lSUBIECTE SEMIOLOGIE 2013

1. Durerea – Definitie+ClasificareR:Durerea este o perceptie cu o reactie psihica sistematizata;Se clasifica in : Durere periferica(durere somatica, superficiala,durerea somatica profunda,durerea viscerala); Durerea neurogena(durerea neurogena periferica,durerea centrala);Durerea Psihogena(durere imaginara).

2. Caracteristici durerea in cefaleeR:Se caracterizeaza prin crize dureroase,,cu localizare sau numai debut unilateral,de intensitate variabila,care se repeta la intervale variabile.Crizele se insotesc de anorexie,greata,varsaturi,alte fenomene vegetative si deseori familiale.

3. Caracteristici durerea pulmonara(cardiace)R:1)Durerea miocardica ischemica – pt aparitia durerii trebuie ca gradul de ischemie sa depaseasca prin durata intinderea teritoriului ischemiat,iar intensitatea ischemiei un anume prag.Durerea poate iradia in spate, subscapular sau interscapulovertebral stang,in regiunea cervicala anterioara pana in arcadele dentare sau in epigastru.Durerea este constrictiva,sau compresiva.Infractul miocardic – durere ce apare in repaos,durerea are intesitate variabila interindividual,se poate asocia cu fenomene vegetative,ca transpiratii profunde, greata,varsaturi pe langa dispnee si anxietate.Este o durere retrosternal constructiva,cu iradieri specifice dar cu durata de peste 20 de minute.2)Durerea aortica – durerea este foarte intensa daca diseectia incepe in aorta ascendenta cu localizare toracica anterioara si iradiere catre umeri,dar foarte rar in brate.Pe masura ce disectia inainteaza, durerea o urmeaza catre spate, interscapular, si apoi catre lombe.Intensitatea este foarte mare de la inceput si ramane constanta pe tot parcursul evolutiei, iar durata este prelungita,ore sau zile in functie de evolutie.3)Durerea pericardica – Inflamatie pericardica, da o durere relativ surda, dar uneori destul de intensa, localizata toracic anterior si accentuata de miscarile respiratorii si relativ putin de presiune.Durerea poate fi confundata cu cea ischemica miocardica,dar este continua.Durerea pericardica, caracterizeaza inflamatiile pericadice – pericarditele – primare sau secundare.

4. Caracteristici durerea nervoasa(exp: de nerv periferic)R:Porfiria acuta intermitenta,pe langa manifestari neuropsihice si eruptie cutanata, caracteristica,prin dureri abdominale intense, ce pot simula abdomenul acut;Intoxicatia saturnina(cu plumb),poate fi cauza colicii saturnine,intensa, cu localizare in epigastru;Tabesul, cu durere intensa in epigastru insotita de varsaturi;Cetoacidoza dibaetica, poate fi cauza unor dureri abdominale difuze,predominant epigastrice,foarte intense, cu varsaturi si dilatatie gastrica;Drepanocitoza(siclemia), anemie ereditara cu deformarea hematiilor in secere la hipoxie,intalnita la populatie de origine africana, da si dureri abdominale intense,posibil prin obstructii in microcirculatie.

Unele boli supradiafragmatice pot fi cauza de dureri abdominale:Pneuomonia,infarctul miocardic.

5. Diagnosticul diferential al durerii cardiace (hernie hiatala)R:

Sindrom coronarian acut;

Angină pectorală instabilă;

Infarct miocardic;

Disecție aortică;

Pericardită și tamponadă cardiacă;

Aritmie cardiacă.

Angină pectorală instabilă6. Subregiunile ferestrei abdominale

R: Cele 9 regiuni topografice ale peretelui abdominal sunt:

  1,2. Hipocondrul drept şi hipocondrul stâng (regiunea hipocondrică dreaptă şi regiunea hipocondrică stângă)

  Hipocondrul drept se corelează anatomic cu: lobul hepatic drept, colecistul, duodenul, unghiul colic drept, glanda suprarenală dreaptă, rinichiul drept.  Hipocondrul stâng se corelează anatomic cu: stomacul, splina, coada pancreasului, unghiul colic stâng, glanda suprarenală stângă, rinichiul stang:

ZONA (REGIUNEA)

CORESPONDENŢE ANATOMICE

SEMNIFICAŢIA DURERII SAU A INFLAMAŢIEI LOCALE

  Hipocondrul drept

  Lobul hepatic drept, colecistul, duodenul, unghiul colic drept, glanda suprarenală dreaptă, rinichiul drept.

