demografic şi populaţia şcolară------------------------------------------------------------------------51

5.3.INDICATORI DE INTRARE---------------------------------------------------------------------------------------------54

5.3.1.Numărul de elevi ce revine la un cadru didactic---------------------------------------------------------------------545.3.2. Resursele umane din IPT-------------------------------------------------------------------------------------------545.3.3.. Resurse materiale şi condiţii de învăţare-------------------------------------------------------------------------55

5.4. INDICATORI DE PROCES----------------------------------------------------------------------------------------------565.4.1.Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională---------------------------------------------------------565.4.2.Asigurarea calităţii în ÎPT-------------------------------------------------------------------------------------------575.4.3.Serviciile de orientare şi consiliere---------------------------------------------------------------------------------57

5.5. INDICATORI DE IEŞIRE------------------------------------------------------------------------------------------------575.5.1.Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională-------------------------------------575.5.2.Gradul de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere pe vârste)--------------------------------585.5.3.Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED-------------------------------------------------------585.5.4.Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED----------------------------------------------------------------595.5.5. Rata de succes--------------------------------------------------------------------------------------------------------595.5.6. Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie-----------------------------------------------------------------605.5.7. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie de către tinerii cu vârstă cuprinsă în intervalul 18-24 ani, din care in TVET-------------------------------------------------------------------------------------------------------605.5.8. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA)--------------------------------605.5.9. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior------------------------------------------------------------------------------------------------------------61

5.6.INDICATORI DE IMPACT-----------------------------------------------------------------------------------------------615.6.1.Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra ratei şomajului-----------------------------615.6.2.Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă-----------------------------61

5.7.OFERTA ŞCOLILOR ÎPT DIN JUDEŢ---------------------------------------------------------------------------------625.7.1. Evoluţia planurilor de şcolarizare----------------------------------------------------------------------------------625.7.2. Analiza ofertei curente pentru formarea profesională iniţială în anul şcolar 2010-2011-------------------635.7.3.Proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2011-2012.Ţinte pe termen mediu pe domenii de pregătire----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------645.7.4.Oferta şcolilor din ÎPT pentru formarea adulţilor----------------------------------------------------------------655.7.5. Reţele şcolare --------------------------------------------------------------------------------------------------------655.7.6. Parteneriatul cu întreprinderile-------------------------------------------------------------------------------------65

5. 8. PRINCIPALELE CONCLUZII DIN ANALIZA IPT JUDEŢEAN---------------------------------------------------66

6. EVALUAREA PROGRESULUI ÎN IMPLEMENTAREA PLAI---------------------------------------------------70

7. ANALIZA SWOT A CORELĂRII OFERTEI DE FORMARE PROFESIONALĂ CU CEREREA---------71

8. REZUMATUL PRINCIPALELOR CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI PENTRU PLANUL DE MĂSURI----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------73

9. ACŢIUNI PROPUSE - PLAN DE MĂSURI----------------------------------------------------------------------------74

ANEXE PLAI 2011-2013, judeţul CONSTANŢA-------------------------------------------------------------------------92

3


Lista abrevierilor

MECTSCNDIPTPRAIPLAIPASCRCLDPSIPTTVETAJOFMCESSAMACCCDISJCDSCDLINCSMPSEQFECVETECTSENQA – VET

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi SportuluiCentrul Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi TehnicPlanul Regional de Acţiune pentru ÎnvăţământPlanul Local de Acţiune pentru ÎnvăţământPlanul de Acţiune al ŞcoliiConsorţiul RegionalComitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului SocialÎnvăţământ Profesional şi TehnicTehnical, Vocational and Educational TrainingAgenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Cerinţe Educaţionale SpecialeŞcoală de Arte şi MeseriiAn de CompletareCasa Corpului DidacticInspectorat Şcolar JudeţeanCurriculum la Decizia ŞcoliiCurriculum în Dezvoltare LocalăInstitutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei SocialeEuropean Qualification FrameworkEuropean Credit system for Vocational Education and TrainingEuropean Credit Transfer and Accumulation SystemEuropean Network for Quality Assurance in Vocational Education and Training

4


Cuvânt înainte

Planificarea strategică1 a ofertei de formare profesională prin învăţământ profesional şi tehnic (IPT) are caracter naţional şi este realizată în raport cu obiectivele asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene.

Obiectivul major al planificării strategice a IPT constă în creşterea contribuţiei învăţământului profesional şi tehnic la tranziţia rapidă şi eficientă către o economie competitivă bazată pe inovare şi cunoaştere, participativă şi inclusivă.Învăţământul profesional şi tehnic, prin obiectivele sale, este subsumat dublului rol al educaţiei: economic şi social. Prin urmare IPT nu poate răspunde, în sens restrâns, cerinţelor imediate ale unui loc de muncă, el trebuie să asigure pregătirea pentru o carieră de succes care presupune integrare socio - profesională. În aceste condiţii învăţământul profesional şi tehnic trebuie văzut ca o etapă în procesul învăţării pe parcursul întregii vieţi, care este imediat urmată de învăţarea la locul de muncă în vederea adaptării la cerinţele acestuia.

Iată de ce prognoza ofertei IPT realizată în corelare cu o cerere previzionată a forţei de muncă şi tranziţia de la şcoală la viaţa activă devin elemente strategice pentru o planificare performantă.

Modelul propus şi implementat începând cu anul 2003 urmăreşte asigurarea unei oferte de formare profesională prin IPT relevantă în raport cu nevoile previzionate ale pieţei muncii

Relevanţa ofertei de formare profesională se referă atât la aspectul cantitativ ( deficitul de competenţe şi calificări de pe piaţa muncii) cât şi la aspectul calitativ ( teritorialitatea ofertei şi calitatea rezultatelor învăţării)Modelul de planificare strategică se caracterizează prin:

descentralizarea deciziei şi distribuirea acesteia pe mai multe niveluri decizionale, respectiv naţional, regional, judeţean şi local

realizarea exerciţiului participativ bazat pe acţiunea colectivă a partenerilor economici şi sociali multipli (Consorţii regionale, Comitete Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social, Consilii de Administraţie al unităţii de învăţământ)

combinarea fluxului decizional de sus în jos cu cel de jos în sus elaborarea, implementarea şi monitorizarea instrumentelor de planificare strategică:

Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ (PRAI) - nivel regional ; Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) - nivel judeţean; Planul de Acţiune al Şcolii (PAS) - nivelul comunităţii din aria de acţiune a şcolii

Scopul Planului Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile de dezvoltare socio-economică la nivel judeţean, în perspectiva anului 2013. PLAI cuprinde:

analiza contextului judeţean din punct de vedere al evoluţiilor şi previziunilor demografice, de piaţă a muncii şi economice;

analiza capacităţii sistemului învăţământului profesional şi tehnic de a răspunde nevoilor identificate prin analiza contextului regional;

priorităţile, ţintele şi acţiunile pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic la nivel regional ca răspuns la nevoile identificate;

Rolul PLAI este de a furniza cadrul de referinţă şi de a facilita documentarea pentru elaborarea PAS şi de a oferi decidenţilor suportul pentru informarea deciziei cu privire la oferta de formare profesională iniţială în concordanţă cu cererea previzionată.PLAI este elaborat şi actualizat anual în cadrul Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS) - structură consultativă pentru problemele de educaţie şi formare profesională a Inspectoratului Şcolar Judeţean(ISJ). După adoptarea în cadrul CLDPS, PLAI este aprobat de Consiliul de administraţie al ISJ.

1 Termenul „planificare strategică” este utilizat cu semnificaţia de „prognoză” pe termen mediu de 5 – 7 ani a ofertei IPT realizată în contextul modelului propus de CNDIPT.

5


1. REZUMAT

Prezentul document realizează o analiză a situaţiei actuale şi a celei previzionate pentru aspectele demografice, economice, ale pieţei muncii şi ale învăţământului profesional şi tehnic din judeţul Constanţa din perspectiva cererii actuale şi previzionate pentru formarea profesională. PLAI a fost documentat pe baza PRAI şi a informaţiilor specifice de la nivel judeţean din surse administrative.

La sfârşitul fiecărui capitol de analiză sunt formulate concluzii şi recomandări adresate factorilor de decizie pentru dezvoltarea viitoare a învăţământului profesional şi tehnic. Planul de măsuri - propus pentru transpunerea în acţiune a principalelor concluzii şi recomandări, este prezentat în capitolul 9 şi reprezintă scopul final al demersului de analiză.Analiza demografică indică un declin general al populaţiei, în mod deosebit pentru grupele tinere de vârstă, însoţit de îmbătrânirea populaţiei. Se reţin din analiza demografică, diversitatea etnică, gradul ridicat de urbanizare al regiunii dar şi ponderea semnificativă a populaţiei rurale.

Scăderile prognozate pentru totalul populaţiei judeţului şi mai ales scăderile înregistrate în ultimii ani la populaţia cu vârsta între 0-14 ani, mai mare în mediul rural decât în mediul urban, va influenţa structura reţelei şcolare prin concentrarea activităţilor şi creşterea competiţiei între şcoli. Scăderile prognozate pentru populaţia din grupele de vârstă 3-6 ani, 7-14 ani şi 15-24 ani impun optimizarea ofertei de formare profesională iniţială. Ponderea mai mare decât media regională a populaţiei cu vârsta între 30-64 ani va conduce la o creştere a nevoilor de formare continuă. Apreciem că într-un mediu concurenţial tot mai pronunţat, unităţile şcolare vor trebui să pună accent pe calitate în formarea profesională, certificată prin inserţia socio-profesională a absolvenţilor.

Creşterea numărului populaţiei cu vârsta de 60 de ani şi peste, apreciem că va conduce la sporirea nevoilor din domeniul asistenţei sociale şi medicale, învăţământul fiind chemat să răspundă prin oferta de formare la această realitate, atât prin planurile de şcolarizare cât şi prin curriculum adaptat.

Ponderea mai mare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 0-14 ani ridică problema adaptării reţelei şcolare de formare profesională iniţială şi a adoptării unor măsuri eficiente pentru asigurarea accesului acestei categorii, cu asigurarea egalităţii şanselor.

Preponderenţa populaţiei feminine, inclusiv la categoria de vârstă 0-14 ani, apreciem că are implicaţii în structura ofertei de formare iniţială.

Din analiza mediului economic se constată diversitatea activităţilor economice, creşterea ponderii serviciilor în economia judeţeană (având cea mai mare contribuţie în formarea PIB regional), precum şi dinamica construcţiilor.

Economia judeţului se află pe un trend crescător ca urmare a creşterilor înregistrate pentru produsul intern brut, valoarea adăugată brută, cifra de afaceri, investiţiile brute, investiţiile străine. Sectorul serviciilor este în continuă creştere (51,53%, faţă de media regională de 50,04%), urmat de sectorul industrie cu 27,32% (valoare sub media regională de 25,74%). Agricultura deţine o pondere de 7,21% (inferioară mediei regionale de 11,83%) iar construcţiile de 13,94% (valoare peste media regională de 12,02%).

Se apreciază că domeniile de formare profesională iniţială prioritare sunt: turism şi alimentaţie, mecanica prin calificări ce se adresează industriei navale, industriei alimentare şi alimentaţiei publice, electric/electronică prin calificări ce se adresează industriei navale, construcţiilor, industriei alimentare, comerţ, construcţii.

Schimbările tehnologice şi organizaţionale produse la nivelul agenţilor economici impun dezvoltarea parteneriatului dintre unităţile şcolare IPT şi agenţii economici pentru adaptarea continuă a curriculum-ului, asigurarea condiţiilor de desfăşurare a instruirii practice şi dezvoltarea formării continue a cadrelor didactice prin stagii la agenţi economici.

6


Principalele constatări din analiza pieţei muncii indică o scădere a populaţiei active şi mai ales a populaţiei ocupate (în mod deosebit în mediul rural şi în cazul femeilor). Se constată o rată de ocupare mai mare decât la nivel naţional.

Reţinem evoluţia relativ constantă a ponderii ocupării în agricultură, cu menţiunea că este o ocupare precară, de subzistenţă, şi uşoara tendinţă de creştere a ponderii ocupării în servicii, insuficientă însă. Ponderea populaţiei şomere din grupa 15-24 ani (11,3% din şomeri în la sfârşitul anului 2008) cu diferenţe însemnate între cele două sexe (9%) apreciem că trebuie să fie obiect de analiză la nivel local şi la nivelul parteneriatului şcoală-angajatori-familie pentru identificarea cauzelor care au generat situaţiile de şomaj ridicat in rândul acestei grupe de vârstă(oferta educaţională neadecvată cerinţelor pieţei muncii, competenţele scăzute ale absolvenţilor în raport cu cerinţele angajatorilor, refuzul absolvenţilor pentru încadrare în anumite meserii sau pentru formare iniţială în meserii cerute pe piaţa muncii) şi adoptarea măsurilor pentru diminuarea fenomenului.

Structura populaţiei ocupate pe grupe de vârstă şi nivele de instruire arată nevoia ca atât şcoala cât şi factorii responsabili trebuie să acţioneze pentru crearea condiţiilor şi a motivaţiei în deplină egalitate a şanselor pentru continuarea studiilor de către absolvenţii de gimnaziu şi diminuarea în acest fel a procentului de populaţie ocupată cu nivel de pregătire gimnazial. Astfel, populaţia ocupată cu nivel de pregătire gimnazial şi primar se ridica în 2007 la 28,5% din populaţia ocupată. În acelaşi sens, apreciem că şcolii îi revine o importantă sarcină de a aborda forme de învăţământ pentru adulţi în condiţiile în care cerinţele ce se vor manifesta pe piaţa muncii şi în viaţa economică odată cu integrarea României în Uniunea Europeană vor afecta şi mai mult categoriile de populaţie ocupată cu nivel de instruire primar, gimnazial şi chiar profesional. Domeniile cu balanţă locuri de muncă-şomeri negativă, număr important de locuri de muncă vacante dar cu tendinţă de scădere a acestora şi deci cu un potenţial redus de absorbţie a forţei de muncă sunt: industria alimentară, industria textilă şi pielărie, electromecanica, electronica şi automatizările, electric.

Domeniile care au un foarte slab potenţial de absorbţie a forţei de muncă datorită valorilor mici ale numărului de locuri de muncă vacante şi a soldului negativ sau foarte uşor pozitiv al diferenţei locuri vacante-şomeri sunt: agricultura, chimia industrială, estetica şi igiena corpului omenesc, materiale de construcţii, protecţia mediului, tehnici poligrafice

Din analiza evoluţiilor prognozate pentru cerere-ofertă şi pentru cerere în perspectiva 2013 apreciem că este necesară creşterea preocupării şcolilor pentru asigurarea a unei înalte calităţi a formării profesionale, menită să conducă la dobândirea de către absolvenţi a competenţelor profesionale la un nivel superior celorlalţi ofertanţi de forţă de muncă. Şansa absolvenţilor şi implicit a şcolii, în condiţiile în care oferta pe piaţa muncii este cu mult mai mare decât cererea, este de a răspunde în mai mare măsură cerinţelor angajatorilor decât alţii. Acest lucru se poate obţine prin dezvoltarea resurselor umane şi materiale ale şcolilor şi a unor parteneriate durabile şcoală-angajatori.

Capitolul privind educaţia şi formarea profesională analizează contextul european şi naţional, precum şi principalii indicatori care definesc contextul educaţional judeţean, evoluţia populaţiei şcolare, situaţia resurselor umane din învăţământul profesional şi tehnic, condiţiile de învăţare (baza materială), numărul de elevi care revin unui profesor, implicaţiile descentralizării funcţionale şi importanţa implicării partenerilor sociali, gradul de acoperire al serviciilor de orientare şi consiliere, opţiunile elevilor pentru ÎPT, evoluţia ratelor de cuprindere în educaţie şi de abandon şcolar, ratele de tranziţie pe niveluri educaţionale, etc. O analiză detaliată este dedicată ofertei curente pentru formarea profesională iniţială prin ÎPT, constatându-se progresul rezultat pe baza exerciţiilor de planificare strategică (PRAI şi PLAI) anterioare, dar şi unele aspecte care trebuie îmbunătăţite în continuare. Pentru învăţământul liceal tehnologic, profilul dominant la nivelul judeţului în ce priveşte cererea de forţă de muncă pare să fie dat de următoarele domenii (în ordinea numărului de locuri de muncă vacante ): turism şi alimentaţie, construcţii, mecanică, comerţ, economic, industrie alimentară, electromecanică şi electric.

7


In ceea ce priveste ocupaţiile cele mai cerute de angajatori, fără a se inregistra însă o creştere a locurilor de muncă vacante în 2010 comparativ cu anul anterior si fără o balanţă pozitivă în ce priveşte diferenţa locuri de muncă vacante-şomeri au fost înregistrate în domeniile: turism si alimentaţie, comert, construcţii, instalaţii şi lucrări publice, mecanică.

Pentru şcoala postliceală, domeniile cu dinamică pozitivă la nivel regional (tendinţă de creştere a locurilor de muncă şi balanţă pozitivă locuri de muncă-şomeri) sunt: economic, servicii, sănătate şi asistenţă pedagogică, mecatronică şi informatică. În domeniul economic cele mai solicitate ocupaţii sunt : agenţi în activitatea financiară şi comercială, agenţi comerciali şi mijlocitori de afaceri. În domeniul sănătate şi asistenţă pedagogică se remarcă cererea mare pentru asistenţi medicali generalişti (468 locuri de muncă vacante la nivel regional în 2008).În domeniul servicii cea mai solicitată ocupaţie a fost în 2008 secretari şi operatori la maşini de scris şi de calcul( 263 locuri de muncă vacante). În domeniul mecatronică şi informatică, tehnicienii operatori echipamente de calcul au beneficiat de cele mai multe locuri de muncă vacante în 2008 (165).

Este analizată de asemenea implicarea şcolilor în formarea adulţilor. Principalele constatări din analiza sistemului de educaţie şi formare profesională din regiune sunt sintetizate la sfârşitul capitolului, din perspectiva măsurilor propuse pentru creşterea relevanţei şi calităţii în raport cu nevoile beneficiarilor.În ceea ce priveşte planificarea ofertei de formare profesională iniţială se pot desprinde următoarele concluzii:- Oferta de formare profesională pentru anul şcolar 2010 – 2011 este în concordanţă cu cererea previzionată la orizontul anului 2013 (apreciere prin ponderi ale ofertei pe domenii de formare în raport cu ponderi ale cererii previzionate) pentru 14 din 19 domenii de formare profesională. - Domeniile de formare profesională la care se înregistrează abateri înafara plajei ponderilor recomandate în PLAI sunt:

electronică automatizări – ponderea în planul de şcolarizare este de 7,8% faţă de ponderea recomandată cuprinsă între 5 şi 7%

electric – ponderea în planul de şcolarizare este de 8,9% faţă de ponderea recomandată cuprinsă între 5 şi 7%

construcţii - ponderea în planul de şcolarizare este de 4,3% faţă de ponderea recomandată cuprinsă între 8,5 şi 11,5%. Precizăm că nu există multe unităţi şcolare autorizate pentru acest domeniu. Unităţile care pregătesc deja în acest domeniu nu pot depăşi capacitatea maximă existentă (ex: Colegiul Tehnic Tomis) sau bazinul de recrutare este minim (Liceul de constructii Dobromir, Liceul „IC Bratianu” Nicolae Bălcescu, Liceul tehnic Ciobanu)

comerţ - ponderea în planul de şcolarizare este de 6,4% faţă de ponderea recomandată cuprinsă între 9 şi 12%

turism şi alimentaţie – o pondere de 16,4% faţă de valorile recomandate din intervalul 12-14%

Domeniul mecanică are ca pondere în planul de şcolarizare este de 22,9% încadrându-se în ponderea recomandată de 21-25%. Pentru domeniul Economic - ponderea în planul de şcolarizare este de 9,5% faţă de ponderea recomandată între 6- 9% Este necesară adaptarea ofertei în anul şcolar 2010-2011 la cerererea previzionată pentru toate domeniile de formare profesională.Structura ofertei de formare profesională iniţială este necesar să fie analizată la nivel local (nivelul judeţului şi al şcolii) pe calificări în raport cu cererea previzionată de forţă de muncă;Distribuţia teritorială a ofertei educaţionale prin şcolile IPT va ţine cont de resursele disponibile şi, în mod deosebit de asigurarea parteneriatului şcoală - agenţi economici. În acest sens, apreciem că dezvoltarea învăţământului liceal în mediul rural nu este oportună în marea majoritate a cazurilor datorită investiţiilor mari necesare, dificultăţilor de asigurare a cadrelor didactice calificate, a numărului relativ redus de elevi care ar avea acces la aceste şcoli şi a agenţilor economici puţini şi cu capacitate redusă de asigurare a condiţiilor de instruire practică a elevilor. Din aceste motive, apreciem că direcţiile de acţiune pentru rezolvarea acestei probleme sunt: dezvoltarea unor şcoli centre de resurse în zone rurale cu bazin demografic relevant, creşterea gradului de mobilitate al elevilor prin asigurarea transportului şcolar şi prin burse de studii pentru acces la internatele grupurilor şcolare, învăţământul la distanţă şi dezvoltarea

8


campusurilor şcolare care să deservească comunităţi rurale de pe o arie mai extinsă . În capitolul 5.7.6.5 Direcţii de restructurare a reţelei şcolare sunt propuse măsuri ce vizează dezvoltarea unor unităţi şcolare pe anumite domenii de formare profesională precum şi diminuarea sau chiar eliminarea ofertei prin IPT la alte unităţi şcolare. Recomandările din acest capitol sunt rezultatul analizei corelate a numărului previzionat de absolvenţi de gimnaziu din bazinul de recrutare al şcolilor, resursele de care dispun unităţile şcolare şi parteneriatul acestora cu agenţi economici pentru asigurarea practicii elevilor, din capitolele: 5.7.6.2 Situaţia elevilor din IPT după mediul de rezidenţă clasa a-IX-a învăţământ de zi; 5.7.6.3 Prognoza absolvenţilor de gimnaziu pentru perioada 2009-2012; 5.7.6.4 Distribuţia teritorială a şcolilor IPT. La nivelul judeţului ponderea personalului didactic calificat încadrat pe disciplinele de specialitate este de 98%. Ponderea personalului didactic necalificat este de 2%. Din totalul cadrelor didactice de specialitate, 59% sunt titulare. În mediul rural se constată că ponderea personalului didactic calificat este de 96% iar personalul didactic necalificat este în procent de sub 4%. Titularii din mediul rural reprezintă 44% din totalul cadrelor didactice care funcţionează în acest mediu de rezidenţă.Evoluţiile imprevizibile ale pieţei muncii şi economiei din ultimele luni, în condiţiile crizei economico-financiare,arată că previziunile privind cererea pieţei muncii la orizontul anului 2013 utilizate în PRAI şi PLAI actualizate în anul 2010 capătă un grad foarte ridicat de relativitate. În acest context, Consorţiul regional apreciază că la acest moment PRAI furnizează direcţiile majore de acţiune pentru dezvoltarea IPT ca răspuns la cererea actuală şi previzionată a pieţei muncii, dar nu poate furniza recomandări suficient de detaliate pentru fundamentarea ofertei de formare profesională iniţială începând cu anul şcolar 2012-2013, ca răspuns la cererea pieţei muncii. În aceste condiţii, Consorţiul Regional şi CLDPS consideră necesară o actualizare a PRAI şi PLAI în luna noiembrie 2011 pe baza unei monitorizări lunare în perioada care urmează a evoluţiilor pieţei muncii, astfel încât oferta IPT pentru anul 2012-2013 să fie fundamentată prin PRAI şi PLAI pe baza unor informaţii cât mai recente în raport cu momentul deciziei privind planul de şcolarizare, decizie care, în conformitate cu Metodologia de fundamentare a cifrei de şcolarizare este adoptată în luna decembrie. Se recomandă monitorizarea lunară a evoluţiilor de pe piaţa muncii, în special a şomajului şi a locurilor de muncă vacante la nivel local şi regional pentru perioada martie - noiembrie 2011.

9


2. DEMOGRAFIE

2.1. SITUAŢIA PREZENTĂ

2.1.1.Populaţia totală. Dinamica generală

Populaţia judeţului Constanţa era la data de 1 iulie 2010 de 723.796 persoane ceea ce reprezintă 25,2% din populaţia Regiunii Sud -Est (vezi Anexa 1 DEMOGRAFIE, foaia de lucru Anexa 1a). În perioada 1990-2010, populaţia judeţului a înregistrat iniţial o scădere, urmată de o uşoară creştere.Toate judeţele regiunii au cunoscut scăderi ale populaţiei în perioada de analiză.

2.1.2.Distribuţia pe medii rezidenţialeDin punct de vedere al distribuţiei pe medii rezidenţiale se constată că judeţul Constanţa

are cea mai mare pondere a populaţiei din mediul urban dintre toate judeţele regiunii (70%) , peste media regională (55,3%)(vezi Anexa 1 DEMOGRAFIE, foaia de lucru Anexa 1a).

2.1.3.Distribuţia pe sexe Structura populaţiei pe sexe este foarte apropiată la nivel judeţean de structura la nivel

regional. (vezi Anexa 1 DEMOGRAFIE, foaia de lucru Anexa 1a). Diferenţa dintre ponderea populaţiei feminine şi a celei masculine este la nivelul judeţului de 0,95 %(372112-351679).

2.1.4. Structura pe grupe de vârstă La 1 iulie 2010, în judeţul Constanţa , distribuţia populaţiei pe grupe de vârstă are

ponderi apropiate de valorile naţionale la toate grupele de vârstă, diferenţele fiind sub 0,5%, cu excepţia populaţie din grupa de vîrstă peste 65 de ani care este cu 2,4 puncte procentuale sub media regională, iar pentru grupa 30-64 ani cu 1,6% peste media regională . Structura pe grupe de vârstă este în judeţul Constanţa mai favorabilă populaţiei tinere cu vârsta între 0-24 ani(30,1% faţă de 29,8% media regională) (vezi Anexa 1 DEMOGRAFIE )

Populaţia din grupa de vârstă 0-14 ani are pondere mai mică decăt media regională (14,7% faţă de 15,1% media regională).

Populaţia din grupa de vârstă 15-19 ani este cu 0,1 pucte procentuale mai bine reprezentată în Constanţa decăt la nivel regional

Populaţia de vârstă 20-24 are ponderea de 8,1% , superioară mediei regionale (7,6%)

2.1.5. Structura pe grupe de vârstă şi medii rezidenţiale

La 1 iulie 2010, în judeţul Constanţa , distribuţia populaţiei pe grupe de vârstă are ponderi apropiate de valorile naţionale la toate grupele de vârstă, diferenţele fiind sub 0,5%, cu excepţia populaţie din grupa de vîrstă peste 65 de ani care este cu 2,4 puncte procentuale sub media regională, iar pentru grupa 30-64 ani cu 1,6% peste media regională . Structura pe grupe de vârstă este în judeţul Constanţa mai favorabilă populaţiei tinere cu vârsta între 0-24 ani(30,1% faţă de 29,8% media regională) (vezi Anexa 1 DEMOGRAFIE)

Populaţia din grupa de vârstă 0-14 ani are pondere mai mică decăt media regională (14,7% faţă de 15,1% media regională).

Populaţia din grupa de vârstă 15-19 ani este cu 0,1 pucte procentuale mai bine reprezentată în Constanţa decăt la nivel regional Populaţia de vârstă 20-24 are ponderea de 8,1% , superioară mediei regionale (7,6%)

10


2.1.6. Structura etnicăRegiunea Sud-Est se caracterizează printr-o mare diversitate etnică, lingvistică şi

religioasă. Datele de la recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2002, arată că 4,8% din populaţia Regiunii Sud – Est o reprezintă minorităţi etnice.

Structura etnică la nivelul regiunii se prezintă astfel : etnia Romă (1,7 % ); comunitatea ruşilor lipoveni (0,9% ) - concentrată în judeţul Tulcea reprezentând

16.350 de persoane din 25.464 persoane de această etnie la nivelul regiunii; comunitatea grecilor (0,1% ); comunitatea turcă (1%) – concentrată în judeţul Constanţa reprezentând 27.914

persoane în acest judeţ faţă de 32.098 persoane de această etnie la nivel regional; comunitatea tătară destul de numeroasă, concentrată la nivelul judeţului Constanţa,

unde au fost înregistrate 23.230 persoane din 23.935 la nivelul întregii ţări. În perioada actuală, la nivelul judeţului se înregistrează un număr de 30.535 persoane de etnie romă, 4,2% din populaţia judeţului. Din acest număr, două treimi reprezintă populaţia tânără, până în 40 de ani iar restul de o treime, populaţia cu vârste peste 40-45 de ani( sursa: Biroul judeţean pentru Romi- Prefectura Constanţa).

2.1.7.Mişcarea migratorieConform Comunicării Comisiei Comunităţilor Europene din 18 noiembruie 20082,

cetăţenii români emigranţi reprezintă aproximativ 2,5% din populaţia activă a României. Conform aceleiaşi surse cetăţenii bulgari şi români rezidenţi în UE-25 a crescut de la aproximativ 690000 la sfârşitul anului 2003 la aproximativ 1,8 milioane la sfârşitul anului 2007. Românii reprezintă aproximativ 19% din totalul persoanelor care şi-au exercitat mobilitatea de curând în cadrul UE şi care au rezidat într-un alt stat membru al UE pe parcursul ultimilor 4 ani. Principala ţară de destinaţie a acestora a fost Spania, care a primit peste 50% dintre persoanele care şi-au exercitat mobilitatea de curând în cadrul UE. Cea de-a doua ţară în ordinea numărului de cetăţeni români care şi-au exercitat mobilitatea de curând a fost Italia (aproximativ 25%).

În cazul României, în ultimii ani numeroşi cetăţeni au imigrat deja pentru a lucra în UE, aceasta sugerând faptul că mulţi dintre cei care intenţionau să emigreze deja au emigrat şi că potenţialul pentru noi valuri de emigrare este limitat. Având în vedere condiţiile economice actuale, este posibil ca o eventuală scădere a cererii de forţă de muncă în UE să reducă migraţia de forţă de muncă şi chiar să producă o revenire în ţară a unui număr de emigranţi.

Deşi nu există date privind emigraţia din ultimii ani la nivel regional şi judeţean, o serie de companii, mai cu seamă cele din industria navală, s-au confruntat cu problema unui deficit de forţă de muncă datorită emigraţiei unui important număr de angajaţi cu studii medii şi superioare.

2.2. PROIECŢII DEMOGRAFICE

Prognoza demografică realizată de Institutul Naţional de Statistică pentru orizontul anului 2025 arată o scădere continuă pentru întreaga regiune şi pentru toate judeţele(vezi anexa 1 DEMOGRAFIE). La nivelul judeţului Constanţa scăderea prognozată în 2025 faţă de 2005 este cu 7%.

2 Comunicarea Comisiei cătrePparlamentul european, Consiliu, Comitetul economic Și social European şi Comitetul Regiunilor - Impactul liberei circulații a lucrătorilor în contextul extinderii UE - Raport privind prima etapă (1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2008) a măsurilor tranzitorii prevăzute în Tratatul de aderare din 2005 și conform cerințelor în temeiul măsurilor tranzitorii prevăzute în Tratatul de aderare din 2003 - Bruxelles, 18.11.2008 - http://www.muncainstrainatate.anofm.ro/files/Raportul%20Comisiei%20Europene%20-%20prima%20etapa%20a%20masurilor%20tranzitorii.pdf

11

http://www.muncainstrainatate.anofm.ro/files/Raportul%20Comisiei%20Europene%20-%20prima%20etapa%20a%20masurilor%20tranzitorii.pdf

http://www.muncainstrainatate.anofm.ro/files/Raportul%20Comisiei%20Europene%20-%20prima%20etapa%20a%20masurilor%20tranzitorii.pdf


Fig. 2. 1.

Pe grupe mari de vârstă, la nivelul judeţului scăderea prognozată pentru populaţia cu vârsta între 0-14 ani este mai mare decît în cazul celorlalte grupe de vârstă (scădere cu 23,6% , valoare inferioară mediei regionale de 29,3%). Populaţia din grupa de vârstă peste 65 de ani va creşte semnificativ în perspectiva 2025 cu 38,7% faţă de anul 2005, cu mult peste valorile regională(10,8%) (vezi fig. 2.1.).

La grupa de vârstă 15-64 ani reducerea prognozată este de 10,9%, valoare inferioară mediei regionale de 13,5%.

Pentru populaţia de vârstă şcolară pe grupele de vârstă 3-6 ani, 7-14 ani şi 15-24 ani, previziunea pentru orizontul anului 2025 arată o scădere la nivelul judeţului, pentru toate grupele de vârstă (vezi fig.2.2.). (vezi anexa 1 DEMOGRAFIE).

Fig. 2. 2La grupa de vârstă 3-6 ani, la orizontul anului 2025 se preconizează o scădere cu 26,9% faţă de anul 2005, scădere inferioară celei prognozate pentru nivelul regional de 31,2%. La grupa de vârstă 7-14 ani, în 2025 se preconizează o scădere cu 18,5% faţă de populaţia şcolară din această grupă de vârstă din 2005.Şi în cazul acestei grupe de vârstă scăderea prognozată este sub cea regională (26,7%) Cea mai mare scădere se preconizează pentru populaţia din grupa de vârstă 15-24 ani, această scădere estimată fiind cu 38,4%, inferioară mediei regionale de 40% .

Sursa datelor: INS

2.3. PRINCIPALELE CONCLUZII DIN ANALIZA DEMOGRAFICĂ. IMPLICAŢII PENTRU Î.P.T.

Din punct de vedere al influenţelor datelor prezentate asupra educaţiei şi formării profesionale, apreciem următoarele:

Scăderile prognozate pentru populaţia din grupele de vârstă 3-6 ani, 7-14 ani şi 15-24 ani impun optimizarea ofertei de formare profesională iniţială prin:

12


Concentrarea pregătirii în şcoli identificate ca viabile din punct de vedere al potenţialului local şi zonal de dezvoltare socio-economică;

Eliminarea paralelismului nejustificat în oferta de formare profesională iniţială pentru şcoli apropiate;

Diversificarea ofertelor de formare profesională iniţială a şcolilor pentru a acoperi nevoile locale şi regionale;

Colaborarea şcolilor în cadrul reţelelor de şcoli pentru utilizarea eficientă a resurselor şi acoperirea teritorială a nevoilor de educaţie şi formare profesională iniţială;

Într-un mediu concurenţial tot mai pronunţat, unităţile şcolare vor trebui să pună accent pe calitate în formarea profesională, certificată prin inserţia socio-profesională a absolvenţilor. În acest context, este necesară dezvoltarea parteneriatului cu agenţii economici pentru asigurarea unei pregătiri în concordanţă cu nevoile acestora.

Ponderea mai mare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 0-14 ani din mediul rural faţă de cea din mediul urban (cu aproape 6%) ridică problema adaptării reţelei şcolare de formare profesională iniţială şi a adoptării unor măsuri eficiente pentru asigurarea accesului acestei categorii de populaţie şcolară la educaţie şi formare profesională, cu asigurarea egalităţii şanselor. Oferta de formare profesională iniţială a şcolilor va trebui să susţină valorizarea patrimoniului cultural specific şi a resurselor naturale din mediul rural.

Creşterea previzionată a populaţiei cu vârsta de 65 de ani şi peste, apreciem că va conduce la sporirea nevoilor din domeniul asistenţei sociale şi medicale, învăţământul fiind chemat să răspundă prin oferta de formare la această realitate, atât prin planurile de şcolarizare cât şi prin curriculum adaptat;

Ponderea mare a populaţiei cu vârsta între 30-64 ani va conduce la o creşterea a nevoilor de formare continuă. Acest fapt reprezintă o importantă oportunitate pentru unităţile şcolar interesate în compensarea diminuării populaţiei şcolare.

