1.Aplicarea principiilor globalizrii n construcia european:

Globalizarea apare ca o formul nou de organizare a lumii cu scopul de a o rezolva n alt mod, nonconflictual, alocarea resurselor, ca i problemele dezvoltrii care nu i-au gsit rezolvarea pe principiul adversitii. Uniunea Europeana dezvolta structuri supranationale, prin transfer de suveranitate Apar actori cu identitate europeana prevalenta (de la agenti economici pana la institutii)Decizia se ia intr-un sistem de guvernare multinivel, cu partajarea responsabilitatilor.Uniunea Europeana aplica metode de coordonare a politicilor pentru a minimiza esecurile pietei .Procesele de convergenta omogenizeaza accesul la oferta, ridicnd periferia la nivelul standardelor centrului. Procesele economice servesc formarii societatii europene.Principiul competitiei este aproximat de obiective precum coeziunea sociala atinsa prin crestere economica. 2.Trasaturile modelului american vs. trasaturile modelului EuropeanTrasaturile Modelului americanModelul american, n economia monetar contine expansiunea economiei reale. Se spune c economia american este de tip cazino . Economia american acioneaz prin: credibilitate dat de stabilitate; atracie oferit de statutul dolarului cu moneda de rezerv; gestionarea de succes a puterilor (economice, politice, culturale, militare).Este economia pentru care riscul face regula jocului. Economia american, beneficiind de resursa natural a ncrederii, care genereaz spontan asociativitatea, se bazeaz pe ntreprinderile mari.Trasaturile Modelului european Modelul european mizeaz pe consistena economiei reale care genereaz soliditate, stabilitate economiei nominale. Se spune c economia european este construit pe relaia stabil dintre ctig i productivitate. Economia european aspir munca i plaseaz produse: sigurana locului de munca; afacerea durabil i produse fiabile; lanul resurse energie pricepere produse servicii; bani se reiau mecanic. Este economia unde riscul este calculat i minimalizat. Economia european este economia produsului. Economia european, funcionnd ntr-un spaiu divers, pe scala nord sud se bazeaz pe un sistem mixt de companii, cu preponderen medii i mari.

3.Modelul economic european obiective si mijloace:Obiective economice :1.dezvoltare armonioas, echilibrat i durabil a activitii economice2.un nivel ridicat de ocupare a forei de munc 3.egalitate ntre brbai i femei 4.cretere durabil i neinflaionist 5.un grad ridicat de competitivitate i convergena performanelor economice 6.un nivel ridicat de protejare i mbuntire a calitii mediului 7.creterea nivelului de trai i a calitii vieii 8.coeziune economic i social ntre statele membre Mijloace:I. Piaa comun1: uniune vamal2: libera circulaie a bunurilor, persoanelor, serviciilor i capitalului3: definirea pieei interne: spaiu fr frontiere, asigurarea libertilor4: interzicerea restriciilor asupra capitalului 5: deplasare treptat spre libera circulaie a persoanelor (legtur complex cu Schengen i condiionri)II. Armonizarea politicilor economice (politici sau activiti comune)1: politic comercial comun2: politic agricol comun3: politic comun n domeniul concurenei4: politic comun n domeniul transporturilor

4. Etapele Balassa ale integrrii economice zon de liber schimb vs. uniune vamal :>Zon de liber schimb (ZLS), definitii:- tarife i contingente abolite pentru importurile din membrele zonei-membrii zonei pstreaz tarifele (i contingentele) naionale fa de ri tereCaracteristici: esena definiiei GATT; fr integrare pozitivUniune vamal (UV)Definitii: -eliminarea discriminrii pentru membrii UV n pieele de bunuri ;-egalizarea tarifelor (fr contingente sau cu contingente comune) n comerul cu teriiCaracteristici: esena definiiei GATT; fr integrare pozitiv

5). Etapele Balassa ale integrrii economice uniune economic vs. piaa comunPiaa comun (PC), definitii: UV care abolete i restriciile asupra circulaiei factorilorCaracteristici: este dincolo de GATT; definiia ar trebui s includ i serviciile; fr integrare pozitivUniunea economic, definitii: PC cu un anumit grad de armonizare a politicilor economice naionale pentru eliminarea discriminrii datorate disparitilor acestor politiciCaracteristici: introducerea integrrii pozitive; extrem de vag

