Subiecte Nursing in Neurologie
-
Upload
irina-ropotan -
Category
Documents
-
view
35 -
download
1
Transcript of Subiecte Nursing in Neurologie
Subiecte Nursing in neurologie 01
1. Enumerati principalele nevoi afectate pe care le prezinta pacientul neurologic.
Nevoia de a respira/buna circulatie
Nevoia de a bea si a manca
Nevoia de a elimina
Nevoia de miscare/postura adecvata
Nevoia de a fi curat si de a-si proteja tegumentele
Nevoia de a evita pericolele
Nevoia de comunicare
Nevoia de a se imbraca si dezbraca
Nevoia de a dormi si a se odihni
Nevoia de a-si mentine temperature corpului in limite normale
Nevoia de a se realiza
Nevoia de a se recreea
Nevoia de a invata
Nevoia de a actiona dupa credintele sale si valorile sale.2. Enumerati gradele de dependenta.
Independent/autonom
Dependenta moderata
Dependeta majora
Dependent severa3. Enumerati modalitatile de ingrijire nursing.
Ingrijire autonoma
Ingrijire delegata
Ingrijire intermediara
4. Enumerati tehnici de comunicare cu bolnavul.
Loc linistit, privat, intimitate (fara apartinatori, persoane straine)
5. Denumiti hemipareza si hemiplegia.
Hemiplegie: paralizie a unei jumti a corpului, datorit lezrii unei pri a cii nervoase motorii.
Hemipareza: Diminuare a forei, vitezei i amplitudinii micrilor voluntare ntr-una din jumtile corpului, din motive organice sau funcionale.6. Enumerati tipuri de mers patologic.
Mers cosit( in urma paraliziilor) Mers stepat( sciatii paralitici) = mers zgomotos
Mers talonat
Mers cu pasi mici
Mers leganat (coxartroza)
Mers ataxic = nu poate ridica piciorul
Mers in zig-zag (cerebelos)
7. Enumerati principalele tipuri de deficite motorii la nivelul membrelor inferioare.
Parapareza Hemipareza
Tetrapareza
Monopareza
8. Enumerati principalele tipuri de tulburare a sensibilitatii.
Amestezie = nu reactioneaza la intepatura
Hipoestezie/ hemihipoestezie globala
Parestezie = amorteli, furnicaturi
Durere/ cauzalgie, hiperpatie
9. Enumerati modificarile de reflexe.
Normale
Hiperreflectivitate / CLONFORME
Hiporeflectivitate
Absente / AREFLEXIE
Semnul BABINSKI = reflex motor la o excitatie tactila
Clonus = miscari repetate
10. Enumerati principalele tulburari de vorbire.
Afazie = nu vorbeste
Motorie / receptie / mixta nu poate pronunta cuvinte
Mutism
Dizartrie
11. Enumerati tipuri de modificare ale LCR.
Infectii / inflamatii ale meningelui (meningite), abcese cerebrale si medulare, parazitare, mielite
Hemoragie meningee ( SAH) cerebrala cu refractie subdurala, intraventriculara, hematomielite
Traumatisme cranio-cerebrale si medulare
12. Enumerati indicatiile principale si rolul AM in explorarea CT.Reprezinta investigatia de electie in explorarea cranio cerebrala.
Indicatii:
Traumatisme
Hemoragii
Ischemie
Infectii
Tumori
13. Enumerati contraindicatiile in examinarea RMN si rolul AM in explorarile RMN.
persoanele cu antecedente alergice la substanta de contrast Pacientele insarcinate; Pacientii care au implanturi metalice: pacemakere, proteze de sold, tije, valve cardiace metalice sau orice alt fel de metal fixat pe corp Pacientele cu dispozitive intrauterine Pacientii cu boli renale nu pot primi substanta de contrast; Pacientii claustrofobi, agitati, care fac convulsii.14. Descrieti scara Glasgow.
