1.Institutiile medico-legale.

Med legala este subordonata atat minist sanatatii cat si minist justitiei

Exista 3 tipuri de institutii :

A: serviciile medico-legale :

-se gasesc in fiecare oras capitala de jud si rez probl med-legale din jud respectiv

- competente : efect de autopsii, exam med-leg traumatologice, exam med-leg psihiatrice, de amanare a ped cu inchisoarea, calc retroactiv al alcoolemiei, exam anat-patol

B: cabinetele med-leg

Se gasesc in jud mai mici sau in zone cu relief accidentat unde deplasarea medicilor devine dificila

Se gas in orase din jud respectiv rezolvand probl med-leg din zona respectiva

Competente : efect autopsii,examinari med-leg cu exceptia crimelor, efect examinari cu exceptia celor sexuale

C : institutele med-leg

- se gasesc in centre universit , B, Is, Tm, Cj,

- competente : efect toate tipurile de activit med-leg, exhumari, calc retroact ale alcoolemiei si desf activit didactica

2.Serviciile medico-legale.Vezi Nr.1

3.Cabinetele medico-legale.Vezi Nr.1

4.Cand este obligatorie autopsia medico-legala.

Nici un cadavru nu poate fi inhumat fara existenta certif de deces, acesta poate fi elib de catre medicul curant, in cazul in care decesul survine in spital, medicul de fam, cand decesul survine la domiciliu sau med legist in urmat situatii :

- in orice moarte violenta (crima, sinucidere)

- in orice deces ce survine in conditii suspecte

- in orice moarte subita

- cand decesul survine in primele 24h de la internare in spital

- cand cadavrul este neidentif

- cand decesul survine in mediu inchis

- cand se suspicioneaza o greseala de tratam medical aplicat victimei

5.Identificarea cadavrului neidentificat.

- in cazul in care cadavrul este necunoscut se consemneaza : portretul vorbit, greutate, constit ,culoare parului, ochilor, pielii; semne de tratam med pe cadavru : cicatrici post-op, fract, malform congen; semne partic pe corp ; aceste elem sunt insotite de fotografierea si amprentarea cadavrului, exista unele modif ce pot da referinte privind profesia sau unele obiceiuri alimentare ale pers

6.Lividitatile cadaverice.

- reprez colorarea in violet a pielii datorita scurgerii sangelui, ca urmare a gravitatiei in partile declive ale corpului

- in primele 24 h livid dispar la presiune digitala si isi modif poz odata cu modif poz cadavrului, dupa 24 h devin fixe ramanand in aceeasi zona indif de poz cadavrului

- ne dau elem privind timpul scurs de la deces, poz cadavrului in mom decesului

- ne dau uneori elem privind cauza mortii, in intox cu CO2 au coloare rosu aprins

7.Rigiditatea cadaverica.

- reprez indurarea artic cadavrului prin degajare masiva de acid lactic, fenom aseman febrei musc

- se instal de la mandib catre membr inf fiind completa dupa 24 h de la deces si dispare tot in sens cranio-caudal dupa aprox 3 zile

- ne da date privind timpul scurs de la deces sau event tratam med anterioare decesului

8.Racirea cadavrului.

- reprez tendinta temp cadavrului de a ajunge indentica cu cea a mediului in care se gaseste, este mai lenta vara si mai rapida iarna, mai lenta la cadavrele imbracate si mai rapida la cadavrele dezbracate

- in medie racirea se face cu 0.7 grade /h

- masurarea temp rectale si a mediului ext poate stabili, pe baza unor diagrame, mom mortii cu precizie de + - 1

9.Fenomene cadaverice conservatoare.

