studiuParcaje FINAL - Oradea.ro · Sistemul de fundare adoptat este de ... se vor corecta conform...

TEL: +40-359-176280 EMAIL: [email protected] FAX: +40-259-230230 SKYPE: ecoconsulting WEB: www.ecoconsulting.ro YAHOO MSN: ecoconsultingro

ROMANIA, 410086 - ORADEA

STR. AL. VLAHUTA NR. 11

STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI şi

RAPORT

LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI

pentru

“Complex multifuncţional cu parcaje supraetajate - Zona Tribunalului Oradea”

Titular proiect:

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ORADEA ADMINISTRATIA IMOBILIARĂ ORADEA Oradea, Piaţa Unirii nr. 1, Jud. Bihor

2011

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �

Eco Consulting Oradea

1

1. INFORMAŢII GENERALE

1.1. Informaţii despre titularul proiectului

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ORADEA ADMINISTRAŢIA IMOBILIARĂ ORADEA

Oradea, Piaţa Unirii nr. 1 Jud. Bihor

Tel./Fax: 0259-436276 Email: [email protected], Web: www.aioradea.ro

1.2. Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare asupra mediului şi al raportului la acest studiu

SC ECO CONSULTING SRL Oradea, Alexandru Vlahuţă nr. 11 Jud. Bihor Tel: 0359-176280, Tel/fax: 0259-230230

Email: [email protected], Web: www.ecoconsulting.ro Număr de ordine: � � � � � � � � � ! � � � în " # $ % & ' ( ) * + , - % . + , * , * # * , / . ( , ' . ( % * . ( 0 # & ' ) 0 % %1 # + ' ( ) 1 ( . ' # 2 - % , 3 # 0 % ) * ) % - Ministerul Mediului şi Pădurilor.

1.3. Denumirea proiectului

4 5 6 7 8 9 : ; 7 < 9 = > ? < @ A B > 6 @ C 9 A < 8 C D A C E : F < 8 D C : = C E C = : G H 6 @ CI D > J < @ C 9 < 9 < > K D C L : C MOradea, str. Tribunalului nr. 8, jud. Bihor



2

1.4. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia

Investiţia urmăreşte construirea unui complex multifuncţional cu parcaje supraetajate, în zona centrală a municipiului Oradea (zona Tribunalului), respectiv crearea de 460 locuri de parcaje şi spaţii cu alte destinaţii (servicii, birouri). Terenul şi clădirile situate pe terenul pe care se va realiza investiţia sunt în proprietatea Municipiului Oradea, înscris în CF nr. 75862 Oradea şi sunt în folosinţa Secţiei de Boli Infecţioase şi Hepatice a Spitalului Judeţean de Urgenţă Oradea, dar şi o proprietate particulară cu o construcţie, care necesită demolare. Având în vedere starea deteriorată a clădirilor precum şi amplasamentul nefavorabil în centrul orasului a unui spital de boli infecţioase şi hepatice, o dată cu mutarea acestui spital într-o altă locaţie, se eliberează terenul pe care se poate realiza parcarea colectivă. Investiţia face parte din programul de construire de parcări supraterane şi subterane în zona instituţiilor publice din zona centrală a municipiului Oradea. Scopul principal al proiectului este:

- îmbunătăţirea condiţiilor de parcare/garare a autoturismelor din municipiul Oradea,

- creşterea calităţii infrastructurii sociale, - fluidizarea traficului în oraş şi reducerea timpului de călătorie.

Pentru integrarea clădirii parcării supraetajate în fondul construit al zonei centrale a municipiului Oradea şi pentru a creşte eficienţa economică a investiţiei se propun şi spaţii cu destinaţie comercială sau servicii. Oportunitatea investiţiei derivă din faptul că, zona centrală a orasului suferă cel mai mult din cauza creşterii importante a numărului autoturismelor din zonă precum şi din lipsa posibilităţilor de parcare. Astfel, proiectul va contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de parcare a autoturismelor din zonă. Complexul multifuncţional va cuprinde mai multe funcţiuni: - 460 locuri de parcaje, 12.990 mp arie desfăşurată - 1002 mp arie desfăşurată de spaţii de servicii şi birouri realizate adosat clădirii parcajelor colective, situată pe strada Franz Shubert. Clădirea de parcaj principală va avea 2 intrări carosabile separate având în total 2 fluxuri de intrare şi 2 fluxuri de ieşire (dinspre strada Franz Schubert şi strada Dima/Tribunalului). De asemenea, s-a studiat reţeaua stradală pentru accese la spaţiile de parcaj, modernizarea, lăţirea străzilor adiacente. S-a propus ca străzile



3

Franz Shubert, Dima şi Snagovului să fie străzi cu sens unic, strada Tribunalului, până în strada Schubert (în faţa clădirii multifuncţionale) cu două sensuri. Oprirea autoturismelor pe arterele de mai sus (accese la clădirea de parcări supraetajate) va fi interzisă. Unul dintre principalele avantaje ale acestui amplasament este posibilitatea de acces la parcări atât dinspre Parcul Traian cât şi dinspre Str. Republicii/ Dunării. Existenţa a două accese distincte dinspre două direcţii diferite este avantajoasă şi pentru scurtarea timpului de umplere şi golire a parcajului şi a diminuării cozilor la zona de intrare în orele de vârf. Perioada de execuţie propusă pentru realizarea investiţiei este de 12 luni.