Deschiderea ochilor
Spontan 4p
La comanda 3p
La durere 2p
Nu deschide ochii 1p
Raspuns verbal
Alert si orientat 5p
Converseaza, dar este dezorientat 4p
Vorbeste, dar fara sens 3p
Geme sau scoate sunete neintelese 2p
Nici un raspuns 1p
Raspuns motor
Da curs comenzilor 6p
Localizeaza durerea 5p
Miscare sau retragere la stimuli 4p
Flexie anormala ( decorticare) 3p
Extensie anormala ( decerebrala) 2p
Nici un raspuns 1p
15. Enumerati cauze de HIC.
Edem cerebral de diferite cauze: vasogenic-citotoxic)
Hematoame intracraniene
Tumori cerebrale
Abcese cerebrale
Parazitoze cerebrale
Encefalite cerebrale
16. Descrieti aspecte clinice si paraclinice ale sdr. HIC.
Tablou clinic
Cefalee ( matinala, insotita de varsaturi, accentuata la tuse-stranut)
Varsaturi (matinale, uneori la schimbarea pozitiei capului, in jet)
Edem papilar ( incipient/ florid/ atrofie optica)
Alte semne ( tulb psihice, pareze de nervi oculomotori, tulb vestibulare, semne de iritatie meningiana, tulb vegetative)
Paraclinic
EEG
CT
RMN
Ex fund de ochi
Radiografia craniana simpla
17. Descrieti principalele simptome in hernia de disc lombara.
Durere radiculara persistenta, fiind foarte precisa ca traiect
Radacina L5 : fata posterioara a fesei, fata postero-laterala a coapsei, fosa poplitee, fata externa a gambei, fata dorsala a plantei catrea haluce, durere frecventa in bolta plantara
Radacina S1: fata posterioara a fesei si a coapsei, fosa poplitee, fata posterioara a gambei, calcaiul, zona submaleolara esterna, marginea externa a piciorului si ultimile degete
Durerea radiculara este agravata de : eforturi fizice, contractura abdominala, eforturi provocate de tuse,compresiunea jugularelor ( semnul Naffziger), flexia capului (semnul Neri), manevrele de extensie a sciaticului (semnul Lasseque) Durerea diminua in repaus
Find de origine mecanica, durerea este frecvent insotita de la declansare, de parestezii in acelasi dermatom si senzatia de picior rece.
18. Descrieti explorarile complementare in hernia de disc lombara.
Rx standard
CT
IRMeste investigatia de electie
Mielografia cu substanta de contrast este utila si ieftina ( utilizata de obicei cand exista contraindicatii pentru RMN).
19. Principalele nevoi afectate in hernia de disc lombara.
Nevoia de a merge : ridicat, coborat
Nevoia de a se odihni
Nevoia de comunicare
Scaderea stimei si a insertiei sociale
Nevoia de a elimina
Nevoia de a manca, de abea
Nevoia de a avea tegumente curate
20. Rolul AM in hernia de disc lombara.
Discuta cu bolnavul, atmosfera calma
Combate anxietatea, teama de durere
Discuta cu familia rolul repausului ( 80 % benefic)
Deplasarea bolnavului
Roatia bolnavului la pat
Masaj, gimnastica medicala, exercitii Mc.Kenzie pentru reeeducarea coloanei
Alimentarea la pat / deplasare la masa
Asigurarea nevoii de a elimina ( urinar, pampers, sonda urinara, constipatie/diaree)
Toaletarea bolnavului /nu dusuri fierbinti Evaluarea puls, TA, respiratie, febra
Evaluarea evolutiei simptomatologei dureroase si a semnelor supraadaugate
Pregateste bolnavul pentru:
Efectuarea investigatiilor paraclinice (RMN, CT, EKG, Rx, mielografie...)
Interventie chirurgicala
Tratament fizioterapeutic
Examine interclinice
Vizita / contravizita / externare
Operatie
Asigura tratamentul bolnavului
Per os / oral
i.m.
i.v. / substante uleioase
urmareste reactiile la tratamentul aplicat
urmareste efectele secundare
verifica valabilitatea tratamentului
raporteaza medicului starea bolnavului dupa administrarea tratamentului.
21. Semnele de alarma in hernia de disc lombara.
Accentuarea durerii
Pozitii vicioase ale bolnavului ( scolioza, camptocormie)
Aparitia de semne neurologice (pareze, hipoestezie / anestezie la nivelul unui membru)
Bilateralizarea simptomatologiei dureroase
Bilateralizarea neurologica
Hipoestezie perineo-genitala
Tulb de mictiune / anurie, oligorie
Vezica plina / glob vezical
Pareza bilaterala (parapareza)22. Clasificarea AVC.
