Specializarea CCIA management

1. Calculaţi tariful orar pentru transportul materialelor în următoarele condiţii: - distanţa 20 km - viteza medie 40 km/h - durata de încărcare - descărcare 0.5 ore - tariful orar al mijlocului de transport 10 lei/h

2. Rolurile informaţionale ale managerului sunt: 3. Certificatul de urbanism conţine date referitoare la: 4. Cheltuielile indirecte reprezintă: 5. Tipurile de contracte tradiţionale sunt: 6. Durata de execuţie pentru finisarea unei suprafeţe de 30 mp, executată cu 4 muncitori

(NT = 1.2 lei/mp) în 10 ore este: 7. Termenul minim de terminare al unei activităţi care aparţine drumului critic se calculează

cu formula: 8. Determinaţi activităţile critice şi durata drumului critic:

Activitate Durată Precedentă A 1 START B 3 A C 5 A D 7 B E 6 D F 4 C,E

9. Lanţurile elementare simple au următoarele caracteristici: 10. Stocul de materiale pentru proiectul de organizare de şantier se calculează după formula:

BIBLIOGRAFIE 1. HOSSU, T., s.a., “Managementul firmelor de construcţii”, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2001 2. CHIOREANU, T., “Preţul lucrărilor de construcţii”, Editura UT Pres, 2004 3. ANASTASIU, L., Note de curs

1

Licenţa Specializarea CCIA Materiale de construcţii LIANTI 1. Lianţii minerali sunt definiţi ca : 2. Lianţii nehidraulici se întăresc: 3. Lianţii hidraulici se întăresc: ARGILA 4. Materia primă pentru obţinerea argilelor o reprezintă: IPSOS 5. Materia primă pentru obţinerea ipsosului o reprezintă 6. Timpul de priză se defineşte ca fiind: VAR 7. Varul gras se utilizează la: CIMENT 8. Cimentul este utilizat la: MORTAR 9. Alegeţi definiţia corectă pentru mortar:

10. După numărul de lianţi utilizaţi la prepararea lor, mortarele se clasifică în: 11. Tencuiala brută pe zidărie este alcătuită din următoarele straturi: 12. Tencuiala pe beton este alcătuită din următoarele straturi: Beton 13. Betoanele de mare rezistenţă se obţin utilizând: 14. Rezistenţa la compresiune la 28 zile determinată pe cilindru 150/300 mm sau cuburi cu latura de 150 mm, exprimată în N/mm2 este: 15. Pentru a preîntâmpina pierderea masivă a apei în primele zile (7-14) betonul va fi: Ceramice 16. Uscarea formelor crude ale materialelor ceramice determină: 17. Pentru a obţine o creştere a durabilităţii şi un aspect mai frumos produselor ceramice li se aplică: Sticla 18. Fasonarea obiectelor din sticlă se face prin:

BITUM 19. Bitumurile nu rezistă la acţiunea: 20. Bitumul este un material: BIBLIOGRAFIE 1. Netea Alex., Manea Daniela – Materiale de construcţie si chimie aplicata – Vol I, Ed. MEDIAMIRA, 2007 2. Manea Daniela; Aciu Claudiu, Netea Alexandru – Materiale de construcţii – Vol II, Ed. UTPRESS, 2011 3. Netea Alex., Manea Daniela, Aciu Claudiu – Materiale de construcţie si chimie aplicata – Vol III, Ed. UTPRESS, 2011 4. Netea Alex., Manea Daniela – Materiale de construcţie si chimie aplicata – Vol V, Ed. MEDIAMIRA, 2007

SPECIALIZAREA CCIA, CONSTRUCTII CIVILE

1. Coeficientul global normat de izolare termică (GN) se stabileşte în funcţie de:

2. În care din situaţiile următoare apare condensul în structura internă a elementelor de inchidere?

