8/6/2019 Subiecte c Tii ale 2011

1/7

Universitatea Transilvania din Brasov

Fac. de Constructii

Catedra de Constructii

SUBIECTE EXAMEN/2011Discilina: Constructii industriale

1. Cum se poate defini industria?2. Cum pot fi grupate diferite industrii?3. De cate feluri sunt procesele de productie?4. Definiti modurile in care poate fi realizata productia din punct de vedere al nivelului de specializare?5. Enumerati cateva tipuri de procese tehnologice;6. Enumerati elementele care concura la organizarea productiei;7. Definiti transportul pe cai ferate uzinale (scop, mod de conectare la reteaua nationala, etc.);8. Definiti cateva solutii de retele CF uzinale interne;9. Definiti parametrii principali ai unei retele interne (raze de curbura, aliniamente, declivitate, ecartament,

ramificatii);10.Definiti notiunea de gabarit de libera trecere si de incarcare(desenati);11.Prezentati schematic posibilitatile de patrundere a liniilor CF in cladiri industriale si distributia lor in

aceste spatii;12.Precizati avantajele transportului rutier si locuri in care acesta este indicat13.Aratati cateva conditii pe care drumurile uzinale trebuie sa le indeplineasca;14.Prezentati schematic o solutie de amenajare a unui cheu pentru transport pe apa;15.Desenati schematic sectiunea de principiu pentru un ascensor;16.Enumerati cateva utilaje de transport si ridicare functionand cu intrerupere;17.Desenati schematic un sistem de transport si ridicat cu grinzi rulante;18.Desenati schematic un sistem de transport si ridicat utilizand electropalane;19.Desenati schematic un sistem de transport utilizand macarale portal;20.Desenati schematic un sistem de transport utilizand benzi transportoare (relee de benzi de transport,

estacade pentru benzi de transport, parti componente, solutii constructive, etc.);21.Definitia halelor industriale;22.Rosturile halelor industriale (tipuri, mod de realizare);23.

Modularea halelor industriale; Avantaje si rostul modularii;24.Elementele componente ale halelor;

25.Prezentati schematic solutii (scheme statice) pentru hale industriale;26.Prezentati solutii constructive pentru structura de rezistenta a halelor industriale;27.Definiti, desenati si prezentati solutii de acoperisuri pentru hale industriale;28.Descrieti si schematizati tipurile de contravantuiri utilizate la halele industriale;29.Definiti (scop, rol) si schematizati tipuri de luminatoare ale halelor industriale;30.Definiti, desenati si prezentati solutii de invelitori pentru hale industriale;31.Definiti, desenati si prezentati solutii de perete pentru hale industriale;32.Definiti, desenati si prezentati solutii pentru pardoselile halelor industriale;33.Definiti, desenati si prezentati solutii pentru usi si porti ale halelor industriale;34.Definiti, desenati si prezentati solutii pentru rampele si copertinele halelor industriale;35.Prezentati solutii constructive ale silozurilor si buncarelor (parti componente, materiale, etc.);36.Prezentati cateva solutii constructive ale castelelor de apa (parti componente, materiale, etc.);37.Prezentati solutii constructive ale rezervoarelor de apa,lichide si gaze(parti componente, materiale, etc.);38.Prezentati cateva solutii constructive ale turnurilor de racire (parti componente, materiale, etc.);39.Prezentati cateva solutii constructive ale cosurilor de fum (parti componente, materiale, etc.);40.Prezentati cateva solutii constructive ale turbinelor eoliene (parti componente, materiale, etc.);41.Prezentati cateva solutii constructive ale sustinerilor de panouri solare si fotovoltaice (parti componente,

materiale, etc.);42.Fundatii pentru masini (particularitati de calcul si alcatuire);43.Structuri de sustinere a diferitelor masini si utilaje;44.Climat industrial(importanta, mod de asigurare, cerinte minimale de confort, etc.);