  Colică biliară (durerea poate iradia spre spate şi spre umărul drept), litiază biliară, hepatite acute sau cronice, hepatomegalie , ulcer duodenal, pancreatită acută (durere in bară), colică renală dreaptă, pneumonie bazală dreaptă, diverticuloză, tumori ale organelor corespondente.

  Hipocondrul stâng

  Stomacul, splina, coada pancreasului, unghiul colic

  Ruptură de splină, splenite, splenomegalie, pancreatită acută sau

stâng, glanda suprarenală stângă, rinichiul stâng

cronică, colită, anevrism aortic, colică renală stângă, pneumonie bazală stângă, tumori ale organelor corespondente.

  3. Epigastrul (regiunea epigastrică)

  Epigastrul se corelează anatomic cu: pilorul, duodenul, pancreasul, lobul hepatic stâng (Cu privire la epigastru, corelaţiile anatomice şi patologice, ultimele exteriorizate prin dureri sau inflamaţii, sunt redate în tabelul de mai jos.

ZONA (REGIUNEA)

CORESPONDENŢE ANATOMICE

SEMNIFICAŢIA DURERII EPIGASTRICE SAU A INFLAMAŢIEI LOCALE

  Epigastrică  Pilorul, duodenul, pancreasul, lobul hepatic stâng

  Gastrite acute şi cronice, ulcer gastric (durerea iradiază spre stânga) şi duodenal (durerea iradiază spre dreapta şi spre spate, dacă este puternică), stenoză pilorică, pancreatite cronice şi acute (durere irardiantă "în bară" spre hipocondrul drept şi stang), tromboză mazenterică, anevrism sau ocluzie aortică, spasme pilorice (hipoglicemie, foame, nevroza), tumori ale organelor corespondente, intoxicaţii (se manifestă adesea prin senzaţie de arsură) cu ciuperci otrăvitoare sau cu substanţe chimice, toxiinfecţii alimentare.

  4,5. Flancul drept şi flancul stâng (regiunea flancului drept şi regiunea flancului stâng, regiunile abdominale laterale - dreapta şi stânga)

  Flancul drept se corelează anatomic cu: colonul ascendent, duoden, jejun, rinichi drept.  Flancul stâng se corelează anatomic cu: colonul descendent, ileon, rinichi stâng Cu privire la Flancul drept şi flancul stâng, corelaţiile anatomice şi patologice, ultimele exteriorizate prin dureri sau inflamaţii, sunt redate în tabelul de mai jos.

ZONA (REGIUNEA)

CORESPONDENŢE ANATOMICE

SEMNIFICAŢIA DURERII ÎN REGIUNILE LATERALE ALE ABDOMENULUI SAU A

INFLAMAŢIILOR LOCALE

  Flancului drept

  Duoden, colon ascendent, jejun, rinichi drept.

  Ulcer duodenal, enterite şi colite ale porţiunilor intestinale corespondente, nefrită, colică renală dreaptă, rinichi polichistic, ptoză renală, tumori ale organelor corespondente.

  Flancului stâng

  Colon descendent, ileon, rinichi stâng.

  Enterite şi colite ale porţiunilor intestinale corespondente, nefrită, rinichi polichistic, ptoză renală, colică renală stângă, tumori ale organelor corespondente.

  6. Mezogastrul (regiunea mezogastrică, regiunea ombilicală sau periombilicală)

  Mezogastrul se corelează anatomic cu: epiplonul, mezenterul, duodenul, jejunul, ileonul, aorta abdominală Cu privire la mezogastru, corelaţiile anatomice şi patologice, ultimele exteriorizate prin dureri sau inflamaţii, sunt redate în tabelul de mai jos.

ZONA (REGIUNEA

CORESPONDENŢE ANATOMICE

SEMNIFICAŢIA DURERII MEZOGASTRICE SAU A INFLAMAŢIEI

LOCALE

  Mezogastrică  Epiplon, mezenter, duoden, jejun, ileon, aorta abdominală

  Hernie ombilicală, duodenită, ulcer duodenal, pancreatită acută (iradiază în bară spre hipocondrul drept şi stang), enterită, boala Crohn tromboză mezenterică, anevrism aortic, uneori apendicită acută în faza de debut, a sau obstrucţi ale organelor corespondente.