3. Care dintre următoarele condiţii se află printre factorii ce determină alegerea tipului şi structurii hidroizolaţiilor:

4. Vangurile scărilor sunt:

5. Pentru un ascultător otologic normal, domeniul de audibilitate este cuprins între frecvenţele de:

6. Sistemul de ventilare naturală prin orificii în pereţii exteriori se realizează astfel:

7. La soclurile cladirilor fara subsol este necesara a doua centura (pe fundatie) :

8. Care este dispunerea eficienta a stalpisorului pentru montantul din figura daca incarcarea orizontala actioneaza de la stanga la dreapta?

l w

GF

9 . Pentru montantul din figura se determina MRd cu NEd aferent. In ce situatie rezulta MRd cu valoarea maxima:

lw

G

10. In ce situatie rezulta rezistenta la forfecare (VRd ) maxima pentru montantul din figura:

l w

G

11. Verificarea preliminara a diafragmelor se face :

12. Unde se dispun armaturile calculate la compresiune excentrica (pentru MRd si NEd aferent) ?

13. Cum se dispun armaturile pentru preluarea efortului de forfecare din montanti?

14. Armarea riglelor la forta taietoare se face considerand ca forta taietoare este preluata:

15. Valoarea rezistenţei la strivire variază în funcţie de unghiul “α“ pe care îl face forţa de strivire cu direcţia fibrelor lemnului astfel: 16. În timpul efectuării operaţiilor de încleiere, pentru a reduce tensiunile interioare din rostul încleiat, aşezarea elementelor pe înălţimea secţiunii trebuie făcută după cum urmează:

17. Coeficientul de înăltime kh pentru lemnul masiv se calculează cu relatia:

0 ,2

h

1 5 0k = m in h

1 , 3

unde ‘h’ reprezintă: 18. Gradul de rezistenta la foc al cladirilor conform normativului P118-99 se determina in functie de:

19. Rezistenta elementelor structurale din lemn la actiunea incendiului este determinata de:

20. Procedura pentru calculul structurilor expuse la foc conform SR EN 1991-1-2:2004 presupune:

BIBLIOGRAFIE *** Note de curs ANDREICA Horia-A. s.a., CONSTRUCTII CIVILE I , U.T.PRESS, 2009, ISBN 978-973-662-501-5 DUMITRAS Macedon, s. a. CONSTRUCTII CIVILE II , U.T.PRESS, 2011, ISBN 978-973-662-627-2 MARUSCIAC Dumitru, s.a. PROIECTAREA STRUCTURILOR ETAJATE PENTRU CONSTRUCŢII CIVILE, - Editura Tehnica, Bucuresti 2000, 510 pag., ISBN 973-31-1504-5 ANDREICA Horia-A. s.a., STRUCTURI DIN LEMN , U.T.PRESS, 2007, ISBN 978-973-662-341-7 *** Normativul P118 -99

 

Licenta Specializarea CCIA – Construcţii Civile Industriale şi Agricole Disciplina: TENOLOGIA ŞI MECANIZAREA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII 1. Încărcările orizontale: f – produsă de presiunea laterală a betonului proaspăt (turnat şi apoi compactat prin vibrare) şi g – provenită din şocurile care se produc la descărcarea betonului din mijloace de transport se iau în considerare sumat: (f + g) la calculul cofrajelor pentru: 2. Dacă încărcarea orizontală f produsă de presiunea laterală a betonului proaspăt (turnat şi apoi compactat prin vibrare) se considerată aplicată static pe pereţii cofrajului, la ce viteză de betonare (v), diagrama de distribuţie a presiunilor laterale are pmax

(presiunea maximă pe cofraj) la baza diagramei:

3. Când se întocmeşte schema tehnologică de montaj pentru un element de construcţie prefabricat, la o hală industrială parter; ce se figurează întâi cu ajutorul razei efective de montaj Ref

m ?:

4. Din nomograma pentru determinarea parametrilor principali ai pompei de beton se determina presiunea pompei de 50 bar. Dacă pomparea se face adăugând încă 20 m de conductă verticală, care este presiunea necesară în [bar]:

