Substantivul in Gramatica Franceza

7/18/2019 Substantivul in Gramatica Franceza

http://slidepdf.com/reader/full/substantivul-in-gramatica-franceza 1/8

Substantivul in Gramatica Franceza

Substantivul - Definitie si Exemple Traduse (Le Nom)

Substantivul (în franceză, nom = substantif) este partea de vorbire caredenume te fiin e, obiecte, categorii, idei, substan e, locuri i o serie deș ț ț ș

no iuni abstracte. Exemple:ț lenfant (copilul), le c!ien (cinele),lenc"clop#die (enciclopedia), la $rammaire (gramatica), %arie (!aria).

Substantive &omune si 'roprii - Definitie si Exemple

• Substantivele comune denumesc obiecte făcnd parte dintr"o clasă de

obiecte de acela#i fel $ poate numi att clasa în ansamblul ei, ct #ifiecare element al ei.Ex.: le c!eval (calul), la ville (ora ul),ș la fille (fata), la maison (casa).

•

Substantivele proprii denumesc individual o fiin ă sau un lucru pentruța le deosebi de alte fiin e sau lucruri din aceea i clasă.ț ș

Substantivele proprii se scriu cu ini ială ma%usculă indiferent de loculț

pe care îl ocupă într"o propozi ie.ț

Ex.: la ville de %arseille (ora ul !arseille),ș Gau$uin (&augain, pictorul), le palais de ersailles (palatul 'ersailles), mon c!ien

Fox (cinele meu ox), mon ami %arcel (prietenul meu !arcel), les

%is#rables (!izerabilii $ cartea).

Substantivele &oncrete si bstracte - Definitie si Exemple

Substantivele concrete denumesc entităi ce au o existenă reală #i pecare le putem percepe cu a%utorul organelor de sim:Ex. : la c!aise (scaunul), le froma$e (brnza), le mouton (oaia), les

nua$es (norii), le saut (săritura).Substantivele abstracte denumesc noiuni ce pot fi concepute numaicu a%utorul raiunii.

Ex.: lamiti# (prietenia), le coura$e (cura%ul),la discipline (disciplina),lintelli$ence (inteligen a).ț

Substantive nimate si *nanimate - Definitie si Exemple

Substantivele animate denumesc entită i însufle ite (fiin e umane,ț ț ț

animale etc.)Ex. : lat!l+te (atletul), le c!at (pisica)Substantivele inanimate numesc entită i neînsufle ite, precum obiecte,ț ț

idei, calită i .ț

Ex. : la porte (u a),ș la c!arit# (caritatea).

Substantive *ndividuale si &olective - Definitie si Exemple

Substantivele colective sunt folosite pentru a denumi grupuri de persoane, animale, obiecte etc.Ex. : le comit# (comitetul), l#,uipe (ec*ipa), le peuple (poporul), la

foule (mul imea),ț le pa,uet (pac*etul).Substantivele individuale sunt cele care la forma de singulardenumesc obiectele, individul sau specia.Ex.: la brebis (oaia),

la pierre (piatra), l#toile (steaua), le client (clientul), lemplo"# (anga%atul).

Substantive Simple si &ompuse - Definitie si Exemple

Substantivele simple sunt formate dintr"un singur cuvnt.Ex. : la table (masa), la lune (luna), le c!ien (cinele), le soleil

(soarele).Substantivele compuse sunt formate din două sau mai multe cuvintecu sens unitar.Ex.: le brise-$lace (spărgătorul de g*ea ă),ț le rou$e

$or$e (măcăleandrul), le m#decin l#$iste (medicul legist), le mot

cl# (cuvntul"c*eie), le porte-plume (condeiul).



