SubiecteRezolvateDrCivilReale_ 2016

7/24/2019 SubiecteRezolvateDrCivilReale_ 2016

1/32

1. Subrogatia cu titlu particular si universal - prezent not. Art NCC VCC2. Comparatie posesie-detentie precara prez not, natura juridical , elemente

compon , apt-drept, eectele juridice, buna-rea credinta, posibilitatea de aintrod act. !osesorii, art "#$, intervert. det precare in posesie art "2#

%. &el. dr. proprietate posesie'. &el. dintre limitele judiciare ale dr. de propr. (n rap. Cu vecinat. )art *%#+ si

abuzul de drept )art11$+, art *%# regimul juridic$. Comparatie intre coproprietatea obisuita pe cote parti si coproprietatea

devalmasa. !rezentarea notiunii, izvoarele celor 2 modalitati, eerc. dr asuprabun. Com. ,p osib incei de acte jur )cons, adm, disp+ cu priv la bun com,posib incet pri partaj, speci partaj in ipot devalmas.

6. Comp intre coproprietate pe cote parti fortata si prop

periodica (art 631, 632)ista prop com atunci cand titlul de prop apartine mai multor titular careeercita impreuna atributele conerite de acest drept. !rop com, ca principalmodalit a drept de propriet, se prezinta sub doua orme/ )art*%2 Cciv+

- Proprietatea pe cote-parti (coproprietatea)a. 0bisnuitab. ortata si perpetua

- Proprietatea in devalmasie

Coproprietate si devalmasia se aseamana in privinta regimului juridic aplicabil dar

se deosebesc cu privire la obiect.Copropriet are ca obiect un bun privit ut singuli)sau mai bune bunuri determinate, ara a alcatui o uiversalitate+ , indiviziunea areca obiect o universalitatede bunuri.

reptul de proprietate comuna pe cote parti este acel drept de proprietate al caruibun, neractionat in materialitatea sa, apartine concomitent mai multor titulari, careeercita impreuna atributele conerite de dreptul de proprietate, 3ecare dintretitular avan numai o cota parte ideala din dreptul de proprietate.

&egimul juridic al coproprietatii/

1. reptul de proprietate si bunul, ca obiect al acestui drept ambele suntcommune titularilor, insa comuniunea se maniesta din punct de vedere

juridic in mod dierit2. reptul de proprietate este comun titularilor in sensul ca 3ecare eercita un

drept de proprietate eclusive asupra unei cote parti ideale si abstracte, cotaeprimata matematic pritr-o ractie

%. 4unul comun nu este impartit, ca si dreptul

1


2/32

ormele coproprietatii )in tcie de rolul vointei copartasilor in nasterea saumentinerea starii de coproprietate- un singur copartas e su3cient pt impartireabunului la coproprietatea obisnuita- si de posibilitatea legala a incetariicoproprietatii prin partaj+/

A. Proprietatea comuna pe cote parti (coproprietatea) obisnuitaB. Propriatetea comuna pe cote parti (coproprietatea) fortata siperpetua

C. Proprietatea periodica

B. Proprietatea comuna pe cote parti (coproprietatea) fortata siperpetua

- apare in mod independent de vointa coproprietarilor

- poarta asupra unor bunuri care prin natura sau destinatia lor pot 3 olosite de maimulti coproprietari care au o cota-parte ideala si abstracta din dreptul comun de

coproprietate

- eista 2 raporturi juridice de proprietate care au ca obiect un bun principal sirespective, un bun accesoriu/

a. dr de proprietate eclusiva ce apartine 3ecarui titular asupra bunului principal

b. dr de proprietate pe cote-parti stabile si perpetua asupra bunurilor accesorii, pelanga cele principale

Cazuri )art *'* C. civ+5

1. 4unuri prev la art *'" C. civ )partile comune+, art **# C. civ. )despartiturilecommune+, art *67 C. civ. )proprietatea periodica+, art 11'1 C. civ. )amintirilede amilie+

2. 4unurile com necesare sau utile pt olosirea a doua immobile vecine, situatepe linia de otar dintre acestea- e. !otecile, antanile, drumurile, izvoarele

%. 4unurile commune aectate utilizarii a doua sau mai multe onduri e ocentrala termica sau alte instalatii care deserves doua sau mai multe cladiri,un drum comun intr-un cartier de locuinte

'. 0rice alt bun comun prev de lege

!ercitarea dr coproprietarilor

mai elastic decat in cazul coproprietatii obisnuite, 3ecare proprietar putandeectua acte de olosinta eclusive asupra bunului comun, cu respectarea a douaconditii )art. *'7/ &egimul juridic general )1+ iecare coproprietar poate eercitaolosinta bunului comun, cu conditia sa respecte destinatia acestuia si sa permitaeercitarea olosintei de catre ceilalti proprietari+/

1. Sa nu se aduca atingere drepturilor egale ale celorlati coproprietari

2


3/32

2. olosita sa 3e eercitata potrivit destinatiei bunului comun

0bligatiile )celtuielile+ commune revi n 3ecarui prop proportional cu supraatabunului a8at in proprietate eclusive )art *'7 alin. )%++

Proprietatea comuna pe cote-parti stabile si fortata din cladirile cu mai

multe apartamente . "ediul materiei#

- C. civ. Art *'6-*$"- 9egea nr 2%#:2##7 privind in3intarea, organizarea si unctionarea

asociatiilor de coproprietari si Normele metodologice de aplicare a acesteilegi

$repturile si obli%atiile coproprietarilor

- ercitarea dreptului de folosinta asupra bunurilor commune va urmarirespectarea conditiilor din acordul de asociere, iar in lipsa acestora ,

observarea regul din C civ art *'7 )art *$% Cciv+- Cheltuielile legate de intretinerea, repararea si eploatarea partilorcommune, art *$' in lipsa unor prev legale sau intelegeri contrare, sesuporta de 3ecare coproprietar, in proportie cu cota sa parte. aca suntbunuri olosite eclusive de catre unii coproprietari, toate celtuielileaerente vor 3 in sarcia acestora din urma )art *$' alin )2++

- C civ instituie si o obligatie de conservare a bunului principal a8at inproprietate eclusiva cu scopul prezervarii in conditii optime a intregiicladiri cu mai multe apartamente )art. *$$ Cciv+

- Art *$* coproprietarii au oblig. e a permite accesul in spatiile careconstituie bunurile principale pentru eectuarea lucrarilor necesare

conservarii cladirii si intretierii partilor commune, cu posibilit de a 3despagubiti pt evetualele prejudicii suerite

&ncetarea coproprietatii fortate

- !rin acordul tuturor proprietarilor- !ieirea materiala a bunului imobil obiect al proprietatii- proprierea bunului- ;ransormarea coproprietatii ortate in proprietate eclusive a unui singur

subiect de drept

C.Proprietatea periodica

'otiune,caracteristici, ivoare

ste acea orma de coproprietate ortata cu urmatoarele trasaturi speci/1. !rez mai multor titulari ai dr de prop2. ercit succesiva si repetitiva a olositei asupra bunului comun%. (mpartirea dr de prop in ract temporale determinate

%


4/32

Sediul materiei/ art *67 *"2

- Caracterul ortat rezida din aceea ca nu poate inceta prin partaj judiciar.-


5/32

a. 9imite legale de interes publicb. *imite le%ale de interes privat

*imitele le%ale de interes privat (sediul materiei# art 6+3-62 C civ)

a. &eeritoare la olosirea apelor

b. Stabilite in interesul bunei vecinatati, in privinta imobilelorc. 9imite aplicabile in situatii speciale dreptul de trecere (art 61 Cciv),

dreptul de trecere pt utilitatea sip t eectuarea unor lucrari )art *21-*22+,dreptul de trecere pt reintrarea in posesie )art *2%+

C art *1*-*2# regl dr de trecere al proprietarului ondului care nu are access lacalea publica de a cere permisiunea pt a trece pe ondul vecinului sau. 9oc inundat imobilul care e intr-o imposibilitate absoluta de acces la drumul public )sauaccesul ar avea inconveniente grave sau ar 3 periculos+.

r de trecere se naste ex lege, prin mani unilater de vointa a proprietarului

locului inundat >? e un drept potestativ r de trecere, ca limita legala a dr de prop, e dierit de servitutea de

trecere, constituita in baza art 7$$ si urmat Cciv. 9a servitutea de trecere seconstituie un dezmembramant al dr de prop asupra ondului aservit in modindependent de conditiile speciale de loc inundat. (nsa e posibil ca partile saconstituie o servitute de trecere, inclusiv in ipoteza unui loc inundat, intemeiul principiului libertatii contractuale si cu respectarea ormei autenticeaactului de constituire

r de trecere caracteristici/

- Este imprescriptibil, nu se stinge prin neuz.