5. Pentru montajul elementelor de construcţii prefabricate, la hale industriale se calculează şi înălţimea totală necesară la montaj Ht. Care este valoarea lui Ht în cazul unui stâlp prefabricat dacă: înălţimea stâlpului = 10,5 m; înălţimea dispozitivului de montaj = 2,0 m cota elementului pe care se montează = - 1,5 m diferenţa între cota ± 0,00 şi cota pe care se deplasează macaraua = 0,5 m spaţiu de siguranţă la montaj = 1,0 m 6. Care este parametrul comun în funcţie de care se analizează grafic, în mod uzual următorii parametrii ai vibrării: frecvenţa vibrării, forţa de vibrare, durata ciclului de vibrare, raza de acţiune în beton a vibratorului: 7. Raza maximă a unei macarale corespunde la: 8. Dacă la bilanţul terasamentelor volumul de săpătură este mai mare decât volumul de umplutură: Vsăpătură > Vumplutură iar Vsăpătură = 1600 mc este evacuat în: - Depozitul Îndepărtat (DÎ): 400 mc, - Depozitul Apropiat (DA): 500 mc şi - direct în umplutura altor sectoare: 700 mc, care ar fi Vumplutură : 9. Care este condiţia în funcţie de care se determină viteza minimă de glisare:

10. Pe timp friguros, îngheţarea apei se poate produce când procesul de întărire a betonului se află în diferite stadii. În care din ele trebuie evitată îngheţarea apei deoarece duce la degradări importante care compromit betonul: BIBLIOGRAFIE

1. Domşa, J., Vescan, V., Moga, A. – Tehnologia lucrărilor de construcţii şi tehnologii speciale, vol.I, I.P.Cluj-Napoca, 1988

2. Domşa, J., Ionescu, A. – Utilaje echipamente tehnologice şi procedee performante de betonare, Editura OIDICM, Bucureşti, 1994

3. Normativ NE – 012/2 – 2010 Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat,

Partea 2: Executarea lucrărilor din beton 4. Domşa,J., note de curs, Moga, A. note de curs – Tehnologia şi mecanizarea lucrărilor de construcţii ani universitari 2010 – 2011, 2011 -2012

1

SUBIECTE LICENTA 2011 GEOTEHNICĂ �I FUNDA�II

1. In urma unei încercări edometrice, se aplică următoarele tensiuni unitare verticale �i se înregistrează deforma�iile verticale ale probei: σ1 = 100kPa σ2= 200kPa σ3 = 300kPa Δ1=1.54mm Δ2=1.98mm Δ3=2.60mm Proba are dimensiunile: diametru 7cm, înălţime 2cm. Valoarea modulului de deforma�ie edometric, pe domeniul (200 – 300)kPa

este:

2. O probă de pământ are masa totală în stare naturală de umiditate m1=250g, masa în stare uscată m2=225g şi volumul total V=125cm3. Calculaţi greutatea volumică în stare naturală de umiditate şi valoarea umidităţii pământului. (acceleraţia gravitaţională g=9.81cm/s2). Răspunsuri posibile:

3. Determinaţi sarcina geologică la adâncimea D=9.00m, considerând următoarea

stratifica�ie a terenului: ±0.00…-1.40: Nisip argilos, cafeniu, plastic consistent, = 20 kN/m3; =180; c=5KPa, e=0.69; -1.40… -12.00: Argila nisipoasă, cenu�ie, plastic consistentă: = 19,5 kN/m3; =80; c=15KPa, e=0.60.

4. Calculaţi valoarea împingerii active a pământului, asupra unei suprafeţe verticale cu înălţimea h=3.00m, utilizând teoria lui Rankine. Terenul sprijinit este un nisip prăfos cafeniu, cu următoarele caracteristici de calcul: γ=19kN/m3, φd=15°, cd=3kPa. La suprafaţa terenului acţionează o suprasarcină qd=10kN/m2.

5. Calculaţi valoarea împingerii pasive a pământului, în teoria lui Rankine, asupra

unei suprafeţe verticale cu înăţimea h=3.00m. Terenul sprijinit este un nisip prăfos cafeniu, cu următoarele caracteristici de calcul: γ=19kN/m3, φd=15°, cd=3kPa. La suprafaţa terenului acţionează o suprasarcină qd=10kN/m2.

6. Verificaţi rezisten�a la alunecare pentru zidul de sprijin din figura de mai jos, calculând împingerea pământului în teoria lui Rankine, considerând următoarea stratificaţie a terenului:

±0.00…-12.00: Nisip argilos, cafeniu, plastic consistent cu caracteristicile geotehnice de calcul: =20kN/m3; Ip=10%; Ic=0.74; φ’d=180, c’d=5KPa, e=0.69.