Substantive Numarabile si Nenumarabile - Definitie si Exemple

Substantivele num.rabile sunt cele care denumesc obiecte separate,care se pot număra. +ele mai multe substantive care denumesc fiin e,ț

lucruri, evenimente i locuri intră în această categorie.ș

Ex.: un nua$e (un nor) " deux nua$es (doi nori)

une feuille (o foaie) " trois feuilles (trei foi) une fourc!ette (o furculi ă) "ț cin, fourc!ettes (cinci furculi e)ț

Substantivele nenum.rabile denumesc no iuni care nu pot fiț

numărate, prin urmare nu admit ideea de singular sau plural, precum omare parte din no iunile abstracte.ț Ex.: bl# (gru), lait (lapte),sable (nisip), pluie (ploaie),bont# (bunătate)

Genul - Definitie/ Substantive %asculine pt0 Terminatii1 -/ -GE/

-*2E si Exemple

&enul este o proprietate caracteristică substantivului. n limba francezăexistă două genuri: masculin iș feminin.&enul substantivelor din limba franceză nu este corespunde mereugenului substantivelor din limba romnă.-e genul masculin sunt mare parte din substantivele cu următoareletermina ii:ț

-a: le panorama (panorama), le p"3ama (pi%amaua), le sc!#ma (sc*i a)ț

-a$e: lora$e (furtuna), le visa$e (fa a),ț le froma$e (brnza)-aire: le dictionnaire (dic ionarul),ț le vocabulaire (vocabularul).

Substantive Terminatii1 -2D/- 2T/ -S/ -T Gen %asculin-ard/ -art: le d#part (plecarea), le retard (întrzierea), le re$ard (privirea)-as : le tas (grămada), le matelas (salteaua)-at : le c!ocolat (ciocolata), le combat (lupta)

Substantive Terminatii1 -E4/ -EGE/ E2 Gen %asculin

-eau1 le $5teau (pră%itura), le rideau (cortina)

-+$e1 le coll+$e (colegiul), le cort+$e (cortegiul)-er1 l!iver (iarna), le d6ner (cina).

Substantive Terminatii1 -*E2/ -ET/ -E%E/ -G2%%E Gen%asculin

-ier: lescalier (scara), le m#tier (meseria), le papier (*rtia)-et: le bracelet (bră ara),ț le bri,uet (bric*eta)-+me: le probl+me (problema), le t!#or+me (teorema)-$ramme: le t#l#$ramme (telegrama), le mono$ramme (monograma).

Substantive F Terminatii1 -DE/ -*S7N/ -*NE

-ade: la fa8ade (fa ada),ț la parade (parada)-aison: la maison (casa), la saison (anotimpul)-aine: la fontaine (fntna), la plaine (cmpia).

Substantive F Terminatii1 -N&E/ -EN&E/ -NSE/ -ENSE

-ance: lalliance (alian a),ț la confiance (încrederea)-ence: la conscience (con tiin a),ș ț la conf#rence (conferin a)ț

-anse/ -ense: la d#fense (apărarea), la r#compense (recompensa)

Substantive F Terminatii1 -EE/ -E*LLE/ -E2*E

-#e: la fum#e (fumul), la matin#e (diminea a)ț

-eille: la corbeille (co ul),ș

loreille (urec*ea)-erie: la boulan$erie (brutăria), la lin$erie (len%eria)

Substantive F Terminatii1 -ESSE/ -ETTE/ -*LLE Gen Feminin

-esse: la 3eunesse (tinere ea),ț la politesse (polite ea)ț

-ette: la bic"clette (bicicleta), la serviette (prosopul, servieta)



-ille : lai$uille (acul), la famille (familia)

Substantive F Terminatii1 -*SE/ -*TE/ -*T4DE S9 Feminine

-ise: la c!emise (căma a),ș la valise (valiza)-ite: la conduite (comportamenul), la r#ussite (reu ita)ș

-itude: l!abitude (obiceiul), la solitude (singurătatea)

Substantive F Terminatii1 -S*7N/ -T*7N/ -:*7N

-sion 1 l/excursion (excursia), la profession (profesia)

-tion1 la description (descrierea), la nation (na iunea)ț

-xion: la connexion (conexiunea), la reflexion (reflexia)

Substantive F Terminatii1 -TE/ 42E/ -4E Gen Feminin

-t#1 la bont# (bunătatea), la libert# (libertatea)-ure: la fi$ure (figura), la mesure (m.sura)

-ue: lavenue (bulevardul), la revue (revista)

Formarea femininului de la forma de masculin 2e$ula Generala

+a regulă generală, femininul unui substantiv se formează de la formade masculin a acestuia la care adaugăm un -e la final.-acă substantivul se termină de%a în -e , nu va fi necesar să îi aducemalte sc*imbări. 0ecunoa tem genul feminin al substantivului datorităș

articolului ce îl înso e te (ex:ț ș un #l+ve, une #l+ve $ un elev, o elevă).