Responsabil disciplina

Conf. Dr. ing. G. Muntean

8/6/2019 Subiecte c Tii ale 2011

2/7

REZUMAT PARTIAL

C-TII PT. HALE IND. PE STALPI CU CONSOLE TIP PERON au avantajul unei bune iluminari directe si

posibilitatea de ventilare corespunzatoare. Struct de rezistenta este o struct static determinata si se recomamda pt

amplasament pe teren sensibile cu potentiale tasari inegale. De regula, traveile acestor c-tii sunt de 6 7,5 m. Stalpii pot fi

preturnati pe santier iar acoperisul poate fi realizat in solutie prefabricata. Cand deschid sunt f. mari se poate recurge la

montarea unor tiranti metalici pt eclilibrarea eforturilor. La astfel de structuri, legat longitudinale sunt asigurate in zonacentrala (pe direct talpilor). Se mai pot exececuta din metal ; sol caract depozitarii soproanelor cat si halelor pt productie

care sunt prevazute cu rampa CF. (inaltimea rampei 1,1 m de la cota terenului).

HALE INDUSTRIALE TIP SED- sunt caract pt ind de bunuri de consum (textile, metalurgice). Sol este economavand grad ridicat de aplicabilitate in special pt ctii amplas pe teren bune de fundare. Astfel de structuri realiz din b.a.

prefabricat sau monolit asig un grad de iluminat coresp si poate acoperi o supraf contruita f. mare.HALE IND CU ACOPERIS REALIZATE CU INIMA PLINA implica realiz unor imbinari articulate la

partea superioara in consid in care sunt gr. Prefabricate sau daca sunt monolit sist asig o incastrare. Pt hale ind cu o sg

deschidere cu varianta monolita, grinzile au sectiune variabila urmarind diagrama de momente. Deschiderea unei struct este

limitata. Acoperisul se realiz in varianta prefabr sau varianta monolita. Pt deschideri > 6 m o astfel de struct este prevaz cu

luminator; rigla cadrului continua iar lumin aplicat pe zona traveii. Pt hale cu desc mare se utilizeaza struct prefabricate.

Totdeauna prefabr implica realiz unei imbinari articulate.

Var I dispunerea grinzii pe 18 m deschid care descarca pe stalp si pe care vin amplasate chesoane de acoperis.

Var II disp intre cei 2 stalpi a unei grinzi longit pe care descarca fasii cu descchid de 18 m.

HALE ACOPERITE CU BOLTI SUBTIRI CU ECHILIBRU SPATIAL sol constructiva de acoperire a

ctiilor ind realizate din panze subtiri au o gama larga de aplicabilitate, mai ales acolo unde deschiderile sunt mari. Prin

faptul ca o bolta lucreaza spatial, starea de eforturi este foarte redusa, rezultand grosimi mici ale elem. La deschid de 6 m

gros panzei se alege constructiv 4-5 cm.. Avantajele pe care le prez utiliz panzelor subtiri la c-tii ind : permite amplasarea stalpilor la distante mari ;

consumul de material este redus ; suprafetele sunt curate si usor de intretinut.

Dezavantaje : dificultate in realizarea golurilor de trecere ; dificult amplasari luminatoarelor ; pt incarc

concentrate treb consid mas suplim ; tehnologie de executie costisitoare ; sol de remediere a degradarilor impune tehnici

speciale. Astfel de sisteme pot fi realizate sub forma de panza cilindrica sau cu curburi dupa ambele directii.

HALE CU ACOPERISURI IN ARCE DIN B.A. sist de acoperire in arc pt ctii ind, treb sa urmareascarezolvarea probl functionale si de gabarit, sa se asig o distrib uniforma a mom incovoietor. Practic pt c-tia arcelor folosite la

acop halelor ind, curba arcului este un arc de cerc. Legat arcului sunt consid tip articulat.. Pt deschideri mari, struct se

echilibr prin pozition tirantilor. Tirantii pot fi pretensionati sau fara tens initiala in timpul exploatari intrand in tensiune.

Tirantii precomprimati se utiliz la asamblarea elem prefabr sau pt preluarea ef de intindere rezultate din efectul mom

incovoietor. Arcele monolite din b.a. tirant precomprimat sau necomprimat sunt folosite la alcatuirea struct spatiale sau c-tii

suspendate. In unele situati in vederea reduceri sagetii tirantului se suspenda tirantul de arc prin interm unor montanti din

metal sau beton. Rigiditatea la incovoiere a montantilor treb sa fie neinsemnata (0), pt a nu provoca din efect deplas

nodurilor mom incov si forte taiet suplim in arc modificand starea de eforturi considerata in faza de proiectare.