Coeficientul de frecare este dtg '3

2 . Impingerea pasivă din faţa zidului

se neglijează.

7. Determinaţi momentul destabilizator pentru zidul de sprijin din figura de mai

jos, calculând împingerea pământului în teoria lui Rankine �i considerând următoarea stratificaţie a terenului:

±0.00…-1.40: Nisip argilos, cafeniu, plastic consistent, = 20 kN/m3; Ip=10%; Ic=0.74; ’d=180; c’d=5KPa, e=0.69;

2

8. Precizaţi tipul de fundaţie cel mai potrivit pentru realizarea unui sistem de fundare pentru o structură în cadre acţionată de sarcini importante. Stratificaţia terenului este următoarea:

1. 0.00m – -6.00m - Argilă prăfoasă mâloasă, cafenie, moale, compresibilă cu caracteristicile geotehnice: Ic=0.20, φuk=0°, cuk =15kPa, E=3500kPa.

2. -6.00m - -18.00m – Argilă marnoasă vineţie, tare, cu caracteristicile geotehnice: Ic=1.20, φuk=0°, cuk =150kPa, E=50000kPa.

Apa subterană se află la cota -0.50m faţă de cota terenului natural.

9. Precizaţi soluţia corectă de racordare a unei fundaţii continue cu cote de fundare diferite. Cotă fundaţie 1=-1.10m, Cotă fundaţie 2=-3.60m. Terenul de fundare este argilă cafenie vârtoasă.

10. Determinaţi înăl�imea minimă a blocului de beton pentru funda�ia izolată rigidă din figura de mai jos. Se cunoaşte tgαadm=1.35.

L=2.15m

lc=1.35m

lst

Cuzinet

Bloc

H

hc

11. Momentul încovoietor la faţa stâlpului pentru dimensionarea armăturii de la partea inferioară a cuzinetului unei funda�ii izolate rigide (pe direcţia lungă a cuzinetului) este:

3

Notă : presiunile sunt date fără greutatea proprie a cuzinetului.

12. Momentul încovoietor la faţa stâlpului, pentru dimensionarea armăturii de la partea inferioară a unei funda�ii izolate elastice, pe direcţia L, este:

p2=137.141kN/mp2=137.141kN/mp2=137.141kN/mp2=137.141kN/mp2=137.141kN/m

p1=495.88 kN/mp1=495.88 kN/mp1=495.88 kN/mp1=495.88 kN/mp1=495.88 kN/m22222

22222

L=2.25mL=2.25mL=2.25mL=2.25mL=2.25m

B=

1.80

mB

=1.

80m

B=

1.80

mB

=1.

80m

B=

1.80

m

0.4m

0.4m

0.4m

0.5m0.5m0.5m

4

INTREBARI LICENTA 2012

CONSTRUCTII METALICE SI MIXTE OTEL-BETON

1) Cum se calculeaza efortul capabil la forfecare al unui surub obisnuit?

2) Pentru îmbinarea sudată cap la cap solicitată la moment încovoietor din din figură, tensiunile unitare in sudura se calculează cu :

3) Pentru îmbinarea cu cordoane de sudură în relief frontale şi laterale, solicitată la moment încovoietor, din figură, în ce punct de pe îmbinare se verifică tensiunile maxime din momentul încovoietor:

4) Şuruburile dintr-o îmbinare solicitată la forţă axială în planul îmbinării pot prelua:

5) Efortul capabil al uni şurub obişnuit dintr-o îmbinare solicitată de o forţă ce acţionează în planul îmbinării, este:

6) Pentru îmbinarea cu şuruburi obişnuite, solicitată la moment încovoietor în planul îmbinării, din figură, verificarea se face:

2 3e eb h

7) Capacitatea portantă a unei îmbinări cu şuruburi de înaltă rezistenţă pretensionate se calculează cu:

8) Şuruburile de înaltă rezistenţă pretensionate transmit eforturile prin:

9) Care parametru intervine in calculul la flambaj (compresiune centrica) a unui stalp metalic ?