Forme Ner$ulate de Feminin Substantive Franceza - Formareafemininului de la forma de masculin

1numite substantive au o form. nere$ulat. la feminin , prin urmareau o termina ie complet sc*imbată:ț

-er/ -ier ;;; -+re/ -i+re:un #tran$er (un străin) $ une #tran$+re (o străină)

un #colier (un elev) $ une #coli+re (o elevă)-f ;;; -ve :un veuf (un văduv) $ une veuve (o văduvă)-et ;;; -ette :un cadet (un mezin) $ une cadette (o mezină)

-x ;;; -se :un #poux (un so ) $ ț une #pouse (o so ie)ț

-en/ -ien/ -on ;;; -enne/ -ienne/ -onne :un patron (un patron) $ une patronne (o patroană)un musicien (un muzician) $ une musicienne (o muziciană)un cito"en (un cetăean) $ une cito"enne (o cetăeană)- in/ -ain/ -an ;;; -ine/ -aine/ -ane :un voisin (un vecin) $ une voisine (o vecină)un 2oumain (un romn) $ une 2oumaine (o romncă)un $itan (un igan) $ une $itane (o igancă)2 -ar: un pa"san (un ăran) $ ț une pa"sanne (o ărancă)ț

- eur ;;; -euse :un vendeur (un vnzător ) $ une vendeuse (o vnzătoare)un ac!eteur (un cumpărator) $ une ac!eteuse ( o cumpărătoare)- teur ;;; -trice :un directeur (un director) $ une directrice (o directoare)- e ;;; -e :un artiste (un artist) $ une artiste (o artistă)-e ;;; -esse :

un prince (un prin ) $ ț une princesse (o prin esă)ț

un po+te (un poet) $ une po#tesse (o poetesă)

Substantive Forma de Feminin Diferita de Forma de %asculin

Există cazuri cnd forma de feminin a substantivului este completdiferită de cea de masculin:



un oncle (un unc*i) " une tante (o mătu ă)ș un neveu (un nepot) " une ni+ce (o nepoată)un taureau (un taur) " une vac!e (o vacă)un co, (un coco ) "ș une poule (o găină)un $ar8on (un băiat) " une fille (o fată)

un c!eval (un cal) " une 3ument (o iapă)un mari (un so ) "ț une femme (o so ie)ț un monsieur (un domn) " une dame (o doamnă)

Substantive fara Forma de Feminin

3n limab ranceza există i substantive careș nu au form. de feminin:un auteur " un autorun arc!itecte " un ar*itectun compositeur " un compozitorun professeur " un profesor

Substantive care isi Sc!imba Sensul in Functie de Gen

3n lectia de azi vom invata despre clasa substantivelor care î i sc*imbăș

sensul în func ie de gen:ț

un livre (o carte), une livre (o livră)un pa$e (un pa%), une pa$e (o pagină)un somme (un somn), une somme (o sumă)un vase (o vază), la vase (noroiul)un cr<pe (o esătură),ț une cr<pe (o clătită)

un ensei$ne (un ofi er),ț une ensei$ne (un drapel)un tour (un tur), une tour (un turn)un criti,ue (un critic), une criti,ue (o critică)un $uide (un g*id), une $uide (o sfoară, un *ă)un manc!e (un mner), une manc!e (o mnecă)un ombre (un lipan), une ombre (o umbră)

un pendule (un pendul), une pendule (un orologiu)un vapeur (un vapor), la vapeur (aburul)un voile (un voal), une voile (o velă).

Substantive Franceza Folosite la Genul %asculin sau Feminin in

Functie de *ntelesul Lor1numite substantive sunt folosite la un anumit gen în func ie deț