Descrierea constructivă: Se propune realizarea unei clădiri de parcări cu nivele decalate la semipalier, o treime din clădire având regimul de înălţime de Demisol (D) + Parter ( P’), 2Etaj ( E1’ si E2’) şi Terasă ( T’), două treimi de clădire cu un regim de înălţime de Subsol ( S) + Parter (P) + 3Etaje (E1,+E2 si E3) si Terasa (T). Alipit acestei construcţii, spre strada Schubert se va realiza o clădire de birouri având un regim de înălţime de P+E1+E2. Forma în plan a construcţiei propriu-zise pentru parcare este dreptunghiulară (48,05mx46,40m) între axele 1-7, C-N şi regim de înălţime S+P+3E iar între axele 1-2, C-N D+P+2E. Înălţimea de nivel este de 2,90m. Structura de rezistenţă se compune din cadre de beton armat monolit pe ambele direcţii. Grinzile pe direcţia axelor literare vor fi cu vute de 30x80÷50 iar cele din axele numerare 30x55. Stâlpii se vor executa de 45x85 dezvoltaţi pe direcţia axelor literare. Planşeele se vor executa din beton armat monolit în grosime de 20cm. Rampele de urcare (coborâre) la nivele se vor executa între axele 2-3 între C-N şi L-N. Decalajul între planşee este 1,45m. Între axele 1, L-N respectiv 4-5, A-C s-au prevăzut două case de scări şi lift pentru acces pietonal la nivele. Structura de rezistenţă a acestora se compune din diafragme din beton armat în grosime de 15cm, cu planşee din beton armat de 13cm grosime. Între axele 7-8 respectiv D-M se prevede o construcţie de birouri cu regim de înălţime P+2E. Structura de rezistenţă a acesteia se compune din diafragme, stâlpi şi grinzi din beton armat monolit. Planşeele se vor



4

executa din beton armat în grosime de 13cm. Accesul la nivele se va realiza printr-o casă de scări din beton armat. Între aceasta şi construcţia de parcare va fi un rost de tasare-dilatare de 5cm. Materialele ce se vor folosi în structură sunt:

- beton simplu C8/10 în blocurile de fundare - beton armat C20/25 - oţel beton OB37, PC52.

Sistemul de fundare adoptat este de fundaţii izolate compuse din bloc de beton simplu şi cuzinet sub stâlpi şi fundaţii continui sub diafragme şi elevaţiile de închidere ale subsolului şi demisolului. Conform studiului geotehnic întocmit de Prospect-Geo 2000 srl Oradea fundarea construcţiilor se va face după cum urmează:

- S+P+3E pe stratul de pietriş cu nisip având Pconv=400kPa - D+P+2E pe stratul de argilă cafeniu maronie având Pconv=370kPa - P+2E pe stratul de argilă maronie având Pconv=333kPa.

Pentru dimensionarea fundaţiilor acestea se vor corecta conform STAS 3300/85 cu valorile CB şi CD. Conform codului de proiectare antiseismică P100-1/2006 construcţiile propuse se încadrează în zona seismică cu valoarea acceleraţiei terenului ag=0,12 şi perioada de colţ Tc=0,7s. Categoria de importanta – C Clasa de importanta – III Gradul general II de rezistenta la foc. Regimul de inălţime maxim în zonă S + P + 2E (clădirea tribunalului) P+3E (clădire de birouri). Regimul de inălţime maxim propus pentru parcare: Subsol + Parter + 3Etaje + Terasă. Locuri parcare total: 460 în cladirea multietajată şi 6 locuri de parcare la sol în faţa clădirii de birouri.

Situaţia ocupării definitive de teren: � Suprafaţa terenului luat în calcul: 4.506 mp, din care pentru Etapa I :

2600 mp � Suprafaţa construită la sol a clădirii de parcaje supraetajate: 2.264 mp � Suprafaţa construită la sol a clădirii de birouri: 317 mp � Accese carosabile de racord la reţeaua stradală existentă: 280 mp � 6 locuri de parcare la nivel în faţa clădirii de birouri � Trotuare de racord la reţeaua stradală existentă: 190 mp � Spatii verzi: 1500 mp.



5

Descrierea funcţională: S-a propus o soluţie constructivă cu benzi de circulaţii de 5,50 m şi parcări perpendiculare pe axa longitudinal cu o adâncime de 5,15 m, grupuri de trei locuri de parcare cu lăţimea de 7,20 m (între stâlpi). Pentru a elimina trecerile de la un nivel la altul prin “casa de scări” circulare dificile, s-a optat pentru decalarea la semipalier a clădirii, realizându-se o economie de spaţiu şi cu un raport de loc parcare/ arie desfăşurată, respectiv traseu foarte bun. Rampele dintre semipaliere decalate la 1,45 cm una faţă de cealaltă vor avea o pantă liniară de 13,87%, având o lungime de 10,45 m. Astfel, se realizează o circulaţie dublu sens pe întreg parcursul parcării, cu locuri de întoarcere la capete, pe un traseu relativ scurt, uşor de urmărit şi cu pante scurte şi drepte de jumătate de nivel pentru urcare şi coborâre. Circulaţia pietonilor se realizează prin cele două case de scări, una situată la un nivel şi cealaltă la nivelul decalat, ambele fiind prevăzută cu ascensor. Accesele în clădirea de parcare se realizează prin două porţi aflate la cele două capete ale clădirii. Sunt uşor de perceput şi uşor accesibile. Accesul principal îl reprezintă cel dinspre tribunal, cu camera de portar, şi sistem de supraveghere. Imediat după intrare, un automat cu barieră va identifica vehicolul intrat ori pe bază de legitimaţie-abonament (cu cod electronic), ori emiţand un bilet cu taxare orară, asigurând intrarea în flux de 3-8 secunde pe autoturism (un conducător neiniţiat pierde până la 8 secunde la un automat). Ieşirile se vor realiza tot în două locuri, prevăzute cu automate de control şi semibariera. Pentru plată se vor prevedea automate de taxare şi un ghişeu cu un funcţionar în zona intrării/ieşirii pietonale dinspre zona tribunalului. În zona de acces parter sunt prevăzute 7 locuri pentru persoanele cu handicap. Interiorul parcajului va fi marcat şi semnalizat corespunzător, impunând o circulaţie auto civilizată. Printr-o semnalizare electronică se vor afişa zonele cu locuri libere, respective interdicţia de intrare dacă parcajul este plin. În conformitate cu procedurile uzuale pentru evitarea oricărui conflict, întotdeauna se păstrează o rezervă de trei sau patru locuri (1%), locuri libere existente chiar şi la afişajul de plin. Totodată parcajul va fi accesibil în exploatare numai autoturismelor cu sarcină totală autorizată de max. 3500 kg şi exclusiv pentru cele cu motoare pe benzină şi diesel (şi hibrid electrice) cu strictă interdicţie pentru autoturisme ce funcţionează pe GPL.