6/32

pdv al constituirii si eprimarii sale , servitutea nu apare ca o desprindere a unoratribute a dreptului de proprietate, spre deosebire de celelalte dezmembraminte, cica o limitare a eercitiului dreptului de proprietate asupra ondului aservit.

Clasi3carea servitutilor/

A. upa modul de eercitare/a. Continue se eercita continuu, ara a presupune un apt actual al titularului

servitutiib. Necontinue- presupun aptul actual al titularului servitutii/ servitutea de

trecere, de a lua apa din atana etc

Art 761 C civ : 1) Servituile sunt continue sau necontinue.(2) Servituile continue sunt acelea alcror exerciiu este sau poate fi continuu fr a fi necesar faptul actual al omului, cum ar fiservitutea e veere ori servitutea e a nu construi.(!) Servituile necontinue sunt acelea pentru acror existen este necesar faptul actual al omului, cum ar fi servitutea e trecere cu piciorul ori

cu mi"loace e transport.

4. upa modul de maniestare in eterior/a. Aparente recunoscute prin dierite lucrari sau semne eterioareb. Neaparente nu presupun eectuarea vreunor lucrari sau semne pt eistent

lor

Caracterul apparent al servitutii nu este dat de natura servitutii, ci decircumstantele de apt in care se eercita, aceeasi servitude putand 3 aparenta sauneaparenta, in unctie de prezenta semnelor eterioare.

Art 7*#/ )1+ ServituBile sunt aparente sau neaparente.)2+ ServituBile aparente suntacelea a c@ror eistenB@ este atestat@ de un semn vizibil de servitute, cum ar 3 ouE@, o ereastr@, un apeduct.)%+ ServituBile neaparente sunt acelea a c@ror eistenB@nu este atestat@ de vreun semn vizibil de servitute, cum ar 3 servitutea de a nuconstrui ori de a nu construi peste o anumit@ n@lBime.

C. Servituti positive si negative art 7*2 Cciv/ 1+ ServituBile sunt pozitive saunegative.)2+ ServituBile pozitive sunt acelea prin care proprietarul ondului dominanteercit@ o parte din prerogativele dreptului de proprietate asupra ondului aservit,cum ar 3 servitutea de trecere.)%+ ServituBile negative sunt acelea prin careproprietarul ondului aservit este obligat s@ se abBin@ de la eercitarea unora dintre

prerogativele dreptului s@u de proprietate, cum ar 3 servitutea de a nu construi.

Servitutile stabilite prin fapta omului. Constituire

Art 7$* / Servitutea se poate constitui n temeiul unui act juridic ori prin uzucapiune,dispoziBiile n materie de carte unciar@ r@mFnFnd aplicabile.

*


7/32

Art 7*% / !rin uzucapiune tabular@ poate 3 dobFndit@ orice servitute, iar prinuzucapiune etratabular@ pot 3 dobFndite numai servituBile pozitive.

Exercitarea dr de servitute:

Art 7*"/ )1+ ac@ ondul dominant se mparte, servitutea va putea 3 eercitat@pentru uzul Ei utilitatea 3ec@rei p@rBi, @r@ ca situaBia ondului aservit s@ poat@ 3agravat@.)2+ ac@ ondul aservit se mparte, servitutea se poate eercita, pentruuzul Ei utilitatea ondului dominant, pe toate p@rBile rezultate din mp@rBire, subrezerva prevederilor art. 7*6.)%+ Cu toate acestea, dac@ servitutea este eercitat@pentru uzul Ei utilitatea eclusiv@ a uneia dintre p@rBile desp@rBite din onduldominant ori nu se poate eercita decFt pe una dintre p@rBile desp@rBite din ondulaservit, servitutea asupra celorlalte p@rBi se stinge.

Drepturile proprietarului fondului dominant:

- e a olosi servitutea si a eectua lucrarile necesare asigurarii eistentei siconservarii servitutii )art 7*$/ )1+ Gn lipsa vreunei prevederi contrare,proprietarul ondului dominant poate lua toate m@surile Ei poate ace, peceltuiala sa, toate lucr@rile pentru a eercita Ei conserva servitutea.)2+Celtuielile legate de conservarea acestor lucr@ri revin celor 2 proprietari,proporBional cu avantajele pe care le obBin, n m@sura n care lucr@rileeectuate pentru eerciBiul servituBii sunt necesare Ei pro3t@ inclusivondului aservit.+

- e a eercita si servitutea accesorie

- e a eercita actiunea conesorie, precum si actiunea posesorie )art 7$7+

Proprietarul fondului dominant are o singura obligatie

- e a nu ace nimic de natura a agrava servitutea )art 7*6/ !roprietarulondului dominant nu poate agrava situaBia ondului aservit Ei nu poateproduce prejudicii proprietarului ondului aservit prin eercitareaservituBii.+

Drepturile proprietarului fondului aservit

- #e a instraina $unul sau e a%l &reva cu sarcini

- #e a pretine espa&ir$iri e la titularul servitutii

- #e a a$anona fonul la ispo'itia titularului servitutii (ar 766: n toate ca'urile ncare c*eltuielile lucrrilor necesare pentru exercitarea +i conservarea servituilor revin

7


8/32

proprietarului fonului aservit, acesta se va putea exonera e o$li&aie renunn lareptul e proprietate asupra fonului aservit n ntre&ime sau asupra prii in fonulaservit necesare pentru exercitarea servituii n favoarea proprietarului fonuluiominant. #ispo'iiile n materie e carte funciar rmn aplica$ile. )

- #e a exercita actiunea ne&atorie e servitute

Obligatiile proprietarului fondului aservit

- #e a se a$tine e la orice act e natura a impieica exercitiul servitutii (art 767: (1)-roprietarul fonului aservit este o$li&at s se a$in e la orice act care limitea' orimpieic exerciiul servituii. Astfel, el nu va putea sc*im$a starea locurilor oristrmuta exercitarea servituii n alt loc.(2) #ac are un interes serios +i le&itim,proprietarul fonului aservit va putea sc*im$a locul prin care se exercit servitutea nmsura n care exercitarea servituii rmne la fel e como pentru proprietarulfonului ominant.

- #e a efectua lucrarile asumate pentru exercitarea si intretinerea servitutii

Stingerea servitutii

Art 77 / servitutile se stin& pe cale principala prin raierea lor in cartea funciara pentru unain urmatoarele cau'e:

- Consoliarea, atunci can am$ele fonuri a"un& sa ai$a acelasi proprietar

- 0enuntarea proprietarului fonului ominant

- A"un&erea la termen

- 0ascumpararea

- mposi$ilitatea efiitiva e executare

- eu'ul timp e 1 ani

- #isparitia oricarei utilitati a acestora

-e cale accesorie, potriv alin (2) al art 77 C civ, servitutea incetea'a prin exproprierea fonuluiaservit (aca servitutea este contrara utilitatii pu$lice careia ii va fi afectat $unul expropriat).