în elesul lor ț :ai$le este masculin atunci cnd desemnează pasărea (vultur), cnd estefolosit cu sens figurat sau cnd nume te o decora ie reprezentnd unș ț

vultur. l folosim la feminin atunci cnd denume te vulturul"femelă,ș

drapelurile sau dulapuri.foudre este masculin cnd are înelesul de butoi de mare capacitate sauîn expresia foudre de $uerre (utilizată pentru a denumi un om de marevaloare, un mare războinic) i feminin atunci cnd nume te fenomenulș ș

meteorologic (fulgerul) !"mne este feminin cnd îl folosim în sensul de cntec bisericesc iș

masculin pentru cntările na ionale (imn)ț =uvre este mereu feminin la plural (cu sensul de operă, lucrare) iș

masculin atunci cnd denume te o clădire sau totalitatea crea iei unuiș ț

autor (l=uvre complet de 2embrandt " opera completă a lui0embrandt)p#riode folosit de obicei la feminin (cu sensul de perioadă) devinemasculin atunci cnd denume te punctul de declan are al unui anumitș ș

eveniment, ca în fraza de mai %os :3l souffre d4un cancer 5 son dernier p#riode. = Suferă de cancer înultimă fază.espace normal folosit la masculin (cu sensul de spaiu, întindere), estefeminin cnd este utilizat în domeniul tipografiei.



Formarea 'luralului in Limba Franceza 2e$ula Generala

-acă vorbim despre o singură entitate (fiin ă, obiect, idee etc.) atunciț

substantivul va fi la sin$ular.-eterminan ii acestuia pot fi:ț le/ la/ l/ un/ une/ ce/ cette/ cet/ ma/ mon/

etc9

Ex. : le loup $ lupulune voiture $ o ma inăș

cette maison $ această casă-acă, în sc*imb, vorbim despre două sau mai multe entită i, atunciț

numărul substantivului va fi laplural iar determinan ii săi vor fi:ț les/

des/ ces/ mes etc9

Ex. : les loups $ lupiides voitures $ ni#te ma iniș

ces maisons $ aceste case6entru substantivele comune variabile în număr există o regulă generalăde formare a pluralului: se adaugă >s la forma de singular.Ex. une lampe (o lampă) $ des lampes (ni#te lămpi)un #tudiant (un student) $ des #tudiants (ni#te studen i)ț

une livre (o carte) $ des livres (ni#te căr i)ț

Substantive folosite doar la Sin$ular in Limba Franceza -

Substantivele care au doar forma de Sin$ular

n categoria substantivelor care nu sunt folosite dec5t la sin$ular intră:Substantivele ce denumesc metale, precum: lor (aurul), lar$ent

(argintul), le plomb (plumbul), le cuivre (cuprul), le vif-ar$ent (mercurul) etc.Substantivele ce numesc virtu i sau vicii:ț la c!astet# (castitatea), la

$loire (gloria), la pudeur (pudoarea), lin3ustice (nedreptatea),lindiscr#tion (indiscre ia) etc.ț

Substantivele formate prin conversiune provenind din ad%ective: le

beau (frumosul), lutile (utilul) etc.7nele substantive ce denumesc trăsături fizice sau morale aleindividului: la fiert# (mndria), le m#pris (dispre ul),ț le $o?t (gustul),lenfance (copilăria), la sant# (sănătatea) etc.

Substantivele care denumesc puncte cardinale: le nord (nordul), lesud (sudul), lest (estul), louest(vestul).7nele substantive care denumesc #tiine sau arte: la sculpture (sculptura), la $#om#trie (geometria), lastronomie (astronomia) etc.2 1tentie: les mat!#mati,ues (matematica), les lettres (literele), les

!umanit#s (#tiinele umaniste).

Substantive folosite doar la 'lural in Limba Franceza -

Substantivele care au doar forma de 'lural

Substantivele franceze care nu au dec5t form. de plural sunt:(les) arc!ives $ ar*ivele(les) bestiaux $ bovinele(les) ciseaux $ foarfecele(les) environs $ împre%urimile(les) entrailles $ măruntaiele, etc.

't0 Exceptii1 L-4:/ L-LS/ S-S Formare 'lural

al ;;; aux :un animal (un animal) " des animaux (ni#te animale)

un c!eval (un cal) " des c!evaux(ni#te cai)un #ditorial (un editorial) " des #ditoriaux (ni#te editoriale)al ;;; als :un carnaval (un carnaval) " des carnavals (ni#te carnavaluri)un id#al (un ideal) " des id#als (ni#te idealuri)un r#cital (un r8cital) " des r#citals (ni#te recitaluri)



s ;;; s :une souris (un oarece) "ș des souris (ni#te oareci)ș

un !#ros (un erou) " des !#ros (ni#te eroi)un ours (un urs) " des ours (ni#te ur i)ș

un colis (un pac*et) " des colis (ni#te pac*ete)