In anumite sit fen de putrefactie sunt intrerupte, cadavrul pastrandu-si aspectul relativ integru pe per mai lungi de timp

Mumifierea : conservarea cadavrului prin deshidratare ce survine in soluri nisipoase sau in zone expuse la curenti de aer, in aceste sit lichidele din cadavru se evapora sau sunt absorbite de sol, acesta pastrandu-si mare parte din carac naturale

Mumifierea artificiala : face parte din ritualurile de imbalsamare a diverselor civiliz efectuandu-se cu rasini sau extracte de plante, in prez se utiliz formolul care asig o conservare a cadavrului pana in mom inhumarii

Lignifierea : reprez conservarea cadavrelor in soluri cu continut de carbune (in special lignit)

Adipoceara : reprez conserv cadavrului in apa, dupa descuamarea tegum, grasimea de sub pieleintra in contact cu sarurile minerale din apa producand un fel de sapun care inveleste cadavrul conservandu-l ( fen poarta denum de saponificare)

Congelarea : reprez conservarea cadavrului la temp scazute dar care impune o incalzire treptata a acestuia in mom efect autopsiei deoarece o incalzire brusca det distrugerea tes

10.Cand este obligatorie autopsia medico-legala.Nr.4 e acelasi subiect

11.Concluziile raportului de autopsie.

Concluziile :

1. Moartea lui a fost patologica sau violenta

2. Diag medical de deces

3. Mec prin care a survenit decesul

4. Rez exam de lab

Autopsia nu se face niciodata singur

Concluziile rap de autopsie nu se exagereaza nici in sens + nici in sens - => se limiteaza strict la observatiile cerezulta din autopsie

12.Plaga.

Reprez o sol de continuitate cu distrugerea completa a straturilor pielii si cel mai adesea a tes de dedesubt

In fc de obiectul cu care este produsa plaga poate fi

A: plaga taiata

- cu aspect fusiform, marginile netede si unghiurile ascutite, lungimea plagii este egala sau mai mare decat latimea lamei cutitului

- adancimea plagii este egala sau mai mica decat lungimea lamei cutitului

B: plaga intepata

- reprez plaga produsa cu obiecte intepatoare taioase (ace, surubelnite), au de obicei forma punctif fiind adesea greu vizibile

C: plaga contuza

- are fm neregulata cu marginile anfractuoase

- se prod cu obiecte grele de dimen mari

D: plaga plesnita

- aspectul unei plagi taiate, de dimens mai mari si apare prin strivirea teg intre 2 planuri dure, cel mai frecv calota craniana si obiectul contondent

E: plaga impuscata

- se prod prin intermediul proiectilelor avand forma si carac specifice in fc de tipul de proiectil si distanta de tragere

13.Echimoza.

- reprez ruperea vaselor mici de sange din grosimea tegum, det infiltrarea cu sange a tes perivasc si colorarea in rosu-violet a teg in zona respectiva

- in primele 2-3 zile teg sunt rosii, dupa 4-5 zile devin violet, dupa o sapt devin brune, iar ulterior de la ext catre int culoare devine galbena a.i revinerea la normal se face in 2 sapt

- cel mai greu se vindeca echimozele orbitelordeoarece sangele fuzeaza in grasimea din jurul globului ocular, rezorbtia facandu-se mai greu, uneori pot apare la distanta fata de locul traumatismului prin scurgerea sangelui ca urmare a gravitatiei, iar alteori pastreaza forma obiectului cu care au fost produse

- o forma partic este reprez de lovirea cu un bat, echimozele apar ca 2 dungi paralele de o parte si de alta a locului de impact, distanta dintre ele fiind egala cu grosimea batului

14.Escoriatia.

- reprez distrugerea straturilor superf ale pielii cu ruperea vaselor de sange de la suprafata, producand o hemoragie minora dar care acopera leziunea cu un strat de sange coagulat sub forma unei cruste; crusta se fm in 1-2 zile dupa traumatism si se detaseaza dupa aprox 2 sapt lasand teg de dedesubt mai deschise la culoare

- ne dau indic privind forma agentului vulnerant si dir de actiune a acestuia

15.Valoarea consecintelor imediate ale traumatismelor.

