Subiecte Baza Energetică Tractoare

7
SUBIECTE BAZA ENERGETICĂ TEST 2 1..Combaterea integrată.   supraînmulţirea unor fitofagi şi agenţi fitopatogeni, care până la acest moment nu constituiau “specii cheie”;  reziduurile toxice de plante constituie un pericol permanent pentru sănătatea oamenilor şi animalelor;   creşterea simţitoare a poluării mediului ambiant;   apariţia unor populaţii de dăunători şi paraziţi vegetali rezistente sau cu diferite grade de toleranţă faţă de pesticide 2..Clasificare utilaje pentru fitoprotecție.  Clasificarea utilajelor folosite pentru protecţia plantelor:  aparate şi maşini de stropit;  aparate şi maşini de prăfuit;  aparate şi maşini combinate pentru stropit şi prăfuit;   echipamente de stropit şi prăfuit purtate pe mijloace aviatice;  generatoare de aerosoli;  maşini şi instalaţii pentru tratarea seminţelor şi a materialului săditor;  3..Clasificarea mașinilor de stropit în funcție de volumul de soliție utilizată.  După cantitatea de lichid repartizată pe unitatea de suprafaţă se deosebesc următoarele tipuri de stropiri:  stropiri cu volum normal (VN): 10 00- 3500 l/ha şi dm = 400-1000 microni;  stropiri cu volum mediu (VM): 200 -1000 l/ha şi dm = 300 microni;  stropiri cu volum redus (VR): 5- 200 l/ha şi dm = 150 -200 microni;  stropiri cu volum ultraredus (VUR): 0,5-5 l/ha şi dm = 75 -100 microni;  stropiri cu volum ultra-ultraredus: norme mai mici de 0,5 l/ha şi dm  75 microni. 4..Funcționarea unei mașini de stropit cu pilverizare.  Procesul de lucru al aparatelor şi maşinilor de stropit cu pulverizare mecanică (hidraulică) jet  proiectat:

Transcript of Subiecte Baza Energetică Tractoare

Page 1: Subiecte Baza Energetică Tractoare

7/23/2019 Subiecte Baza Energetică Tractoare

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-baza-energetica-tractoare 1/6

SUBIECTE BAZA ENERGETICĂ TEST 2

1..Combaterea integrată. •  supraînmulţirea unor fitofagi şi agenţi fitopatogeni, care până la acest moment nu

constituiau “specii cheie”; •  reziduurile toxice de plante constituie un pericol permanent pentru sănătatea

oamenilor şi animalelor; •  creşterea simţitoare a poluării mediului ambiant; 

• 

apariţia unor populaţii de dăunători şi paraziţi vegetali rezistente sau cu diferite gradede toleranţă faţă de pesticide

2..Clasificare utilaje pentru fitoprotecție. Clasificarea utilajelor folosite pentru protecţia plantelor:  

•  aparate şi maşini de stropit; •  aparate şi maşini de prăfuit; •  aparate şi maşini combinate pentru stropit şi prăfuit; •  echipamente de stropit şi prăfuit purtate pe mijloace aviatice;  

•  generatoare de aerosoli;

•  maşini şi instalaţii pentru tratarea seminţelor şi a materialului săditor;  

3..Clasificarea mașinilor de stropit în funcție de volumul de soliție utilizată. 

După cantitatea de lichid repartizată pe unitatea de suprafaţă se deosebesc următoarele tipuride stropiri:

•  stropiri cu volum normal (VN): 1000-3500 l/ha şi dm = 400-1000 microni;

•  stropiri cu volum mediu (VM): 200-1000 l/ha şi dm = 300 microni; •  stropiri cu volum redus (VR): 5-200 l/ha şi dm = 150-200 microni;

•  stropiri cu volum ultraredus (VUR): 0,5-5 l/ha şi dm = 75-100 microni;

• 

stropiri cu volum ultra-ultraredus: norme mai mici de 0,5 l/ha şi dm  75 microni.

4..Funcționarea unei mașini de stropit cu pilverizare. 