Diversitatea etnică caracteristică judeţului impune soluţii pentru asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională şi sprijinirea grupurilor etnice defavorizate, în special pentru populaţia rromă.

Deschiderea pieţei muncii din întreaga Uniune Europeană , în condiţiile noului statut al României de stat membru al UE, are ca efecte, datorită migraţiei externe, un important deficit de forţă de muncă. Fenomenul este deja sesizat în Regiunea Sud Est în industria construcţiilor navale şi în construcţii

13


3. PROFILUL ECONOMIC AL JUDEŢULUI

3.1. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICI

3.1.1.Produsul intern brut(PIB) şi valoarea adăugată brută(VAB)

Cu un PIB care reprezintă în anul 2009 35,74% din PIB regional, judeţul Constanţa se situează pe locul 1 între judeţele regiunii. (vezi Anexa 2a - Economie SE: ).

Calculat pe baza parităţii puterii de cumpărare (PPC), PIB/locuitor la nivel regional reprezenta în 2008 47% din media europeană (UE-27=100%). Cu toate că se constată un ritm important de creştere a acestui indicator în perioada 2001-2008, se menţine în continuare un decalaj important între valorile naţionale şi media europeană.

Produsului intern brut pe locuitor la nivelul judeţului Constanţa reprezenta în 2005 131,3% din valoarea la nivel naţional (locul 1 între judeţe şi pe ţară), ajungând în 2008 la 119,7%, ceea ce înseamnă o scădere semnificativă.

Comparând ponderea sectoarelor mari de activitate la formarea valorii adăugate brute (VAB) judeţene în anul 2009 constatăm că sectorul servicii deţine cea mai mare pondere (47,4%, valoare superioară mediei regionale de 50,04%), urmat de sectorul industrie cu 41,3% (valoare superioară mediei regionale de 10%). Agricultura deţine o pondere în VAB de 18,3% (puțin peste media regionale de 17,03%) iar construcţiile de 46,6% (valoare superioară mediei regionale de 12,01%). Subsectoarele hoteluri şi restaurante, transport, depozitare, comunicaţii, tranzacţii imobiliare înregistrează, în perioada 2000- 2008 tendinţa de creştere a ponderii la formarea VAB

14


regional. Activităţile din industria prelucrătoare şi energie electrică, termică, gaze apă, au înregistrat descreşterea ponderii la formarea VAB regional. (vezi Anexa 2a - Economie ).

Comparativ cu structura VAB la nivel regional în anul 2008, la nivelul judeţului Constanţa se remarcă ponderea mare, peste media regională, a sectoarelor de activitate: comerţ, imdustrie şi construcţii. Se remarcă în mod deosebit ponderea mare la formarea VAB judeţean a activităţilor din comerţ, hoteluri şi restaurante,transport de 29,24%, peste media regională cu 6,24% şi cea naţională cu 4,24%.

Comparaţia cu structura VAB în Uniunea Europeană evidenţiază în primul rând decalajele mari în ceea ce priveşte agricultura. Ponderea de aproximativ 6 ori mai mare a agriculturii la formarea VAB regional faţă de media europeană şi cu aproximativ 30% mai mare decât media naţională, arată importanţa acestui sector în economia regională.

Se remarcă decalajele mari între valorile medii la nivel european şi cele de la nivel naţional şi regional în servicii privind intermedieri financiare, tranzacţii imobiliare, servicii pt. întreprinderi servicii publice. Contribuţia acestor servicii la formarea VAB se situează mult sub media UE 27.

Ponderea mare a industriei (printre cele mai mari din UE) arată că există la nivel naţional regional şi judeţean un important potenţial în acest sector. Pe de altă parte, evoluţiile descrescătoare din ultimii ani ale ponderii acestui sector la formarea VAB regional, sugerează că evoluţiile viitoare sunt condiţionate de măsura în care vom face faţă presiunii concurenţiale crescânde, prin creşterea competitivităţii şi dezvoltarea prioritară a unor ramuri industriale cu valoare adăugată mare. Este de aşteptat ca integrarea în UE să conducă în timp la creşterea ponderii serviciilor şi diminuarea ponderii agriculturii şi industriei la formarea VAB.

15


Tabelul 3.1. Structura VAB în anul 2008 – UE 27, RO, Reg. S-E Sectorul de activitate UE-27 RO Regiunea

Sud EstJud.

Constanţa

Agricultură, silvicultură, piscicultură 1,8 7,5 11,8 7,21Industrie 20,1 25,8 25,8 27,32Construcţii 6,5 11,9 12,0 13,94Servicii, din care: 71,6 54,8 50,4 51,53Comerţ + Hoteluri şi restaurante + Transport, depozitare, comunicaţii 21,1 25,0 23,0 29,24Intermedieri financiare + Tranzacţii imobiliare, servicii pt. întreprinderi 28,1 15,0 12,7 9,99Servicii publice şi alte servicii 22,4 14,8 14,7 12,30TOTAL 100.0 100.0 100.0 100.0

Sursa datelor: Eurostat

Judeţul se situează pe locul 1 între judeţele regiunii în ceea ce priveşte ponderea industriei la formarea VAB judeţean (27,32%, pondere superioară mediei regionale şi naţionale). Industria prelucrătoare deţine locul 2 între judeţe cu o pondere de 23,8% iar energia electrică, termică, gaze, apă, locul 3 cu 4,2%.

Ponderea agriculturii la formarea VAB judeţean (7,21%) este mult inferioară mediei regionale (11,8%), fiind cea mai mică dintre judeţele regiunii.

Cu o pondere de 13,94% din VAB, superioară mediei regionale şi naţionale, construcţiile plasează judeţul pe locul 1 în regiune.

Serviciile, cu o pondere de 51,53% la VAB judeţean, superioară valorii regionale, se plasează pe primele locuri între judeţele regiunii.

3.1.2. Productivitatea muncii Productivitatea muncii pe persoană angajată la nivel naţional calculată ca valoarea PIB

(la paritatea puterii de cumpărare, PPC),înregistrează în perioada 2002-2008 o creştere continuă, ajungând în 2008 la 38,3% din media UE 27. Mai mult, calculele previzionale pentru 2007 şi 2008 arată o diminuare în continuare a decalajului faţă de media europeană (vezi tabelul 3.2.)

Tabelul 3.2.Ponderea productivităţii muncii în România comparativ cu media UE 27

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

UE - 27 100 100 100 100 100 100 100 (f)

România 29.4 31.3 34.1 35 38,3 42,1 (f) 44,9 (f)

Sursa datelor: Eurostat (http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/esa95_core_national/data/main_tables )

3.1.3. Firmele din judeţ.Dinamica repartiţia sectorială şi pe clase de mărime.

La nivelul judeţului, în anul 2009, erau active 22748 firme, iar în ceea ce priveşte tipul activităţii CAEN majoritatea îşi desfăşurau activitatea în comerţ (8545 firme), pe următoarele locuri plasându-se la mare distanţă construcţiile(2303), transport-depozitare (2226 firme). (vezi Anexa 2b,c- Economie SE- ,) La polul opus s-a situat industria extractivă cu doar 49 firme înfiinţate şi energia electrică, termică, gaze şi apă, 52 firme. Aceeaşi situaţie se prezintă şi la nivel regional. Analizând existenţa unităţilor active la nivelul judeţului în perioada 2004

16

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/esa95_core_national/data/main_tables


– 2006 numărul acestora a crescut pe activităţile CAEN, creşteri mari înregistrându-se în industria prelucrătoare, comerţ, tranzacţii imobiliare.

Pe clase de mărime, în perioada 2004-2008 numărul firmelor active cu până la 10 salariaţi au o pondere constantă, de 88,7%.

În anul 2009, lanivelul judeţului Constanţa din totalul de 22748 unităţi locale active, 20104 unităţi aveau până la 10 salariaţi.

3.1.4. Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii

Investiţiile brute realizate la nivelul Regiunii Sud Est în anul 2009(8867mil.lei) au scăzut faţă de 2008 cu 3090 mil.lei , iar la nivelul judeţului acestea sunt in valoare de 4079 mil. lei.

Evoluţia investiţiilor brute ale unităţilor locale active din 2009 faţă de 2008 arată că la nivelul regiunii Sud Est se înscriu pe trenduri crescătoare ale ponderilor investiţiilor sectoarele: industria prelucrătoare,construcţii, tranzacţii imobiliare. Tendinţe de scădere a ponderilor investiţiilor înregistrează comerţ, transport,depozitatare şi activităţi de poştă şi curierat.La nivelul judeţului în 2009 s-au realizat investit în industria prelucrătoare(1010 mil.lei) şi în construcţii(1004 mil.lei). (vezi Anexa 2b,c- Economie SE- )

Investiţii străine directe

În ceea ce priveşte repartizarea investiţiilor străine pe regiuni de dezvoltare, Banca Naţională a României remarcă orientarea cu precădere a acestora spre Bucureşti-Ilfov (63,4% din totalul investiţiilor străine directe in 2009). Regiunea Sud Est înregistrează o scădere continuă a ponderii în perioada 2004- 2007, urmată de o creştere în 2008 şi din nou o scădere . Investiţiile „greenfield” poziţionează regiunea Sud – Est în anul 2009 pe poziţia a 5-a între regiunile de dezvoltare (vezi Anexa 2b,c- Economie SE- ).

Investiţiile în perioada 2005-2009 la nivelul judeţului au fost substanţiale, la un nivel ridicat situându-se industria prelucrătoare, comerţul , turismul si alimentaţia şi transportul

3.2. INFORMAŢII PARŢIALE

3.2.1. Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate

Perioada 2007-2013 este marcată de procesul de integrare în UE. Din această perspectivă, firmele din regiune se vor confrunta cu o presiune concurenţială sporită pe piaţa internă şi pentru a valorifica oportunităţile de participare pe piaţa UE. Noi firme şi investiţii de capital străin vor fi atrase în regiune.

Dincolo de avantajul conjunctural (care se va reduce în timp) al preţului relativ scăzut al forţei de muncă, competitivitatea firmelor va fi condiţionată într-o măsură din ce în ce mai mare de creşterea valorii adăugate prin eforturi susţinute de inovare şi segmentare pentru cucerirea şi păstrarea pieţei, cu accent pe tehnologie, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare adecvate.

Nevoile de competitivitate ale firmelor vor conduce şi la dezvoltarea şi diversificarea pieţei de servicii pentru afaceri (“business to business”): servicii de consultanţă, financiare, comerciale etc., dar şi alte servicii pentru întreprinderi rezultate din externalizarea unor activităţi auxiliare producţiei şi contractate cu firme specializate - de ex. de întreţinere şi reparaţii (mentenanţă), service pentru produsele vândute, etc.

17


3.2.2.Cercetarea – dezvoltareaUnul dintre factorii ce influenţează în mod direct competitivitatea este dezvoltarea sectorului de cercetare-dezvoltare. Din păcate, sectorul de cercetare-dezvoltare are încă insuficient de dezvoltate legături cu mediul economic, neavând o contribuţie semnificativă la dezvoltarea economică regională. În viitor, odată cu dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, a clusterelor industriale şi a clusterelor bazate pe cercetare, este necesară accelerarea procesului de transfer tehnologic. Regiunea Sud Est a cunoscut în perioada 2004 – 2007 o uşoară creştere a numărului total de salariaţi din activităţile de cercetare-dezvoltare, urmată de o scădere în următorii 2 ani. (vezi Anexa 2b,c- Economie SE- .) dar şi a numărului de salariaţi din cercetare-dezvoltare ce revin la 10000 persoane ocupate civile. Cu toate acestea, numărul de salariaţi din cercetare-dezvoltare în anul 2009 reprezintă doar 4,4% din totalul la nivel naţional iar totalul cheltuielilor angajate în acest sector la nivelul regiunii reprezintă 3,9% din totalul cheltuielilor la nivel naţional. La nivelul judeţului în 2009, numărul salariaţilor din cercetare şi cheltuielile de cercetare dezvoltare se situează pe locul 2, după judeţul Galaţi. Analiza datelor arată că cercetarea din România este extrem de centralizată, 52% din numărul cercetătorilor şi 61,1% din fondurile destinate domeniului fiind concentrate în capitală. La nivelul Regiunii Sud Est, ea este concentrată în judeţele Galaţi şi Constanţa, care însumează cca. 87% din numărul de cercetători (21% în Constanţa şi 60% în Galaţi), respectiv 75% din totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare la nivel regional. Această distribuţie se justifică într-o anumită măsură prin faptul că în cele două judeţe menţionate sunt situate universităţi şi institute de cu importantă activitate de cercetare.

Analiza sectoarelor economice pe baza datelor statistice din PDR 2007-2013 şi din Anuarele statistice ale României evidenţiază o serie de aspecte specifice regiunii Sud - Est care sunt prezentate în continuare.

3.2.3. IndustriaPrincipalele caracteristici ale industriei judeţului sunt:

- aproape toate sectoarele industriale sunt reprezentate in zona- este concentrata in marile oraşe si foarte puţin prezenta in mediul rural;- industria prelucrătoare deţine ponderea in privinţa cifrei de afaceri si a numărului de

angajaţi in raport cu celelalte activităţi industriale.Majoritatea investiţiilor străine sunt concentrate in industria construcţiilor navale, in

comerţ, turism şi alimentaţie, industria alimentară.Cele mai importante companii sunt Daewoo Mangalia şi Santierul Naval Constanta, in

domeniul constructiilor navale In porturi exista de asemenea importante oportunităţi de afaceri.

3.2.4. Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediuCoridoarele naţionale si internaţionale

Regiunea este străbătuta de importante coridoare de transport care asigura legătura centrelor urbane cu capitala tarii. Unele drumurile naţionale continuă mari artere rutiere europene.

Lungimea drumurilor publice din regiune era in 2006 de 10.722 km, ceea ce situeaza regiunea pe locul IV la nivel naţional; din totalul drumurilor publice regionale erau modernizate numai 19,6 %, regiunea ocupând ultimul loc la nivel naţional.

La nivel regional problemele întâmpinate de reţeaua de drumuri sunt: calitatea slabă a drumurilor, sistemul deficitar de iluminare si marcare

18


stradala. Situaţia drumurilor in mediul rural este critica, majoritatea localităţilor rurale neavând drumuri pietruite sau asfaltate.Transportul naval şi maritim

În judeţul Constanţa sunt concentrate toate porturile romaneşti maritime . (Constanta, Mangalia si Midia) Portul Constanta este al patrulea port maritim in Europa si cel mai mare la Marea Neagra, situat la intersecţia Coridoarelor de Transport Pan - European nr. IV si VII – Dunărea prin Canalul Dunăre – Marea Neagra. Portul Constanta asigura toate tipurile de transport (rutier, ferat, maritim, aerian, transport prin oleoducte), fiind totodată dotat cu depozite si terminale pentru toate tipurile de mărfuri, având potenţial pentru de a deveni principala poarta pentru Coridorul Europa-Asia.Transportul aerian

In regiune exista patru aeroporturi: unul internaţional, Mihail Kogălniceanu (Constanţa), unul la Tulcea, un aeroport utilitar la Tuzla (Constanţa) si un aeroport utilitar la Buzău.

Problemele întâmpinate de transportul aerian sunt legate in special de lipsa dotărilor tehnice necesare pentru efectuarea manevrelor aeriene in condiţii deosebite si de servicii de întreţinere tehnica a aparatelor aflate in dotare care nu se ridica la nivelul internaţional.Zonele libere

Zonele libere, în număr de patru (Constanta, Brăila, Galaţi, Sulina) din cele sase din România, constituie puncte de atracţie pentru investitorii străini, oferind avantaje multiple cat si un bun amplasament.

Zona Libera Constanţa-Sud si Zona Libera Basarabi aflate sub o administraţie unica au o suprafaţă de 146 ha. Zona Libera Constanţa-Sud beneficiază de existenta infrastructurilor de transport (maritim, fluvial, feroviar si rutier) care fac legătura cu diverse surse de aprovizionare şi pieţe de desfacere din Europa Centrala, Bazinul Mediteranean, Orientul Apropiat si Mijlociu, prin aceasta derulându-se un trafic intens de mărfuri care este favorizat si de existenta unei linii de ferry-boat si terminal RO-RO.Infrastructura de utilităţi

Utilităţile publice din regiune nu sunt dezvoltate corespunzător. Din datele disponibile la nivel regional si in fiecare dintre judeţele regiunii reiese ca exista disparităţi semnificative intre judeţele regiunii referitoare la dezvoltarea reţelei publice de gaz natural si alimentare cu apa calda si apa potabila.

Din datele statistice, se constata ca judeţul se situează pe locul V la nivel regional in ceea ce priveşte numărul localităţilor în care se distribuie gaze naturale (doar 6 localităţi din care 4 municipii şi oraşe). Energie termică se distribuie în 10 localităţi, din care 9 municipii ţi oraşe..

Alimentarea cu apă potabila în judeţ include 69 de localităţi din care 12 municipii şi oraşe. Judeţul ocupă primul loc la nivel regional şi naţional în ceea ce priveşte lungimea simpla a reţelei de distribuţie a apei potabile (2295 Km).

3.2.5. Agricultura şi silvicultura

19


Suprafaţa agricolă a regiunii (2332055 ha) reprezintă 15,85 % din suprafaţa agricolă a ţării, situând - se pe locul doi la nivel naţional, după regiunea Sud-Muntenia. Suprafaţa agricolă a regiunii reprezintă 65,23 % din suprafaţa totala a acesteia. Judeţul Constanţa deţine cea mai mare suprafaţă agricolă (564403 ha) dintre judeţele regiunii. De asemena, judeţul are cea mai mare pondere a suprafeţei agricole din totalul suprafeţei agricole regionale (24,2%)

Culturile agricole reprezintă o caracteristică principala a regiunii, aceasta ocupând locul 3 între regiunile ţării la producţia vegetală, după regiunile Nord Est şi Sud Muntenia. Judeţul Constanţa deţine locul 1 între judeţele regiunii în anul 2007 la producţia de grâu, secară, orz, ovăz, cartofi, floarea soarelui, ceapă, furaje.

Creşterea animalelor este bine reprezentată, regiunea ocupând locul 1 la producţia de carne de ovine şi locul trei la producţia de carne de porcine. Producţia de lână plasează regiunea pe poziţia a 5-a între regiuni. Judeţul Constanţa deţine locul 1 la nivel naţional în ceea ce priveţte producţia de carne de ovine şi locul 2 la producţia de lână.

Viticultura şi pomicultura. Regiunea se situează pe primul loc la suprafaţa viilor pe rod la nivel naţional, deţinând

43,34 % din suprafaţa viticola a tarii. Judeţul Constanţa se situează pe locul 2 între judeţele regiunii cu o suprafaţă a viilor pe rod de 67977 ha, după judeţul Vrancea. Centrul viticol cel mai important din judeţ este la Murfatlar.Producţia de caise şi piersici plasează regiunea pe primul loc între regiunile de dezvoltare. Judeţul Constanţa se plasează pe primul loc la nivel naţional în ceea ce priveşte producţia de caise, piersici şi cireşe

SilviculturaVolumul de lemn recoltat in anul 2007 in regiune era de1160,1 mii m³, reprezentând

doar 6,7% din volumul de materie lemnoasa exploatata la nivel naţional, regiunea situându-se pe ultimul loc între regiuni. Judeţul Constanţa se situiează pe penultimul loc între judeţele regiunii

3.2.6. Turismul

Înainte de 2007, am asistat la pătrunderea pe piaţă a unor mari lanţuri hoteliere de 4 şi 5 stele (Ramada, Four Seasons, K&K), alături de deja prezentele Hilton, Marriot, GoldenTulip. Acest fapt s-a datorat creşterii numărului investitorilor străini anterior debutului crizei economice. Astfel că în perioada 2007-2010, în România s-a constatat o dezvoltare de anvergură mică/medie a turismului de afaceri precum şi a turismului de evenimente.

Tendinţa este ca în viitor, odată cu îmbunătăţirea imaginii naţionale (prin aderarea la UE) dar şi a infrastructurii, România să reprezinte o opţiune viabilă în domeniu. In perioada 2002-2006 numărul unităţilor active din turism a crescut cu 26%, iar numărul mediu al salariaţilor a crescut cu 26%. La 31 iulie 2006 numărul unităţilor active din turism in regiune reprezenta 27,1 % din numărul unităţilor active din turism la nivel naţional, regiunea ocupând primul loc pe ţară. Indicele de utilizare a unităţilor turistice la nivel regional in anul 2006 era de 36,8%, peste media la nivel naţional (33,6%). Regiunea ocupa primul loc in ceea ce priveşte capacitatea de cazare (46,86% din valoarea totala la nivel naţional).

Turismul in regiune este diversificat, aici existând aproape toate tipurile de turism: turism de litoral, montan, de croaziera, cultural, de afaceri, turism ecologic, balnear, agroturism, de agrement, de week-end, pescuit sportiv si de vânătoare, practicarea sporturilor nautice.În regiune există 3 Parcuri Naţionale si Naturale, Rezervaţii ale Biosferei: Balta Mică a Brăilei, Delta Dunării şi Munţii Măcinului.

Turismul balnear a deţinut un loc important în rândul tipurilor de turism practicate în perioada 2007-2010, numărul total de turişti înregistrând o tendinţă ascendentă în pofida unor fluctuaţii negative în perioadele anterioare. Principalele probleme cu care se confruntă însă turismul balnear sunt investiţiile insuficiente în modernizarea capacităţilor de primire turistică şi a bazei de tratament precum şi percepţia că turismul balnear se adresează strict persoanelor cu probleme de sănătate. O parte importantă dintre turiştii ce sosesc în staţiunile balneare sunt

20


persoane retrase din activitatea profesională care beneficiază de bilete de tratament prin Casa Naţională de Pensii şi întrucât majoritatea structurilor de cazare cu capacităţi semnificative aparţin statului, investiţiile în modernizare au fost reduse - aceste structuri de cazare (împreună cu bazele lor de tratament) au rămas la clasificări de 1 şi 2 stele.

Cel mai bine reprezentat la nivel regional este turismul de pe litoralul Marii Negre, ce include 13 staţiuni cu 814 structuri de primire turistica. La nivelul anului 2006, peste 42% din capacitatea de cazare turistica a României, se regăseşte in staţiunile de pe litoralul Marii Negre.

Turismul litoral a cunoscut o serie de fluctuaţii, această situaţie având drept cauză principală existenţa unor alternative percepute de turişti ca fiind net superioare produselor autohtone în ţările vecine sau apropiate (Bulgaria, Grecia, Cipru). Deşi litoralul Mării Negre atrage cel mai mare număr anual de turişti şi posedă cea mai mare capacitate de cazare dintre zonele de interes turistic din România, principala problemă a produselor turistice oferite pe litoral sunt preţurile mari în comparaţie cu serviciile oferite, infrastructura turistică în general învechită şi administrarea defectuoasă a plajelor. Insuficienta exploatare a potenţialului oferit de Litoralul Mării Negre, a făcut ca majoritatea covârşitoare a turiştilor care au venit aici să fie români. O altă problemă a zonei litorale o constituie sezonalitatea accentuată, faptul că durata sezonului estival este prea scurtă, motiv pentru care sunt necesare soluţii de prelungire a acestuia, prin oferte atractive. Ideal ar fi ca un număr cât mai mare de unităţi de cazare, alimentaţie sau de agrement de pe litoral să rămână deschise pe tot parcursul anului. Este evident însă că doar unele dintre acestea vor reuşi o asemenea „performanţă”. Prelungirea sezonului turistic pe litoral se poate realiza nu doar ţinând deschise hotelurile şi celelalte spaţii de găzduire şi alimentaţie în extrasezon, ci oferind motivaţii pentru ca turiştii să vină aici indiferent de anotimp. Printre aceste motivaţii sugerate se pot avea în vedere diverse oferte ale turismului de sănătate, de repunere în formă ori de stare de bine sau chiar oferte ale turismului de afaceri.

Nu aceeaşi dezvoltare a avut-o turismul oenologic, în ciuda faptului că în perioada luată în consideraţie, au existat o serie întreagă de programe guvernamentale care vizau implementarea unei infrastructuri turistice adecvate câtorva circuite menite să pună în valoare podgoriile renumite din România. La nivelul anului 2007, România deţinea o suprafaţă de aproximativ 243 mii ha de viţă de vie. Plantaţiile pentru struguri de vin ocupau 82% din suprafaţa viticolă totală, iar producţia de vinuri s-a situat la nivelul a 5-6 milioane hl anual. Potrivit Patronatului Naţional al Viei şi Vinului, piaţa locală era împărţită în 2007 între Murfatlar, cu o cotă de piaţă în volum de 30%, Cotnari (18,7%), Jidvei (17%) şi Vincon (10%). Principalii amatori de turism vini-viticol din România, aşa cum arată statisticile pentru intervalul 2007-2010, au fost străinii, în vreme ce foarte puţini români au ales să includă şi o degustare de vin în agenda lor de vacanţă.

Evoluţia numărului structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică pe tipuri de structuriîn perioada 2007-2010

TIP DE STRUCTURĂ 2007 2008 2009 2010Staţiuni balneare 372 382 377 386Staţiuni din zona litorală, exclusiv oraşul Constanţa

932 934 946 1014

Staţiuni din zona montană 978 1010 1052 1038Zona Delta Dunării, inclusiv oraşul Tulcea 101 103 141 127Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ, exclusiv Tulcea

836 880 980 1063

Alte localităţi şi trasee turistice 1475 1531 1599 1594TOTAL 4694 4840 5095 5222

Deşi regiunea are un potenţial turistic unic comparativ cu alte regiuni din România, unităţile turistice nu sunt aliniate la standarde moderne (din punct de vedere al calităţii

21


serviciilor, capabilităţii organizaţionale, dotarea cu resurse, infrastructura), fapt ce a determinat o scădere a numărului de turişti romani si străini de la an la an.

Direcţii şi acţiuni prevăzute prinMasterplanul pentru Dezvoltarea Turismului 2007-2026

Direcţie AcţiuneTurism intern Programe cu caracter social: “Litoralul pentru toţi“, “1 Mai la mare“, “Sănătate

pentru toţi”, “O săptămână de refacere în staţiunile balneare” sau “Vacanţa la ţară”

Simboluri - “Croaziere pe Dunăre“ – ce vizează îmbunătăţirea infrastructurii şi amenajării urbanistice în porturile dunărene în care acostează vase cu turişti străini şi introducerea în program a noi porturi, respectiv identificarea atracţiilor turistice din localităţile portuare şi din vecinătatea acestora (muzee, biserici, mânăstiri, parcuri şi rezervaţii naturale) şi amenajarea de spaţii comerciale pentru vânzarea de produse de artizanat. De remarcat că acest program a scos la lumină problemele legate de infrastructura portuară, de birocraţia şi legislaţia prea complicată, de lipsa amenajării obiectivelor turistice din oraşele-porturi, dar şi a hotelurilor, restaurantelor cu specific românesc şi a magazinelor cu obiecte tradiţionale. - “România - ţara Vinurilor“ – urmăreşte sprijinirea dezvoltării de produse turistice cu specific oenologic, care să fructifice potenţialul considerabil al segmentului, determinat de tradiţia în cultivarea viţei de vie şi producerii vinului în podgorii renumite.Programul “Steagul Albastru - Blue Flag“ – vizează dezvoltarea turismului de litoral şi protecţia mediului natural în zonele respective. În acelaşi timp, programul urmăreşte ca plajele de pe litoral să se încadreze în normele adoptate de Uniunea Europeană, dar şi extinderea sezonului estival prin iniţierea unor oferte speciale pentru perioada septembrie-octombrie. Atribuirea simbolului se face în funcţie de îndeplinirea a 27 de criterii referitoare la calitatea apei, echiparea şi curăţenia plajei, informarea publicului, etc.-Programul “Infoturism“ - vizează dezvoltarea de centre de informare turistică capabile să prezinte oferta naţională şi locală în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ, în localităţile şi staţiunile turistice importante, precum şi în punctele principale de frontieră;-Programul de creştere a calităţii serviciilor turistice hoteliere “Marca Q”- este un program similar derulat şi în Spania, Franţa, Elveţia care va introduce un sistem eficace de atragere a sectorului privat pentru atingerea unui standard de calitate. Acest program va avea ca efect îmbunătăţirea sensibilă a calităţii serviciilor turistice şi implicit creşterea competitivităţii ofertei româneşti în străinătate. De asemenea, se urmăreşte crearea unei culturi a calităţii în turism care, pe termen lung, va avea consecinţe favorabile asupra acestui domeniu de activitate.

Sprijinirea pregătirii profesionale de specialitate în sectorul ospitalităţii

Crearea unei reţele de Institute de Pregătire în Sectorul Ospitalităţii în parteneriat cu şcolile hoteliere europene.

Analiza, restructurarea şi îmbunătăţirea

Revizuirea şi actualizarea structurii cursurilor organizate de institutele specializate de pregătire existente;Elaborarea de standarde ocupaţionale actualizate (Expert în educaţie turistică);

22


educaţiei şi pregătirii profesionale instituţionalizate în turism

Elaborarea de standarde de pregătire actualizate europene în turism;

Integrarea educaţiei turistice în curricula din şcolile generale şi gimnaziale

Lansarea programului “Urmează o carieră în sectorul ospitalităţii şi turismului”;

Perspectivele de evoluţie a cererii turistice din prezent până în 2020 vizează:

o serie de tendinţe paradoxale, spre exemplu, interesul pentru un turism de masă, dar complet personalizat;

sejururile “à la carte” sau tematice: servicii de module pregătite şi concepute în mod individual

noi segmente care prind contur: “turismul de lux” şi “chilipirul”; cereri crescute pentru: turismul urban, turismul de repunere în formă/sănătate, croaziere,

turismul verde/ecoturismul etc.; necesitatea unor servicii turistice personalizate şi disponibile 24h/24; interesul pentru un turism mai “responsabil” născut din nevoia de consolidare a

valorilor etice.

Toate aceste perspective de evoluţie nu pot fi gândite decât într-o strânsă legătură cu adaptarea produselor turistice şi cu creşterea calităţii profesionale a resursei umane care deserveşte domeniul turism şi alimentaţie.

3.2.7. Dezvoltare durabilă

Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor şi metodelor de dezvoltare socio-economică, al căror fundament îl reprezintă în primul rând asigurarea unui echilibru între aceste sisteme socio-economice şi elementele capitalului natural.

23


Dezvoltarea durabilă înţeleasă ca „o dezvoltare care satisface nevoile generaţiei actuale fără a compromite şansele viitoarelor generaţii de a-şi satisface propriile nevoi” (Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare, 1985) reprezintă rezultatul unei abordări integrate a factorilor politici şi decizionali în care protecţia mediului şi creşterea economică pe termen lung sunt considerate complementare şi reciproc dependente.

Dezvoltarea durabilă a devenit un obiectiv politic al Uniunii Europene începând cu anul 1997, prin includerea sa în Tratatul de la Maastricht. În anul 2001, Consiliul European de la Goteborg a adoptat Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene, căreia i-a fost adăugată o dimensiune externă la Barcelona, în anul 2002. În anul 2005, Comisia Europeană a demarat un proces de revizuire a Strategiei, publicând, în luna februarie, o evaluare critică a progreselor înregistrate după 2001, care punctează şi o serie de direcţii de acţiune de urmat în continuare

Ca rezultat al acestui proces, Consiliul UE a adoptat, la 9 iunie 2006, Strategia de Dezvoltare Durabilă reînnoită pentru o Europă extinsă. Documentul este conceput într-o viziune strategică unitară şi coerentă, având ca obiectiv general îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii pentru generaţiile prezente şi viitoare prin crearea unor comunităţi sustenabile, capabile să gestioneze şi să folosească resursele în mod eficient şi să valorifice potenţialul de inovare ecologică şi socială al economiei în vederea asigurării prosperităţii, protecţiei mediului şi coeziunii sociale.

În acest context, Guvernul României, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Programul Naţiunilor Unite prin Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă au elaborat : “Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013 – 2020 - 2030”3, aprobată în şedinţă de guvern în noiembrie, 2008. Obiectivele strategice vizate sunt:

Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile în ansamblul programelor şi politicilor publice ale României, ca stat membru al UE.

Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile.

Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al ţărilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile

În cadrul Strategiei este analizată situaţia actuală a sistemului socio-economic şi capitalului natural al României cu o serie de concluzii dintre care, în rândurile mai jos, sunt selectate câteva.

1. Capitalul natural Dezvoltarea economică a României continuă să urmeze o cale nesustenabilă. Capacitatea de suport a capitalului natural este depăşită, iar decalajul tinde să se mărească în măsura în care o seamă de programe sectoriale urmăresc obiective contradictorii si pot intra în conflict cu preceptele dezvoltării durabile, generând efecte negative asupra structurii şi capacităţii de suport ale capitalului natural.

2. Capitalul antropic În industrie este de reţinut faptul ca unele sectoare (textile, încălţăminte, mobilă, echipamente electrice) au cunoscut ajustări structurale mai profunde, devenite posibile datorită privatizării lor rapide, reuşind să ajungă la un nivel rezonabil de profitabilitate. Până recent, trendurile investiţionale în industrie s-au orientat preponderent spre sectoarele de joasă tehnologie, energo-intensive şi cu un aport mai mare de forţă de muncă slab şi mediu calificată, generatoare de valoare adăugată modestă. România rămâne şi în prezent un utilizator ineficient de energie produsă cu costuri ridicate datorate pierderilor mari (circa 30-35%) la centralele ce utilizează combustibili fosili şi

3 http://strategia.ncsd.ro/ 24

http://strategia.ncsd.ro/%20%20


randamentului scăzut la utilizare (în special la încălzirea locuinţelor), situându-se în continuare pe ultimul loc în Uniunea Europeană la acest indicator În domeniul transporturilor, evoluţiile recente din România confirmă tendinţele generale din Uniunea Europeană, considerate a fi alarmante, privind creşterea ponderii transportului rutier în parcursul mărfurilor şi al parcursul pasagerilor.Starea precară a infrastructurii rutiere (numai circa 228 km de autostrăzi şi 21,5 mii km de drumuri naţionale şi locale modernizate din totalul de circa 80 mii km în 2006) şi densitatea scăzută a drumurilor publice (33,5 kilometri la 100 km pătraţi în 2005 faţă de media UE-25 de 110,1 kilometri la 100 km pătraţi în 2003) conduc la sporirea distanţei şi timpului de parcurs, la consumuri excesive de carburanţi, cu efecte nocive asupra mediului, şi la un număr mare de accidente rutiere (743 morţi la 1 milion călători), cu mult peste media UE (239). Valoarea adăugată obţinută din activităţile de transport s-a realizat integral pe seama consumului suplimentar de resurse, ceea ce contravine principiului dezvoltării durabile. Agricultura României se află încă într-o situaţie de declin determinată de fragmentarea excesivă a proprietăţii (gospodăriile de subzistenţă fiind predominante), dotarea slabă cu maşini şi utilaje, situaţia precară a infrastructurii rurale, folosirea redusă a îngrăşămintelor chimice sau naturale şi a pesticidelor, reducerea dramatică a suprafeţelor irigate, degradarea solului, deficitul cronic de resurse de finanţare, lipsa unui sistem funcţional de credit agricol. Datorită carenţelor persistente în gestionarea fondului forestier s-a redus considerabil suprafaţa pădurilor naturale, virgine şi cvasi-virgine, în special la speciile forestiere valoroase, circa 40% din păduri au fost destructurate sub raport ecologic.Din punctul de vedere al infrastructurii de bază România se situează încă mult sub media Uniunii Europene şi are de recuperat rămâneri în urmă importante la majoritatea indicatorilor principali (alimentarea cu apă potabilă, tratarea apelor uzate/reziduale, eliminarea deşeurilor,etc.)

3.3. CONCLUZII DIN ANALIZA PROFILULUI ECONOMIC AL JUDEŢULUI

IMPLICAŢII PENTRU Î.P.T.

