1.Idei delirante expansive: -apar pe un fundal de mulţumire, satisfacţie (sunt în principal congruente)-se referă la origine, situaţie socială, capacităţi intelectuale, statut etc.

1.delirul de grandoare: delir de bogăţie; principala temă delirantă sunt averile fabuloase de care dispune2.delirul megalomanic: calităţi personale, fizice şi intelectuale, excepţionale3.delirul de invenţie: individul se crede antrenat în acţiuni de descoperire a unor sisteme revoluţionare, inedite4.delirul de filiaţie: individul se crede descendent al unei familii nobile, caută dovezi în vederea legitimării5.delir de reforma: - elaborarea unor planuri filantropice6.delir erotomanic- este iubit de o persoana cu nivel social mult superior7.delir mistic:- se cred purtatorii unor misiuni de ordin spiritual

2.Idei delirante si depresive:-evoluează pe fundalul afectiv depresiv şi prezintă un mare risc de suicid-subaprecierea propriei persoane

1.delirul de autoacuzare: analizează foarte atent acţiunile din trecut, îşi atribuie vinovăţii inexistente, solicită pedeapsă, se poate autodenunţa; prezintă un risc foarte mare de „omor altruist“, urmat de suicid2.delirul de ruină: are convingerea că este condamnat la un trai nedemn, sărăcăcios, de mizerie3.delirul de negaţie: propria persoană şi lumea exterioară sunt ca şi inexistente; apare mai ales în patologia vârstnicului4.delirul hipocondriac: organele interne sunt măcinate de boli, putrezesc; apare, de asemenea, mai ales în patologia vârstnicului5.delir de transformare si posesiune : au suferit o metamorfoza fizica sau ca au fost transformati in animale6.delir hipocondriac : - convingerea ca sunt amenintati sau afectati de o boala grava7.delir de vinovatie: - isi atribuie vinovatiii inexistente8.sindromul Cotard: cuprinde delir de enormitate (se referă la ansamblul simptomatologiei pe care o descrie bolnavul), delir de negaţie (înăuntrul lui nu se află nimic, „nu mănâncă“, „nu respiră“), delir de imortalitate. 3.Tb.de limbaj: Limbajul= activitatea de comunicare intre oameni si de realizare a gandirii verbale, notionale, specific umane.

1) dislogii- tulburari mentale de limbaj, sunt consecutive modificarilor de forma si continut ale gandirii evoluand fara modificari ale functiei limbajului si ale aparatului logomotor a) tulburari de forma sau ale activitatii verbale (de intensitate, inaltime, timbru) hiperactivitate verbala – bavardajul- creste debitul cuvintelor apare in deteriorarile involutive, senile, isterie, stari anxioase

1.tahifemia- creste ritmului si debitului verbal prin accelerare ideativa 2.logoreea- bavardaj si tahifemie, este usor sesizabila si apare i contextul unei stari de agitatie mai mult sau mai putin accentuata, consta in cresterea ritmului verbal si a fluentei vorbirii pana la pierderea sensului discursului bolnavului care devine incoerent hipoactivitate verbala – mutism- scaderea pana la disparitie a activitatii verbale; poate fi absolut, relativ ( compensat prin mimica), discontinuu, electiv 1. mutacism – mutism deliberat, voluntar 2. blocajul verbal – datorita incoerentei ideative consta in intreruperea brusca a fluxului verbal, urmata de o perioada variabila de absenta a emisiunii ideative si verbale 3. negativism verbal in schizofrenia catatonica 4. bradifemie sau vorbirea laconica sau saracirea vorbirii= diminuarea vorbirii spontane, cu raspunsuri scurte, neelaborate, care evita sa aduca informatii suplimentare, limitand comunicarea, apare in stari afective negative din depresii, schizofrenie solilocvia- vb singur, fara intentia comunicarii, in schizofrenii vb stereotipa- repetarea nejustificata a unor portiuni de fraze, expresii care nu contribuie la precizia comunicarii tangentialitatea-vb digresiva care reduce comunicarea sau o face irelevanta pt ca oculteaza ideea principala ecolalia – repetarea cuvintelor auzite in schizofrenia catatonica, demente psitacism – vorbire incoerenta in idiotie, demente avansateb) tuburari de continut ( ale functiei lingvistice,, semantice) al limbajului si se caracterizeaza prin alterarea sensului cuvintelor, care pot fi modificate, fuzionate, trunchiate. Are loc la nivelul cuvintelor si sau sau frazelor. 1. la nivelul cuvintelor ( apar in schizofrenie si psihastenie) - paralogismul – schimbarea sensului unui cuvant uzual

1

- neologismul – cuvinte imaginate de bolnav-jargonofazia – crearea unui limbaj nou, ca si cand ar folosi o limba noua

2. la nivelul frazei ( apare in intoxicatii, confuzii mentale, manie) - agramatism – utilizarea unui limbaj in stil telegrafic - embololalia – insertia unor cuvinte straine de sensul obisnuit - schizofazia – reuniunea intamplatoare a cuvintelor

2) disfaziile – constau in ansamblul comprehensiunii si exprimarii limbajului oral si scris, datoratetulburarilor functiei limbajului(provocata e o leziune cerebrala),sunt sinonime afaziilor.Ele cuprind tulburari ca

- surditate verbala- incomprehensiunea vorbirii - intoxicatia prin cuvant – repeta raspunsul de la prima intrebare si la celelalte intrebari - amnezia verbala – uitarea unor cuvinte sau a vorbitului

3) dislaliile- tulburari de pronuntare, determinate de modificari de intensitate patologica ale functiilor aparatului logomotor

- dislalia pe R( rotacism) – imposibilitatea pronuntarii literei R - sigmatismul- sasaiala - rinolalia – vorbirea pe nas - balbismul – balbaiala ( tonic, clonic, tonico- clonic)

4.Hipertimiile negative: a.depresia= tristeţe profundă, pesimism exagerat, participare afectivă intensă, sentimentul durerii morale, inutilitate, devalorizare.

ideaţie lentă, conţinut trist (bradipsihie)se exteriorizeaza pe plan motor printr-o inhibitie marcata sau printr-o neliniste anxioasa, mimica,

pantomimica exprimand concordant continutul durero al trairilor afective(frunte incretita in omega melancholic, treimea interioara a pleoapelor ridicata, comisurile bucale coborate, corpul inconvoiat,bratele cad pasiv pe langa corp)

in tot ce simte, întrezăreşte nenorocirea, prevestirea de răuforma culminantă poate antrena raptus suicidar (riscul mare de suicid este în perioada de iniţiere sau

terminală)apare in : -sindroamele nevrotice din bolile somatice

- fazele depresive ale psihozei maniaco-depresive

b. anxietatea= teama difuza, fara obiect, irationala insotita de o puternica neliniste psihomotorie, resimtita ca iminenta unui pericol, mobilizare continua si nemotivata, oftat, cresterea ratei pulsului, mictiuni mai frecvente (tb. nevrotice, tb. anxioasa generalizata, atac de panica, depresii, debut schizo, dementa, alcoholism, sevraj) c. fobii= stare afectiva de teama pato cu obiect précis, de intensitate disproportionate fata de obiectul respective, cu alterarea continutului gandirii; ex : agoraphobia, claustrophobia, androfobia,

5. Hipertimiile pozitive : 1)euforia: - exagerarea dispozitiei in trăiri plăcute, vesele, bucurie, râs, optimism stare de plenitudine, bine general ,sănătate, putere, insotita de fuga de idei, logoree, mimica expresiva, bogata, glume contagioase, tendinţă de supraapreciere, exacerbarea tendinţelor şi trebuinţelor (în special sexuale)

este încrezător, comunicativ, i se pare totul posibilapare în - episoadele maniacale

- intoxicaţii uşoare(alcool, cafea, cocaine, morfina) - starile nevrotice - stari subfebrile - stari dementiale - oligofrenii

apare după succese de mică amplitudine2) dispozitia expansiva mai mica decat euphoria apare in sdr. Maniacal la debut

2

3) hipomania varianta mai putin intense care consta in crestere patologica apragului starii subiective de bine, se intalneste in faza incipienta a fazei maniacale din tulb bipolara

6.Disforia= stare mixtă, tulburare afectivăispoziţie depresivă (mai mult anxioasă, de rau general, de discomfort somatic, de nelu\iniste la care se asociaza

logoreea, excitabilitatea crescuta, impulsivitatea)apare - alcoolicii cronici

- encefalopatii posttraumatice, postencefalitice - in perioadele de abstinenta ale toxicomanilor - in perioadele intercritice ale epilepticilor

7.Paratimiile= reacţii aberante, inadecvate contextului şi întregii motivaţii care le declanşează schizofrenia – patologia de elecţie în care se întâlnesc

- afectivitatea paradoxală – răspuns foarte mare la un stimul foarte mic- ambivalenţa afectivă – trăiri afective opuse faţă de aceeaşi persoană (dragoste-ură, plăcere-neplăcere, atracţie-

respingere); apare în schizofrenie- inversiunea afectivă; consta in reactie afectiva- univoc negative- bolnavul dezvolta ostilitate fate de persoanele

pe care inainte de boala le-a iubit, sau pe care in mod fires car trebui sa le iubeasca apare in schizofrenie, parafrenie, delirul de gelozie si mai rar in paranoia

8.Disbuliile= tulburari de vointa CANTITATIV1. Hiperbulia

exagerarea forţei voliţionale; apare la persoane voluntare, ferme, tenacein patologie apare rar, deoarece se dezorganizează suportul motivaţional.

- la toxicomani – hiperbulie cu caracter unidirecţional şi electiv în scopul procurării drogului, pe fondul general de hipobulie - in paranoia- hiperbulie selective si unilaterala

- hiperbulia delirantă – concentrarea extremă a interesului şi eforturilor cu predilecţie spre temele delirante

2. Hipobulia- se traduce in plan comportamental prin scaderea capacitatii de a actiona- pacientul ştie ce trebuie să facă, dar nu poate- apare în -tulburări de personalitate,

-boli somatice( pacientul se concentreaza asupra simptomelor somatice) - tulburări depressive din toxicomani -stari maniacale(datorită tulburărilor de atenţie, apare hipobulia) si hipomaniacale -demenţe

- hipobulia electivă vizează tematica fobică şi compromite trecerea la anumite acţiuni3. Abulia=lipsa de iniţiativă,si incapacitatea de a acţiona

- apare în –catatonie(pacientul este asemenea unei statui, nu intreprinde nici o actiune, nu executa nici un act, nu face nici un gest, fiind abolite chiar miscarile mimice si pantomimice), -depresii profunde, de natura predominant endogena( bolnavul este lipsit de orice initiative, nu poate trece nici materializarea actului final – suicidal-, astfel abulia realizeaza, la un moment dat o profilaxie a suicidului)

CALITATIVE1. Disabulia

- forma particulara de abulie-dificultatea de a trece la o acţiune sau de a sfârşi o acţiune începută, însoţită de perplexitate şi notă afectivă

negativă. - apare în – debutul schizofrenie

2. Parabulia- insuficienţă voliţională însoţită sau determinată de anumite dorinţe, pulsiuni sau acte paralele. - apare în - nevroze motorii ( insuficienta volitionala este insotita de ticuri, spasme si alte manifestari

motorii) - schizofrenie

3

3. Impulsivitatea- insuficienţa voinţei pasive, inhibitorii duce la lipsa de frână şi comportament impulsive ;rezultă acte impulsive,

intempestive, cu un caracter antisocial, reprobabil şi dramatic ; spontane sau reflexe, actele impulsive se desfasoara pe un fond limitat al campului constiintei

- apare – la oameni colerici în starile psihopatice- la psihopatii excitabili impulsive la nevrotici, in special cei anxiosi, care izbucnesc in momentele de

maxima tensiune afectiva 4. Raptusurile anxioase

-apare in : - psihoze, stari delirante si pasionale ; - stari maniacale ; - “raptusul melancholic” ; -schizofrenie ; -epilepsie

9.Tulburarile mimicii-cantitative: a. hipermimiile localizate (mistici, deliranti, halucinati, isterici, psihastenici- mimica compensatorie ) generalizate(maniacali) b. hipomimiile= facies lami (masca paralitica prin hipotonia musc faciale=> aplatizare expresie faciala ); stari confuzionale, oligofrenie, demente.

-calitative paramimiile fac parte din parakinezii, miscari cu pervertirea sensului si continutului natural si logic , alaturi

de manierisme=pervertirea sensurilor simple; stereotipii de pozitie/miscare = repetarea inutil si inadecvat situatiei a acelorasi manifestari

Mimica de imprumut = expresii controlate deliberat cf unui scop( mitomanie, superestimari, isterie) Ecomimia=cresterea sugestibilitatii din catatonie ( "reflectare in oglinda" in stari dementiale profunde) Hemimia=persistenta unilaterala a expresiei mimicii Neomimia=bizara,neobisnuita Jargonomimia=expr multiple,neinteligibile Psitacismul mimic=hipermobilitate inexpresiva si de neinteles

10. Hipokineziile=stare de inhibitie psihomotorie caract prin lentoarea miscarii, scaderea cursului ideativ, saracirea expresivitatii mimico- pantomimice, bradilalie. -Akinezia = abolirea activitatii: 1. baraj motor (oprirea brusca, aleatorie a oricarei miscari, inclusiv a vorbirii) 2. diminuarea pana la disparitie a oricarui gest sau activ motorie -Stupoare (imobilitate cvasicompleta , inertie motorie, nu raspunde la solicitari, react vag, tardiv, mimica impietrita intr-o expresie de durere/ anxietate/ amimie). Apare in: isterie, melancolie, catatonie -Catalepsie : 1. imobilitate completa( inhibitie motorie cu hipertonie musc) 2. flexibilitate ceroasa (misc se fixeaza in atitudine) - Negativism = rez activa/ pasiva la orice stimul extern (verbal, alimentar, motor). In: schizo, stupoare melancolica, oligofrenie. 11. Sdr de agitatie psihomotorie= expresie motorie mai mult sau mai putin tulburata, dezordonata, iesita de sub controlul involuntar printr-o stare afectiva particulare si halucinatorie, deliranta ; destructurare in mai multe/ mai putine grade a constientei ; reactie la factorii psihotraumatizanti. caract prin : vivacitate crescuta, nerabdare, ton ridicat voce, logoree, exacerbarea memoriei si ideatiei, mobilitatea afectelor, miscari/ mimica/gesturi bruste, necontrolate. apare in : intoxicatii ( CO, eter, belladona, droguri, delirium tremens, medic.) infectii soc chirurgical

4

epilepsie acces maniacal schizo sdr demential psihopatie histrionica

12. Disprexiile= tb de atentie Hiperprosexii: exagerarea orientării selective a activităţii de cunoaştere;

apar în- episoadele expansive, - intoxicaţii uşoare, - hipocondria , - fobici si obsesionali se manifesta selective ex.:-- melancolici ( idei depressive de culpabilitate, de ruina ; )

--cenestopatii si hipocondriaci ( orientate asupra starii de sanatate, asupra functionarii organismului) -- deliranti ( orientate asupra evenimentelor, persoanelor implicate in sistemul delirant respectiv )

Hipoprosexii: diminuarea orientării selective a activităţii de cunoaştere; apar în-- surmenaj,anxietate, depresie, oligofrenie, demenţă, schizofrenie, intoxicatii cu

alcool, benzodiazepine, barbituriceAprosexia: dispariţia oricărei activităţi psihice; numai în stările comatoase

tulburarile atentiei pot fi observate in timpul anamnezei, dar se pot utilize si teste specifice de atentie dintre care cea mai utilizata este metoda Kraepelin: I se cere bolnavului sa numere de la 100 inapoi din 3 in 3 sau din 7 in 7.