  7,8. Fosa iliacă dreaptă şi fosa iliacă stângă (regiunea iliacă dreaptă şi stângă, regiunea inghinală dreaptă şi stângă)

  Fosa iliacă dreaptă se corelează anatomic cu: apendicele, cecul, porţiunea terminală a ileonului, ureter drept, ovar drept - femei, cordon spermatic drept - bărbaţi.  Fosa iliacă stângă se corelează anatomic cu: colonul sigmoid, ureter stâng, ovar stâng - femei, cordon spermatic stâng - bărbaţi   Cu privire la fosele iliace, corelaţiile anatomice şi patologice, ultimele exteriorizate prin dureri sau inflamaţii, sunt redate în tabelul de mai jos.

ZONA (REGIUNEA)

CORESPONDENŢE ANATOMICE SEMNIFICAŢIA DURERII ÎN FOSA

ILIACĂ DREAPTĂ SAU STÂNGĂ ORI A INFLAMAŢIILOR LOCALEgenerale

în funcţie de sex♀ ♂

  Iliacă dreaptă

  Apendice, cec, porţiunea terminală a ileonului, ureter drept.

  Ovar drept

  Cordon spermatic drept

  Apendicită, perforaţie de cec, enterită regională (ileită), diverticulită Meckel, anexită dreaptă, chist ovarian drept, sarcină extrauterină, salpingită, hernie inghinală dreaptă, litiază renoureterală dreaptă, tumori ale organelor corespondente.

  Iliacă stângă  Colon sigmoid, ureter

  Ovar stâng

  Cordon spermatic

  Colită (sigmoidită), colită ulceroasă, perforaţie de colon,

stâng stâng

hernie strangulată, anexită stângă, chist ovarian stâng, sarcină extrauterină, salpingită, hernie inghinală stângă, litiază renoureterală stângă, tumori ale organelor corespondente.

  9. Hipogastrul (regiunea hipogastrică, regiunea pubică)

  Hipogastrul se corelează anatomic cu: ileonul, vezica urinară, uterul - femei, prostata - bărbaţi (Cu privire la hipogastru, corelaţiile anatomice şi patologice, ultimele exteriorizate prin dureri sau inflamaţii, sunt redate în tabelul de mai jos.

ZONA (REGIUNEA)

CORESPONDENŢE ANATOMICE

SEMNIFICAŢIA DURERII MEZOGASTRICE SAU A INFLAMAŢIEI

LOCALE

  hipogastrică

  generale  în funcţie de sex   Ileită, cistită, litiază a vezicii urinare,

endometrioză, anexită, metroanexită, fibrom uterin, apariţia fluxului menstrual, sarcină, avort, prostatite, boli venerice avansate, tumori şi obstrucţii ale organelor aferente.

  ♀   ♂  ileon, vezică urinară, uretere

  uter   prostată

7. Diagnostic diferential in Artrita/ArtrozaR:Durerea de atroza este predominant diurna(in timpul zile),accentuata de efort si calmata de repaos si insotita de redoare matinala sub 30 de minute.Atrozele sunt cele mai adesea de cauza degenerativa(imbatranirea articulatiei),dar pot fi si secundare unor traumatisme(majore sau minore dar repetate),suprasolicitari(la sportivii de performanta si in unele profesii care presupun munca fizica),boli metabolice(ocronoza hemocromatoza),endocrine(acromegalie,hiperparatirodism,obezitate).Durerea de artrita este accentuata de repaos si ameliorata de miscare, si prezinta adesea exacerbari nocturne.Este insotita de redoare peste 1 ora si manifestari imflamatorii articulare(tumefactie, roseata,caldura,impotenta functionala).Cele mai tipice dureri inflamatorii sunt cele din artrita reumatoida,spindilartropatiile seronegative(spondilita anchilozanta) atrita reactiva si artrita septica.In cazul afectarii articulatiilor axiale(ale coloane vertebrale), in diagnosticul diferential trebuie luata in calcul si durerea mecanica(ex. hernia de disc).