6

Parcajul supraetajat, în principiu se va trata ca o construcţie exterior-exterior, finisaje de tip interior se vor folosi numai în casa scărilor. Acestea se vor zugrăvi pe glet de var-ipsos cu pardoselile şi treptele finisate cu mozaic de calcar turnat, şlefuit, lustruit şi plinte mozaicate. În rest, clădirea parcării se va reliza cu tencuieli subţiri M25-T în părţile interioare şi M50-T în exterior. Faţada folosită este de tip “faţadă verde” , susţinută de raster de lemn pe structură metalică. Pardoselile circulabile auto peste tot vor fi din cuarţ industrial gri deschis cu scafe rotunjite peste tot pe contur. Închiderile laterale ale parcării vor fi de protecţie, balustrăzi din ţeavă de oţel, grunduite şi vopsite cu emailuri de calitate, rezistente la exterior. Ultimul nivel, terasa circulabilă va fi hidrizolat cu materiale specifice pentru terase şi în această zonă stratul circulabil va fi un asfalt dur specific pentru poduri. Parcările spre exterior vor fi acoperite cu pergolă pentru atenuarea zgomotului. Pardoselile vor fi vopsite, respectiv marcate cu vopsea albă specială cu cristale de sticlă folosită pentru drumuri. Partea de parcaj va mai fi prevăzută cu un sistem de semnalistică pentru circulaţie, constând parţial din semne de circulaţie, pe de altă parte vor fi o serie de marcaje prin afişaj electronic. Pe fiecare nivel, la baza rampelor sunt înglobate jgheaburile de scurgere pe întreaga lăţime, cu grilaj circulabil, acestea înlocuind sistemul cu sifoane de pardoseală. Instalaţii electrice: Soluţiile tehnice adoptate pentru realizarea instalaţiilor electrice sunt:

- instalaţia de alimentare cu energie electrică la 0.4kV după punctul de delimitare cu instalaţia furnizorului

- priza de pământ - instalaţia de forţă - instalaţia de iluminat şi prize - instalaţia de iluminat de siguranţă - instalaţie de semnalizare a incendiilor - instalaţie de protecţie impotriva şocurilor electrice.

Alimentarea cu energie electrică a clădirii, din reţeaua furnizorului se va realiza conform avizului de racordare eliberat de S.D.E.E. Oradea. Alimentarea cu energie electrică a obiectivului din reţeaua de distribuţie a furnizorului de energie electrică nu face obiectul prezentei documentaţii. - Puterea activă instalată: Pi = 150 kW - Puterea activă cerută: Pc = 75 kW Pentru alimentarea de rezervă a receptoarelor cu rol de siguranţă la foc, în cazul căderii tensiunii de la reţeaua furnizorului de energie, s-a prevăzut



7

un grup electrogen de intervenţie, cu pornire automată, având următoarele caracteristici electrice: - în regim de intervenţie S = 65 kVA, P = 52 kW la cos j = 0,8 - în regim de producţie S = 60 kVA , P = 48 kW la cos j = 0,8 Trecerea de pe sursa de bază pe sursa de rezervă se va realiza automat prin AAR montat la nivelul tabloului receptoarelor cu rol de siguranţă la foc (TCV). Priza de pămant a clădirii este folosită pentru instalaţia de protecţie impotriva şocurilor electrice prin atingere indirectă şi va avea valoarea rezistenţei de dispersie de cel mult 4 Ohmi. Priza naturală utilizează drept electrozi verticali armătura metalică a fundaţiei de beton armat a stalpilor de susţinere a clădirii. Se va realiza echipotenţializarea tuturor părţilor metalice ale clădirii. Conform I20-2000 şi a indicelui de risc calculat nu este necesară instalaţie de protecţie impotriva trăsnetului. Schema de legare la pământ este de tipul TN-C-S. Protecţia coloanelor se realizează conform schemelor monofilare. Tablourile electrice de distribuţie sunt : - TGD montat la parter, alimentat din reţeaua furnizorului prin cablu CYAbY 3x50+25 montat îngropat - TCV montat în încăperea ACS, prevăzut cu dublă alimentare: 15 - alimentare de bază din TGD printr-o coloană racordată înaintea intrerupătorului general, realizată din cablu CYY4x35 mm2 pozat în tub PVC50 montat îngropat sub tencuială - alimentare de rezervă din grupul electrogen printr-o coloană realizată din cablu CYY4x35 mm2 pozat în tub PVC50 montat îngropat sub tencuială şi montat în pământ la subtraversarea curţii. Instalaţia de iluminat şi prize. Calculul fotometric s-a realizat cu programul dedicat DIALux. Nivelele de iluminare sunt conform NP061-2002. Parcare subterană: - Aparate de iluminat: echipate cu două lămpi fluorescente TL-D 58W/ 840, ballast electronic la înaltă frecvenţă, cu difuzor din policarbonat transparent rezistent la şocuri, cu funcţionare eficientă pană la -30°C, grad de protecţie IP66 - ex. Montaj: aparent pe tavan - Circuitele de iluminat sunt trifazate realizate cu cabluri din cupru tip CYY-F, pozate în tuburi PVC montate aparent Parcare supraterană – parter, etaj I, etaj II, etaj III: - Aparate de iluminat: echipate cu două lămpi fluorescente TL-D 58W/ 840, ballast electonic la înaltă frecvenţă, cu difuzor din policarbonat