6


9/32

. Compar. parta/ul de folosinta si parta/ de iesire dinstarea de copropriet (parta/ de0nitiv)

Parta/ul este modalitatea prin care se realizeaza iesirea din indiviziune.


10/32

olosinB@ asupra bunului. eEi in3rmat@ iniBial H1#I, practica judiciar@ a reevaluat o

astel de posibilitate pe considerentul c@, n vecea reglementare, partajul de

olosinB@ nu era interzis. S-a apreciat c@ o asemenea soluBie pare a 3 preerabil@

pentru evitarea unor situaBii generatoare de con8icte ntre coproprietari H11I.

9a aceast@ soluBie s-a oprit Ei Noul Cod civil ce reglementeaz@ epres partajul de

olosinB@ la art. *%"ce prevede/ modul de folosire a bunului comun se stabilete

prin acordul coproprietarilor iar !n caz de ne!n"elegere prin hot#r$re

judec#toreasc#%.

4olosina material este %uvernat de dou re%uli# cel care folose5te

bunul s nu scimbe destinaia 5i modul de utiliare a bunului 5i s nu

mpiedice e!erciiul folosinei celorlali coprta5i.

7n situaia n care unul dintre coproprietari este pre/udiciat de o folosire

abuiv din partea altui coproprietar, fr deci a avea acordul tacit ori

e!pres de voin al acestuia 8129, acesta poate solicita desp%ubiri

const:nd n echivalentul lipsei de folosin. 7n 'oul Cod civil temeiul

/uridic l constituie art. 636 alin. 2 ce prevede c cel care, mpotriva

voinei celorlali proprietari, exercit n mod exclusiv folosina bunului

comun poate obligat la despgubiri. Aceast soluie se aplica 5i nre%lemenarea anterioar, ciar dac nu era prevut in terminis., temeiul

0ind mbo%irea fr /ust cau.

CFt priveEte actele juridice, n doctrina Ei practica judiciar@ anterioar@ intr@rii n

vigoare a Noului Cod civil au ost adoptate soluBii de natur@ s@ atenueze eigenBele

unanimit@Bii Ei s@ satisac@ mai bine interesele coproprietarilor H1%I. Se admitea c@

din moment ce actele de administrare Ei cele de conservare pot 3 indispensabile

p@str@rii bunului n patrimoniile coproprietarilor Ei sunt pro3tabile tuturor, ele pot 3

@cute ciar numai de unul dintre coproprietari, cu privire la ntregul bun, cu

condiBia ca actul s@ 3 ost util Ei nici unul dintre coproprietari s@ nu se 3 opus la

eectuarea lui. ventualul reuz al unui coproprietar nu putea mbr@ca orma

abuzului de drept, soluBia aceasta 3ind adoptat@ de practica judiciar@, spre

1#
http://www.codulcivil.ro/art-639-modul-de-folosire-a-bunului-comun/http://www.codulcivil.ro/art-636-exercitarea-in-comun-a-dreptului-de-folosinta/http://www.codulcivil.ro/art-639-modul-de-folosire-a-bunului-comun/http://www.codulcivil.ro/art-636-exercitarea-in-comun-a-dreptului-de-folosinta/


11/32

eemplu, n cazul necesit@Bii eectu@rii unor lucr@ri la imobilul a8at n coproprietate

H1'I.

Astel s-au pus n balanB@ dou@ elemente importante/ pe de-o parte regula

unanimit@Bii potrivit c@reia era necesar acordul de voinB@ al tuturor coproprietarilor

pentru nceierea valabil@ a actelor juridice, iar pe de alt@ parte necesitatea

conserv@rii Ei punerii n valoare a bunului, avFndu-se n acelaEi timp n vedere

interesul unor coproprietari Ei lipsa de diligenB@ a altora or reuzul nejusti3cat al

acestora de a nceia aceste acte. SoluBia de mijloc susBinut@ n literatura de

specialitate Ei jurisprudenB@ a ost de p@strare a actelor juridice ori de cFte ori se

putea dovedi un mandat tacit ntre coproprietari, gestiunea de aaceri ori abuzul de

drept. Sintetic ns@, sub rezerva ecepBiilor enumerate, actele de administrare erau

supuse regulii unanimit@Bii, spre deosebire de cele de conservare.

"oluia adoptat de '.C. civ. difer n funcie de cate%oria de acte /uridice.

7n materia celor de conservare, art. 6;+prevedec orice coproprietar le

poate ncheia fr acordul celorlali coprtai, soluie ce era acceptat 5i

n vecea re%lementare, ciar 5i n lips de re%lementare e!pres.

"ubliniem c actele care viea nfrumusearea bunuluinu sunt acte de

conservare, 'oul Cod civil ncadr:ndu-le n cate%oria actelor de dispoiie

(art. 6;1 alin. ;), drept urmare 0ind necesar acordul unanim de voine.

Gn ceea ce priveEte actele de administrare, a ost eliminat@ regula unanimit@Bii,

instituindu-se o regul@ a majorit#"ii precum Ei dou@ ecepBii de la aceast@ regul@.

!orivit art. *'1alin. 1, actele de administrare precum !ncheierea sau denun"area

unor contracte de loca"iune cesiunile de venituri imobiliare i altele asemenea cu

privire la bunul comun pot & f#cute numai cu acordul coproprietarilor ce de"in

majoritatea cotelor-p#r"i.AEadar, prin regula majorit@Bii nBelegem acordul de voinB@

al coproprietarilor care deBin peste $#J dintre cotele-p@rBi din bun, iar numajoritatea coproprietarilor. Cu privire la contractul de locaBiune, este su3cient

acordul majoritar numai n m@sura n care termenul pentru care s-a nceiat este

mai mic de % ani, c@ci pentru locaBiunile nceiate pe o perioad@ de % ani ori mai

mare, este necesar acordul unanim, n temeiul art. *'1 alin. ' C. civ.

11
http://www.codulcivil.ro/art-640-actele-de-conservare/http://www.codulcivil.ro/art-641-actele-de-administrare-si-de-dispozitie/http://www.codulcivil.ro/art-641-actele-de-administrare-si-de-dispozitie/http://www.codulcivil.ro/art-641-actele-de-administrare-si-de-dispozitie/http://www.codulcivil.ro/art-640-actele-de-conservare/http://www.codulcivil.ro/art-641-actele-de-administrare-si-de-dispozitie/http://www.codulcivil.ro/art-641-actele-de-administrare-si-de-dispozitie/http://www.codulcivil.ro/art-641-actele-de-administrare-si-de-dispozitie/


12/32

cepBia instituit@ n art. art. *'1alin. 2 urm@tor prevede situaBia n care este

necesar acordul epres al coproprietarului pentru actul de administrare ce i

limiteaz@ n mod substanBial posibilitatea de a olosi bunul comun n raport cu cota

sa parte ori care impun acestuia o sarcin@ ecesiv@ prin raportare la cota sa parte

sau la celtuielile suportate de c@tre ceilalBi coproprietari. Consider@m c@ n situaBia

n care actul este nceiat n lipsa acestui acord, coproprietarul v@t@mat poate

solicita n instanB@ pe temeiul art. *'1alin. 2 Ei art. *'2alin. 1 C. civ. s@ se constate

inopozabilitatea actului, iar aB@ de terBul contractant s@ ormuleze pe temeiul art.

*'2 alin. 2 acBiune posesorie, precum Ei acBiune n pretenBii mpotriva

coproprietarilor contractanBi pentru a solicita daune-interese.