Consec traumatismului suferit; deoarece termenii medicali sunt dificil de interpretat de catre organele de justitie, s-a stabilit ca gravitatea leziunilor sa se aprecieze prin nr de zile de ingrijiri medicale pt vindecare, aceste zile reprez timpul ideal de vindecare a unei anumite leziuni la o persoana sanatoasa de varsta medie si careia I s-au aplicat ingrijiri medicale necesare (o fract de gamba 3 luni); din pct de vdr juridic pana in 90 de zile de ingrijiri medicale exista posib de impacare a partilor

Evaluarea consec traumatismului se face procentual dupa baremele soc de asig (dupa o fract, dupa scoaterea aparatului gipsat, pacientul necesita o perioada de recuperare functionalapt ca membrul respective sa funcioneze la parametrii anteriori traumatismului, in aceasta perioada capacitatea de munca este diminuata intr-un anumit procent si pt o anumita perioada de timp in care autorul plateste daune proportionale victimei

16.Consecintele la distanta si definitive.

Consecintele definitive ce raman pe tot restul vietii fara posib de vindecare prin mij medicale actuale , acestea sn infirmitati sau invaliditati, aceste consecinte se aprec in 3 grade (gr I cel mai grav)

17.Ce este discernamantul.Tipuri de discernamant.

Discernamantul reprez capacitatea unei persoane de a-si planifica actiunile, de a anticipa consecintele acestora, de a diferentia binele de rau si de a regreta consecintele faptei comise.

Discernamantul poate fi :

prezent, situatie in care persoana rapunde penal pt fapta comisa

absent cand persoana sufera de o boala psihica grava iar pedeapsa privativa de libertate nu are caracterul educativ pe care ar trebui sa-l aiba, in aceasta situatie se aplica masura internarii obligatorii in spitale pt masuri de maxima siguranta conform art 110 cod penal

discernamant diminuat cand fapta comisa nu este de gravitate iar persoana are o afectiune psihica ce ii permite integrarea in mediu social, se aplica masura obligarii la tratament medical conform art 109 cod penal

18.Cand este obligatorie expertiza medico-legala psihiatrica.

Reprezinta exam efectuata unor persoane ce comit fapte antisociale in unul din urmat cazuri:

Cand autorul este minor

Cand fapta comisa are un carac bizar

Cand autorul are antecedente psihiatrice

Cand in timpul anchetei autorul are un comportament bizar

Expertiza medico-legala psihiatrica are rolul de a stabili daca persoana avea sau nu discernamant in momentul comiterii faptei.

19.Semne de nastere recente la mama.

- la mame intalnim uterul marit in volum, scurgere de sange pe caile genitale, pigmentarea sanilor, lactatie si pigmentarea liniei abdominale subombilicale

20.Semne de nastere la termen a fatului.

- la fatul nascut la termen intalnim parul de 2-3 cm, unghiile depasesc pulpa degetelor, pergamentarea cordonului ombilical

21.Metode de stabilire a nasterii unui fat mort/viu.

pt a stabili in cazurile de pruncucidere daca nou nascutul a fost nascut viu se efect proba docimaziei , in care frag de plaman de dif dimens sunt scufundate intr-un vas cu apa iar daca plutesc inseamna ca nou nascutul respirase anterior decesului, in timp ce daca acestea cad la fund => nou nascutul a fost nascut mort, se exam de asemenea teg gatului pt a exclude o strangulare cel mai frecv cu cordonul ombilical si teg nasului si buzelor pt a exclude o sufocare cu mana sau cu obiecte moi, in aceste cazuri putem intalni fract ale piramidei nazale sau infiltrate sanguine pe fata interna a buzelor prin comprimarea acestora de maxilar sau mandib

22.Semne de opozitie in viol.