8

transparent rezistent la şocuri, cu funcţionare eficientă pană la -30°C, grad de protecţie IP66–. Montaj: aparent pe tavan. Circuitele de iluminat sunt trifazate realizate cu cabluri din cupru tip CYY-F, pozate în tuburi PVC montate aparent. Parcare supraterană – terasă: - Aparate de iluminat: echipate cu lampă cu descărcări în vapori de sodiu la inaltă presiune, grad de protecţie IP65 Montaj: fixare pe clădire (două bucăţi) şi pe stalp din ţeavă de oţel. Birouri: - Aparate de iluminat: echipate cu patru lămpi fluorescente de 18W, sistem optic C3, grad de protecţie IP20, Montaj: intenc. Circuitele de iluminat sunt monofazate realizate cu cabluri din cupru tip MYYM, pozate in tuburi PVC montate îngropat. Spaţii tehnice, anexe: - Aparate de iluminat: echipate cu două lămpi fluorescente TL-D 36W/ 840, balast electonic la inaltă frecvenţă, cu difuzor din policarbonat transparent rezistent la şocuri, grad de protecţie IP44. Montaj: aparent pe tavan. Circuitele de iluminat sunt monofazate realizate cu cabluri din cupru tip MYYM, pozate în tuburi PVC montate îngropat sau aparent. Instalaţia de iluminat de siguranţă. În conformitate cu I7-02 au fost prevăzute următoarele tipuri de iluminat de siguranţă: - iluminat de siguranţă pentru continuarea lucrului în încăperea grupurilor de pompare pentru incendiu, în dispecerat (incăperea pentru supraveghere permanentă, situată la parterul clădirii existente), în încăperea grupului electrogen – alimentare tip 2a – aparate de iluminat cu baterii locale şi dispozitive de comutare automată, autonomie 3 ore - iluminat de siguranţă pentru evacuare – alimentare tip 3b – aparate de iluminat, tip indicator luminos (semne albe pe fond verde), echipate cu lampă de 8W şi cu acumulatori de Ni-Cd, cu intrare automată în funcţiune la căderea tensiunii de bază, autonomie 1 oră, grad de protecţie IP44. Pentru parcarea subterană iluminatul de siguranţă al căilor de evacuare a utilizatorilor va fi constituit din puncte luminoase dispuse la partea superioară şi inferioară a căilor de evacuare. Instalaţia de semnalizare a incendiilor. Sistemul de detecţie şi alarmare la incendiu s-a proiectat în conformitate cu prevederile standardelor şi normativelor în vigoare. Sistemul va realiza următoarele funcţii: - detecţia rapidă a inceputurilor de incendiu - afişarea zonei de detectare aflate în alarmă - autotestarea echipamentului central şi a detectorilor



9

- semnalizarea acustică la nivelul întregii clădiri - semnalizarea manuală a incendiului de la butoanele de alarmare. Centrala de semnalizare se va instala în camera de supraveghere situată la parter. Instalaţia de supraveghere şi gestionare a parcării Pentru parcare se va instala un sistem de supraveghere prin televiziune în circuit închis. Detaliile acestui sistem vor constitui parte a documentaţiei elaborate de firma de specialitate ce va realiza execuţia. Sistemul de gestionare a parcării va cuprinde: barierele, senzori spiră magnetică, unităţi de intrare, unităţi de ieşire, casier automat, soft-ul aferent, panou cu semnalizare a locurilor libere sau ocupate. Detaliile acestui sistem vor constitui parte a documentaţiei elaborate de firma de specialitate ce va furniza şi monta echipamentele. Protecţia împotriva şocurilor electrice. Schema de legare la pământ este TN-C-S. S-a respectat lungimea maximă a buclei de defect. S-au aplicat măsuri pentru protecţia utilizatorilor impotriva şocurilor electrice datorate atingerilor directe sau indirecte. Protecţia împotriva atingerilor directe se asigură prin utilizarea echipamentelor corespunzătoare categoriei de influenţe externe, conductoare izolate, tuburi de protecţie, carcase, tablouri de distribuţie având părţile active izolate. Protecţia impotriva atingerilor indirecte prin intreruperea automată a alimentării se realizează cu dispozitive de protecţie impotriva supracurenţilor. Instalaţii de stingere, sanitare şi apă-canal: Instalaţii de sprinklere: Proiectarea instalaţiilor de incendiu s-a făcut in conformitate cu prevederile NP 086 – 2005 şi STAS 1478-90. Pentru că parcarea nu este încălzită s-a prevăzut o instalaţie de sprinklere de tip aer-apă (cu conducte uscate). La subsol, în staţia de pompe s-a prevăzut un compresor de aer de 6 bar şi 150 l/min şi un automat de control şi semnalizare (ACS) Dn 150 mm tip aer-apă, cu accelerator şi monitorizare. Sprinklerele folosite sunt de tip Upright FU-K80 O12,50 mm, Hi = 20 mCA, având debitul specific qis = 1,88 l/sec, raza de stropire Rs = 5,50 m. Intensitatea de stropire este Is = 0,1 la distanţa între sprinklere de 3,30 m. Pe peretele exterior s-a prevăzut un dispozitiv de alarmă. Conductele sunt executate din ţeavă neagră grunduită şi vopsită in culoare albă.