A doua ecepBie vizeaz@ cazul n care actul de administrare este indispensabil

men"inerii utilit#"ii sau valorii bunului, ns@ nu se poate ntruni majoritatea. Gn

aceast@ ipotez@, coproprietarul sau coproprietarii interesa"i pot cere instanBei s@

suplineasc@ acordul coproprietarului a8at n imposibilitate de a-Ei eprima voinBa

sau care se opune n mod abuziv la eectuarea actului )art. *'1alin. % C. civ.+.

AEadar, pentru a se putea nceia actul de administrare @r@ acodul majoritar,

trebuie ndeplinite anumite condiBii/ 1. Acordul care lipseEte pentru a se ntruni

majoritatea s@ nu poat@ 3 dat ori s@ 3e reuzat abuzivD 2. Actul s@ 3e de

administrare Ei s@ 3e indispensabilmenBinerii utilit@Bii sau valorii bunuluiD %. Cererea

de cemare n judecat@ prin care se solicit@ ca instanBa s@ suplineasc@ acordul de

voinB@ s@ 3e anterioar#nceierii contractului. Cu privire la acest din urm@ aspect,

se observ@ aptul c@ legiuitorul a conerit instanBei puterea de a suplini un acord de

voinB@, iar nu de a rati3ca un act juridic nceiat deja cu nerespectarea regulii

majorit@Bii. eEi legea se reer@ la suplinirea acordului de c@tre instanB@, apreciem

c@ litigiul se va purta n contradictoriu cu ceilalBi coproprietari care nu pot sau nu

vor s@-Ei dea acordul. Numai ntr-o astel de situaBie, instanBa se poate l@muri

asupra justeBei unei soluBii de suplinire a consimB@mFntului, ot@rFrea 3ind de

asemenea opozabil@ coproprietarilor pFrFBi.


13/32

a dispoziBiei citate prevede c@ orice act juridic cu titlu gratuit va & considerat act de

dispozi"ie.%

2+ Parta/ul de0nitiv

!artajul de3nitiv sau de proprietate se deosebeste de partajul de olosinta sauprovizoriu care se reera doar la posesia si olosinta bunurilor.

o modalitate de incetare a proprietatii comune.

!artajul de3nitiv al proprietatiise poate realiza prin intelegere )voluntar+ sau pecale judecatoreasca )judiciar+.

Voluntar coproprietatea ortata )proprietatea periodica +, coproprietatea obisnuita,proprietatea devalmasa

Kudiciar - coproprietatea obisnuita, proprietatea devalmasa

Nu eista posibilitatea de partaj - proprietatea ortata si perpetua

(n starea de coproprietate e nevoie de vointa a cel putin doua persoane, dar laproprietatea obisnuita e su3cienta vointa unui singur copartas.

eosebit de important este aptul c@ toi coproprietarii trebuie s ia parte laparta/ indierent de aptul c@ acesta se realizeaz@ pe cale convenBional@ sau prinot@rFre judec@toreasc@. Neparticiparea tuturor coproprietarilor la partaj reprezint@un caz de nulitate absolut@ a acestuia )de des3inBare a acestuia+.

Gn urma realiz@rii unui partaj, 3ecare coproprietar devine proprietarul eclusiv albunurilor sau, dup@ caz, al sumelor de bani ce i-au ost atribuite, numai cu nceperede la data stabilit@ n actul de partaj, dar nu mai devreme de data nceierii actului,

n cazul mp@rBelii voluntare, sau, dup@ caz, de la data r@mFnerii de3nitive aot@rFrii judec@toreEti.

e reBinut c@, n cazul imobilelor, eectele juridice ale partajului se produc numaidac@ actul de partaj nceiat n orm@ autentic@ sau ot@rFrea judec@toreasc@r@mas@ de3nitiv@, dup@ caz, au ost nscrise n cartea unciar@.


14/32

- (n dr civ mijloace nespeci3ce )actiunea in anularea sau nulitatea unorcontracte, actiuni personale nascute din contracte etc+ si mijloacespeci3ce )actiunea in revendicare+

Act in rev acea act real a pe care proprietarul neposesor cere restituirea bunului

de la posesorul neproprietar sau detentorul precar. ata de detentorul precar , propneposesor mai are la indemana o actiune/ cea personala, de restituire a bunului,nascuta din contract, act prescriptibila in termen de % ani.

undamentul act in rev este dr de prop, iar scopul act este recasting posesiei, caatribut al dr de prop.

Act in rev e o act reala, petitorie si imprescriptibila.

Act in rev este/

a. (mobiliara

b.


15/32

(1) -ersoana care, cu $un%crein, nc*eie cu un neproprietar un act translativ e proprietate cutitlu oneros avn ca o$iect un $un mo$il evine proprietarul acelui $un in momentul lurii salen posesie efectiv.(2) Cu toate acestea, $unul pierut sau furat poate fi revenicat e laposesorul e $un%crein, ac aciunea este intentat, su$ sanciunea ecerii, n termen e !ani e la ata la care proprietarul a pierut stpnirea material a $unului.(!) #ac $unul pierut

sau furat a fost cumprat intr%un loc ori e la o persoan care vine n mo o$i+nuit $unuri eacela+i fel ori ac a fost a"uecat la o licitaie pu$lic, iar aciunea n revenicare a fostintrous nuntrul termenului e ! ani, posesorul e $un%crein poate reine $unul pn lainemni'area sa inte&ral pentru preul pltit vn'torului. (3) #ispo'iiile pre'entului articol nuse aplic $unurilor mo$ile care sunt accesorii unui imo$il.(4) #ispo'iiile pre'entului articol seaplic n mo corespun'tor +i n le&tur cu o$nirea reptului e u'ufruct +i a reptului eu' asupra unui $un mo$il.

fectele act in rev#

a. Restit lucrului/ lucrul se restituie liber de orice sarcini. aca restit nu mai eposibila, paratul va avea oblig de dezdaunare / art $** Cciv

(1) -rtul va fi o$li&at la restituirea $unului sau la esp&u$iri ac $unul a pierit in culpa saori a fost nstrinat. n acelea+i coniii, prtul va fi o$li&at la restituirea prouctelor sau acontravalorii acestora. n toate ca'urile, esp&u$irile vor fi evaluate n raport cu momentulrestituirii.

(2) -osesorul e rea%crein sau etentorul precar va fi o$li&at, la cerere, +i la restituireafructelor prouse e $un pn la napoierea acestuia ctre proprietar.

(!) -roprietarul poate fi o$li&at, la cerere, s restituie posesorului c*eltuielile necesare pe careacesta le%a fcut.

(3) C*eltuielile utile se restituie, la cerere, n limita sporului e valoare, ac prin le&e nu seprevee altfel.

(4) #e asemenea, proprietarul va putea fi o$li&at, la cerere, la restituirea c*eltuielilor necesarepentru proucerea +i cule&erea fructelor sau a prouctelor.

(6) -rtul are un rept e retenie asupra prouselor pn la restituirea c*eltuielilor fcutepentru proucerea +i cule&erea acestora, cu excepia ca'ului n care proprietarul furni'ea'prtului o &aranie nestultoare.

(7) #reptul e retenie nu poate fi exercitat n niciun ca' asupra $unului fru&ifer sau cn intrarean stpnirea material a $unului s%a fcut prin violen ori frau sau cn prousele sunt $unuri

1$


16/32

perisa$ile ori sunt supuse, ca urmare a trecerii unei perioae scurte e timp, unei scerisemnificative a valorii lor.

(5) -roprietarul nu este ator s acopere c*eltuielile voluptuare. -osesorul are reptul e a%+insu+i lucrrile efectuate cu aceste c*eltuieli numai ac prin aceasta $unul nu se eteriorea'.