8. Manifestarile clinice in Spondilita Anchilopoetica(SPA) si Poliartrida Reumatoida(PR)

R :Spondilita achilopoetica este o boala cronica sistemica, progresiva, ce afecteaza predominant articulatiile sacroiliace, articulatiile coloanei vertebrale si partile moi alaturate. Boala afecteaza, in special, tinerii, sub 40 de ani, in special barbatii, dar si femeile cu o incidenta mai mica.Poliartrita reumatoida este o boala inflamatorie care afecteaza articulatiile mainilor si picioarelor, de unde rezulta tumefactii, dureri si distructie articulara.Incidenta poliartritei reumatoide este mai mare in randul femeilor decat in randul barbatilor, iar statisticile arata ca se instaleaza intre 25 si 50 de ani. Poate sa apara si la copii, iar atunci vorbim despre poliartrita reumatoida juvenila, insa simptomatologia si prognosticul sunt usor diferite fata de adulti.

9. Mecanismul sindromului ReynoudR :

Această afecțiune a vaselor sangvine produce contractarea bruscă a micilor artere care alimentează degetele de la mâini și de la picioare, de obicei în urma expunerii la frig. Nasul și urechile pot fi afectate și ele. Rezultă o încetinire a circulației sângelui, care produce o succesiune de schimbări în culoarea pielii, însoțite, eventual, de durere, amorțeală și furnicături.

Simptomele sindromului Raynaud apar când mușchii care înconjoară minusculele vase de sânge din degete se contractă, reducând alimentarea cu sânge a acelor zone. Un mediu rece, munca cu anumite scule electrice vibratoare sau unele medicamente (ca beta-blocantele) pot provoca un acces. Pielea devine albă din lipsa sângelui, apoi vânătă când fluxul sangvin începe să revină; în fine, pielea se înroșește și poate fi dureroasă. Sindromul Raynaud apare uneori împreună cu artrita reumatoidă sau boala arterială.

10. Inflamatia – Definitie si ManifestariR :Este un proces care poate afecta toate organele si structurile corpului. El este un sindron, format din mai multe manifestari (unele semne unele simptome). Manifestarile sunt:-simptomul – dolor – durere-calor – caldura locala -tumor – cresterea de volum-rubor – rosata locala-functiolesa – perturbarea functionala a zonei inflamate.

11. Descrierea inflamatiei articulare -manifestari cliniceR :Manifestari :Roseata,durere,tumefactie,cresterea temperaturii locale dar si a simptomelor sistematice. Bolile reumatice determina inflamatii la nivelul articulatiilor, manifestate prin durere si prin limitarea miscarilor.

12. Semn – Definitie si Clasificare (Exemple)R :Manifestare obiective produsa de boala, observate de bolnav si completat de medic prin propiile simturi.

13. Simptom – Definitie si Clasificare (Exemple)R :Simptomele, au caracter subiectiv, fiind relatate de bolnav,sunt variabile de la caz la caz, dupa modul de perceptie si nu intotdeauna au o traducere obiectiva(febra, cefalee,insomnie,astenie,sughit,dispnee,etc.)

14. Sindrom – Definitie si Clasificare (Exemple)R :Grup de simtome si semne care expirma o stare patologica,care au mecanism fiziopatologic comun ; permit prin sumarea lor orientarea spre un diagnostic ;

15. Facies – Definitie si ExempleR :Aspectul figurii corespunde in general starii psihice a pacientului si este in corelatie cu gravitatea bolii.Faciesul hipocratic – o fata trasa, cenusie, cu ochii infundati in orbite, cu santuri nazo-labiale adancite,cearcane si nas ascutit.Apare in afectiuni grave cu atingere peritoneala de tipul peritonitelor prin perforatie.Faciesul basedowian – este caracteristic afectiunii de baza, boala Basedow cu exoftalmie bilaterala sa asimetrica, fanta palpebraila larg deschisa, privire vie, inteligenta, uneori clipire rara ;anxietatea cu aspect de spaima inghetata.Fasciesul Mixedematos – apare ca o luna plina, cu fata rotunda,infiltrata ,palida,inexpresiv,alopecia jumatatii externe a sprancenelor,macroflosie cu amprentele dintilor, voce aspra si groasa,par rar, aspru,uscat,decolorat,friabil,specifica hipotiroidismului,.Acest aspect este denumit facies buhait.Faciesul Agromegalic – apare in hipersecretia de hormon somatotrip hipofizar si apare cu o dezvoltare accentuata a arcadelor orbitale, nasului,urechilor,buzelor si mentonului.(prognatism)Faciesul Mitral – apare la pacientii cu afectarea valvelor mitrale si este tipic, cu cianoza obrajilor, nasului,buzelor si urechilor, pe un fond palid al restului tegumentelor.