Agricultura deţine o pondere mică din VAB regională (18,3% din VAB în 2010). Valoarea producţiei agricole plasează judeţul pe locul 3 între judeţele regiunii. Culturile agricole reprezintă o caracteristică principală a judeţului. În 2009 judeţul deţinea 11099 ha de vie cu rod, 12,7% din suprafaţa totală funciară a judeţului.

Industria are o importantă pondere în VAB judeţean (41,3% în 2010), practic judeţul Constanţa fiind primul dintre judeţele regiunii. Ponderea industriei la formarea VAB regionale a înregistrat o creştere în ultimii ani. Ponderea numărului de firme active a înregistrat de asemenea creşetri în ultimii ani. Caracteristicile industriei judeţului sunt:

Industrie concentrată în marile centre urbane şi foarte puţin prezentă în mediul rural Industria construcţiilor navale reprezentă de 2 dintre cele mai mari şantiere navale din ţară:

Constanţa şi Mangalia

Comertul cu ridicata si cu amanuntul, repararea autovehiculelor si motocicletelor; transport si depozitare; hoteluri si restaurante deţine cea mai mare pondere din VAB judeţean (47,4% în 2010) şi a fost în creştere continuă în perioada 2005- 2009. De asemenea, cel mai mare număr de firme active şi cele mai mari investiţii brute se înregistrează în sfera serviciilor. IMM-urile din domeniul serviciilor au cunoscut o creştere a numărului de firme active şi de personal angajat. Acesta a înregistrat creşteri ale ponderii în VAB judeţean.

În sectorul transporturilor, judeţul este caracterizat de o importantă infrastructură a transportului feroviar, terestru, maritim şi fluvial, în dezvoltare prin finalizarea autostrăzii Bucureşti –Constanţa.

25


Construcţiile au înregistrat dinamică pozitivă pe perioada 2003 – 2009. Ponderea construcţiilor este în 2009 superioară mediei naţionale (la nivel judeţean aportul construcţiilor este în 2009 de 46,6% la formarea VAB regional). Starea infrastructurii de transport şi utilităţi a judeţului şi regiunii arată că pentru acest sector există mari oportunităţi de dezvoltare. În prezent, se constată o stagnare a acestui domeniu.

Informatii si comunicatii deţin o pondere de 38,9 % în 2010 astfel judetul Constanta se clasează pe primul loc din Regiunea de Sud – Est.

Intermedieri financiare si asigurari - în 2009 judetul Constanţa a înregistrat o pondere de 36,3 %, fiind pe primul loc la această categorie din judeţele regiunii. În prezent se constată o stagnare a acestui domeniu.

Tranzactii imobiliare deţin o pondere de 25,7 % în 2009 astfel judetul Constanta se clasează pe primul loc din Regiunea de Sud – Est. În prezent, se constată o stagnare sau chiar o descreştere a acestui domeniu.

Activitati profesionale, stiintifice si tehnice; activitati administrative si activitati de servicii suport s-a înregistrat în 2009 o pondere de 36,6 % VAB primul loc dintre judetele regiunii de sud-est.

Administratie publica si aparare, asigurari sociale din sistemul public; invatamant, sanatate si asistenta sociala deţine o pondere de 27,2% din VAB .

Activitati culturale si spectacole; reparatii de produse uz casnic si alte servicii ponderea la acest capitol este de 42,4% din VAB.

Implicaţiile pentru ÎPT

Adaptarea ofertei de formare profesională iniţială la tendinţele de dezvoltare economică.Din analiza profilului economic al judeţului se poate aprecia că domeniile de formare profesională iniţială prioritare sunt: comerţ, turism şi alimentaţie, construcţii, mecanica prin calificări ce se adresează industriei navale, hotelurilor, obiectivelor turistice şi comerciale. Prioritizarea acestora şi ponderile recomandate pentru fiecare domeniu trebuie să ţină cont de previziunile privind ocuparea (vezi capitolul Piaţa muncii).

Orientările actuale ale educaţiei şi formării profesionale impun o informare permanentă a elevilor şi părinţilor precum şi a membrilor comunităţilor locale cu privire la necesitatea, încurajarea şi impulsionarea formării pe tot parcursul vieţii, în contextul creşterii mobilităţii forţei de muncă dar şi a versatilităţii acesteia.

Adaptarea conţinuturilor învăţării la schimbările tehnologice şi organizaţionale produse de investiţiile străine şi la cerinţele specifice ale IMM-urilor

Principalele direcţii de acţiune sunt: Adaptări ale curriculum-ului în dezvoltare locală realizate în parteneriat cu agenţii

economici Dezvoltarea parteneriatului cu agenţii economici pentru asigurarea condiţiilor de

desfăşurare a instruirii practice şi dezvoltarea formării continue a cadrelor didactice prin stagii la agenţi economici

Asigurarea îndeplinirii standardelor de pregătire profesională prin implementarea sistemului de asigurare a calităţii în educaţie şi formare profesională

Asigurarea unei pregătiri de bază largi cu competenţe tehnice generale solide Promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi

26


4. PIAŢA MUNCII

În acest capitolul se urmăreşte determinarea cererii previzionate a pieţei muncii la orizontul anului 2013 în scopul furnizării către sistemul IPT a informaţiilor necesare pentru anticiparea nevoilor de formare profesională. În acest scop sunt utilizate informaţiile furnizate de analiza unui set de indicatori statistici ai pieţei muncii din surse statistice oficiale şi din surse administrative pentru evidenţierea tendinţelor alături de informaţiile furnizate de studii previzionale privind piaţa muncii.

În analiza pieţei muncii sunt folosite două serii de date statistice: Balanţa forţei de muncă (BFM) şi Ancheta privind forţa de muncă în gospodării (AMIGO). Valorile indicatorilor statistici din cele două serii de date nu sunt identice datorită metodelor de calcul şi a metodologilor diferite. Utilizarea în analiza pieţei muncii a ambelor serii este justificată de nivelul diferit al informaţiilor. Astfel, BFM permite compararea datelor la nivel regional şi judeţean iar AMIGO permite compararea datelor între regiuni şi cu statistica europeană.

4.1. INDICATORI STATISTICI AI PIEŢEI MUNCII

4.1.1 Participarea la forţa de muncă

Populaţia activă din judeţul Constanţa număra, în 2009, 315,9 mii persoane, respectiv 28,6% din populaţia activă a regiunii(vezi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII PRAI SE).

Structura populaţiei active în 2009 arată că ponderea populaţiei active de sex masculin este superioară celei de sex feminin cu peste 14,5% iar pe regiune, ponderea populaţiei active din mediul rural este cu 14% sub ponderea populaţiei active din mediul urban. (vezi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII PRAI SE)

Din punct de vedere al evoluţiei, în perioada 2002-2008, la nivelul judeţului, s-a înregistrat o crestere a populaţiei active, insa in 2009, aceasta a scazut cu 2,7% raportata la 2008. Pe medii rezidenţiale situaţia arată o creştere a populaţiei active din mediul urban şi o scădere a populaţiei active din mediul rural. (vezi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII )

Populaţia ocupată civila din judeţul Constanţa număra în 2009 aproximativ 295,7 mii persoane ceea ce reprezenta 29,2% din populaţia ocupată a Regiunii Sud-Est. De-a lungul perioadei analizate, populaţia ocupată a cunoscut evoluţii oscilante de la un an la altul. (vezi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII )

Populaţia ocupată civila de sex masculin este preponderentă faţă de cea feminină (diferenţa de 47,3 mii persoane în 2009).

27


Pe medii rezidenţiale, în anul 2009, populaţia ocupată din mediul urban reprezenta 56% din totalul populaţiei ocupate la nivelul regiunii.

Evoluţia populaţiei ocupate civila in Regiunea de sud-est, pentru perioada 2007 – 2008 arată o crestere, in 2009 inregistrand o scadere. În anul 2009 scaderea faţă de 2008 a fost de 9 mii persoane.

Populaţia ocupată din mediul urban a înregistrat o creştere, în timp ce populaţia ocupată din mediul rural a înregistrat o scădere.

Pe sexe, evoluţia populaţiei ocupate a înregistrat o uşoară creştere a populaţiei masculine în timp ce cea feminină a înregistrat o scădere.

În ceea ce priveşte structura populaţiei ocupate după nivelul de instruire, se constată că în perioada 2006-2007 s-a produs o scădere a nivelului de instruire a populaţiei ocupate întrucât au crescut ponderile populaţiei ocupate cu nivel scăzut (cu aprox. 0,9%) şi au scăzut ponderile populaţiei ocupate cu nivel mediu şi superior.

Numărul şomerilor (BIM) din judeţul Constanţa se ridica la sfarsitul anului 2009 la 20.198 persoane.

Situaţia şomajului pe sexe arată că, în anul 2009, din totalul şomerilor, aprox. 53,9% sunt de sex feminin . (vezi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII )

Din punct de vedere al distribuţiei şomerilor pe medii de rezidenţă , se constată că, în anul 2009 , majoritatea şomerilor sunt în mediul urban.

Din punct de vedere al evoluţiei şomajului în perioada 2002-2009 se constată că, desi in 2008 numarul somerilor a fost mai scazut ca in 2007, in 2009 s-a dublat, raportat la 2008, ajungand sa depaseasca numarul somerilor inregistrati in 2003.

Pe sexe s-a manifestat aceiasi tendinta în perioada 2002-2009. Numărul şomerilor a crescut mult in 2009, atât pentru sexul masculin cât şi pentru cel feminin. De remarcat ca, pentru prima data in 2009, numarul de someri pe sexe este aproape egal. În mediul urban crestere numărului de şomeri a fost mai accentuată în perioada 2008-2009 (de aproape 2,17 ori) in timp ce în mediul rural evoluţia a fost fluctuantă 2002-2008 si a avut o crestere de 2 ori in 2009 fata de 2008.

Rata de activitate şi rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) au crescut uşor în anul 2008 faţă de anul 2007, inregistrand insa in 2009 o scadere, apropiata de nivelul anului 2007. Rata de activitate în 2009 este 63,8%, faţă de 64,9% în 2008. Rata de ocupare în 2008 a fost de 63,3%, cea mai mare rată din perioada analizată şi superioară ratei din 2009 cu peste 3 puncte procentuale. Persistă decalajul pe sexe în ceea ce priveşte ratele de activitate şi ratele de ocupare, semnificativ mai reduse pentru populaţia feminină. De asemenea, se menţin decalajele între mediul rural şi mediul urban privind ratele de activitate şi ratele de ocupare, mai reduse pentru mediul rural.

În cazul tinerilor (15-24 ani), rata de activitate şi rata de ocupare sunt mai reduse faţă de valorile pentru totalul populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani), insa sunt în crestere. Se menţin pe toată perioada analizată, între anii 2002 şi 2009, decalaje semnificative între populaţia feminină şi cea masculină şi între mediul urban şi cel rural privind ratele de activitate şi ocupare, în defavoarea populaţiei feminine şi a mediului rural.

Se înregistrează un decalaj semnificativ al ratei de ocupare faţă de ţinta UE pentru 2010. Astfel, rata de ocupare judeţul Constanţa, în 2009 s-a apropiat la un punct procentual de media naţională şi se plaseaza cu 5 puncte procentuale sub de media europeană (UE-27).

Şomajul (BIM) 4 în anul 2009

Rata şomajului la nivelul judeţului la finele anului 2009 a fost de 6,4%, mentinandu-se insa mai scăzută decât la nivel naţional (7.8%);

4 Biroul Internaţional al Muncii. Ratele de şomaj sunt calculate ca procent din populaţia activă din grupa de vârsta respectivă.

28


Rata şomajului la nivelul judetului mai ridicată în mediul urban faţă de mediul rural Şomajul mai mare în cazul barbatilor;

4.1.2. Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regionalStructura după nivelul de instruire, în anul 2009, a populaţiei ocupate la nivelul

Regiunii Sud Est arată că 26,5% din totalul populaţiei ocupate are nivel de instruire scăzut (nivel gimnazial, primar sau fără şcoală absolvită) în scadere faţă de 2007 (28,5%) şi 12% are nivel superior de instruire, pondere în crestere faţă de 2007 (10,3%) (vezi tabelul 4.3.).

Se remarcă, de asemenea, faptul că în rândul populaţiei feminine doar 14,88% are nivel de instruire profesional, comparativ cu 31,94% din populaţia masculină.

Evoluţia structurii populaţiei ocupate după nivelul de instruire în perioada 2002- 2009 evidenţiază creşterea ponderii populaţiei cu nivel superior şi mediu (postliceal, liceal, profesional) şi scăderea ponderii populaţiei cu nivel scăzut.

Structura pe sexe, în anul 2009 indică faptul că populaţia feminină cu nivel mediu de instruire are o pondere cu 7,9% mai mică decât populaţia masculină. Pentru nivelul superior populaţia feminină deţine o pondere mai mare decât cea masculină cu peste 6 puncte procentuale. De remarcat este faptul că la nivelul scăzut de instruire populaţia feminină deţine o pondere de 27,67%, cu 2 puncte procentuale mai mult decât populaţia masculină (vezi figura 4.1. şi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII – foaia 3a) . Structura pe medii rezidenţiale indică disparităţi majore(vezi figura 4.1. şi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII – foaia 3a). Astfel, în mediul rural aproximativ jumătate din populaţia ocupată (47,3%) are nivel scăzut de instruire faţă de numai 10,1% în mediul urban. Se remarcă faptul că ponderea populaţiei din mediul rural cu nivel scăzut de instruire a scazut în 2009 faţă de 2007 (50,3%) Populaţia ocupată din mediul rural cu nivel superior de instruire (2,5%) este de aproape 8 ori mai puţin numeroasă decât cea din mediul urban cu acelaşi nivel de instruire (19,4%). Ponderea populaţia ocupată cu nivel mediu de instruire din mediul rural a crescut de la 47,4% în 2007, la 50% în 2009. În anul 2009 decalajul dintre ponderea populaţiei ocupate cu nivel mediu de instruire din mediul rural şi cea din mediul urban este de 20 puncte procentuale, în scadere faţă de 2007 (25 procente)

4.1.3. Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei Datele anuale furnizate de INS, pe baza rezultatelor din Balanţa forţei de munca (BFM)

permit analiza comparativă la nivel regional şi judeţean a evoluţiei în timp a structurii populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei naţionale.

La nivelul judeţului, se constată, pentru perioada 2007- 2009, mentinerea numărului şi ponderii populaţiei ocupate în agricultură si scaderea in 2009 fata de 2008 a numărului şi ponderilor populaţiei ocupate în industrie, servicii şi în construcţii (vezi figurile 4.3., 4.4. şi Anexele 3a-3d PIATA MUNCII – foaia 3d).

In comparatie cu perioada 2002-2007 cand populaţia ocupată a crescut atât în cifre absolute cât şi ca pondere în toate activităţile din cadrul sectorului servicii, in 2009 s-au inregistrat scaderi pe aproape intrega panoplia de servicii. (Anexele 3a-3d PIATA MUNCII – foaia 3d). Scaderi semnificative s-au inregistrat, paradoxal, in sectorul hoteluri si restaurante, 7,7 mii persoane in 2009, fata de 10,5 in anii 2008-2009. Alte scaderi in sectorul servicii, in anul 2009, s-au manifestat in comert, sanatate si asistenta sociala si transport. In acelasi sector s-au inregistrat si cresteri, nu foarte semnificative, in administratie publica si aparare, tranzactii imobiliare si in zona activitatilor culturale.

29


Cele mai importante scăderi ale populaţiei ocupate civile au fost înregistrate, în perioada 2007-2009, in industrie, de la 60,3 mii persoane in 2007 si 2008, la 54,9 mii in 2009, remarcandu-se cea mai accentuata scadere in industria prelucratoare.

Figura 4.3

Populaţia ocupată civilă pe activităţi- Jud. Constanta, evoluţia 2002-2009-

0

2040

60

80100

120

140160

180

Agricultură,silvicultură, pescuit

Industrie Construcţii Servicii

Mii pers.

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2008 Rev.2 2009 Rev.2

Fig.4.4

Structura populaţiei ocupate civile, pe activităţi- Jud. Constanta, evoluţia 2002-2009 -

17.9

50.6

50.7

20.4

19.5

11.6

48.5

20.4

11.6

48.5

18.6

11.3

48.8

29.1

18.1

8.0

44.9

27.5

17.7

7.9

46.9

24.5

18.1

8.7

48.7

24.5

17.8

8.3

49.4

22.3

9.2

21.4

18.0

9.9

19.5

21.3

0

10

20

30

40

50

60

70

Agricultură,silvicultură, pescuit

Industrie Construcţii Servicii

%

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2008 Rev.2 2009 Rev.2

30


Comparativ cu structura ocupării civile la nivel regional, sunt mai bine reprezentate transportul, construcţiile, serviciile, în timp ce agricultura si industria prelucratoare sunt sub nivelul regional .

4.1.4. Numărul mediu al muncitorilor pe activităţi ale economiei naţionale Evoluţia numărului mediu al muncitorilor şi a ponderii acestora pe activităţi ale economiei

naţionale oferă informaţii privind tendinţele de ocupare pentru persoanele cu nivel de calificare 1 şi 2 (vezi Anexa 5c . Numărul mediu al muncitorilor ).

La nivelul judeţului se constată că în perioada 2005-2007 numărul total al muncitorilor a crescut cu peste 2900 persoane. Pe activităţi economice se constată creşteri în construcţii (creştere cu aproape 2143 persoane), tranzacţii imobiliare si alte servicii (creştere cu 3123 persoane), hoteluri si restaurante- cu 500 persoane. Activităţile economice care au înregistrat cele mai mari diminuări ale numărului de muncitori în perioada analizată sunt: agricultura (diminuare cu 400 persoane), comerţul (diminuare cu aproape 1300 de persoane), transport şi depozitare (diminuare cu 3000 persoane) .

Sub aspectul evoluţiei structurii muncitorilor pe activităţi ale economiei se constată, la nivelul judeţului, că au crescut ponderile ponderile muncitorilor din industrie, construcţii, hoteluri si restaurante şi tranzacţii imobiliare, restul activităţilor economiei înregistrând scăderi ale ponderilor în perioada analizată.

Situaţiile mai sus menţionate arată evoluţii pozitive ale cererii de forţă de muncă cu nivel de calificare 1 şi 2 pentru activităţi din construcţii, hoteluri si restaurante şi tranzacţii imobiliare. Cu toate acestea structura muncitorilor este dominată de industrie, ponderea în 2007 a muncitorilor din industrie fiind de 29,4%, urmată de comerţ cu o pondere de 16% , de transport 14% si construcţii cu 13,2% .

4.2. INFORMAŢII PARŢIALE

4.2.1. Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM

Datele furnizate de AJOFM din regiune cu privire la evoluţia locurilor de muncă vacante, respectiv a numărului de şomeri înregistraţi, dintre care distinct pentru şomerii proveniţi din rândul absolvenţilor, sunt prezentate în Anexa 5 – Şomaj – Locuri de muncă vacante.

În conformitate cu scopurile analize, au fost selectate din baza de date a AJOFM acele grupe de ocupaţii/ocupaţii din COR (Clasificarea Ocupaţiilor din România) considerate relevante pentru regiune în raport cu calificările din nomenclatorul de pregătire prin învăţământul profesional şi tehnic. Pentru învăţământul superior, au fost selectate majoritatea grupelor de ocupaţii din grupa majoră 2 din COR. Pe structura COR s-a mers până la nivelul de detaliere (grupa minoră/grupă de bază/ocupaţie) minim necesar pentru departajarea în funcţie de domeniul de pregătire/profilul relevant. Pentru comparaţie, a fost analizată şi evoluţia pentru ocupaţiile din categoria muncitorilor necalificaţi (grupa majoră 9)

Analizele şi concluziile care urmează trebuiesc privite sub rezerva următoarelor limite metodologice:

- locurile de muncă vacante înregistrate la AJOFM nu reflectă decât o parte din piaţa muncii (în ciuda obligaţilor legale, nu toate locurile vacante sunt anunţate de angajatori; în general, gradul de cuprindere în evidenţele AJOFM scade cu cât creşte nivelul de calificare şi gradul de specializare a acestora)

31


- posibile înregistrări multiple ale aceloraşi posturi (anunţuri de locuri vacante repetate în cazul neocupării)

- informaţii incomplete generate de dificultăţile de utilizare a bazelor de date de care dispun AJOFM

- dificultăţile de corelare între nomenclatoarele din învăţământ şi COR- la momentul analizei nu au fost disponibile informaţii privind numărul anual de

absolvenţi pe domenii şi calificări pentru a evalua raportul absolvenţi şomeri / absolvenţi pe ocupaţiile aferente

- datele analizate nu iau în considerare durata medie a şomajului pe ocupaţiile respective şi nici rata de ocupare a locurilor de muncă vacante.

In urma unei analize a statisticilor privind ratele locurilor de munca vacante din Regiunea Sud-Est se constata, la nivelul anului 2009, urmatoarea ierarhizare :

- pe primele locuri sunt sănătatea si asistenţa socială (1,97%); administraţia publică (1,67%); intermedieri financiare si asigurări (0,88%); agricultura (0,82%)

- pe ultimile locuri se situeaza informatii si comunicatii (0,30%); comert(0,20%); transport si depozitare (0,17%); invatamant (0,05%)

4.2.1.1. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul profesional şi tehnic liceal tehnologic

În tabelul 4.3. sunt prezentate sintetic tendinţele privind locurile de muncă vacante, şomerii înregistraţi, şomeri absolvenţi precum şi ocupaţiile şi grupele de ocupaţii relevante prin numărul de locuri de muncă vacante. Detaliat, datele sunt prezentate în anexa 5.

Tabelul 4.3.Domeniul de

pregătire - ruta prog.

Tendinţă locuri muncă vacante

Tendinţă şomeri Diferenţă locuri vacante-şomeri

Constanta(2010)

Tendinţă şomeri absolvenţi

Ponderea şomerilor absolvenţi din total

şomeri în 2010

Ocupaţii / grupe de ocupaţii relevante

(prin nr. de locuri de muncă vacante în cadrul domeniului)

Agricultură şi Silvicultură

↓ Regiune↓CT 13

↓ Regiune↓ CT 179

(-) Regiune(-)CT 166

↑ Ocupaţii cu locuri de muncă ↑, şomaj ↓, excedent locuri de (+): Nu sunt

Silvicultură ↑ Regiune, ↑ CT 13


(+) Regiune(-) CT 30

Nu sunt Ocupaţii cu locuri de muncă ↑, şomaj ↓, excedent locuri de (+): . Nu sunt

Construcţii, instalaţii şi lucr. publice

↑ Regiune, ↑CT 406


(+) Regiune (-) CT 353

↓ Ocupaţii cu excedent semnificativ de locuri muncă:- Zidari - Constructori în beton armat şi asimilaţi - Dulgheri - Parchetari, linolişti, mozaicari si faianţari - Montatori de izolaţii termice - Instalatori si montatori de ţevi - zugravi, tapetari, lăcuitori si vopsitori

Turism şi alimentaţie

↓ Regiune, ↓ CT 531

↓ Regiune↑ CT 2352

(+) Regiune (-) CT 1821

Nu Sunt Ocupaţii cu excedent semnificativ de locuri muncă:Ospătari şi barmani Bucătari Brutari, Patiseri, Cofetari

Comerţ ↓ Regiune, ↑ CT, 241

↓ Regiune ↑ CT, 1686

(+) Regiune (-) CT 1445

↓ Ocupaţii cu excedent semnificativ de locuri muncă:Vânzători

Mecanică ↑ Regiune↓ CT 315


(+) Regiune(-) CT 1967

↓ Ocupaţii cu excedent semnificativ de locuri de muncă (+): - Sudori şi debitori autogeni

Electromecanică ↑ Regiune ↓ Regiune (+) Regiune ↓ Ocupaţii cu excedent 32


↓ CT 55 ↓ CT 107 (-) CT 52 semnificativ de locuri muncă:electromecanici montatori si reparatori de aparate

Electronică şi automatizări

↑ Regiune↓ CT 0



↓ Regiune Ocupaţii cu excedent semnificativ de locuri muncă:

Chimie industrială ↑ Regiune↓ CT 1

↑ Regiune↑ CT 78

(-) Regiune (-) CT 77

Valori nesemnificative

Materiale de construcţii

↑ Regiune↑ CT 8

↑ Regiune↓ CT 2

(-) Regiune(+) CT 6

Valori nesemnificative

Electric ↑ Regiune,↓ CT 40

↓ Regiune, ↑ CT 358

(+) Regiune,(-) CT 318

↓ Ocupaţii cu excedent de locuri muncă: - electricieni in construcţii

Industrie alimentara ↓ Regiune ↑ CT 59

↓ Regiune ↑ CT 242

(-)Regiune, (-) CT 183

↓ Ocupaţii cu excedent de locuri muncă: - măcelari si alţi lucrători in prelucrarea cărnii

Fabricarea produselor din lemn



(+) Regiune, (-) CT 259

↓ Regiune Ocupaţii cu excedent de locuri muncă: - lucrători in pregătirea si tratarea lemnului

Industrie textilă şi pielărie


↓ Regiune ↓ CT 196

(-)Regiune, (-) CT -169

↓ Ocupaţii cu excedent semnificativ de locuri muncă: - confecţioneri - asamblator articole textile

Estetica şi igiena corpului omenesc




valori nesemnificative

Tehnici poligrafice ↓ Regiune ↓ CT 20




Economic ↑ Regiune,↓ CT 91


(+) Regiune,(-) CT 184

↓ Ocupaţii cu excedent semnificativ de locuri muncă: Lucrători cu studii medii in gestiunea economica si administrativa + funcţionari de birou

Protecţia mediului ↓ Regiune ↓ CT 10




Profilul dominant la nivelul judeţului în ce priveşte cererea de forţă de muncă pare să fie dat de următoarele domenii (în ordinea numărului de locuri de muncă vacante ): turism şi alimentaţie, construcţii, mecanică, comerţ, economic, ind.alimentara, electromecanica si electric

In ceea ce priveste ocupaţiile cele mai cerute de angajatori, fara a se inregistra insa o creştere a locurilor de muncă vacante în 2010 comparativ cu anul anterior si fara o balanta pozitivă în ce priveşte diferenţa locuri de muncă vacante-şomeri au fost înregistrate în domeniile: turism si alimentaţie, comert, construcţii instalaţii şi lucrări publice, mecanica.

Situaţia privind şomajul de start la nivelul regiunii Sud EstSe constată că influenţa absolvenţilor în totalul şomerilor înregistraţi este în scădere la toate

domeniile de formare profesională. Din analiza datelor rezultă că influenţele cele mai mari asupra şomajului le-au avut, în anul 2010, domeniile de formare profesională mecanică, electronica şi automatizări, agricultura, industria alimentară, industria textilă şi pielărie, economic.

Comparând valorile absolute ale şomerilor absolvenţi şi numărul locurilor de muncă vacante se observă că numărul absolvenţilor este cu mult mai mic decât locurile vacante la toate domeniile. În acest context, cauzele pot fi identificate în nivelul de pregătire al absolvenţilor şi/sau refuzul acestora de angajare pe locurile de muncă vacante.

33


4.2.1.2. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul postliceal

Pentru şcoala postliceală, domeniile cu dinamică pozitivă la nivel regional (tendinţă de creştere a locurilor de muncă şi balanţă pozitivă locuri de muncă-şomeri) sunt: economic, servicii, sănătate şi asistenţă pedagogică, mecatronică şi informatică. În domeniul economic cele mai solicitate ocupaţii sunt: agenţi în activitatea financiară şi comercială, agenţi comerciali şi mijlocitori de afaceri. În domeniul sănătate şi asistenţă pedagogică se remarcă cererea mare pentru asistenţi medicali generalişti (468 locuri de muncă vacante la nivel regional în 2008).În domeniul servicii cea mai solicitată ocupaţie a fost în 2008 secretari şi operatori la maşini de scris şi de calcul( 263 locuri de muncă vacante). În domeniul mecatronică şi informatică, tehnicienii operatori echipamente de calcul au beneficiat de cele mai multe locuri de muncă vacante în 2008 (165)Domeniile: agricol şi alimentar, construcţii, electronică, energetică, industria lemnului, mecanică, protecţia mediului, textile pielărie, transporturi înregistrează în 2008 balanţă negativă locuri de muncă vacante – şomeri.

4.2.1.3. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul superior

Pentru învăţământul superior, dintre grupele de ocupaţii cu număr semnificativ de locuri de muncă vacante la nivel regional şi cu balanţă pozitivă locuri de muncă-şomeri, se remarcă, în ordinea numărului de locuri de muncă vacante la nivel judeţean în 2010:specialişti în sistemul financiar şi al asigurărilor (88 locuri de muncă vacante faţă de 5 şomeri).

O serie de ocupaţii înregistrează balanţă negativă locuri de muncă-şomeri dar numărul de locuri de muncă vacante este semnificativ: jurişti(7locuri de muncă vacante faţă de 200 şomeri), ingineri mecanici (14 locuri de muncă vacante faţă de 155 şomeri), ingineri electronişti (7 locuri de muncă vacante faţă de 210 şomeri), specialişti în domeniul bancar(5 locuri de muncă vacante faţă de 167 şomeri).

Ocupaţiile: ingineri în industria textilă şi pielărie, ingineri în industria alimentară, ingineri în industria lemnului, ingineri agronomi, zootehnişti şi silvici, înregistrează balanţă negativă locuri de muncă-şomeri şi o cerere foarte mică pe piaţa muncii regională (numărul locurilor de muncă vacante pentru fiecare ocupaţie menţionată este 0)

4.2.2. Evoluţia şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM, în contextul crizei economice şi financiare

Evoluţia lunară a şomajului înregistrat la AJOFM în perioada octombrie 2008- martie 2009 arată o creştere semnificativă a numărului de şomeri înregistraţi şi a ratei şomajului. La nivelul judeţului Constanţa numărul şomerilor înregistraţi a crescut în perioada analizată cu peste 2200 persoane (creştere cu peste 50%).

34


Fig. 4.5

În rândul populaţiei feminine s-a înregistrat o creştere a şomajului înregistrat de la 3% la 6,3% (creştere cu peste 45%).

Judeţul Constanţa este cel mai puţin afectat, având o rată o rată a şomajului de 6,3 % în martie 2009.

Evoluţia locurilor de muncă vacante înregistrate la ANOFM în perioada octombrie 2008- martie 2009, la judeţul Constanţa arată o creştere a locurilor dar valorile absolute sunt deosebit de mici .

4.2.4.Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen mediu

35


În 2011, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS) a realizat, Studiu previzional privind cererea de formare profesională la orizontul 2013 şi în perspectiva 2020. Studiul a fost realizat de către INCSMPS în calitate de partener în cadrul Proiectului strategic cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, proiect al cărui lider de parteneriatb a fost Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic.

Proiecţia cererii de forţă de muncă şi a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată utilizând o metodologie similară cu cea utilizată de Universitatea Cambridge în modelul de prognoză utilizat de CEDEFOP, dar prezintă unele abordări inovative generate de gradul mult mai mare de detaliere a informațiilor dorite.

Astfel, s-a realizat o proiecție a cererii potenţiale de forţă de muncă (definită ca cererea de forță de muncă rezultată din dinamica economică - descrisă prin indicatori ai investițiilor brute interne și extrene și ai valorii adăugate brute) de-a lungul orizontului de prognoză. Evaluarea cererii potențiale indică modul în care populația ocupată reacționează la dinamica economică. De aceea pentru estimarea ei s-a utilizat o tehnică de modelare econometrică

A fost estimată și cererea înlocuită (definită ca număr de locuri de muncă rezultate din retragerea participanţilor la activitatea economică ca urmare a pensionărilor). Este de menționat că cererea înlocuită este o variabilă intermediară, astfel încât valorile ei nu descriu decât evoluții ale unor structuri ecopnomice trecute. Mai mult, lipsa unor informații detaliate cu privire la structura pe vârste a populației ocupate a făcut ca estimarea să fie făcută pe grupe de vârstă și în ipoteze care induc un anume grad de eroare al estimării. Prin urmare, aceste estimări trebuie privite cu rezerve.

Utilizând cele două variabile (cererea potențială și cererea înlocuită) s-a estimat cererea agregată de forţă de muncă pentru anul 2013 și s-a extins prognoza pentru orizontul 2020.

Analizând informațiile cu privire la dinamica cererii potențiale (măsura creării sau distrugerii de locuri de muncă în viitor) și a cererii înlocuite s-au estimat locurile de muncă disponibile, in ipotezele de calcul al celor două variabile. Acest indicator poate lua valori pozitive dacă există cerere potențială sau dacă aceasta indică distrugere de locuri de muncă dar nivelul cererii înlocuite este mai mare decât distrugerea de locuri de muncă.

Modelul econometric macroeconomic utilizat pentru estimarea cererii de forţă de muncă la nivel naţional a utilizat serii de date de la Institutul Național de Statistică, pentru perioada 2000-2088 privind:

- populaţia ocupată în activități ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)- valoarea investiţiilor brute în bunuri corporale în activități ale economiei naţionale

(diviziuni CAEN REV1)- valoarea adăugată brută în activitatăți ale economiei naţionale (diviziuni CAEN

REV1)- valoarea costului mediu lunar al salariaţilor în activități ale economiei naţionale

(diviziuni CAEN REV1)

Proiecţia cererii de forţă de muncă şi a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată în trei tipuri de scenarii:

Scenariul MODERAT a fost construit pe baza următoarelor ipoteze: - evoluţia valorii adăugate brute (VAB) conform prognozelor Comisiei Naţionale de Prognoză (Prognoza de primăvară 2011) pentru perioada 2011-2013- pentru perioada 2014 – 2020 s-a presupus următoarea evoluţie a valorii adăugate brute: un ritm anual de creştere în industrie de 1.0325, un ritm de 1.0305 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1.0165 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2012). S-a considerat că în cadrul fiecărei ramuri, diviziunile componente urmează evoluţia ramurii. S-a optat pentru alegerea pentru perioada

36


2014-2020 a unor ritmuri de creştere a VAB inferioare anului 2013 deoarece s-a dorit luarea în considerare a prezumtivei crize economice pe care specialiştii o previzionează după anul 2013. - pentru evoluţia Costului forţei de muncă pentru anii 2009 şi 2010 s-a ţinut cont de valorile reale publicate de Institutul Naţional de Statistică, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere constant şi egal cu 1.015. - pentru evoluţia Investiţiilor brute s-a pornit de la ritmul de scădere anual pentru 2009 (0.76) pe total industrie calculat din datele de la INS - tempo online. În lipsa altor informaţii s-a considerat că această scădere a fost înregistrată identic la nivelul fiecărei diviziuni CAEN. Pentru perioada 2010 – 2020 s-a estimat trendul liniar al variabilei pe baza datelor observate pe întreaga perioadă de analiză.

Scenariul OPTIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT: - VAB în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.1 faţă de 2009 în industrie, un ritm de scădere de 0.9 faţă de 2009 în construcţii, în timp ce în servicii se menţine constantă pe perioada 2010-2011 . Pentru perioada 2012- 2013 se menţin evoluţiile prognozate de Comisia Naţională de Prognoză, în timp ce pentru perioada 2014- 2020 s-a considerat un ritm anual de creştere în industrie de 1.036, un ritm de 1.044 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1.032 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2013).- Investiţiile brute în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.15 faţă de 2009. Pentru perioada 2011- 2020 s-a estimat apoi trendul liniar al variabilei.