10) Pentru calculul la voalare a inimii unei grinzi metalice se calculeaza tensiunile unitare ?

11) Cum se recomanda a fi dispusa tabla cutata pe un ochi de dala mixta otel-beton.

12) Cum se calculeaza capacitatea portanta a unui conector de tip dorn :

13) Calculul momentului elastic rezistent al unei grinzi mixte otel-beton se calculează :

14) La determinarea curbei de interactiume M-N pentru un stalp mixt otel-beton

intervine : 15) La calculul grinzilor mixte otel-beton, reducerea momentului incovoietor rezistent MplRd se face daca : 16) Valorile nominale ale limitei de curgere fy şi ale rezistentei la tracţiune fu pentru oţelurile de construcţii laminate la cald pot avea valori diferite pentru aceeasi marcă de oţel? 17) Analiza de ordinul întâi a structurilor metalice în cadre poate fi utilizată dacă:

18) Ce criteriu trebuie satisfăcut ca analiza de ordinul întâi a structurilor metalice în cadre să poată fi utilizat? 19) Care este scopul clasificării secţiunilor transversale din otel după EN1993-1-1? 20) Toate clasele de secţiuni pot fi verificate în raport cu rezistenţa lor elastică, cu condiţia utilizării pentru Clasa 4 a caracteristicilor secţiunii transversale eficace. Este adevărat? 21) Coeficientul de pierdere a stabilitătii din relatia de verificare a unui element

solicitat la compresiune centrică 1 Rd

Ed

N

N

NU este infuentat de :

22) Stabilirea clasei sectiunii unui element metalic se face functie de : 23) Lungimea de flambaj a unei bare NU este infuentată de :

24) Presiunea vântului pe peretii de fronton ai unei hale este preluată de închideri

(panouri sandwich) şi ulterior transmisă: 25) Ce măsuri de interventie se recomanda pentru fixarea grinzilor împotriva pierderii

stabilitătii prin fenomenul de flambaj lateral (deversare) : 26) Lungimea de flambaj pentru un stâlp al unui cadru metalic cu noduri deplasabile,

prins rigid la ambele capete, este (hst = înălţimea stâlpului):

27) Conform EN1993-1-1 secţiunile se împart în patru clase de secţiune. Care dintre acestea pot forma o articulaţie plastică cu capacitate de rotire cerută pentru o analiză plastică ?

28) Conform EN 1998-1 (capitolul 6 - Reguli specifice construcţiilor din oţel) pentru

calculul stâlpilor se folosesc eforturi majorate din încărcarea seismică :

La ce valoare se limiteaza superior produsul ?

“Rezistenta Materialelor” Subiecte pentru licenta 2012

01) Principiul suprapunerii efectelor se aplica in cazul in care sunt valabile -simultan- urmatoarele doua ipoteze fundamentale ale “Rezistentei Materialelor:

***

02) Valoarea incarcarii capabile (sarcina capabila; ) pentru grinda din Fig. 1 este: capP

  1

Fig. 1

***

03) Valoarea maxima a tensiunii tangentiale max din sectiunea din Fig. 2 este:

Fig. 2

***

04) Verificarea sectiunii grinzii din Fig. 3 se face in …

Fig. 3

q

l/2 l/2 l/4

B C A

2

O

y

Tz=30kN

20cm

z

y

15cm

P P/2 My,cap=300kNm

l=8m l/2 l/2 l/4

1

***

05) Verificarea cordoanelor de sudura ale imbinarii din Fig. 4 se face astfel:

  2

Fig. 4

***

06) Deplasarile capatului liber “A” al consolei din Fig. 5 sunt urmatoarele:

Fig. 507) Raportul momentelor de inertie axiale ale sectiunilor transversale din Fig. 6 este:  

Fig. 6

***

 

08) In ce stare de solicitare se afla bara din Fig. 7?