() #ispo'iiile alin. (!), (3) +i (5) se aplic numai n acele situaii n care c*eltuielile nu seconcreti'ea' ntr%o lucrare nou, ca' n care sunt inciente ispo'iiile corespun'toare inmateria accesiunii imo$iliare artificiale.

b. restituirea fructelor/ numai posesorul de rea-credinta este obligat la restituireaructelor, culese sau neculese, sau valoarea lor )daca le-a consumat+, dar aredreptul de a retine celtuielile acute cu perceperea ructelor )art $**+

c. celtuielileacute cu lucrul/

- celtuielile necesare se restituie de catre proprietar, ciar daca posesorul ar 3 derea credinta

- celtuielile utile se restituie de catre proprietar in masura sporului de valoare

- celtuielile voluptuarii nu se restituie daca nu maresc valoarea lucrului

- propriet va putea 3 obligat , la cerere , la restituirea celtuielilor necesare ptproducerea si culegerea ructelor sau a productelor

1+. !ercit folosintei asupra bunului com (in toateformele de propriet com)

Proprietatea comuna )sediul materiei / art *%1 si urmatoarele+

Existaprop comatunci cand titlul de prop apartine mai multor titulair care exercita

impreuna atributele conferite de acest drept. Prop com ca principal modalit a drept

de propriet se prezinta sub doua forme' (art)*+ Cciv,

&. Proprietatea pe cote-parti (coproprietatea)a. 0bisnuitab. ortata si perpetuac. !eriodica

&&. Proprietatea in devalmasie

Coproprietate si devalmasia se aseamana in privinta regimului juridic aplicabil darse deosebesc cu privire la obiect. Copropriet are ca obiect un bun privit ut singuli

1*


17/32

)sau mai bune bunuri determinate, ara a alcatui o uiversalitate+ , indiviziunea areca obiect o universalitatede bunuri.

Proprietatea pe cote-parti (coproprietatea)

reptul de proprietate comuna pe cote parti este acel drept de proprietate al carui

bun, neractionat in materialitatea sa, apartine concomitent mai multor titulari, careeercita impreuna atributele conerite de dreptul de proprietate, 3ecare dintretitular avan numai o cota parte ideala din dreptul de proprietate.


A. Proprietatea comuna pe cote parti (coproprietatea) obisnuita

cea forma a coproprietatii a carei nastere mentinere sau incetare depinde devointa titularilor si care poarta asupra unui bun nefractionat in materialitatea lui

asupra caruia titularii ce au numai o cota parte din dreptul de proprietate asupra

bunului comun exercita impreuna atributele dreptului de proprietate.

repturile coproprietarilor/

(((. Niciun coproprietar nu are un drept eclusiv asupra unei partideterminate din bunul comun in materialitatea sa

(V. iecare proprietar are un drept eclusive numai asupra cotei saleparti abstracte din dreptul asupra bunului comun

V. ercitarea drepturilor asupra bunului comun e guvernata inprincipiu de regula unanimitatii-niciun coproprietar nu poate savarsiacte juridice asupra bunului comun , decat cu acordul celorlaltiproprietari. Aplicarea regulii depinde de elul actelor asupra bunuluicomun )art $%$-*'1+ acte materiale, acte juridice )de conservare,de administrare, de dispozitie+. !otriv NCC, asistam la catevae!ceptiide la aceasta regula )acte materiale de folosinta, acte

juridice de conservare+, la inlocuirea ei cu regula majoritatii)uneleacte de administrare+, la precizarea si etinderea ei la unele actecare in trecut nu erau sub semnul unanimitatii)actele jut cutitlu gratuit=, acte de inrumusetare a bunului, acte de folosinta

cu titlu de cesiuni de venituri imobiliare+

Acte materialeasupra bunului comun/

!ot 3 eectuate de 3ecare copartas, cu conditia de a respecta drepturile celorlalticopartasi si de a u scimba unilateral destinatia bunului )art *%* dr de olosinta+.


18/32

Art *%" poate 3 cosiderat temeiul legal inclusive al partajului de olosinta voluntarsau judiciar )in caz de neintelegere intre proprietari+.

B. Proprietatea comuna pe cote parti (coproprietatea) fortata si

perpetua

- apare in mod independent de vointa coproprietarilor

- poarta asupra unor bunuri care prin natura sau destinatia lor pot 3 olosite demai multi coproprietari care au o cota-parte ideala si abstracta din dreptulcomun de coproprietate

- eista 2 raporturi juridice de proprietate care au ca obiect un bun principal sirespective, un bun accesoriu/

a. dr de proprietate eclusiva ce apartine 3ecarui titular asupra bunului principalb. dr de proprietate pe cote-parti stabile si perpetua asupra bunurilor accesorii

pe langa cele principale

Sediul materiei / art *'7 =e%imul /uridic %eneral)1+ iecare coproprietar poateeercita olosinBa bunului comun, cu condiBia s@ respecte destinaBia acestuia Ei s@permit@ eercitarea olosinBei de c@tre ceilalBi coproprietari.)2+ CFnd bunul comunare caracter accesoriu n raport cu un bun principal, 3ecare coproprietar poate s@dispun@ cu privire la cota sa parte din dreptul de proprietate asupra bunului comunnumai odat@ cu eercitarea dreptului de dispoziBie asupra bunului principal.)%+

Celtuielile pentru ntreBinerea Ei conservarea bunului comun se suport@ n modproporBional cu cota-parte din drept a 3ec@rui coproprietar. CFnd bunul comun arecaracter accesoriu, n absenBa unei convenBii contrare, cota-parte din drept a3ec@rui coproprietar se stabileEte n uncBie de ntinderea bunului principal.

Referitor la coproprietatea asupra partilor commune din caldirile cu mai multe etaje sau

apartamente Art !" #(1) #ac ntr%o clire sau ntr%un ansam$lu re'ienial exist spaii cuestinaie e locuinsau cu alt estinaie avnproprietariiferii, prile in clire care, fiinestinate ntre$uinrii spaiilor respective, nu pot fi folosite ect n comun sunt o$iectul unuirept e coproprietate forat.(2) -rile comune sunt $unuri accesorii n raport cu spaiilelocative, care constituie $unurile principale n sensul art. 436.

ercitarea dr de olosinta asupra bunurilor comune va urmari respectareaconditiilor din acordul de asociere, iar in lipsa acestora se vor aplica regulile de laart *$%

&eeritor la celtuielile legate de intretinerea, repararea si eploatarea partilorcomune art *$' in lipsa unor prevederi legale sau intelegeri contrare , acestea

16
http://legeaz.net/legea-114-1996-locuintei/http://legeaz.net/legea-230-2007http://legeaz.net/legea-114-1996-locuintei/http://legeaz.net/legea-230-2007


19/32

se suporta de 3ecare proprietar in proportie cu cota sa parte. aca sunt bunuricomune olosite eclusive de catre unii proprietar=, toate celtuielile aerente vor 3in sarcina celor din urma.

Art. *$6 )(ncetarea destinatiei de olosinta comuna pentru partile commune din

caldirile cu mai multe etaje sau apartamente se poate otari cu acordul tuturorcoproprietarilorM+

C. Proprietatea periodicaste acea orma de coproprietate ortata cu urmatoarele trasaturi speci/'. !rez mai multor titulari ai dr de prop$. ercit succesiva si repetitiva a olositei asupra bunului comun*. (mpartirea dr de prop in ract temporale determinate


iecare coproprietar are olosinta eclusive a bunului ( cadrul unitatii sale de timp.

Actele de olosinta materiala care ar duce la consumarea substantei bunului nu pot3 acute decat cu acordul tuturor coproprietarilor )art *"#+


Acea orma a proprietatii commune in care atat dreptul, cat si bunul comun neractionat in cote-parti abstracte sau material apartin concomitent mai multorpersonae, titulari ai dreptului de proprietate comuna.