Procesul de lucru al aparatelor şi maşinilor de stropit cu pulverizare mecanică (hidraulică) jet proiectat:

Page 2: Subiecte Baza Energetică Tractoare

7/23/2019 Subiecte Baza Energetică Tractoare

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-baza-energetica-tractoare 2/6

5..Funcționarea unei mașini de stropit cu pulverizare pneumatică. 

6. Funcționarea unei masini combinate de stropit și prăfuit. 

7. Echipamente de stropit pentru mijloace aviatice tip sită rotativă  și discuri rotative.

Schema echipamentului de stropit cu dispersoare tip sită rotativă: a  –  instalaţia hidraulică a echipamentului:l –  rezervor de lichid;

2  –  robinet de trecere şi reglare a debitului;3  –  filtru;4  –   pompă;5  –  elice de acţionare;6   –  agitator;7   –  transmisie pentru acţionarea agitatorului;8  –  manometru;

9  –  supapă de siguranţă şi reglare debit;

10  –  rampă de stropit; 11  –  rampa de stropit.

Echipamentul de stropit cu dispersoare tip discuri rotative

b  –  dispersorul tip sită rotativă 

(detaliu):1  –  rondea pentru reglarea debituluide lichid;2 –  supapă;3  –  elice de acţionare;4  –  sită rotativă, cilindrică. 

Page 3: Subiecte Baza Energetică Tractoare

7/23/2019 Subiecte Baza Energetică Tractoare

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-baza-energetica-tractoare 3/6

 

8. Avantajele și dezavantajele generatoarelor de aerosoli. 

Avantaje: 

•  economie mare de substanţă toxică;  •   putere mare de penetrare a ceţii (aerosolului); •  fixarea foarte bună a picăturilor de soluţie; 

• 

domeniu de folosire foarte larg;

•  capacitate mare de lucru

9. Generatorul de aerosoli cu cameră de ardere, funcționare. 

a  –   zonă de preîncălzire; b  –   zonă de vaporizare; c  –   zonă de condensare.

1 –  rezervor de combustibil;

2  –  robinet de trecere şi reglare a debitului de combustibil;3

 –  motor termic;4  –  ventilator;

5  –  jiclor pentru combustibil;

6   –  bujie;

7   –   baterie de acumulatori;

8  –  cameră de ardere;9  –  rezervor de lichid toxic;

10  –  robinet de trecere şi dozare a soluţiei toxice;11- capsulă de pulverizare a lichidului toxic.

10. Principalele operații realizate de combinele de recoltat cereale.

Procesul de recoltare a cerealelor constă în realizarea următoarelor operaţii(6 -8 zile)

  tăierea plantelor,

  treieratul acestora (desprinderea seminţelor şi separarea acestora de părţile plantei),  colectarea şi transportul produselor rezultate (boabe, pleavă, resturi de plantă). 

Page 4: Subiecte Baza Energetică Tractoare

7/23/2019 Subiecte Baza Energetică Tractoare

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-baza-energetica-tractoare 4/6

 

11. Principiul de funcționare a unui combine autopropulsate. 

12. Principalele părți componente ale unei combine. 

13. Procesul de lucru a unui rabator.

gfthggggggggggggggggg

14. Funcționarea aparatului de treier .

Schema constructiv-funcţională ahederului

În procesul de lucru se urmăreşterespectarea raportului dintre viteza

 periferică a axelor cu degete sau palete şi viteza de înaintare acombinei care trebuie să fie cuprinsîntre 1,5 - 2,1.

Aparatul de treier este destinat pentru a

desprinde boabele din spice sau panicule,

datorită acţiunii de lovire şi frecare a mesei de

 plante ce trece forţat printr -un spaţiu  cudimensiuni descrescătoare. 

