Sub.examene

19
1. Explicaţi deosebirea dintre mărimi măsurabile, mărimi reperabile şi indicatori Lordul Kelvin considera măsurarea ca o succesiune de operaţii ce constau în stabilirea unei relaţii bijective între un fenomen şi un ansamblu de numere, acest lucru îndemnându-ne spre o cunoaştere a fenomenelor de măsurat. În orice proces de măsurare intervin cel puţin trei elemente: A. obiectul supus măsurării B. metoda de măsurare C. instrumentaţia Mărimile măsurabile se caracterizează prin: a) o relaţie de echivalenţă (relaţie binară care satisface axiomele de reflexivitate, simetrie, tranzitivitate) şi o relaţie de ordine totală (>; =; <); b) o operaţie internă (asociativă şi comutativă - adunarea) şi o relaţie externă (înmulţirea printr-un scalar). Masa, lungimile, unghiurile, capacitatea unui condensator sunt mărimi măsurabile aditive iar concentraţia este mărime măsurabilă neaditivă prin juxtapunere. Mărimile reperabile nu prezintă proprietăţile mărimilor măsurabile deci nu pot fi definite adunarea algebrică sau înmulţirea cu un scalar. Pentru aceste mărimi se defineşte o scară de reperaj cum ar fi scara Richter pentru intensitatea cutremurelor sau scara Mohr pentru durităţi. Indicatorii sunt mărimi la care se încearcă să se asocieze o valoare fără a se putea defini relaţii de echivalenţă şi de ordine totală. Exemple: durerea, bucuria, moralul, riscul unei îmbolnăviri. 2. Explicaţi deosebirea dintre semnalele artificiale şi natural Termenul de „semnal” adică semn are un caracter informaţional. Semnalul reprezintă un proces fizic (fenomen) considerat ca purtător de informaţie sau nu.Zgomotul este un semnal de natură aleatoare care de regulă nu prezintă informaţii intenţionate.De exemplu radiaţiile cu frecvenţă mai mică de 20 kHz generate de

description

electronica medicala

Transcript of Sub.examene

1.Explicai deosebirea dintre mrimi msurabile, mrimi reperabile i indicatori

Lordul Kelvin considera msurarea ca o succesiune de operaii ce constau n stabilirea unei relaii bijective ntre un fenomen i un ansamblu de numere, acest lucru ndemnndu-ne spre o cunoatere a fenomenelor de msurat.

n orice proces de msurare intervin cel puin trei elemente:

A. obiectul supus msurrii

B. metoda de msurare

C. instrumentaia

Mrimile msurabile se caracterizeaz prin:

a) o relaie de echivalen (relaie binar care satisface axiomele de reflexivitate, simetrie, tranzitivitate) i o relaie de ordine total (>; =; 10 M, zgomot redus (1 Vrms).

17.Electromiografie. Electromiograful, schema bloc

Electromiografia este tehnica de explorare funcional privind achiziia i redarea activitii electrice musculare. Depolarizarea fibrelor musculare, cauza contraciei musculare, este iniiat de receptorii senzoriali i ajunge la creier prin fibrele nervoase senzoriale. Creierul provoac alte unde de depolarizare care, prin nervii motori, produc depolarizarea plcilor terminale, respectiv contracia muscular.

Culegerea potenialelor de aciune ale celulelor musculare individuale are loc cu

ajutorul unor microelectrozi de tip ac de sering. Depolarizarea unui grup de uniti

motorii se culege cu electrozi de suprafa.

Electromiograful este aparatul cu ajutorul cruia se poate obine EMG. Sistemul din Figura 5.19 conine un amplificator (1), un osciloscop cu memorie (2), un redresor total (dubl alternan, de precizie) (3), un integrator (4) i un amplificatory de putere (5).

18.Noiuni de electroterapie, enumerai trei metode de utilizare a curentului electric in terapeutic

Terapia folosind curentul continuu se numete galvanizare iar aparatul specific poart numele de pantostat. Acesta este un simplu redresor care produce un current maxim de 1,2 A, cu densitatea reglabil ntre 30200 A/cm2 i factor de ondulaie sub 0,3%. Durata tratamentului nu poate depi, n general, 15 min. Aplicarea curentului se face cu doi electrozi

plasai pe esut sau n bi celulare sau generale.

Terapia prin faradizare se folosete la excitarea cu impulsuri dreptunghiulare a muchilor scheletici (Figura 7.1,a). Pentru muchi paralizai se pot utiliza cureni neofaradici, cu alur exponenial (b), sau impulsuri modulate n amplitudine cu impulsuri trapezoidale (c). n vederea obinerii unei contracii accentuate, frecvena de repetiie a trenurilor de impulsuri este de 40100 Hz.

Electromasajul folosete cureni Trbert (Figura 7.3) de form dreptunghiular i amplitudine constant. Tratamentul se individualizeaz cu privire la amplitudinea i locul aplicrii semnalelor, n vederea obinerii senzaiei de vibraie.

Terapia prin electrooc realizeaz stimularea sistemului nervos central, prininhibare (Figura 7.3). Este util tratamentului psihozelor, depresiunilor endogene i schizofreniei. Se folosesc trenuri de patru impulsuri de sfert de und a tensiunii reelei, impulsuri continue (a), trenuri de impulsuri discontinue (b) sau trenuri discontinue cu amplitudine cresctoare, de pn la 900 mA ((c, metoda glisant ).

Terapia prin cureni interfereniali (cureni Nemec) se bazeaz pe electrostimulri n profunzimea corpului, prin interferena cmpurilor electromagnetice produse de doi cureni sinusoidali avnd frecvenele de f1 = 4000 Hz i f2 = f1f . Efectul este unul mialgezic i de mbuntire a circulaiei sanguine. n plus, localizarea este mai bun dect n cazul curenilor diadinamici sau Trbert, pielea nefiind afectat.