Scenariul PESIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT: - VAB în perioada 2014 - 2020 se menţine la nivelul prognozat pentru anul 2011. De asemenea, s-a ţinut cont şi de rezultatele anchetei în firme, conform cărora peste jumătate dintre cei intervievaţi sunt de părere că România nu îşi va reveni din criza economică până în anul 2013.- Costul forţei de muncă în 2010 îşi menţine ritmul de creştere pe care l-a avut în 2009 comparativ cu 2008, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere de 1.015 constant.A fost prognozată separat şi evoluţia celor 18 diviziuni CAEN (Rev.1) ce au fost excluse din modelul econometric din cauza lipsei de date. Pentru acestea s-a emis ipoteza conform căreia evoluţia populaţiei ocupate din cadrul lor îşi menţine trendul observabil pentru perioada 2000- 2008.În final, s-a corectat modelul cu eroarea obţinută din predicţia populaţiei ocupate totale la nivel naţional pentru anii 2009 şi 2010 (engl. nowcast) cu valorile reale (erorile au fost de aprox. 1-2%).

Rezultatele proiecţiilor

1. Proiecţia cererii potenţiale la nivel naţional

Rezultatele prognozei cererii potenţiale de forţă de muncă (funcție de dinamica economică ce generează sau distruge locuri de muncă) la nivel naţional pentru perioada 2011 – 2020 indică scăderea acesteia în ipotezele scenariului pesimist și a celui moderat și creșterea acesteia în ipoteza scenariului optimist.

(mii persoane)

scenariu

PESIMISTscenariu MODERAT

(de bază)scenariu

OPTIMIST2009 9243 9243 92432010 9239 9239 9239

37


2011 8939 9161 94002012 8951 9095 94142013 8972 9045 94372014 8937 9032 94402015 8903 9021 94442016 8867 9009 94472017 8831 8996 94502018 8794 8982 94522019 8756 8968 94542020 8718 8954 9456

2. Proiecţia cererii potenţiale, a cererii înlocuite şi a cererii agregate de forţă de muncă la nivel de regiune de dezvoltare şi la nivel de judeţ – scenariul moderat

În ipotezele scenariului de bază (moderat) poiecția cererii potențiale relevante pentru invățământul profesional și tehnic indică, la nivel regional, trenduri de reducere continuă între 2012-2020 în regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Sus-Est, Sud-Vest și trenduri de scădere în perioada 2012-2014 urmate de trenduri de creștere între 2015 și 2020 în regiunile Sud, Centru, Vest, București-Ilfov.Proiecţia cererii potenţiale de forţă de muncă la nivel judeţean a fost estimată prin dezagregarea proiecţiilor la nivel regional privind populaţia ocupată. Proiecţia în structură de ocupaţii pentru fiecare judeţ în parte a plecat de la asumpţia că este puţin probabil să se producă în următorii trei ani modificări structurale semnificative faţă de anul 2009

Pornind de la ratele de pensionare pe ocupaţii la nivel naţional (sursa: CEDEFOP din LFS (AMIGO)), s-a coborât la nivel regional luându-se în considerare diferenţele dintre rata de ocupare a persoanelor vârstnice (peste 55 de ani) la nivel naţional şi pe regiuni. Apoi, ratele de pensionare au fost rafinate la nivel de judeţ prin raportarea la ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a judeţului respectiv şi compararea acesteia cu ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a regiunii din care face parte judeţul.

Cererea agregată de forţă de muncă la nivel național a fost obţinută din însumarea cererii potenţiale cu cererea înlocuită de forţă de muncă. Se observă faptul că – la nivel național - în fiecare an de prognoză, cererea înlocuită compensează scăderile cererii potenţiale rezultată din evoluţia potenţială a activităţilor economice. Diferența dintre cererea înlocuită și modificarea cererii potențiale față de anul anterior este explicată de existența unor locuri de muncă disponibile. Estimarea dinamicii acestora, ca și a cererii potențiale, înlocuite și agregate în ipotezele scenariului de bază (moderat) arată existența unor oportunități pentru ocuparea tinerilor absolvenți sau a inactivilor, respectiv a șomerilor. Dacă acceptăm ipoteza că ponderea populației inactive nu se modifică și nici nu au loc reduceri ale ratei șomajului, putem să considerăm ca aceste locuri de muncă vor putea fi disponibile pentru absolvenții din diferite domenii relevante pentru învățământul profesional și tehnic.

Prognoze ale cererii pentru Regiunea Sud Est (nr. persoane) 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020Prognoze ale cererii potențiale 883169 876685 870973 864112 862309 859131 856157 853036 849781 846404Prognoze ale cererii inlocuite 8529 8467 8411 8345 8328 8297 8268 8238 8207 8174Prognoze ale cererii 891698 885152 879385 872457 870636 867429 864425 861274 857988 854578

38


agregate

Prognoze ale cererii pentru județul CONSTANŢA 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020Prognoze ale cererii potențiale 190834 189433 188199 186716 186327 185640 184997 184323 183620 182890Prognoze ale cererii inlocuite 742 736 732 726 724 722 719 717 714 711Prognoze ale cererii agregate 191576 190170 188931 187442 187051 186362 185716 185040 184334 183601

3. Proiecţia cererii de forţă de muncă pe activităţi economice, la nivelul regiunii

Subliniem caracterul informativ al estimărilor deoarece acestea s-au bazat pe informații statistice incomplete și pe ipoteza că au avut loc alocări ale forței de muncă (și se va respecta înclinația și în viitor) strict în domeniul de activitate și în ocupația în care se face pregătirea.

Structura estimată pe domenii de pregătire a cererii potențiale la intersecția COR-CAEN, pentru RegiuneaSud-Est este următoarea

NE SE S SV V NV C B TOTAL

Agricultura, vanatoare si servicii anexe

2011 769388 314328 440737 427939 95832 246119 118969 2601 24159132012 759888 304601 426404 417158 85341 233968 109735 565 23376612013 747865 294769 412081 406176 75350 222101 100867 198 2259408

Silvicultura, exploatare forestiera si servicii auxiliare

2011 12286 3210 4925 2506 4564 9649 1216 0 383572012 11859 2933 4821 2330 4595 9629 859 0 370252013 11432 2668 4711 2160 4611 9586 524 0 35693

Pescuitul, piscicultura si serviciile anexe

2011 637 326 802 0 52 94 82 275 22692012 556 257 690 0 32 72 52 235 18952013 466 194 570 0 16 53 29 194 1521

Extractia si prepararea carbunelui

2011 775 34 436 24826 12753 0 618 7 394492012 758 24 208 25225 12145 0 657 0 390162013 743 14 0 25682 11574 0 697 0 38710

Extractia hidrocarburilor si servicii anexe

2011 5216 1666 20771 11283 4017 3560 5740 1621 538752012 5123 900 20782 11012 4081 3646 5959 1655 531582013 5049 154 20861 10782 4158 3741 6193 1693 52632

Extractia si prepararea minereurilor radioactive

2011 382 0 0 32 137 208 93 0 8522012 355 0 0 34 144 200 98 0 8312013 329 0 0 36 149 193 102 0 809

Extractia si prepararea minereurilor metalifere

2011 456 32 27 43 132 1292 126 22 21302012 441 33 27 46 119 1305 135 24 21302013 426 35 27 49 106 1318 144 25 2130

Alte activitati extractive

2011 891 3101 1401 413 1471 667 914 433 92902012 815 3211 1392 372 1501 531 841 430 90922013 745 3326 1387 334 1534 403 774 428 8930

Industria alimentara si a bauturilor

2011 35449 31256 36140 12293 14103 24154 33240 21727 2083632012 35870 31000 36428 11755 13373 23759 33278 21130 206593

2013 36388 30836 36816 11259 12692 23437 33411 20601 205440Fabricarea produselor din 2011 0 83 500 43 0 127 293 1111 2157

39


tutun

2012 0 68 400 42 0 130 325 1112 2078

2013 0 55 350 40 0 134 315 1117 2011

Fabricarea produselor textile

2011 23685 3495 9223 2606 13285 12263 30881 11023 1064612012 23921 3185 8676 2552 13510 11489 31601 10398 1053322013 24224 2891 8163 2507 13773 10763 32402 9815 104537

Fabricarea articolelor de imbracaminte; aranjarea si vopsirea blanurilor

2011 73005 89834 62695 26172 30293 60202 76680 16011 4348932012 72415 94209 64260 25822 30213 60907 79196 13808 4408322013 71899 98830 65952 25495 30169 61709 81886 11558 447499

Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie, a harnasamentelor si incaltamintei

2011 0 4500 4051 917 27875 27362 27189 6108 980012012 0 4633 4145 609 28284 26931 27355 5308 97266

2013 0 4778 4249 306 28769 26582 27598 4532 96815Fabricarea lemnului si a produselor din lemn si pluta, cu exceptia mobilei; fabricarea articolelor din impletitura de pai si alte materiale vegetale

2011 27227 6341 11610 4718 12551 17715 38347 2626 1211352012 26027 6322 11532 4437 12904 17476 38981 2475 120154

2013 24917 6321 11487 4172 13289 17290 39716 2332 119525

Fabricarea celulozei, hartiei si a produselor din hartie

2011 743 3201 1873 1612 2080 5328 1970 1826 186342012 406 3252 1806 1649 2219 5270 1868 1805 182742013 81 3311 1746 1689 2360 5231 1775 1790 17984

Edituri, poligrafie si reproducerea pe suporti a inregistrarilor

2011 3150 1417 2395 2298 1281 3231 3798 12347 299182012 3185 1345 2475 2323 1234 3118 3784 11981 294462013 3229 1278 2559 2355 1192 3018 3782 11661 29075

Industria de prelucrare a titeiului, cocsificarea carbunelui si tratarea combustibililor nucleari

2011 2877 930 15048 65 0 298 490 491 201992012 2671 866 14884 65 0 310 517 497 198102013 2481 806 14775 65 0 323 544 504 19499

Fabricarea substantelor si a produselor chimice

2011 9300 188 5907 19135 4024 1688 5074 11121 564372012 8804 85 5577 19713 4229 1470 4860 11005 557442013 8345 65 5272 20338 4444 1261 4666 10843 55234

Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice

2011 24 4192 8105 6247 5606 10799 5914 2389 432752012 0 4022 7988 6450 5527 10985 5803 1865 426402013 0 3865 7896 6663 5463 11196 5710 1356 42149

Fabricarea altor produse din minerale nemetalice

2011 6883 4202 9699 6026 18460 9122 25282 6364 860392012 6693 3756 8743 5996 19690 7606 26217 6447 851482013 6525 3328 7830 5983 20956 6139 27212 6547 84521

Industria metalurgica

2011 7537 45970 15080 15853 6057 10541 940 1174 1031532012 7429 47040 14774 16801 5717 10141 259 385 1025462013 7342 47415 14511 17785 5394 9772 0 0 102219

Industria constructiilor metalice si a produselor din metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii)

2011 13227 17624 25058 5254 15280 25329 27635 11257 1406642012 12643 17736 25604 4660 14954 26462 27543 10197 1398002013 12099 17894 26213 4084 14672 27656 27525 9175 139319

Industria de masini si echipamente

2011 33018 9428 47016 9772 26383 16744 27052 15742 1851562012 34488 9588 46700 9462 27523 16778 24635 15432 184606

2013 36041 9773 46505 9176 28729 16855 22289 15161 184529Productia de mijloace ale tehnicii de calcul si de birou

2011 47 251 373 443 760 676 359 2388 52962012 14 246 358 445 680 651 343 2397 51332013 0 242 345 449 608 630 329 2397 4999

Industria de masini si aparate electrice

2011 1578 1662 18656 3402 38281 14861 15139 4326 979052012 1371 1542 18258 2041 39075 15566 15025 4293 971722013 1171 1428 17914 701 39964 16304 14954 4273 96711

40


Industria de echipamente pentru radio, televiziune si comunicatii

2011 584 0 0 432 10910 819 758 1381 148852012 560 0 0 442 10683 805 771 1357 146172013 539 0 0 452 10496 793 786 1337 14402

Industria de aparatura si instrumente medicale, de precizie, optice si fotografice, ceasornicarie

2011 1892 226 1018 41 3005 543 966 3061 107522012 1909 221 1067 40 2933 546 915 2884 105152013 1931 217 1117 39 2873 551 869 2724 10323

Industria mijloacelor de transport rutier

2011 1072 468 37632 5156 14591 4886 9667 357 738302012 1088 360 37942 4317 15714 4799 8434 138 727912013 1106 255 38288 3512 16860 4729 7259 0 72008

Industria altor mijloace de transport n.c.a.

2011 4337 31101 5317 12457 15587 1782 958 5180 767182012 3924 30840 5668 11995 16104 1633 952 5127 762432013 3526 30662 6031 11569 16658 1490 948 5088 75971

Productia de mobilier si alte activitati industriale n.c.a.

2011 10686 6435 15546 3737 13467 51556 17291 5993 1247112012 9742 6389 15866 3508 13635 53253 15813 5642 1238482013 8836 6361 16227 3291 13839 55079 14396 5312 123340

Recuperarea deseurilor si resturilor de materiale reciclabile

2011 740 2123 2321 40 799 938 389 372 77212012 746 2110 2257 39 790 928 316 314 75002013 754 2106 2205 38 784 922 247 261 7317

Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze si apa calda

2011 20243 16427 14233 31716 12288 8297 18192 19312 1407102012 19876 16443 13900 32371 11674 7518 17963 19160 1389042013 19578 16507 13615 33110 11108 6779 17794 19068 137558

Captarea, tratarea si distributia apei

2011 5691 4063 5692 2188 3659 3603 2826 623 283462012 5881 3738 5686 2009 3754 3564 2774 463 278682013 6084 3435 5699 1841 3858 3538 2732 310 27498

Constructii

2011 86058 86720 116447 39413 58407 63261 66396 112885 6295882012 85582 87565 116126 37748 58793 61925 65697 118201 6316372013 85828 89169 116789 36379 59685 61095 65547 124603 639096

Comert cu ridicata si cu amanuntul, intretinerea si repararea autovehiculelor si a motocicletelor; comert cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule

2011 10236 10302 14538 6775 10560 12633 12407 17489 949422012 9862 9778 14473 6341 10596 12139 12617 17455 93260

2013 9525 9295 14446 5936 10657 11692 12851 17466 91869Comert cu ridicata si servicii de intermediere in comertul cu ridicata (cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete)

2011 49693 28236 55065 28586 21585 44284 40098 54702 3222492012 54005 28153 60487 30841 22262 48039 44195 54786 342768

2013 58454 27845 66137 33149 22856 51906 48478 54463 363288Comert cu amanuntul (cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete); reparea bunurilor personale si gospodaresti

2011 105352 92162 90265 55687 59451 92230 99650 120897 7156942012 106435 93214 89832 55189 58299 92907 101467 120093 717437

2013 107523 94269 89396 54688 57141 93586 103291 119284 719180

Hoteluri si restaurante

2011 20269 19625 16132 3654 12487 20159 17905 26685 1369152012 20537 19298 15948 2664 12332 19938 17908 27376 1360022013 20840 19010 15796 1691 12202 19756 17944 28108 135347

Transporturi terestre; transporturi prin conducte

2011 31858 49100 43065 26027 45120 50076 47592 81372 3742092012 31050 49226 42345 25032 45269 50360 48217 82651 3741502013 30288 49425 41688 24073 45485 50718 48914 84054 374645

Transporturi pe apa 2011 284 11208 280 576 0 112 162 220 12841

41


2012 281 10990 274 580 0 106 170 197 125982013 278 10809 270 586 0 101 177 176 12397

Transporturi aeriene

2011 251 0 227 0 264 483 276 4514 60152012 248 0 228 0 228 490 269 4402 58652013 246 0 229 0 195 498 263 4307 5739

Activitati anexe si auxiliare de transport, activitati ale agentiilor de turism

2011 2081 5577 2589 2022 882 1219 2968 6030 233672012 2182 4799 2680 2133 879 1137 3048 6134 229922013 2285 4054 2773 2246 878 1061 3132 6247 22676

Posta si telecomunicatii

2011 9971 7737 9604 6223 9261 7708 4229 33872 886052012 9645 7329 9352 5928 9326 7208 3523 35410 877202013 9344 6942 9125 5649 9409 6731 2836 36991 87027

Intermedieri financiare (cu exceptia activitatilor de asigurari si ale caselor de pensii)

2011 9026 5059 5488 4714 4085 6346 4692 27873 672832012 9076 4696 5393 4592 3938 6162 4365 29267 674892013 9126 4331 5296 4469 3789 5977 4037 30669 67695

Activitati de asigurari si ale caselor de pensii (cu exceptia celor din sistemul public de asigurari sociale)

2011 3159 924 4144 3046 1900 3390 5205 5257 270252012 3314 801 4499 3344 1697 3530 5635 5562 283822013 3468 661 4868 3655 1466 3667 6081 5871 29738

Activitati auxiliare intermedierilor financiare

2011 1820 1652 1936 257 1212 531 1582 2650 116402012 2106 1822 2240 205 1312 417 1601 2753 124572013 2413 1999 2566 143 1415 284 1608 2846 13273

Tranzactii imobiliare

2011 718 1569 360 385 981 279 412 3063 77662012 666 1514 301 373 988 215 396 3004 74572013 619 1467 248 364 997 157 383 2959 7193

Inchirierea masinilor si echipamentelor, fara operator si a bunurilor personale si gospodaresti

2011 339 298 822 115 383 157 186 706 30062012 382 329 918 134 432 169 203 666 32332013 429 361 1020 154 483 181 220 612 3459

Informatica si activitati conexe

2011 2668 0 1603 935 2241 3751 2413 11917 255282012 2681 0 1532 806 2187 3675 2297 11943 251202013 2699 0 1466 683 2140 3610 2189 11995 24781

Cercetare-dezvoltare

2011 598 274 2747 1291 379 679 1574 9776 173192012 557 181 2679 1340 352 652 1601 9598 169602013 519 93 2621 1391 327 627 1632 9453 16662

Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor

2011 13759 16436 27466 18021 10151 5478 8234 48527 1480712012 13358 16149 27736 18750 9820 4268 7946 49097 1471242013 12987 15895 28054 19505 9510 3080 7677 49752 146461

Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul public

2011 73908 71508 61426 52669 33427 42661 55801 93453 4848522012 74548 70777 59419 53035 32361 40939 56209 93610 4808982013 75168 70048 57437 53387 31307 39240 56603 93752 476943

Invatamant

2011 89223 53285 60891 47726 40542 67792 64338 58372 4821682012 90414 52737 61605 47881 40352 67713 65527 59104 4853332013 91710 52233 62390 48086 40199 67700 66796 59904 489018

Sanatate si asistenta sociala

2011 74569 47072 57339 34940 29305 54288 47320 83467 4283012012 75653 46908 58537 34678 27542 53970 47245 85900 4304332013 76833 46795 59813 34453 25790 53708 47222 88456 433069

Eliminarea deseurilor si a apelor uzate; asanare, salubritate si activitati similare

2011 2085 7219 8548 2235 2937 3358 4653 6648 376832012 1719 7689 8941 2149 2985 3325 4992 6825 386242013 1333 8172 9342 2056 3032 3286 5342 7002 39565

Activitati asociative diverse

2011 7564 5375 7104 6039 4525 10344 5300 2626 488762012 7953 5542 7334 6513 4687 11029 5328 2283 506702013 8350 5707 7562 7006 4849 11737 5345 1908 52465

Activitati recreative, 2011 8078 6858 14940 3797 7998 5930 8341 23685 7962742


culturale si sportive2012 7913 6747 15835 3660 8247 5514 8553 23586 800542013 7746 6634 16738 3522 8498 5093 8767 23484 80481

Alte activitati de servicii

2011 2740 4576 3723 5054 5763 7288 7609 14347 510992012 2028 4504 3432 5214 5396 7385 7387 14668 500142013 1349 4448 3161 5382 5059 7499 7194 15017 49108

Activitati ale personalului angajat in gospodarii particulare

2011 6916 6303 7435 1002 2587 206 0 2444 268932012 7011 7000 7602 1070 2789 0 0 2587 280592013 7089 7732 7533 1140 2998 0 0 2733 29225

Activitati desfasurate in gospodarii private, de producere a bunurilor destinate consumului propriu

2011 3354 0 0 0 0 0 921 0 42752012 3650 0 0 0 0 0 1003 0 4652

2013 3946 0 0 0 0 0 1084 0 5029

Activitati ale gospodariilor private, de servicii pentru scopuri proprii

2011 2612 699 358 0 0 100 826 1060 56552012 2839 760 389 0 0 109 898 1152 61462013 3066 821 420 0 0 117 969 1244 6638

Activitati ale organizatiilor si organismelor extrateritoriale

2011 0 0 0 0 0 0 1583 494 20782012 0 0 0 0 0 0 1691 528 22192013 0 0 0 0 0 0 1799 562 2360

Concluzii pentru Î.P.T.

Actorii educaţionali trebuie să anticipeze nevoile de calificare şi să adapteze oferta educaţională de formare la nevoile pieţei muncii.

Se impun acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor şi părinţilor, a factorilor educaţionali cu privire la evoluţia sectorului economic.

Numai parteneriatele active cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, comunităţile locale, autorităţi şi alte organizaţii pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.

Şcolile din ÎPT resimt mai mult ca oricând oportunitatea unei implicări active ca furnizori de formare pentru adulţi, având în vedere următoarele acţiuni:

creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi

competenţe pentru adaptarea la schimbările tehnologice şi

organizaţionale din întreprinderi;

adecvarea calificării cu locul de muncă;

reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii;

recunoaşterea şi valorificarea experienţei profesionale şi a

competenţelor dobândite pe cale formală şi informală;

diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor

ţintă (exemple: programe de formare la distanţă, consultanţă, etc.).

43


Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă

Acest indicator face parte dintre indicatorii de calitate propuşi de Comisia Europeană, prin intermediul Grupului de lucru pentru calitate în VET. Potrivit recomandărilor Comisiei Europene, aflăm că datele cu privire la acest indicator au fost practic colectate prin intermediul Anchetei asupra forţei de muncă. Analiza efectuată în cadrul studiului ne îndreptăţeşte să afirmăm că decalajul dintre ceea ce oferă la ora actuală sistemul de învăţământ şi cerinţele unei economii bazate pe cunoaştere rămâne semnificativ. Ancheta menţionată a identificat o serie de atribute principale pe care resursa umană trebuie să le dovedească în vederea angajării.

44


Structura proiecţiei cererii potenţiale pe domenii de pregătire în Regiunea Sud –Est , 2013-2020

Domeniul de educaţie şi formare profesională Ponderi previzionate ale cererii de formare profesională pentru 2013-2020

(%)Agricultură 5,1Chimie industrială 0,9Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 9,1Comerţ 13Economic 7,7Electric 7,4Electromecanică 1,2Electronică şi automatizări 0,5Fabricarea produselor din lemn 1,6Industrie alimentară 2,1Industrie textilă şi pielărie 8,8Materiale de construcţii 0,8Mecanică 31,6Turism şi alimentaţie 2,6Protecţia mediului 7,4Tehnici poligrafice 0,1

45

PLAI JUDEŢUL CONSTANŢA 2011-2013

4. Structura ofertei educaţionale pe niveluri de calificare la nivelul regiunii

PROGNOZE ALE

CERERII AGREGATE

- REGIUNEA SUD-EST

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Ponderea din cererea pieței muncii pentru calificari de nivel 2 și 3 în 2017

Pondere nivel 3 pentru continuarea studiilor în învățământ superior în 2017 (asigurarea benchmark european)

Ponderi nivel 2 și 3 în oferta educațională a IPT - ieșiri în 2017

Total 891698 885152 879385 872457 870636 867429 864425 861274 857988 854578 Calificări specifice nivelului 3 de calificare 140896 139862 138950 137856 137568 137061 136586 136089 135569 135031 16% 27% 43%Calificări specifice nivelului 2 de calificare 750802 745291 740434 734601 733068 730367 727838 725185 722418 719547 84% 57%

Notă: Ponderea de 27% a nivelui 3 pentru continuarea studiilor în învăţământ superior în 2017 este conform țintei asumate de România prin PNR privind

ponderea absolvenţilor de învăţământ terţiar în 2020.

Se recomandă menţinerea ponderii IPT din totalul ofertei educaţionale la valoarea de aproximativ 60%. În cadrul ofertei educaţionale a IPT aproximativ 40% se recomandă să fie pentru calificări de nivel 3 iar 60% pentru calificări de nivel 2.

46


4.3. CONCLUZII DIN ANALIZA PIEŢEI MUNCII

4.3.1.Principalele constatări desprinse din informaţiile AMIGO la nivel regional

În perioada 2002-2009 atât populaţia activă cât şi populaţia ocupată au cunoscut scaderi constante, fara decalaje foarte mari. In anul 2009 populaţia ocupată din mediul rural reprezintă 44% din totalul populaţiei ocupate la nivelul regiunii, iar populatia ocupata feminina 41,5% din totalul regiunii.

Rata de ocupare a avut o scadere mai consistenta decat rata de activitate in 2009 fata de 2008.

În cazul tinerilor (grupa de vârstă 15-24 ani) atât rata de activitate cât şi rata de ocupare sunt în continuare în scădere şi au valori foarte mici

Se remarcă un fenomen îngrijorător în ceea ce priveşte valorile extrem de mici şi în scădere ale ratei de activitate şi ratei de ocupare a populaţiei feminine din grupa de vârstă 15-24 ani

Rata de ocupare în 2009 este cu 0,9 puncte procentuale sub media naţională şi cu aproape 4,9 puncte procentuale faţă de media europeană (UE-27). Acest decalaj este şi mai accentuat în cazul femeilor.

Rata şomajului BIM in 2009 in Constanta se menţine in 2008-2009 la valori mai scazute decât media regională.

Ponderea şomerilor tineri din totalul şomerilor este în perioada 2008 – 2009 în creştere, atingand în 2009, 11,6%.

Ponderea somerilor tineri in judet este sub ponderea la nivel national cu aproape 4%.Numarul somerilor tineri (15-24 ani) are în 2009 valori îngrijorător de mari, mai mult

decat dublu fata de 2008 (1090 pers -2008 si 2348 pers – 2009). Populaţia feminină inregistreaza valori mai mici ale ratei somajului fata de cea masculina şi

cea din mediul urban de la această categorie de vârstă înregistrează valori mai mari ale ratei şomajului decât totalul populaţiei în vârstă de muncă.

Riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de educaţie este mai scăzut.

În 2009, la nivel de regiune, numarul somerilor cu nivel scăzut de educaţie este de 13 ori mai mare decat somerii cu nivel superior de educaţie.

Rata de ocupare a persoanelor cu nivel scăzut de educaţie este în 2009 la nivel regional de peste 2 ori mai mică decât rata de ocupare a persoanelor cu studii superioare ( 38,8% faţă de 82,3%)

La nivel regional in anul 2009, rata de ocupare a femeilor este categoriile de nivel de educaţie mediu si scazut sub cea a bărbaţilor , decalajul accentuându-se odată cu scăderea nivelului de educaţie, (la nivel scăzut de educaţie rata de ocupare a populaţiei feminine este de 28,6% faţă de 52,2% la masculin). Pentru nivel de educatie superior, rata de ocupare a femeilor o depaseste pe cea a barbatilor (83,2% - femei, fata de 81,2% - barbati).

Comparativ cu situaţia la nivel naţional pentru persoane cu studii superioare, rata şomajului este mai ridicată (4,9% faţă de 4,3%), iar rata de ocupare mai mică (82,3% faţă de 84,1%).

În mediul rural rata de ocupare a personelor cu nivel mediu si scăzut de instruire este mare fata de urban, insa pentru studii superioare mai mica. Populaţia ocupată din mediul rural cu nivel superior de instruire este de peste 5 ori mai puţin numeroasă decât cea din mediul urban cu acelaşi nivel de instruire.

47


4.3.2. Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM)

Din analiza evoluţiei indicatorilor furnizaţi de BFM pentru perioada 2008-2009, rezultă evoluţii similare cu cele din AMIGO de scădere, la nivel regional a ratelor de activitate şi de ocupare a resurselor de muncă5 (Anexele 3a-3c PIATA MUNCII SE – foaia 3c)

Este de semnalat faptul că în 2009 la nivelul regiunii nu s-au înregistrat valori superioare mediilor naţionale pentru rata de activitate şi rata de ocupare civilă (vezi tabelul 4.4.). Cea mai mare rată de activitate se înregistrează în judeţul Constanta - 63,8 % . Cea mai mare rată de ocupare,între judeţele regiunii se înregistrează în judeţul Constanta de 59,7%.

Şomajul (BIM) de lungă duratăDatele Eurostat pe baza sondajelor de piaţa muncii indică pentru România în 2009 o

rată totală a şomajului de lungă durată de 2,1%, inferioară mediei la nivel european (UE-27, 2,6%). În 2009, conform AMIGO, rata totală a şomajului de lungă durată la nivelul Regiunii Sud Est era de 2,4%, valoare superioară mediei naţionale de 2,1% şi mediei europene (UE 27) de 3%

Conform AMIGO, la nivelul Regiunii Sud Est în 2009 şomajului de lungă durată6

pentru tineri era de 9,8%, valoare inferioara mediei naţionale de 10,3%.

Şomajul tinerilor (BIM)

Din analiza indicatorilor referitori la şomajul tinerilor (BIM) în 2009, se constată: Rata ridicată a şomajului tinerilor (raportat la populaţia activă, 15-24 ani): 11,3%, sub

cea la nivel naţional (20,1%) şi european (UE-27: 15,3%). În anul 2008 s-a înregistrat cea mai mică rată a şomajului tinerilor din perioada analizată 2002-2008

Rata şomajului mai ridicată în cazul femeilor Şomerii (BIM) din grupa 15-24 de ani reprezintă 33,1% din numărul total al şomerilor din

regiune, cea mai mare pondere în perioada analizată 2002- 2007 (vezi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII PRAI SE – foaia 3a)

În mediul rural şomerii (BIM) din grupa 15-24 de ani reprezintă 37,9% din numărul total al şomerilor din regiune din mediul rural (vezi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII PRAI SE – foaia 3a)

Rata şomajului (BIM) şi rata de ocupare după nivelul de educaţie

Datele statistice evidenţiază că riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de educaţie este mai scăzut (vezi tabelul 4.2.).

În 2009, rata şomajului regional pentru persoanele cu nivel scăzut de educaţie (cu cel mult învăţământ gimnazial) este cu 0,7 puncte procentuale mai mare decât la nivel naţional. Rata de ocupare în cazul persoanelor cu nivel scăzut de educaţie este sensibil mai mică în Regiunea Sud Est decât la nivel naţional (38,8%, faţă de 40,3%).

Se constată o rată a şomajului la persoanele cu studii superioare mai ridicată în Regiunea Sud Est (4,9%) decât media naţională (2,9%). În mod corespunzător, rata de ocupare a persoanelor cu studii superioare din regiune se situează sub media naţională pentru acelaşi nivel de educaţie (82,3% faţă de 85,8%).

La nivel regional rata de ocupare a femeilor cu nivel scăzut de educaţie (28,6%) este cu aproape 24 puncte procentuale mai mică decât a bărbaţilor (52,2%).

5 Calculate ca procent al popluaţiei active civile, respectiv al populaţiei ocupate civile din totalul resurselor de muncă. Resursele de muncă includ populaţia în vârstă de muncă, mai puţin persoanele pensionate anticipat şi cele în incapacitate permanentă de muncă, la care se adaugă salariaţii sub şi peste vârsta de muncă şi alte persoane sub şi peste vârsta de muncă aflate în activitate.6 Se consideră şomaj lungă durată: o perioadă de 12 luni şi peste în şomaj, pentru totalul şomerilor şi pentru grupele de vârstă peste 25 ani, respectiv de 6 luni şi peste, în cazul tinerilor (15-24 ani).

48


Rata de ocupare în mediul rural a persoanelor cu nivel scăzut de educaţie (47%) este aproape de peste două ori mai mare decât în mediul urban (25,5%)

Tabelul 4.2

Rata şomajului (BIM) după nivelul de

educaţie în 2009(%)Rata de ocupare după nivelul de

educaţie în 2009 (%)Total Scăzut Mediu Superior Total Scăzut Mediu Superior

România 5.8 7.1 6.0 2.7 59.0 41,0 635 85.7Regiunea Sud Est 7.5 7.8 7.8 4.9 55.4 38.8 61.1 82.3

Masculin 8.0 9.3 7.7 6.6 65.1 52.2 69.0 81.2 Feminin 6.7 5.9 8.0 3.3 45.6 28.6 51.6 83.2

Urban 9.2 15.9 9.3 5.1 54.8 25.5 59.0 82.8 Rural 5.1 5.3 5.0 3.0 56.2 47.0 65.0 78.0

Sursa: INS (AMIGO), "Forţa de muncă în România: Ocupare şi şomaj", ediţia 2006

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

Total

Scăzut

Mediu

Superior

Total

Scăzut

Mediu

Superior

Rat

a şo

maj

ului

(BIM

) dup

ăni

velu

l de

educ

aţie

în20

09(%

)

Rat

a de

ocu

pare

dup

ăni

velu

l de

educ

aţie

în 2

009

(%)

Rata şomajului (BIM) şi rata de ocupare după nivelul de educaţie regiune Sud-Est

Rural Urban Feminin Masculin

Rata locurilor de muncă vacante pe activităţi ale economiei naţionale

Structura ratei locurilor de muncă vacante pe activităţi ale economiei naţionale în anul 2009, la nivelul regiunii Sud-Est, arată că activităţile cu cele mai mari rate sunt: sănătate şi asistenţă socială (1,97%, sub media naţională), administraţie publică şi apărare (1,67%, sub media naţională), agricultura si intermedieri financiare. De cealalta parte, cele mai scazute rate s-au inregistrat in 2009 in comert (0,2%), transport si depozitare (0,17%), invatamant (0,05%). Singurele sectoare unde Regiunea de Sud-Est depaseste media nationala sunt hoteluri si restaurante (0,5% fata de 0,4%) si tranzactii imobiliare (0,74% fata de 0,20%).

Situaţiile menţionate arată că la nivelul Regiunii Sud Est comparativ cu nivelul naţional se înregistrează un deficit de forţă de muncă mai mare în domeniile: sănătate şi asistenţă socială, administraţie si apărare, agricultură.

49


4.3.3. Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile

Ierarhia sectoarelor economice din punct de vedere al ponderii populaţiei ocupate civile pe sectoare în 2009 la nivel judeţean este : serviciile 48,6%, agricultura 21,3%,, industria 18,6%, construcţiile 11,3%.

ServiciilePonderea populaţiei ocupate civile din servicii la nivel regional este cu 2,9 puncte

procentuale sub media naţională. Judeţul Constanţa înregistrează o pondere superioară mediei regionale (48,6%), toate celelalte judeţe, cu exceptia judetului Galati, având ponderi sub media regională.. Ponderea ocupării în hoteluri şi restaurante este cu 1% mai mare decât valoarea regională. În transporturi, depozitare şi comunicaţii, judeţul are ponderea cu 3,3 % mai mare decît valoarea regională. În comerţ judeţul deţine o pondere a populaţiei ocupate de 14,9% cea mai mare faţă de media regională de 12,5%.

AgriculturaAgricultura a înregistrat in 2009 o scădere destul de scazuta fata de 2008 şi Constanta

deţine o pondere a populaţiei ocupate civile cu 11 puncte procentuale sub media regională.

IndustriaÎn 2009 industria a cunoscut o scadere a ponderii populaţiei civile ocupate fata de 2008,

ajungand la numai 18,6%. Construcţiile

Ponderea populaţiei ocupate civile în construcţii la nivelul judeţului, în 2009 (11,3%) este mult peste media regională (8%).

4.3.4. Concluzii din analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM

Din analiza evoluţiei şomajului înregistrat şi a locurilor de muncă vacante în perioada 2003 – 2008 se poate aprecia potenţialul de absorbţie al forţei de muncă pe o serie de ocupaţii grupate pe domenii ale formării profesionale din IPT. Principalele concluzii ale acestei analize la nivelul judeţului sunt prezentate în continuare.