16. Fisa de Observatie – Rubrici (ce contine)R :Foaia de observatie clinica,reprezinta un act cu tripla semnificatie : document medial si stiintific,medico-judiciar si contabil.El cuprinde 5 parti :partea I – datele personale ale pacientuluipartea II – anamnezapartea III – examenul obiectiv la internarePartea IV – foaia de evolutie si tratamentpartea V - epicriza

17. Sindromul de Hipertensiune Intracraniana – Cauze si Manifestari clinice

R :Hipertensiunea intracraniana (H.T.I.C.) poate sa apara, in inflamatii si in acumulari de lichid cefalo-rahidian(hidrocefalie).Malformatii CongenitaleTumori cranio-cerebrale,beningne sau maligneTraumatisme cranio-cerebraleParazitoze cerebrale.Afectiuni inflamatorii :Stari alergice, intoxicatiile, compresiuni medulare care interefera cu drenajul lichidului cefalorahidian.

18. Tipuri de diagnostice in Hipertensiunea intracranianaR :Cefalee puternicaGreata cu sau fara varsaturiFotofobieRedoarea cefei

19. Tipuri de tratament in hipertensiunea intracranianaR :Tratament-chirugical :Ablatitia procesului ce comprima ;Evacuarea hematoamelor ;Extirparea abceselor ;Extirparea chistului hidatic.Tratament-farmacolog :Se administreaza furosemid ;Durerea se trateaza cu analgezice ;Se pot da anticonvulsive.

20. Anamneza – Definitie, FormeR :Definitie : Totalitatea informatiilor pe care medicul le ia de la bolnavi si insotitorii acestuia,pentru a le utiliza in vederea stabilirii diagnosticului.Forme : 1)Relatarea : in care lasam pacientul sa povesteasca dara sa intervenim,tot ce il dereanjeaza si tot ce a observat de la debutul bolii pana la preentarea la cabinet ;2)Interogatoriul : cu varianta sa chestionarul, in cazul caruia intrebarile sunt tintite,urmaresc obtinerea unor raspunsuri precise si in care putem pierde informatii care ne pot ajuta la diagnosticul diferential ;3) Metoda combinata : cea mai buna metoda,ideal ar fi sa avem un chestionar cu date prelucrate pentru a avea o mai buna orientare pentru ce sufera, dupa care sa intrebam pacientul.

21. Antecedente – Definitie, Clasificari si ImportantaR :Definitie : Reprezinta informatiile primite de la pacient sau apartinator referitoare la evolutia si dezvoltarea lui normala si patologica de la nastere pana la consultul prezent ;Clasificari : Antecedente heredo-colaterale ; Antecedente personale ;Importanta : Antecedentele pot ajuta in diagnosticul si tratamentul pacientului.

22. Patologia pe grupe de varsteR :Perioada si viata intrauterina : in aceasta perioada , paologia este gentica sau poate fi din caue materne ;Perioada de perinalata : pot aparea complicatii grave,care pot afecta fatul cat si mama.Perioada de nou-nascut : nou-nascutii pot prezenta tulburari digestive,molformatii congenitale,traumatisme obstetricale care pot afecta in principal aparatul locomotor.Perioada de sugar(o luna pana la 1 an) : in perioada de sugar se pot diagnostica afectiuni grave, de tipil fibrozei histica pulmonare(are componente ereditare).Perioada de copil mic(prima copilarie-de la un an pana la 3 ani) : in aceasta perioada pot aparea primele semne de rahitism,si tot in aceasta perioada se inmultesc traumatismele si accidentarile.Perioada de copil mare(de la 3 ani pana la 9-10 ani) : in aceasta perioada expunerea la germeni se intensifica,traumatismele la fel.Din aceasta perioada se pot dezvolta anumite sociopati care se pot dezvolta in continuare.Perioada de prepubertara(de la 9-10 ani pana la 12-13 ani) : Apar modificari normale datorate maturarii organelor genitale,pot aparea modificari ale comportamentului social si sexual.Pot aparea afectiuni legate de activitatea acestorr glande.Perioada pubertara(de la 12 ani pana la 17ani) : In aceasta perioada apar profunde transformari endocrine permitand aparitia unor afectiuni endocrino-metabolice(obezitate,nanism,gigantism).Adolescenta(de la 17 ani pana la 21-22 de ani) : caracteristic pentru aceasta perioada este debutul schizofreniei(are si componenta ereditara),si scleroza in placi sau LEUCONEVRAXITA.Perioada adulta(varsta a II-a,de la 20 de ani la 40 de ani) : apar totate bolile generate de stres si afectiunile profesionale.Perioada matura   : dupa 40 de ani, agravarea apartului locomotor,poliartrita reumatoida,lupus eriohematos sistematic sau difuz.In jurul varstei de 40-50 debuta parapremiile,iar la 50 de ani paranoia.Perioada batranetii (de la 65 la 85 de ani) : evolueaza bolile existente si apar boli precum hipertensiune arteriala, cardiopatie ischemica,insuficienta cardiaca,osteoporoza,diabet.