Page 5: Subiecte Baza Energetică Tractoare

7/23/2019 Subiecte Baza Energetică Tractoare

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-baza-energetica-tractoare 5/6

 

15. Rolul scuturătorilor de paie. 

16. Sistemul auto-contur și sistemul PILOT LASER.

17. Rolul tehnologiei GPS.

Sistemele GPS (Global Positioning Systems) sunt sisteme de radionavigaţie prin satelit care permit indentificarea oricărei poziţii pe glob, prin recepţionarea semnalelor de poziţionare prin satelit.

18. Avantajele folosirii sistemului GPS în agricultură. Avanatajele pe care le oferă utilizarea sistemelor GPS pentru ghidarea combinelor derecolatat cereale şi plante tehnice:  

•  se poate lucra pe timp de noapte cu o precizie uimitoare;

•  se poate lucra în condiţii de ceaţă;  

• 

se poate lucra în condiţii cu vizibilitate mică datorată norilor de praf;  •  reduce riscul apariţiei surmenajului fizic al operatorilor; •  operatorul se poate concentra mai mult la funcţionarea combinei decât la condus;  

Aceştia au rolul de a separa paielelungi din materialul ce rezultă de laaparatul de treier şi de a le evacua dincombină, iar boabele, pleava, paielescurte ce trec prin orificiile practicate

în aceştia să ajungă la organele deseparare şi curăţire ale combinei.

Sisteme de automatizare pentru

exploatarea combinelor de recoltat

cereale păioase: 

Sistemul

PILOT LASER 

Sistemul

auto-contur

Page 6: Subiecte Baza Energetică Tractoare

7/23/2019 Subiecte Baza Energetică Tractoare

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-baza-energetica-tractoare 6/6

 

19. Clasificarea mașinilor de recoltat porumb. 

Maşini pentru recoltarea porumbului:

•  culegătoare de ştiuleţi, care efectuează numai recoltarea ştiuleţilor, caz în caretulpinele rămân nedesprinse de sol, frânte şi rupte ; 

•  combine de recoltat porumb, care efectuează detaşarea ştiuleţilor după ce planteleau fost tăiate, iar acestea sunt tocate şi încărcate în remorcă;  

• 

echipamente de recoltat porumb, ce se adaptează pe combinele de recoltat cereale păioase, ce efectuează fie recoltatul ştiuleţilor, cu depănuşare sau treieratul acestora încare caz tulpinele rămân pe sol, fie recoltatul tulpinelor împreună cu ştiuleţii, când seobţin boabe colectate în buncăr iar resturile vegetale în brazdă.  

20. Tipuri de echipamente pentru recoltat rapiță și floarea-soarelui.

Pentru recoltarea culturii de f loarea - soarelui  se folosesc de regulă combinele autopropulsate pentru recoltarea cerealelor păioase cu echipamente specifice acestei culturi.  

Echipamente pentru recoltat rapiţă:

21. Principalele tehnologii de recoltare a furajelor.

Recoltarea sfeclei de zahăr se realizează prin efectuarea următoarelor operaţii:•  tăierea frunzelor şi coletelor (decoletare), dislocarea şi extragerea (scoaterea)

rădăcinilor de sfeclă din sol,•  curăţirea rădăcinilor scoase şi colectarea separată a rădăcinilor şi a coletelor cu frunze.  

22. Clasificarea mașinilor de recoltat furaje în funcție de lucrarea executată. 

• 

maşini de dislocat sfeclă (denumite şi dislocatoare de sfeclă) care efectuează numai operaţiade dislocare, celelalte operaţii –  scoaterea sfeclei din sol, decoletarea şi curăţirea rădăcinilorfăcându-se manual;

•  maşini de decoletat sfeclă care efectuează tăierea coletelor cu frunze de pe rădăcinile desfeclă când acestea se găsesc în sol, şi colectarea coletelor în remorci sau lăsarea lor pe sol; 

•  combine de recoltat sfeclă care execută toate operaţiile impuse în cadrul procesului de

recoltare

Echipament de recoltat rapiţă montat în prelungirea hederului de recoltat cereale păioase:

1  – extensia aparatului de tăiere; 

2  – aparatul de tăiere orizontal; 

3 – pereţii laterali; 

4 – aparate de tăiere verticale