Profilul dominant la nivel regional al cererii de forţă de muncă pare să fie dat de următoarele domenii (în ordinea numărului de locuri de muncă vacante la nivel regional): mecanică, construcţii, comerţ, turism şi alimentaţie, economic, electric

Domeniile cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorbţie pe piaţa muncii sunt: construcţii, economic, (locuri de muncă vacante în creştere, şomaj în scădere/fluctuant, balanţă locuri de muncă-şomeri pozitivă sau cu tendinţă de echilibrare)

Domeniile cu balanţă locuri de muncă-şomeri pozitivă,număr semnificativ de locuri de muncă vacante dar cu tendinţă de scădere a acestor şi potenţial important de absorbţie a forţei de muncă sunt: mecanica, turismul şi alimentaţia, comerţ.

Domeniile cu balanţă locuri de muncă-şomeri negativă, număr important de locuri de muncă vacante dar cu tendinţă de scădere a acestora şi deci cu un potenţial redus de absorbţie a forţei de muncă sunt: industria alimentară, industria textilă şi pielărie, electromecanica, electronica şi automatizările, electric.

Domeniile care au un foarte slab potenţial de absorbţie a forţei de muncă datorită valorilor mici ale numărului de locuri de muncă vacante şi a soldului negativ sau foarte uşor

50


pozitiv al diferenţei locuri vacante-şomeri sunt: agricultura, chimia industrială, estetica şi igiena corpului omenesc, materiale de construcţii, protecţia mediului, tehnici poligrafice.

Din analiza evoluţiilor lunare ale şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM din perioada octombrie 2008- martie 2009 se desprinde concluzia că în piaţa muncii regională s-au produs ca efect al crizei economico - financiare creşteri alarmante ale numărului de şomeri ( creştere cu peste 45% la nivel regional) şi ale ratei şomajului în toate judeţele.

4.4. IMPLICAŢIILE PENTRU I.P.T.

Rata şomajului peste media la nivel naţional, şomajul ridicat al tinerilor şi şomajul de lungă durată - obligă sistemul de ÎPT la: anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor şi părinţilor, a factorilor

educaţionali (centre de resurse, de asistenţă, de orientare, etc) abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării

pe parcursul întregii vieţi implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în

cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii.

parteneriate active cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, comunităţi locale, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.

Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă - în contrast cu nevoile de formare în creştere (pentru întreprinderi, salariaţi, şomeri), decurgând din mobilitatea ocupaţională accentuată de procesele de restructurare a economiei, nevoile de actualizare şi adecvare competenţelor la cerinţele în schimbare la locul de muncă, etc. - oferă şcolilor oportunitatea unei implicării active ca furnizori de formare pentru adulţi, având în vedere: creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe pentru

adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi adecvarea calificării cu locul de muncă reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii recunoaşterea şi valorificarea în experienţei profesionale şi a competenţelor dobândite pe

cale formală şi informală diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă: ex. programe de

formare la distanţă, consultanţă, etc.

Evoluţiile sectoriale în plan ocupaţional, analizele şi prognozele privind evoluţia cererii şi ofertei de forţă de muncă - trebuiesc avute în vedere pentru: Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile

decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS)7

Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de calificare

Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a serviciilor, nevoile în creştere în construcţii, calificările necesare ramurilor industriale cu potenţial competitiv (cu accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile tehnologii), priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală.

7 PRAI – Plan regional de acţiune pentru învăţământul profesional şi tehnic PLAI – Plan local de acţiune PAS – Plan de acţiune al şcolii (plan de dezvoltare instituţională adaptat pentru ÎPT)

51


Decalajele privind nivelul de educaţie în mediul rural faţă de urban - obligă la: Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităţii învăţământului rural Creşterea şi valorificarea eficientă a rolului şi funcţiilor consorţiilor şcolare Asigurarea accesului egal la educaţie în condiţii de calitate Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din categorii

defavorizate economic şi social

Adaptarea ofertei de formare profesională iniţială la nevoile anticipate ale pieţei muncii corelată cu validarea periodică a datelor din studiile previzionale pe baza datelor curente din surse oficiale şi administrative

În anul 2011 studiile previzionale au permis formularea, pe baza analizei cererii şi ofertei potenţiale la orizontul anului 2013 şi în perspectiva 2020 a unor ţinte pentru oferta de formare profesională iniţială Plecînd de la Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în Regiunea Sud-Est, în baza anlizei specificului economic și de piața muncii al județului Constanţa, membrii CLDPS apreciză că Structura proiecţiei cererii potenţiale pe domenii de pregătire din judeţul Constanţa este următoarea:

Structura proiecţiei cererii potenţiale pe domenii de pregătire în judeţul CONSTANŢA

Domeniul de educaţie şi formare profesională Ponderi previzionate ale cererii de formare profesională pentru

2013-2020 (%)Agricultură 7Chimie industrială 2,5Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 4Comerţ 7Economic 8Electric 8,5Electromecanică 2Electronică şi automatizări 8Fabricarea produselor din lemn 0,5Industrie alimentară 6Industrie textilă şi pielărie 1Materiale de construcţii 0Mecanică 23Turism şi alimentaţie 14,5Protecţia mediului 2,5Tehnici poligrafice 0

- NOTĂ: diferenţele dintre ponderile cererii de formare profesională la nivelul judeţului, adoptate în CLDPS, comparativ cu ponderile estimate pentru nivelul regional in cadrul studiului previzional, sunt justificate in baza urmatoarelor considerente:

- in domeniul Electronică şi automatizări sunt noi calificări care sunt solicitate de către elevi şi cu perspectivă pe piaţa muncii.

- in domeniul industrie textilă şi pielărie există în ultimii ani fenomenul descreşterii numărului de agenţi economici de profil, fapt reflectat şi de cererile reduse din partea elevilor.

- în domeniul Ind. Alimentară există cerere din partea elevilor si activităţi sezoniere care necesită personal.

52


- în domeniul Mecanică solicitările sunt din partea unor agenţi economici cu număr mare de angajaţi, cum este cazul şantierelor navale, precum şi din partea agenţilor care solicită personal de întreţinere în domeniu (ateliere de mecanică auto, de reparaţii, servicii, etc).

- în domeniul Turism şi Alimentaţie solicitările sunt numeroase tinând cont de potenţialul turistic al zonei, unde pe perioada verii sunt numeroase solicitări şi existenţa perspectivei de dezvoltarea a domeniului. Acest domeniu cu calificările existente permit absolvenţilor iniţierea unor activităţi antreprenoriale.

- în domeniul comerţ solicitările sunt constante sau în descreştere pe piaţa muncii

- în domeniul Construcţii şi lucrări publice cererea de forţă de muncă este sezonieră şi salariile neatractive, iar elevii resping această alternativă.

- Domeniul agricultură se află în atenţia decidenţilor la nivel naţional, în sensul creşterii importanţei şi rolului în cadrul economiei naţionale.

5. ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC DIN JUDEŢ

53


5.1 INDICATORI DE CONTEXT

5.1.1.Contextul european

Orizontul de timp (2013) în care se încadrează prezentul plan de acţiune este marcat de procesul de integrare în Uniunea Europeană. Educaţia şi formarea profesională, în strânsă legătură cu politicile de ocupare a forţei de muncă, constituie una dintre componentele prioritare ale politicilor şi programelor UE. În cele ce urmează, sunt prezentate câteva dintre principalele repere care definesc aceste politici.

Tratatul de la Amsterdam 8: Aşează politicile de ocupare în centrul agendei comunitare (v. Titlul VIII al Tratatului

-“ocuparea”). Ţările membre UE trebuie să acționeze în următoarele domenii:- ocuparea forţei de muncă: din cauza schimbărilor demografice, forţa de muncă de care dispunem este în scădere. Numai două treimi din populaţia noastră activă are în prezent un loc de muncă, în comparaţie cu peste 70% în SUA şi în Japonia. Rata ocupării forţei de muncă este scăzută în special în rândul femeilor şi al lucrătorilor în vârstă. Tinerii au fost grav afectaţi de criză, cunoscând o rată a şomajului de peste 21%. - competenţele: aproximativ 80 de milioane de persoane au competenţe reduse sau de bază, însă persoanele mai instruite sunt cele care beneficiază, în principal, de posibilităţile oferite de învăţarea de-a lungul vieţii. Până în 2020, 16 milioane de locuri de muncă vor necesita un nivel înalt de calificare, în timp ce numărul locurilor de muncă pentru care se vor cere competenţe reduse va scădea cu 12 milioane. Pentru ca lucrătorii să aibă o viaţă activă mai îndelungată, este nevoie, de asemenea, să le oferim posibilitatea de a dobândi şi de a dezvolta noi competenţe pe tot parcursul vieţii;– combaterea sărăciei: înainte de criză, 80 de milioane de persoane erau ameninţate de sărăcie. 19 milioane dintre acestea sunt copii. 8% dintre persoanele care au un loc de muncă nu câştigă suficient pentru a ieşi din sărăcie. Şomerii sunt cei mai afectaţi.pg. 21 “Comunicarea Europa 202020” Declară promovarea ocupării ca "problemă de preocupare comună" a statelor membre

(v. Art. 2 al Tratatului asupra Comunităţii Europene) Introduce acţiuni coordonate în cadrul politicilor de ocupare

În condiţiile în care responsabilitatea combaterii şomajului revine statelor membre, acestea decid să acţioneze pe baza unei strategii comune (“Common guidelines”), având ca obiectiv: <<Promovarea unei forţe de muncă calificate, bine pregatite şi adaptabile şi a unei pieţe a muncii care sa răspundă schimbărilor din economie">>

Procesul Luxemburg 9 : Începând cu anul 1998, statele membre ale UE adoptă un prim set de orientări care să ghideze politicile de ocupare, definind cei 4 piloni ai strategiei comune de ocupare. Aceiaşi piloni se regăsesc începând cu anul 2002 şi în Planul Naţional de Ocupare al României:8 Tratatul de la Amsterdam: document semnat de şefii de stat şi de guvern din UE la 2 oct.1997 şi intrat în vigoare la 1 mai 1999. Completează şi consolidează tratatele anterioare asupra CE si UE (Paris 1951, Roma 1957, Mastricht 1992). Este considerat o schiţă a principalelor probleme comunitare. 9 La întâlnirea de la Luxemburg, ("Jobs Summit") din noiembrie 1997, fără să mai aştepte ratificarea formală a tratatului de la Amsterdam (intrat în vigoare ulterior la 1 mai 1999), statele membre au decis să preseze în direcţia adoptării unei Strategii Comune de Ocupare ("European Employment Guidelines") şi s-a convenit asupra unui ciclu anual de implementare si revizuire (care acum este cunoscut ca Procesul Luxemburg)

54


PILONUL I: Capacitatea de ocupare a forţei de muncă (Employability): Vizează creşterea capacităţii de ocupare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de

muncă PILONUL II: Antreprenoriat (Entrepreneurship):

Măsuri pentru facilitarea demarării şi derulării unei afaceri şi pentru crearea a noi locuri de muncă

PILONUL III: Adaptare (Adaptability): Vizează capacitatea de adaptare a forţei de muncă şi a relaţiilor de muncă (prin noi forme

flexibile), a mediului organizaţional din întreprinderi la o lume în rapidă schimbarePILONUL IV: Şanse egale (Equal opportunities):

Are în vedere accesul egal la slujbe pentru bărbaţi şi femei, tratamentul egal în întreprinderi, combaterea discriminărilor în ocupare

Consiliul European de la Lisabona (martie 2000) Adoptă obiectivul strategic al UE pentru anul 2010, de a deveni “cea mai competitivă şi dinamică economie bazată pe cunoaştere din lume, capabilă de o creştere economică durabilă cu locuri de muncă mai bune şi mai multe şi o mai mare coeziune socialăCoerent cu acesta, concluziile Consiliului European de la Lisabona stabilesc noile competenţe de bază pentru toţi (pe lângă cele "tradiţionale"- de citire, scriere şi calcule de bază):

- deprinderile din domeniul tehnologiei informatice (“competenţele digitale”)- limbile străine- cultura tehnologică- spiritul antreprenorial- competenţele sociale

Consiliul European de la Feira (2001) Invită statele membre “să identifice strategii coerente şi măsuri pragmatice cu scopul de a stimula învăţarea permanentă, la nivel individual şi instituţional”

Memorandum asupra învăţării permanente: (octombrie 2000)Prin acest document, Comisia Europeană lansează 6 mesaje cheie:

Noi competenţe de bază pentru toţiRealizarea de investiţii superioare în resurse umaneÎncurajarea inovaţiei în predare şi învăţareValorificarea învăţăriiRegândirea orientării şi consilieriiSă apropiem învăţarea de domiciliu

“Procesul Barcelona” (iniţiat prin Consiliul European de la Barcelona din 2002)Propune 3 obiective strategice pentru sistemele educaţionale si de formare profesională din Europa, în perspectiva anului 2010:1. îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemelor educaţionale si de formare profesională2. facilitarea accesului tuturor în sistemele educaţionale şi de formare profesională:3. transparenţa sistemelor europene de educaţie si formare

„Procesul Copenhaga ” (iniţiat la Conferinţa Europeană a Miniştrilor Educaţiei, din noiembrie 2002):Participanţii la Conferinţă (miniştrii educaţiei din ţările membre şi din ţările candidate şi reprezentanţi ai partenerilor sociali din Europa) au adoptat “Declaraţia de la Copenhaga” structurată în 4 teme prioritare:

întărirea dimensiunii europene în educaţie şi formare profesională creşterea transparenţei sistemelor de educaţie şi formare profesională recunoaşterea competenţelor şi a calificărilor asigurarea calităţii în educaţie şi formare profesională

55


Indicatorii europeni în educaţie pentru 2010 („Benchmarks ”) Concluziile Consiliului European din 21-23 martie 2003, adoptate apoi de Consiliul UE (5-6 mai 2003) la recomandarea Comisiei Europene, propun un set comun de indicatori de referinţă („Benchmarks”) pentru îmbunătăţirea sistemelor de educaţie în ţările membre ale UE (ţinte pentru 2010): rata medie în UE a abandonului şcolar timpuriu: să nu depăşească 10% cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel puţin învăţământul secundar superior procentul tinerilor de 15 ani cu competenţe scăzute de citire/lectură să scadă cu cel puţin 20% faţă de anul 2000 în 2010 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 12,5% din populaţia adultă (grupa de vârstă 25-64 ani) numărul absolvenţilor de matematică, ştiinţe şi tehnologie în UE să crească până în 2010 cu cel puţin 15% şi eliminarea oricăror decalaj între sexe în aceste domenii.

Educaţia şi formarea profesională în perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii - priorităţi ale UE pentru 2008-2010 10 :

1. Utilizarea instrumentelor şi mecanismelor europene din domeniul educaţiei şi formării profesionale

2. Îmbunătăţirea calităţii şi atractivităţii educaţiei şi formării profesionale 3. Creşterea corelării ofertei VET cu cererea pieţei muncii4. Eficientizarea guvernanţei şi a cooperării în VET

1. Utilizarea instrumentelor şi mecanismelor europene din domeniul educaţiei şi formării profesionaleScop: Îmbunătăţirea transparenţei calificărilor şi promovarea mobilităţilorPremise: - Calificări descrise pe baza rezultatelor învăţării;- Mecanisme operaţionale de asigurare a calităţii; - Implementarea instrumentelor europene se realizează coerent.Măsuri:1.1. Elaborarea Instrumentelor necesare implementării mecanismelor care privesc Cadrul

European al Calificărilor (European Qualifications Framework – EQF) şi Sistemul European de Credite în Educaţie şi Formare Profesională (European Credit System for Vocational Education and Training - ECVET)

1.2. Îmbunătăţirea coerenţei diferitelor instrumente (prin experimentare):

2. Îmbunătăţirea calităţii şi a atractivităţii educaţiei şi formării profesionale Scop: Creşterea atractivităţii, accesabilităţii şi a calităţii vor permite VET să aibă un rol important în politicile educaţionale şi strategiile privind învăţarea pe parcursul întregii vieţi în vederea realizării următoarelor 2 obiective:o Promovarea simultană a echităţii, competitivităţii şi inovării (dublul rol al educaţiei:

social şi economic);o Facilitarea posibilităţii ca cetăţenii să poată dobândi acele competenţe necesare

schimbării unui loc de muncă, exercitării cetăţeniei active şi a dezvoltării personale. Măsuri:1. Măsuri care vizează accesul grupurilor dezavantajate:

10 V. “The Bordeaux Communique on enhanced Enropean cooperation in vocational education and trening” (întâlnirea miniştrilor educaţiei, patenerilor sociali şi Comisiei europene, Bordeaux, 26 noiembrie 2008)

56


1.1. Măsuri vizând grupurile dezavantajate aflate în risc de marginalizare, în particular cei care părăsesc timpuriu şcoala şi care au nivel de calificare scăzut sau nu au nicio calificare;1)2. Eliminarea oricărei forme de discriminare în ceea ce priveşte accesul şi participarea la VET;1.3. Promovarea VET în rândul elevilor, părinţilor, adulţilor;1.4. Îmbunătăţirea consilierii şi orientării pe parcursul întregii vieţi.

2. Măsuri la nivelul sistemului VET2.1. Promovarea inovării şi creativităţii în VET 2.2. Îmbunătăţirea permeabilităţii sistemului VET şi a continuităţii învăţării din VET în

învăţământul superior 2.3. Promovarea participării active în ENQA - VET (European Network on Quality Assurance in Vocational Education and Training – Reţeaua Europeană pentru Asigurarea Calităţii în VET)2.4. Dezvoltarea pofilului profesional al actorilor implicaţi în VET (profesori, formatori, consilieri2.5. Fundamentarea politicilor VET pe date relevante şi rezultate ale cercetărilor :

3. Creşterea corelării ofertei VET cu cererea pieţei muncii Scop: Adaptarea politicilor VET la cerinţele pieţei muncii şi implicarea partenerilor sociali pentru securizarea dezvoltării carierei şi creşterea competitivităţiiMăsuri:

1. Dezvoltarea instrumentelor de planificare anticipativă focalizate asupra locurilor de muncă şi a competenţelor Se are în vedere Recomandarea din decembrie 2008 privind „Noi competenţe pentru noi locuri de muncă” care vizează formularea unui răspuns la deficitul de forţă de muncă pe termen scurt şi prognoza de competenţe pe termen mediu (atât cantitativă cât şi calitativă), urmărind, prioritar, nevoile IMM-urilor. Acestea se vor realiza prin:- dezvoltarea instrumentelor de planificare anticipativă la nivel european în perspectiva

2020;- crearea centrelor de monitorizare sectorială care vor identifica nevoile de calificări,

ocupaţii şi locuri de muncă la nivel regional, naţional şi european2. Corelarea VET cu piaţa muncii include:

- implicarea partenerilor sociali în elaborarea, implementarea şi evaluarea politicilor VET;

- consolidarea colaborării dintre asociaţiile profesionale şi ale partenerilor sociali şi mediul de afaceri, în particular prin proiecte de colaborare dintre reprezentanţii sistemelor de educaţie şi ai partenerilor sociali;

- eficientizarea mecanismelor, inclusiv cele financiare, specifice formării adulţilor, cu precădere la locul de muncă şi în IMM (Planul de acţiune privind educaţia şi formarea adulţilor adoptat de Consiliul european, mai 2008);

- dezvoltarea şi implementarea validării şi recunoaşterii rezultatelor învăţării dobândite în context nonformal şi informal.

3. Creşterea mobilităţii persoanelor participante la cursuri de formare bazate pe învăţare la locul de muncă având în vedere, în particular, formarea profesională iniţială, după cum urmează:- implementarea recomandărilor grupului de lucru european pentru mobilitate;- transferul şi recunoaşterea rezultatelor învăţării dobândite pe perioada mobilităţilor în

contextul utilizării EQF şi ECVET;- realizarea parteneriatelor de lungă durată între organizatorii de formare profesională şi

organizatorii de practică.4. Creşterea contribuţiei învăţământului superior la învăţarea pe tot parcursul vieţii şi

integrare profesională prin:57


- încurajarea formării profesionale continue a adulţilor prin învăţământ superior;- implementarea validării rezultatelor învăţării informale şi nonformale în învăţământul

superior;- dezvoltarea programelor de studiu orientate spre asigurarea angajabilităţii

absolvenţilor învăţământului superior;- implementarea concluziilor cartei realizată de EUA transmisă miniştrilor educaţiei.

4. Eficientizarea guvernanţei procesului Copenhaga şi a cooperării în VET Scop: Consolidarea eficienţei Procesului Copenhaga şi asigurarea coerenţei politicilor specifice în VET, învăţământul secundar teoretic şi învăţământul superior Măsuri:

1. Îmbunătăţirea cooperării europene în VET 2. Asigurarea implementării şi monitorizării Procesului Copenhaga3. Creşterea vizibilităţii Procesului Copenhaga4. Consolidarea schimburilor de experienţă şi a cooperării cu ţările terţe şi organizaţiile

internaţionale

5.1.2.Contextul naţional

Priorităţile strategiei de dezvoltare a învăţământului până în anul 2010 : 1. Realizarea echităţii în educaţie;2. Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii; formarea competenţelor cheie;3. Fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor de dezvoltare personală şi profesională a

elevilor, din perspectiva dezvoltării durabile şi a asigurării coeziunii economice şi sociale;4. Deschiderea sistemului educaţional şi de formare profesională către societate, către mediul

social, economic şi cultural;5. Asigurarea complementarităţii educaţiei formale, nonformale şi informale; învăţarea

permanentă ca dimensiune majoră a politicii educaţionale; 6. Creşterea calităţii proceselor de predare-învăţare, precum şi a serviciilor educaţionale.

Asistenţa UE pentru reforma învăţământului profesional şi tehnicSistemul ÎPT/TVET din România se află într-un proces de reformă continuă, care a fost

iniţiată în 1996 cu sprijinul programului Phare VET RO 9405. În prezent, proiectele dezvoltate în cadrul ÎPT beneficiază de asistenţă din partea UE prin programele multianual PHARE TVET11

pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic. În Regiunea Sud Est, prin programele Phare TVET 2001 - 2003 au beneficiat de asistenţă pentru dezvoltarea instituţională şi a infrastructurii şcolare 21 de unităţi şcolare IPT. Prin programele Phare TVET 2004-2006 sunt asistate 7 unităţi şcolare IPT.

Priorităţile programului de modernizare a ÎPT asistat prin programul multianual Phare TVET sunt:- revizuirea finalităţilor TVET în concordanţă cu politicile adoptate de UE prin Programul de lucru “Educaţie şi formare profesională 2010” (Barcelona, Copenhaga 2002, Maastricht 2004);- dezvoltarea calificărilor profesionale pe baza principiilor politicilor UE privind transparenţa calificărilor; corelarea cu Cadrul european al calificărilor- adoptarea metodologiei privind transferul şi acumularea de credite în TVET având în vedere învăţarea pe parcursul întregii vieţi- asigurarea calităţii în TVET- analiza, evaluarea, prognoza şi dezvoltarea resurselor specifice TVET, pe termen scurt, mediu şi lung

11 TVET: abrevierea din lb.engleză - Technical and Vocational Education and Training (învăţământ profesional şi tehnic)

58


Programul operaţional sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU)

In perioada 2007-2013, România, ca Ţară membră a Uniunii Europene, va primi pentru dezvoltarea resurselor umane importante fonduri europene accesibile prin proiecte, care vor avea două direcţii principale de acţiune: educaţia si formarea profesională si piaţa muncii.Pentru domeniul Resurse Umane, România a elaborat documentul programatic Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) prin care stabileşte strategia de dezvoltare a resurselor umane si implicit priorităţile identificate în acest domeniu.Obiectivul general al POS DRU îl reprezintă dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii pe piaţa muncii, prin promovarea egalităţii de şanse pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii si dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile si incluzive care vor conduce, până în 2015, la integrarea sustenabilă pe piaţa muncii a 850 000 persoane.Obiectivele specifice ale POS DRU sunt:- promovarea educaţiei si formării iniţiale şi continue de calitate, incluzive pentru învăţământul universitar si cercetare;- promovarea culturii antreprenoriale si îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii muncii;- facilitarea inserţiei pe piaţa muncii a tinerilor şi şomerilor pe termen lung;- dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile si incluzive;- promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv din zonele rurale;- îmbunătăţirea serviciilor publice de ocupare;- facilitarea accesului la educaţie şi piaţa muncii a grupurilor vulnerabile.

5.2. INDICATORI DE CONTEXT SPECIFICI

5.2.1. Contextul demografic şi populaţia şcolară

Contextul demografic este prezentat detaliat şi analizat în capitolul 2, din perspectiva implicaţiilor pentru ÎPT cu privire la structura şi evoluţia populaţiei pe grupe de vârstă, medii de rezidenţă şi sex, structura etnică, fenomenul migraţiei. Pentru orizontul de planificare 2013, cele mai severe concluzii rezultate din prognozele INS, sunt în legătură cu declinul demografic general, accentuat pentru populaţia tânără, cu reduceri semnificative pentru populaţia de vârstă şcolară, în paralel cu îmbătrânirea populaţiei (vezi capitolul 2.2).

Populaţia şcolară la nivelul judeţului Constanţa a înregistrat în perioada 2000-2010 o scădere continuă ajungând în anul şcolar 2010-2011 la 151.870 persoane faţă de 157.971 persoane în anul şcolar 2000-2001 (vezi Anexa Educaţie – Macheta1). Scăderea s-a înregistrat atât pe sexe cât şi pe medii de rezidenţă. Este de menţionat însă faptul că datele referitoare la populaţia şcolară din mediul urban şi rural se referă la locaţia şcolii şi nu la mediul de rezidenţă al populaţiei şcolare.

Tabelul 5.1. Evoluţia populaţiei şcolare la nivelul judeţului Constanţa

59


Sursa datelor: INS

Populaţia şcolară pe nivele de învăţământ

Învăţământul preşcolar înregistrează o creştere a numărului de preşcolari în perioada 2000- 2010 atât per total cât şi pe sexe şi medii de rezidenţă (vezi Anexa Educaţie – Macheta1). Numărul elevilor înscrişi la învăţământul primar şi gimnazial a scăzut continuu începând cu anul şcolar 2000-2001. La învăţământul primar populaţia şcolară a scăzut la nivelul judeţului în 2010-2011 faţă de anul şcolar 2000-2001 cu peste peste 6900 persoane. La învăţământul gimnazial scăderea populaţiei este în anul şcolar 2010-2011 cu aproximativ 40% din populaţia şcolară a anului 2000-2001 (de la 45747 în 2000-2001 la 28321 în 2009-2010).

Această scădere se va repercuta şi asupra învăţământului profesional şi tehnic în anii următori.

Populaţia şcolară cuprinsă în învăţământul liceal a crescut în perioada 2000 – 2010 cu peste 3000 persoane. Începând cu anul şcolar 2008-2009 s-a înregistrat o scădere a populaţiei şcolare cuprinse în învăţământul profesional cu peste 700 persoane faţă de anul şcolar 2000-2001 (scădere cu 10%), iar în 2010-2011 cu peste 4000 de elevi fata de 2008-2009. Se constată o deplasare a interesului elevilor spre învăţământul liceal în detrimentul învăţământului profesional. De asemenea, s-a constatat o deplasare a interesului absolvenţilor de liceu dinspre şcoala postliceală spre învăţământul superior.

În anul şcolar 2009-2010 totalul populaţiei şcolare cuprinse în învăţământul postliceal este de 1748 persoane. Populaţia şcolară din învăţământul superior a crescut în mod constant în perioada analizată.

Figura. 5.2

Evoluţia populaţiei şcolare - JUD. CONSTANŢA

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2008/2009 2010/2011

total primar total gimnazialtotal liceal total inv.profesional total inv. postliceal total inv. superior

60


Evoluţia ponderii elevilor înscrişi la începutul anului şcolar în IPT din totalul elevilor înscrişi în învăţământul liceal şi profesional arată o scădere în primii 3 ani analizaţi şi o creştere în ultimul an şcolar. Judeţul Constanţa are în ultimii ani una din cele mai mari ponderi a elevilor cuprinşi în IPT dintre judeţele regiunii Sud- Est. (57-62%)(vezi figura 5.2. şi anexa Evoluţia elevilor cuprinşi în IPT). Se constată, însă că ponderea elevilor cuprinşi în învăţământul liceal tehnologic a crescut pe seama scăderii ponderii elevilor cuprinşi în învăţământul profesional.

Numarul elevilor cuprinsi in clasa a-IX-a in sistemul IPT,Constanta

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

5000

Total elevi cuprinsi în cl. a IX-a în ÎPT, din care:

A. Elevi cuprinsi în cl. IX SAM - ruta progresiva, dincare, pe domenii

B.Numar elevi cuprinsi în clasa a IX-a la liceu–filieratehnologic, din care:

-tehnic

-servicii

-resurse naturale si protectia mediului

TOTAL IN TEHNIC

TOTAL IN SERVICII

TOTAL IN RESURSE NATURALE

61


0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

70.00

80.00

0 2 4 6 8 10 12

% ÎP T din total elevi - c l. IX, din c are% S AM din total elevi - c l. IX % L ic eu tehn. din total elevi - c l. IX % S AM din total ÎP T - c l. IX % L ic eu tehn. din total ÎP T - c l. IX

E volutia ponderii IP T la c las ele a-IX -a pe ruta de preg atire

5.3.INDICATORI DE INTRARE

5.3.1.Numărul de elevi ce revine la un cadru didactic Numărul de elevi ce revine la un cadru didactic la învăţământul liceal în anul şcolar

2010-2011 este de 14,5 elevi/cadru didactic, la nivelul judeţului, valoare peste media regională (13,19) (vezi anexa 6.c).

La învăţământul profesional media numărului de elevi ce revin la un cadru didactic în anul şcolar 2010-2011, în judeţul Constanţa este de 13,8 elevi/cadru didactic, valoare peste media regională de 12,45 elevi/cadru didactic).

Din punct de vedere al evoluţiei se constată că la învăţământul profesional în judeţul Constanţa tendinţa este de creştere a numărului de elevi ce revine la cadru didactic.

Se impune analiza şcolarizării pe unităţi de învăţământ şi adoptarea unor măsuri de eficientizare a utilizării resurselor umane prin concentrarea formării profesionale iniţiale, în special la învăţământul profesional, în şcoli viabile, cu bazine de recrutare mai largi şi facilitarea accesului elevilor la aceste unităţi şcolare .

5.3.2. Resursele umane din IPTÎn anul şcolar 2010-2011, la nivelul judeţului, ponderea personalului didactic calificat

(norme didactice ocupate de titulari şi suplinitori calificaţi) încadrat pe disciplinele de specialitate este peste 98,7%. Ponderea personalului didactic necalificat este de 1,3%. Ponderea personalului didactic titular este la nivelul judeţului de 58,7%, pondere inferioară mediei regiunii Sud- Est (65,6%). Suplinitorii calificaţi reprezintă 40% din totalul cadrelor didactice de specialitate. Din totalul cadrelor didactice de specialitate din mediul rural, 90 % sunt calificate dar dintre acestea, doar 49,3% sunt titulare. (vezi Anexa 6d). Se remarcă ponderea mai mare a maiştrilor instructori necalificaţi(3,5%) faţă de ponderea aceleiaşi categorii din rîndul profesorilor de discipline tehnice(0,7%)

62


Figura 5.3 Sursa datelor: ISJ

Evoluţia în perioada 2000-2011 arată o creştere continuă a ponderii titularilor şi o scădere a ponderilor suplinitorilor calificaţi şi necalificaţi, atât la profesori de specialitate cât şi la maiştrii instructori.

În ceea ce priveşte formarea şi perfecţionarea personalului didactic de specialitate se remarcă faptul că au fost cuprinse în activităţi metodice majoritatea cadrelor didactice de specialitate. Aproximativ 17% din numărul de cadre didactice de specialitate au participat la stagii de formare organizate de instituţii abilitate. Programele/stagiile de formare ale cadrelor didactice realizate în colaborare cu agenţi economici sunt încă insuficient dezvoltate (vezi raportul de monitorizare a implementării PLAI 2009-2013)

Având în vedere pe de o parte ponderea mare a populaţiei ocupate civile în învăţământ iar pe de altă parte adaptarea ofertei la cererea pieţei muncii corelată cu reducerea populaţiei şcolare, este necesară adoptarea la nivel judeţean a strategiilor pe termen mediu pentru facilitarea mobilităţii cadrelor didactice. În cadrul acestor strategii este necesară anticiparea pe termen mediu a evoluţiei structurii personalului didactic pe specializări şi adoptarea măsurilor de reconversie profesională şi obţinerea cele de-a doua specializări prin cursuri postuniversitare.

5.3.3.. Resurse materiale şi condiţii de învăţare Starea generală a clădirilor, instalaţiilor, alimentarea cu apă, a instalaţiilor electrice,

sanitare şi de încălzire. În cele 42 de unităţi şcolare în care îşi desfăşoară activitatea învăţământul tehnic starea

clădirilor este bună. S-au realizat amenajări speciale pentru persoanele cu deficienţe, iar pentru cele din mediul rural sunt necesare reparaţii ale instalaţiilor electrice, modernizări ale instalaţiilor sanitare şi ale alimentărilor cu apă. Incepând cu anul şcolar 2007 -2008 au demarat proiectele din programul ”campus şcolar” la 4 unităţi şcolare: Colegiul tehnic Tomis, Grup Şcolar C.A.Rosetti, Grup Şcolar Ion Bănescu Mangalia, Colegiul Tehnic Nicolae Titulescu „Medgidia” la care lucrările sunt în curs. Din cele 42 unităţi cuprinse în învăţământul profesional şi tehnic, în perioada 2005 – 2009, 23 de unităţi au fost cuprinse în programe de reabilitare. Un număr de 3 unităţi şcolare IPT nu deţin autorizaţie sanitară de funcţionare.

Starea bazei materiale pentru formarea profesională – ateliere şi laboratoare, dotarea acestora.

Unităţile şcolare IPT din mediul urban dispun de ateliere şi laboratoare, dar dotarea lor este încă la un nivel satisfăcător. Unităţile din mediul rural nu dispun de echipamente şi materiale didactice necesare desfăşurării unui proces instructiv educativ adecvat.

Dotarea informatică a şcolilor din reţeaua învăţământului profesional şi tehnic de la nivelul judeţului s-a îmbunătăţit asfel că toate unităţile învăţământului profesional şi tehnic au cabinete de informatică, sunt conectate la internet şi au resursa umană de specialitate.

STRUCTURA PERSONALULUI DIDACTIC DE SPECIALITATE ÎN ANUL ŞCOLAR 2010-2011 - - PROFESORI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE-

65,1%

34,2%

0,7%

Titulari Suplinitori calificaţi Suplinitori necalificaţi

STRUCTURA PERSONALULUI DIDCATIC DE SPECIALITATE ÎN ANUL ŞCOLAR 2010-2011 -

- MAIŞTRI INSTRUCTORI-

58%

38,5%

3,5%

Titulari Suplinitori calificaţi Suplinitori necalificaţi

63


5.4. INDICATORI DE PROCES

5.4.1.Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţionalăÎn ultima perioadă se constată o accentuare a descentralizării concretizată în sporirea rolului decizional al Consiliilor de administraţie al şcolilor şi implicarea autorităţilor locale si a agenţilor economici în structura acestora şi în luarea deciziilor. Tot la nivelul şcolii s-a dezvoltat implicarea agenţilor economici şi a autorităţilor locale în elaborarea Planurilor de acţiune (PAS). Parteneriatul cu agenţii economici se concretizează şi în elaborarea în comun a curriculum-ului în dezvoltare locală (CDL).Cadrul instituţional pentru dezvoltarea parteneriatului social în educaţie şi formare profesională se bazează pe structurile consultative constituite în sprijinul deciziei la nivel local şi regional.Aceste structuri sunt:

- La nivel regional: Consorţiul Regional - organism consultativ al Consiliului de Dezvoltare Regională

- La nivel local - judeţean: Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS) - ca organism consultativ al Inspectoratelor şcolare judeţene

- La nivelul şcolilor: Consiliile de administraţie / Consiliile şcolare, organizate potrivit legii învăţământului

La nivel local Comitetele locale pentru dezvoltarea parteneriatului social în formarea profesională (CLDPS) exercită un important rol de sprijinire a dezvoltării învăţământului profesional şi tehnic.