13. Tulburari cantitative de perceptie 1) hiperestezia= suprasensibilitate la excitanţi

scăderea pragului senzorial determină o suprasensibilitate la stimuli (subliminali)apare în - surmenaj,

- suprasolicitare fizică şi psihică, - stadii prodromale sau debut de boli infecto-contagioase, - debut de afectiuni psihice, - boala Basedow, -în afecţiuni nevrotice: distimie, tulburarea depresivă, tulburarea anxioasă

forma deosebita= Cenestopatiile==termen introdus de Dupré ; ==formă aparte de hiperestezie ; ==tulburare conştientă a senzaţiilor şi percepţiei interoceptive şi proprioceptive ; ==senzaţii penibile, difuze, cu sediu variabil care apar fără nici o modificare organică evidenţiabilă ; ==apar în anumite tulburări nevrotice cu componente astenice ; ==cenestopatii frecvente: amorţeala mâinilor, cefaleea „migratoare“, senzaţia de nod în gât şi sufocare

2) hipoestezia = scăderea receptivităţii la diverşi stimuli apare în:- stări reactive acute (post-traumatice);

-inducţie hipnotică; - stări conversive; - tulburări de conştiiţă; -oligofrenie; - schizofrenie (unde apare, la extrem, anestezia psihică)

14.Iluziile=percepţia deformată a unor obiecte sau fenomene existente în realitate a) „ fiziologice” --apar la normal, datorită distanţei, luminozităţii sau a stărilor afective speciale (frica)

pot fi: -optico-geometrice 5

- iluzii de greutate -iluzii de volum

--persoanele normale corectează uşor eroarea b) patologice

pot fi:--exteroceptive(vizuale, auditive, olfactive, gustative) --interoceptive

--proprioceptive1.EXTEROCEPTIVE

Iluziile vizualecele mai frecvente metamorfopsii : impresia de deformare a obiectelor şi a spaţiului perceput

---micropsia: obiecte percepute mai mici (de obicei apar în patologia organică cerebrala ;

---macropsii: obiecte percepute mai mari ---dismegalopsii: obiecte percepute alungite sau lărgite – apar mai ales în

intoxicaţiile cu diferite substanţe--porropsia: obiecte percepute mai apropiat sau mai îndepărtat; ---calopsia: obiecte percepute înfrumuseţat

pareidoliile: percepţii deformate, intens anxiogene; interpretarea imaginii ce poate oferi percepţiei patologice un mare grad de bogăţie şi de vivacitate („perceperea“ de fiinţe ameninţătoare în desenul parchetului, al covorului, al perdelei etc.), apar in epilepsie, delirium tremens, schizofrenie, post TCC

Falsele recunoaşteri- identificarea greşită a diverselor persoane care este diferită de confuzia de persoană, care poate apare la oamenii normali - apare în: - episoade maniacale,

- stări confuzive, - sindrom Korsakov, - sindroame demenţiale ( senile, vasculare, traumatice)

- variante particulare: déjà vu, déjà connu, déjà vecu sau, invers, jamais vu, jamais connu, jamais vecu –apar - în sindromul de derealizare, depersonalizare; - în patologia de lob temporal ( stari secundare din epilepsia temporala simptomatica)

Iluzia sosiilor ( sdr. Capgras)=persoane care seamănă atât de mult, încât nu pot fi deosebite - persoana cunoscută nu este identificată, pacientul consideră că este doar asemănătoare cu ea - persoanele cunoscute sunt multiplicate - sentimentul că persoanele apropiate au fost substituite în scop ostil - apare în schizofrenie ILUZIA FREGOLI- convingerea deliranta ca un persecutor unic are capacitatea de a se ascunde sub infatisarea altor persoane, ia mai multa chipuri, apare tot in schizofrenie

Iluziile auditive CANTITATIVE impresia că anumite sunete sunt mai apropiate, mai puternice, mai distincte sau dimpotrivă – discrete, estompate, îndepărtateCALITATIVE sunete reale (bătăile ceasului, picuratul apei de la robinet) sunt percepute drept cuvinte injurioase

Iluziile gustative şi olfactive se deosebesc greu de halucinaţiile gustative şi olfactive ; porosmie=perceperea eronată a gustului sau mirosului normal al diferitelor substanţe sapide sau odorifice ; apar în leziunile de lob temporal

2.ILUZII VISCERALE SAU INTEROCEPTIVE =perceperea eronată a funcţiilor unor organe sau aparatemodificări de schemă corporală: perceperea denaturată a formei, mărimii, greutăţii şi poziţiei propriului corp ; transpoziţia părţilor corpului, micşorarea sau mărirea lor

6

apar în - schizofrenie., - intoxicaţii; - alterarea luciditaţii conştiinţei; - patologia cu conţinut obsesiv-fobic sub formă de dismorfofobie (fata stamba); - stari confuzive,- halucinoza pedunculara; - leziuni localizate predominant in regiunea parieto-occipitala

15. Halucinatiile psihosenzoriale :tulburări de percepţie ce corespund integral definiţiei.Caracteristici halucinatiilor :1.proiecţie spaţială fenomenele sunt situate în spaţiul perceptiv sau dincolo de limitele acestuia (ex: „violul de la distanţă“) ; 2.convingerea pacientului asupra „realităţii“ lor ;3. percepute prin modalităţile senzoriale obişnuite (exteroceptive, interoceptive, proprioceptive) şi pe căile senzoriale normale ;4.grad de intensitate variabil (discret sau intens anxiogene) ; 5.claritate diferită (voci „şoptite“ sau „puternice“) ;6.complexitate variabilă (de la simple zgomote la adevărate discursuri) ; 7.durată variabilă (de la câteva secunde sau minute la ore în şir), intermitente sau continue ; 8.rezonanţă afectivă (dacă vocea „comentează“ acţiunile bolnavului): iniţial anxiogene, apoi fără participare afectivă

in functie de natura senzorială pot fi: --exteroceptive (auditive, vizuale, olfactive, gustative, tactile); -- interoceptive (viscerale), --proprioceptive (motorii, kinestezice)

1. Halucinaţiile exteroceptive a) Halucinaţiile auditive -- pe primul loc ca frecvenţă la adult ; -- situate cel mai des în câmpul auditiv perceptibil ; -- intensitate variabilă( discrete--- puternice) -- complexitate variabilă: -- elementare (foneme, acoasme ) percepute ca fâşâituri, pocnituri, etc., -- comune (sunete, paşi), -- verbale (complexe) percepe cuvinte, fraze, etc. -- continuitatea: episodice sau continue(impiedica bolnavul sa se odihneasca) -- ecoul afectiv: -- favorabile (incurajeaza), -- defavorabile (comentative sau imperative)) -- mai pot fi: singulare sau multiple

--apar în – afectiuni O.R.L.(in forma elementara si comuna)-otite, mastoidite, surditate ; boli neurologice(leziuni ale cailor de conducere, leziuni ale lobului temporal) ; boli psihice( –schizofrenie(character bizar, neinteligibil) ; - puseuri depressive( continut trist, dureros) ; - aura epileptica ; - parafrenie

b) Halucinaţiile vizuale =percepţii ale unor obiecte, fiinţe, imagini inexistente în realitate în acel moment (adesea cu conţinut mistic) ; --mai frecvente la copil, au caracter terifiant ; -- monocromatice sau policromatice ; --percepute cu un ochi sau cu ambii ; --ocupă tot câmpul vizual sau pot fi scotom (cel mai frecvent – scotomul central Morel: pacientul vede ca pe lângă un tub astupat) ; --proiecţia spaţială: campină sau extracampină ; --claritate : estompate, vagi, etc. --complexitatea: -- elementare (fosfeme, fotopsii),

-- complexe (figuri, obiecte, fiinţe) -- scenice – statice (panoramice) sau cinematografice (în mişcare)}

--durata: permanente sau episodice--tonalitatea afectivă – în funcţie de conţinut(ex. in delirium tremens-au aspect terifiant zoopsic)--pot fi favorizate de luminozitate insuficienta, slabirea vederii, slabire controlului constiintei si pot apare in:

7

-- oameni normali in momentul de la veghe la somn sau invers ; -- in stari de surmenaj intens, cand au durata foarte scurta si character hipnagogic ; -- in neurastenie si au character anxiogene, terifiant ; -- in afectiuni oftalmologice (rinita, cataracta, glaucoma, nevrita retrobulbara) ; -- afectiuni neurologice (migrena oftalmica, leziuni ale lobului occipital0 ; -- in stari infectioase grave; -- in sindroame confuzionale toxice ; -- apar în schizofrenie, în sevrajul alcoolic

c) Halucinaţiile autoscopice( speculare, heautoscopice)-realizează imagine dublă ; -bolnavul percepe propriul corp sau părţi din el proiectate în afară ; -după apariţie, pot fi: episodice (câteva secunde) sau persistente, (continue) ; -corpul perceput poate fi identic sau modificat (urâţit, înfrumuseţat); -are intotdeauna un acompaniament afectiv(de groaza) ; -mai rar întâlnite

d) Halucinaţiile olfactive şi gustative-au caracter secundar (apar după alte tulburări de percepţie, sau ca o consecinta a delirului) ; -sunt greu de separat, deoarece substanţele sapide sunt şi odorifice ; -gusturi sau mirosuri cel mai frecvent neplăcute, dar şi plăcute-apar frecvent în -- afecţiuni organice(crizele uncinate, din epilepsie, in tumori si leziuni ale lobului temporal),

-- schizofrenie

e) Halucinaţiile tactile-impresia de atingere a suprafeţei cutanate(arsura, intepatura) ; -percepute continuu (în reţea- in intoxicatia cu cloral) sau discontinuu (punctiform- in intoxicatia cu cocaina) ;- la suprafaţă (epidermice) sau în profunzime (hipodermice) parazitoze halucinatorii (perceperea de insecte care infestează suprafaţa pielii sau pătrund pe sub piele) ; -frecvent în dependenţa alcoolică ; -mai frecvente la femei

2) Halucinaţiile interoceptive (viscerale)-senzaţia existenţei unor fiinţe în corp; -a schimbării poziţiei unor organe; -a obstruării sau a perforării lor ; -frecvent cu localizare genitală si traite ca senzatii de orgasm, senzaţia de violare directă sau de la distanţă- se intalnesc in cazurile de schizofrenie paranoida cu fenomene de automatism mental ; -manifestări halucinatorii în patologia schemei corporale (membrul-fantomă la amputaţi)

3) Halucinaţiile proprioceptive-motorii sau kinestezice sunt percepute ca impresia de mişcare sau deplasare a propriului corp sau a unor segmente-apar în sindromul de automatism mental Kandinski-Clerambault (în schizofrenie) Halucinatiile sunt simptome care arata severitatea afectiunii in care apar si se coreleaza frecvent cu alte simptome de gravitate, acestea sunt idei delirante dar pacientul poate prezenta si agitatie psihomotorie, negativism alimentar.Cel mai frecvent halucinatiile apar in schizofrenie, tuylburare schizoafectiva, depresie deliranta, manie psihotica, sevrajul la alcool sau la alte substante psihoactive, afectari functionale sau organice ale analizatorilor, cailor de conducere, scoartei.Un pacient care prezinta halucinatii poate fi recunoscut datorita solilocviei(discutia fara interlocutor- cu personae imaginare), dupa privirea fixa, gesture nemotivate( de aparare), tentativele de suicid sau pot fi recunoscute de pacient cand este intrebat. 16 Pseudohalucinatiile=autoreprezentări aperceptive (nu au caracter psihosenzorial – „vede cu ochii minţii“)

8

Caracterizate prin: -- incoercibilitate (adevăr imposibil de combătut, căruia nu trebuie să i se demonstreze veridicitatea) -- dependenta -- exogenitate – sunt impuse din afară -- estezie

se vorbeşte despre „voci“ sau „vedenii“ stranii, speciale ; nu se proiectează în afară, ci se petrec în minte ; sunt percepute de analizatori speciali ; sunt „făcute“, „provocate“ din afară – caracter impus ; respectă aceleaşi modalităţi senzoriale

1) Pseudohalucinaţiile auditivese manifesta sub forma unor voci interioare „ecou“ sau ca o sonorizarea a gândirii, sonorizare a lecturii tranzitivism:=alţii pot descoperi, auzi sau ghici gândurile bolnavului ;sunt auzite cu „urechile minţii“ ; apar in sindromul Kandinski- Clerambault bolnavii cauta sa-si explice aceste fenomene prin mecanismul

transmiterii gândurilor prin telepatie, sugestie, unde;2) Pseudohalucinaţiile vizuale

percepute ca imagini izolate sau ca scene panoramice ; conţinut variat: plăcut, neplăcut, terifiant, insultător ; apar în spaţiul subiectiv ; sunt văzute cu „ochii minţii“, cu ochii „interiori“ ; fac parte din sindromul de automatism mental Kandinski-Clerambault

3) Pseudohalucinaţiile gustative şi olfactiveapar de fiecare dată alături de halucinaţiile gustative şi olfactive ; apar mai ales în cadrul organicităţii

Pseudohalucinaţiile interoceptive ; -asemănate cu „lipsa libertăţii interioare“ ;-bolnavul are senzaţia că este posedat de animale, de spirite ; -se localizează în diverse organe şi determină simptomatologie specifică ;-individul acţionează după cum îi cere acea „fiinţă străină“

4) Pseudohalucinaţiile motorii (kinestezice)perceperea unor mişcări impuse ; au caracter imaginar si se întâlnesc destul de rar17.Tulburari cantitative ale memoriei 1.Hipomnezii: -scăderea în diferite grade a forţei mnezice ;

-apar în surmenaj , involuţie , oligofrenie, depresie, anxietate, schizofrenie, la cei cu TCC, afectari cerebrale(postmeningoencefalita)

2.Amnezii: --pierderea totala a forţei mnezice; --rar poate fi intalnita o reala amnezie,practice sub aceasta denumire se ascund hipomnezii severe; --pot fi parţiale sau totale (în stările comatoase), retrograde şi anterograde1) amnezii anterograde (de fixare)

- se referă la imposibilitatea memorării evenimentelor de la îmbolnăvire spre prezent; sunt mai frecvente ;

- scade capacitatea de fixare - nu se poate evoca un eveniment recent, dar le conserva pe cele din trecut- apar în: - sindromul Korsakov, de etiologie alcoolica, infectioasa sau traumatica,

- stări confuzive, - stări reactive (în situaţii traumatice majore, de masă), - psihoza maniaco - depresiva,

- stari nevrotice si reactii psihogene

2) amnezia retrogradă (de evocare):- tulburarea memoriei se intinde progresiv dinaintea bolii spre trecut,

9

- destructurarea nu este atât de accentuată, intalnita in dementeAmnezia lacunara= hiatus mnezic temporar - apar in: stari confuzionale, traumatisme cranio-cerebrale, echivalente epileptice sau stari crepusculare, stari de betie patologicaAmnezie tardivă sau intarziata: legată de o tulburare de conştienţă; apare progresiv; în stari confuzionale, epilepsie Amnezia electivă (tematică): înregistrare voluntare bine efectuată, recunoaştere imposibilă; influenţată de stările afective negative (posttraumatic)

3. Hipermneziileevocări exagerate, tumultuoase, îndepărtează individul de la preocupările sale de momentapar la - normal, legate de momente cu continut afectiv negative sau pozitiv, psihopatia paranoida, oligofreni hidrocefali, stari febrile, narcoza cu eter, chloroform, barbiturice, socurile cu insulina, starile hipnotice, stari de surmenaj, convalescenta unor boli somatice febrile

==hipermnezii selective: la paranoici, în intoxicaţii; bolnavul îşi mobilizează toată forţa mnezică pentru tema pe care o are în minte: procurarea „actelor doveditoare“ pentru a demonstra urmărirea etc.,sau procurarea drogului.

==mentismul: derulare cu caracter tumultuos, caleidoscopic şi incoercibil a ideilor şi amintirilor,tulbura somnul pacientului care nu poate sa doarma din cauza amintirilor

==alte hipermnezii:tematică: afectogenă, autistă: în schizofrenie, mecanică, fără înţelegerea datelor (în oligofrenie), oneiroidă: în toxicomanii, viziunea retrospectivă: derularea fulgerătoare a întregii vieţi în ultimele

câteva clipe dinainte de moarte,in momentele de mare anxietate si in crizele de epilepsie temporala

18. Paramneziile= tulburarea sintezei trecut-prezent sau inlocuirea amneziei generale cu inventii. amintiri deformate, false fie sub aspectul desfăşurării cronologice, fie sub aspectul lipsei legăturii cu realitatea obiectivă trăită de pacient

a) Tulburări ale sintezei mnezice imediate(pseudomnezii, iluzii de memorie)adevărate iluzii de recunoaştere, evocări eronate ale unor evenimente trăite în realitate, dar care nu

sunt încadrate în timpul şi spaţiul real sau nu sunt recunoscute ca trăite sau netrăite. Tipuri:

Criptomnezia:- nerecunoaşterea ca fiind străin un material citit sau auzit în realitate; bolnavul îl consideră a fi propriu.