Coproprietatea este o modalitate a propriet@ii, n timp ce indiviziunea este omodalitate a patrimoniului/ patrimoniul aparine, neracionat, mai multortitulari, care 3ecare dein o cot@-parte ideal@ Oi abstract@ din acesta, ca

ansamblu de drepturi Oi obligaii.

Art %'$-%$2 consacra un regim mit de gestiune a proprietatii communedevalmase/

1. %estiunea paralela )3ecare sot poate gestiona singur comunitatea debunuri+ aplicabila actelor de conservare, administrare, folosinta sidobandire a bunurilor comune

2. gestiunea comuna )presupune consimtamantul ambilor soti+ eplica siundamenteaza inceierea unor acte juridice de instrainare sau de grevare cu

drepturi reale avand co obiect bunuri immobile comune, precum si in ipotezain care un bun comun este adus ca aport la o societate%. gestiunea eclusiva )actul juridic e inceiat doar de unul dintre soti+-e.

Pestiunea sumelor de bani sau a tilturilor a8ate in conturi bancare descisedoar pe umele unuia dintre soti )art %17+ precum si legatul )art %$#+

1"


20/32

11. !ercit dispoitiei (/urid si mater) asupra buncom (in toate formele de prop com)

Proprietatea comuna )sediul materiei / art *%1 si urmatoarele+

Existaprop comatunci cand titlul de prop apartine mai multor titular care exercita

impreuna atributele conferite de acest drept. Prop com ca principal modalit a drept

de propriet se prezinta sub doua forme' (art)*+ Cciv,

>&. Proprietatea pe cote-parti (coproprietatea)d. 0bisnuitae. ortata si perpetua. !eriodica

>&&. Proprietatea in devalmasie

Coproprietate si devalmasia se aseamana in privinta regimului juridic aplicabil darse deosebesc cu privire la obiect. Copropriet are ca obiect un bun privit ut singuli)sau mai bune bunuri determinate, ara a alcatui o uiversalitate+ , indiviziunea areca obiect o universalitatede bunuri.

Proprietatea pe cote-parti (coproprietatea)

reptul de proprietate comuna pe cote parti este acel drept de proprietate al caruibun, neractionat in materialitatea sa, apartine concomitent mai multor titulari, careeercita impreuna atributele conerite de dreptul de proprietate, 3ecare dintre

titular avan numai o cota parte ideala din dreptul de proprietate.


$. Proprietatea comuna pe cote parti (coproprietatea) obisnuita

cea forma a coproprietatii a carei nastere mentinere sau incetare depinde de

vointa titularilor si care poarta asupra unui bun nefractionat in materialitatea lui

asupra caruia titularii ce au numai o cota parte din dreptul de proprietate asuprabunului comun exercita impreuna atributele dreptului de proprietate.

repturile coproprietarilor/

V(((. Niciun coproprietar nu are un drept eclusiv asupra unei partideterminate din bunul comun in materialitatea sa

(Q. iecare proprietar are un drept eclusive numai asupra cotei saleparti abstracte din dreptul asupra bunului comun

2#


21/32

Q. ercitarea drepturilor asupra bunului comun e guvernata inprincipiu de regula unanimitatii-niciun coproprietar nu poate savarsiacte juridice asupra bunului comun , decat cu acordul celorlaltiproprietar=. Aplicarea regulii depinde de elul actelor asupra bunuluicomun )art $%$-*'1+ acte material, acte juridice )de conservare,

de administrare, de dispozitie+

Acte materialeasupra bunului comun/

!ot 3 eectuate de 3ecare copartas, cu conditia de a respecta drepturile celorlalticopartasi si de a u scimba unilateral destinatia bunului )art *%* dr de olosinta+.


22/32

- poarta asupra unor bunuri care prin natura sau destinatia lor pot 3 olosite demai multi coproprietari care au o cota-parte ideala si abstracta din dreptulcomun de coproprietate

- eista 2 raporturi juridice de proprietate care au ca obiect un bun principal si

respective, un bun accesoriu/a. dr de proprietate eclusiva ce apartine 3ecarui titular asupra bunului principal

b. dr de proprietate pe cote-parti stabile si perpetua asupra bunurilor accesorii

pe langa cele principale

Sediul materiei /

Acte /uridice regim general

&egim juridic general/ art *'7 )2+ / cand bunul comun are caracter accesoriu in

raport cu un bun principal, 3ecare coproprietar poate sa dispuna cu privire la cotasa parte numai odata cu eercitarea dreptului de dispozitie asupra bunului principalDart *$1 instrainarea sau ipotecarea cotei-parti nu se va putea ace decat odata cudreptul asupra spatiului care constituie bunul principal /

Acte /uridice- rereeritor la coproprietatea asupra partilor commune din caldirile cumai multe etaje sau apartamente/

Art *$7 )reguli aplicabile in cazul distrugerii cladirii+/ )1+ Gn cazul n care cl@direa aost distrus@ n ntregime ori ntr-o proporBie mai mare de jum@tate din valoarea ei,orice coproprietar poate, n lipsa unei nBelegeri contrare, s@ solicite vFnzarea la

licitaBie public@ a terenului Ei a materialelor de construcBie care au rezultat.)2+ Gn cazde distrugere a unei p@rBi mai mici decFt cea prev@zut@ la alin. )1+, coproprietarii vorcontribui la reacerea p@rBilor comune, proporBional cu cotele-p@rBi. ac@ unul saumai mulBi coproprietari reuz@ sau nu pot s@ participe la reacere, ei sunt obligaBi s@cedeze celorlalBi coproprietari cotele lor p@rBi din dreptul de proprietate. !reBul sestabileEte de p@rBi ori, n caz de nenBelegere, de c@tre instanBa judec@toreasc@.

Art. *$6 )(ncetarea destinatiei de olosinta comuna pentru partile commune dincaldirile cu mai multe etaje sau apartamente se poate otari cu acordul tuturorcoproprietarilorM+

Acte materiale re%im %eneral

Art **', **$

4. Proprietatea periodicaste acea orma de coproprietate ortata cu urmatoarele trasaturi speci/7. !rez mai multor titulari ai dr de prop6. ercit succesiva si repetitiva a olositei asupra bunului comun". (mpartirea dr de prop in ract temporale determinate

22


23/32


Atributul dispozitiei poate 3 eecutat de 3ecare coproprietar numai asupra ractiuniitemporale care ii revine, iar nu asupra bunului ca intreg.

Actele juridice de dispozitie cu privire la ractiunile temporale sau cotele parti ale

celorlalti coproprietari sunt lovite de nulitate relative, c art *6" )%+. !ec ale deeceptie , pt un singur caz se admite dispozitia cu priv la cota parte din dreptul unuititular, ara acordul acestuia/ ca sanctiune, in temeiul art *"1 Cciv, daca acel titularnu-si respecta obligatiile si tulbura grav eercitarea proprietatii periodice.

Actele de dispozitie cu privire la intregul bun se inceie in mod valabil cu acordultuturor proprietarilor.

Actele de olosinta materiala care ar duce la consumarea substantei bunului nu pot3 acute decat cu acordul tuturor coproprietarilor )art *"#+


Acea orma a proprietatii commune in care atat dreptul, cat si bunul comun neractionat in cote-parti abstracte sau material apartin concomitent mai multorpersonae, titulari ai dreptului de proprietate comuna.

Coproprietatea este o modalitate a propriet@ii, n timp ceindiviziunea este o modalitate a patrimoniului/ patrimoniul aparine,neracionat, mai multor titulari,care 3ecare dein o cot@-parte ideal@ Oi abstract@ din acesta, ca ansamblu dedrepturi Oi obligaii.