La nivel regional a crescut rolul Consorţiului Regional prin implicarea acestuia atât în elaborarea şi reactualizarea PRAI cât şi în monitorizarea acţiunilor şi evaluarea obiectivelor PRAI şi PLAI. Principalele atribuţii în procesul de planificare în ÎPT ale structurilor menţionate sunt următoarele:

- Consorţiul Regional: identificarea nevoilor de calificare la nivel regional, elaborarea Planurilor Regionale de Acţiune pe termen lung pentru ÎPT (PRAI)

- CLDPS: identificarea nevoilor de calificare la nivel judeţean şi elaborarea Planurilor Locale de Acţiune pe termen lung pentru ÎPT (PLAI); avizarea planurilor anuale de şcolarizare

- Consiliile de administraţie / Consiliile şcolare: sprijinirea elaborării şi avizarea Planului de Acţiune al Şcolii (PAS)

În cadrul programului multianual PHARE TVET, Consorţiul Regional şi Comitetele locale au fost antrenate în elaborarea şi revizuirea documentelor de planificare strategică pe termen lung la nivel regional (PRAI) şi local (PLAI), pe baza cărora la nivelul fiecărei şcoli din program au fost elaborate planuri şcolare de acţiune (PAS). Având în vedere mecanismele de finanţare în vigoare şi autonomia comunităţii locale, este esenţială antrenarea autorităţilor locale în procesul de planificare strategică pe termen lung în ÎPT.Principalele probleme identificate în cadrul acestui proces sunt referitoare la:

- slaba legătură şi controlul redus între nivelul regional de planificare şi nivelul decizional în învăţământ (inspectoratele şcolare judeţene şi şcolile, autorităţile locale)

- finanţarea învăţământului preponderent centrată pe activităţile curente / pe termen scurt şi foarte puţin pe nevoile şi priorităţile pe termen lung

- antrenarea insuficientă a agenţilor economici în efortul de planificare pe termen lung în ÎPT- neimplicarea sau implicarea formală a partenerilor din Consiliile de Administraţie ale

Şcolilor în procesul de planificare pe termen lung la nivelul şcolii

Un alt domeniu al descentralizării funcţionale este curriculum în dezvoltare locală (CDL - componentă importantă a planului de învăţământ) care vizează adaptarea conţinutului

64


pregătirii la cerinţele locale din partea beneficiarilor instruirii (agenţi economici, comunitate locală, elevi). Din păcate în practică se constată o antrenare redusă sau formală din partea agenţilor economici în elaborarea CDL.

Un alt aspect de importanţă strategică şi practică pentru validarea rezultatelor procesului de ÎPT se referă la organizarea şi derularea examenelor de absolvire, care conform metodologiilor în vigoare, implică obligatoriu cooptarea agenţilor economici ca membri ai comisiilor de examinare.

5.4.2.Asigurarea calităţii în ÎPT

Necesitatea asigurării calităţii educaţiei, prin stabilirea cadrului legislativ care sa permită dezvoltarea unei culturi instituţionale a calităţii educaţiei si protecţia beneficiarului de educaţie, a condus la adoptarea Legii nr. 87/ 13.04.2006 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei.

La nivel naţional activităţile privind asigurarea calităţii în sistemul naţional de învăţământ sunt coordonate de către două agenţii: Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP) şi Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS).

Sistemul românesc de asigurare a calităţii formării profesionale este construit pe baza Ghidului european de autoevaluare a furnizorilor de formare.

Introducerea sistemului de asigurare a calităţii în sistemul de formare profesională furnizeză pentru procesul de planificare strategică la toate nivelurile (planurile regionale şi locale, planurile de acţiune la nivelul şcolii) un set de indicatori standard ce permite decidenţilor luarea măsurilor necesare pentru creşterea calităţii formării profesionale.

Prin creşterea transparenţei faţă de beneficiari, mecanismele de asigurare a calităţii au un impact decisiv în motivarea şi implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei şi a strategiilor de îmbunătăţire.

5.4.3.Serviciile de orientare şi consiliere Din analiza informaţiilor disponibile se poate însă aprecia că, deşi în ultimii ani s-au

înregistrat progrese în domeniu, totuşi, gradul de acoperire a acestor servicii este insuficient datorită în principal numărului insuficient de consilieri şcolari şi de cabinete de orientare şi consiliere din şcoli. În acest context, nu se poate vorbi de un proces sistematic şi coerent de orientare şi consiliere în sprijinul unei decizii informate din partea elevilor şi părinţilor acestora în alegerea traseului de formare.

5.5. INDICATORI DE IEŞIRE

5.5.1. Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională Analiza datelor ( vezi anexa 6.f.1 – rata netă de cuprindere) relevă faptul că în anul şcolar

2010-2011 pentru toate grupele de vârstă ale populaţiei şcolare valorile ratelor la nivelul judeţului se situează sub peste valorile de la nivelul Regiunii Sud – Est, cu excepţia învăţământului preşcolar, grupa de vârstă 3-6 ani (74,1% în jud. Constanţa faţă de 74,7% la nivelul Regiunii Sud -Est).

Din comparaţia ratelor nete de cuprindere pe niveluri de educaţie se constată că cele mai mici rate se înregistrează în învăţământul secundar superior, clasele XI-XII, elevi cu vârsta între 17-18 ani (rata de cuprindere în anul şcolar 2010- 2011 de 81,5%, superioară valorii regionale de 71,8%).

65


Judeţul Constanţa înregistrează o tendinţă de creştere pentru rata de cuprindere a persoanelor cu vârsta între 3-23 ani în perioada dintre anii şcolari 2000-2001 şi 2009-2010.

Pe sexe, rata netă de cuprindere a populaţiei feminine este superioară celei masculine la învăţământul preşcolar, în clasele IX – X şi XI – XII. În schimb, la învăţământul gimnazial rata de cuprindere a populaţiei feminine şi cea masculină sunt egale. La învăţământul primar ratele pentru populaţia feminină este inferioară celei masculine.

Datele statistice cu privire la rata de cuprindere pe medii de rezidenţă nu sunt relevante pentru învăţământul liceal şi profesional deoarece se referă la locaţia şcolii şi nu la domiciliul elevilor. Sunt de remarcat însă decalajele mari între ratele de cuprindere la învăţământul gimnazial la care, în mediul urban, rata de cuprindere este în 2010- 2011 de 97,7% în timp ce în mediul rural rata este de 85%.

5.5.2. Gradul de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere pe vârste)Analizând evoluţia indicatorului în perioada cuprinsă între anii şcolari 2002-2003 şi 2009-2010 se observă o creştere a gradului de cuprindere pentru totalul grupei de vârstă 3-23 ani la nivel judeţului de la 75,6% în anul şcolar 2002-2003 la 86,2% în anul şcolar 2009-2010 (vezi anexa 6.f. 2 Gradul de cuprindere). Pentru grupa de vârstă 15-18 ani gradul de cuprindere a cunoscut de asemenea o creştere în ultimii ani din perioada analizată la nivelul judeţului cu 15,2 puncte procentuale (de la 78,9% la 94,1%).

Conform datelor statistice, gradul de cuprindere în educaţie în judeţul Constanţa se situează peste cele calculate la nivel regional, pentru toate grupele de vârstă. La grupa de vîrstă 15 – 18 ani gradul de cuprindere este mai ridicat pentru populaţia feminină comparativ cu cea masculină şi pentru mediul de rezidenţă urban faţă de cel rural (N.B. datele cu privire la gradul de cuprindere pe medii rezidenţă se bazează pe locaţia şcolii şi nu pe mediul de provenienţă al elevilor).

5.5.3.Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED Judeţul Constanţa înregistrează în perioada 2000-2010 o creştere a ratei abandonului

şcolar la învăţământul primar şi la cel gimnazial, valorile fiind peste mediile regională şi naţională (vezi Anexa 6.h – Rata abandonului).

Analiza datelor privind abandonul şcolar la învăţământul liceal (vezi fig. 5.4.) arată o înrăutăţire a situaţiei întrucât trendul la nivelul judeţului este crescător, iar valorile din anul şcolar 2009-2010 sunt superioare mediei naţionale. Abandonul şcolar la învăţământul profesional (vezi fig. 5.5.) arată o înrăutăţire a situaţiei întrucât trendinţa la nivelul judeţului este crescătoare, iar valoarea este în anul şcolar 2009-2010 superioară mediei regionale şi naţionale. În judeţul Constanţa se înregistrează o rată medie a abandonului la învăţământul profesional între toate judeţele regiunii Sud Est. Figura 5.4. Figura 5.5.

Evolutia ratei abandonului scolar la învatamântul profesional la nivel national, al regiunii Sud Est si al judetului Constanta

5.90

5.90

4.205.

50 5.90

4.907.

40 8.30

7.808.22 9.

32

8.21

0.00

2.00

4.00

6.00

8.00

10.00

Nivel national Nivel regiunea Sud - Est Constanta

%

2003/2004 2004/2005 2005/2006 2009/2010

Evolutia ratei abandonului scolar la învatamântul liceal la nivel national, al regiunii Sud Est si al judetului Constanta

2.40 2.50

2.002.30

2.2

1.50

2.70 3.00

2.503.

29 3.79

3.23

0.00

1.00

2.00

3.00

4.00

Nivel national Nivel regiunea Sud - Est Constanta

%

2003/2004 2004/2005 2005/2006 2009/2010

66


5.5.4. Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCEDPotrivit datelor INS, la nivelul judeţului se constată rate de absolvire a învăţământului liceal şi profesional mai ridicate decât la nivel regional şi naţional în anul şcolar 2009-2010. (vezi anexa 6.i. - Rata de absolvire). Rata de absolvire a învăţământului liceal este la nivelul judeţului în anul şcolar 2009-2010 cu 9,6 puncte procentuale peste media regională (68,8% la nivel judeţean faţă de 56,1% la nivel regional). Rata de absolvire a învăţământului profesional este în anul şcolar 2009-2010 la nivel judeţean de 57,8% faţă de media regională de 38,9%. Evoluţiile acestor rate sunt în perioada cuprinsă între anii şcolari 2000-2001 şi 2009-2010 fluctuante. Cu toate că aceste rate sunt mai mari la nivelul judeţului comparativ cu media regională, valorile mici ale acestor rate impun o serioasă analiză a cauzelor şi stabilirea unui set de măsuri menite să conducă îmbunătăţirea situaţiei actuale.Datele statistice colectate de către INS şi publicate în Anuarul statistic în ultimii ani permit şi analiza ratei de absolvire a anului de completare (vezi fig. 5.6.). La anul de completare rata este inferioară mediei regionale şi celei naţionale. De asemenea, se constată că în anul şcolar 2009-2010 ratele respective au scăzut faţă de anul anterior. Ratele de absolvire a liceului pentru populaţia feminină sunt mai mici decât în cazul populaţiei masculine. La învăţământul profesional populaţia masculină înregistrează rate de absolvire superioare populaţiei feminine.

Conform datelor Eurostat privind structura populaţiei pe niveluri de educaţie (după ultimul nivel de studii absolvit), între regiunile ţării, regiunea Sud Est împarte locurile 6-7 cu regiunea Sud Muntenia în ceea ce priveşte ponderea populaţiei absolvente de învăţământ secundar superior şi postliceal (ISCED 3-4). De asemenea, se situează pe penultimul loc între regiunile ţării în ce priveşte ponderea absolvenţilor de învăţământ superior (ISCED 5-6).

Tabelul 5.2ISCED 0-2 ISCED 3-4 ISCED 5-6 TOTAL

RO 40.9% 50.8% 8.3% 100.0%NORD-VEST 42.1% 51.2% 6.6% 100.0%CENTRU 37.2% 55.5% 7.3% 100.0%NORD-EST 44.1% 49.1% 6.7% 100.0%SUD-EST 44.5% 49.3% 6.2% 100.0%SUD - MUNTENIA 44.8% 49.3% 5.9% 100.0%BUCURESTI - ILFOV 27.1% 52.6% 20.3% 100.0%SUD-VEST OLTENIA 42.7% 49.6% 7.8% 100.0%VEST 40.5% 51.4% 8.0% 100.0%

Sursa: Eurostat, Sondaje privind forţa de muncă, conf. Studiului de piaţa muncii - WYG Inernational Ltd. (Phre TVET 2004).

5.5.5. Rata de succes Rata de succes în învăţământul gimnazial este, în anul şcolar 2010-2011, la nivelul

judeţului, peste media regională şi naţională (regiunea Sud Est- 64,3%, media naţională - 66.2%, judeţul Constanţa – 73,1%) (vezi Anexa 6.j). Rata de succes a populaţiei feminine este superioară celei pentru populaţia masculină cu aproape 12%.

Rata de succes în învăţământul liceal este la nivelul judeţului de 97,6% în anul şcolar 2009-2010, superioară ratei la nivel regional şi naţional (92%). Şi la învăţământul liceal rata este superioară în cazul populaţiei feminine faţă de cea masculină.

Rata de succes în învăţământul profesional este în judeţul Constanţa inferioară mediei regionale ( 97,5% în Constanţa şi 98,1% la nivel regional). Populaţia masculină înregistrează o rată de succes la învăţământul profesional superioară ratei populaţiei feminine.

Evoluţiile tuturor ratelor de succes în perioada cuprinsă între anii şcolari 2002/2003 – 2010/2011 sunt fluctuante.

67


Rata de succes în în învăţământul postliceal şi de maiştri în anul şcolar 2010-2011 este în judeţul Constanţa inferioară mediei regională (98,6% în Constanţa şi 99,1% la nivel regional), dar este superioară mediei naţionale( 98,6% în Constanţa şi 97,7% la nivel naţional). Populaţia masculină cât şi cea feminină înregistrează o rată de succes egală.

5.5.6. Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţieConform datelor INS (vezi anexa 6 g), la nivelul judeţului Constanţa, rata de tranziţie de la învăţământul gimnazial la cel liceal şi profesional în anul şcolar 2010/2011 este superioară ratei regionale şi naţionale (95,3% la nivel regional, 96,9% la nivel naţional, 97,2% la nivelul judeţului). Rata de tranziţie în cazul populaţiei feminine este superioară celei masculine.Şi în cazul acestui indicator, datele INS pe medii de rezidenţă par să se bazeze pe locaţia şcolilor.

5.5.7. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie de către tinerii cu vârstă cuprinsă în intervalul 18-24 ani, din care in TVET

Indicatorul se raportează la tinerii din grup de vârstă 18-24 de ani care au părăsit sistemul de educaţie, cu doar învăţământul secundar inferior sau mai puţin (maxim ISCED 2) absolvit.

Indicatorul nu este disponibil pentru nivelul judeţean. La nivel naţional valorile ratei de părăsire timpurie, deşi în scădere în ultimii ani, se menţin încă ridicate, peste valorile medii europene şi de aproape 2 ori mai mari decât benchmark-ul european care prevede pentru anul 2010 o rată a abandonului şcolar timpuriu de maxim 10% (19,2% la nivel naţional în 2007 faţă de 15,2% la nivelul UE 27). Rata este superioară la populaţia de sex masculin faţă de cea de sex feminin.

Tabelul 5.3Rata de părăsire timpurie*) a sistemului educaţional -

tineri 18-24 ani (%)România UE-

272002 2003 2004 2005 2006 2007 2007

TOTAL 23,2 23,2 23,6 * 20,8 19,0 19,2 15,2Masculin 24,3 24,7 24,9 * 21,4 19,1 19,2 17,2Feminin 22,1 21,7 22,4 * 20,1 18,9 19,1 13,2

Sursa:Eurostat http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do? tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tsisc060

Conform datelor INS, Regiunea Sud Est, cu toate progresele înregistrate în perioada 2002-2009, se plasează pe ultimul loc între regiunile de dezvoltare ale României în ceea ce priveşte rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional cu 23,7% (vezi anexa 18 Rata de părăsire timpurie)

5.5.8. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA)Competenţele esenţiale exprimate prin procentul de elevi cu o alfabetizare la citire/lectură de nivel 1 şi mai jos situează România pe ultimul loc la nivelul ţărilor Uniunii Europene, cu o pondere de 53,5% în anul 2006, mai mult decât dublul valorii medii la nivel european de 24,1% (vezi Anexa 18). Îngrijorător este faptul că în perioada 2000- 2006 indicatorul a cunoscut o creştere cu peste 12 puncte procentuale ( de la 41,3% la 53,5%). Date pentru nivelul regional şi judeţean nu sunt disponibile dar având în vedere o serie de alţi indicatori, precum rata de părăsire timpurie şi rata abandonului şcolar care sunt la nivelul judeţului la anumite categorii superioare mediilor regionale şi naţionale , este de aşteptat ca la nivel judeţean situaţia să nu fie mai bună decât cea naţională. În acest context, unităţile şcolare IPT, alături de unităţile de învăţământ gimnazial sunt chemate să contribuie prin programe adaptate grupurilor ţintă formate din persoane cu nivel 1 şi mai jos de alfabetizare citire/lectură la îmbunătăţirea situaţiei actuale (precum programe de alfabetizare, programul „A doua şansă”, etc.)

68

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tsisc060

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tsisc060


5.5.9. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superiorÎn perioada 2000- 2009 România a înregistrat un progres în ceea ce priveşte ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior (vezi Anexa 19). Astfel în 2008 ponderea era de 77,2%, în creştere cu 1,1% faţă de 2000 şi la distanţă de doar la 0,6 puncte procentuale faţă de media europeană (UE 27 – 77,8%)Este însă de menţionat că sunt necesare eforturi susţinute în continuare pentru atingerea în anul 2013 a benchmark-ului în domeniul educaţiei şi formării, adoptat de către Consiliul European de la Barcelona în mai 2003, respectiv acela ca cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel puţin învăţământul secundar superior .

5.5.10.Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani)

Indicatorul de referinţă (Benchmark) adoptat de UE prevede ca în 2010 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 12,5% din populaţia adultă din grupa de vârstă 25-64 ani.

În 2009 rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte din România a fost de numai 2,3% în comparaţie cu media de 9,6 % în Uniunea Europeană -UE27(vezi Anexa 20). Indicatorul nu este disponibil la nivel regional şi judeţean.

În acest context, analiza ofertei şcolilor din sistemul ÎPT pentru formarea adulţilor arată o slabă capacitate de răspuns la cerinţele pieţei muncii. Astfel, numărul şcolilor şi al programelor autorizate de către CNFPA pentru formarea adulţilor este foarte mic în comparaţie cu furnizorii privaţi.

5.6. INDICATORI DE IMPACT

5.6.1.Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra ratei şomajului Ar putea fi evaluat prin stabilirea unor corelaţii în timp între rata de inserţie profesională, respectiv rata şomajului absolvenţilor şi rata totală a şomajului. În acest moment, în lipsa unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor, şcolile raportează propriile evaluări. Aceste evaluări sunt însă parţiale (bazate în general pe feedback-ul obţinut de la absolvenţii) şi sunt dificil de validat.

Totuşi, rata ridicată a şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, şi ponderea ridicată a acestora în numărul total al şomerilor, sugerează o problemă serioasă a sistemului de pregătire în raport cu finalităţile obţinute în plan ocupaţional. Din acest motiv, se reţine ca un prim indicator de impact, care poate fi măsurat pe baza datelor statistice disponibile, şomajul tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, cu rezerva că acesta nu este diferenţiat pentru absolvenţii ÎPT.

Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) pot oferi date anuale valoroase despre absolvenţii înregistraţi în baza de date ca şomeri, dar acestea nu sunt diferenţiate în acord cu noua structură pe niveluri de pregătire şi finalităţile din ÎPT. În Acest sens se recomandă colaborarea între ministere în vederea structurării unitare la nivel naţional a bazei de date a AJOFM pentru evidenţierea diferenţiată a absolvenţilor de ÎPT pe calificări şi niveluri de calificare, adaptat noilor trasee şi finalităţi ale sistemului de educaţie şi formare profesională.

5.6.2.Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncăAcest indicator face parte dintre indicatorii de calitate propuşi de Comisia Europeană - Grupul de lucru pentru calitate în VET. În această etapă nu este definit. Date cu privire la acest indicator

69


este posibil să fie colectate, potrivit recomandărilor Comisiei Europene, prin Ancheta asupra forţei de muncă.Informaţii utile pentru acest indicator pot fi obţinute şi direct de către şcoli prin efectuarea unor sondaje proprii în rândul angajatorilor şi absolvenţilor.

5.7.OFERTA ŞCOLILOR ÎPT DIN JUDEŢ

5.7.1. Evoluţia planurilor de şcolarizare

Analiza planurilor de şcolarizare realizate în judeţ demonstrează că planificarea ofertei de formare profesională iniţială a respectat recomandările din PRAI şi PLAI, ponderile numărului de elevi cuprinşi la aproape toate domeniile de formare profesională iniţială şi la toate profilurile apropiindu-se de ponderile recomandate în documentele de planificare. (vezi fig. 5.7. şi 5.8 şi anexa 7) .

Domeniile care nu sunt aliniate la ţintele PRAI în anul şcolar 2011-2012 sunt: - electric (ponderea planului realizat mai mare faţă de ponderea recomandată de PRAI 5%) - construcţii, instalaţii şi lucrări publice - sub media PRAI- comerţ (pondere mai mare comparativ cu 10,5 % recomandat de PRAI- turism şi alimentaţie (ponderea planului realizat 16,4%,mai mare decat ponderea

recomandată de PRAI )Diminuarea populaţiei şcolare s-a reflectat şi în scăderea numărului de elevi cuprinşi în

ÎPT. Astfel, numărul elevilor cuprinşi în clasa a IX-a la ÎPT înregistrează o scădere în anul şcolar 2010-2011 faţă de anul şcolar 2002-2003 cu aproape 48%.

Ponderea elevilor cuprinşi în clasa a IX-a în IPT ajunge în anul şcolar 2010-2011 la o valoare de 62%.

Domeniile: electronică şi automatizări, turism şi alimentaţie, comerţ şi industrie alimentară au înregistrat creşteri ale ponderilor elevilor cuprinşi în clasa a IX-a în toată această perioadă.

La liceu, profilul tehnic a înregistrat o scădere a ponderii cu 8 puncte procentuale în perioada analizată. Profilul servicii a înregistrat o creştere de peste 10 procente.

Fig.5.8. Evoluţia ponderilor elevilor cuprinşi în liceul tehnologic

Evoluţia ponderii pe profile, cl. IX - liceu tehnologic (plan şcolarizare realizat) - jud.Constanta

0

10

20

30

40

50

60

70

-tehnic -servicii -resurse naturale şiprotecţia mediului

%2003/20042004/20052005/20062006/20072007/20082008/20092009/2010

70


5.7.2. Situaţia ofertei curente pentru formarea profesională iniţială în anul şcolar 2010-2011

La nivelul judeţului planul de şcolarizare pentru IPT în anul şcolar 2010-2011 este în concordanţă cu cererea previzionată pentru 2013, exprimată prin ponderi ale domeniilor de formare profesională pentru 19 domenii de formare profesională (vezi tabelul nr.5.4 şi Anexa 9 ).

Domeniile de formare profesională la care se înregistrează abateri înafara plajei ponderilor recomandate în PLAI sunt:

- electric (ponderea planului 8,8% faţă de ponderea recomandată de PLAI 5-7%) - elecronică şi automatizări – cu 2% peste recomandarea PRAI- construcţii, instalaţii şi lucrări publice cu 3,6% sub media PRAI- comerţ (pondere de 8,8% comparativ cu 10,5 % recomandat de PRAI- turism şi alimentaţie (ponderea planului realizat 15,2%, ponderea recomandată de PLAI 13%)

Tabelul 5.4. Planul de şcolarizare pentru anul şcolar 2010-2011

Plan de şcolarizare 2010- 2011

ŢINTA MEDIE PLAI

ŢINTA PLAI MIN - MAX

Nr. locuriPondere

A. Număr de locuri în clasa a IX-a la liceu–filiera tehnologică, din care pe domenii de formare profesională:

3750 100.0% 100.0%

mecanică 810 21.6 23 21-25%electromecanică 90 2.4 2.5 2 -3%electronică automatizări 300 8.0 6 5-7%chimie industriala 120 3.2 2 1-3%materiale de construcţii** 0 0.0 0.5 0 -1%electric 330 8.8 5 5-7%construcţii,instalaţii şi lucr.publice 240 6.4 10 8.5-11,5%agricultură 120 3.2 4.5 4-5%silvicultură 0 0.0 1 0,5-1,5%comerţ 330 8.8 10.5 9-12%turism şi alimentaţie 570 15.2 13 12-14%ind. alimentară 240 6.4 5 4-6%fabric.prod.din lemn 30 0.8 2 1.5-2.5%ind.textilă şi pielărie 60 1.6 2.5 2-3%tehnici poligrafice 0 0.0 0.5 0 -1%estetica şi igiena corpului omenesc 60 1.6 1 0.5-1.5%protecţia mediului 330 8.8 7.5 2,5-3.5%economic 120 3.2 3 6-9%producţie media 0 0.0 0.5 0-1%B.Număr de locuri în clasa a IX-a la liceu–filiera tehnologică, din care pe profiluri:

3750 100.0% 100.0%

-tehnic 1980 52.8 53 52 – 56%-servicii 1290 34.4 32 30-32%-resurse naturale şi protecţia mediului 480 12.8 15 13-16%

Sursa: ISJ

71


Situaţia ofertei pentru anul şcolar 2010-2011 este mai apropiată faţă de ţintele PRAI comparativ cu anul şcolar 2009-2010.La nivelul judeţului Constanţa se constată: Deficit în domeniul construcţii, instalaţii şi lucrări publice (cu 4% mai puţin faţă de ţinta minimă PLAI).Excedent în domeniile: electronică şi automatizări (cu 2% mai mult faţă de ţinta minimă PLAI), electric (cu 3,8% mai mult faţă de ţinta PLAI), turism şi alimentaţie (cu 2,8% mai mult faţă de ţinta medie PLAI)

5.7.3. Situaţia ofertei curente pentru formarea profesională iniţială în anul şcolar 2011-2012. Proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2011-2012

Ţinte pe termen mediu pe domenii de pregătire

Plan de şcolarizare 2011- 2012 propus

ŢINTA MEDIE PLAI

ŢINTA PRAI MIN - MAXNr. locuri Pondere

A. Număr de locuri în clasa a IX-a la liceu–filiera tehnologică, din care pe domenii de formare profesională:

4260 100.0% 100.0%

mecanică 930 21,8%23

22,5-24,5%

electromecanică 90 2,1%2

1,5 -2,5%

electronică automatizări 330 7,7%6.5

5.5-7.5%

chimie industrială 120 2,8%2.5

0-3%

materiale de construcţii** 0 0,5%0

0-1%

electric 360 8,5%6.5

5.5-7.5%

construcţii, instalaţii şi lucrări publice 210 4,9%9

9-11%

agricultură 240 5,6%5

4-6%

silvicultură 0 0,0%0

0-1%

comerţ 300 7,0% 7 7-9%

turism şi alimentaţie 720 16,9%13

12-14%

industrie alimentară 240 5,6%6

5-7%

fabricarea produselor din lemn 30 0,7%1

0.5-1.5%

industrie textilă şi pielărie 60 1,4% 5 4-6%

tehnici poligrafice 0 0,5%0

0-1%

estetica şi igiena corpului omenesc 120 2,8%1

0.5-1.5%

protecţia mediului 90 2,1%3.5

3-4%

economic 390 9,2%9

8-10%

producţie media 30 0,7%0

0-1%

B.Număr de locuri în clasa a IX-a la liceu–filiera tehnologică, din care pe profiluri:

4260 100% 100.0%

-tehnic 2160 50,7% 54.5 52 – 56%-servicii 1530 35,9% 31 30-32%-resurse naturale şi protecţia mediului 570 13,4% 14.5 13-16%

72


5.7.4.Oferta şcolilor din ÎPT pentru formarea adulţilor

Din totalul unităţilor şcolare IPT doar 11 sunt autorizate CNFPA pentru formarea adulţilor ceea ce reprezintă aproximativ 26%. Cele 11 şcoli sunt autorizate pentru 32 programe de calificare. În cursul anului 2011-2012 au fost derulate 4 programe de formare, în mai multe serii, pentru un număr de 124 adulţi. Această situaţie impune din partea unităţilor şcolare IPT un efort sporit pentru creşterea ofertei de formare profesională a adulţilor.

În ceea ce priveşte programele „A doua şansă” derulate în anul şcolar 2011-2012, 12 unităţi şcolare au derulat astfel de programe, la care au participat un număr de 142 persoane.

În ciuda progresului înregistrat în ultimii ani se constată că numărul şcolilor şi programelor pentru care au obţinut autorizarea reprezintă încă o minoritate, comparativ cu furnizorii privaţi, în contrast cu capacitatea şi resursele de care dispun şcolile.

5.7.5. Reţele şcolare în anul şcolar 2011-2012

Şcoala Centru de resurse – Phare TVET- este, ca urmare a sustenabilitatii proiectului, Colegiul Tehnic Pontica. Se asistă şcolile IPT în elaborarea PAS si a strategiilor centrate pe elev. Alte 9 unităţi coordonează reţeaua de interasistenţă, pe domenii de pregătire profesională, pentru implementarea instrumentelor de asigurare a calităţii în celelalte 33 de şcoli din judeţ. Obiectivele acestor reţele sunt variate, având ca numitor comun schimbul de bună practică, consolidarea şi diseminarea achiziţiilor din programele şi proiectele finalizate sau aflate în derulare, în mod prioritar în ceea ce priveşte asigurarea calităţii, învăţarea centrată pe elev, dezvoltarea parteneriatului social, coordonare în planificarea ofertei, iar în perspectivă constituirea de consorţii şcolare.Este necesară consolidarea reţelelor de interasistenţă., fiind esenţială asumarea de către toate şcolile a unui rol activ în acest sens.

5.7.6. Parteneriatul cu întreprinderile

Un parteneriat activ şi eficient - îndeosebi în ceea ce priveşte practica elevilor, orientarea carierei, evaluarea şi validarea competenţelor dobândite de elevi, planificarea ofertei, elaborarea curriculumului în dezvoltare locală (CDL), contactul profesorilor cu schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi, formarea adulţilor, etc. - reprezintă o condiţie obligatorie pentru un ÎPT de calitate, orientat spre nevoile beneficiarilor. Analiza informaţiilor din anexa harta parteneriatului relevă faptul că un număr de unităţi şcolare IPT din mediul rural nu au parteneri economici pentru asigurarea practicii elevilor pentru o serie de calificări în acre aceştia se pregătesc. Reprezentarea agenţilor economici în Consiliul de administraţie(CA) al şcolilor este bună, în condiţiile în care 41 dintre cele 42 de unităţi de învăţământ IPT au un agent economic în CA. Doar 11 unităţi şcolare au parteneriate cu agenţi economici pentru formarea profesională a adulţilor. Doar 2 unităţi şcolare au parteneriat cu agenţii economici pentru stagii de pregătire a cadrelor didactice privind tehnologiile şi echipamentele existente la agenţii economici.

Efectuarea, de către profesorii de specialitate din IPT, a unor stagii de pregătire, de minimum 2 săptămâni pe an, la agenţii economici parteneri sau colaboratori, constituie o prioritate pentru anul şcolar 2012-2013.

73


5. 8. PRINCIPALELE CONCLUZII DIN ANALIZA IPT JUDEŢEAN

Contextul educaţional:Schimbările din ultimii ani în sistemul de ÎPT privind traseele de pregătire cu finalităţi specifice până la nivelul 3 de calificare pe fiecare rută, avantajele unui sistem deschis cu o mobilitate crescută pe orizontală şi pe verticală, introducerea creditelor transferabile şi a portofoliului personal pentru formarea continuă, relevanţa sporită a noilor standarde de pregătire profesională (SPP), etc. – favorizează o mai bună adaptare a ofertei la nevoile beneficiarilor (inclusiv prin posibilitatea unor parcursuri individualizate). În practică, se constată însă o promovare deficitară a traseului progresiv de profesionalizare, confundat adesea de beneficiari (şi chiar de către şcoli) cu nivelul de calificare al primei trepte (SAM, nivelul 1, acum lichidat), ignorându-se relevanţa calificărilor care pot fi obţinute până la nivelul 3 (ciclul superior al liceului) pe această rută. Constatarea implică nevoia unor măsuri adecvate, atât în planificarea ofertei cât şi în orientarea şi consilierea elevilor, având în vedere implicaţii severe ale scăderii demografice, îndeosebi a populaţiei şcolare, în paralel cu fenomenul de îmbătrânire demografică, de care trebuie să se ţină cont în planificarea ofertei şi a resurselor sistemului ÎPT pe termen lung.

Raportul număr elevi/număr norme didactice, relativ scăzut în prezent, poate deveni critic din perspectiva declinului demografic şi a introducerii finanţării per elev – presează în favoarea măsurilor de optimizare a ofertei şi a gestionării resurselor, inclusiv prin colaborarea în cadrul unor reţele de şcoli şi/sau constituirea de consorţii de şcoli.

Resurele umane din ÎPTGradul de acoperire cu profesori şi maiştri calificaţi este relativ bun în majoritatea judeţelor regiunii dar se constată dificultăţi în acoperirea cu titulari în unele domenii cum ar fi: profesori şi maiştri în comerţ/turism şi alimentaţie, construcţii, industrie alimentară, agricultură/veterinar/zootehnie, electronică şi automatizări, etc. – situaţie care generează adesea o fluctuaţie mare a personalului încadrat pe posturile respective. Măsurile privind dezvoltarea profesională a personalului didactic din ÎPT trebuie să vizeze: competenţele metodice (în raport cu noile cerinţe şi schimbările introduse prin reformele

din ÎPT) actualizarea competenţelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii şi schimbările

organizaţionale din mediul economic.Ponderea importantă a populaţiei ocupate în educaţie în prezent şi impactul reducerilor de activitate pe fondul reducerii populaţiei şcolare obligă la identificarea şi planificarea unor măsuri adecvate (mobilitate în cadrul sistemului, reconversie profesională, etc.).

Resursele materiale şi condiţiile de învăţare. Situaţia bazei materiale a unităţilor şcolare din ÎPT reprezintă o problemă prioritară, din perspectiva normelor obligatorii de siguranţa, igienă şi confort ale elevilor, standardelor de pregătire şi exigenţelor unui învăţământ centrat pe elev. Se impune ca o necesitate realizarea unor programe de reabilitare şi modernizare a infrastructurii (spaţii de curs, laboratoare, ateliere, infrastructura de utilităţi) şi de dotare cu echipamente de laborator şi instruire practică.

Mecanismele decizionale şi descentralizarea funcţională în TVET Consolidarea structurilor consultative din ÎPT şi creşterea rolului partenerilor sociali în

planificarea ofertei şi antrenarea sporită a acestora în procesele decizionale Susţinerea eforturilor pentru introducerea unui sistem de asigurare a calităţii promovarea reţelelor de colaborare între şcoli, inclusiv cu şcoli din UE, pentru

stimularea progresului în raport cu un set comun de indicatori de referinţa şi adoptarea celor mai bune practici (benchmarking)

74


adoptarea planificării prin PAS (planuri de acţiune ale şcolilor) corelate cu planurile regionale şi locale (PRAI şi PLAI) de către toate unităţile de ÎPT

Serviciile de orientare şi consiliereNecesitatea unor măsuri vizând creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere, cu privire la numărul de ore de consiliere/elev, numărul de elevi testaţi aptitudinal şi consiliaţi pentru o decizie informată în alegerea carierei, respectiv a traseului de pregătire.