HALE CU ACOPERIS DIN GRINZI CU ZABRELE pt hale cu deschideri > 18 m. In comparatie cu arcele,

grinzile cu zabrele sunt mai rationale d.p.d.v. al comportamentului la sarcini nesimetrice. Gr cu zabrele pt deschideri mari

pot fi realiz din componente prefabric asambl prin postcomprimare. Traseul cablurilor precomprimate este prevazut atatprin talpa superioara cat si prin talpa inferioara. Traseul se alege a.i. ef de compres ca urmare a precomprimarii sa fie cat

mai apropiate de cele de intindere rezultate ca urm a actiuni fortelor ext. Ca sist de acoperire, fermele pot avea diverse

forme (ferma tip lentila ; cu descarc pe talpa inf.).

STRUCTURI DE HALE INDUSTR pot fi realizate si in solutie metalica ; in aceasta varianta se realiz struct de

stalpi cu inima plina, casetate din profile, sau sectiuni compuse care au prevazute si zabrele pe langa profile cu inima plina.Pt astfel de situatii fundatia realiz din b.a. tip cuzinet, prevazute cu placute metalice ancorate, dimensionate de a

prelua eforturi de montare si de f taietoare, f axiala transm de capatul inferior al stalpului.

Inbinarile dintre sect compusa a stalpului si fund poate fi imbinare tip articulat sau incastrat . Astfel de stalpi sunt

prevazuti cu console pentru grinzi de rulare, console pt sist de acoperis, etc. Acoperisul halelor ind poate fi realizat cu

grinzi cu inima plina din metal sau grinzi metalice cu profil econ.(cu goluri).GRINZI CU ZABRELE DIN METAL struct pt hale ind pot fi realiz si in sol mixta, respectiv fundatie si stalp

din b.a. , acoperis metalic. Inchiderile perimetrale pot fi definitive, zidarie portanta cu panouri de profilit sau supraf vitrate,

cu tamplarie aluminiu, p.v.c. sau solutie dementabila izopane, panouri prefabricate din beton usor cu si fara izolatie. Atunci

cand deschiderile halei depasesc de 2 ori inaltimea maxima in mod obligatoriu se vor prevedea luminatoare pozitionate in

zona de acoperis. Adoptarea sol constructive este strans legata de procesul tehnologic care se desfasoara si implicit de

microclimatul industrial a.i. :- pt industrie cu degajari de noxe chimice agresive cu umiditati ridicate se vor adopta sol constructive realiz din

b.a. luanduse masuri de protectie anticoroziva ;

- pt ind la care fact de poluare este de natura acustica se vor utiliza struct metalice ;- pt ind la care la niv solului se dezvolta temp ridicate, se va prefera utilizarea unei struct mixte

MICROCLIMATUL INDUSTRIAL este dependent atat de tehnologia utilizata in proc de productie, cat si deaptitudinile functionale ale cladirilor. Cond pe care trebuie sa le asig climatul ind sunt : TEMPERATURA un factor

8/6/2019 Subiecte c Tii ale 2011

3/7

esential care influenteaza climatul ind, schimbul de caldura care intervine in activitatea ind intre corpul uman si mediul

inconjurator trebuie reglat cu efortul depus. UMIDITATEA un fact imp care intervine in climatul ind fiind definit

umiditate relativa. Umiditatea relativa este raportul dintre continutul real de vapori de apa si continutul max de saturatii la

aceleasi cond de presiune. VENTILATIA este crearea atmosferei interioare confortab si poate fi facuta natural sau

artificial. Sunt ind unde apare obligat realiz ventilatiei fortate (ind chimica, metalurgie). LUMINA SI CULORILE

iluminarea poate fi realizata natural sau artificial. Gradul de ilumin in ind se masoara pe un plan orizontal situat la aprox 1

m de la cota pardoselii. Ilumin naturala a unei c-tii industriale se face prin ferestre amplasate pe zona perimetrala sau prinluminatoare(pozitionate in sist de acoperis asigurand etanseitatea).Analiza gradului de ilumin se efect pe baza raportului

dintre suprafata vitrata si aria pardoselii(indicii recomandati sunt : pt ateliere mecanice 15% , laboratoare30%, otelarii