-apare în - schizofrenie, deliruri sistematizate (paranoia si parafrenia), demenţe(senile, arteriosclerotice)

Înstrăinarea amintirilor: =situatia inversa criptomneziei, cand bolnavul considera ca evenimentele traite sunt doar citite, auzite; in ambele scade capacitatea discriminatorie între evenimentele proprii şi cele străine; apare în demenţe

Falsa recunoaştere, - varianta de criptomnezie, ce consta in recunoasterea a ceea ce de fapt bolnavul nu cunoaste

-se intalneste in: - stari de surmenaj, -stari de obnubilare, - stari maniacale - schizofrenii

- este probabil starea premergatoare a fenomenelor de “ déjà vu”, “deja connu”, “deja eprouve”, in care pacientul are impresia de a mai fi vazut, cunoscut, persoanele sau situatiile respective

Iluzia de nerecunoaştere, in care bolnavul crede ca recunoaste persoane pe care nu le-a cunoscut si nu este sigur ca recunoaste personae pe care le-a cunoscut

Paramneziile de reduplicare(Pick) (bolnavul crede că o persoană a fost multiplicată în mai multe exemplare, cu un anumit scop sau ca a mai fost in situatii asemanatoare)

b) Tulburările rememorării trecutului – allomnezii

10

sunt falsificări mnezice retrospective sau reproduceri ale unor evenimente reale din trecut, pe care le situează în present, sunt de mai multe feluri:

1) Pseudoreminiscenţe: reproduceri ale unor evenimente reale din trecut, pe care le trăieşte ca evenimente prezente. Apar în sindromul amnestic, în demenţe.

2)Confabulaţii(Pick) (halucinaţii de memorie): reproducerea unor evenimente imaginare, bolnavul nu spune adevarul dar nici nu minte. Pot fi:- mnestice (umplerea golurilor de memorie cu lucruri imaginare, dar plauzibile) ; - fantastice (descriu lucruri neplauzibile), - onirice (ca scenele de vis)

3)Ecmnezia: tulburare globală de memorie, cu întoarcerea întregii personalităţi în trecut(pacientul confunda trecutul cu prezentul ; apare în stadiile tardive de demenţă senile, in cadrul delirului senile( Jislin)

4)Anecforia: posibilitatea reproducerii unor amintiri pe care le crede uitate; posibilă dacă se sugerează unul sau mai multe elemente ; apare în surmenaj şi în afecţiuni deteriorative(prdemente si demente)

Tulburarile de memorie pot fi observate din anamneza,dar sunt si metode specifice, cea mai utilizata fiind proba oraselor( se dau bolnavului 6-8 nume de orase si I se atrage atentia ca trebuie sa le retina, iar dupa ce I se distrage atentia un minut I se cere sa le redea)

19.Tulburari cantitative de gandire prin cresterea ritmului ideativ1. fuga de idei= curgerea rapida a ideilor, trcerea rapida de la o idée la alta, cu tendinta acestora de a se asocial superficial - apare in manie, intoxicatii usoare cu alcool, amphetamine, schizofrenie, tulburare schizoafectiva, surmenaj, oboseala2. tahipsihie -viteza perturbată de înlănţuire a ideilor –asociatiile se fac la intamplare dupa aspecte superficiale, dupa rima, localizare in timp si spatiu sau dupa contraste facile -apare la --oamenii antrenaţi, cu elan creator. Gândirea este ingenioasă şi cu un bun randament. --patologie (înlănţuirea tumultoasă, creşterea numărului asociaţiilor şi evocărilor, scăderea profunzimii ideilor, discurs mental sincopat, digresiuni ce întrerup firul logic)

*hipomanie (se accelerează progresiv, asociaţiile se fac tot mai superficial) *stari de excitatie psihomotorie din:- schizofrenie - paralizia generala progresiva - starile

de ebrietata - intoxicatiile usoare* starile nevrotice * starile de oboseala marcata si surmenaj

3. mentismuldepanare rapida si incoercibila a reprezentarilor si ideilor ;bolnavii au atitudine critica, fac efort sa-si stapaneasca gandurile dar nu reusesc ; provoaca anxietate, ii impiedica pe bolnavi sa se odihneascaapare în -surmenaj, intoxicaţii cu cofeină, alcool, tutun, cu medicamente psihotone si psihodislepticde ;

4.incoerenta gandirii legaturile dintre idei isi pierd complet aspectul logic, se desfasoara la voia intamplarii, iar exprimarea verbala devine lipsita de continut si neinteligibilasalata de cuvinte= forma extrema a incoerentei gandirii- se caracterizeaza prin aceea ca bolnavul exprima o serie de cuvinte sub forma unui amestec liipsit total de continut logicverbigeratie- repetarea stereotipa a acelorasi propozitii, fraze sau cuvinte, frcvent lipsite de intelesse intalneste in:- schizofrenie, - stari dementiale avansate, - tuburari de constiinta

20.Ideile obsesive - sunt idei care acapareaza si constrang intreaga gandire, sunt recunoscute de bolnav ca neconforme cu gandirea proprie, face eforturi pentru a scapa de ele dar nu reuseste.

-clinic , obsesiile se prezinta sub urmatoarele forme:1.obsesiile ideative - subiectul este in dubiu aspra activitatilor sale ;

-majoritatea ideilor au caracter bifazic, ele fiind imediat si spontan urmate de altele opuse2.obsesiile fobice-constau in teama fata de anumite obiecte, lucruri, fiinte, teama nejustificata(si apreciata ca

atare ), dar pe care pacientul nu o poate alunga in ciuda faptului ca evita situatia respectiva, apar pe fondul unei anxietati difuze

11

fobia = starea de frica, cu obiect bine precizat, bolnavul recunoaste caracterul irational al fricii sale, o apreciaza in mod critic, lupta pentru a o inlatura, dar nu reusestese caracterizeaza, ca si obsesiile prin intensitate, adezivitate, ilogism si rezistenta de neinvins

clasificare:-- frica de locuri(- agorafobia-hipsofobia- frica de locuri inalte – claustrofobia) -- frica de obiecte (–aimofobia-de obiecte ascutite ;oxifobia - ace, foarfece - hidrofobia- de tren de cale ferata, de vapor, de apa) -- frica de oameni -- frica de boala -- frica de moarte -- frica de animale -- antropofobie- frica de multime, de aglomerari de oameni

21. Ideea prevalenta- se caracterizeza prin pozitia dominanta in campul constiintei si semnificatii aberante. Intamplarile din realitate sunt luare drept argumente si puncte de sprijin. -desi este neconcordanta cu realitatea ea este concordante cu personalitatea individului-Caracteristici:--neconcordanta cu realitatea ;

--locul prevalent in psihismul individului ; --concordanta cu sistemul ideativ individual( nu-i recunosc caracterul patologic) ; --sprijinul ideilor adiacente ; --tendinta la dezvoltare si inglobare a evenimentelor si persoanelor din jur ; --potential psihopatologic delirant

-apar in epilepsie, alcoolism, sdr. predelirant

22. Def ideii delirante =pasul ultim in patologia gandirii determinand transformarea calitativa a acesteia, detasare de normalitate; judecata sau rationament care reflecta in mod eronat realitatea, modificand conceptia despre lume si comportamentul bolnavuluiCaracteristicile ideilor delirante

• idei cu conţinut fals (premise false), neconform cu realitatea• antrenează convingerea fermă a pacientului în veridicitatea lor• sunt impenetrabile la contraargumente logice şi dovezi• delirul este cea mai elocventă expresie a activităţii mintale morbide• modifică comportamentul pacientului

Particularitati: -este o judecata eronata care domina constiinta bolnavului si-i modifica in sens patologic comportamentul-este de obicei impenatrabila la contraargumente si inabordabila prin confruntare, in ciuda contradictiilor cu

realitatea-este incompatibila cu actiunea atitudinii critice, bolnavul fiind lipsit de capacitatea de a-I sesiza in mod constient

esenta patologicaCaracteristicile delirului1. anastrofa: debut brusc, ca o revelaţie sau pregătirea apariţiei printr-o fază predelirantă această perioadă este marcată de căutări, neîncredere, retragerea persoanei2. conţinut: la limita posibilului, ca în delirul expansiv din episodul maniacal3. tematica: monotematică vs. politematică4. unitate sau articulare în sisteme delirante5.sistematizare:

delir sistematizat, monotematic, argumentat aparent logic şi credibil, chiar dacă conţinutul este neverosimildelir nesistematizat, în care temele delirante sunt disparate, greu de urmărit şi de înţeles prin natura discursului

dezlânat (se pot întâlni ambele forme în schizofrenie, în funcţie de tipul şi de debutul acesteia)6. răsunetul afectiv:

delir congruent, în conformitate cu starea afectivă (mai ales în tulburarea afectivă majoră)delir incongruent: starea afectivă este contrară conţinutului delirant (mai ales în schizofrenie)delirul indus (folie à deux): inductorul are o putere persuasivă asupra unei persoane puternic implicate

afectiv – indusul, care preia delirul

12

23.Tulburari motorii specifice 1. impulsiune=nevoie imperioasa si brutala de a indeplini un act antisocial, agresiv sau absurd. In:epilepsie, psihopati, betie acuta, schizo, manie, dementa. 2. raptusurile=manifestare impulsiva paroxistica in cursul careia subiectul este manat de o irezistibila emergentaemotionala astfel incat actioneaza exploziv In: stari confuzionale, catatonie, nevrotici, forme grave de psihopati, intoxicatii, alcoolism cronic. 3. stereotipii = miscari repetative, adesea bizare, fara scop, intodeauna aceleasi, care subliniaza discursul sau compotamentul pacientului. In:schizo-disocierea intra-psihica, ambivalenta. 4. manierismul = expresivitate gestica, atitudine absurda care face comportamentul si mimica nenaturale, pretioase. 5. bizareria = grad mare de manierism pana la disparitia componentei logice a gesturilor, miscarilor, mimicii. 6. ticurile = miscare anormala, supraadaugata unei activitati motrice normale, inconstienta, brusca, spasmodica la un subiect jenat de prezenta lor si care incearca sa se opuna (b ticurilor= maladia Gilles de la Tourette) 7. comportamente rituale=ritualuri de linistire, rit repetitive si invadatorii parazitand activit normale cu caracterobsesional.

24. Clasif psihotropelor A. PSIHOLEPTICE= inhiba activitatea SN prin : -scaderea vigilentei -reducerea performantelor intelectuale -sedare emotionala 1. hipnotice 2.neuroleptice(NL) 3.tranchilizante

B. PSIHOANALEPTICE= stimuleaza activitatea SNC prin: -cresterea vigilentei -ameliorarea dispozitiei -cresterea randamentului 1. antidepresive 2. psihoenergizante

C. PSIHODISLEPTICE=dau tulburari calitative ale activitatii psihice, in special in domeniul perceptiei/dispozitiei/ gandirii HIPNOTICELE: induc/ faciliteaza instalarea unei stari ce seamana cu somnul normal in caracteristicile sale EEG. 1) BARBITURICELE :

traverseaza BHE ; puternice inductoare enzimatice ; scad pe EEG cantitatea totala de somn paradoxal(REM). Ef secundare: -somnolenta matinala

- vertij -cefalee

-tb de coordonare si echilibru ---mai ales la compusii cu eliminare rapida=PENTOBARBITAL, SECOBARBITAL/SECONAL, NEODORM/NEMBUTAL

Ex.: AMOBARBITAL DORMITAL, FENOBARB GARDENAL

13

2) NONBARBITURICE (BZD HIPNOTICE) Ex.: NITRAZEPAM,

FLUNITRAZEPAM, TRIAZOLAM

3)NONBARB/NONBZD : GLUTETIMID

25. Neuroleptice (antipsihotice traditionale ) -blocheaza sist dopaminergice centrale (nigrostriat, mezolimbic, mezocortical, tuberoinfundibular) -unele au si act colinergica si noradrenergica =>ef neuro, neurovegetative, neurohormonale -potenteaza efectele sedative ale altor depresoare centrale -act adesea si pe receptorii alfa-adrenergici -inconstant au activ anticolinergica, antihistaminergica, antiserotoninergica Clasificare: A. NL SEDATIVE: CLORPROMAZINA B. NL POLIVALENTE(incisive): HALOPERIDOL C. NL DEZINHIBITORII( act dezinhibatorie=doze mici ; act antideliranta=doze mari): SULPIRID

26. Efecte secundare NL Cardiace: hTA ortostatica, aritmii ventriculareAnticolinergice periferice: uscaciunea mucoaselor, tulburari de acomodare, constipatie, retentie urinaraglaucom cu unghi inchis, hipertrofie de prostataAnticolinergice centrale: delirium - doze mari de NL sedative, mai ales la varstnici Endocrine (hiperprolactinemie): galactoree, amenoree, impotenta, tulburari de ejaculareNeurologice: parkinsonism, distonie, akatisie, diskinezie tardiva, sindrom neuroleptic malign (risc vital) Diskinezia tardiva: miscari repetitive, involuntare, ireversibile la nivelul fetei, risc crescut cu doza si durata tratamentului Sindromul neuroleptic malign: hipertermie, rigiditate musculara, cresterea CPKScaderea pragului convulsivant - cele sedative Hematologice:leucocitoza, leucopenie Hepatotoxice ictere colestatice 27. Indicatii+ contraindicatii NL indicatii

•Schizofrenia: acut si intretinere•Episodul depresiv sever cu elemente psihotice•Episodul maniacal sever cu elemente psihotice•Tulburarea schizoafectiva•Tulburarea deliranta•Tulburarea schizofreniforma, tulburarea psihotica scurta•Tulburari psihotice organice•Demente cu elementa psihotice

contraindicatii:- b neuro evolutive(Parkinson, scleroza in placi) -glaucom -porfirii -I Renala - IH - coronaropatii -varstnici : se impune diminuarea posologiei 28. Tranchilizantele = grup heterogen de psihotrope psiholeptice = fctie de posologie: ef hipnotice/sedative/ miorelaxante/anticomitiale

14

1.MEPROBAMAT= redutabil potential de abuz si simptome de sevraj

2.ANTIHISTAMINICE=anxiolitice ineficiente

3.BENZODIAZEPINE= ef sec mai putine, mai sigure in supradoza, mai putin capabile de a induce dependenta =au 4 actiuni:anxiolitica/ miorelaxanta/anticonvulsivanta/ sedativ-hipnotica =se recom adm pe per scurte si intreruperea treptata Indicatii: -combaterea anxietatii in general -schizo( ca hipnoinductoare+ pt combatere ef secundare NL) -delirium tr -depresii -nevroze -insomnii

29. Antidepresivele: Triciclice:

clomipramina: doxepina: amitriptilina:

Tetraciclice: depresii usoare mianserina maprotilina

Inhibitoare de monoaminoxidaza (IMAO) - depresii atipice:moclobemid (reversibil)

Inhibitoare selective de recaptare a serotoninei (SSRI):FluoxetinaSertralinaParoxetinaFluvoxamina

INDICATIILE ANTIDEPRESIVELORDEPRESIE:

Tulburarea depresiva recurentaEDM din tulburarea bipolara I sau II - atentie la virajul afectiv !!Tulburari de dispozitie pe fond organic

ANXIETATETulburarile anxioase: tulburarea de panica, tulburarea anxioasa generalizata, tulburarea obsesiv-

complusiva

EFECTE SECUNDARE ALE ADTriciclice:

risc letal in supradoza !! De evaluat riscul suicidarC-v: hipotensiune ortostatica, intarzieri in conducere, aritmii la doze mariprecautie la cei cu boli c-vanticolinergice: uscaciunea gurii, dificultati de acomodare, constipatie, retentie urinaraCI in glaucom, Hipertrofie prostataNU: gravide, femei care alapteaza, la cei la care se aplica ECTPrecautii: insuficienta renala, hepatica

SSRI:fluoxetina: anxietate, agitatie, insomniesertralina: diaree, tremor, uscaciunea guriifluvoxamina: greata, constipatie, sedare-ameteala

15

paroxetina: disfunctii sexuale, sedare, astenie, ameteli ECTContraindicatii: tumori, IMA recent, HTA severaEfecte secundare: dismnezii tranzitorii, aritmii cardiace, stare apneica prelungita, deces: 1/1000 - 1/10.000

30. Terapia electroconvulsivanta= adm de socuri electrice pt obtinerea unor crize asem cu grand-mal. Se modif BHE cu o mai buna absorbtie a anumitor substante. Se aplica in 6-8-12 sedinte la 2 zile interval. Rezultatele apar la al 3-lea soc. I: cazuri speciale(urgente)=depresia cu suicid sau rezist la tratament, schizo catatonica. R. adverse: tb de memorie reversibile( 3L)

31. Betiile 1. simpla( acuta/ comuna /vulgara_) cu 2 faze: vesel-trist 2. profunda :cantitate mare de alcool in timp scurt=> coma alcoolica 3. patologica: la non-alcoolici cu cantit mici de alcool pe fond de pato SNC (epilepsie, encefalopatie). La scurt timp dupa ingestie dezvolta o stare crepusculara, epileptoida, insotita de confuzie mentala de tip oniroid, halucinator- delirant, cu fapte antisociale grave si apoi in mod absurd adorm la locul respectiv. Episoadele sunt insotite de amnezie lacunara.