Ischemic (87%):
Tromboza
Embolie
Hemoragic:
Hemoragie cerebrala
Hematom cerebral
Hemoragie subarahnoidiana
23. Enumerati cauzele AVC hemoragic.
HTA
Malformatii vasculare ( anevrism cerebral / MAV)
Angiopatii ( amiloida diabetica)
Traumatisme craniene
Medicatie anticoagulanta
Ciroza hepatica, trombopatii/penii
24. Enumerati principalele semne clinice in AVC hemoragic.
Semne nespecifice asociate: cefalee, greata, varsaturi, agitatie psiho-motorie Semne neurologice: modif starii de constienta, deficite motorii, tulb de vb (afazie), tulb sfincteriene ( gatism), crize convulsive, redoare de ceafa Afectarea nervilor cranieni (optic, facial, oculomotor, vestibular) Tulb proxice Tulb mnezice ( amnezie) In hemoragia cerebeloasa apar semne ale sdr cerebral: tulb de ortostatiune si echilibru tulb de coordonare ( dismetrie cu hipermetrie)25. Enumerati principalele semne clinice in hemoragiile cerebeloase. tulb de ortostatiune si echilibru tulb de coordonare ( dismetrie cu hipermetrie)26. Elemente de diagnostic clinic in HSA (hemoragia subarahnoidiana).
Cefalee
Gatism
Ataxia mersului
27. Enumerati principalele tipuri de tumori cerebrale.
Meningiom
Tumora de ventricol 3
Metastaze
Melanom
Tumora hipofizara
Tumora de regiune pineala
Tumora de cerebel ( chist cu nodul)
Neurinom de acustic Neurofibrom
28. Descrieti principalele semne clinice in tumorile cerebrale. Frontal: tulb de memorie, personalitate, vorbire, gatism
Temporal: memorie, vb, crize, vizuale
Parietal: memorie, vb, senzitive
Occipital: vizual
Tr.cerebral: disfagie, resp
Hipotalamus/hipofiza: vizual, diabet insipid, endocrine
29. Descrieti modalitatile de tratament in tumorile cerebrale.
Medicatie suportiva: antiepileptice: manitol, furosemid
Medicatie simptomatica: cefalee, varsaturi, tranzit, respiratorii, decontracturante
Medicatie neuroprotectoare : actovegin, cerebrolisin, pirocetam
30. Descrieti obiectivele de nursing la bolnavul cu tumora cerebrala.
Evaluarea functiilor vitale
Stare de constienta /comportament
Deficite motorii, n.cranieni, afazie
Crizele
Durere ( monitorizare, cefalee)
Anxietate/depresie ( diagn, trat, chimioterapie, Rx, chirurgie)
Familie
Aparitia semnelor de angajare cerebrala
Traumatism potential ( crize, deficite, tulb mers)
Noi deficite neurologice
31. Semnele de alarma la un bolnav cu tumora cerebrala.
Angajari cerebrale Aparitia de noi deficite neurologice Crize subintrante Recidivele tumorale32. Definiti coma neurologica.
Comele neurologice sunt determinate de accidente vasculare cerebrale (ischemice sau hemoragice), de tromboflebite, de traumatisme, de afeciuni tumorale i infecioase.
33. Descrieti principalele leziuni traumatice care pot genera coma neurologica.
Hematoame intracraniene Hemoragii intracerebrale si intraventriculare Leziuni axonale difuze Contuzii cerebrale Plagi cranio-cerebrale Dilacerarii cerebrale34. Elemente de diagnostic in coma neurologica, clinica si modalitati de explorare paraclinica.
Elemente de diagnostic se pune pe baza
Anamneza
Mecanisme de producere
Evolutia din momentul producerii
Marca traumatica atesta traumatismul cranio-cerebral (escoriatii la nivelul capului, plagi ale scalpului, fracturi deschise craniene...)
Ex neurologic (aprecierea starii deconstienta)
Investigatii paraclinice
CT detecteaza:
Lez cerebrale responsabile de starea de coma
Efectul lor asupra creierului
RMN a 2-a optiune
Laborator:
Teste biochimice:glicemie, uree, creatinina
Monitorizarea preiunii intacraniene, cu importanta deosebita in supravegherea pacientilor aflati in coma traumatica si in conducerea terapiei.