10

Conductele din distribuţie sunt montate cu panta de 2‰, iar sprinklerele se vor monta cu ştuţuri de 1/2” pentru a păstra distanţa de 20 cm până la plafon, distanţă impusă de înălţimea utilă a parcării subterane. Instalaţii de incendiu cu hidranţi interiori: Conform NP 086-05, pentru garaje sau parcaje subterane pentru mai mult de 20 de autoturisme sunt necesari hidranţi de incendiu interiori pentru combaterea incendiilor. Astfel s-au prevăzut pentru fiecare nivel cate 3 hidranţi de incendiu Dn 50 tip STAS SR EN 674-2/2002, echipaţi cu furtun plat, L furtun = 20 m, Φ duză = 13 mm, P= 0,40 MPa. Conform breviarului de calcul, debitul de apă pentru incendiu interior este qii = 2,83 l/sec. Amplasarea hidranţilor, având în vedere mărimea construcţiei şi a sistemului constructiv, se va face în cutii. Conductele sunt executate din ţeavă neagră grunduită şi vopsită în culoare albă. S-a prevăzut o reţea OL 21/2” de la care se alimentează hidranţii de incendiu interiori cu ţeavă de neagră de oţel 2”. Instalaţii sanitare interioare: Instalaţiile sanitare interioare constau în alimentarea cu apă rece şi apă caldă menajeră a obiectelor sanitare din proiectul de arhitectură, respectiv evacuarea restituţiei menajere. Pentru dotarea grupurilor sanitare şi dimensionarea instalaţiilor de apă şi canal s-au respectat prevederile STAS 1478-90 şi a Normativului I9-90. Conductele de apă rece şi caldă pentru consum menajer se vor executa din ţevi zincate. Restituţia menajeră va fi condusă prin coloane şi evacuată la reţeaua de canalizare menajeră exterioară. Conductele de canalizare se vor executa din tuburi PVC. Alimentarea cu apă: Racordul existent de apă potabilă Dn 50 va alimenta atat instalaţia sanitară interioară, cât şi bazinul de incendiu. Conducta de alimentare a bazinului de apă se va executa din ţeavă neagră pe care se va monta o clapetă de reţinere Dn 50. Gospodăria de apă: Pentru asigurarea debitului şi presiunii necesare pentru instalaţia de incendiu cu sprinklere şi cu hidranţi interiori, respectiv pentru spălarea pardoselilor, la subsol s-a prevăzut o staţie de pompe echipată cu: - grup de pompare GP1 – sprinklere, - grup de pompare GP2 – hidranţi interior - grup de pompare GP3 – spălare.



11

Pentru rezerva de incendiu, la subsol s-a prevăzut un bazin subteran de 58 mc. Acţionarea grupurilor de pompare se va face de la electrovalvele aferente fiecărui grup, montate în staţia de pompe.

Indici de suprafeţe pentru realizarea noilor funcţiuni:

NIVEL SUPRAFATA CONSTRUITA

GARAJE - MP-

NUMAR LOCURI GARAJE

- LOC -

SUPRAFATA CONSTRUITA BIROURI

- MP -

SUBSOL , DEMISOL

2.264

84

-

PARTER

2.281

76

317,00

ETAJ 1

2.264

81

333,00

ETAJ 2

2.264

81

352,00

ETAJ 3

2.264

81

-

TERASA

1.550

57

-

TOTAL 12.990 460 1002,00

Indice = 28,00 mp arie desfăşurată /automobil.

Organizarea de şantier: Organizarea de şantier va intra în sarcina constructorului şi se va desfăşura cu respectarea tuturor reglementărilor în vigoare. La atacarea fiecărei arii de lucru se va verifica terenul pentru a depista eventualele lucrări ascunse ce ar putea influenţa în vreun fel lucrările. Se va verifica, dacă toate instalaţiile electrice sunt sau nu sub tensiune. Pentru transportul deşeurilor se vor încheia contracte de transport şi reciclare cu agenţi economici autorizaţi pentru acest tip de activitate. Se va stabili prin contract ritmul degajării terenului prin transportul materialelor. Pentru a nu perturba zonele învecinate, transportul molozului, pentru care se va încheia un contract de degajare moloz cu o firmă specializată se va face periodic, organizat, conform contractului. Se vor amplasa în zona propusa pentru realizarea proiectului barăcile necesare desfăşurării procesului de execuţie, spaţiile de depozitarea materialelor, spaţiul pentru utilaje şi autovehicule, iar la accesul în incintă va fi amplasat un panou cu toate datele de recunoaştere ale obiectivului, durata de execuţie, etc. Incinta va fi împrejmuită cu gard realizat din stâlpi şi panouri metalice. La terminarea lucrărilor, constructorul va dezafecta zona organizării de şantier şi va evacua toate deşeurile prin valorificare/eliminare la depozit.



12

Accesul la lucrările propuse se va face pe străzile existente. Alimentarea cu energie electrică de 0.4kv (instalaţiile electrice de iluminat şi prize, iluminat incintă, alimentare scule şi utilaje) se va face de la reţeaua existentă şi de la generatoare. Alimentarea cu apă pentru utilităţi se va face din reţeaua publică. Pentru angajaţi vor fi asigurate toalete ecologice vidanjabile. În perioada de execuţie vor fi folosite utilajele şi mijloacele de transport auto conform cu planul de organizare de şantier al constructorului. Impactul produs de lucrările de construcţie asupra mediului va fi moderat şi cu caracter temporar (doar pe perioada realizării construcţiei).