32. Sdr demential reprezinta deteriorarea extrema a persoanei, o coborare in sd axial catre limita de jos, adica se coboara de la inteligenta la absurd, la minimalizare. Tabloul poate fi agravat si accelerat in evolutie de episoade acute.Evol sus 3 tipuri ppale: 1. sdr demential partial din ATS; 2. dementa globala de tip senil 3. dementa de tip Alzheimer

33. Sdr nevrotic : se caracterizeaza printr-un conflict interior nerezolvat ce det suferinta psihica si corporala. E adesea mascat si suporta explorari inutile , formand >50% din consultatiile de interne, endocrino, neuro si chiar neurochir.Se cronicizeaza, se invalideaza, se pot decompensa psihotic si constituie o clasa de nefericire greu de satisfacut pe termen lung.de aceea fac si obiectul "med alternative" si sunt supusi la toate procedeele care "fac minuni" In esenta este o slabire a eului, o neincredere in propriile forte, o descurajare, o umilire, o sfortare, un fel de agatare de existenta, de mentinere a sit sociale, a familiei, o implorare a compasiunii. Semiologia e polimorfa si labila si indata ce e combatut un simptom fondul anxios gaseste alta iesire.Nevroticul poate sa ramana necunoscut pt ca are o aparenta somatica si nu se marturiseste sau pur si simplu poate sa isi ignore propria nevroza si sa nu isi dea seama de ea dupa ce s-a insanatosit sau poate sa se prelungeasca intr-o dezvoltare nevrotica ce implica o deformare definitiva nu numai a aptitudinilor ci si a caracterului. Sdr nu e mai grav decat cel psihotic, dar exista posibilitatea unor greseli: este substituit de sdr psihopatic, iar el substituie sdr psihotic. Este descris in cadrul psihigeniilor si considerat in primele 6 L de desfasurare o reactie la stress ; intre 6L- 3ani =nevroza pp-zisa ; dupa 3 ani = dezvoltare nevrotica. Nu este un sdr omogen si cu cat se indeparteaza de neurastenic catre obsesivofobic si isteric, fact externi psihogeni se combina si cu o vulnerabilitate personala cu o tendinta caracteriala favorizanta. De aceea la acelasi stress unii raman achilibrati iar altii fac variate nevroze inclusiv sdr psihosomatice.De asemenea sdr nevrotic se poate intalni si in debutul psihozelor sau al dementelor cand este o masca inselatoare.

34. Sdr psihopatic: se caracterizeaza prin aptitudini intelectuale suficiente integrate insa intr-un caracter dizarmonic. Dizarmonia este data in fiecare tip de psihopatie de o anumita trasatura de caracter : -in psihopatia paranoida = supraestimarea propriului eu cu subevaluarea celorlalti -schizoizi =dificultatea de comunicare -epileptoid =aderenta si impulsivitatea -isteric = demonstrativitatea -antisocial =agresiunea

16

-borderline = instabilitatea -dependent = dependenta de altii -evitant = insuportabilitatea implicarii -fobic = frica de anumite situatii -pasiv-agresiv= duplicitatea Aceste trasaturi dominante nu pot fi stapanite sau moderate si pe langa suferinta pe care o impun, fac rau si celorlalti. Subiectii respectivi au discernamantul pastrat. O parte se pot decompensa psihotic ( schizoizii, distimicii). Daca pana la proba contrarie ei trec drept normali, determina totusi o poluare , un fel de "totul e permis", o coruptie pana la a pune intr-o situatie penibila pe normali care, ramanand in limite obisnuite, nu ajung la aceeasi prosperitate. Sdr rezulta aici dintr-o anomalie comportamentala, biotipica cat si printr-o anomalie castigata, printr-un deficit de educatie de tip sociopatic. Pt a evita o etichetare exagerata, dgn e mai bine sa fie pus dupa o examinare biografica cat mai extinsa care sa cuprinda si posibilele acte savarsite.Deci psihopatul are un stil, un pattern , un model pervasiv, cu mici variatii de-a lungul existentei si isi repeta malignitatea in acte compulsive, oarecum marcate de destin, cu o vointa centrata subetic.

35 Sdr psihotic autentic e reprezentat de psihozele endogene (schizofrenia, psihoza maniaco-depresiva, paranoia, parafrenia). --El presupune delirul sau delirul si halucinatia, adica o deformare grava calitativa a realitatii obiective, cu constituirea unei lumi subiective proprii. De aici alienarea, instrainarea, indepartarea de gandirea comuna; colaborarea si dialogul devin distorsionate ; existenta sociala devine adesea dificila, conflictuala, periculoasa, agresiva si chiar antisociala. --Motivatiile actelor sunt patologice, discernamantul e compromis si se ajunge la iresponsabilitate si izolare cvasidefinitiva. --S-a vorbit de un "proces de psihoza" in contrast cu "reactia conflictuala " in nevroze deducandu-se ca sdr psihotic e prin definitie endogen daca este ininteligibil si reactiv daca este inteligibil ( o distinctie de mare valoare prognostica) --Expresia sdr psihotic se poate face prin aproape intreaga gama de sindroame. Conteaza totusi sdr persistent, dominant si caracteristic pt entitate cum ar fi: -disociativ sau delirul primar pt schizofrenii -sdr de exaltare pt manie -sdr de persecutie pt paranoia --Sdr psihotic reactiv contine un conflict real, iar cel psihotic de natura isterica se intaln in anumite imprejurari (detentie). 36. Clasificarea dependentei medicamentoase -categ 1 = opiacee -categ 2 =barbiturice si tranchilizante -categ 3 =cocaina -categ 4 =marijuana -categ 5 =amfetamine -categ 6 =LSD -categ 7 =Khat ?? -categ 8 =tutunul -categ 9 = cafeaua

Dependenta fiziologica = prezenta tolerantei sau sevrajuluiDependenta psihologica = apetenta (craving) pt substanta pt a evita un disconfort

37. Delirium tremens : -febra, tremuraturi, halucinatii vizuale (zoopsii), onirism, delir fragmentar cu amnezie, stare grava. -durata =2-3 zile -tratament: hidratare masiva +vit. B1+ tranchilizante (Meprobamat, Diazepam) !!!! Nu barbiturice, neuroleptice.

38. Dementa alcoolica: consumul cronic de alcool conduce la deteriorarea functiilor cognitive cu declin general al funct sociale, ocupationale di de autoingrijire, mimand semnele incipiente din dementa Alzheimer. Spre deosebire de aceasta,

17

evolutia incetineste la oprirea consumului , dar revenirea la starea premorbida este incompleta. Tabloul clinic este de severitate medie, non-evolutiv sau usor progresiv incluzand hipomnezie, confabulatie, dezorientare, retard psihomotor, stereotipii ; aceste modif intelectuale pot fi insotite de modif neuroanatomice sau neurofiziologice.

39. Dementa Alzheimer : este cea mai grava ; poate fi socotita ca o dementa precoce. Acelasi substrat ca la dementa senila: atrofie globala cu marirea ventriculilor (hidrocefalie interna), microplaci senile, degenerescenta fibrilara. Pe langa dementa senila obisnuita, caracteristic in dementa Alzheimer este sdr neurologic instrumental al celor 3 A :Afazie/ Agnozie/ Apraxie. Incontinenta , emaciere, final prin infectii terminale. Anatomopat :atrofie cerebrala- scade nr de neuroni din cortexul frontal, temporal, parietal / placi neuronale senile argentofile cu amiloid / corpi vacuolari /scade acetiltransferaza si Ach. Tratament: ARICEPT (DONAZEPIL) 5-10 mg /zi (inhib specific si reversibil al acetilcolinesterazei)

40. Dementa arteriosclerotica multiinfarct are o evol variabila in medie intre7 si 10 ani si combina tb neurologice : AVS tranzitorii/ definitive cu o evol psihica ondulanta caract prin scaderea fctiilor intelectuale, a puterii de concentrare,a memoriei(mai ales a celei recente) si cu crestere a proceselor afective, adica labilitate afectiva, sentimentalism exagerat pana la ras si plans spasmodic pseudobulbar omul imbatranit,cu mers tarsait, pierderea gesturilor fine, modificarea scrisului, scaderi si acuze in toate simturile (nu mai vad bine, nu mai aud bine, fosfene, acufene ), cefalee, ameteli etc. Se pierde enorm, dar totusi se mentine ceva din constiinta propriei persoane.Un vascular poate da raspunsuri uneori mai bune, alteori mai vagi, incomplete=> raspunsuri inegale. Totusi la el fatada poate fi mult timp mentinuta. Nu moare de dementa ci prin faptul ca slabeste, e vulnerabil la infectii si la toata patologia de involutie.Pe acest fond se pot inregistra episoade confuzionale legate de cresteri aleTA sau de procese trombembolice si deci se poate asista in ultimii ani la anumite agravari si nesperate reveniri, vorbindu-se in cadrul acestui tablou clinic de dementa multiinfarct.

41. Dementa Pick: are ca substrat in principal o atrofie a lobilor frontali si a polului frontal al lobilor temporali. Se caract printr-un sdr apatoabulic in care bolnavele (rap F/B =5/1 ) raman inactive sau chiar la pat, nu sunt agresive si tabloul seamana cu cel al frontalilor (lipsa lob frontal). Pot avea afazie amnestica. Clinic :sdrPEMA =palilalie + ecolalie +mutism +afazie.

42. Complicatiile psihiatrice ale alcoolului : - halucinoza Wernicke -paranoia alcoolica - epilepsia alcoolica -sdr Korsakof la alcoolici - encefalopatia Gavel ?- Wernicke -dementa alcoolica

43. Halucinoza alcoolica :=sdr paranoid numit gresit halucinoza. Consta in halucinatii auditive cu continut persecutor cu caracter de comentariu la persoana a 3-a ( Benedett a constatat ca in schizo spre deosebire de halucinoza a sunt ordine directe date bolnavului ) .Este o afectare periculoasa antisociala, boln dand curs mesajelor. Este o afectare cronica conditionata si de un teren schizoid (ar face parte din grupul schizofreniilor)

44. Patologia de maternitate : A. tb psihice in cursul maternitatii: legate mai ales de o posibila situatie conflictuala (sarcina nedorita, conflict in familie) si care determina de obicei manifestari indirecte, ascunse. Gravida se poate plange de cefalee, depresiuni, totul se leaga de evolutia normala sau pato a sarcinii: HTA, edeme, risc de eclampsie, frica de ce o asteapta. Conteaza f mult incurajarea ginecologului, asigurarea pac ca sarcina evolueaza normal, pregatirea psihologica a nasterii. Alta frica a mamei este ca in per conceptiei a avut o gripa, a luat medicamente sau a facut ex Rx nestiind ca este insarcinata si face o reactie fobica. Trat este simptomatic. B. tb psihice perinatale (primele 10 zile dupa nastere). Pot survenii confuzii mentale legate de hemoragii masive, infectii, resturi placentare. Confuzia se poate exprima prin : obnubilare, stupoare, tb productive, delirant-vizuale,

18

impulsiuni suicidare, homicidere. Legata de aceasta confuzie e si pruncuciderea.Expertiza trebuie sa dovedeasca retrospectiv ca a fost un episod confuzional.. Maj se remit. Se indeparteaza copilul pt ca este in pericol. C. tb psihice de lactatie (pana la 1 an). Mai ales la primipare, tot in context nefavorabil erup fenomene psihotice de tip depresiv, schizofreniform,paranoid, mai rar maniacal. Prognosticul este foarte rezervat.

45. Tb psihice in HIV : 1. sdr neurasteniform : cefalee, astenie fizica si psihica, iritabilitate, insomnii. 2. stari depresive - frecvent reactive 3. dementa HIV : slabiciune, lentoare, scaderea capacitatii de concentrare, dificultati de rezolvare a problemelor si la citit. Evol rapid progresiva spre dementa globala si moarte. 4. tb psihotice acute :frecvent sdr delirant 5. stari confuzionzle (delirium) Tb psihice sifilis : Stadiul 1 = reactii nevrotice obsesionale pana la suicid (sifilofobie-mai ales la barbati care isi vad leziunea; femeile o constata mai greu) Stadiul 2 =neurastenie cu cefalee care nu cedeaza la trat, iritabilitate, esec intelectual; daca e neglijat dezvolta tb nevrotice caract prin reactii nesfarsite de frica Stadiul 3 =sifilisul cerebral cu meningoencefalita sifilitica cr cu tablouri clinice variate( nevrotice, psihopatice, psihotice) Stadiul 4 = paralizia generalizata progresiva (PGP) asoc sau nu cu tabes dorsal; este o meningoencefalita cronica specifica cu debut polimorf in care la sdr curente(maniacal, depresiv, confuzional) se adauga inexplicabil elem dementiale(absurditati, lipsa simt critic)

46. Sdr crepuscular : are drept caracteristica inceputul si sfarsitul brusc, deci semneaza paroxismul epileptic.Este o echivalenta epileptica si se intalneste la epilepticii manifesti sau la cei latenti revelati de o betie patologica.A 2-a caracter este ca trezirea nu e la fel de sistematica cum este la oneroid, e mai dezorganizata, mai fluctuenta ca nivel, putandu-se intrica cu haluc vizuale, deci se amesteca si cu nivelul oniric,; deaici si explicatia amneziei partiale reale. O alta caract este repetitivitatea identica la acelasi bolnav; violenta este absurda, fara sens.

47. Sdr de automatism mental = asociere de fen psihopatice ce det la pac sentimente si convingeri delirante ca nu mai e stapan pe vointa sa( o forta straina ii dirijeaza gandurile, perceptia ). Pac prezinta pasivitate (I se impun anumite trairi), fenomene de dedublare a gandirii sau ecou, halucinatii verbale (" comentariu" al gandurilor, actelor). Triplul automatism : motor (=ticuri, stereotipii, impulsiuni) + ideoverbal + senzorial (=halucinatii vizuale, auditive, olfactive, gustative, tactile )

48. Sdr de conversie: caracter atipic, variabil, polimorf.Patogenia nu poate fi demonstrata. Nu respecta conditia afectiunii pe care o sugereaza, exista o somatizare a dezordinii psihice. E legata de situatii conflictuale, dependenta de anturaj, iar manifest sunt modulate in fctie de ce zice o persoana sau alta; nu se pierde contactul cu realitatea Poate sa apara "lesin nevrotic". Simptome : --manifestari senzoriale (orbire, surditate, paralizii, afonie, hemiplegie, ticuri, convulsii --trasaturi asociative : probleme sexuale, indiferenta fata de simptome --mers disociative- person se descompune in fragmente mari, sugestibilitate, atragerea atentiei Poate avea beneficii primare= prevenirea impulsivitatii cu scaderea anxietatii si secundare =obtinerea unor avantaje din statutul de bolnav (atrage atentia, manipuleaza, se elibereaza de sarcini)

49. Sdr oneroid =invazia inconstientului asupra starii de veghe hu e totala ci partiala=> amestec intre vis si realitate de proportii variateOneroidul nu este oniricul care ignora realitatea ;este mai sistematizat, e o poveste fantastica, o interpretare a realitatii in sensul fantastic, care rastoarna datele realului (in sensul ca ceilalti sunt elementele unui scenariu de film in functie de ce stie si ce a vazut fiecare).

19

El e prins, e hipnotizat, e iluzionat magic de visul la care asista. Oneroidul apartine pato acute, dureaza ore sau zile si dupa desfasurarea episodului il povesteste ca pe o poveste minunata care l-a fascinat. Toxicomanul face onirism in abstinenta si face oneroidie agreabila cand isi admin substantele.

50. Sdr oniric : este determinat de invazia totala a constientei normale de catre inconstient in starea de veghe. E o situatie proprie starilor psihoorganice toxice acute(delirium tremens),infectioase(meningoencefalita). Bolnavul nu doarme, dar e ca si cum ar dormi cu ochii deschisi nemaitinand cont de reperele realitatii, fiind animat de visul lui. Onirismul reprez un vis, cel mai frecvent un cosmar care nu e trait ca vis ci este proiectat in realitate, substituind-o, fara sa tina cont de ea. Halucinatia vizuala e fenomenul principal desi pot fi implicati secundar si ceilalti analizatori. Bv traieste o situatie limita din care incearca sa scape, sa fuga pt ca e un delirum cu halucinatii, bv e agitat conform acestei imagistici: e alergat, se lupta cu obstacolele imaginare. Onirismul pune in pericol viata si celor din jur. Se termina de obicei printr-un somn profund, reparator.

