Subiecte Curs IEM 2012-2013

2
Subiecte teoretice propuse IEM 2012-2013 Convertoare numeric-analogice 1. Relaţiile de conversie pentru convertoarele numeric-analogice bipolare, ce funcţionează conform codului binar deplasat, respectiv complement faţă de 2. 2. Erori ale convertoarelor numeric-analogice. 3. Cum se defineşte timpul de conversie al unui CNA şi ce componente are? 4. Tipuri principale de CNA. Caracteristici. Exemple. 5. CNA cu rezistenţe ponderate. Schemă şi deducerea relaţiei de conversie, domeniului şi rezoluţiei. 6. CNA cu reţea R-2R. Schemă şi deducerea relaţiei de conversie, domeniului şi rezoluţiei. 7. Desenaţi schema unui CNA cu reţea R-2R de 3 biţi, cu pasul de cuantizare de 1V şi referinţă de tensiune. 8. Desenaţi schema unui CNA cu rezistenţe ponderate de 3 biţi, cu pasul de cuantizare de 1V şi referinţă de tensiune. 9. Reprezentaţi caracteristica pentru un convertor bipolar, de 3 biţi, cu lucrând cu cod binar deplasat. 10. Reprezentaţi caracteristica pentru un convertor bipolar, de 3 biţi, cu lucrând cu cod complement faţă de 2. Convertoare analog - numerice 11. Deduceţi expresia erorii pentru aproximarea prin trunchiere la conversia analog-numerică. 12. Deduceţi expresia erorii pentru aproximarea prin trunchiere la conversia analog-numerică. 13. Deduceţi expresia varianţei erorii de trunchiere. 14. Deduceţi expresia varianţei erorii de rotunjire. 15. Definiţia şi interpretarea numărului efectiv de biţi. 16. CAN cu aproximări succesive – schema bloc şi explicaţi succint rolul fiecărui bloc component în cel mult 2 fraze/bloc. 17. CAN cu ramă în trepte – schemă şi explicarea funcţionării. 18. CAN paralel - schemă şi explicarea funcţionării. 19. CAN paralel – serie - schemă şi explicarea funcţionării. 20. CAN pipe-line – o schemă posibilă, explicarea funcţionării şi utilitate. Osciloscopul numeric 21. Ce este şi prin ce se caracterizează eşantionarea în timp real? 22. Ce este şi prin ce se caracterizează eşantionarea în timp echivalent (dilatat)? 23. Demonstraţi posibilitatea interpolării în cazul semnalelor de bandă limitată. 24. Modul de lucru anvelopa la osciloscopul digital. Exemple. 25. Medierea în ferestre fixe la osciloscopul numeric. 26. Deduceţi îmbunătăţirea raportului semnal/zgomot în cazul medierii în ferestre fixe. 27. Medierea în ferestre mobile – definire, avantaje, dezavantaje. 28. Definiţi algoritmul de mediere continuă şi deduceţi principalele lui caracteristici. 29. Explicaţi fenomenul de aliere vizuală. Cum poate fi evitat? 30. În ce situaţii şi în ce scopuri se poate utiliza filtrarea numerică în osciloscopul digital?

Transcript of Subiecte Curs IEM 2012-2013

Page 1: Subiecte Curs IEM 2012-2013

Subiecte teoretice propuse IEM 2012-2013 Convertoare numeric-analogice 1. Relaţiile de conversie pentru convertoarele numeric-analogice bipolare, ce funcţionează

conform codului binar deplasat, respectiv complement faţă de 2. 2. Erori ale convertoarelor numeric-analogice. 3. Cum se defineşte timpul de conversie al unui CNA şi ce componente are? 4. Tipuri principale de CNA. Caracteristici. Exemple. 5. CNA cu rezistenţe ponderate. Schemă şi deducerea relaţiei de conversie, domeniului şi

rezoluţiei. 6. CNA cu reţea R-2R. Schemă şi deducerea relaţiei de conversie, domeniului şi rezoluţiei. 7. Desenaţi schema unui CNA cu reţea R-2R de 3 biţi, cu pasul de cuantizare de 1V şi

referinţă de tensiune. 8. Desenaţi schema unui CNA cu rezistenţe ponderate de 3 biţi, cu pasul de cuantizare de