1.5. Durata etapei de funcţionare Durata de exploatare a obiectivului este estimată la 90 de ani. 1.6. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării producţiei Datorită specificului activităţii propuse prin proiect (servicii de parcare), pe amplasament nu vor rezulta produse finite. Capacitatea parcării va fi de 460 locuri în clădirea multietajată şi 6 locuri la nivel în faţa clădii de birouri. În perioada de execuţie se vor utiliza surse de energie, în principal motorină pentru utilajele şi mijloacele de transport auto angrenate în execuţia lucrărilor propuse. În perioada de funcţionare resursele folosite vor fi: energia electrică şi motorina (utilizată la grupul electrogen, doar ocazional).

TABELUL Nr. 1.1 Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice

Producţia Resurse folosite în scopul asigurării producţiei Denumirea Cantitatea

Denumirea Cantitatea

necesară Furnizor

Număr locuri de parcare 460 + 6 Petrol/păcură - - Gaze naturale - - Gaze petroliere lichefiate - - Cărbune - - Cocs de furnal - - Gaz de furnal - - Gaze de rafinărie - - Benzină - - Energie electrică

Putere instalată 256 MWh/an

150 kW S.D.E.E. Oradea

Energie termică - - Motorină (în perioada de execuţie)

Motorină (grup electrogen-ocazional) 100 tone/an 15 litri/h

Statii de distributie carburanti autorizate

Biogaz - - Altele - -



13

S-a considerat că, în perioada de execuţie a lucrărilor se vor folosi utilaje şi mijloace de transport auto specifice lucrărilor de construcţie, consumul estimat fiind de cca. 100 tone motorină/12 luni (perioada propusă pentru realizarea investiţiei). Grupul electrogen funcţionează cu motorină, având un rezervor încorporat cu capacitatea de 200 litri, consumul de motorină la încărcare de 100% fiind de 15 litri/h. 1.7. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice

Datorită specificului activităţii propuse prin proiect (servicii de parcare), nu se vor utiliza materii prime sau auxiliare şi nici substanţe sau preparate chimice periculoase. Se menţionează că, grupul electrogen prevăzut prin proiect cuprinde un rezervor încorporat de motorină, cu capacitatea de 200 litri, fiind utilizat ocazional, în funcţie de necesităţi (consum: 15 litri/h).

TABELUL Nr. 1.2

Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice Clasificarea şi etichetarea substanţelor

sau a preparatelor chimice*) Denumirea materiei prime, a substanţei sau a preparatului

chimic

Cantitatea anuală/

existentă în stoc

Categorie – Periculoase/ Nepericuloase (P/N)

Periculozitate *) Fraze de risc *)

Motorină 200 litri P T, F R45, R10 *) Conform HG nr. 1408/04.11.2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase şi HG nr. 937/01.09.2010 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea la introducerea pe piaţă a preparatelor periculoase.

1.8. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generate de activitatea propusă 1.8.1. Zgomotul şi vibraţiile în perioada de execuţie În perioada de execuţie poluarea fizică generată de activitatea propusă va consta în principal din zgomotul şi vibraţiile produse de utilajele şi mijloacele de transport auto angrenate în activităţile de construcţie. Din punctul de vedere al poluării sonore, zgomotul pe perioada execuţiei nu va depăşi, pragul de 50 dB(A), încadrându-se în limitele admise pentru localităţi.



14

Se va încerca neafectarea populaţiei din zonă de zgomotele specifice acestor tipuri de activităţi, prin menţinerea utilajelor la regim normal de funcţionare, fără a avea defecţiuni tehnice care ar cauza accidental unele zgomote respectiv vibraţii nedorite, datorită unor funcţionări necorespunzătoare. Condiţiile specifice de lucru în zone strâmte, desfăşurarea şantierelor pe suprafeţe restrânse face posibilă intervenţia unui număr mic de utilaje, de capacitate mică şi medie. Astfel, efectele generatoare de impact rămân relativ limitate. Astfel, zgomotul şi vibraţiile vor fi reduse, producerea lor fiind discontinuă, pe perioade de timp reduse, doar pe perioada execuţiei. Măsurile preventive în vederea reducerii poluării sonore la autovehicule sunt reglementate prin inspecţiile tehnice periodice ale autovehiculelor şi prin condiţiile tehnice de limitare a zgomotului prevăzute la omologarea pentru circulaţia autovehiculelor rutiere. Programul de lucru şi circulaţia autovehiculelor în zonă se va stabili astfel încât să fie respectate cu stricteţe perioadele de odihnă ale locuitorilor din zonă. Viteza de deplasare a autovehiculelor în zona afectată cu construcţii va fi marcată prin indicatoare rutiere, respectându-se limita maximă de viteză impusă. Prin urmare, prin aplicarea măsurilor restrictive la realizarea construcţiei se vor respecta prevederile STAS 10009/88 şi ale Ordinului MS nr. 536/1997, cu privire la nivelul de zgomot produs. 1.8.2. Zgomotul şi vibraţiile în perioada de funcţionare În perioada funcţionării obiectivului principalele surse de zgomot vor fi autovehiculele care utilizează parcarea. La proiectarea parcării s-a ţinut cont de atenuarea zgomotului prin soluţii inginereşti, tehnice şi constructive. În vederea prezentării situaţiei actuale şi evaluării construcţiei din punct de vedere al nivelului de zgomot produs, precum şi prognozarea eventualelor efecte nedorite ale zgomotului din zonă (nivelul de expunere la zgomot), s-a elaborat un Studiu de zgomot pentru proiectul „Complex multifuncţional cu parcaje supraetajate – Zona Tribunalului Oradea” (Vibrocomp srl, 2011). Expertiza analizează starea zonei afectate din punct de vedere al zgomotului produs şi studiază impactul asupra mediului al amplasamentului proiectat şi pe baza acestora propune soluţii pentru reducerea efectelor nedorite.