35. Enumerati principalele nevoi afectate la bolnavul cu coma. Nevoia de a respira Nevoia de a avea o buna circulatie
Nevoia de a se deplasa si de a avea o buna postura
Nevoia de a se alimenta
Nevoia de a elimina
Nevoia de a avea tegumente curate
Nevoia de comunicare
36. Enumerati semnele de prognostic favorabil in coma neurologica.
Reluarea resp spontane / TA
Superficializarea reactivitatii / miscari spontane
Reflex ciliar prezent
Reflex pupilar, pupile egale
Deschide ochii la stimularea dureroasa
Sunete neinteligibile, cuvinte
37. Enumerati semnele de pronostic nefavorabil in coma neurologica.
38. Diagnosticul de nursing al bolnavului cu epilepsie. Recunoastera crizei
Antecedente / traumatisme
Factori declansatori
Trat luat / discontinuitati
Factori favorizanti / alcool
Frecventa crizelor
Semne de traumatisme post critic
39. Interventiile de nursing la bolnavii cu epilepsie.
Administrarea de medicatie in criza
Urmarirea bolnavului post critic
Urmarire la distanta
40. Definiti si enumerati principii de tratament la bolnavul cu mal epileptic.
Statusul epileptic este o urgenta neurologica care se caract prin crize epileptice continue sau repetitive cu durata de 15-30 min insotita de alterarea starii de constienta in perioada intercritica.Clinic poate prezenta: convulsii (tonico-clonice, clonice, tonice, miclonice sau partial motor) sau aspect neconvulsivant (absenta, focala).
Principalele obiective:
Sustinerea functiilor vitale
Oprirea crizelor
Trat cauzei sau a factorilor declansatori
Prevenirea, trat complicatiilor statusului ( tulb cardiovasculare, hipertermie, dezechilibre metabolice care pot duce la aparitia leziunilor neuronale ireversibile)
Tratament specific
Diazepam i.v.lent 0,3mg/kgc
Trat recurentei: adm antiepilepticului specific formei de epilepsie (ESM, CBZ, VPA)
Etapele tratamentului
I. Primele 10 min:
Asigurarea permeabilitatii cailor aeriene sup, monitorizarea si stabilizarea functiilor vitale
Montarea unei linii venoase
Anamneza, ex clinic general si neurologic, EKG-pt stabilirea etiologiei
Combaterea posibililor factori precipitanti1) Tratament medicamentos antiepileptic
Diazepam:
i.v diluat in 10 ml ser: 0,15 mg/kgc la adult si 0,2-0,3 mg/kgc la copil
pe cale rectala: 0,2 mg/kgc la adult si 0,3-0,5 mg/kgc la copil
Lorazepam: i.v 2 mgla adult si 0,5-0,10 mg/kgc la copil
Daca statusul nu este stopat se continua cu:
Fenitoin in bolus 18 mg /kgc pana la 50 mg/min la adult si 3 mg/kgc/min la copil timp de 20 min ; se poate repeta dupa 20 min in doza de 10 mg/mina
Necesita monitorizarea functiei respiratorii si cardiace.
II. Urmatoarele 20 min:
Monitorizarea f.vitale
Precizarea diagn etiologic: CT cerebrala, punctie lombara
Continuarea trat de corectare a tulb metabolice (acidoza), a trat adresat cauzelor statusului
Continuarea trat medicamentos anticonvulsivant:
Midoxolam 0,1-0,4 mg/kgc/ora in perfuzie
Fenitoin 10 mg/kgc in perfuzie
Acid valproic 20 mg/kgc in perfuzie cu o rata de 30-50 mg/min
III. Daca statusul nu s-a oprit: Transfer obligatoriu in ATI
Intubare orotraheala obligatorie
Anestezie generala i.v pt stoparea crizelor, cu unul din preparatele:
Thiopental: in perfuzie, 50-150 mg/ora la adult si 2-4 mg/kgc/orala copil
Pentabarbital: in perfuzie, 1-4 mg/kgc/ora la adult si 1-3 mg/kgc/ora la copil
Propofol: in perfuzie 6-12 mg/kgc/ora, apoi 1-3 mg/kgc/ora
Monitorizare EEG.
Anestezia generala este mentinuta pana la disparitia traseului EEG de criza sau maz 24 ore, dupa care se face reevaluare clinica si electroencefalografica.
2) Tratamentul cronic al epilepsiei. Obiective:
Trat cauzelor (atunci cand este posibil ) si evitarea factorilor declansatori
Trat medicamentos
Trat chirurgical
Evitarea factorilor declansatori presupune aplicarea unor masuri generale in ce priveste dieta si regimul de activitate, care sa previna aparitia crizelor si a complicatiilor lor. Aceste masuri se pot institui de la inceput si se potaplica si crizelor acute. Uneori, pe perioade limitate de timp, aceste masuri pot constitui singurul tratament al crizelor unice cu teren ereditar epileptic, in ideea profilaxiei pana la urmatoarea posibila criza.