51. Sindromul psihoorganic= o tulburare psihica explicata printr-o leziune anatomica sau metabolica in care agentul patogen actioneaza brutal, masiv, global si det o stare de confuzie mentala. 52.Sindromul psihoorganic cronic = Agentul patogen este de intensitate mai scazuta, actioneaza pe o perioada mai lunga, cu actiune mai difuza (peste 6 luni). In deteriorare mentala, sdr demential, oligofrenie.

53.Sindromul psihoorganic de involutie = ultima etapa ontogenetica presupune fen de regresiune anatomofiziologica globala. Exista o involutie fiziologica, deci o scaderea performantelor insa cu o compensare spirituala si o involutie pato in care creativitatea adultului e inlocuita cu o noua dominanta care este corpul, dar nu sub aspect estetic. Problema care se pune este intretinerea, mentinerea corpului , lupta cu deformarea si suferinta corporala. Omul are o constiinta exagerata a corpului lui, asta il ingrijoreaza si incepe sa isi puna problema finala, ajunge la probleme de filozofie, se pune deci problema mortii de care suntem angoasati, nelinistiti si reevaluam viata de pana aici. Exista in psihiatrie 2 cai mari prin care se ajunge la acest final :cea mai frecventa cale este cea vasculara (ateroscleroza sistemica cu deteriorari cerebrale, cardiace, renale cu/fara HTA). A2-a cale este cea degenerativa, globala sau in ppal cerebrala.

54. Cura de dezintoxicare -detoxifierea medicamentoasa este numai primul stadiu al tratam. -un tratam ce se doreste eficace are drept componente de baza consilierea si alte terapii comportamentale. -exista detoxifiere nonsubstitutiva; se face cu CLONIDINA 0.1-0.3 mg /zi, maxim 1mg in primele 3 zile dupa care se continua cu 0.1-0.3 mg/zi -substitutiva cu METADONA (agonist opioid de sinteza cu efecte similare cu ale morfinei ). Desi exista riscul de dependenta la Metadona, sevrajul indus de intreruperea acesteia este mai bland. -planul terapeutic in detoxifierea substit = 4tipuri: a. detoxifiere pe termen scurt- reducerea dozelor intr-o luna sau mai putin b. detox pe termen lung = reducere doze in interval >1L c. mentinerea pe termen scurt = prescriptie si stabilizare pt maxim 6L d. ment pe termen lung = >6L Indiferent de schema se incepe cu 10-20 mg/zi si se creste zilnic pana la 120mg. Se mai folosesc si medicamente adjuvante : agenti anticonvulsivanti (CARBAMAZEPINA 400-600 mg ; VALPROAT DE NA pana la1000mg/zi) + anxiolitice (BZD) + antidepresive triciclice in doze mici + hipnotice la nevoie. Dupa o per de3-4 S in spital urmeaza cura de consolidare a rezultatelor terapeutice in cadrul careia se continua si cura de dezobisnuire.

55.Cura de dezobisnuire : are drept sop rezolvarea dependentei de substante psihoactive pe termen lung, vizand in primul rand dependenta psihologica. Ea incepe practic odata cu cura de dezintoxicare si se continua si in afara spitalului. Abordarea este medicamentoasa si psihoterapeutica.

20

Pt tratam psihotrop chimioterapia se incepe ca si la cura de dezintoxicare. Modelul este cel pt heroina ( Metadona, anxiolitice, antidepresive triciclice, anticonvulsivante). Un rol important revine diferitelor forme de psihoterapie de tip suportiv, de consiliere si pe prim plan la ora actuala de tip cognitiv-comportamental in echipa psihiatru-psiholog-terapeut- asistent social. De asemenea este activ implicata familia care la randul ei poate avea nevoie de consiliere adecvata si rezolvarea situatiilor de criza.

56. Amfetamine(psihostimulante) : se injecteaza IV , dau un tablou de excitatie asemanator schizo paranoide, idei de forta, de grandoare : este agresiv, intolerant, capacitate de efort extrema. Intreruperea poate da psihoze confuzionale de tip delirium, diferentiate de halucinatii.

57. Toxicomania la amfetamine: ==Tulburari comportamentale, psihologice:

euforie/tocire afectiva, incordare - hipervigilenta, senzitivitate, anxietate, furie, tulburarea judecatii==Tahicardie/bradicardie==dilatare pupilara==hTA/HTA==transpiratii, frisoane==greata, voma==scadere in G==agitatie/lentoare psihomotorie==slabiciune musculara, depresie respiratorie, aritmii==confuzie, convulsii, coma

Incetarea consumuluiDispozitie disforica. Depresia poate fi severa, risc suicidfatigabilitatecosmaruriinsomnie/hipersomniecresterea apetutuluiretard psihomotor/agitatie

58. Toxicomania la benzodiazepine: - in stadiile incipiente ale intoxicatiei, pacientii prez simpt asemanat intox cu alcool (par beti), acuza ameteala, comport dezinhibat, uneori violent - in stadiile tardive miscarile isi pierd coordonarea si devin mai lente -oprirea/reducerea consumului

hiperactivitate autonoma: transpiratii, puls accelerat, HTAtremor extremitati insomnie greata, voma iluzii, halucinatii tranzitorii, vizuale, tactile, auditive agitatie psihomotorieanxietateconvulsii (grand mal)

tratament: reducere treptata, supraveghere, carbamazepina

59. Toxicomania la heroina: - efectul esential este euforizarea - se produce o blanda obnubilare, o usurare de povara subiectiva interna (neliniste, angoasa, depresie, indispozitie si se stimuleaza creatia, imaginatia, visarea) - se poate ajunge chiar la somn, specific somnul cu ochii deschisi - un portret robot al heroinomanului ar putea fi un tanar cu conditie igienica dubioasa, cu apucaturi violente, antisociale, nu poate fi trist, daca il trezesti te omoara pt ca i-ai stricat visul - se incearca substituirea heroinei cu metadona, dar rezultatele nu sunt excelente (60-70% recaderi in prima luna de la

21

abstinenta) 60. Tulb psihice in boala Parkinson: - sunt datorate modif morfopat si funct specifice din bP - dementa in bP apare de obicei, in formele severe si intruneste toate caract unui sd depresiv fara aspecte partic specifice - mai pot sa apara stari depresive 61. Tulb psihice in tumori cerebrale: - semne generale: sd de HIC ( FO-edem papilar,vase turgescente; EEG-unul sau mai multe focare inexplicabile; PEG-asimetrie ventriculara, hidrocefalie interna asim +/- atrofii corticale aferente) - semne neurologice locale: pierdere de constienta sau epilepsii generalizate sau localizate - dpdv psihiatric pot prez un tablou depresiv, sd schizofreniforme, deliruri paranoide 62. Atacul de panica: =este un sindrom anxios care defineste tulburarea de panica, dar apare si in alte afectiuni

= perioada distincta de teama intensa si discomfort, cu aparitie brusca a simptomelor si atingerea intensitatii maxime in 10 minute

episoade recurente de anxietate paroxistica, severa, intense, neliniste, senzatie iminenta de moarte; apare imprevizibil, nelegat de o circumstanta exterioara; dupa 30min-2h episodul se stinge lasand o stare de usurare, epuizare se repeta (cateva luni) apar comorbiditati: depresie, tulb de personalitate netratata evolueaza ani si se poate complica mai des la femei tinere; varsta medie de debut 16-20 ani sunt studii care atesta o origine genetica se manifesta prin cel putin patru simptome din urmatoarele:

• palpitatii, batai puternice ale inimii• puls accelerat (tahicardie)• transpiratii• tremuraturi• senzatia de lipsa de aer sau sufocare• senzatia de a se innabusi• discomfort toracic sau dureri toracice• discomfort epigastric• senzatia de greata• senzatia de ameteala, lesin• sentimentul de derealizare-depersonalizare• teama de a nu-si pierde controlul sau de a innebuni• teama de moarte• parestezii• frisoane

atacurile de panica pot fi:spontane sau situational legatedin punct de vedere simptomatologic:complexe sau partialeseveritatea:Cu manifestari complete (cel putin 4 din cele 13 simpotme somatice si cognitive)

Cu manifestari partialeatacul de panica reprezinta un sindrom anxios care poate sa apara in:

1. Tulburarea de panica2. Tulburarile fobice3. Tulburarea depresiva majora4. Tulburarea obsesiv compulsiva5. Personalitatea borderline6. Episodul psihotic acut

persoanele sanatoase: 2-35% atacuri sporadice, fara semnificatie clinica sau consecinte patologice. Acestea ridica 2 probleme:

22

1.Atacurile de panica in sine nu sunt forme patologice, nerepetandu-se si negenerand consecinte asupra calitatii vietii

2.Atacurile de panica sporadice sunt forme subclinice de tulburare de panica ~40% din pacienti prezinta atacuri de panica nocturne (nu sunt in somnul REM)

63.Caract clinice ale tulb anxioase generaliz: - teama fara obiect pe care o traieste tot timpul - anxietate nejustificata si persistenta care nu apare limitata la o anumita circumstantatemporala sau ambientala - anxietate "liber flotanta" - se acutizeaza in anumite momente - simptome: palpitatii, ameteli, senzatie de gura uscata, dificultati de concentrare, tulb de somn - in timp duce la scaderea performantelor sociale, personale, de cuplu - se asoc cu: tulb de panica, tulb fobice, depresie, alcoolism, rezolutie cronica 64. Tulb (nevroze) fobice: - teama de un obiect precizat a) agorafobie=frica de spatii inchise, de multime, de a calatoricu autobuzul, de a sta la rand - este extrem de invalidanta (uneori se pensioneaza) - se asoc frecv cu atacuri de panica b) fobii specifice-simple =de obiecte ascutite, etc ; apar la copii si adolescenti si dispar la adulti, dar pot persista si la adult c) fobia sociala= teama de a nu fi umilit, pus intr-o situatie in care subiectul poate fi observat si criticat - se poate ajunge la declansarea unui atac de panica - frecv la adolescenti 65. Caract clinice ale tulb obsesiv compulsive: CRITERII DE DIAGNOSTIC:

un pattern pervaziv de preocupare cu ordinea, perfectionismul, controlul mental si interpersonal pe seama deschiderii si eficientei incepand devreme in perioada de adult si prezenta intr-o varietate de contexte indicate sau de 4 (sau mai multe) din:

--este preocupat cu detalii, reguli, liste, ordine, organizatii sau scheme pana in punctul in care scopul major al activitatii este pierdut

--prezinta perfectionism care interfera cu efectuarea sarcinilor--excesiv devotat muncii si productivitatii--foarte constiincios, scrupulos I inflexibil in materie de etica, moralitate si valori--incapacitatea de a arunca obiecte nefolositoare--se abtine in a atribui sarcinile lui altor persoane decat in conditiile in care este sigur ca acestia le

efectueaza exact in acelasi mod--zgarciti--rigizi si incapatanati.

se complica cu depresie, alte tulb anxioase afecteaza adultul tanar, mai frecv baietii evolutie cronica 2/3, fluctuenta 1/3

66. Caract clinice ale tulb de stress posttraumatic: - apare dupa un stress intens care depaseste experienta obisn - clinic: - retraire mentala a evenimentului sub forma de imagini si ganduri - evitarea oricarei stari evocatoare a evenimentului stresant - aparitia unor tulb neuroveget: somn cu cosmaruri, dificult de concentrare - modif starii emotionale: capacit scazuta de a react emotional - irascibilitate - durata: 1-3 luni - alterarea funct normale - exista o forma cronica peste 3 luni 67. Caract clinice ale tulb de somatizare:

23

==Sinonime: isteria, sindromul lui Briquet==Prevalenta: 0.1-0.5%==Prevalenta la femei: 1-2%==Factori de risc: personalitatea isterica educatia deficitara nivelul cognitiv scazut sexul feminin==Multiple plangeri somatice incepand inaintea varstei de 30 de ani care apar pentru o perioada de cativa ani si care au ca rezultat cererea de tratament sau perturbari semnificative in diverse arii de functionare==Fiecare din urmatoarele criterii trebuie sa fi fost intalnite cu aparitia simptomelor individuale in orice perioada pe parcursul tulburarii:(1) 4 simptome dureroase; un istoric de durere legat de cel putin 4 locuri sau functii(2) o istorie de cel putin 2 simptome gastro – intestinale, altele decat durerea(3) un simptom sexual(4) un simptom pseudoneurologic

68. Hipocondria: frica sau convingerea patologica de a suferi de o boala grava cu toate ca nici o astfel de boala nu este prezentaSimptome:

Poate sa fie afectat orice organ sau sistem functional (cel mai frecvent gastrointestinal si cardiovascular)Pacientul este convins de existenta boliiExamenele somatice sau testele de laborator reasigura pacientul, dar pentru scurt timpPerturbarea dureaza cel putin 6 luniConvingerea nu este de intensitate deliranta

Prevalenta 10% din totalul bolnavilor medicaliAfecteaza egal ambele sexeApare la orice varstaEvolutie:cronica cu ameliorari si exacerbari legate de stresuri identificabileDiagnostic diferential:

DepresiaTulburarea anxioasaTulburarea de somatizareTulburarea dureroasaSimularea si tulburarile factice

69. Schizofrenia paranoida: - cel mai comun -debut peste 30 de ani- domina sd paranoid, care este cel mai bine exprimat in faza acuta a bolii - exista idei delirante de persecutie, urmarire, otravire, control al gandurilor si ideilor de catre ceilalti, grandoare, misticism, misiune speciala, schimbare corporal ,gelozie, filiatie (nastere ilustra), inventie , relatii/referinta (la media, TV, oamenii pe strada privesc pacientul cu ostilitate, suspiciune, "intr-un fel anume" -ideile delirante sunt insotite de halucinatii auditive- pacientii sunt tensionati, suspiciosi, ostitli, +/- agresivi-prognostic favorabil-raspuns mai bun la tratament

70. Schizofrenia catatonica:domina

1. Agitatie psihomotorie2. Negativism (verbal, motor, alimentar), mutism3. Stereotipii, bizarerii, manierisme4. Ecolalie, ecopraxie5. Rigiditate 6. Flexibilitate ceroasa (mentinerea membrelor, corpului in pozitii impuse din exterior)

24

Forma actualmente rara Evolutie buna, dar atentie la risc de malnutritie, char risc vital 71. Schizofrenia hebefrenica (dezorganizata):

•Dezorganizarea vorbirii (incoerenta ideoverbala)•Dezorganizarea comportamentului•Tocire afectiva si/sau incongruenta afectiva • Halucinatii efemere, fragmentare

•Comportament dezinhibat, dezorganizat, paramimie, paratimie, zambet natang• Tendinta la solitudine •Debut timpuriu: sub 25 ani•Prognostic slab, evolutie deteriorativa

72. Schizofrenia nediferentiata: - elem ale tulb schizofrene de tip paranoid, catatonic, hebefrenic, dar nu sunt conforme cu nici unul, nu se diferentiaza nici o clara predominenta a unui set particular de caracteristici 73. Schizofrenia reziduala: simptome predominant negative timp de 1 an: lentoare, tocire afectiva, apatie, avolitie, alogie, mimica redusa, igiena deficitara, dezinsertie sociala ,tocirea afectivitatii (complet aplatizata), slaba comunicare non verbalacoresp stadiului tardiv, cronic, "cicatrizat" dupa multiple episoade paranoide acute floride 74. Ipoteze etiologice in schizofrenie: 1.Factori biologici

• modificari structurale (anatomopatologic) largirea ventriculara, largirea santurilor corticale,modificari la nivelul sistemului limbic (reducerea volumului, tulburarea arhitecturii celulare), talamusului (reducerea volumului, pierderi celulare), modificari ale arhitecturii celulare in zonele frontale si temporale

• modificari ale receptorilor, neurotransmitatorilor, metabolismului Ipoteza dopaminergica: exces de activitate DAeficacitate NL - antagonisti DA: D2substantele care cresc DA - psihotomimeticecercetarile se extind la D1, D3, D4, D5Serotonina: NL novel (atipice) : 5HT2acetilcolina, glutamat, GABA

• modificari electrofiziologice EEG PE (potentiale evocate - reducere P300)

• disfunctii ale miscarilor oculare, imunologice, endocrinologice anomalii ale miscarilor de urmarire

2.Factori geneticiStudii de agregare familialacresterea prevalentei schizofreniei la rudele subiectilor bolnavi in comparatie cu prevalenta din populatia generala sau cea constatata la rudele lotului martor

Prevalenta frate: 8%un parinte SK: 12% --- rudele de grd I aprox 6,6%cu doi parinti: 40% gemeni dizigoti 10% (12%); gemeni monozigoti: 50% (47%)

25

Studiul gemenilorcomparatia procentului de concordanta a tulburarii la gemenii monozigoti si dizigoti, presupunandu-se ca gemenii impartasesc aceleasi influente de mediu si culturaleconcordanta clinica ar trebui sa fie de 100% pentru monozigoti, avand in vedere ca patrimoniul lor genetic este identicconcordanta pentru monozigoti (50%) vs dizigoti (10%) - importanta factorilor psihosociali