15

� � C = : L : 8 6 D @ > D : � 9 6 A C B > CÎn zona desemnată, parcarea se va desfăşura pe şase nivele şi va avea o capacitate totală de 460 de locuri de parcare. Parcajul este destinat numai autoturismelor cu sarcina totală autorizată de max. 3500 kg, iar viteza autoturismelor în parcare este de max.10 km/oră. Parcarea va avea două intrări şi două ieşiri, care se vor amplasa pe partea vestică respectiv estică a construcţiei. Ventilaţia naturală este asigurată pe faţadele nordice şi sudice. Pentru a reduce eventualul zgomot produs de autovehicule, suprafaţa faţadei va avea până la h=1,0m un parapet din beton, iar de la parapet la tavan va fi “faţadă verde”, adică protejată de o reţea din metal şi lemn (pergolă) care va constitui suportul pentru plantele agăţătoare. De asemenea, se va amenaja spaţiul verde din jurul construcţiei, iar pe faţade vor fi prevăzuţi şpaleţi pentru a ajuta plantele agăţătoare să se ridice până la cotele superioare ale faţadelor, astfel încât să se creeze un ecran vizual, absorbant al emisiilor de eşapament respectiv cu rol fonoabsorbant.

Nivel Nr. locurilor de parcare -1 84 0 76 1 81 2 81 3 81

terasă 57 Total: 460

Pe amplasamentul proiectat cele mai semnificative surse de zgomot vor reprezenta manevrele de parcare ale maşinilor, zgomotul produs de instalaţiile tehnice poate fi neglijată deoarece singura sursă de zgomot ar putea fi grupul electrogen care este foarte bine izolat din punct de vedere fonic şi este folosit doar în situaţii de urgenţă. Noaptea trebuie folosită nivelul inferior închis al parcării. Acest lucru se poate asigura prin dirijarea corespunzătoare a traficului intern. Obiectivele (receptorii) de protejat din jurul parcării:

- Clădirile rezidenţiale cu două nivele din strada Franz Schubert, care se situează la 22 m de ieşirea estică

- Clădirea rezidenţială cu trei nivele din strada Gheorghe Dima, care se situează la est, la 18 m faţă de faţada nordică

- Clădirea rezidenţială cu patru nivele din strada Tribunalului, care se situează la 7,5 m vest de faţada nordică.



16

Clădirile protejate pot fi supuse zgomotului maşinilor din parcare, zgomot care poate ieşi prin faţade, respectiv zgomotul produs la intrări şi ieşiri. � � 6 D 7 C = > � :Ordinul M.S. nr. 536/1997 (Art. 17) Amplasarea obiectivelor economice cu surse de zgomot şi vibraţii şi dimensionarea zonelor de protecţie sanitară se vor face în aşa fel încât în teritoriile protejate nivelul acustic echivalent continuu (Leq), măsurat la 3 m de peretele exterior al locuinţei la 1,5 m înălţime de sol, să nu depăşească 50 dB(A) şi curba de zgomot 45. În timpul nopţii (orele 22,00-6,00), nivelul acustic echivalent continuu trebuie să fie redus cu 10 dB(A) faţă de valorile din timpul zilei. Pentru apartamente, nivelul acustic echivalent continuu (Leq), măsurat în interiorul camerei cu ferestrele închise, nu trebuie să depăşească 35 dB(A) şi curba de zgomot 30 în timpul zilei; în timpul nopţii (orele 22,00-6,00), nivelul echivalent continuu trebuie redus cu 10 dB(A) faţă de valorile din timpul zilei. Pentru şcoli (săli de clasă) nivelul acustic echivalent continuu (Leq), măsurat în interiorul clasei cu ferestrele închise, să nu depăşească 35 dB(A) şi curba de zgomot 30. Aceste valori sunt obligatorii şi pentru alte unităţi de învăţământ şi biblioteci. Cerinţe şi prevederi din HG 321/2005, modificată şi completată de HG 674/2007, privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental în Romania:

Zgomot industrial

Zgomot aerian

Zgomot trafic rutier

Zgomot trafic feroviar

Plan de acţiune ambientală

Perioada

Lzsn / Lnoapte Lzsn / Lnoapte Lzsn / Lnoapte Lzsn / noapte

Valori de prag Indică aria de conflict

Termen scurt

65 / 55 dB(A)

65 / 55 dB(A)

70 / 60 dB(A)

70 / 60 dB(A)



17

Lzsn – dB(A) Lnoapte – dB(A) Surse de zgomot

Ţinta de atins pentru Valorile Maxime Permise pentru anul 2012

Valori Maxime Permise

Surse de zgomot

Ţinta de atins pentru Valorile Maxime Permise pentru anul 2012

Valori Maxime Permise

Străzi, drumuri şi şi autostrăzi

65 70 Străzi, drumuri şi autostrăzi

50

60

Căi ferate 65 70 Căi ferate 50 60 Aeroporturi 65 70 Aeroporturi 50 60 Zone industriale 60 65

Zone Industriale 50 55

Porturi (activităţi de transport feroviar şi rutier din interiorul portului)

65 70

Porturi (activităţi de transport feroviar şi rutier din interiorul portului)

50

60

Porturi (activităţi industriale din interiorul portului)

60

65

Porturi (activităţi industriale din interiorul portului)

50

55

� � > � : 9 < 9 L : � � 6 7 6 = 8 D 6 L < F L : 8 C D A C D :Metoda de studiu Studiul s-a realizat prin metoda elaborată la proiectarea parcării din Budapesta, sect. V. din strada Aranykéz (Ungaria). Această metodă a fost elaborată pe baza măsurătorilor efectuate la faţa locului. De asemenea s-a luat în considerare şi o metodă de proiectare care s-a bazat pe o serie de studii austriece (Gutachten über Larmemission von Zu- und Abfahrten zu Tiefgaragen und die larmschutztechnisch zweckmassige Ausbildung - Versuchsanstalt für Warme- und Schalltechnik – TGM, 1987). La calcule s-a considerat un trafic mediu de 34 vehicule/oră.