- Violul reprez actul sexual consumat cu o persoana indiferent de sex fara acceptul sau consimtamantul acestuia, are circumstante agravante cand sunt mai multi agresori, cand victim este minora, cand victima are un handicap fizic sau psihic

Probarea opozitiei victimei

reprez probarea lipsei de accept a victimei fata de actul sexual, este fff dificila deoarece exista simulari sau violuri prin amenintare sau santaj cand aceste leziuni lipsesc

23.Realitatea actului sexual la virgina.

la virgine se face prin exam membranei himeneale care este o membr circulara inserata cu o margine pe mucoasa vaginala si cu cealalta margine libera de obicei franjata delimitand la tractiune un orif cu un diam de max 0.5 cm, rupturile himeneale sunt localizate de obicei in cadranul inferior, merg pana la baza de insertie a himenului iar in primele 10-14 zile sunt sangerande, au marginile inflamate, tumefiate si sunt dureroase, dupa acest interval ruptura se cicatrizeaza nemaiputand stabili vechimea acesteia

24.Realitatea actului sexual la nevirgina.

la nevirgine singura proba a dovedirii unui rap sexual recent este prezenta spermatozoizilor in caile genitale ( traiesc 48 ore si pot fi identif numai in aceasta perioada)

25.Expertiza filiatiei prin sistem AB0

In ceea ce priveste grupul sanguin , gr 0 ineamna 00, gr A inseamna A0, gr B inseamna B0 si gr AB inseamna AB

Niciodata un copil AB nu va putea avea un parinte 0

Mai recent se efect exam HLA si exam ADN ce are o prec de 99.99%, excluderea prezumtiului de tata este certa dar confirmarea are un grad de probabilit deoarece, teoretic, exista posib sa existe 2 persoane cu struct genetica identica

26.Punerea in primejdie a vietii.

Punerea in primejdie a vietii reprez sit in care victima prin lez suferite putea deceda daca tratam nu era corect si la timp aplicat, lez care pun in primejdie viata se incadreaza juridic la tentativa de omor

Pot pune in primejdie viata lez soc hemoragic, soc traumatic, stare de coma, hemopneumotorax sau peritonite

27.Prejudicii estetice.

Prejudiciul estetic reprez modif aspectului estetic nativ a unei pers, modif ce nu poate fi reparata prin mij actuale de chirurgie plastica si reparatorie, daca lez estetice se intalnesc pe fata poarta numele de slutire, evaluarea prejudiciului estetic tine cont de varsta victimei, sexul victimei si profesia victimei

28.Calculul retroactiv al alcoolemiei.

- reprez o analiza care se face deoarece legislatia incrimineaza val alcoolemiei in momentul comiterii faptei, de obicei intre mom accidentului sau opririi pana la recoltarea probelor biologice este de min 30 min timp in care alcoolemia poate varia in plus sau minus; calcularea retroactiva se face pe baza valorilor probelor de sange si pe baza declaratiei de consum a persoanei

In organism alcoolul se mataboliz in 3 faze si anume : o faza de absorbtie, un maxim si o faza de eliminare; absorbtia se realiz in 30 min pe stomacul gol si intr-o ora jumatate-2 pe stomacul plin, interval in care se ajunge la maximum, eliminarea alcoolului se face cu 0.15 gr/1000/ora deci, o persoana care va avea o alcoolemie max de 1gr/ 1000 va necesita 7 ore pt a reveni la 0;

29.Oligofrenia.

afectiuni psihice din nastere carac prin oprirea dezv psihice a copilului la o anumita varsta, initial parintii nu sesizeaza dificultatile comportamentale ale copilului diag fiind stabilit de obicei cand apar esecuri scolare la o anumita varsta, gravitatea oligofreniei se apreciaza prin IQ si in fc de acesta sunt 3 categorii :

a. Oligofrenia severa : dezv inteligentei copilului se opreste la varste prescolare, handicap grav cel mai frecv acesta este nedeplasabil si nu isi poate exercita singur functiile esentiale ale organismului, IQ fract antero-post

- primele semne ale unei fract de baza de craniu : hemoragia auriculara uni sau bilaterala, echimoze intense ale ploapelor

- sunt incompat cu viata dat lez de trunchi cerebral pe care le prod si unde se gasesc centrii care coord activit cardiaca si resp

Din pct de vdr medico-legal daca fract de craniu nu au prod lez cerebrale ele necesita 30-35 zile de ingrijiri med pt vindecare si nu pun in primejdie viata

35.Hematomul extradural.