Rata netă de cuprindere în educaţie este ceva mai mică în regiune decât la nivel naţional, la toate nivelurile de educaţie cu excepţia învăţământului secundar superior şi celui preşcolar. În ciuda unei tendinţe de creştere a ratei nete de cuprindere în învăţământul secundar superior, valorile înregistrate sugerează un decalaj semnificativ faţă de benchmark-ul UE pentru 2010 (cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fie absolvit cel puţin învăţământul secundar superior).

Gradul de cuprindere în educaţie în regiune se situează sub cele calculate la nivel naţional, pentru toate grupele de vârstă, cu excepţia grupei de vârstă preşcolară – cu decalaje mari pe medii rezidenţiale. Pentru grupa 15-18 ani, gradul de cuprindere în educaţie este mai scăzut decât la nivel naţional în judeţele cu pondere mare a populaţiei rurale şi mai ridicat în cele cu grad mai mare de urbanizare.Concluziile privind rata netă şi gradul de cuprindere în educaţie conduc la recomandarea adoptării unor măsuri de creştere a accesului la educaţie pentru elevii din mediul rural

Ratele de tranziţie în învăţământul liceal şi profesional evidenţiază un procent ridicat de elevi care nu continuă studiile după clasa a VIII-a, aproximativ 300-400/an. Planificarea în ÎPT va avea în vederea stabilirea unor ţinte măsurabile privind ratele de tranziţie la următorul nivel de calificare, care să ţină cont de politicile educaţionale, finalităţile în plan ocupaţional pe fiecare traseu şi nivel de pregătire, dar şi de specificul şi interesele particulare ale grupului ţintă.Un prim reper în calcularea acestor ţinte îl reprezintă benchmark-urile adoptate de UE pentru 2010, privind rata abandonului şcolar timpuriu (să nu depăşească 10%), respectiv rata de absolvire a învăţământului secundar superior (cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani). Apropierea de indicatorul privind abandonul şcolar timpuriu presupune adoptarea unei ţinte pentru rata de tranziţie după clasa a X-a, de cel puţin 95% (% din absolvenţii învăţământului obligatoriu care continuă studiile în ciclul superior al liceului).Abandonul şcolar : Ratele de abandon se află peste media naţională, la toate niveluri de educaţie cu excepţia învăţământului postliceal şi de maiştri. Tendinţele par sa indice o creştere a abandonului în cazul învăţământului liceal şi profesional. Abandonul şcolar reprezintă motiv de îngrijorare în special în mediul rural şi în cazul categoriilor dezavantajate. În consecinţă, se recomandă: monitorizarea atentă a indicatorului (abandon şcolar) eforturi conjugate pentru prevenirea abandonului în special în mediul rural, comunităţile

dezavantajate, zonele afectate de migrarea populaţiei, etc.

Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie (tinerii din grupa de vârstă 18-24 de ani care au părăsit sistemul de educaţie, cu cel mult învăţământul secundar inferior-maxim ISCED 2 absolvit).Pentru acest indicator, nu sunt disponibile date statistice la nivel regional. Deşi în scădere, rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie la nivel naţional (19% în 2006) este de aproape două ori mai mare decât ţinta UE (benchmark) care prevede o rată medie de abandon şcolar timpuriu de maxim 10%.

Nivel scăzut al competenţelor cheie, constatat încă de la intrarea în sistemul de ÎPT, începând cu competenţele de bază “tradiţionale” (matematice, de comunicare, etc.) şi continuând cu competenţele de învăţare, capacitatea de gândire critică şi rezolvarea de

75


probleme, de relaţionare interpersonală, etc. - necesită din partea şcolilor un efort sporit având în vedere: învăţarea centrată pe elev, urmărirea şi încurajarea progresului individual programe remediale pentru elevii cu dificultăţi de învăţare (în special cei din categorii

defavorizate) facilitarea unor trasee individualizate de formare, etc.

Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani)În ciuda unui progres semnificativ (triplarea în ultimul an a numărului de şcoli din regiune autorizate ca furnizori de formare pentru adulţi), implicarea şcolilor din ÎPT în formarea adulţilor nu reflectă potenţialul acestora. De menţionat că România (şi implicit regiunea) înregistrează cea mai scăzută rată de participare în formarea continuă a populaţiei adulte Şcolile din ÎPT sunt chemate să contribuie activ la ţinta adoptată ca benchmark de UE care prevede ca în 2010 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 12,5% din populaţia adultă (grupa de vârstă 25-64 ani).

Şcolile din ÎPT sunt chemate să se implice activ în programele de „A doua şansă” - adresate prioritar grupurilor ţintă dezavantajate, pentru ca, pe lângă completarea pregătirii generale, tinerii respectivi să primească şi o calificare.

Indicatori de impactDin analiza indicatorilor care pot măsura impactul ÎPT în plan ocupaţional se constată: rata ridicată a şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani şi ponderea ridicată a

acestora în numărul total al şomerilor şomajul de lungă durată sugerează indirect o rată mare de şomaj la 6 luni de la absolvire. nevoia măsurării gradului de utilizare la locul de muncă a competenţelor dobândite de

absolvenţi

Se recomandă: Adoptarea de către ÎPT a unei ţinte de reducere a şomajului tinerilor din grupa de

vârstă 15-24 de ani - indicator de impact care poate fi măsurat pe baza datelor statistice disponibile la nivel regional (cu menţiunea că nu este diferenţiat pentru tinerii proveniţi din ÎPT)

Adoptarea unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor prin: colaborarea între ministere în vederea compatibilizării bazelor de date din şomaj cu

noile trasee şi finalităţi ale sistemului de educaţie şi formare profesională. Elaborarea de proiecte din FSE Studii periodice în rândul absolvenţilor şi angajatorilor vizând inserţia profesională,

gradul de utilizare a competenţelor şi alte informaţii utile privind finalităţile sistemului de educaţie şi formare profesională: sondaje proprii efectuate direct de către şcoli sondaje reprezentative pentru reţeaua şcolară la nivel judeţean prin intermediul

unor organizaţii/instituţii specializate în baza Ordinului MECI 6011/2008 Implicarea ÎPT în programe de măsuri active de ocupare, prioritar în sprijinul tinerilor

care după 6 luni de la absolvire nu se integrează pe piaţa muncii.

Concluzii din analiza ofertei TVET curente Concluziile formulate din analiza planurilor de şcolarizare conduc la nevoia de coordonare pe baza colaborării şcolilor în reţea pentru optimizarea ofertei, având în vedere:- acoperirea raţională a nevoilor de calificare în teritoriu- eliminarea unor paralelisme nejustificate în scopul lărgirii gamei de calificări pentru care

poate opta elevul în zonă- utilizarea optimă a resurselor materiale şi umane cu impact în creşterea eficienţei şi

calităţii serviciilor

76


- soluţiile cele mai bune pentru asigurarea accesului la educaţie şi continuării studiilor la nivelul următor de calificare, în condiţii de şanse egale (acces, calitate, varietate de opţiuni)

Se vor avea în vedere şi reperele de analiză rezultate din observaţiile punctuale privind structura ofertei pe domenii de pregătire şi calificări, formulate la cap.5.7.

77


6. EVALUAREA PROGRESULUI ÎN IMPLEMENTAREA PLAI

Obiectiv Indicatori de realizare

Aprecierea progresului înregistrat

1. Dezvoltarea raţională a reţelei şcolare IPT

Reţeaua şcolară IPT răspunde nevoilor locale de formare profesională iniţială până în 2013

3 – PROGRES BUN

2.Adaptarea ofertei educaţionale de formare profesională la cerinţele pieţei muncii

Procentele pe domenii de formare profesională iniţială din planurile de şcolarizare sunt în concordanţă cu recomandările din PLAI

3 – PROGRES BUN

3.Asigurarea condiţiilor de infrastructură şi dotare a şcolilor

Toate şcolile identificate ca necesar a fi dezvoltate asigură condiţiile necesare desfăşurării activităţilor didactice de formare profesională iniţială inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi până în 2013 3 – PROGRES

BUN Toate şcolile identificate ca necesar a fi dezvoltate dispun de echipamentele IT şi pentru pregătirea de specialitate până în 2013

4.Dezvoltarea resurselor umane ale şcolilor

Întregul personal de conducere al şcolilor IPT a parcurs stagiile de formare în domeniul managementului până în 2013

2 – PROGRES SATISFĂCĂTOR

Toate cadrele didactice din şcolile IPT au parcurs stagiile de formareDublarea numărului de consilieri pentru orientarea şcolară şi vocaţională până în 2013Cursuri de reconversie profesională pentru cadrele didactice de specialitate

5. Monitorizarea acţiunilor şi evaluarea rezultatelor PLAI

Acţiunile din PLAI au completate fişele de monitorizare începând cu anul şcolar 2005 - 2006 şi până în prezent

3 – PROGRES BUN

78


7. ANALIZA SWOT A CORELĂRII OFERTEI DE FORMARE PROFESIONALĂ CU CEREREAPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

1) Ratele nete de cuprindere în învăţământul primar, gimnazial, claseele IX-X , clasele XI-XII sunt la nivelul judeţului superioare mediei regionale şi naţionale.

2) Gradul de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere ) a populaţiei cu vârste cuprinse între 15-18 ani este la nivelul judeţului peste media regională şi naţională

3) Rata de tranziţie de la învăţământul gimnazial la cel liceal şi profesional se situează în judeţ peste media regională şi naţională

4) Rata de absolvire a învăţământului liceal în judeţ este în creştere în ultimii ani şi se situează peste media regională şi naţională

5) Rata de absolvire a învăţământului profesional în judeţ este peste media regională şi naţională

6) Ponderea elevilor cuprinşi în cl. A IX-a IPT la nivel judeţului este de aproape 60% din totalul elevilor cuprinşi în cl a IX-a

7) Planul de şcolarizare realizat la liceul tehnologic este aliniat la ţintele PRAI stabilite în 2010 la toate profilurile

8) Proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2012-2013 este aliniat la noile ţinte PRAI stabilite în 2010 pentru 14 domenii de formare profesională

9) Gradul ridicat de acoperire a normelor didactice cu personal didactic calificat

10) Număr semnificativ de unităţi şcolare reabilitate şi dotate în concordanţă cu cerinţele SPP

11) Reţea şcolară IPT acoperă întreg teritoriul judeţului12) Existenţa reţelelor şcolare constituite între unităţile de învăţământ IPT .13) Existenţa parteneriatelor active ale şcolilor IPT cu agenţii economici, Agenţiile de

Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor

14) Existenţa partenriatelor active în cadrul structurilor manageriale participative la nivel regional şi judeţean: Consorţiul regional şi CLDPS

1) Ponderea elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA) situează România pe primul loc între statele Uniunii Europene în anul 2006 cu 53,5% faţă de media UE 24,1% . La nivel naţional, creşterea ponderii de la 41,3% în 2000 la 53.5% în 2006 este în contradicţie cu ţinta (benchmark) european de reducere cu 20% a ponderii până în 2010.

Pe scala generală la Citire / lectură, 4,1% dintre elevii români se situează sub nivelul 1b, 12,7% la nivelul 1b, 23, 6% la nivelul 1a, 31, 6% la nivelul 2, considerat nivelul de bază, 21,2% la nivelul 3, 6,1% la nivelul 4, 0,7% la nivelul 5 şi 0,0% la nivelul 6. Acestea încondiţiile în care, în ţările OECD mai mult de 81% dintre elevi, adică mai mult de 4 din 5 elevi se poziţionează la nivelul 2 al scalei. România, alături de Bulgaria şi de Federaţia Rusă se plasează în grupul ţărilor cu cele mai mari procente de elevi la Nivelul 2 al scalei. La Matematică distribuția performanțelor elevilor români este următoarea: 19,5% dintre eleviiromâni se situează sub Nivelul 1, 27,5% se plasează la Nivelul 1, 28,6% la Nivelul 2, 17,3%la Nivelul 3, 5,9% la Nivelul 4, 1,2% la Nivelul 5, 0,1%la Nivelul 6. La Științe distribuția performanțelor elevilor români este următoarea: 11,9% dintre eleviinoștri se află sub Nivelul 1, 29,5% se află la Nivelul 1, 34,1% la Nivelul 2, 19,7% la Nivelul 3,4,4% la Nivelul 4, 0,4% la Nivelul 5 și 0,0% la Nivelul 6.

2) Abandonul şcolar timpuriu este la nivel naţional în anul 2007 de 19,2%, superioară mediei UE 27 (15,2%) şi ţintei (benchmark) europene pentru 2010 de 10%. La nivel regional rata de parasire timpurie în 2007 este cea mai mare între ratele înregistrate la nivelul regiunilor de dezvoltare ( 23,7%)

3) Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care a absolvit cel puţin învăţământul secundar superior este la nivel naţional în anul 2007 sub media UE 27 (77,4% la nivel naţional faţă de 78,1% media UE27) şi sub ţinta (benchmark) europeană pentru 2010 de 85%.

4) Ponderea populaţiei ocupate cu nivel de educaţie scăzut este la nivelul regiunii în creştere în 2007 faţă de 2006 şi superioară mediei naţionale (în 2007 la nivel regional 28,5% faţă de 24,9% la nivel naţional)

5) Ponderea populaţiei ocupate cu nivel de educaţie superior este la nivelul regiunii în scădere în 2007 faţă de 2006 şi inferioară mediei naţionale (în 2007 la nivel regional 10,2% faţă de 13,8% la nivel naţional)

6) Ponderea populaţiei ocupate de vârstă 15-24 ani cu nivel de educaţie scăzut din total populaţie ocupată cu nivel de educaţie scăzut este la nivelul regiunii superioară mediei naţionale (în 2007 la nivel regional 22,4% faţă de 21,3% la nivel naţional)

7) Rata şomajului (BIM ) în rândul tinerilor cu vârsta între 15-24 ani a crescut la nivelul regiunii în perioada 2002-2007 şi este superioară mediei naţionale (26,5%în 2007 la nivel regional faţă de 20,1% la nivel naţional)

8) Rata de absolvire a anului de completare e în scădere în anul şcolar 2010-2011 faţă de anul şcolar anterior

9) Rata abandonului şcolar la învăţământul liceal şi profesional deşi sunt sub valorile medii regionale şi naţionale în anul şcolar 2009-2010 sunt în creştere în ultimii ani

10) Planul de şcolarizare realizat la nivel regional în anul şcolar 2010-2011 nu este aliniat la ţintele PRAI stabilite în 2009 pentru domeniile de formare profesională iniţială: electric, turism şi alimentaţie , comert

11) Planul de şcolarizare pentru anul şcolar 2011-2012 nu este aliniat la noile ţinte PRAI stabilite

79


la domeniile electric si turism si alimentatie

12. Număr important de unităţi şcolare, în special din mediul rural, care nu dispun de dotările necesar ale atelierelor şi laboratoarelor

13. Oferta unităţilor şcolare IPT pentru formarea adulţilor este modestă

14. Programele de documentare a cadrelor didactice de specialitate la agenţii economici parteneri pentru integrarea noilor tehnologii în CDL sunt insuficient dezvoltate

15. Lipsa unui sistem unitar de raportare şi indicatori calitativi de evaluare a activităţilor şi rezultatelor serviciilor de consiliere

16. Număr insuficient de cabinete de orientare şcolară şi profesională şi de consilieri şcolari

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

1) Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici12 arată o revenire a indicatorilor: populaţie ocupată civilă şi rată de ocupare la valorile apropiate anului 2008 în anii 2011-2012

2) Fondurile structurale pentru îmbunătăţirea infrastructurii şcolare3) Fondul Social European oferă prin Programul Operaţional Sectorial pentru

Dezvoltarea Resurselor Umane, prin Axele Prioritare 1 şi 2 oportunităţi de finanţare pentru formarea cadrelor didactice, pentru organizarea stagiilor de practică a elevilor şi în ţară şi în state membre ale Uniunii Europene, investigarea inserţiei profesionale a absolvenţilor IPT.

1) Studiile previzionale privind cererea de forţă de muncă utilizate pentru fundamentarea ofertei IPT nu mai sunt în mare măsură de actualitate datorită efectelor crizei economico-financiare

2) Proiecţia principalilor indicatori privind forţa de muncă AMIGO13 la nivel naţional arată o revenire a numărului de şomeri BIM la valorile anului 2007 deabia la orizontul anului 2013

3) Prognoza demografică arată o scădere a populaţiei din grupa de vârstă 15-24 ani în 2015 faţă de 2005 la nivelul judeţului cu 41,1 mii persoane (scădere cu 35,6%, superioară mediei naţionale de 28,9% şi regionale de 31,3%)

4) Proiecţia principalilor indicatori ai balanţei forţei de muncă civile14 la nivel naţional arată:

a.scăderea ratei de ocupare în 2009 la 40% faţă de 40,9% în 2008;b.creşterea numărului de şomeri înregistraţi (620 mii în 2009 faţă de 403,4 mii în 2008)

c.creşterea ratei şomajului (de la 4,4% în 2008 la 6,8% în 2009)

2) Proiecţia principalilor indicatori privind forţa de muncă AMIGO15 la nivel naţional arată o creştere a ratei şomajului BIM de la 5,8% în 2008 la 8% în 2009 . Deşi în scădere, rata şomajului BIM va reveni la valori apropiate anului 2007 abia în anul 2013

12 Comisia naţională de prognoză: Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2008-2013, 19 ianuarie 200913 Comisia naţională de prognoză: Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2008-2013, 19 ianuarie 200914

15 Comisia naţională de prognoză: Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2008-2013, 19 ianuarie 200980


8. REZUMATUL PRINCIPALELOR CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI PENTRU PLANUL DE MĂSURI

Scopul analizelor detaliate în prezentul document a fost desprinderea unor concluzii şi recomandări - sintetizate la sfârşitul fiecărui capitol de analiză - în atenţia factorilor de răspundere la diferite niveluri de decizie din sistemul de educaţie şi formare profesională şi, în final, de a propune un plan de măsuri (structurate în cadrul priorităţilor, obiectivelor şi ţintelor din cap.9).

Prezentul capitol se rezumă la a sintetiza unele dintre implicaţiile mai importante rezultate din analiză şi de a introduce acţiunile detaliate în capitolul final.

Analiza demografică indică un declin general al populaţiei, în mod deosebit pentru grupele tinere de vârstă. Cel mai însemnat declin se proiectează pentru grupul ţintă principal (15-18 ani) în care se încadrează elevii de liceu, respectiv şcoala de arte şi meserii

O primă concluzie vizează nevoia unei gestiuni eficiente, previzionale, a dezvoltării resurselor umane, sprijinită de investiţii corespunzătoare în capitalul uman.

Pentru sistemul de educaţie şi formare profesională, previziunile demografice corelate cu concluziile rezultate din analiza indicatorilor pentru educaţie şi din analiza ofertei curente în raport cu tendinţele pieţei muncii şi economiei regionale, conduc la nevoia de planificare a unor măsuri vizând: ajustarea ofertei în raport cu nevoile de calificare pe termen lung, asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională (acces vs. calitatea serviciilor şi varietatea opţiunilor), optimizarea resurselor.

De asemenea - pentru compensarea pierderilor de populaţie şcolară şi consolidarea poziţiei şcolilor în cadrul comunităţii - se desprinde nevoia şi oportunitatea unei strategii de diversificare a grupurilor ţintă şi a ofertei de servicii: implicarea activă pe piaţa formării adulţilor, servicii în folosul comunităţii, contracte cu întreprinderile şi alte organizaţii pentru studii, cercetări şi consultanţă, etc.

În sprijinul adaptării permanente a ofertei la comanda socială, se recomandă crearea şi aplicarea unor proceduri coerente de investigare a nevoilor de calificare la nivel regional şi local, care să furnizeze informaţiile necesare - credibile, de calitate, periodic actualizate şi accesibile şcolilor şi beneficiarilor sistemului de educaţie şi formare profesională. Este esenţială coordonarea în acest scop între instituţiile Consorţiului regional, în vederea planificării şi implementării unor proceduri adecvate pentru investigarea pieţei muncii. Corelarea bazelor de date din şomaj cu noile finalităţi (calificări/niveluri de calificare) obţinute prin sistemul de educaţie şi formare profesională şi cu prevederile viitorului cadru naţional al calificărilor ar facilita schimbul de informaţii utile, de interes reciproc. De asemenea se recomandă colaborarea între instituţiile din educaţie şi formare profesională, universităţi şi ale organizaţii specializate pentru proiectarea şi aplicarea unor proceduri adecvate de sondare a opiniei absolvenţilor şi angajatorilor - vizând inserţia profesională, gradul de utilizare a competenţelor şi alte informaţii utile privind finalităţile sistemului de educaţie şi formare profesională

Corelarea concluziilor desprinse din analizele detaliate în capitolele PRAI destinate pieţei muncii şi economiei regionale, cu constatările din analiza ofertei curente a sistemului TVET, a condus la conturarea unor recomandări pentru viitoarele planuri de şcolarizare din regiune

În sprijinul raţionalizării reţelei şcolare şi optimizării resurselor se recomandă evaluarea poziţiei în viitor a fiecărei şcoli din reţeaua şcolară actuală – prin aplicarea unui set de criterii şi indicatori obiectivi cu referire la: evoluţia demografică, condiţiile de acces în zonă/zonele apropiate, calitatea serviciilor, relevanţa faţă de nevoile de calificare şi opţiunile elevilor .

81


9. ACŢIUNI PROPUSE - PLAN DE MĂSURI

PRIORITATEA 1 : Corelarea ofertei ÎPT din judeţ cu nevoile de calificareIndicatori de impact:- Până în 2013, rata şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 ani: maxim 12% la nivel regional (faţă de 24,4 % în 2006, conf. INS, datele din AMIGO)- Până în 2013, ponderea şomerilor din grupa 15-24 ani în numărul total de şomeri înregistraţi în evidenţele AJOFM: max. 10% la nivel regional (faţă de 20,4% la 31 dec. 2007)

Obiectivul 1.1. : Identificarea nevoilor de calificare

Indicatori: Cererea pieţei muncii pe sectoare economice şi calificări relevante identificată

Precondiţii şi riscuriPiaţa muncii regională şi judeţeană nu suportă dezvoltări imprevizibile pe termen scurt

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile)A 1. – 4. - Baze de date cu indicatorii relevanţi privind aspectele demografice, economice, de piaţa muncii şi formare profesională iniţială la nivel regional actualizate anualA 5. – Studii de piaţa muncii actualizate anual

Precondiţii şi riscuriInstituţiile care deţin informaţiile (INS, ANOFM, ISJ, AJOFM) pun la dispoziţia membrilor CLDPS datele necesare în timp utilMembrii CLDPS îşi asumă sarcina de actualizare a datelorInstituţiile reprezentate în CLDPS îşi asumă rolul de aplicant pentru proiect FSE pentru actualizarea anchetelor în întreprinderi(parte a studiului de piaţa muncii)

Acţiuni - Activităţi Termene Instituţii responsabile pentru implementare

Resurse Precondiţii şi riscuri

1. Actualizarea anuală a bazei de date cu indicatorii privind demografia

Anual: luna martie

Grup de lucru coordonat de către CJ

Surse bugetare şi extrabugetare ale instituţiilor reprezentate în CLDPS

- Instituţiile reprezentate în CLDPS îşi asumă sarcina de actualizare - ISJ pune la dispoziţia membrilor CLDPS datele necesare

2. Actualizarea anuală a bazei de date cu indicatorii privind economia

Anual: luna martie

Grup de lucru coordonat de către CJ


- Instituţiile reprezentate în CLDPS îşi asumă sarcina de actualizare

3. Actualizarea anuală a bazei de Anual: Grup de lucru Surse bugetare şi - Instituţiile reprezentate în CLDPS îşi asumă sarcina de

82


date cu indicatorii privind piaţa muncii din surse statistice naţionale şi administrative regionale şi judeţene

luna martie coordonat de AJOFM extrabugetare ale instituţiilor reprezentate în CLDPS

actualizare -AJOFM pune la dispoziţia membrilor CLDPS datele necesare

4. Actualizarea anuală a bazei de date cu indicatorii privind educaţia şi formarea profesională iniţială din surse statistice naţionale şi administrative judeţene

Anual: luna februarie

Grupul de lucru coordonat de către ISJ


5. Actualizarea anuală a studiilor de piaţa muncii pe baza surselor statistice naţionale, surselor administrative şi anchetelor în întreprinderi pentru identificarea cererii pieţei muncii

Anual: începând cu luna aprilie 2010

ISJ - Fondul social european în perspectiva 2009 accesat prin proiect aplicat de către CLDPS- Surse bugetare şi extrabugetare ale instituţiilor din CLDPS

- Instituţiile reprezentate în CLDPS îşi asumă rolurile în proiect FSE- Instituţiile reprezentate în CLDPS îşi asumă contribuţia proprie în cadrul proiectului FSE

Obiectiv 1.2. : Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la nevoile de calificare identificate, pe domenii şi calificăriIndicatori:- Ponderea IPT în planurile de şcolarizare este de minim 60% din totalul planului de şcolarizare- Ponderile domeniilor de formare profesională sunt aliniate la ţintele PRAI şi PLAI începând cu anul şcolar 2011-2012. În anul şcolar 2012-2013 vor fi aliniate la ţintele PRAI şi PLAI cel puţin 14 domenii de formare profesională. - Ponderile profilurilor la liceul tehnologic sunt aliniate la ţintele PRAI şi PLAI în anul şcolar 2011-2012. - Distribuţia pe calificări a planurilor de şcolarizare respectă recomandările PRAI, PLAI şi CLDPS- Distribuţia teritorială a calificărilor respectă recomandările PLAI- Ponderea absolvenţilor înregistraţi în şomaj în scădere

Precondiţii şi riscuri

Piaţa muncii regională şi judeţeană nu suportă dezvoltări imprevizibile pe termen scurtISJ îşi asumă recomandările PRAI, PLAI şi CLDPS şi pune în aplicare măsurile necesare adaptării ofertei de şcolarizare prin IPT

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile)A 1. Rapoarte anuale de monitorizare a PLAIA 2. Rapoarte anuale de monitorizare a PASA 3. PLAI actualizate anualA 4.Toate unităţile şcolare IPT din regiune realizează actualizarea anuală a PASA 5. Planul de şcolarizare al judeţului în concordanţă cu recomandările PRAI şi PLAI, avizat de către CLDPS

Precondiţii şi riscuriMembrii CR şi CLDPS îşi asumă roluri în echipele de monitorizare, evaluare şi actualizare.Instituţiile componente ale CR pun la dispoziţia CR datele necesare monitorizării, evaluării şi actualizării n timp utilISJ şi CLDPS îşi asumă luarea deciziilor privind adaptarea planului de şcolarizare în concordanţă cu recomandările PRAI şi PLAI



83


1. Monitorizarea şi evaluarea acţiunilor planificate în PLAI (anul precedent)


- Preşedinţia CLDPS- Echipa CLDPS pentru monitorizarea şi evaluare PLAI

Surse bugetare şi extrabugetare ale instituţiilor reprezentate în CR

Membrii CLDPS îşi asumă roluri în echipele de monitorizare şi evaluareInstituţiile componente ale CLDPS pun la dispoziţie datele necesare monitorizării şi evaluării în timp util

2. Evaluarea acţiunilor planificate în PAS (anul precedent)


- ISJ- Echipele CLDPS pentru monitorizarea şi evaluare PAS


Membrii CLDPS îşi asumă roluri în echipele de monitorizare şi evaluare

3. Actualizarea anuală a PLAI (pe baza rezultatelor monitorizării şi evaluării şi a rezultatelor obiectivului 1.1.)

Anual: luna iunie

- ISJ- Grupul de lucru al CLDPS pentru actualizarea PLAI


Instituţiile reprezentate în CLDPS îşi asumă sarcina de actualizare PLAI

4. Actualizarea anuală a PAS pentru toate unităţile şcolare IPT din judeţ

Anual: luna septembrie

- ISJ- Unităţile şcolare IPT

Surse bugetare şi extrabugetare ale unităţilor şcolare

5. Proiectarea anuală a planurilor de şcolarizare în concordanţă cu recomandările din PRAI şi PLAI

Anual: luna decembrie

- ISJ- CLDPS

ISJ şi CLDPS îşi asumă luarea deciziilor privind adaptarea planului de şcolarizare în concordanţă cu recomandările PRAI şi PLAI

Obiectivul 1.3. : Creşterea nivelului de calificare şi a gradului de adecvare a competenţelor formate la nevoile unei economii în schimbareIndicatori: - Rata de tranziţie de la ciclul inferior la ciclul superior al liceului tehnologic: minim 70% începând cu anul

şcolar 2011-2012; minim 85% până în 2013- Minim 50% dintre absolvenţii IPT care nu continuă studiile se angajează în cel mult 6 luni de la absolvire, începând cu promoţiile de absolvenţi din anul şcolar 2011-2012 - Cel puţin 70% dintre angajatorii chestionaţi se declară mulţumiţi de competenţele dobândite de absolvenţi, începând cu promoţiile de absolvenţi din anul şcolar 2011-2012


Absolvenţii de SAM şi an de completare doresc să continue studiileOferta angajatorilor este atractivă pentru absolvenţi

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile)

A 1. – Vezi acţiunile de la Prioritatea 4A 2. - Vezi acţiunile de la Prioritatea 5A 3. 1. – Toate unităţile şcolare IPT realizează investigarea cerinţelor specifice din partea angajatorilor privind competenţele absolvenţilor începând cu anul şcolar 2011-2012A 3.2. – Toate unităţile şcolare realizează CDL în parteneriat cu agenţii economiciA 4. – La nivelul judeţului sunt constituite reţele de şcoli pe domenii de formare profesională în care sunt

Precondiţii şi riscuriAbsolvenţii SAM şi an de completare optează pentru continuarea studiilor prin învăţământul seral şi cu frecvenţă redusăAngajatorii sunt dispuşi să colaboreze la completarea chestionarelor şi elaborarea CDLToate şcolile IPT sunt interesate să

84


cuprinse toate şcolile IPT, dezvoltându-se începând cu anul şcolar 2008-2009. A 5.1. – Toate reţelele de şcoli constituite pe domenii de formare profesională elaborează şi aplică programe comune pentru utilizarea de către elevi a dotărilor de care dispun şcolileA 5.2. – Numărul de ore pe discipline care se realizează în altă unitate şcolară din reţea, cu dotare superioară şi numărul elevilor care participă la aceste ore – funcţie de nevoile identificate în raport cu dotările şcolilor şi standardul de pregătire.A 6. – Vezi acţiunile de la Prioritatea 2A 7. - Studii de urmărire a inserţiei profesionale a absolvenţilor de liceu tehnologic, promoţiile 2011 şi 2012 la 6, 12 şi 36 luni de la absolvire

constituie reţele de şcoli pe domenii de formar profesionalăUnităţile şcolare IPT cu dotări în concordanţă cu standardele de pregătire profesională, în special şcolile din Programele Phare TVET sunt dispuse să pună la dispoziţia altor şcoli dotările existenteInstituţiile reprezentate în CLDPS îţi asumă rolul de aplicant pentru proiect FSE



1. Creşterea ofertei de şcolarizare prin IPT la învăţământul seral şi cu frecvenţă redusă pentru a oferi şanse de continuare a studiilor absolvenţilor care optează şi pentru angajare.

Anual: luna decembrie

ISJ Bugetare Absolvenţii SAM şi an de completare optează pentru continuarea studiilor prin învăţământul seral şi FR

2. Creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere (vezi acţiunile de la Prioritatea 4)3. Facilitarea accesului la educaţie prin IPT pentru grupurile dezavantajate (vezi acţiunile de la Prioritatea 5) 4. Identificarea cerinţelor specifice din partea angajatorilor prin intermediul chestionarelor şi adaptarea curriculumului în dezvoltare locală în parteneriat cu agenţii economici


ISJUnităţile şcolare IPT

Resurse bugetare şi extrabugetare ale unităţilor şcolare IPT

Angajatorii sunt dispuşi să colaboreze la completarea chestionarelor şi elaborarea CDL

5. Dezvoltarea reţelelor de şcoli existente pentru fiecare din domeniile de formare profesională prioritare la nivel regional

Noiembrie 2011 – reţelele constituite si dezvoltate

ISJUnităţile şcolare cuprinse în Programele Phare TVETUnităţile şcolare IPT

Resurse bugetare şi extrabugetare ale unităţilor şcolare IPT

Toate şcolile IPT sunt interesate să constituie reţele de şcoli pe domenii de formare profesională

6. Dezvoltarea de programe între şcolile din reţelele constituite pentru utilizarea comună a dotărilor

Anual, începând cu luna noiembrie 2011

ISJUnităţile şcolare cuprinse în Programele Phare TVETUnităţile şcolare IPT

Dotările unităţilor şcolare Unităţile şcolare IPT cu dotări în concordanţă cu standardele de pregătire profesională, în special şcolile din Programele Phare TVET sunt dispuse să pună la dispoziţia altor şcoli dotările existente

7. Dotarea cu echipamente de instruire conform standardelor de pregătire

85


profesională a şcolilor IPT (vezi prioritatea 2)9. Evaluarea impactului măsurilor de adaptare a ofertei pentru formarea profesională iniţială şi a acţiunilor de creşterea a nivelului de calificare a absolvenţilor prin studii de urmărire a inserţiei profesionale a absolvenţilor IPT:

- Studii la nivelul judeţului pentru absolvenţii liceu tehnologic, promoţiile 2011 şi 2012 la 6, 12 şi 36 luni de la absolvire

Anual începând cu 2011

ISJ AJOFM

Fondul social european în perspectiva accesat prin proiect aplicat de către CR

Instituţiile reprezentate în CLDPS îşi asumă rolul de aplicant pentru proiect FSE- Instituţiile reprezentate în CLDPS îşi asumă contribuţia proprie în cadrul proiectului FSE

Obiectivul 1.4. : Diversificarea serviciilor de formare profesională oferite prin şcolile din ÎPTIndicatori: Toate unităţile şcolare IPT au rol funcţional de centre pentru furnizarea de servicii de formare profesională pentru comunităţile locale


Concurenţa altor furnizori de formare profesională

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile)A 1. Dublarea numărului de programe de reconversie profesională a şomerilor şi alte programe de măsuri active în care sunt implicate şcolile IPT până în 2013A 2. 1. În anul 2013 toate grupurile şcolare sunt autorizate ca furnizori de formare continuă. A 2. 2. Dublarea până în 2013 a numărului de programe de formare profesională continuă derulate de unităţile şcolare. Creşterea anuală cu 33%, a numărului de persoane cuprinse în programe de formare continuă începând cu anul şcolar 2011 – 2012. A 3.1. Minimum 50% dintre unităţile şcolare IPT din judeţ derulează proiecte FSE pentru formarea profesională a angajaţilor agenţilor economici până în 2013. A 3.2. Minimum 5 proiecte FSE contractate de către unităţile şcolare IPT pentru formare profesională a angajaţilor agenţilor economici până la sfârşitul anului 2012 (Toate unităţile şcolare IPT cuprinse în Proiectele Phare TVET contractează cel puţin un proiect) A 4. Numărul serviciilor educaţionale derulate la cerere de unităţile şcolare IPT dublate până în 2013A 5. Dublarea numărului de unităţi şcolare IPT care realizează servicii de microproducţie până în 2013

Precondiţii şi riscuriUnităţile şcolare IPT îşi asumă rolul de furnizori de formare continuă pentru comunităţile din care fac parte şi fac demersurile necesare autorizării şi derulării cursurilor de formare pentru adulţi



1. Colaborare cu AJOFM pentru permanent ISJ Resursele bugetare şi extrabugetare Unităţile şcolare IPT şi AJOFM acceptă

86


reconversia profesională a şomerilor şi alte programe de măsuri active de ocupare - mai ales pentru absolvenţii care nu se încadrează în primele 6 luni de la absolvire

AJOFMUnităţile şcolare IPT

ale unităţilor şcolare IPT colaborările pentru reconversia profesională a şomerilor şi pentru alte măsuri active de ocupare

2. Creşterea numărului de unităţi şcolare IPT care derulează programe de formare pentru adulţi. Creşterea numărului de programe de formare pentru adulţi derulate de unităţile şcolare IPT

Anual ISJUnităţile şcolare IPT

Resursele bugetare şi extrabugetare ale unităţilor şcolare IPT

Autorizarea unităţilor şcolare IPT ca furnizori de formare profesională pentru adulţiConcurenţa altor furnizori

3. Realizarea de proiecte FSE pentru formarea profesională a angajaţilor agenţilor economici

Anual FSE Resursele bugetare şi extrabugetare ale unităţilor şcolare IPT

Unităţile şcolare IPT dispun de resursele financiare necesare

4. Elaborarea şi promovarea unei oferte diversificate de alte servicii educaţionale la cerere, pentru diverse categorii de beneficiari, inclusiv în sprijinul educaţiei non-formale (competenţe parţiale, IT, vârsta a treia, etc.)