23. Profesiunea si conditiile de muncaR :Conditiile in care pacientul isi desfasoara profesiunea pot explica aparitia unor deficiente fizice(cifoze,lordoze),leziuni traumatice,boli profesionale datorate noxelor de la locul de munca,care pot fi raspunzatoare pentrul boli respiratorii,boli cardio-vasculare,boli digestive sau boli psihice.

24. Locul nasterii, conditiile de viataR :Dau informatii privin climatul unde s-a dezvoltat pacientul.In functie de zona geografica pot aparea afectiuni endorcrine,afectiuni articulare,anomalii congenitale.Exista deasemenea modificari ale factorilor de mediu,care difera in mediul urban fata de cel rural(stres-ul si poluarea specifice mediului urban).

25. Predispozitia familialaR :Hipertensiunea arteriala ;Cardiopatie ischemica ;Vislipidemiile ;Boli autoimune ;Boli Circulatorii ;Boli ale sangelui ;Boli degenerative ale apartului locomotr(artroze).In cadrul acestor predispozitii familiale mai intervin si alti factori care pot influenta patologia individula.

26. Afectiuni cromozomiale si geneticeR :Afectiuni cromozomialePot fi de 2 feluri :1)Afectiuni care pot fi date prin cei 44 de cromozomi(22 mama si 22 tatal),care poarta toate trasaturile organismului si mai putin pe cele sexuale,si toate predispozitiile catre anumite afectiuni.Boala autozomala,in functie de modul de transmitere este autozomala recesiva sau autozomala dominanta.2)Boli cromozomiale : datorate modificarilor de cromozom x sau y,legate de cromozomii sexuali(lincate) ,care din cauza asta poarta numele de boli sexlincate.Afectiuni GeneticeSunt afectiunile in care sunt implicate fragmente de cromozomi.Cu transmitere autozomala dominanta :Osteogenesis imperfecta(boala oaselor de sticla) ;Acondroplazia(anumite dipuri de nanism,toti au diverse forme de reumatism)Cu transmitere autozomala recisiva : Mucoviscidoza(afecteaza glandele endocrine)Cu transmitere recisiva x lincata : se manifesta doar daca nu este acoperita de o gena sanatoasa( hemofilia A- este mai grava si purtatorii au risc mare de hemoragie ; Hemofilia B.)

27. Patologia prenatalaPatologia prenatala este genetica sau din cauze materne.In primul trimestru de viata intrauterina se produc cele mai mari diferentieri celulare si se definitiveaza schita acelui organism.

28. Antecedente personaleR :Sunt informatiile primite de la pacient sau apartinator despre evolutia si dezvoltarea lui normala si patologica de la nastere pana in momentul consultului.

29. Istoricul afectiunii – Debut, Evolutie, Factori favorizantiR :Debutul poate fi : acut, brusc, cu caracter brutal sub forma de accident ; Debut lent,insidos, caracteristic bolilor cronice ;Evolutie : bolile pot avea o evolutie diferita, astfel unele au o evolutie progresiva constanta(neoplasmul),unele au o evolutie intermitenta(spondilita,periartrita scapulo-humerala),unele au o evolutie ciclica(malaria,boala ulceroasa),unele au o evolutie regresiva(fibromul uterin dupa menopauza)Factori favorizanti : Daca la un episod trecut al bolii, un tip de tratament a avut efect favorabil se va repeta acelasi tip de tratament si la episodul actual.