Sectiunea 1

a

a y

z

O

y

z

O

d=a

Sectiunea 2

P

l1 a1

P=500kN

a1=6mml1=280mm

a2=4mml2=180mm

l2 a2

2L90x90x9 (A1=15,5cm2; e=2,54cm)

P

l

EI=const

  3

`

Fig. 7

*** 09) Valorile eforturilor din sectiunea transversala a barei din Fig. 7 sunt:

***

10) Valoarea tensiunii normale din punctul “O” al sectiunii transversale a barei din Fig. 7 este:

***

11) Care este punctul cel mai solicitat din sectiunea transversala a barei din Fig. 7?

***

12) Axa neutra (“n-n” sau “a.n.”) a sectiunii transversale a barei din Fig. 7 trece prin:

***

13) Valorile lungimilor de flambaj ale barelor din Fig. 8 sunt:

Fig. 8

***

l

P P P P

P=100kN

Oy

z 1

2 3

4

b a=2cma50cmb=4cm

20cm

(1) (2) (3) (4)

14) Valoarea tensiunii echivalente din “Teoria max ” (“Teoria a 3-a”) este:

***

15) Momentul incovoietor plastic al sectiunii din Fig. 9 este: Se dau: 2210 mmNR ; 2250 mmNc

  4

Fig. 9 

100x20mm

O y

100x20mm

Intrebari DINAMICA Licenta CCIA, CFDP 2012 

1. O structura poate fi modelata ca sistem dinamic cu 1 GL daca: 

2. Ecuatia diferentiala a vibratiilor fortate amortizate ale sistemelor dinamice cu 1 GL este: 

3. Caracteristicile dinamice proprii ale unui sistem dinamic cu 1 GL sunt : 

4. Multiplicatorul dinamic al unui sistem cu 1 GL este definit cu relatia: 

5. Decrementul logaritmic este definit: 

6. Caracteristicile dinamice proprii ale sistemelor cu n GL sunt reprezentate de: 

7. Proprietatea  de  ortogonalitate  a  vectorilor  proprii  de  vibratie  ale  sistemelor  cu  n  GL  se 

exprima prin: 

8. Ecuatia diferentiala matriceala a vibratiilor fortate amortizate a sistemelor dinamice cu n GL 

este: 

9. Ecuatia modurilor normale de vibratie a sistemelor dinamice cu n GL este: 

10. Metoda analizei modale  (MAN)  in determinarea  raspunsului dinamic a  sistemelor  cu n GL 

presupune urmatoarele: 

ÎNTREBĂRI PENTRU TESTUL GRILĂ LA EXAMENUL DE FINALIZARE A STUDIILOR – DISCIPLINA STATICA CONSTRUCŢIILOR

1. Grade de nedeterminare statică ‚ns’, pentru diferite categorii de structuri. 2. Grade de nedeterminare geometrică ‚ng’, pentru diferite categorii de structuri. 3. Rigiditatea barei la rotire de nod. 4. Rigiditatea barei la rotire de bară. 5. Rigiditatea barei la deformaţii axiale. 6. Care este rolul tiranţilor într-o structură? 7. Pentru structura din figură, care dintre liniile de influenţă este corectă. 8. Metoda forţelor. Pentru structura şi sistemul de bază din figură, care dintre diagramele

mi este corectă? 9. Metoda forţelor. Pentru structura şi sistemul de bază din figură, care dintre valorile Δif

este corectă? 10. Care este semnificaţia ecuaţiei de condiţie din metoda forţelor? 11. Metoda deplasărilor. Pentru structura din figură care dintre deformatele Zi = 1 este

corectă? 12. Metoda deplasărilor. Pentru structura din figură care dintre diagramele de momente din

deplasări elastice θi = 1 (sau ψi = 1) este corectă? 13. Care este semnificaţia ecuaţiei de echilibru de nod din metoda deplasărilor? 14. Care este semnificaţia ecuaţiei de grad de libertate elastică din metoda deplasărilor? 15. Metoda deplasărilor. Pentru structura din figură, care dintre valorile Rif este corectă? 16. Metoda deplasărilor. Pentru structura din figură încărcată cu cedări de reazeme, care

dintre diagramele de momente pe sistemul de bază (structura cu noduri blocate) este corectă?

17. Metoda deplasărilor. Pentru structura din figură încărcată cu variaţii de temperatură (Δt sau t), care dintre diagramele de momente pe sistemul de bază (structura cu noduri blocate) este corectă?