15%). Exista o corelare intre inalt si latimea cladirii : l < 2h exigentele de ilumin nu sunt specifice, supraf vitrate se dispunpe o sg latime ; l 4h se dispun ferestre pe 2 laturi. ZGOMOTUL nivelul sonor se masoara in decibeli pt dif situatii,

normele prevad param max acustici care insotesc funct. Pt om tot ce depaseste 80 dB produce leziuni. Turboreactoarele seizoleaza cu materiale de ctie izolatoare sau utiliz de absorbanti acustici. VIBRATIILE reprez un factor distructiv asupra

calitati elastice ale materialelor, de aceea prevederea unor masuri de eliminare a vibratiilor sunt benefice atat pt personalul

care exploateaza constr cat si pt struct de rezistenta.

DEPOZITELE sunt ctii caract platformei ind. Pot fi depozite inchise, deschise, acoperite sau neacoperite.

Intreaga alcat a unui depozit depinde de cond de pastrare, manipulare, mijl de transport pe orizont sau vert utilizate pt

depozitarea produselor.

Depozitele sunt prevazute cu linii CF, benzi transportoare, platf de depozitare, sist de transp pe verticala.

Depozitele pot fi cu regim de fct Parter (sol identice cu a halelor ind) sau etajate (realiz in sol monolite). Pt mat granulare se

practica struct de depozit de forma triunghiulara realizata cu bolti subtiri sau pe baza de arc cu 3 artic. La astfel de depozite

incarcarea se face prin usi asezate la partea superioara iar descarcarea se face prin usi asezate la niv terenului.

Calc struct de rezist este putin diferit fata de al halelor ind avand in vedere faptul ca exista riscul incarcariisimultan al tuturor planseelor. In evaluarea incarc se are in vedere faptul ca max 15% din suprafata utila este destinata

circulatiei, restul se aloca depozitului. Depozitele etajate sunt ctii grele care implica sist separat de fundare (fund radier, pe

coloane, pe piloti).

Depozite acoperite si deschise lateral sunt depozite tip sopron realizate in special din b.a. prefabr, stalpi preturnati,

acoperis realizat cu pane precomprimate, grinzi cu inima plina precomprimate, invelitoare usoara. Se utiliz pt depozitarea

provizorie a mat granulare, materii finite ce nu sufera proces de degradare.Depozite descoperite sunt intalnite in special ca depozite de materii prime in ind metalurg, siderurgica, hartiei.

Transportul pe oriz este realiz prin estacada pe pod rulant, realizata fie in varianta din b.a. prefabr, fie in varianta metalica.

PODURI INDUSTRIALE se utiliz in cadrul platformei ind acolo unde sunt necesare miscari de materii prime

si materiale. Dpdv al scopului pt care sunt realiz, podurile ind se pot clasifica :

-Estacade pt poduri rulante (destinate sustinerii cailor de rulare ext la depoz neacoperite)

-Estacade pt benzi transportoare,

-Estacade pt conducte,

-Pasarela pt trecerea oamenilor intre dif puncte.

Podurile ind pot fi realizate din metal sau b.a. (durabilitate mare). Caracteristica podurilor ind este ca sarcina utila

si perm variaza in linii f mari. Fct de rap dintre P si q se alege sol constr metal, b.a. Podurile ind au o struct de rezist intr-una din variantele: grinzi rezemate pe ctii (estac pt benzi transp, pasarele de circ) sau grinzi rezemate pe stalpi cu care alcat

cadrele(estac pt conducte, supratraversarile).` ESTACADA PT PODURI RULANTE- se fol in ind unde mat prime, mater si prefabr se manipuleaza cu ajutorul

podului. O estacada pe pod rulant are in compon urmat : grinda de rulare, stalpii, sina de rulare, mijl de acces la nivelul

grinzilor, zone de acces de-alungul gr de rulare.