6.Integrare pozitiva vs. integrare negativa in UEIntegrarea europeana constituie un proces complex cu reguli si obiective definite in mod specific nu doar ca etapa ci si ca tendinte.Aliniamentele specifice dinamicii europene raspund principiilor partajarii competentelor si efectivizeaza variantele de integrare pozitiva si negativa: integrarea pozitiva implica transferul catre institutii comune sau exercitarea comuna cel putin a unor competente. integrarea negativa-eliminarea, sub supravegherea comuna, a discriminarii din normele si politicile economice nationale.Devine preeminenta tendinta de transfer al competentelor dinspre zona de exclusivitate nationala spre cea partajata si mai ales comunitara.Transferul de competenta de la un nivel la altul este produsul combinat al adancirii, largirii si extinderii. 7.Criteriul economic de aderare privind o economie de pia funcionalCriteriul unei econonmi de piata functionale trebuie sa cuprinda urmatoarele aspecte:-progrese in stabilizarea situatiei macroeconomice- cresterea economica- reducerea inflatiei- rata somajului trebuie sa ramana redusa- accelerarea privatizarilor si finalizarea lor- progresul in sectorul energetic; minier si al cailor ferate- utilizarea frecventa a procedurilor aferenta falimentului- reducerea coruptiei- mentinerea mixului de politica prudentiala- intarirea disciplinei financiare- asigurarea durabilitatii fiscale

8.Convergenta beta vs convergenta sigma

Convergenta beta:- exista atunci cand regiunile mai sarace tind sa creasca mai repede decat regiunile mai bogate; -masoara viteza de convergenta catre starea de crestere economica echilibrata sau viteza de convergenta catre nivelul inregistrat de alta tara sau alt grup de tari; -implica o relatie inversa intre rata de crestere economica a unei tari si nivelul initial al venitului; cuprinde convergenta beta absoluta si convergenta beta conditionata. Convergenta sigma: are loc daca distributia veniturilor intr-un grup de tari are tendinta sa se reduca.Relatia convergenta beta-convergenta sigma: convergenta beta este necesara pentru convergenta sigma (se diminueaza disparitatile in interiorul unui grup daca tarile mai sarace cresc mai repede decat tarile mai bogate), dar nu si suficienta. 9.Convergenta conditionata vs convergenta absoluta

Convergenta absoluta: -la nivelul unei tari (o tara inregistreaza o rata de crestere a V/loc cu atat mai mare cu cat se afla mai departe de nivelul sau de echilibru pe termen lung) ; - intre tari (tarile initial mai sarace vor creste mai repede decat cele initial mai bogate catre aceeasi stare de echilibru pe termen lung) ; -exista o relatie negativa intre nivelul initial al venitului si rata de crestere economica. Convergenta conditionata: -tarile nu poseda aceleasi caracteristici structurale; - exista o relatie negativa intre nivelul initial al venitului si rata de crestere economica; -diferentele de dezvoltare se pot mentine sau chiar accentua; -desi tarile mai sarace cresc mai repede decat tarile bogate, diferentele de dezvoltare raman semnificative.

10.Semnificatia convergentei reale

Convergenta reala nu este definita de tratate si are in vedere gradul de dezvoltare si de apropiere a unei tari de performantele economice ale zonei Euro. Reusita procesului de convergenta reala presupune o suma de procese, precum: convergenta veniturilor, convergenta productivitatii, convergenta preturilor relative, convergenta structurii socioocupationale, convergenta standardelor educationale. Procesul de convergenta reala a tarilor candidate este foarte important deoarece de el depinde asigurarea coeziunii la nivelul UE-25.Convergenta reala devine posibila daca:1. Se sustine un efort investitional consistent, favorizat de o rata inalta a economisirii si a ISD 2. Creste nivelul de calificare si receptivitate la nou al fortei de munca3. Are loc sporirea competitivitatii si a productivitatii4. Creste coeziunea sociala si se inregistreaza o modernizare generala a tarii