Art %'$-%$2 consacra un regim mit de gestiune a proprietatii communedevalmase/

12.gestiunea paralela )3ecare sot poate gestiona singur comunitatea de bunuri+aplicabila actelor de conservare, administrare, olosinta si dobandire abunurilor comune

1%. %estiunea comuna)presupune consimtamantul ambilor soti+ eplica siundamenteaza inceierea unor acte juridice de instrainare sau de%revarecu drepturi reale avand co obiect bunuri immobile comune, precumsi in ipoteza in care un bun comun este adus ca aport la o societate

1'.%estiunea e!clusiva)actul juridic e inceiat doar de unul dintre soti+-e.Pestiunea sumelor de banisau a tilturilor a8ate in conturi bancare descisedoar pe umele unuia dintre soti )art %17+ precum si le%atul)art %$#+

Concluzie / iecare co-partas poate dispune in mod absolut de partea sadeterminate din dreptul comun, inclusive prin instrainare, acultate care nu eista ptco-devalmasi, din pricina neractionarii dreptului comun.

2%


24/32

Subiecte mici/

Constituirea dreptului de uucapiune (si in >CC art 1


25/32

insasi universalitatea )patrimonial eista indiLerent ca titularul este bogatsau sarac+

Art 431 (niversalitatea e fapt): 1) Constituie o universalitate e fapt ansam$lul $unurilor careaparin aceleia+i persoane +i au o estinaie comun sta$ilit prin voina acesteia sau prin le&e.(2)

8unurile care alctuiesc universalitatea e fapt pot, mpreun sau separat, s fac o$iectul unoracte sau raporturi "uriice istincte.

!atrimoniul, inteles ca universalitate de drept , se deosebeste de universalitatea deapt )inteleasa ca masa de bunuri , alcatuita prin vointa omului. eosebirile sunt/

- niversalitatea de drept eista indiLerent de vointa titularului, estealcatuita din drepturi si obligatii, este inalieabila si independent deelementele care o compun

- niversalitatea de apt se ormeaza ca urmare a maniestarii de vointa asubiectului de drept, este alcatuita numai din drepturi )care poarta asupra

unor bunuri+, este alienabila si nu eista in mod separate de elementelesale )disparitia bunurilor duce la disparitia universalitatii+

B. ?rice persoana are un patrimoniu

!atrimoniul insoteste subiectul de drept pe intreaga eistent, de la nastere:in3intare, pana la moarte:des3intare

C. Patrimoniul este inalienabil

Nu poate 3 instrainat in timpul vietii persoanei 3zice sau eistentei persoaneijuridice. (n primul caz, el nu se poate transmite prin acte inter vivos, ci numai mortiscausa )prin succesiune legala sau testamentara- art "$%+. (n caz pers jur patrim setransmite prin reorganizare )uziune, divizare sau transormare+ D eista doar osituatie in care o parte din patrimoniu se transmite de la o pers jur la alta, ara caprima sa-si inceteze eistent divizarea partiala.

$. ?rice persoana are un sin%ur patrimoiu indi@erent de nr drept siobli% din cuprinsul patrimArt 31

. ste diviibil in mai multe mase de bunuri

iecare bun are un regim juridic distinct, in unctie de scopul pentru care 3ecare

masa de bunuri a ost create si recuoscuta prin lege.

Art %1 )2+ / )1+ 0rice persoan@ 3zic@ sau persoan@ juridic@ este titular@ a unuipatrimoniu care include toate drepturile Ei datoriile ce pot 3 evaluate n bani EiaparBin acesteia.)2+ Acesta poate ace obiectul unei diviziuni sau unei aectaBiuninumai n cazurile Ei condiBiile prev@zute de lege.)%+ !atrimoniile de aectaBiune suntmasele patrimoniale 3duciare, constituite potrivit dispoziBiilor titlului (V al c@rBii a (((-

2$


26/32

a, cele aectate eercit@rii unei proesii autorizate, precum Ei alte patrimoniideterminate potrivit legii.

$. %ase patrimoniale

Divi&area patrimoniului conduce la aparitia mai multor mase patrimoniale' care alcatuiescimpreuna un patrimoniu unic

a. asele 0duciare art 31 (3) si se constituie cf art 3# 9iucia esteoperaiunea "uriic prin care unul sau mai muli constituitori transfer repturi reale,repturi e crean, &aranii ori alte repturi patrimoniale sau un ansam$lu e asemenearepturi, pre'ente ori viitoare, ctre unul sau mai muli fiuciari care le exercit cu unscop eterminat, n folosul unuia sau mai multor $eneficiari. Aceste repturi alctuiesc omas patrimonial autonom, istinct e celelalte repturi +i o$li&aii in patrimoniilefiuciarilor.

b. asele patrimoniale afectate exercitarii unei profesii / art !! (1): (1) Constituirea maseipatrimoniale afectate exercitrii n mo iniviual a unei profesii autori'ate se sta$ile+teprin actul nc*eiat e titular, cu respectarea coniiilor e form +i e pu$licitateprev'ute e le&e.

c. asele patrimoniale in ca'ul re&imului matrimonial al comunitatii / le&ala sauconventionala

d. Su$ re&imul comunitatii sotii au fiecare cate un patrimoniu propriu, alcatuit in oua

mase patrimoniale : repturile asupra $unurilor comune si o$li&atiile comune; repturileasupra o$li&atiilor proprii si o$li&atiile proprii

(. )ransferul intrapatrimonial

Art !2 (1) / moul in care se poate face transferul repturilor si o$li&atiilor intr%o masapatrimoiala in alta, in carul aceluiasi patrimoniu : cu resp con prev e le&e si fara a pre"uiciarepturile creitorilor asupra fiecarei mase patrimoniale. Se preci' si nat "ur a transferului /acesta nu constituie o instrainare (art !2 (2))

2.Constituirea dreptului de super0cie

A. prin act /uridic # contractul si testamentul

* ca&uri + art ,- -/: (1) Superficia este reptul e a avea sau e a eifica o construcie peterenul altuia, easupra ori n su$solul acelui teren, asupra cruia superficiarul o$ne+te un

2*


27/32

rept e folosin.(2) #reptul e superficie se o$ne+te n temeiul unui act "uriic, precum +iprin u'ucapiune sau prin alt mo prev'ut e le&e. #ispo'iiile n materie e carte funciarrmn aplica$ile.(!) Superficia se poate nscrie +i n temeiul unui act "uriic prin careproprietarul ntre&ului fon a transmis exclusiv construcia ori a transmis terenul +i construcia,n mo separat, ctre ou persoane, c*iar ac nu s%a stipulat expres constituirea superficiei.(3)

n situaia n care s%a construit pe terenul altuia, superficia se poate nscrie pe $a'a renunriiproprietarului terenului la reptul e a invoca accesiunea, n favoarea constructorului. #easemenea, ea se poate nscrie n favoarea unui ter pe $a'a cesiunii reptului e a invocaaccesiunea.

0.prin u&ucapiune

-resupune intentia posesorului terenului e a se comporta ca un superficiar, si nu ca un proprietaral terenului

C.prin lege

Ca o consecinta a comunitatii le&ale e $unuri, sotii reali'ea'a, in timpul casatoriei, o lucrare sauplantatie pe terenul $un propriu al unuia intre ei. Sotul neproprietar al terenului o$aneste unrept e superficie (rept e proprietate evalmasa asupra lucrarii sau plantatiei si rept efolosinta asupra terenului).

Art !! (8unurile comune): 8unurile o$nite n timpul re&imului comunitii le&ale e oricareintre soi sunt, e la ata o$nirii lor, $unuri comune n evlm+ie ale soilor.