18. Pentru structura din figură, care dintre diagramele finale de momente este corectă? 19. Pentru structura din figură şi diagrama finală de momente, care dintre valorile T1 (pe

riglă) este corectă? 20. Pentru structura din figură şi diagrama finală de momente, care dintre valorile Mmax este

corectă?

 

 

INTREBARI PENTRU EXAMENUL DE LICENTA IUNIE 2012 

LA DISCIPLINA DE INGINERIE SEISMICA 

 

 

1. Care sunt perioadele de control TC a spectrului de raspuns seismic pe teritoriul Romaniei? 

2. Care sunt conditiile de care depind valorile factorului de comportare q ? 

3. Care sunt factorii care definesc Fb forta taietoare de baza corespunzatoare modului propriu 

fundamental ? 

4. Cand se prevad rosturile seismice între corpuri de cladire învecinate? 

5. Care sunt formele recomandate in plan pentru cladiri amplasate in zone seismice?  

6. Care sunt formele recomandate pe verticala pentru cladiri amplasate in zone seismice?  

7. Care sunt factorii care influenteaza ductilitatea elementelor de beton armat? 

8. Cum se poate dezvolta un mecanism de plastificare favorabil in proiectarea structurilor in cadre 

de beton armat?  

9. Ce fel de efecte la nivel local si global se produc la structuri de tip cadru de beton armat cu 

panouri de umplutura din zidarii executate din materiale si avand legaturi care influenteaza 

semnificativ comportarea structurilor ? 

10. Care sunt conditiile in care se opteaza pentru solutia de izolare a bazei cladirilor? 

 

 

Decembrie, 2011            Responsabil de disciplina  

 

Profesor dr. ing. Doina VERDES 

 

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de construcţii Departamentul de mecanica construcţiilor Discipina: Programarea calculatoarelor şi programe de proiectare – partea 1

Întrebări propuse (cu câte 5 variante de răspuns) în format grilă: 1. Ce tipuri de calculatoare există din punctul de vedere al datelor? analitice digitale hibride

analogice numerice mixte

mecanice electrice electro-mecanice

procedurale logice orientate obiect

PC Server Mainframe

2. Ce tipuri de erori există la culegerea şi prelucrarea automată a datelor? directe indirecte umane

de operare de calcul de procesare

uzuale importante excepţionale

inerente de metoda de calcul

inerte de algoritm de stocare

3. Ce conţine o „mapă” (în engleză: „folder” sau „directory”)? fişiere fişiere şi alte

mape date referinţe date şi referinţe

4 Ce caracterizează cel mai bine o metodă „indirectă”? Nu duce direct la rezultat, ci indirect

Nu furnizează un rezultat exact

Are un număr infinit de paşi

Este o metodă foarte eficientă

Nu este o metodă foarte eficientă

5. Din ce prescurtare derivă numele FORTRAN? FORmula TRANsfer

FORmula TRANsformation

FORmula TRANslation

FORmal TRANslation

FORmal TRANsformation

6. Care sunt formate grafice vectoriale? BMP TIFF

TIFF DXF

DXF PS

PS JPG

JPG GIF

7. Din următoarele aplicaţii XML din domeniul construcţiilor, care se referă la construcţii sustenabile? aecXML bcXML ceXML gbXML LandXML

8. Care dintre următoarele prescurtări corespunde cu nivelul „3G” (2Mb/s) în telefonia mobilă? CDMA TDMA GPRS UMTS EDGE 9. Care sunt topologiile fundamentale la reţelele de date? Prin fir Fără fir mobile

Liniare Inelare stea wireless

Liniare Inelare stea

Host-Slave Peer-Peer Server-Workstation

LAN WAN Internet

10. Ce înseamnă prescurtarea PDT? Product Device Type

Product Data Topology

Principal Data Technology

Perimetral Device Type

Product Data Technology

11. Ce înseamnă prescurtarea IFC? International Fortran Classes

Industrial Foundation Classes

Industrial Fortran Classes

International Fortran Cluster

Industrial Fortran Cluster

21.12.2011, Cluj-Napoca Întocmit

Conf. F.-Zsongor GOBESZ