Gr. de rulare sunt elemente precomprimate, stalpii pot fi prefabricati din b a sau b p. Podurile ind sunt de 4 tipurifct de regimul de lucru : usor, mediu, greu, foarte greu. Incarc date de podurile rulante sunt : incarc verticale (greut propr

pod, greut carucior, sarcina in carlig) ; incarc orizontale in lungul podului(act de franare a podului rulant) ; f orizontale

transv caii de rulare (din act de franare a caruciorului) ; f orizontale de imobiliz a podului rulant (tampoanele). Sina de

rulare poate avea rezemare continua sau intermit, fct de reg de expl al podului ea poate desc pe gr de rulare sau prin

intermediul traverselor din lemn. Betonul de sub sina de rulare este supus la urm solicit : -vibr de inalta frecv creata de vibrsinelor ; - sarcini alternative create de frecv de utilizare a podului rulant. Calculul unei astfel de structuri se realizeaza

considerand estacada de pod ca un cadru solicit la incarc verticale, orizontale, orizontale perpendiculare. Avand in vedere

faptul ca rigidit grinzi este mult mai mare decat a stalpilor, se recom considerarea si calculul gr de rulare ca grinzi continue

cu incastrari partiale la capete. Elem imp in calcul este asig rostului si limitarea deform acestuia. O problema critica o

constit dimensensionarea pintenului care datorita descentrari podului in 70% din cazuri prezinta cedari locale.

La dimens estacadelor pt podurile rulante este necesar a fi consid urm S.L. : SL de rezistenta in sect normale siinclinate (stalp) ; SL la oboseala (grinda) ; SL de deform (grinda de rulare) ; SL la fisurare (grinda).

ESTACADE PT BENZI TRANSPORTOARE se utiliz in ind chimica, mat de ctii extractiva. Dpdv al

materialelor constitutive se pot realiza din beton, metal, lemn, sol mixte. In fct de cond tehn astfel de estacade pot fi inchisesau deschise.

Elem struct sunt grinzi, placi si stalpi. Atunci cand lungimea traseului este mare, pt a evita struct costisitoare

inalte, estac se prevad cu rupere de panta. Est pt benzi transp sunt prevazute cu spatiu pt circulatie si balustrade metalice.Benzile : au banda cauciucata, role de reazem, mecanism de actionare al benzii, dispozitiv de intindere al benzii,

8/6/2019 Subiecte c Tii ale 2011

4/7

disp de incarc/desc al acesteia.

Nr benzilor aferent unei estac este impus din considerente tehnol. Estac pt benzi transp se calc la urmat incarcari:

date de banda transp , date de greut mat transportat , date de dispoz de intindere al benzii , longitudinale dat. frecarii benzii

pe role. Schema statica este grinda simplu rezem pe stalp. Stalpii se incastr intr-o fund pahar.

ESTACADE PT CONDUCTE sunt struct de rezist care asig suportul de descarc pt conducte a caror diam

variaza intre 50-2000 mm. Conductele pot fi amplas la sol, subterane sau suprateran. Datorita drumurilor si a CF industr din

incinta platformei, pachetul de conducte trebuie sa asig gabaritul necesar circ diverselor utilaje. Cand dist intre stalpi sedoreste a fi mai mare, se recurge la pozarea conductelor pe o estacada speciala. Dist intre stalpi poate fi marita dc se utiliz

sustineri intermediare prin cabluri.

Rezemarea conduct pe stalpi se face prin interm aparatelor de reazem fixe sau mobile. Reazem mobile sunt celecare permit deplas longitud ale conductelor la variatii de temp. Cele fixe impiedica deplas conduct dat variatiei de temp

Struct de rezist a acestor estacade este realiz din stalpi prefabr pe care in multe situatii descarca elem orizontale ptasig portantei conduct. (ferme cu zabrele). Fundatiile acestora sunt tip pahar. Calc estac de conducte se efect considerand

sistemul ca fiind de tip cadru actionat la : - incarc verticale(greut conductei, lichidului, a invelit, zapezii, ghetii) ; - incarc

orizontale(variatia lung conduct, fortele de frecare ce iau nastere in lugul peretelui dat curg lichidului, lovituri de berbec) ;-

incarc oriz transv (pres vantului, act seismice, var de lung ale ramnific dat var de temp)

PASARELE DE CIRCULATIE face legat intre hala de productie si alte ctii industr. Struct de rezist este

asemanat podurilor, rezemarea este asig pe struct cladirilor, halelor si pe reazeme intermediare. La realiz acestor ctii se are

in vedere ca reazemele sa preia atat incarcari verticale cat si impingeri date de pasarele. Ca mat la ctiia lor se fol metalul si

b.p.