't@ Exceptii :-:/ A-A/ *L-4: Formare 'lural

x ;;; x :un #poux ( un so ) "ț des #poux (ni#te so i)ț

un c!oix (o alegere) " des c!oix (ni#te alegeri)un prix (un pre ) "ț des prix (ni#te pre uri)ț

z ;;; z :un nez (un nas) " des nez (ni#te nasuri)un $az (un gaz) " des $az (ni#te gaze)ail ;;; aux :un corail (un coral) " des coraux (ni#te corali)un travail (un loc de muncă) " des travaux (ni#te locuri de muncă)un vitrail (un vitraliu) " des vitraux (ni#te vitralii)

'tB Exceptii1 4-4:/ E4-E4:/ E4-E4:/ 74-74:

Formarea 'luralului

au ;;; aux :un no"au (un nucleu) " des no"aux (ni#te nuclee)un tu"au (un furtun) " des tu"aux (ni#te furtunuri)

eau ;;; eaux :un a$neau (un miel) " des a$neaux (ni#te miei)un drapeau (un drapel) " des drapeaux (ni#te drapele)un $5teau (o pră%itură) " des $5teaux (ni#te pră%ituri)eu -;;; eux :un dieu (un zeu) " des dieux (ni#te zei)

un feu (un foc) " des feux (ni#te focuri)un 3eu (un %oc) " des 3eux (ni#te %ocuri)

un lieu (un loc) " des

lieux (ni#te locuri)ou ;;; oux un bi3ou (o bi%uterie) " des bi3oux(ni#te bi%uterii)

un caillou (o pietricică) " des cailloux (ni#te pietricele)un c!ou (o varză) " des c!oux (ni#te verze)un $enou (un genunc*i) " des $enoux (ni#te genunc*i)un !ibou (o bufni ă) "ț des !iboux (ni#te bufni e)ț un 3ou3ou (o %ucărie) " des 3ou3oux (ni#te %ucării)

Forme de 'lural 'articulare Franceza -Exceptii Formare 'lural

aCeul (bunic) 2 rar " aCeuls (bunici)" aCeux (strămo i)ș

ciel (cer) " cieux (ceruri)" ciels (în pictură, aspecte ale cerului)$entil!omme (domn) " $entils!ommes (domni)madame (doamnă) " mesdames (doamne)mademoiselle (domni oară) "ș mesdemoiselles (domni oare)ș

monsieur (domn) " messieurs (domni)

'lural Substantive &ompuse 0 1

erb Substantiv

'erbul rămne invariabil iar substantivul ia forma de plural în func ieț

de sens :9 des c!asse-nei$e " ni te pluguri de zăpadăș

9 des porte-monnaie " ni te portmoneeș

9 des couvre-pieds " ni te plăpumiș

Substantiv Substantiv

n general, ambele substantive iau marca pluralului :



des c!oux-fleurs " ni te conopideș

des sourds-muets " ni te surdo"mu iș ț

21tentie: des timbres-poste (ni te mărci po tale),ș ș des pauses-caf# (ni te pauze de cafea)ș

'lural Substantive &ompuse @ 1dverb Substantiv 1dverbul este invariabil : des en-t<tes " ni te anteturiș

des arri+re-$ardes " ni te ariergărziș

Substantiv d3ectiv sau d3ectiv Substantiv 1mbele elemente primesc forma de plural :des coffres-forts " ni te seifuriș

des $rands-m+res " ni te buniciș

des beaux-fr+res " ni te cumna iș ț

des plates-bandes " ni te platbandeș

2 1tunci cnd primul element se termină în >o , acesta este invariabil :des n$lo-Saxones (ni te anglo"saxoni)ș des micro-ondes (ni te microunde).ș

'luralul substantivelor proprii

Primesc marca pluralului substantivele care numesc:

" anumite familii ilustre sau princiare: les &apets, les Stuarts

" lan uri de mun i:ț ț les &arpates (+arpa ii),ț les lpes (1lpii)" popoare: les 2oumains (romnii), les Espa$nols (spaniolii), les

*taliens (italienii)" ar*ipeleaguri: les ntilles (1ntilele)0ămn la singular:" substantivele ce numesc o singură familie: les 2oblin