11.Criteriul ratei inflatiei vs. rata dobanzii Prin Tratatul de la Maastricht se stabilesc 5 criteri pe care statele membre trebuie sa le respecte pentru a se putea alatura UEM si a adopta moneda euro. Printre aceste criterii se numara si criteriul ratei inflatiei si criteriul ratei dobanzii: - Rata inflatie trebuie sa fie de cel mult 1,5 puncte procentuale peste media primelor trei state membre cu cea mai scazuta inflatie. - Rata dobanzii nominale pe termen lung sa nu depaseasca 2% fata de media ratei dobanzii in primele trei state membre cu cele mai bune performante in domeniul stabilitatii preturilor. 12.Criteriul soldului bugetar si criteriul datoriei publice Prin Tratatul de la Maastricht se stabilesc 5 criteri pe care statele membre trebuie sa le respecte pentru a se putea alatura UEM si a adopta moneda euro. Printre aceste criterii se numara si criteriul soldului bugetar si criteriul datoriei publice: - Deficitul bugetar sa nu depaseasca 3% din Pib- Ponderea datoriei publice in Pib sa nu fie mai mare de 60 %.

13.Argumente teoretice ale centralizrii i descentralizriiAlegerea intre centralizare si descentralizare reprezinta un arbitraj intre, pe de o parte, externalitati si economii de scara , si pe de alta parte, adaptarea eterogenitatii preferintelor.Centralizarea presupune: preferinte nationale eterogene, externalitati reduse, economii de scara reduse si costul luarii deciziilor ridicat.Descentralzarea presupune: preferinte nationale omogene, externalitati ridicate, economii de scara ridicate si costul luarii deciziilor scazut.Argumente in favoarea centralizariiFactori ce favorizeaz centralizarea la nivelul UE: -O putere mai mare de reacie contra ocurilor macroeconomice i a comportamentelor de tip pasagerul clandestin; -O putere mai mare de negociere a acordurilor internaionale ; -Uniformitatea dreptului comunitar, inclusiv jurisprudena .In concluzie: nivelul de centralizare este variabil; gradul de stringen al centralizrii este variabil.

14.Consiliul European vs. Consiliul Uniunii EuropeneCONSILIUL EUROPEANConsiliul European defineste orientarile politice generale si prioritatile Uniunii Europene, avand deci competente directoare.In cazuri exceptionale solutioneaza problemele care nu au putut fi clarificate la nivel ministerial. Rolul Consiliului este de a oferi un impuls politic. Acesta nu exercita nici o functie legislativa. Acesta defineste prioritatile constructiei europene si indica directiile pe care trebuie sa le ia politicile europene.CONSILIUL UNIUNII EUROPENEConsiliul reprezinta statele membre, dar la reuniuni participa un ministru din fiecare guvern al statelor UE, in functie de tema reuniuni Consiliului ii revin sase responsabilitati esentiale:sa adopte legi europene - in colaborare cu Parlamentul European, in multe domenii de politici publice; sa coordoneze politicile economice si sociale generale ale statelor membre;sa incheie acorduri internationale intre UE si alte tari sau organizatii internationale;sa aprobe bugetul UE, in colaborare cu Parlamentul European;sa defineasca si sa puna in aplicare politica externa si de securitate comuna a UE pe baza orientarilor prevazute de Consiliul European; sa coordoneze cooperarea intre instantele nationale si autoritatile politienesti in materie penala. Deciziile in cadrul Consiliului se adopta pe baza de vot. 15 ROLUL MECANISMULUI EUROPEAN Lansarea Mecanismului european de stabilitate marcheaz o etap istoric n evoluia uniunii monetare europene i n construcia viitorului ei. MES este unul dintre instrumentele mecanismului de soluionare a crizelor destinat statelor din zona euro. Rolul MES este de a furniza sprijin pentru stabilitate, prin intermediul mai multor instrumente de asisten financiar, pentru statele membre MES care se confrunt cu probleme grave n materie de finanare sau care se afl la risc din acest punct de vedere. Pe plan global, Mecanismul european de stabilitate va fi cea mare instituie financiar internaional, avnd la dispoziie o baz solid de capital, de 700 de miliarde de euro. Din aceast sum, 80 de miliarde de euro vor deveni disponibili pn la nceputul anului 2014, o contribuie de 33 de miliarde de euro urmnd s fie vrsat pn la 12 octombrie 2012.MES, care reprezint un mecanism permanent, va prelua sarcinile ndeplinite n prezent de Fondul european de stabilitate financiar (FESF) i de Mecanismul european de stabilizare financiar (MESF). Iniial, aceast tranziie urma s aib loc n iulie 2013, ns, avnd n vedere intrarea anticipat n vigoare a Mecanismului european de stabilitate, acesta va funciona acum n paralel cu FESF. Toate noile programe vor fi, n principiu, finanate prin MES.