Pt deschid de 6-10m se fol grinzi simple ; 12-30m grinzi chesonate ; pana la 40 m se pot utiliza grinzi cu zabrele si

pt deschideri mai mari de 40 m b.p.

Calc pasarelelor : - incarc utila nu produce solicitari importante

- incarc data de oameni este de natura mobila, in calc static se are in vedere starea de eforturi prin calc mommaxim, sau prin incarcarea placilor de sah.

TUNELE SI CANALE PT CONDUCTE pt ctii ind asig utilitati se poate realiza prin centraliz conductelor si

pozarea acestora in tunele sau canale.

Tunelele sunt canale ingropate a caror dimens corespund exigentelor de utilizare, se calculeaza la presiune si la

sarcini concentrate schema statica fiind un cadru inchis. Tunelele se hidroizoleaza pt a impiedica patrunderea apelor inincinta tunelelor. Tunelele au pante pt evacuarea apelor infiltrate si pt interventia oamenilor la conducte si in multe situati

cu inst de iluminat. La schimbarea directiei sau la distante prevazute, tunelele sunt prevaz cu camine de vizitare si montaj,

realiz din b.a. acoperite, cu scara metalica.

Atunci cand pachetul de conducte este la inaltime mai mica, se utiliz canale care pot fi executate in hale ind sau

spatii adiacente. Calculul acestora se face la impingerea pamantului , forte exter, din subteran, accesul mijl auto. In tunele

sau canale circulabile, pot fi montate conducte pt transp apei, aer comprimat, dar nu pot fi montate in acelasi tunel,

conductele de apa supraincalzita, conducte de gaze, combustibil. Dist intre 2 camine de vizitare pana la 100m.

FUNDATII PT UTILAJE IND utilajele necesita fundatii care sa raspunda exig de functiune privind privind

fundatii sau forte puternice perturbatoare.

Dpdv al vibratier, utilajele se clasifica astfel : - dupa miscarea maselor care produc f neechilibrate(translalternativa orizontala, verticala, rot in jurul unui ax orizontal, vertical); - dupa marimea fortelor perturbatoare neechilibrate

(dinamicitate mica10 kgf, medie 10-100 kgf, mare 100-300 kgf, f mare peste 300 kgf) ; - dupa turatie (masini de joasa

turatie sub 400 rot/min, tur mijl 400-2000, de tur inalta peste 2000) ; - dupa sensibilitate(sensib inalta max 0,1 mm/sec,

sensib medie pana la 1 mm/sec, sensib joasa 1-4 , masini insensibile).

Pt utilajele care transf fortei perturbat importante se impune ca fund sa fie asezata pe un suport elastic. Astfel de

fund se prevad a fi independente de struct de rezist a cladirii. Utilajele care nu produc f perturbat se pot realiza direct pepardoseala clad ind pe un suport din ba cu 20 cm in elevatie. Pt utilajele producat de zgomot, ele vor fi asezate pe un covor

din cauciuc panzat iar a cand ele treb pozitionate pe plansee intermediare se prevad obligat izolatii antivibratoare. Planseele

care suporta utilaje se calc la o incarc coresp greut utile majorata cu 50%.

Pt realiz fund de utilaje sunt nec urmat : desenul utilajului si a prinderilor, planul de montaj tehnologic, cartea tehn

a utilajului, pl de amplasam al utilajului, val numerica, directia si pulsatia fortelor a cuplurilor neechilibrate. Fundatiile demasini se realiz din b, ba, bp, metal. Fortele dinamice pot proveni din efecte de camp magnetic, imperf de prindere, misc

partilor mobile ale masinii. Se manifesta sub forma de forte de soc, periodice, cu distirb aleatoare. Fund de masini se clasif

in fund masive si fund in cadre (stalpi, rigle. radier).

PROIECTAREA SI EXEC FUND PT UTILAJE trebuie sa asig urmat exigente : rezist si stabilitatea, limitarea

deplasarilor, durabilitate in timp.