- hemoragie intre fata int a calotei craniene si dura mater

- victima sufera un traum cranio cerebr cu pierdere de cunostinta dupa care isi revine si are o stare de ameliorare pe un interval de timp 6-12 ore, uterior incep sa apara simptome de compresie cerebrala (cefalee, ameteli, greturi, varsaturi, tulb de vedere) ce se acumuleaza treptat pana la instalarea starii de coma

- apare mai rpd decat cel subdural deoarece sangele care prov hemoragia este de orig arteriala deci presiunea este mai mare

- tratam este prin realiz unei gauri de trepanatie in dreptul hematonului cu evac sangelui si decomprimarea creierului , aceasta decomprimare nu constituie garantia salvarii vietii deoarece lez din subst cerebrala produse cat timp creierul a fost comprimat sunt irevers, oricum sansa de supravietuire este cu atat mai mare cu cat decomprimarea se realiz mai rpd

- apare intotdeauna in loviri active (in acceleratie)

- concordanta de sediu a eziunilor va coincide cu plaga scalpului, cu locul fracturii si cu locul de aparitie a hematomului

36.Hematomul subdural.

- in urma unui traum se prod ruperea unor vase de sange sit pe fata int a durei mater cu prod unei hemoragii intre aceasta si arahnoida

- pac dupa traumatism va suferi o pierdere de cunostinta => ameliorare a starii gen ce persista 2-3 zile pana la 1 sapt => simptome de compresie cerebrala si inst starii de coma

- se fm mai greu in timp deoarece sangele venos din vasele rupte are pres mult mai mica

-tratam este prin trepanatie si evac hematomului realiz decompres creierului

- uneori cand hematomul nu are dimens ff mari victima il poate tolera iar in timp acesta se incapsuleaza, sangele se degradeaza luand aspect chistic si sn higroma

Caracteristici :

- apare doar in caderi sau deceleratii

- nu este intotdeauna insotit de fractura craniana

- nu exista concordanta de sediu, hemat putand apare si la distanta de locul impactului

37.Hemoragia subarahnoidiana difuza.

- este o hemoragie in panza care inveleste 1 sau ambele emisfere cerebrale si este sit intre arahnoida si piamater

- apare cel mai frecv ca urmare a vibrarii creierului in cutia cranianasi poate insoti sau nu, in functie de intensit traumat celelalte tipuri de hematoame

- poate apare atat in loviri cat si in caderi

-evolutia este de obicei spre rezorbtie iar daca nu este insotita de unele lez cerebrale este compatibila cu viata

38.Contuzia cerebrala.

- ruperea unor vase de sange mici din grosimea subst cerebrale care det o distrugere a zonei cerebrale respective

- in fc de nr de vase rupte si de supraf de contuzie exista 3 tipuri : contuzie minora (nr mic de vase rupte), contuzie medie (nr mai mare de vase rupte), contuzie grava

- contuzia cerebrala minora este compat cu viata, la fel si cea medie iar contuzia cerebrala grava det decesul

- in lovirile active zona de contuzie coincide cu locul traumatismului in timp ce in caderi contuzia cerebrala apare in partea opusa traumatismului sau pe fata int a creierului datorita lovirii acestuia de proeminentele bazei craniului

39.Diferentierea traumatismelor cranio-cerebrale de lovire fata de cele din cadere.

- localizarea traumat se face dupa asa-numita tehnica a palariei

-traumat prin loviri sunt sit sub palarie iar cele prin cadere in afara palariei

- lovirile survin de obicei in regiuni parietale si temporale in fc de directia corpului contondentin timp de caderile survin cel mai frecv occipital si frontal

1