16.Structura si prezentarea bugetului comunitarCea mai mare parte buget, 45%, este consacrata masurilor de sporire a competitivitatii economiei europene si de stimulare a dezvoltarii in regiunile mai sarace. Subventiile acordate agricultorilor reprezinta 31%, iar dezvoltarea rurala primeste 11 % din buget . Cele 3 surse principale de venit sunt: - aproximativ 1 % din venitul national brut al fiecarui stat membru, ceea ce reprezinta 73 % din bugetul UE; principiul care sta la baza calcularii contributiei fiecarui stat membru este cel al solidaritatii si al capacitatii de plata. -resursele proprii traditionale, in special taxe vamale de import aplicate produselor provenite din afara UE-un procent din taxa pe valoare adaugata amortizata perceputa de fiecare tara din UE. 17.Pactul de stabilitate i cretere; Tratatul fiscal:Pactul de stabilitate si crestere: -este cadrul de reglementare pentru coordonarea politicilor fiscale nationale in cadrul UEM; - are 2 componente(una preventiva si una corectiva); - conform cu componenta preventiva, statele membre din zona euro elaboreaza anual programe de stabilitate, iar statele care nu fac parte din zona euro intocmesc anual programe de convergenta, pe care le prezinta Comisiei si Consiliului; - a fost reformat printr-un pachet de masuri referitoare la disciplina fiscala si la evolutiile macroeconomice, cu impact negativ asupra stabilitatii fiscale.Tratatul fiscal: - Tratatul fiscal european este parte a tratatului privind stabilitatea, coordonarea si guvernanta in cadrul UEM; - vizeaza consolidarea disciplinei fiscale la nivel european prin introducerea unor sanctiuni aplicate intr-un mod mai automat si a unei supravegheri mai stricte a statelor membre; - noul tratat include cerinta ca bugetele nationale sa fie echilibrate. 18.Relatia stabilitatea preturilor-stabilitatea financiaran perioada precriza cele dou obiective au fost complementare; politica monetar i politicile financiare se susineau reciproc. In perioada de criza stabilitatea financiar nu este condiionat de stabilitatea preurilor; apare un trade-off ntre cele dou obiective bncile centrale interesate de stabilitatea preurilor pot afecta negativ stabilitatea financiar. Stabilitatea financiar a devenit obiectivul principal al BCE.Msurile menite s asigure stabilitatea sistemului financiar bancar pot afecta negativ stabilitatea preurilor. Costul de oportunitate al interveniilor bncilor centrale (inclusiv BCE) creterea inflaiei peste valorile considerate a fi normale. 19. Relatia stabilitatea financiara-sustenabilitatea finantelor publicen perioadele normale, existena unui sector financiar stabil poate asigura finanarea la costuri mici/rapid a datoriei publice. n perioadele de criz, msurile privind asigurarea stabilitii financiare pot afecta negativ sustenabilitatea datoriei publice (de ex. naionalizarea pierderilor sistemului financiar bancar -cazul Irlandei). Relaia dintre cele dou obiective reiese din evoluia crizei datoriilor din zona euro imposibilitatea sustenabilitii datoriei suverane poate genera o slab capacitate de rscumprare a datoriei, iar creditorii pot nregistra pierderi, care vor afecta stabilitatea sistemului financiar european.Facilitatea REPO oferit de BCE, dar i aciunile BCE de achiziie a obligaiunilor Greciei, Portugaliei .a. sunt menite s asigure att finanarea datoriilor suverane, ct i stabilitatea financiar a creditorilor privai.