30. Patologia tiroidiana – Manifestari Hipotiroidiene/HipertiroidieneR :Patologia Tiroidiana : Afectiunile tiroidei sunt diverse si pot varia de la modificari anatomice ale dimensiunilor,pana la importante dezechilibre de functionare, care se rasfrang asupra intregului organism si chiar cancer.Cea mai frecventa afectiune legata de tiroida este cea de secretie inadecvata de hormoni,in exces(hipertiroida) sau in minus(hipotiroida).Manifestari Hipotiroidiene : pot varia in functie de de severitatea hipotiroidei – astenie matinala,edeme palpebrale,tegumente uscate.Iar in forme severe : constipatie, infiltratie mucoida a tegumentelor si a mucoaselor,caderea parului, ragusala, crampe musculare, tulburari de memorie,scaderea randamentului intelectual, cresterea in greutate, scaderea frecventei batailor inimii,uneori cresterea in volum a tiroidei(asa numita gusa).Manifestari Hipertiroidiene :manifestarile sunt : pierdere in greutate,transpiratie excesiva,astenie/oboseala, nervozitatea,iritabilitate, tegumentele sunt moi,fine si calde,parul este moale,fin si uneori cade,edeme la membrele inferioare, prurit(mancarime),apetit crescut,diaree, fine tremuraturi ale mainilor, exoftalmie, anxietate, gusa, marirea extremitatilor, tahicardie,palpitatii, osteoporoza insotita de dureri osoase generalizate.

31. Adenopatiile – Definitie, Forme, SemnificatiiR :Definitie : Adenopatiile sunt modificari de volum ale ganglionilor limfaticiForme : Adenopatiile inflamatorii ; Adenopatiile metastatice ; Adenopatiile din hemopatiile maligne si bolile tesutului limfatic.

32. Spina BifidaR :Definitie : Spina bifida este o suferinta in care arcul vertebral este incomplet posterior.Spina Bifida poate interesa una sau mai multe vertebre si este localizata cel mai frecvent la nivel lombo-sacrat.In spina bifida sunt afectate apofizele spinoase,cele doua parti ale crestei vertebrale nu sunt lipite iar maduva ramane neacoperita.

33. Deposturari vertebraleR :Scolioza,ciofza,lordoza

34. Dezaxari articulare(+ modificari la nivelul mainii)R :Valgum,Valgus,

35. Leziunile de posturaR :LEZIUNI DE DECUBIT/DE POSTURA

Leziunile de decubit apar la persoanele imobilizate la pat cu afectiuni osteo-articulare grave, cu paralizii, hemoplegii, tetrapareze, tetraplegii, persoane in varsta-neglijate, persoane cu catatonii(=tulburari neuropsihice), pacienti comatosi.

Leziunile sau escarele de decubit sunt necroze localizate tegumentare, care se formeaza la contactul planului de sprijin cu repere osoase superficiale, cel mai frecvent la nivelul

sacrat, la nivelul omoplatilor, la nivelul crestelor iliace si la nivelul calcaneelor. Aceste escare sunt foarte periculoase deoarece in urma formarii lor, se elibereaza in organism, produsi toxici din cauza carora pacientul poate muri daca nu este ingrijit – evolueaza ca placi atone de sine statatoare.

Bronhopneumoniile - pot fi de staza sau de aspiratie. Absolut toata populatia prezinta secretie bronsica, la fumatori insa, este mai pronuntata. Secretiile bronsice se acumuleaza in zonele declive ale plamanului la persoanele imobilizate la pat.

Foarte predispusi la bronhopneumonia prin aspiratie sunt pacientii comatosi, hraniti prin gavaj nazogastric si/sau copiii mici(pozitia decubit ventral este periculoasa deoarece copilul saliveaza si ulterior risca sa aspire propria saliva). Tot in cazuri asemanatoare, o data cu mancarea, in stomac poate fi introdus aer, moment cand se recomanda eructatia, pentru a elimina aerul in exces si pentru a evita astfel bronhopneumonia prin aspiratie.

36. Metodologia examenului generalR :Bolnavul va fi dezbract in intregime.Pentru examinare sunt necesare respectarea unor conditii optime privind luminozitatea, temperatura si aerisirea incaperii unde are loc loc examinarea.Examinarea generala are rolul de a face un bilant general al pacientului.