Studiul copiilor adoptatinu pare sa influenteze semnificativ riscul aparitiei schizofreniei la copii care provin dintr-o familie biologica la risc

3.Factori psihosocialiTeorii psihanaliticeTeorii legate de familie: Teorii sociale: cauza/efect

75. Trat schizofrenie: • spitalizare• evaluare diagnostica• stabilirea tratamentului• siguranta pacientilor (idei suicidare, comportament de risc)• simptomatologie ++, incapacitatea de a se ingriji• (re)stabilirea legaturii cu serviciile ambulatorii

PRINCIPII TERAPEUTICE1.Definirea simptomelor de tratat2.Ce neuroleptic (NL) a fost eficient in trecut sau in functie de efectele secundare3.Un NL

se trateaza 4 - 6 sapt cu doze adecvate inainte de a decide ca NL trebuie schimbatse incepe cu doze suficiente, conform simptomatologiei si apoi se ajusteaza in functie de evolutia acesteia

ameliorarea unor simptome are loc in ore-zile, dar o remisiune dureaza 6-8 saptamani

FARMACOTERAPIE1.Antipsihotice (neuroleptice, NL)

Clasice: haloperidol (sol, inj, tb)= (Haldol)

doze:4-6 mg/ziclorpromazina (tb, inj)= (Plegomazin, Prozin)

doze: 100-600 mg/ziNL depot (retard): flufenazina, haloperidol

Moderne: sulpirid, amisulprid

Novel (atipice): risperidona (tb, inj), 2-6 mg/zi olanzapina (tb, inj), 10-20 mg/zi quetiapina, clozapina 200-600mg/zi (medie 300 mg/zi) - in formele rezistente

EFECTE SECUNDARE NL NOVELClozapina: agranulocitoza (!! se intrerupe tratamentul) - monitorizare HLG; convulsiiRisperidona: poate da efecte extrapiramidale, hTA ortostaticaOlanzapina: crestere in greutate, hiperglicemie

2.Medicatia adjuvantaBenzodiazepine inj/ oral pentru neliniste, anxietate insomnie si pentru efecte secundare de tip extrapiramidalAntiparkinsoniene - in cazul efectelor secundare

26

TRATAMENTUL DE INTRETINERE urmarirea posibilitatii recaderii si a efectelor secundareprimele 3-6 luni = stabilizarela intreruperea tratamentului riscul de recadere este de 60% in 6 lunipentru pacientii noncomplianti: tratment cu NL retard

TERAPII PSIHOSOCIALETerapie comportamentala (abilitati sociale), cognitivaTerapii de grupTerapie familiala: educatie, sustinere, emotia exprimata

76. Partic clinice ale tulb depresive majore (episodul depresiv major): frecvent la femei durata - min 2 sapt dispozitie depresiva scaderea interesului si a placerii scaderea/cresterea apetitului alimentar si scadere/crestere in greutate (peste 5% intr-o luna) insomnie sau hipersomnie retard psihomotor sau agitatie psiho-motorie fatigabilitate, pierderea energiei sentimente de inutilitate, culpabilitate autostima scazuta scaderea capacitatii de concentrare, ambivalenta ideatie suicidara, TS (tentative suicid) simptomele provoaca suferinta sau incapacitare familiala, sociala, profesionala intensitate: episod depresiv (ED) usor, mediu, sever

ED sever fara/cu simptome psihotice: idei delirante (congruente, incongruente), halucinatiiED cu trasaturi: catatonice, melancolice, atipice

elemente de melancolie:• pierderea placerii in toate ariile• lipsa reactivitatii• depresia mai accentuata dimineata• insomnii matinale (trezirea cu 2 ore mai devreme)• retard psihomotor marcat/agitatie• scaderea marcata a apetitului si a G• culpabilitate ++• scaderea marcata a libidoului

episodul depresiv atipic:– reactivitate emotionala– cresterea apetitului +/- crestere in G– hipersomnie– senzatie de greutate in membre– senzitivitate in relatiile interpersonale

77. Ipoteze etiologice ale tulb afective: 1. vulnerabilitatea genetica: - studii fam si de adoptie au aratat un risc crescut la rudele de gradul I, care scade odata cu consagvinitatea; riscul pt tulb afective la rudele grad I ale pac cu tulb depresiva majora este de 3 ori mai mare decat in pop gen, dar mai mic ca pt tulb bipolara - studiile de genetica moleculara arata ca ar fi implicat bratul scurt al cromoz 11 si poate cromoz X in transm bolii bipolare 2. ipoteza monoaminelor: - serotonina ar fi scazuta in fanta sinaptica; este sust de: efectul ISRS, scaderea R 5-HT2 dupa adm antidepresivelor, scaderea metabolitilor serotoninei in LCR-ul sinucigasilor, scaderea triptofanului (precursor al serotoninei) plasmatic la

27

depresivi - NA scaderea niv a fost dovedita prin scaderea 3-methoxy-4-hidroxiphenyl-glycol (MHPG-metabolit al NA) in LCR si cresterea lui in manie; sunt leg funct intre receptorii 5-HT2 si NA - Dopamina sugerata de studii care fac leg intre boala Parkinson (a gg bazali) si depresie 78. Episodul hipomaniacal: – durata - min 4zile– dispozitie euforica, expansiva sau iritabila– cresterea autostimei, idei de grandoare– scaderea nevoii de somn– logoree – fuga de idei– distractibilitate– implicare excesiva in activitati sau agitatie psiho-motorie– implicare excesiva in activitati cu potential nociv - superficializarea judecatii: cheltuieli, investitii dezinhibitie

pulsionala (sexuala), comportament inadecvat– afectarea functionarii sociale, profesionale, familiale

79.Psihopatia paranoida: CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM IV:Neincredere si suspiciune pervaziva in ceilalti astfel ca motivele lor sunt interpretate ca rauvoitoare, incepand devreme in perioada de adult si prezinta intr-o varianta de contexte, asa cum este indicata de 4 sau mai multe din urmatoarele:

1.Suspecteaza, fara o baza suficienta, ca ceilalti il exploateaza, il ranesc sau isi bat joc de el2.Preocupare cu indoieli nejustificate in legatura cu loialitatea sau increderea partenerilor sau asociatiilor3.Retinerea de a aface confidente celorlalti datorita temerii ca informatiile vor fi folosite malitios impotriva sa4.Vede sensuri secrete, degradante sau amenintatoare in remarci sau evenimente benigne5.Permanent ranchiunos, este neiertator cu insultele, injuriile sau amenintarile6.Isi simte atacat caracterul sau reputatia fara ca acest lucru sa fie evident altora si reactioneaza suparat sau

contraataca7.Suspiciuni recurente fara justificare privitor la fidelitatea partenerului de viata.

80 Psihopatia isterica: - comport dramatic, colorat, demonstrativ, aratat de o pers extraverta, excitabila, excesiv de emotionala - inabilitate de o ment o rel profunda, care sa presupuna un atasament afectiv real si autentic - comport evident de atragere a atentiei - tind sa-si exagereze sentim si gandurile - daca nu li se acorda atentie, vor plange, vor acuza pe altii - pot fi disfunct sexual: femei anorgasmice, barbati impotenti - act in sensul sexual pt a se asigura ca sunt atractivi pt celalat sex - rel emot superficiale, orgoliosi, nestatornici si schimbatori - au o puternica dependenta, folosesc un limbaj excesiv de impresionist, lipsit de detalii exacte - histrionism=teatralism+hiperexpresivitate+plasticitatea atitudinii corporale+dramatizarea relatarii prin intonatiile vocii+recursul la formule de limbaj menite sa frapeze 81. Psihopatia antisociala: CRITERII DE DIAGNOSTIC:A.Pattern pervaziv de desconsiderare si violare a drepturilor celorlalti aparand de la 15 ani, indicate de cel putin 3 sau mai multe din urmatoarele:

1.Esuarea de a se conforma normelor sociale, indicata prin executarea repetata a actelor antisociale2.Necinste, indicata de minciuni repetate, folosirea de nume de imprumut3.Impulsivitate sau incapacitate de a se planifica4.Iritabilitate sau agresivitate indicata de batai repetate5.Nepasare fata de siguranta sa sau a celorlalti6.Iresponsabilitate, indicata prin esuarea repetata de a munci sau de a-si achita obligatiile financiare

28

7.Lipsa de regret sau remuscare cu privire la faptele sale anterioare (ranirea, tratarea proasta sau furtul de la ceilalti).B.Individul are cel putin 18 ani.C.Exista evidenta a tulburarilor de comportament inainte de 15 aniD.Comportamentul antisocial nu apare exclusiv in cursul schizofreniei sau episodului maniacal.

82. Psihopatia schizoida: CRITERII DE DIAGNOSTIC:Un pattern pervaziv de detasare de relatiile sociale si o gama restransa de exprimare a emotiilor in relatiile interpersonale incepand in perioada de adult tanar si prezinta intr-o varietate de contexte indicata de 4 sau mai multe in urmatoarele:

1.Nici nu doreste, nici nu se bucura de relatii apropiate incluzand si aceea de a fi parte a unei familii2.Aproape intotdeauna alege activitati solitare3.Interes putin sau absent in a avea experiente sexuale cu o alta persoana4.Putine sau nici o activitate nu le face placere5.Nu are prieteni sau confidenti6.Par indiferenti la rugaminti sau critica7.Raceala sau detasare emotionala sau afectivitate aplatizata.

- tendinta constanta de-a lungul intergii existente de a evita cat mai mult contactele sociale - resimt discomfort in a se angaja intr-o actiune comuna pt ca sunt foarte introverti - afectul ingust - apar izolati, excentrici, singuratici din afara - distanti, calmi si tacuti, nesociabili - isi urmeaza existenta cu o remarcabila lipsa de nevoi afective, de a avea legaturi emotionale cu altii - prefera slujbe singuratice, necompetitive, in locuri izolate care pt altii ar fi de neacceptat - este indiferent in laudele sau criticile celorlalti - barbatii nu se casatoresc pt ca nu pot accepta intimitatea; femeile pot accepta pasiv un barbat agresiv care hotaraste el sa o ia de sotie - arata o inabilitate de a se infuria si a-si exprima nemultumirea in mod direct - pot sa investeasca enorm energie afectiva in proiecte abstracte si pot fi atasati de animale - se implica des in miscari voluntare legate de promovarea pacii,etc - pot genera idei, opere foarte originale, creative

83. Tulb schizotipala: CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM IV:A.Un pattern pervaziv de deficit social si interpersonal marcat de discomfort acut si capacitate redusa pentru relatii apropiate ca si distorsiuni perceptuale sau cognitive si excentricitati comportamentale, incepand in perioada de adult tanar si prezent intr-o varietate de contexte, asa cum este indicat de 5 sau mai multe din urmatoarele:

1.Idei de referinta excluzand delirul2.Ganduri ciudate, sau gandire magica care influenteaza comportamentul si nu sunt potrivite cu normele culturale

(clarviziune, al saselea simt, superstitii, telepatie, preocupari sau fantezii bizare)3.Experiente perceptuale neobisnuite, incluzand iluzii corporale4.Gandire si vorbire ciudate (vaga, circumstantiala, metaforica, supraelaborata, stereotipa)5.Suspiciune sau ideatie paranoida6.Afect inadecvat sau redus7.Comportament sau aparenta excentrica, ciudata sau neobisnuita8.Lipsa prietenilor apropiati sau confidentilor, altii decat rudele de gradul I9.Anxietate sociala excesiva care nu diminua cu familiaritatea si tinde sa fie asociata cu frici paranoide decat cu

judecati negative despre sine.

B.Nu apare exclusiv in cursul schizofreniei, a unei tulburari de dispozitie cu trasaturi psihotice sau altei tulburari psihotice. 84. Tulb de personalitate obsesionala: - ingustare, restrangere emotionala cu reducerea expresivitatii afectelor - perfectionism care interfera cu indeplinirea sarcinilor, indica incapacit de a termina o actiune

29

- excesiva preocupare cu detalii, reguli, scheme care consuma timpul util - insistenta exagerata de a-I det pe altii sa respecte propriile reguli - devotiune excesiva muncii, perseverenta, cu ignorarea distractiilor din timpul liber - indecizie - scrupulozitate, inflexibilitate in materie de moralitate/principii etice/valori - lipsa generozitatii in privinta timpului, banilor 85. Personalitatea pasiv-agresiva: borderlineCRITERII DE DIAGNOSTIC:Un pattern pervaziv de instabilitate a relatiilor interpersonale, imaginii de sine si afectelor insotita de impulsivitate incepand din perioada de adult tanar si manifestata prin cel putin 5 din urmatoarele:

1.Eforturi reale de a evita abandonul real sau imaginar2.Un pattern de relatii interpersonale instabile si intense caracterizate prin alternarea intre extreme de idealizare

si devalorizare3.Tulburari de identitate: imaginea si sensul sinelui marcat instabile4.Impulsivitate in cel putin 2 arii care sunt potential daunatoare5.Comportament suicidar recurent, automutilari6.Instabilitate afectiva datorata reactivitatii marcate a dispozitiei (disforie episodica intensa, iritabilitate, anxietate

cu durata de ore pana la zile)7.Sentimente cronice de “gol” interior8.Furie inadecvata, sau dificultate in a-si controla furia9.Ideatie paranoida tranzitorie legata de stres sau simptome disociative severe

86. Caract clinice tulb de conversie== tulburare caracterizata printr-unul sau mai multe simptome pseudoneurologice asociate cu un conflict sau o nevoie psihologica si nu cu o tulburare somatica, neurologica sau legata de substante==semne si simptome:

Anormalitati motoriiPerturbari ale constienteiPerturbari sau alterari senzorialeRelatie temporala stransa intre simptom si un stres sau o emotie puternicaPersoana nu este constienta de faptul ca produce simptomul in mod intentionatSimptomul nu poate fi explicat printr-o afectiune somatica

==raport femei/barbati: 2/1

87. Caract clinice tulb disociativa disfunctia esentiala in tulburarea disociativa este pierderea unitatii constiintei.disocierea este un mecanism de aparare impotriva traumei.