41. Regimul igieno-dietetic la bolnavul cu crize.
Respectarea unui regim regulat al meselor si evitarea abuzului de dulciuri concentrate ( pt a evita hiperinsulinemia reactiva)
Evitarea consumului sau abuzului de produse alimentare cu efect excitant sau toxic: cafea, alcool, ciocolata
Evitarea fumatului, consumului de droguri (automedicatie)
Respectarea obligatorie a crizelor de somn in timpul noptii
Evitarea activ profesionale sau recreative care presupun conditii ce ar genera accidente in cazul unei crize: lucrul la inaltime, cu surse de foc sau electricitate, in conditii cu temp sau zgomote excesive, conducerea mij de transp, sporturi ca alpinism sau ski.
42. Descrieti o criza tip Grand Mal.
Apare la cca 10% dintre persoanele diagnosticate cu epilepsie, criza incepe abrupt, fara avertizare desi unii pacienti descriu vavgi simptome in orele dinaintea atacului. In debutul crizei contractia muschilor respiratori si ai laringelui vor determina un geamat sau un tipat puternic. Respiratiile sunt dificile, secretiile se acumuleaza in orofaringe, contractiile muschiului maxilarului pot detrmina muscarea limbii. Creste FC, TA si dimensiunile pupilei se modifica.43. Enumerati principalele tipuri de meningita.
a. De cauza infectioasa:
Bacteriene (coci-meningococi, pneumococ, streptococ, stafilococ) Virale (epidemii cu caracter sezonier)
Parazitare
Rikelii, fungi
b. De cauza neinfectioasa
Reactii meningeale inflamatorii de diverse etiologii
44. Simptomatologie clinica in meningita bacteriana. Sdr infectios (febra)
Sdr meningeal (cefalee, redoare de ceafa, semne de iritatie meningee)
Semne neurologice uneori prezente, alteori absente (pareze, crize, prindere de n.cranieni, tulb stare de constienta-coma)
45. Principalele investigatii paraclinice in meningita bacteriana.
CT (normal, edem cerebral) RMN Teste de lab uzuale Ex LCR (macroscopic, microscopic, bacteriologic)46. Aspectul normal si valorile de laborator ale LCR.
LCR:
Clar
PurulentValori normale:
Glucoza 70 mg/dl
Limfocite 0-3 mmc
Proteine 40 mg/dl
Cloruri 680-730 mg/dl
Acid lactic 35 mg/dl47. Aspectul LCR in meningita TBC.
Limfocite > 200 mmc
Proteine >100 mg
Glucoza pana la 40 mg / dl
Cloruri 600 mg/dl
Ac lactic pana la 35
48. Nursing-ul in encefalite.
Date legate de istoria recenta
Infectii respiratorie, otica
Epidemiologie
Monitorizeaza
Sdr infectios
Sdr meningean
Sdr neurologic
49. Interventii de nursing la bolnavul cu meningite / encefalite.
Bolnavii suspecti de meningita sau encefalita sunt spitalizati
Confirmarea diagn se face cu raportare la CSA
Se instituie masuri de izolare a focarului infectios
Masuri speciale in colectivitati
Masuri autonome:
Repaus la pat pe toata perioada febrila si in care persista sdr clinic meningeean
Nursingul sdr febril (aplicatii reci, antitermice, temp mediului ambiant, schimbare lenjerie, termometrizare)
Frisonul anunta o crestere termica
50. Enumerati tipuri de abcese cerebrale. Adiacente
Otogene
Rinogene
Metastatice - sunt secundare unor procese infectioase situate la distanta:
Infectii bronhopulmonare
Endocardite
Furunculoza
Abcese dentare
Posttraumatice- apar in urma infectarii directe in plegia cranio-cerebrala penetranta.
51. Enumerati principii de tratament in abcesele cerebrale.
Trat chirurgical care consta in ablatia in bloc a abcesului incapsulat (punctie-aspiratie, excizie chirurgicala)
Trat medical care vizeaza:
Combaterea procesului infectios prin antibioterapie
Combaterea edemuli cerebral perilezional cu Manitol 20%
Trat anticomitial care este indispensabil
Trat focarului primar de infectie care consta in depistarea si tratamentul sursei infectioase.
52. Definiti miastenia.
Afectiune datorata scaderii numarului de receptori la nivelul membranei postsinaptica si are drept consecinta scaderea fortei musculare cu realizarea unui deficit motor.53. Descrieti criza miastenica.
Criza miastenica- accentuarea deficitelor musculare cu aparitia tulb de resp, tuse.
54. Definiti polineuropatiile.
Consta in afectarea difuza si simetrica a nervilor periferici in portiunea distala a membrelor superioare si inferioare.