1V şi referinţă de tensiune. 9. Reprezentaţi caracteristica pentru un convertor bipolar, de 3 biţi, cu

lucrând cu cod binar deplasat. 10. Reprezentaţi caracteristica pentru un convertor bipolar, de 3 biţi, cu

lucrând cu cod complement faţă de 2. Convertoare analog - numerice 11. Deduceţi expresia erorii pentru aproximarea prin trunchiere la conversia analog-numerică. 12. Deduceţi expresia erorii pentru aproximarea prin trunchiere la conversia analog-numerică. 13. Deduceţi expresia varianţei erorii de trunchiere. 14. Deduceţi expresia varianţei erorii de rotunjire. 15. Definiţia şi interpretarea numărului efectiv de biţi. 16. CAN cu aproximări succesive – schema bloc şi explicaţi succint rolul fiecărui bloc

component în cel mult 2 fraze/bloc. 17. CAN cu ramă în trepte – schemă şi explicarea funcţionării. 18. CAN paralel - schemă şi explicarea funcţionării. 19. CAN paralel – serie - schemă şi explicarea funcţionării. 20. CAN pipe-line – o schemă posibilă, explicarea funcţionării şi utilitate. Osciloscopul numeric 21. Ce este şi prin ce se caracterizează eşantionarea în timp real? 22. Ce este şi prin ce se caracterizează eşantionarea în timp echivalent (dilatat)? 23. Demonstraţi posibilitatea interpolării în cazul semnalelor de bandă limitată. 24. Modul de lucru anvelopa la osciloscopul digital. Exemple. 25. Medierea în ferestre fixe la osciloscopul numeric. 26. Deduceţi îmbunătăţirea raportului semnal/zgomot în cazul medierii în ferestre fixe. 27. Medierea în ferestre mobile – definire, avantaje, dezavantaje. 28. Definiţi algoritmul de mediere continuă şi deduceţi principalele lui caracteristici. 29. Explicaţi fenomenul de aliere vizuală. Cum poate fi evitat? 30. În ce situaţii şi în ce scopuri se poate utiliza filtrarea numerică în osciloscopul digital?

Page 2: Subiecte Curs IEM 2012-2013

Măsurarea tensiunilor şi curenţilor 31. Caracteristici principale ale aparatelor de măsură. Specificarea preciziei. 32. Schema bloc a unui voltmetru numeric. Ce este fiecare bloc? 33. Schema şi principiul de funcţionare al CAN cu integrare dublă pantă. 34. Schema şi principiul de funcţionare al CAN cu dublă pantă bipolar. 35. Schema şi principiul de funcţionare al CAN tensiune frecvenţă bipolar. 36. Schema şi principiul de funcţionare al CAN tensiune frecvenţă unipolar. 37. Variantă de CAN tensiune frecvenţă fără generator de impulsuri. Schemă şi principiu de

funcţionare. 38. Ce tipuri de perturbaţii exisă, în funcţie de locul unde acţionează? Explicaţi. 39. Prin ce parametru se poate caracteriza imunitatea unui voltmetru electronic la

perturbaţiile alternative de tip serie? Cum se defineşte el? Unde apare o astfel de tensiune perturbatoare?

40. Prin ce parametru se poate caracteriza imunitatea unui voltmetru electronic la perturbaţiile alternative de mod comun? Cum se defineşte el? Unde apare o astfel de tensiune perturbatoare?

41. Deduceţi expresia raportului de rejecţie serie pentru un voltmetru cu integrare, dacă

tensiunea perturbatoare are expresia ( ) cos( )psu t U t .

42. Erori datorate interacţiunii voltmetru – sursă. 43. Detectorul de vârf. Schemă şi explicarea funcţionării. 44. Detectorul de vârf liniarizat. Schemă şi explicarea funcţionării. 45. Detectorul de vârf-vârf. Schemă şi explicarea funcţionării. 46. Detectorul de valori medii absolute liniarizat. O varianta de realizare. 47. Convertorul valoare efectivă - tensiune continuă . O varianta de realizare. Măsurarea frecvenţelor şi intervalelor de timp 48. Erori în configuraţia frecvenţmetru. 49. Erori în configuraţia periodmetru. 50. Schema şi principiul de funcţionare al configuraţiei frecvenţmetru. 51. Schema şi principiul de funcţionare al configuraţiei periodmetru. 52. Deduceţi expresia erorii de primul tip în configuraţia frecvenţmetru. 53. Deduceţi expresia erorii de primul tip în configuraţia periodmetru. 54. Definiţi noţiunea de frecvenţă critică şi deduceţi expresia ei. 55. Erori de basculare a triggerului în configuraţia periodmetru. 56. Erori în măsurarea multiplă a perioadelor. 57. Desenaţi schema şi deduceţi relaţia de funcţionare pentru configuraţia măsurarea

raportului a două frecvenţe. 58. Desenaţi schema şi deduceţi relaţia de funcţionare pentru configuraţia măsurarea

intervalelor de timp.