Actiunile specif fund de masini sunt : permanente, temporare de lunga durata, exceptionale. Calc se efect la SL :SL ultima (de rezistenta, oboseala, stabilitate) si SL de esploatare normala(de fisurare, de deformatie, de rezonanta). Fund

masive pt utilaje cu caract dinamice importante se aseaza direct pe teren si pot fi realizate astfel : subacordat(fund de

greutate mare) sau supraacordat(fundatie usoara, chiar cu goluri).Calc fund comporta urmatoarele etape : tema, alegerea greut si dimens blocului de fundare, calc poz centrului de

greutate si al mom de inertie, alegerea frecventei proprii de vibratie, calc amplitudinilor, calc fortelor statice inlocuitoare,

calc izolatiei elastice, calc de rezist al blocului de fundare. Fund de utilaje treb sa fie astfel dimensionata ca sa asig frecvdorita, rezemarea rigida a utilajului si o pres pe teren coresp pres admise. Fund se armeaza cu armatura elastica iar calitatea

8/6/2019 Subiecte c Tii ale 2011

5/7

bet utilizat este legata de param utilajului. Pt izolarea fundatiilor de struct se folosesc mat cu carac amortizoare sau diverse

sist de echilibrare hidraulice. Se recomanda utiliz mater cu o durabilit mare deoarece inlocuirea acestora implica oprirea

tehnologica.

TURNURI DE RACIRE - Instalatii industriale care au plansee pentru racirea apei necesara procesului de

reciclare a acesteia in sist ind. Fenomenul de racire a apei in instalatii se bazeaza pe schimbul de caldura care se produce

intre apa racita si aerul ambiant cu care vine in contact ,apa sub forma de picaturi trece printr-un curent de abur , facilitandracirea acesteia. Apa see injectezaza prin duze sub forma de picaturi foarte fine care prin cadere libera in bazin isi modifica

temperatura cu citeva grade.

Dpdv al sistemului de racire turnurile pot fi: 1. cu sistem de racire in circuit inchis (bazine de stropire).2.cu sistemde racire in circuit deschis (bazine artificiale).3.cu sisteme de racire descoperite (sistem natural de diminuare a

temperaturii).La astfel de struct bazinul este realizat din BA ingropat in pamant , iar suprastruct este o panza subtire a caruie

sistem de incarcare descarca pe o struct de stalpi cu zabrele din BA. In zona montantilor de descarcare curentii de aer

patrund in circuitul interior al panzeii de bet pe intrandul careia sunt montate conducte. Calculul acestor struct se realiz

comform metodelor de calcul ptr panzele subtiri din ba (greut proprie , act vantului ., act seismica). Un factor distructiv cu

implicatii grave il constitiue exigenta tehnologica. Bazinul se calc ca un rezervor ingropat comform precizarilor efectuate.

Referitor la tehnologia de realizare a cursului(panzei subtir) se precizeaza ca se poate realiza din bet monolit din elem

prefabricate asamblate prin precomprimare.panza subtire actuala reprezentand forma optima ca instalatia de racire sa fie in

contact cu aerul cit mai mult. Fundatia se realiz in sol de fundatie inelara dispusa in jurul lui.

SILOZURI - Sunt ctii destinate depozitarii mat granulare si purverulente. Depozitarea se face pe o perioadata

indelungata oferind posibilt optime de pastrare. In prezent silozurile din Rom sunt :1. silozuri din ba monolit , prefabricat

asamblat prin precomprimare.2.struct mixte ,realizatein cadre din ba si zidarie prein rigole. Parti componente alesilozurilor: 1. turnul etansator .2.str in cadre din ba, care asigura transportul pe verticala cu ajutorul elevatoarelor. Str de

rezist a galeriei e realiz din cadre de ba cu inchideri perimetrice din zid de cramida.

CALCULUL SILOZURILOR - Se realiz la act generate de greut proprie , de greut produsului stocat , act

vantului , zapezii ,seismica. Peretii silozului sunt solicitati la incovoiere in plan vert , lucrand ca niste grinzi pereti. Spre

deosebire de buncare in calculul silozuriilor se considera si forta de frecare care ia nastere intre produsul stocat si peretele

silozului. In act de frecare in timpul golirii poate sa a apara efort de intindere asupra peretele celulei. Pilnia se consideraatirnata de peretele celulelor si ce calc la greut produsului, la greut continutului si presiunii in planul orizontal sup.