3. $obandirea dr de propr

$obandirea dr de prop clasi0care

a. 4ctie de intinderea dobandirii- moduri de dob universale cu titlu universal / dobanditorul primeste o

universalitate sau o ractiune, incluzand drepturi reale , drepturi decreanta, datorii

-


28/32

-


29/32

Proba. (ntr-o act in rev, reclamantul trebuie sa-si dov dr sau de prop. ;oatemijloacele de proba sunt prezumtii. Va castiga cel care invoca in avoarea sa oprezumtie mai puternicaD singura prezumtie absoluta este uzucapiunea.

(n materie imob notiunea de titlu are 2 intelesuri/

g. 9ato sensu/ temeiul juridic )acte jur unilat sau bilat, apte jur+ al invocariidreptului sau, din care sa rezulte concluzia eistentei valabile a dreptului.!roba va varia in unctie de izvorul juridic pe care isi intemeiaza dreptul sau)actul sau aptul juridic stricto sensu+

. Stricto sensu/ prin titlu se intelege instrumentum probationis

Act diera dupa cum bunul este inscris sau nu in cartea unciara, 3ind insotita de orecti3care a cartii unciare sau o singura actiune cu doua capete de cerere)revendicarea si recti3carea cartii unciare+. (n sistemul actualului C civ, dovada drde prop asupra imob inscrise in cartea unc se eLect in condit art $*$ Cciv )(n cazulimobillelor inscrise in cartea unc , dov dr de prop se ace cu etrasul de carte unc+

d. Act in rev mobil

Probadr de prop are anumite particularitati/

i. !osesia de buna cred instituie o prezumtie absoluta de prop pt posesorj. Act in rev e inadmisibila in conditiile art "%7 C civ/

(1) -ersoana care, cu $un%crein, nc*eie cu un neproprietar un act translativ e proprietate cutitlu oneros avn ca o$iect un $un mo$il evine proprietarul acelui $un in momentul lurii salen posesie efectiv.(2) Cu toate acestea, $unul pierut sau furat poate fi revenicat e la

posesorul e $un%crein, ac aciunea este intentat, su$ sanciunea ecerii, n termen e !ani e la ata la care proprietarul a pierut stpnirea material a $unului.(!) #ac $unul pierutsau furat a fost cumprat intr%un loc ori e la o persoan care vine n mo o$i+nuit $unuri eacela+i fel ori ac a fost a"uecat la o licitaie pu$lic, iar aciunea n revenicare a fostintrous nuntrul termenului e ! ani, posesorul e $un%crein poate reine $unul pn lainemni'area sa inte&ral pentru preul pltit vn'torului. (3) #ispo'iiile pre'entului articol nuse aplic $unurilor mo$ile care sunt accesorii unui imo$il.(4) #ispo'iiile pre'entului articol seaplic n mo corespun'tor +i n le&tur cu o$nirea reptului e u'ufruct +i a reptului eu' asupra unui $un mo$il.

fectele act in rev#

a. Restit lucrului/ lucrul se restituie liber de orice sarcini. aca restit nu mai eposibila, paratul va avea oblig de dezdaunare / art $** Cciv

(1) -rtul va fi o$li&at la restituirea $unului sau la esp&u$iri ac $unul a pierit in culpa saori a fost nstrinat. n acelea+i coniii, prtul va fi o$li&at la restituirea prouctelor sau a

2"


30/32

contravalorii acestora. n toate ca'urile, esp&u$irile vor fi evaluate n raport cu momentulrestituirii.

(2) -osesorul e rea%crein sau etentorul precar va fi o$li&at, la cerere, +i la restituireafructelor prouse e $un pn la napoierea acestuia ctre proprietar.

(!) -roprietarul poate fi o$li&at, la cerere, s restituie posesorului c*eltuielile necesare pe careacesta le%a fcut.

(3) C*eltuielile utile se restituie, la cerere, n limita sporului e valoare, ac prin le&e nu seprevee altfel.

(4) #e asemenea, proprietarul va putea fi o$li&at, la cerere, la restituirea c*eltuielilor necesarepentru proucerea +i cule&erea fructelor sau a prouctelor.

(6) -rtul are un rept e retenie asupra prouselor pn la restituirea c*eltuielilor fcutepentru proucerea +i cule&erea acestora, cu excepia ca'ului n care proprietarul furni'ea'prtului o &aranie nestultoare.

(7) #reptul e retenie nu poate fi exercitat n niciun ca' asupra $unului fru&ifer sau cn intrarean stpnirea material a $unului s%a fcut prin violen ori frau sau cn prousele sunt $unuriperisa$ile ori sunt supuse, ca urmare a trecerii unei perioae scurte e timp, unei scerisemnificative a valorii lor.

(5) -roprietarul nu este ator s acopere c*eltuielile voluptuare. -osesorul are reptul e a%+i

nsu+i lucrrile efectuate cu aceste c*eltuieli numai ac prin aceasta $unul nu se eteriorea'.

() #ispo'iiile alin. (!), (3) +i (5) se aplic numai n acele situaii n care c*eltuielile nu seconcreti'ea' ntr%o lucrare nou, ca' n care sunt inciente ispo'iiile corespun'toare inmateria accesiunii imo$iliare artificiale.

b. restituirea fructelor/ numai posesorul de rea-credinta este obligat la restituireaructelor, culese sau neculese, sau valoarea lor )daca le-a consumat+, dar aredreptul de a retine celtuielile acute cu perceperea ructelor )art $**+

c. celtuielileacute cu lucrul/- celtuielile necesare se restituie de catre proprietar, ciar daca posesorul ar 3 derea credinta

- celtuielile utile se restituie de catre proprietar in masura sporului de valoare

- celtuielile voluptuarii nu se restituie daca nu maresc valoarea lucrului

%#


31/32

- propriet va putea 3 obligat , la cerere , la restituirea celtuielilor necesare ptproducerea si culegerea ructelor sau a productelor

Actiunea ne%atorie

Acea actiune reala prin care titularul r e prop solicita instantei sa sta$ileasca ca paratul u estetitularul unui rept real e'mem$ramant al r sau e prop sis a%l o$li&e la incetarea exercitiuluiacestui r real ( art 463: 1) -roprietarul poate intenta aciunea ne&atorie contra oricrei persoanecare pretine c este titularul vreunui rept real, altul ect cel e proprietate, asupra $unului su.(2) #reptul la aciunea ne&atorie este imprescripti$il.

Actiunea negatorie are urmatoarele coordinate/

R. &eclamantul/ titularul dr de propl. !aratul / titularul unui dr real usuruct, uz, abitatie, super3ciem. 0biectul actiunii / negarea dreptului real )dezmembramant+al paratului

asupra imobilului proprietatea reclamatuluin. ste imprescriptibila etictiv, dar prescriptibila acizitiv

Actiunea confesorie

Acea actiune reala prin care reclamantul solicita instantei obligarea paratului larecunoasterea si respectarea unui dezmembramant al dr de prop ) art *"*- Actconesorie de super3cie / )1+ AcBiunea conesorie de super3cie poate 3 intentat@

mpotriva oric@rei persoane care mpiedic@ eercitarea dreptului, ciar Ei aproprietarului terenului.)2+ reptul la acBiune este imprescriptibil.

Act conesorie se aseamna cu act in rev, ambele tind la recun unui dr real. Areurmat coordinate/

o. &eclamantul/ cel ce se pretinde titularul unui dezmembram al dr de propp. !aratul/ detinatorul sau propriet imob. ste imprescriptibila c art *"*. (n temeiul VCC este prescriptibila in %# de

ani.

"ervitutea conventionala de trecere dr le%al de trecere

odul de constituire stin%ere al 0ecarui demembramant ( drepturi,obli%atii pt cei implicati)

Drilele active de carte func

%1


32/32

SubiecteRezolvateDrCivilReale_ 2016

Documents

Transcript of SubiecteRezolvateDrCivilReale_ 2016