1.Amnezia disociativa– Incapacitatea de a-si aminti informatii deja stocate in memorie– Informatia uitata este in legatura (despre) un eveniment psihotraumatizant– Incapacitatea de a-si aminti informatia nu este explicata prin simpla uitare– Capacitatea de a retine noi informatii este nemodificata– Este cea mai comuna forma de tulburare disociativa– Mai frecventa la femei si tineri– Debut brusc dupa o psihotrauma– Evolutie de obicei scurta, cu sfarsit brusc

2.Fuga disociativa==Tulburare disociativa rara, complexa, cu debut dupa traume majore (razboi, dezastre

naturale, conflicte intrapsihice majore)==Criterii de dignostic:

--Plecarea brusca, neasteptata, departe de casa, asociata cu incapacitatea de a-si aminti trecutul

30

--Confuzie in legatura cu propria identitate sau asumarea unei noi identitati==Tulburarea nu apare exclusiv in cursul tulburarii de identitate disociativa sau ca efect

psihologic direct al unei substante==Curs si prognostic: de obicei scurta (ore, zile); rar mai mult==Revenirea este spontana si rapida; recurentele sunt rare

3.Tulburarea de identitate disociativaTulburare disociativa cronicaPare sa fie datorata abuzului fizic sau sexual in copilarieComorbiditate mare cu alte tulburari psihice (tulburari depresive, anxioase, posttraumatica, somatoforme, etc.)Peste 90% la femeiDebut la adolescenta sau perioada de adult tanarFoarte raraCriterii clinice:

Prezenta a doua sau mai multe identitati diferiteCel putin doua din aceste identitati preiau controlul recurent asupra comportamentului

pacienteiIncapacitatea de a-si aminti informatii personale importante

Tranzitia dintr-o personalitate in alta este brusca si dramaticaAmnezie in legatura cu prezenta celorlalte personalitati

4.Depersonalizarea Alterarea persistenta si recurenta in perceptia propriului self Tulburarea este egodistonica

36. Caract durerii psihogene Definitie: tulburarea prin durere somatoforma este o preocupare cu durerea in absenta unei boli somatice care sa explice intensitatea dureriiDurerea nu corespunde distributiei neuroanatomiceStresul si conflictele se coreleaza pozitiv cu aparitia sau exacerbarea durerii

COPIL 1.Criterii de diagnostic. Tulburarea reactiva de atasament Criteriile DSM IV pentru TRA A. Relationarea sociala este sever perturbata si nepotrivita nivelului de dezvoltare al copilului. Debutul este observat de la 5 ani prin: 1. Incapacitatea de a initia sau de a raspunde in mod adecvat contactelor sociale; copilul raspunde solicitarilor celorlalti fie excesiv de reticent , inhibat sau ambivalent, contradictoriu (in prezenta persoanelor care-l ingrijesc copilul poate exprima afectiune sau evitare, rezistenta la supunere sau atentie anxioasa) 2. Atasament nediscriminat exprimat printr-o sociabilitate neselectiva, incapabil de a avea un atasament potrivit (copilul are o familiaritate excesiva fata de straini) B. Tulburarea nu este datorata doar intarzierii in dezvoltare (intarziere mintala) si nu intruneste criteriile pentru tulburarea pervaziva de dezvoltare. C. Deficitul educational si de ingrijire este evidentiat prin: 1. permanenta lipsa de interes si atentie pentru copil si nevoile sale emotionale; 2. permanenta lipsa de interes si atentie fata de nevoile de hrana si ingrijire ale copilului; 3. schimbari repetate ale persoanei principale care ingrijeste copilul, impiedicand astfel formarea unui atasament stabil D. Se considera ca deficitul de ingrijire de la punctul C este responsabil pentru aparitia modificarilor de comportament metionate la punctul A. 2. Trasaturile clinice in TRA - tipul inhibat sunt urmatoarele:

31

- copilul pare inspaimantat, nefericit si hipervigilent; - poate prezenta frecvent comportament autoagresiv; - uneori refuza sa manance si creste greu in greuate; - face greu progrese psihice - nu arata interes in a-si face prieteni de aceeasi varsta sau pentru a se atasa de adultii care-l ingrijesc; - raspunsul copilului la interactiunea sociala este excesiv de inhibat, hipervigilent, ambivalent sau contradictoriu; - in relatie cu persoana care-l ingrijeste exista un amestec de evitare si agresiune, rezistenta si teama excesiva. 3. Trasaturile clinice in TRA - tipul dezinhibat sunt urmatoarele: - Copilul este nediscriminativ in relatiile de atasament; uneori nu-i pasa de cel care-l ingrijeste dar se ataseaza de persoane straine; - Relatiile de prietenie sunt superficiale, copilul nu se ingrijoreaza si nici nu se intristeaza daca se schimba persoana care-l ingrijeste; - Acesti copii sunt adesea foarte populari printre personalul de ingrijire dintr-un spital; se imprietenesc cu infirmierele , cu asistentele. Se descurca cu usurinta si se adapteaza cu usurinta schimbarilor. De fapt, tocmai aceasta superficialitate in relationare ii ajuta sa para "descurcareti" desi sunt incapabili de a dezvolta atasamente selective si durabile; - Pot prezenta frecvent hiperactivitate, deficit de atentie, labilitate emotionala, toleranta scazuta la frustrare sau comportament agresiv 4.Definitia DSM IV a inatrzierii mintale Definitia " American Asociation on Mental Retardation" (AAMR) si incorporata in DSM-IV, citata de Kaplan in 1996 este urmatoarea : " Retarderea mintala se refera la prezenta unei limitari substantiale ale functiilor neuropsihice. Se caracterizeaza printr-o scadere semnificativa a intelectului insotita de reducerea abilitatilor adaptative in doua sau mai multe din urmatoarele domenii: comunicare, autoingrijire, convietuire in familie, abilitati sociale, activitati de comunitare , sanatate, scolarizare , petrecerea timpului liber, profesie. Retardarea mintala se manifesta inainte de 18 ani."

5. Fact etiologici implicati in aparitia intarzierii mintale: A. Fact care au actionat prenatal:

1. anomalii genetice 4-28%- aberatii cromozomiale: sd Down- mutatii monogenice: scleroza tuberoasa, fenilcetonuria, sd X fragil- afectare multifactoriala: intarziere mintala familiala- microdeletii: sd. Prader-Willi, Williams, Angelman

2. malform congenitale: 7-17%- malf ale SNC: defecte ale tubului neural- sd cu malform multiple: sd Cornelia de Lange

3. expunerea mamei: 5-13%- infectii congenitale: HIV, SIDA, sifilis, rubeola, toxoplasmoza, herpes, CMV, v.gripal ->se

face testul TORCH- anom gestationale: placenta praevia, ale circ feto-placentare, boli si malnutr materna- alti agenti teratogeni: radiatii, droguri, medicamente, alcool, carente nutritionale,

hipotiroidism

B. Factori care au actionat perinatal: 2-10%- probl la nastere dat calitatii gestatiei, travaliului- hipoxie, asfixie datorata: sarcinii depasite, nastere precipitata, nastere distocica, circulara de cordon, manevre

obstetricale- prematuritatea- icterul nuclear- hemoragie cerebrala- infectii la nastere

32

C. Factorii ce au actionat postnatal: 3-12%- infectii: meningite, encefalite- tumori cerebrale- traumatisme craniene severe- intoxicatii cu plumb, nitriti- probleme psihosociale care det modificari in buna ingrijire a nou nascutului

D. Factori de mediu si factori socio-culturali

6. Clasificarea intarzierii mintale:- criterii OMS ale clasif internationale a maladiilor pt intarzierea mintala:

- oprirea sau incompleta dezv a functiei mintale- alterarea capacitatilor cognitive, sociale, de limbaj sau motricitate- afectarea s-a produs pe parcursul per de dezv- tulb se poate insoti de alte suferinte fizice, psihice sau poate apare separat- identificarea gradului de severitate a deficientei de comportament:- absent/ minim deficit de comportament- semnificativa modif de comport care necesita trat sau supraveghere- alte tulb de comport

- Dupa nivelul QI-ului, inteligenta poate fi grupata astfel:- Intelect normal superior QI:100 si peste- Intelect normal inferior QI: 90-80- Intelect liminar QI: 80-75-71- Intarziere mintala usoara QI: 50-69- Intarziere mintala medie QI: 35-49- Intarziere mintala severa QI: 20-34- Intarziere mintala profunda QI<20

7. Caracteristici clinice intelect liminar:- acesti copii au o buna functionare sociala reusind chiar performante profesionale in domenii care nu necesita abilitati logic operationale- acest deficit este observabil abia in jurul varstei de 10 ani cand copilul trece in clasa a V-a- dificultatile copiilor cu intelect de limita sunt in principal in sfera gandirii ipotetico-deductive- copii sunt lenti, inerti, dar cu ajutor din partea familiei, cu rabdare si tact pot depasi situatiile de criza- deficitul cognitiv al acestor copii este mic, de aceea ei pot atinge un nivel scolar satisfacator, cu ajutor din partea familiei- destul de frecvent in cond competitie scolare si presiunilor familiale ei dezvolta tulburari emotionale si de conduita, cu reactii de protest si de opozitie cand isi constientizeaza dificultatile prin raportare la ceilalti copii

8. Caracteristici clinice intarzierea mintala usoara:- QI intre 50-69- Varsta mintala a subiectului devenit adult este similara cu cea a copilului intre 7-10-12 ani- daca este sustinut copilul dobandeste limbajul scris, calculul matematic simplu, cunostintele generale echivalente celor 4 clase elementare- ca adult poate desfasura o activitate profesionala simpla- isi poate intemeia o familie- are grad minim de autonomie sociala si capacitate de autoconducere- gandirea incomplet dezv ramane dependenta de concert; este lenta, greoaie, iar operatiile gandirii (analiza, santeza, generalizare, diferentierea, abstractizarea) se desfasoara la nivelul inferior, superficial, incomplet limbajul este sarac, insuficient, cu sintaxa deficitara, uneori dizartric sau dislexic- poate prez asociat: sd neurologice, malformatii, tulb senzoriale, dezechilibre endocrine - de cele mai multe ori are si tulb emotionale si/sau de comportament, precum si instabilit psihomotorie, agresivitate, ostilitate, opozitionism; sunt usor de manipulat

9. Caracteristici clinice intarzierea mintala medie si severa:33

- subiectii deveniti adulti pot avea o varsta mintala asemanatoare cu cea a copilului intre 3-6-7 ani- pot efectua o munca necalificata automata, stereotipa sub supraveghere (are un statut semiindependent social)- nu sunt capabili sa ia decizii corecte pentru a putea locui singuri – nu se pot autoconduce- au limbaj sarac, vocabularul este restrans la cuvinte uzuale, sinteza simplificata, dislalic sau dizartric- gandirea este concreta, modesta, pot rezolva doar probleme de sortare- atentia si memoria au oarecare stabilitate si eficienta in a se descurca in mediul inconjurator- sfera emotionala este saraca dar se exprima uneori cu violenta, sunt irascibili, invata sa se fereasca de pericolele iminente, dar nu pot anticipa evenimentele nefavorabile decat daca le-au mai trait - nu au discernamant, nu pot raspunde de faptele lor- pot prezenta mult mai frecvent malformatii, tulburari neurologice, senzoriale, endocrine

10. Caracteristici clinice intarzierea mintala profunda:- QI <20- raman cu o varsta mintala in jur de 2 ani- total dependenti social- nu dispun de limbaj sau limbajul functioneaza la niv sunetelor nearticulate- nu se autoservesc, nu au capatat control sfincterian- au o existenta mai mult vegetativa- raspunsurile la stimuli au caracter reflex- nu pot recunoaste pericolul

11. Criterii diagnostice DSM IV dislexie:- invatarea cititului se face sub asteptarile varstei cronologice si gradului de inteligenta a copilului; - deficitul interfera semnificativ cu invatarea celorlalte activitati scolare care necesita cititul- asocierea unui alt deficit senzorial accentueaza tulburarea de invatare a cititului- coeficientul de inteligenta sub 70 este considerat criteriu de excludere- sunt afectate posibilitatile de intelegere a limbajului scris, copii avand dificultati in recunoasterea cuvintelor scrise- aceste perturbari sunt adesea insotite de dificultati in respectarea regulilor ortografice- acesti copii prezinta in antecedente tulburari de vorbire si limbaj- prez si tulb emotionale si perturbari de comport

12. Criterii diagnostice DSM IV disgrafie:- invatarea scrisului se face sub asteptarile varstei cronologice si gradului de inteligenta a copilului; - deficitul interfera semnificativ cu invatarea celorlalte activitati scolare care necesita scrisul corect sintactic si morfologic- asocierea unui alt deficit senzorial accentueaza tulb de invatare a scrisului- aptitudinile grafice masurate prin teste standardizate sunt sub varsta cronologica a persoanei

13. Etape normale dezvoltare limbaj:- def limbaj= totalitatea deprinderilor necesare in procesul comunicarii; capacitatea de a intelege si a utiliza comunicarea verbala si non verbala in relatiile cu ceilalti- nivele ale dezvoltarii limbajului:- articularea cuvintelor (pronuntia sunetelor)- sistem de sunete ce particularizeaza limbajul (fonologia)- structura gramaticala a cuvintelor (morfologie)- structura gramaticala a propozitiilor si frazelor (sintaxa)- semnificatia literara a cuvintelor (semantica)- comunicarea = transmintere si receptionare a limbajului- vorbire – exprimare orala a limbajului- comunicare non verbala – gesturi, mimica, postura, privirea=>limbaj mimico-pantomimic din viata intrauterina- 2l – isi misca buzele- 3-4 l comunica cu maam – se invioreaza cand ii aude glasul; gangureste cand mama ii vorbeste- 5 l se joaca cu sunete (consoane si vocale)- 6 l lateralizeaza (asociaza 2 sunete / silabe)

34

- 7-8 l asociaza silabele =>ta-ta;ma-ma- 12 l cuvinte, propozitii = holofazic ; are valoare de propozitie (ex papa => mama vreau sa mananc)- 18 l asociaza cuvinte: mama,papa= mama vreau sa mananc

14. Factorii ce influenteaza dezvoltarea limbajului:a. genetici b. fizici: otite recurente in primii ani => intarziere in dezvoltarea limbajului; c. calitate pozitiva: parintii trebuie sa stie sa-si asculte copilul si sa-I dea explicatii adecvated. sexul: fetitele se exprima mai devreme si mai usor ca baietiie. familie numeroasa: cel mic va vorbi mai greu pt ca parintii nu au timp sa-i vorbeasca si sa-l ascultef. gemelaritate: gemenii vorbesc mai tarziu decat copiii singuri dat unei bune comunicari care exista deja intre eig. nivel socio-cultural: copiii din clasele de mijloc sunt mai avansati in dobandirea limbajuluih. familii bilingve

15. Etiologia tulburarilor de limbaj: anomalii struct si funct ale creierului de cauze nedetectate: anomalii de migrare neuronala clinic: semne minore de afectare cerebrala, neurologicadominatie mixta: tulb de atentie; dificultate de coordonare motorie partic neuroanatomice ale emisf stangi fact genetici fact de mediu: socioeconomici, culturali, familii numeroase, complicatii la nastere (hipoxie, ischemie), malnutritie, educatie fact cognitivi: viteza proceselor cognitive scazuta, memoria auditiva a cuvintelor, procesarea si mentinerea informatiilor lingvistice fact auditivi: otite medii, tulb de perceptie a sunetelor, modif in decodif sunetelor

16. Caracteristici clinice tulb specifica a vorbirii articulate:- dislalii=tulb vorbirii articulate (fonologica)- clinic: dificultate in producerea corecta a sunetelor (in pronuntia cuvintelor) conform varstei lor si dialectului vorbit in familie- initial omit anumite sunete nesigure la pronuntat precum consoanele: s, r, t, pe care le pot pronunta mai tarziu (eliziune)- substituie unele sunete cu celelalte (inlocuire)- plasarea inversata a silabelor sau sunetelor (metateza)- dificultati de pronuntie a grupelor ‘ghe’, ‘che’, ‘ce’, ‘ci’ se va pune diagn de tulb specifica de dezv a vorbirii articulate numai daca copilul a depasit varsta de 6 ani ori continua sa prezinte frecvente si numeroase gerseli de pronuntie a cuvintelor

17. Caracteristici clinice tulb limbajului expresiv:- au dificultati in a-si comunica nevoile, gandurile si intentiile prin intermediul cuvintelor- au o incapacitate de exprimare prin cuvinte care variaza in severitate – de la imposibilitatea totala de pronuntie a unui cuvant (afazie motorie) pana la utilizari de cuvinte disparaet, propozitii scurte si incomplete- relateaza un eveniment intr-o forma simpla, dezorganizata sau confuza- de cele mai multe ori se asociaza si cu tulb limbajului receptiv, iar copiii pot prezenta si intarziere mintala- exista: forme usoare – intarzierea simpla de limbaj cand copilul pronunta primele cuvinte dupa 2 ani, limbajul structurandu-se mai tarziu; forme severe, precum alalia, in care copilul nu poate pronunta decat sunete nearticulate

18. Caract clinice tulburarea limbajului receptiv (afazie senzoriala):- vocabular sarac- folosesc propozitii simple- discursul narativ este slab organizat, trunchiat- au o importanta reducere a capacitatii de intelegere a limbajului vorbit de catre cei din jur, desi limbajul non verbal il inteleg- au dificultati de insusire a cuvintelor noi

35

- fac frecvent greseli de decodificare a sensului cuvintelor spuse de ceilalti- nu inteleg sensul explicatiilor gramaticale- frecvent este confundata cu lipsa de atentie sau cu deficitul cognitiv- nu au afectata inteligenta si nici nivelul comunicarii non verbale

19. Etiologia tulb pervazive de dezvoltare:- teorii psihosociale: parinti reci emotional, detasati, obsesionali care si-au cerscut copii intr-o atmosfera rigida, fara caldura afectiva, ducand in final la “inghetarea emotionala a copiilor autisti”- teorii genetice: posib exist unor fact genetici care sa infl aparitia comportamentului autist; sunt cercetati cromozomii 15,5,X- teorii neuroanatomice: afectarea unor arii ca: mezocortexul vechi filogenetic care include lobii frontali, temporali si neostriatul, cerebelul si struct diencefalice conexe implicate in sist de procesare senzoriala a atentiei; emisferul stang imatur; dilatarea cornului temporal al ventriculului lateral stang la copii autisti- ipoteze neurochimice: hiperserotoninemie, functionare hiperdopaminergica a SNC; copii autisti produc cantitati mai mari de encefaline si endorfine- teorii imunologice: autoanticorpi impotriva filamentelor neuronale axonale in serul copiilor autisti, cat si autoanticorpi impotriva receptorilor serotoninergici

20. Criterii diagn DSM IV tulb autista:1. Afectarea calitativa a interactiunii sociale manif prin:

- incapacitatea de a folosi adecvat comportamentele non verbale precum: “privirea ochi in ochi”- incapacitatea de a initia si dezvolta relatii cu cei de aceeasi varsta- lipsa nevoii de a cauta motive de bucurie in relatia cu alte persoane- absenta reciprocitatii emotionale si sociale