37. Inspectia tegumentuluiR :Se urmareste culoarea tegumentulelor.Aceste culori pot interesa ,corpul in intregime sau se pot manifesta in anumie regiuni.Se mai urmaresc eventualele cicatrici tegumentare,europtii tegumentare,prezenta unor pete pigmentare,prezenta unor noduli sau tumefactii care pot fi expresia unor afectiuni genetice,unor pragmatisme antecedente,unor interventii chirurgicale,sau unor afectiuni trecute sau cu caracter cronic.

38. Tesutul celular subcutanatR :Se apreciaza cantitatea,repartitia uniforma sau preponderent in anumite regiuni,consistenta testului celular subcutanat,sensibiliatea acestuia,desenul vascular pe tegumentul supradiacent si respectiv anumite formatiuni de tesut gras,numarul si localizarea lor.

39. Examinarea respiratorieR :Examinarea respiratorie se face prin :InspectiePalparePercutieAuscultatie

40. Examinarea cardiovascularaR :In cadrul examenului obiectiv, se recolteaza : pulsul periferic dar si frecventa cardiaca,se masoara tensiunea arteriala,se apreciaza calitatea zgomotelor cardiace si se urmareste,permeabilitatea sistemelor periferice arteriale si venoase.Deasemenea se

apreciaza capacitatea functionala a circulatiei de intoarcere prin cercetarea perifericelor.

41. Examinarea aparatului respirator/digestivR :Prin examinarea diferitelor segmente ale tubului digestiv si a glandelor sale anexe se obtin informatii care se refera la sediul real al unor dureri abdominale si mecanismul de producere ale acestora,calitatea tranzitului intestinal,aprecierea diametrelor,glandelor anexe notandu-se simptomatologia pentru afectiuni la acesti nivel .Ulcer gastro-duodenal ,colicistita acuta sau cronica, hepatita, apendicita,ocluzii intestinale, etc.

42. Tipuri de mersR :Mersul antalgic, Mersul Cosit(artroza sau durere), mersul stapat(calca de pe varf pe calcai)

43. Miscari patologice/Modificari de repausR :Miscari Patologice :Tremur,existand unul intentionat si unul neintentionat,convulsiile,ticurile, sindromul tourette.

44. Modificari de tonusR :Hipotonia musculara,Hipertonia musculara.

45. Palpare/Percutie/AuscultatieR :Palparea – este metoda semiologica bazata pe informatiile care le obtinem in cadrul examenului obiectiv cu ajutorul simntului tactil si cel al volumului.Percutia – este metoda de investigatie clinica ce consta in a lovi ritmic(percuta) suprafata corpului uman, cu scopul de a obtine sunete, cu ajutorul carora, putem evolua starea fizica a teritoriului percutat.Auscultatie – este metoda de investigatie,clinica cu ajutorul caruia percepm transmiterea la suprafata corpului a fenomenelor acustice produse in interiorul corpului uman in timpul functionarii anumitor aparate si organe,in conditii fiziologice si patologice.

46. Examenul clinic generalR :Se face o evaluare succesiva a tuturor structurilor si partilor corpului, pentru evaluarea starii generale a pacientului si pentru depistarea regiunilor structurilor corpurilor, aparatelor sau sistemelor carora exista modificari de tip patologic.

47. Edemele – Definitie, Clasificare, Cauze, Diagnostic diferentialR:Diagnostic Diferential : reprezinta acumulari de lichid interstitial in cantitatea crescuta ,la nivelul hipodermului sau tesuturilor subcutanate,ele pot avea cauze multiple de tipul dezechilibrelor hidroelectrolitice si/sau a dezechilibrului proteic.

48. Tipuri de torace

R:Torace aplatizat antero-posterior,torace in platosa sau scut, torace aplatizat in sens lateral,torace butoi,piept de porumbel,pipet de pantofar.

49. Palparea pulsului perifericR:Se realizeaza prin palparea diferitelor artere accesibile: carotida, brahiala, radiala, femurala, poplitee, tibiala posterioara,pedioasa.

50. Tulburari in afectiunile urinareR:Poliurie – eliminarea de urina in cantitatea mai mare decat cea normalaLitiaza urinara – aparitia calculilor,prin cresterea excretie de sodiumhematurie – sange in urinaEnurezis Nocturne – urinat in patDisurie – urinare dureroasa.