Resursele bugetare şi extrabugetare ale unităţilor şcolare IPT

Există cerere locală de servicii educaţionale

Unităţile şcolare IPT dispun de resursele necesare pentru a răspunde cererii.

5. Dezvoltarea de servicii de consultanţă, cercetare, microproducţie, etc.


Există cerere locală de servicii de consultanţă, cercetare.Există cerere locală pentru realizarea microproducţiei de către unităţile şcolare IPTUnităţile şcolare IPT dispun de resursele necesare pentru derularea servicii de consultanţă, cercetare, microproducţie, etc.

PRIORITATEA 2 : Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT Indicatori de impact:Creşterea ratei de tranziţie a absolvenţilor învăţământului gimnazial în IPT Creşterea ratei de tranziţie a absolvenţilor ciclului inferior la ciclul superior al liceului tehnologic

87


Obiectivul 2.1. : Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şcolilor din ÎPT

Indicatori: Până în 2013, toate şcolile IPT din judeţ corespund normelor de siguranţă şi igienă Anual sunt cuprinse în programe de reabilitare 15-20% din unităţile şcolare IPT începînd cu 2008

Precondiţii şi riscuriSunt disponibile resursele de finanţare din surse bugetare locale şi naţionaleSunt disponibile surse de finanţare FEDER

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile)A 1. Direcţiile de restructurare a reţelei şcolare de la nivelul judeţului sunt elaborateA 1. Şcolile TVET de la nivelul judeţului sunt ierarhizate funcţie de relevanţa lor în raport cu nevoile de formare profesională iniţială – anual începând cu 2008A 2. Unităţile şcolare IPT necesar a fi reabilitate cu prioritate sunt identificate la nivel judeţean– anual începând cu 2008A 3. Unităţile şcolare necesar a fi reabilitate cu prioritate sunt cuprinse în programe de reabilitare începând cu 2008A 4. Toate unităţile şcolare IPT care necesită reabilitarea infrastructurii sunt cuprinse în programe de reabilitare până în 2013. Anual sunt cuprinse în programe de reabilitare 10-20% din totalul unităţilor şcolare ce necesită reabilitare.

Precondiţii şi riscuriCR şi CLDPS decid prin consens direcţiile de restructurare a reţelei şcolare IPT, ierarhia şi priorităţile de reabilitare a unităţilor şcolare IPT la nivel regional.Consiliile locale şi unităţile şcolare IPT adoptă deciziile de reabilitare a infrastructurii şcolilorExistă sursele de finanţare necesare reabilitării şcolilor



1. Elaborarea direcţiilor de restructurare a reţelei şcolare la nivelul judeţului în funcţie de nevoile de calificare identificate şi de particularităţile reţelei şcolare


CLDPSISJ

CLDPS recomandă prin consens direcţiile de restructurareISJ şi autorităţile locale îşi însuşesc recomandările CLDPS

2. Implementarea direcţiilor de acţiune pentru restructurarea reţelei şcolare

Anual începând cu luna septembrie

ISJ ISJ îşi însuşeşte recomandările

3. Ierarhizarea unităţilor şcolare IPT în funcţie de priorităţile de dezvoltare a acestora ca răspuns la nevoile de calificare identificate

Decembrie 2011Revizuire anuală

ISJCJ

CLDPS recomandă prin consens ierarhia şi priorităţile de reabilitare a unităţilor şcolare IPT la nivel judeţean

4. Identificarea unităţilor şcolare IPT necesar a fi dezvoltate cu prioritate la nivel judeţean

octombrie 2011 ISJCJ

CLDPS recomandă prin consens ierarhia şi priorităţile de reabilitare a unităţilor şcolare IPT la nivel regional

5. Cuprinderea unităţilor şcolare IPT identificate ca prioritare pentru reabilitare în programe de reabilitare cu finanţare de la bugetele locale, naţional şi prin FEDER

2013 ISJCJCL

Resurse bugetare locale şi naţionaleFEDER

ISJ CJ şi CL decid cuprinderea şcolilor în programeExistă sursele de finanţare necesare reabilitării şcolilor

88


6. Cuprinderea tuturor unităţilor şcolare IPT care necesită reabilitarea infrastructurii în programe de reabilitare. Anual sunt cuprinse 10-20% din şcolile IPT care necesită reabilitare în programe

Anual CLISJUnităţile şcolare

Resurse bugetare locale şi naţionale

FEDER

ISJ CJ şi CL decid cuprinderea şcolilor în programeExistă sursele de finanţare necesare reabilitării şcolilor

Obiectivul 2.2. : Dotarea cu echipamente de instruire, conform standardelor de pregătire profesională a unităţilor şcolare IPT

Indicatori: Până în 2013, toate şcolile IPT din judeţ beneficiază cel puţin de dotarea prevăzută în standardele de dotare minimă obligatorie . Anual sunt cuprinse în programe de dotare 10-20% din unităţile şcolare IPTSituaţia actuală: doar 2 unităţi şcolare IPT cuprinse în Proiecte Phare–RO9405 dispun de dotări conform standardelelor de pregătire profesională (după 2001 judeţul Constanţa nu a fost eligibil pentru dotările PhareTVET)


Sunt disponibile resursele de finanţare din surse bugetare locale şi naţionaleSunt disponibile surse de finanţare FEDER

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile)A 1. Liste de echipamente necesare şcolilor IPT identificate ca prioritare pentru dezvoltareA 2. Unităţile şcolare IPT necesar a fi dezvoltate cu prioritate sunt cuprinse în programe de dotări cu finanţare din fonduri bugetare şi FEDER până în 2013A 3. Toate şcolile IPT din judeţ sunt cuprinse în programe de dotări cu finanţare din surse bugetare şi FEDER pentru asigurarea standardelor de dotare minim obligatorie până în 2013. Anual sunt cuprinse în programe de dotare 10-20% din unităţile şcolare IPT

Precondiţii şi riscuriExistă sursele de finanţare necesareUnităţile şcolare şi CL decid cuprinderea şcolilor în programe



1. Evaluarea necesarului de dotare cu echipamente de instruire la unităţile şcolare IPT necesar a fi dezvoltate cu prioritate la nivel judeţean (vezi acţiunea 4 obiectivul 2.1.)


ISJUnităţile şcolare


FEDER2. Dotarea cu echipamente a unităţilor şcolare IPT identificate ca necesar a fi dezvoltate cu prioritate la nivel judeţean

2012 ISJUnităţile şcolare


FEDER

Există sursele de finanţare necesareUnităţile şcolare şi CL decid cuprinderea şcolilor în programe

3. Dotarea cu echipamente a tuturor unităţilor şcolare IPT. Anual sunt cuprinse 10-20% din şcolile IPT în programe de dotare

Anual ISJUnităţile şcolare


Există sursele de finanţare necesareUnităţile şcolare şi CL decid cuprinderea şcolilor în programe

89


FEDER

PRIORITATEA 3 : . Dezvoltarea resurselor umane ale şcolilor TVETIndicatori : Creşterea capacităţii de management a unităţilor şcolare Creşterea competenţelor metodice şi de specialitate a tuturor cadrelor didcatice de specialitate din unităţile şcolare IPT

Obiectivul 3.1. : Dezvoltarea managementului unităţilor şcolare IPT

Indicatori: Toţi directorii şi directorii adjuncţi ai şcolilor IPT au competenţele necesare exercitării unui management eficient până în 2013.Toate unităţile şcolare IPT au echipe de cadre didactice şi membrii ai CA cu competente necesare pentru elaborarea PAS


Există resursele financiare umane şi logistice necesare

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile)A 1. Toţi directorii şi directorii adjuncţi ai şcolilor IPT au parcurs cel puţin un stagiu de formare până în 2013. Anual sunt cuprinşi în programele de formare 10-20% din directorii şi directorii adjuncţi ai şcolilor IPTA 2. Membrii echipelor de elaborare a PAS din toate unităţile şcolare IPT au competenţele necesare elaborării PAS începând cu anul 2008. Anual sunt organizate stagii pentru toate echipele de elaborare PAS în scopul actualizării documentului în raport cu PRAI şi PLAI

Precondiţii şi riscuriCCD, ISJ şi unităţile şcolare din Programele Phare TVET îşi asumă rolurile de furnizori de formareExistă resursele financiare umane şi logistice necesare



A.1.Stagii de formare a directorilor şi directorilor adjuncţi ai şcolilor IPT în domeniul managementului educaţional

Anual ISJ CCD

Resurse bugetare şi extrabugetare

CCD şi ISJ îşi asumă rolurile de furnizori de formareExistă resursele necesare

A.2.Stagii de formare pentru membrii echipelor de elaborare a PAS din toate şcolile IPT (cadre didactice şi membrii ai CA)

Anual : luna septembrie

ISJ Unităţile şcolare cuprinse în Programele Phare TVET


Unităţile şcolare cuprinse în Programele Phare TVET îşi asumă rolul de furnizor de formare în cadrul reţelelor de şcoli constituiteExistă resursele necesare

A.3.Stagii de informare şi formare pentru echipe de cadre didactice din toate şcolile IPT pentru elaborarea proiectelor cu finanţare din fondurile structurale

2012Stagii anuale

ISJ în colaborare cu OI POS DRU


90


Obiectivul 3.2. : Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale personalului didactic din ÎPTIndicatori: Toate cadrele didactice de specialitate din unităţile şcolare IPT au dezvoltate competenţele necesare desfăşurării unei activităţi didactice de calitate începând cu anul şcolar 2008-2009Ponderea cadrelor didactice necalificate la disciplinele de specialitate este sub 1 % în 2013Toţi consilierii şcolari au dezvoltate competenţele de orientare şcolară şi vocaţională a elevilor


Există resursele financiare umane şi logistice necesare

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile)A 1.1. Toate cadrele didactice din şcolile IPT au abilităţile necesare pentru aplicarea învăţării centrate pe elev până la sfârşitul anului 2013. Anual sunt cuprinse în programele de formare 15 - 20% din cadrele didactice din şcolile IPTA 1.2. Toate cadrele didactice din şcolile IPT au abilităţile necesare pentru aplicarea sistemului de asigurare a calităţii până la sfârşitul anului 2013Anual sunt cuprinse în programele de formare 15 -20% din cadrele didactice din şcolile IPTA 2.1. Toate cadrele didactice de specialitate parcurg anual stagiul de documentare la agenţii economici parteneri începând cu anul 2009-2010A 2.2.Toate cadrele didactice de specialitate din şcolile TVET integrează în procesul didactic cerinţele angajatorilor, tehnologiile şi echipamentele din dotarea agenţilor economici parteneri începând cu anul 2008A 3. Toţi consilierii şcolari au dezvoltate competenţele de orientare şcolară şi vocaţională a elevilorA 4.1. Toate cadrele didactice de specialitate cuprinse anual cel puţin în activităţile metodice organizate la nivelul şcolii sau al reţelei şcolare A 4.2. Cel puţin 20% dintre cadrele didactice de specialitate participă anual la stagii e formare organizate de instituţii abilitateA 5. Scheme de mentorat realizate pentru toţi profesorii debutanţi în toate unităţile şcolare IPT începând cu 2008A 6. Cel puţin un schimb de experienţă organizat anual în cadrul fiecărei reţele de şcoli pe domenii de formare profesională prioritareA 7. Deficitul şi excedentul de cadre didactice de specialitate sunt anticipate la orizontul anului 2013A 8. 1. Setul de măsuri pentru asigurarea cu cadre didactice de specialitate la specializări cu deficit de cadre calificate este elaborat şi aplicat începând cu 2008-2009. Ponderea cadrelor didactice necalificate la disciplinele de specialitate este sub 1 % începând cu 2009A 8.2. Setul de măsuri pentru sprijinirea reconversiei profesionale a cadrelor didactice la specializări cu excedent de cadre didactice calificate este elaborat şi aplicat începând cu 2008-2009

Precondiţii şi riscuriExistă resursele financiare necesare

Agenţii economici acceptă implicarea în organizarea stagiilor de documentare a cadrelor didactice

Specialişti cu specializări necesare optează pentru cariera didactică



1. Stagii de formare pentru cadrele didactice din şcolile IPT pentru aplicarea învăţării

Anual ISJ, CCDUnităţile şcolare cuprinse în


Există resursele financiare necesare

91


centrate pe elev şi asigurarea calităţii Programe Phare TVET

2. Stagii de documentare a tuturor cadrelor didactice de specialitate din şcolile IPT la agenţii economici parteneri pentru adaptarea conţinuturilor şi metodelor de învăţământ la cerinţele angajatorilor şi la noile tehnologii şi echipamente(vizite de documentare / stagii de formare în întreprinderi / întâlniri tematice cu agenţii economici)


Resurse bugetare şi extrabugetareResurse ale agenţilor economici parteneri

Agenţii economici acceptă implicarea în organizarea stagiilor de documentare a cadrelor didactice

3. Stagii de formare pentru toţi consilierii şcolari pentru dezvoltarea competenţelor de orientare şcolară şi vocaţională

Anual ISJCCD


4. Programe de formare continuă pentru dezvoltarea competenţelor metodice şi adaptarea la cerinţele reformei din ÎPT (stagii de formare prin instituţiile acreditate, întâlniri metodice, lecţii deschise, scheme de mentorat în şcoli, etc.)

Anual ISJCCDUNIVERSITĂŢI


5. Scheme de mentorat pentru profesorii debutanţi



6. Schimburi de experienţă cu alte şcoli în cadrul reţelelor de colaborare, inclusiv cu şcoli din UE

Anual ISJUnităţile şcolare cuprinse în Programe Phare TVETUnităţile şcolare IPT


Resursele financiare necesare sunt disponibile la nivelul unităţilor şcolare IPT

7. Anticiparea evoluţiilor personalului didactic de specialitate din unităţile şcolare IPT pe termen mediu

Decembrie 2011

ISJ

8. Elaborarea şi implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea cu personal didactic de specialitate la disciplinele cu deficit de cadre calificate şi sprijinirea cadrelor didactice de specialitate pentru reconversia profesională şi creşterea mobilităţii ocupaţionale la disciplinele cu excedent previzionat de cadre calificate

Anual ISJUNIVERSITĂŢI


Specialişti cu specializări necesare optează pentru cariera didactică

92


PRIORITATEA 4 : Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliereIndicatori : Creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere

Obiectivul 4.1. : Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educaţie şi ocuparea unui loc de muncăIndicatori: Reducerea, până în 2013, la max. 800 sau 700 a numărului de elevi arondaţi/consilierRealizarea unui număr mediu de minim 2 ore de consiliere specializată / elev, anual începând cu 2008/2009 pentru elevii din clasele terminale (VIII, XII/XIII ciclul sup. al liceului)Sistem unitar de raportare şi indicatori calitativi de evaluare a activităţilor şi rezultatelor serviciilor de consiliere din judeţ, adoptat şi implementat la nivel regional până în 2013Informaţii de calitate accesibile elevilor si familiei elevilor privind oportunităţile de carieră, oferta şi alternativele în cadrul sistemului de ÎPT


Existenţa resurselor financiare, umane şi logistice necesare

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile)A 1. Numărul de consilieri respectă raportul normat de 800elevi/consilierA 2. Toate grupurile şcolare dispun de cabinet de orientare şcolară şi vocaţională şi de consilieri calificaţi până în 2013A.3 Sistem unitar judeţean pentru investigare şi raportare a indicatorilor calitativi de evaluare a activităţilor şi rezultatelor serviciilor de consilierA.4. Sistem unitar judeţean de investigare a opţiunilor elevilorA.5. Calendar al activităţilor de informare şi consiliere adoptat şi implementat A. 6. Calendar al activităţilor de orientare şi consiliere pentru carieră organizate în parteneriat şcoli- familie-agenţi economici adoptat şi implementatA.7. Materiale de promovare a carierei elaborate şi distribuite beneficiarilor pentru fiecare domeniu de formare profesională


Implicarea Asociatiilot de parinti/CCAPJC in actiuni de informare si consiliere a familiei



1. Încadrarea unui număr de consilieri CJAPP corespunzător raportului normat de 800 elevi/consilier

SEPTEMBRIE 2011

ISJCJAPP

Resurse bugetare Existenţa resurselor financiare, umane şi logistice necesare

2. Colaborarea CJAPP din judeţ pentru adoptarea unui sistem unitar de raportare şi indicatori calitativi de evaluare a activităţilor şi

OCTOMBRIE 2011

ISJCJAPP


93


rezultatelor serviciilor de consiliere 3. Colaborarea CJAPP din judeţ pentru adoptarea unui sistem unitar de investigare a opţiunilor elevilor

OCTOMBRIE 2011

ISJCJAPP


4. Proiectarea şi implementarea unui calendar obligatoriu de activităţi de informare şi consiliere pentru:

- clasele a VII-a, VIII-a: calificări - cariera profesională- cl. a VIII-a: oferta de formare la nivel judeţean/regional- grupele stagii de practică - oferta de formare la nivel judeţean/regional

NOIEMBRIE 2011

ISJCJAPPAsociatii de parinti/CJAPP/CJRAE


5. Acţiuni de orientare şi consiliere pentru carieră organizate în parteneriat şcoli-familie-agenţi economici

ANUAL ISJCJAPPUnităţi şcolare IPTAgenţi economiciAsociatii de parinti/CJAPP/CJRAE


Agenţii economici parteneri îşi asumă rolurile în cadrul parteneriatului pentru orientarea şi consilierea pentru carieră a elevilor

6. Elaborarea de materiale de promovare a carierei pe fiecare domeniu de pregătire

IANUARIE 2013 ISJCJAPPUnităţile şcolare IPT cuprinse în reţelele de şcoli pe domenii de formare prioritare


Existenţa resurselor financiare

PRIORITATEA 5 : Asigurarea accesului la ÎPT şi creşterea gradului de cuprindere în educaţieIndicatori : Abandon şcolar maxim 2 % până în 2013. Asigurarea ratelor de tranziţie menţionate la obiectivul 1.3

Obiectivul 5.1. : Facilitarea accesului la educaţie prin ÎPT, prevenirea şi reducerea abandonului şcolar

Indicatori: Abandon şcolar maxim 2 % până în 2013. Asigurarea ratelor de tranziţie menţionate la obiectivul 1.3



Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile)A 1. Până în 2013, şcolile ÎPT din rural beneficiază de condiţii de învăţare comparabile cu cele din

Precondiţii şi riscuriExistenţa resurselor

94


urban. Anual sunt cuprinse în programe de reabilitare şi dotare 10-20% din şcolile IPT din mediu ruralA 2. Elevii din categoriile dezavantajate beneficiază de facilităţi specifice de acces şi de sprijin pentru continuarea studiilor în cadrul ÎPT.

A 3. Toate unităţile şcolare au infrastructura adaptată pentru accesul elevilor cu deficienţe până în 2013A 4. Program de măsuri pentru identificarea şi integrarea elevilor cu cerinţe educaţionale speciale adoptat şi implementat începând cu anul şcolar 2008-2009 în toate unităţile şcolare IPTA 5. Elevii cu risc de abandon timpuriu identificaţi şi sprijiniţi prin asistenţă specializată şi consiliere A 6. Programe pentru a doua şansă ofertate pentru toţi elevii care au abandonat învăţământul obligatoriu şi nu au nici o calificare

financiareUnităţile şcolare şi CL îşi asumă rolul de promotori de proiecte cu finanţare din surse naţionale, locale şi fonduri structurale



1. Investiţii în infrastructura şi dotarea şcolilor din localităţi rurale care concentrează un număr semnificativ de elevi dintr-o zona limitrofă sau din zone cu mobilitate redusă din condiţii obiective (zone izolate, cu infrastructură de acces deficitară, etc.)

Anual ISJCJCLUnităţile şcolare IPT

Resurse financiare din surse bugetare şi extrabugetareFEDER

Existenţa resurselor financiareUnităţile şcolare şi CL îşi asumă rolul de promotori de proiecte pentru reabilitarea infrastructurii şi dotarea şcolilor.

2. Facilitarea mobilităţii elevilor în teritoriu (transport/internat, burse, etc.)

Anual ISJCJCL

Resurse financiare din surse bugetare şi extrabugetare, FSE

Existenţa resurselor financiareUnităţile şcolare realizează proiecte cu finanţare FSE

3. Adaptarea Infrastructurii unităţilor şcolare IPT pentru accesul elevilor cu deficienţe/nevoi speciale (rampe de acces, grupuri sanitare adaptate, etc.)

Anual ISJCJCL

Resurse financiare din surse bugetare şi extrabugetareFEDER

Existenţa resurselor financiareUnităţile şcolare şi CL îşi asumă rolul de promotori de proiecte pentru reabilitarea infrastructurii şi dotarea şcolilor.

4. Adoptarea unui program de măsuri pentru identificarea şi integrarea elevilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES) în şcolile din ÎPT

Anual ISJUnităţile şcolare IPTAsociatii de parinti/CJAPP

Resurse financiare din surse bugetare şi extrabugetareFSE


5. Asistenţă specializată, consiliere şi sprijin oferite familiilor/elevilor cu risc de abandon timpuriu


Resurse financiare din surse bugetare şi extrabugetareFSE


6. Organizarea programelor de şansa a doua pentru tinerii care au abandonat învăţământul obligatoriu şi nu au nici o calificare


Resurse financiare din surse bugetare şi extrabugetare


95


PRIORITATEA 6 : Dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social în ÎPTIndicatori : Structuri parteneriale funcţionale şi eficienteObiectivul 6.1. : Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea eficienţei relaţiilor de parteneriat, pentru asistarea deciziei şi furnizarea unor servicii de calitate prin sistemul de ÎPTIndicatori: Asistarea deciziei privind IPT se realizează cu eficienţă la cele 3 nivele de management participativ:

- regional prin Consorţiul regional- local (judeţean) prin CLDPS- şcolii prin CA

Precondiţii şi riscuriInstituţiile reprezentate în CLDPS îşi asumă rolurile pentru dezvoltarea parteneriatuluiISJ, unităţile şcolare IPT şi agenţii economici îşi asumă rolurile pentru dezvoltarea parteneriatului

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile)A.1. Contractarea unui proiect finanţat prin POS DRU pentru dezvoltarea instituţională a CLDPS în anul 2011A 2. Reprezentarea în Consiliul de administraţie al unităţilor şcolare a cel puţin câte 1 partener social pentru fiecare dintre domeniile principale de pregătire începând cu 2010-2011A 3. Toţi elevii din IPT beneficiază de locurilor de practică şi condiţiilor de pregătire în întreprinderi începând cu 2008-2009A 4. Cele 2 unităţi şcolare cuprinse în Proiectele Phare TVET contractează proiecte prin POS DRU pentru practica elevilor A 5. Toate unităţile şcolare IPT contractează proiecte prin POS DRU pentru practica elevilor în 2011

Precondiţii şi riscuriInstituţiile reprezentate în CLDPS îşi asumă rolul de aplicant pentru proiectele POS DRUExistenţa resurselor financiareAgenţii economici parteneri acceptă implicarea în CAUnităţile şcolare îşi asumă rolul de aplicant pentru proiectele POS DRU



1. Dezvoltarea capacităţii instituţionale a CLDPS prin activităţi specifice în cadrul unui proiect finanţat din FSE

2012 Preşedinţia CLDPSISJ

Resurse bugetare şi extrabugetareFSE

Una sau mai multe instituţii din CLDPS îşi asumă rolul de aplicantExistenţa resurselor financiare

2. Revizuirea componenţei Consiliilor de Administraţie din sistemul de ÎPT prin cooptarea unor reprezentanţi ai agenţilor economici semnificativi - cel puţin unul pentru fiecare domeniu principal de pregătire din oferta şcolii

Începând cu septembrie 2011

ISJUnităţile şcolare IPT

Agenţii economici parteneri acceptă implicarea în CA

3. Asigurarea locurilor de practică şi condiţiilor de pregătire în întreprinderi pentru toţi elevii, în conformitate cu Standardele de pregătire profesională şi cerinţele învăţării centrate pe elev


ISJUnităţile şcolare IPTAgenţii economici parteneri

Resursele agenţilor economici

Agenţii economici parteneri acceptă realizarea practicii elevilor în întreprinderi

96


4. Elaborarea şi implementarea proiectelor cu finanţare din FSE pentru desfăşurarea practicii elevilor la agenţii economici


ISJUnităţile şcolare IPTAgenţii economici parteneri

Resurse bugetare şi extrabugetareFSE

Unităţile şcolare îşi asumă rolul de aplicant pentru proiecte POS DRUExistenţa resurselor financiare

97


Anexa A la planul de acţiuni

Ţinte pe domenii pentru structura planurilor de şcolarizare – judeţul CONSTANŢA-

Domeniu de pregătire Plan şcolarizare realizat la clasa a IX-a în anul şcolar 2011/2012

Nevoi prognozate de formare profesională

pentru 2013-2020*)

(nivelul 2+ nivelul 3 de calificare)

Nr. clase Nr. elevi % %

agricultură 10 275 6,6 6silvicultură 0 0 0,0 1

protecţia mediului 3 91 2,2 2,5

industrie alimentară 10 272 6,6 6

comerţ 9 268 6,4 7

economic 13 395 9,5 9

turism şi alimentaţie 23,5 685 16,4 14,5

estetica şi igiena corpului omenesc 4 112 2,7 2,5

construcţii, instalaţii şi lucrări publice 6 179 4,3 4

mecanică 32,5 955 22,9 24

electric 12 373 8,9 8,5

electromecanică 2 57 1,4 2

electronică automatizări 11 324 7,8 8

chimie industriala 3,5 108 2,6 2,5

materiale de construcţii 0 0 0,0 0

fabricarea produselor din lemn 0,5 13 0,3 0,5

industrie textilă şi pielărie 1 34 0,8 1

tehnici poligrafice 0 0 0 0producţie media 1 32 0,8 1

TOTAL 142 4173 100,0% 100,0%

*) NOTĂ: Valorile menţionate vor fi actualizate la un interval de 1-2 ani pe baza analizei evoluţiilor şi previziunilor cererii

98


ANEXE PLAI 2010-2013, judeţul CONSTANŢA

Nr. crt. INDICATORUL

ANEXA 1 a. EVOLUŢII DEMOGRAFICE ANTERIOARE ŞI SITUAŢIA CURENTĂ

1. Evoluţia populaţiei judeţului, la 1 iulie

2. Evoluţia populaţiei judeţului la recensământ, 1992-2002

3. Evoluţia populaţiei judeţului pe grupe mari de vârstă, la 1 iulie

4. Populaţia judeţului la 1 iulie 2008, pe grupe de vârstă, sexe şi medii rezidenţiale

5. Structura populaţiei judeţului (în %) pe grupe de vârstă, sexe şi medii rezidenţiale

6. Structura pe sexe în cadrul grupelor de vârstă

ANEXA 1 b. PROIECTIA EVOLUTIEI DEMOGRAFICE 2003-2025

7. Proiecţia evoluţiei demografice 2003-2025 şi detaliată anual până în 2013

ANEXA 1 c. PROIECŢIA POPULAŢIEI DE VÂRSTĂ ŞCOLARĂ

8. Prognoza populaţiei de vârstă şcolară şi preşcolară, pe grupe de vârstă

ANEXA 2a. EVOLUŢIA VALORII ADĂUGATE BRUTE (VAB) PE RAMURI DE ACTIVITATE

9. Evoluţia valorii adăugate brute (VAB) pe ramuri de activitate la nivel judeţean - în miliarde lei (ROL) preţuri curente şi structura în %

ANEXA 3a. INDICATORI DE BAZĂ AI PIEŢEI MUNCII FURNIZAŢI DE de AMIGO

10. Indicatori comparativi, UE şi România în 2006 - 2009

11. Participarea populaţiei la forţa de muncă, pe sexe şi medii de rezidenţă - Regiunea Sud Est

12. Ratele de activitate, ocupare şi şomaj în rândul tinerilor (15-24 ani), pe sexe şi medii rezidenţiale

13. Numărul şi structura şomerilor BIM, pe nivel de educaţie - Regiunea Sud Est

14. Rata şomajului după nivelul de educaţie - Regiunea Sud Est

15. Structura populaţiei ocupate, după nivelul de instruire - pe grupe de vârstă - Regiunea Sud Est

ANEXA 3c. PRINCIPALII INDICATORI AI FORTEI DE MUNCA LA NIVEL JUDEŢEAN, CONF. BALANŢEI FORŢEI DE MUNCĂ

16. Resursele de muncă la sfârşitul anului anului - la nivel naţional, regional şi judeţean

99


17. Evoluţia resurselor de muncă la sfârşitul anului - la nivel naţional şi regional

18. Populaţia activă civilă şi populaţia ocupată civilă la sfârşitul anului - la nivel naţional, regional şi judeţean

19. Rata de activitate şi rata de ocupare a resurselor de muncă la sfârşitul anului - la nivel naţional, regional şi judeţean

20. Şomeri înregistraţi la sfârşitul anului - la nivel naţional, regional şi judeţean

21. Rata şomajului înregistrat la sfârşitul anului- la nivel naţional, regional şi judeţean

ANEXA 3d EVOLUŢIA POPULAŢIEI OCUPATE CIVILE PE ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI NAŢIONALE

22. Evoluţia populaţiei ocupate civile pe activităţi ale economiei naţionale la nivel judeţean în mii pers. şi structura în %.

23. Variaţia populaţiei ocupate civile pe activităţi ale economiei naţionale, faţă de anul precedent în %

24. Populaţia ocupată civilă , comparativ pe judeţele regiunii, în mii persoane şi structura în %.

ANEXA 3e STRUCTURA ŞOMAJULUI ÎNREGISTRAT LA AGENŢIA JUDEŢEANĂ DE OCUPARE A FORŢEI DE MUNCĂ

25. Somerii înregistraţi - distribuţia pe sexe şi grupe de vârstă, decembrie 2006 - la nivel naţional, regional şi judeţean

26. Evoluţia ponderii şomerilor tineri (sub 25 ani), în nr. total de şomeri - la nivel naţional, regional şi judeţean

ANEXA 3f RATA LOCURILOR DE MUNCA VACANTE

ANEXA 3g NUMARUL MEDIU AL SLARIATILOR SI MUNCITORILOR

ANEXA 5 STRUCTURA COMPARATIVĂ ŞOMAJ - LOCURI DE MUNCĂ

27. Evoluţia nr. de şomeri şi a locurilor de muncă vacante pe ocupaţiile relevante pentru ÎNV. PROFESIONAL ŞI LICEAL TEHNOLOGIC

28. Evoluţia nr. de şomeri şi a locurilor de muncă vacante – ocupaţii relevante pentru ŞCOALA POSTLICEALĂ, pe domenii de pregătire

29. Evoluţia nr. de şomeri şi a locurilor de muncă vacante , pe ocupaţiile relevante pentru ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR

30. Evoluţia nr. de şomeri şi a locurilor de muncă vacante, comparativ cu planul de şcolarizare 2009-2010 şi ţintele PLAI pentru învăţământul profesional şi şi liceal tehnologic

ANEXA 6a EVOLUŢIA POPULAŢIEI ŞCOLARE

31. Evoluţia populaţiei şcolare, pe sexe şi medii de rezidenţă (nr. elevi şi structura în %) la nivel judeţean

100


ANEXA 6c EVOLUŢIA RAPORTULUI NUMĂR ELEVI/PROFESOR

32. Evoluţia numărului de elevi/profesor, la nivel judeţean

ANEXA 6d SITUAŢIA NORMELOR DIDACTICE ÎN ÎPT

33. Situaţia normelor didactice în ÎPT, pe judeţele regiunii şi medii rezidenţiale

ANEXA 6f-1 RATA NETĂ DE CUPRINDERE

34. Evoluţia ratei nete de cuprindere

ANEXA 6f-2 GRADUL DE CUPRINDERE (RATA SPECIFICĂ DE CUPRINDERE) ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT

35. Evoluţia ratei specifice de cuprindere

Anexa 6g RATA DE TRANZIŢIE DE LA ÎNVĂŢĂMÂNTUL GIMNAZIAL LA CEL LICEAL ŞI PROFESIONAL

36. Rata de tranziţie de la învăţământul gimnazial la cel liceal şi profesional

Anexa 6h RATA ABANDONULUI SCOLAR

37. Rata abandonului şcolar, pe ni veluri de educaţie, sexe şi medii rezidenţiale

ANEXA 6i RATA DE ABSOLVIRE PE NIVELURI DE EDUCAŢIE

38. Rata de absolvire pe niveluri de educaţie, sexe şi medii rezidenţiale

ANEXA 6j RATA DE SUCCES

39. Rata de succes pe niveluri de educaţie, sexe şi medii rezidenţiale

ANEXA 7 EVOLUTIA ELEVILOR INTRĂRI IPT PROFESIONAL ŞI TEHNIC

40. Evoluţia numărului şi ponderii elevilor cuprinşi în ÎPT, clasa a IX-a zi, pe domenii la ŞÂM şi profile la liceul tehnologic

ANEXA 8 EVOLUTIA ELEVILOR INSCRISI IN IPT

ANEXA 9 PLANUL DE ŞCOLARIZARE LA CLASA A IX- 2010/2011, COMPARATIV CU ŢINTELE PT.2013

ANEXA 10 DISTRIBUŢIA TERITORAIAL A UNITĂŢILOR DE INVATAMANT PROFESIONAL SI TEHNIC

ANEXA 11 EDUCAŢIA ADULŢILOR

ANEXA 12 REŢELE ŞCOLARE

41. Reţele constituite în cadrul Programului Phare TVET 2001-2003

42. Reţele de interasistenţă coordonate de şcolile Phare TVET 2001-2003

ANEXA 13 HARTA PARTENERIATELOR

ANEXA 14 EVOLUTI ABSOLVENŢILOR PE DOMENII DE PREGĂTIRE

ANEXA 15 CONDIŢII DE INVATARE

101


ANEXA 16 SITUAŢIA SCOLARIZARII IN IPT

ANEXA18 PROCENTUL ELEVILOR CU NIVEL SCAZUT AL COMPETENTELOR DE CITIRE/ LECTURĂ (PISA)

ANEXA 19 PONDEREA POPULATIEI 20-45 ANI CARE A ABSOLVIT CEL PUTIN INVATAMANTUL SECUNDAR SUPERIOR

ANEXA 20 PARTICIPAREA ADULTILOR IN FORMAREA CONTINUA

ANEXA 21 EVOLUTIA RATELOR DE TRANZITIE

102

2ofertaipt.tvet.ro/documente/PLAI/Regiunea Sud-Est - 2013... · Web view2011 49693 28236 55065...

Documents

Transcript of 2ofertaipt.tvet.ro/documente/PLAI/Regiunea Sud-Est - 2013... · Web view2011 49693 28236 55065...