Eforturile care iau nastere sunt efortui de intindere in muchiile palniei. Cele mai importante avarii:

-fisuri in turnul elevatuelelor si a galeriilor datorate miscarilor seismice

- degradarea bateriei de celule

- degradari pe fata exterioara a celulei la cele in contact cu atm datorita agresiunilor naturale. Probleme specificesilozurilor pentru functia lor silozurile au o serie de instalatii: - instalatii de primire in magazie; - instalatii de desprafuire; -

instalatii de uscare a produselor de tratare contra daunatorilor, de cantarire, control, aerisire a celulelor

SILOZURI DIN METAL - Compararea siozurilor din metal cu cele din b a. AVANTAJE 1.C-tia silozurilor din

otel este mai usoara, rapida; 2.Silozurole metalice prezinta o rezistenta mai mare la incarcare fata de silozurile din beton;

3.Silozurile met prezinta o etanseitate mai buna fata de interperii; 4. Suprafata interiora permite eliminarea fortelor de

frecare dintre material si acestea; 5.Silozurile din metal ofera o rezistenta sporita fata de temperaturile ridicate; 6. Efectulcutremurelor este diminuat; 7. permit extinderea benzii de depozitarre si tot odata permit eventuale modificari de

amplasament (mutarea silozului); 8. grosimea portilor este inferioara fiind cuprinsa intre 1 si 4 mm. DEZAVANTAJE:

Sunt legate de conditiile de calitate ale produselor, starea de stocare,schimburile de caldura (interior, exterior).

Silozurile metalice se pot realiza in doua variante: 1.Silozuri de tip conceptie americana din tabla ondulata galvanizate cu

ansamblare realizata cu suruburi. Din dimensiunea celulelor metalice sunt cuprinse intre 3,4 si 32 m cu inaltime pana la 14

m. Uneori se utilizeza silozuri cu h mai mare utilizandu-se sisteme adecvate de incarcare. In cele mai multe situatii astfel desilozuri se prevad cu uscatoare de cereale mobile sau fixe cu stati de sortare si tratare, cu echipamente adecvate asigurarii

transportului cerealelor. 2. In industria alimentarea se mai ulilizeaza silozuri metalice realizate din table cu rigidizari

similare sistemelor de buncare metalice. Acest sistem se practica si in industria materialelor de c-tii. In multe situatii

silozurile confectionate utilizte in industria alimentara sau in ind de c-tii se amplaseaza pe un esafodaj de sustinere realizat

din b a sau din metal. Elementele de calcul atat atat pentru silozurile metalice sunt similare celor utilizate din b a si anumeactiunea vantului, cutremurului, zapezii, greutatea proprie, greutatea produsului stocat.

BUNCARELE - Sunt c-tii care adapostesc materiale granulare si pulverulente. Sunt c-tii cu inaltime mica. Partile

componente ale buncarelor sunt: celula, planseul peste celula, stalpii de sustinere. In plan orizontal buncarele pot avea

forma patratica, dreptunghiulara sau circulara. Buncarele pot avea o celula sau mai multe celule (baterie). Buncarele sunt la

partea superioare acoperite sau descoperite in fct de materialul depozitat. Ele se utilizeaza in industria chimica, indcimentului, mat de c-tii, si mai putin in ind alimentara.

Esafodajul de sustinere a buncarelor se realizeaza din metal si beton, in mai multe situatii cand inaltimea este

apreciab ila se realizeaza o scara de acces la gura de alimentare a buncarului. Ele se dimensioneaza la incarcareapermanenta precum si la actiunea seismica. Atunci cand buncarul stocheaza material purverulent cu actiune distructiva in

prezenta umiditatii exista pericolul de coroziune a esafodajului datorita depunerilor de pulbere pe structura care in prezenta

umiditatii din aer devine chimica agresiva. In general buncarele sunt amplasate in spatii deschise asigurand controlul si

interventia pe durata exploatarii

8/6/2019 Subiecte c Tii ale 2011

6/7

8/6/2019 Subiecte c Tii ale 2011

7/7

sunt prevazute cu retea de linie CF cu statie de triaj, cu echipe de interventii si verificare care deservesc atat liniile care

asigura contonuitatea cat si liniile izolate care nu au continuitate. Aproape toate ind care se caracterizeaza prin productii

mari au linii ferate.