" numele de marcă: deux 'eu$eot

" numele de căr i, reviste, ziare:ț deux Le %onde

Genul substantivelor proprii

Sunt de $enul masculin substantivele: nume de ări, de provincii i deș

ora e terminate terminate în una din vocaleleș a/i/o/u/" , precum #i celeterminate în consoană: le &anada = +anada, le '#rou = 6eru,le Danemar = -anemarca, le apon = ;aponia, le %aroc = !aroc

2 -ar : l(a)lasa = 1las<anume de ora#e: 'aris/ Hucarest/ Lille/ %arseille

nume de muni : le %ont-Hlanc/ lEtna/ le &aucase

Sunt de $enul feminin substantivele: nume de ări, de provincii i deș

ora e terminate înș e mut: la 2oumanie, la France, la Hreta$ne,2ome, Harcelone, enise9

2 -ar : le %exi,ue, le &ambod$e, le Hel$rade

nume de muni precum : les lpes, les &arpates, les &ordilli+res

Functii Sintactice Substantiv

ntr"o frază, substantivul poate îndeplini următoarele func ii:ț

subiect: Le c!ien effraait les voisins. = +inele speria vecinii.atribut: >ano? est la capitale du 'ietnam. = >anoi este capitala'ietnamului.complment direct: ;/8crivais mon devoir. = mi scriam tema.complement indirect: 3l parle I sa m+re. = El vorbe te cu mama lui.ș

apozitie: !on p@re, le maire, pr8side une r8union. = Aatăl meu, primarul, prezidează o reuniune.complement circumstantial: ;e voagerai avec ma s=ur. = 'oi

călători cu sora mea.complement: 3l boit un verre de vin. = El bea un pa*ar cu vin.complement: Bes c*@vres sont nourries par les enfants. = +aprele sunt*rănite de copii.complement: 3l a cass8 une bouteille pleine de cidre. = El a spart osticlă plină cu cidru.



complement: 3l a agi conform8ment I la loi. = El a ac ionat conformț

legii.complement: &are au $orille2 = 1ten ie la gorilă2ț

Substantivul - Teste de erificare

'une Substantive la 'lurala) 6unei la plural substantivele scrise în italic:C. !es parents donnent souvent des dîners et des bal 1.D. Ses cheveu2, comme ses œil 3, sont noirs.. !arie lui 8crit une liste de cadeau4 Fu/il devait offrir 5 safamille.G. Hous devons ac*eter des chou5 car nous n/en avons plus.I. 3l a racont8 l/*istoire avec les moindres détail 6 .

b) Araduceti 6ropozitiile de la Exercitiul anterior in 0omanaJ.

C balsD c*eveux euxG cadeaux

I c*ouxK d8tailsJ C. 6ărin ii mei organizează adesea dineuri i baluri.ț ș D. 6ărul precum i oc*ii îi suntș

negri. . !aria îi scrie o listă de cadouri pe care el ar trebui să le ofere familiei sale.G. Arebuie să cumpărăm verze pentru că nu mai avem.

I. El a istorisit povestea cu cele mai mici detalii.

&ompletare cu Forma de Feminin

a) +ompletai cu forma de feminin a substantivelor în italic:K. >ier %/ai connu la nouvelle voisin8.J. Ba directeur 9 parlait avec les parents d/une [email protected]. 3l a deux ans Fu/il n/a pas vu sa neveu1.M. BorsFu/on avait visit8 le parc zoologiFue, on a pu admirerla lion11.CN. Ba vendeur 12 vient de finir pr8parer la marc*andise pour lesac*eteurs.

b) Araduceti in 0omana 6ropozitiile de exercitiul anterior

C

.

L voisineM directriceCN ni@ce

CC lionneCD vendeuseC K. 3eri am cunoscut"o pe noua vecină. J. -irectoarea vorbea cu părin ii uneiț

eleve. L. Sunt doi ani de cnd nu i"a mai văzut nepoata.ș

M. +nd am vizitat grădina zoologică, am putut admira leoaica. CN. 'nzătoarea tocmai a terminat de pregătit marfa pentru cumpărători.

Substantivul in Gramatica Franceza

Documents

Transcript of Substantivul in Gramatica Franceza