2. afectarea calitativa a comunicarii manif prin cel putin unul din urmat simpt:- intarzierea sau absenta totala a dezv limbajului vorbit- inabilitate profunda de a initia si sustine o conversatie cu alte persoane- folosirea unui limbaj stereotip si repetitiv sau idiosincrazic- absenta unui joc elaborat, spontan, sau a jocului social – imitativ potrivit nivelului de dezv

3. patternuri specifice de comportament cu interese si activitati restrictiv repetitive si stereotipe manif prin cel putin unul din urmat simpt:

- preocupare anormala ca interes si intensitate pt un comportament stereotip si repetitiv- inflexibilitate la schimbare- manierisme motorii stereotipe si repetitive (rasuciri ale degetelor, mainilor)- preocuparea permanenta pentru o anumita parte a unui obiect

4.functionarea anormala /intarziere in dezv a cel putin uneia dintre urmat arii, cu debut inainte de 3 ani:- interactiune sociala- limbaj folosit in relatie cu comunicarea sociala- jocul simbolic si imaginativ

21. Caracteristici clinice tulb autista:A. particularitati de comportament:a. modalitati de debut si specificul relatiilor sociale:

- in jurul varstei de 3 ani parintii incep sa se alarmeze ca fiul sau fiica lor pare “a fi surda”, ca nu raspunde cand i se vorbeste, ca nu intoarce capul, ca nu pare interesat de ce se intampla in jur

- copilul se poarta de parca n-ar vedea intrarea sau iesirea mamei din camera- au o atitudine indif, detasata; - nu sunt interesati de discutia cu ceilalti, nu arata preocupare pentru a-si exprima sentimentele sau emotiile- nu simt nevoia sa fie mangaiati, laudati- nu privesc interlocutorul in ochi dand impresia ca se uita in gol- nu plang daca se lovesc, par neatenti- nu li se poate capta atentia sau interesul- nu se joaca cu alti copii- au o incapacitate profunda de a relationa empatic cu ceilalti

b. tulburarile particulare de limbaj:36

- cu o afectare calitativa a comunicarii verbale si non verbale cat si a jocului- cand limbajul nu a fost achizitionat, copilul pare ca nu intelege ce I se spune sau intelege dar nu raspunde

sau raspunsul este relativ- cand limbajul a fost achizitionat: copilul parca vorbeste “cu el si despre el”; are dificultati de a intelege unele

cuvinte, iar eventuala utilizare a cuvantului nou invatat nu se poate face decat in contextul si cu asocierea in care el a fost invatat

- intelege greu verbele “a da” si “a lua” cat si utilizarea pronumelui personal la persoana I; - prezinta ecolalie imediata sau intarziata fara intentia de a comunica

c. comportamentul motor marcat de stereotipii si manierisme:- prezinta frecvent miscari stereotipe precum “falfaitul mainilor”, “topait”, “mers pe varfuri”, “leganat” - poate avea gesturi, atitudini, miscari faciale sau posturi stereotipe pe care le poate mentine un timp

indelungat- examineaza obiectele straine mirosindu-le sau atingandu-le cu limba, ascultand zgomotul pe care il au- poate repeta in mod stereotip diferite sunete fara valoare de comunicare

d. rezistenta la schimbar4e si repertoriu restrans de interese:- orice modificare in mediul lor si in stereotipul lor de viata poate declansa o stare emotionala accentuata cu

tipete si agitatie bizara- insista sa manance din aceeasi farfurie sau sa fie imbracat cu acelesi hainute- uneori mancarea trebuie preparata in acelasi mod- insista sa fie respectat acelasi drum spre magazin

e. atasamentul particular pentru obiecte:- prefera sa se joace cu obiecte, nu cu jucarii- dezv uneori un atasament bizar fata de un ciob, o cheie, o sfoara, o cutiuta, o bucata de material- alteori prezinta aceeasi bizara atitudine, stereotipa fata de “sunetul apei care curge”, fata de “fosnetul

hartiei”f. reactiile acute emotionale:

- orice modif in stereotip si ritual duce la anxietate si agitatie extrema- se pot trage de par, se pot lovi in piept, isi pot musca degetul, se pot lovi peste fata pana se invinetesc- parca nu simt durerea nici a lor nici a altora

g. particularitatile jocului la copilul autist:- jocul este sarac, stereotip si repetitiv, nu este elaborat, creativ; ei nu se joaca ca ceilalti copii cu jucarii, ci cu

obiecte (chei, sfoara, hartie, bucati de panza)

B. dezvoltarea intelecuala:a. dezv intelectuala generala: 75-80% au deficit cognitiv, 70% au QI non verbal sub 70, iar 50% sub 50; numai 5% au un QI peste 100b. deficite specifice de intelegere a limbajului: gandirea simbolica nu este dezv, de aceea nu pot intelege ce simt si cum gandesc ceilalti; o particularit este existenta la unii dintre ei a unei memorii de fixare excelenta (ex. pot memora date, cifre, pot reproduce melodii auzite candva, isi pot aminti fapte si gesturi, amanunte pe care ceilalti le-au uitat deja); au fost denumiti “idioti savanti”

C. dezv somatica:- majoritatea sunt armoniosi, eutrofici, fara anomalii fizice- pot prezenta inversarea ritmului somn/veghe- pot prezenta aversiune fata de unele alimente - hipersensibilitate la sunete, la lumina- sensibili la atingere

22. Criterii diagnostice DSM IV tulb Asperger: existenta afectarii calitative a interactiunii sociale manif prin cel putin doua din urmat: - afectare marcata a comport non verbale : absenta privirii “ochi in ochi”, lipsa mobilitatii si expresivitatii faciale, inexistenta gesturilor- incapacitate si esec in initierea relatiilor cu cei de o varsta- lipsa spontaneitatii in exprimarea bucuriei sau placerii la intalnirea unei persoane agreate si incapacitatea de a impartasi bucuria cu ceilalti

37

- lipsa reciprocitatii emotionale si sociale existenta unui pattern de comport cu interes si activitati restrictive, repetative si stereotipe manif prin cel putin unul din:- existenta unei preocupari anormale ca intensitate si interes si care sunt caract prin acelasi pattern restrictiv si stereotip- aderenta inflexibila la rutina si ritualuri proprii non functionale- manierisme motorii stereotipe si repetitive- joc persistent u preocupare intensa pentru anumite parti ale obiectelor prezenta acestor simptome det o afectare sociala, ocupationala sau in alte arii de functionare nu exista intarziere in dezv psihomotorie sau de limbaj

23. Criterii diagnostice DSM IV tulb hiperkinetica / deficit de atentie:- grupeaza 18 semne cinice in doua liste distincte: una pt deficitul de atentie(inatentia), a doua pt caract hiperactivit/impulsivitatiiA. fie 6 simptome cel putin din prima lista, fie 6 simpt cel putin din a doua lista 1. Inatentia:

adesea face greseli din neatentie la scoala sau in alta parte; nu da atentie detaliilor are dificultati in a-si mentine atentia in cursul jocului sau in timpul orelor de scoala pare a nu fi atent la ce I se spune sau la ce I se cere sa faca nu are rabdarea cuvenita sa dea atentie instructiunilor si astfel nu reuseste sa-si termine lectiile nu reuseste sa dea atentia cuvenita sarcinilir si activitatilor ii displace, evita sau devine agresiv cand este obligat sa depuna efort de atentie si mental sustinut pierde din neatentie lucruri sau obiecte care-I sunt necesare este foarte usor de distras de catre orice stimul exterior este foarte “uituc” in ceea ce priveste orarul si activitatile zilnice

2. Hiperactivitate / Impulsivitate: se “foieste intr-una pe scaun” de multe ori se ridica din banca in clasa sau de pe scaun cand este nevoit sa stea asezat mai mult

timp cand ar trebui “sa stea cuminte” el nu reuseste si incepe sa alerge si sa cotrobaie sau sa se catere ii este foarte greu sa se joace in liniste este tot timpul in miscare, parca ar fi condus de un motor vorbeste mult, neintrebat

Impulsivitate: raspunde neintrebat sau inainte ca interbarea sa fi fost formulata este foarte nerabdator, are mari dificultati in a-si astepta randul la jocul cu reguli ii intrerupe sau ii deranjeaza pe ceilaltiB. simptomele de hiperactivitate, inatentie sau impulsivitaet sunt prezente inainte de 7 ani C. prezenta simpt det disfunctionalitate fie acasa fie la scoala D. dovada clara a afectarii clinice semnificative sociala, scolara, ocupationala Sunt prez urmat tipuri de THDA:- tipul combinat: deficit de atentie si hiperactivitate- tipul predominant cu neatentie- tipul predominant impulsiv hiperactiv

24. Factori etiologici tulb hiperkinetica/deficit de atentie:- nu e o etiologie specifica- exista studii de neurochimie si neurobiologie:- modif metab monoaminelor la copii cu TDHA- eficacitatea medicatieipsihostimulante (amfetamine)- NA neadecvata in locus ceruleus- neuroimagerie:- Xe133, PET, MRI => scadere a fluxului sangvin in lobul frontal, nc caudat, gg bazali- genetica:- caracter familial si genetic

38

- risc crescut la rude grad I- risc mai mare la baieti- fact dobanditi:- cauze intra, perinatale si postnatale:- toxemie gravidica - expunere la nicotina, alcool, plumb- infectii neonatale: CMV, v. rubeolic, toxoplasma- complicatii la nastere- greutate mica la nastere, encefalite, meningite in primul an de viata- traumatisme craniene- fact psihosociali:- copii care traiesc in conditii neadecvate: fam dezorganizate, cu numar mare de membrii, criminalitatea paterna, boli mintale materne- subst chimice: salicilatii, aditivii alimentari, colorantii alimentari, arome, conservantii, zahar rafinat- mediul complex: TV, jocuri video, calculator, internet, parinti grabiti si ocupati

25. Caract clinice tulb de opozitie:- copilul pare adesea a fi greu de controlat si de dirijat; la 4 ani nu respecta ora de somn sau de masa- cand este refuzat adesea se infurie si plange sau tipa- pe la 6 ani conflictele se centreaza pe refuzul de a se pregati pt scoala, la fel si venitul la masa sau mersul la culcare- agresivitatea este nesesizata in primii ani de viata desi copilul pare mai “nervos”, uneori chiar loveste, zgarie sau bate; acte deliberate de distrugere a obiectelor apar adesea cand se infurie: “loveste cu piciorul in mobila”, “zgarie tapetul” sau “tranteste usile”- nu are rabdare, este mereu nelinistit => concentrarea atentiei este deficitara- inconstant copii pot prezenta:- anxietate- spasm al hohotului de plans (intre 1 si 4 ani), ca raspuns la frustrare- uneori oprirea respiratiei este prelungita si urmata de pierderea constientei sau scurte convulsii26. Criterii diagn tulb de opozitie:- copilul are un pattern de comportament negativist, ostil si sfidator care dureaza de cel putin 6 luni- din urmat 8 simptome sunt necesare cel putin 4 pt a putea pune diagn:- adesea isi iese din fire- adesea se cearta cu adultii- adesea refuza sau sfideaza regulile stabilite de parinti- adesea ii sacaie pe ceilalti- adesea ii invinovateste pe ceilalti pt propriile lui greseli- se supara si se infurie cu usurinta pe ceilalti- este furios si nelinistit aproape tot timpul- este nemultumit tot timpulNB: se va lua in considerare acest comportament numai daca apare mai frecvent si este mai grav decat la ceilalti copii de aceeasi varsta cu elDg # cu tulb psihotice sau de dispozitie

27. Caract clinice tulb de conduita copil 7-14 ani:- comport agresiv - furtul – cu intentie, din necesitate, ca reactie de compensare sua supracompensare ivit din dorinta de a afirma sau a castiga prestigiul fata de grup, ca reflectare a ostilitatii, de razbunare, ca modalitate de asigurare a unei existente parazite; caract patologic este dat de contextul general al trasaturilor de personalitate ale copilului si eventuala prezenta a altor urme de suferinta sau boala psihica- minciuna – la inceput fantezii fara motive rezonabile- comport exploziv iritant: deranjeaza orele, tranteste, arunca lucrurile- piromania: activitate de grup; de obicei, prezinta si alte tulburari

28. Caract clinice tulb de conduita adolescent:- agresivitate fizica

39

- furtul si violarea proprietatilor (vandalismul)- absenta de la scoala (chiulul)- activit antisociale: consum de droguri, ofense sexuale, violuri, abuz sexual asupra altora mai mici- probleme asociate: pot prez si tulb emotionale; sunt tensionati, anxiosi, exprimand depresie si anxietate

29. Criterii diagn DSM IV tulb de conduita:- exista un pattern persistent de comport care incalca drepturile si normele sociale si care se manif de cel putin 12 luni (3 sau mai multe criterii)- cel putin un criteriu a fost prezent in ultimele 6 luni:a. agresivitatea fata de persoane sau animale:

terorizeaza, ameninta si intimideaza pe ceilalti initiaza frecvent lupte fizice a folosit o arma care poate cauza o afectare serioasa altei persoane a fost nemilos, crud cu alte persoane, animale a furat in timp ce se confrunta cu victima a violat sau fortat pe cineva la un act sexual

b. distrugerea proprietatii: a dat foc cu intentie si a cauzat o afectare serioasa a proprietatii altei persoane a distrus cu intentie proprietatea altor persoane a spart casa, masina unei persoane minte pt obt unor bunuri sau favoruri a furat lucruri de valoare fara a se confrunta cu victima

c. incalcari grave ale normelor sociale: adesea sta afara noaptea fara acordul parintilor inca de la 13 ani a fugit de acasa noaptea de cel putin doua ori deseori chiuleste de la scoala incepand inca de la 13 ani

Tulb de conduita afecteaza semnificativ functionarea scoalra si de conduita; este exclus cel care a depasit 18 ani

30. Criterii diagn DSM IV enurezis- nu se datoreaza unei boli organice si prez urmat criterii de diagn:- repetate emisii de urina in pat in timpul somnului sau in haine in timpul zilei (fie ca sunt involuntare sau voluntare)- comport devine semnificativ clinic cu o frcv de 3 ori/sapt pt cel putin 3 luni consecutiv, putand fi declansat si de fact stresanti (sociali, scolari, ocupationali)- copilul trebuie sa aiba mai mult de 5 ani varsta cronologica sau varsta mintala in jur de 5 ani- comport nu se dat unor coli organice (DZ, spina bifida, epilepsie)Forme:- enurezis nocturn/diurn- enurezis primar/secundar

31. Criterii diagn DSM IV encoprezis:- eliminari de materii fecale repetate, voluntare sau involuntare, in locuri nepotrivite (pe podea, in pantaloni, in diferite colturi ale camerei)- acest eveniment se repeta cel putin o data pe luna pe timp de 3 luni consecutiv- varsta cronologica la care se poate considera encoprezis este de 4 ani (sau echivalentul niv de dezv intelectuala)- acest comport nedorit nu este provocat de folosirea laxativelor sau unei cond organice (malform rectale, prolaps rectal, anomalii sfincteriene) sau unei cond medicale (boala diareica acuta, boala Hirschprung)

32. Caract clinice encoprezis:- debutul poate sa se manif continuu de la nastere sau poate apare dupa o per de control sfincterian- nu se dat unei tulb organice digestive, metabolice sau unor malform- se asociaza de cele mai multe ori o usoara constipatie- murdarirea chilotilor este frecv, apare de mai multe ori pe zi si in cantit mici- nu prea apare la scoala, ci dupa ce copilul s-a intors acasa, s-a relaxat si atunci este partial involuntar- acest comport este interpretat ca fiind un gest de ostilitate din partea copilului

40

- atitud copilului fata de murdarire este variabila: unii neaga, dar in mom in care percep mirosul, se duc si se schimba; altii se jeneaza, se rusineaza si-si ascund hainele murdare- uneori copii fol mat fecale ca modalitate de exprimare a agresivitatii si murdaresc peretii, mobile, etc- murdarirea poate repr o modalit de a-si pastra statutul de “copil mic fata de care trebuie sa ai mare grija”- in ciuda inteligentei lor, acesti copii nu stiu sa-si exprime dorinta de afirmare si recunoastere printre membrii familiei sau la scoala, printre colegi

33. Forme clinice encoprezis: -cu constipatie si incontinenta surplusului-fara constipatie si incontinenta - retensiv- neretensiv - primar (in care copilul nu a avut niciodata control sfincterian)- secundar (in care perturbarea se dezv dupa o perioada de stabilire a continentei)

41