Zgomotul produs de mişcarea autovehiculelor din parcare Zgomotul traficului din parcare se poate obţine prin însumarea zgomotului produs de toate manevrele în parte. Din alcătuirea parcării rezultă că elementul de bază la producerea zgomotului (atât din punctul de vedere a mărimii cât şi în timp) este intrarea şi ieşirea din parcare, deci manevrele de parcare propriu-zise nu se consideră separat ci împreună cu intrarea respectiv ieşirea din parcare.



18

Propagarea zgomotului, în prima aproximare, s-a considerat lipsită de obstacole, iar apoi s-a luat în considerare şi creşterea nivelului de zgomot datorită reflexiilor. Pe timpul zilei s-a considerat un trafic mediu de 34 vehicule/oră. Pentru evaluarea nivelului de zgomot prin calcule s-au luat în considerare următoarele:

- numărul autovehiculelor/oră care execută aceeaşi manevră - timpul manevrei - distanţa medie de la punctul de observaţie pentru vehiculele care

execută aceleaşi manevre - viteza de deplasare a vehiculelor.

Impactul zgomotului din interiorul garajului se poate separa pe nivele. Prin reglementarea corespunzătoare a traficului se poate evita „perindarea” prin parcare. Se poate presupune că, conducătorii vor utiliza nivelele cu aceeaşi distribuţie uniformă. Din experienţă, viteza autoturismelor în parcare este de 10 km/h. Timpul mediu de căutare a unui loc de parcare este de 30 s.

Nivelul de zgomot echivalent rezultat din căutarea locului de parcare

Nivel Ni [db] ti [s] La [dB(A)] LAeq [dB(A)] -1 10 30 65,8 54,7 0 7 30 65,8 53,2

1 6 30 65,8 52,5

2 5 30 65,8 51,7

3 4 30 65,8 50,8

terasă 2 30 65,8 47,7

Valorile din tabelul de mai sus se pot considera ca nivele de zgomot interne din parcare. Luând în considerare efectele de ecranare şi distanţele, se poate constata că în faţa obiectivului (receptorului) de protejat, aflat la 7,5 m faţă de parcare, nivelul de zgomot echivalent în timpul zilei este de 46,6 dB(A). Pe baza acestei valori, se poate afirma că nu există o depăşire a limitei (50 dBA) nivelului de zgomot.



19

Zgomotul produs pe rampă Din modul de construcţie al parcării (acoperirea parcării) rezultă că sursa de zgomot principală este intrarea şi ieşirea. Din acest punct de vedere s-a analizat separat zgomotul care apare prin trecerea pe rampă. Utilizând datele de intrare de mai sus, viteza de intrare empirică de v= 16 km/h şi fluxul mediu de n=34 vehicule/oră, se poate calcula nivelul de zgomot echivalent la 7,5 m distanţă de parcare:

LAeq = 47,5 dB(A) Luând în considerare distanţele şi efectul absorbant al acoperişului deasupra rampei, se poate constata că în faţa faţadei celei mai nefavorabile a construcţiei proiectate, ziua se poate conta pe un nivel de zgomot echivalent de 38,2 dB(A). Din cele de mai sus se poate afirma că nu există o depăşire a limitei (50dBA) nivelului de zgomot. Hărţile de zgomot elaborate pe baza calculelor sunt prezentate anexat.

TABELUL Nr. 1.3

Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate Poluare calculată produsă de activitate şi

măsuri de eliminare / reducere Pe zone

rezidenţiale, de recreere sau alte zone protejate cu

luarea în considerare a poluării de fond

Tipul poluării

Sursa de poluare

Nr. surse de

poluare

Polua

re m

axim

ă perm

isă

(lim

ita max

imă ad

misă pe

ntru

om şi m

ediu)

Polua

re de fond

Pe zona obiecti-vului

Pe zonele de protecţie/restricţie

aferen

te obiectivu

lui, conform

legislaţiei în vigoare

Fără măsur

i de

elim

inare / red

ucere

a po

luării

Cu im

plem

entarea

măsurilo

r de

elim

inare/ red

ucere

a po

luării

Măsuri de eliminare/

reducere a poluării

Zgomot Vibraţii

Utilaje şi mijloace de transport auto implicate în activitatea de execuţie a lucrărilor

10-15 50 dB (A) OMS

536/1997

Zgomotul circulaţiei rutiere

maxim 60-70 dB(A)

Nu este cazul.

70 dB(A) 50 dB(A) Utilizarea de utilaje silenţioase. Reducerea duratei de functionare a acestora la minim posibil. Menţinerea în stare tehnică bună de funcţionare a utilajelor şi mijloacelor de transport auto; oprirea motoarelor autovehiculelor în timpul staţionării şi respectarea vitezei limită de deplasare.

Zgomot Autovehiculele care utilizează parcarea (zgomotul la intrarea/ieşirea din parcare şi zgomotul emis prin faţadă)

460 50 dB (A) OMS

536/1997

Zgomotul circulaţiei rutiere

47,5–54,7 dB(A)

Nu este cazul.

38,2–46,6 dB(A)

38,2 – 46,6 dB(A)

Soluţii constructive fonoabsorbante (aplicarea metodei de „faţadă verde”), limitarea vitezei de circulaţie în parcare



20

Se menţionează că, evaluarea riscului de expunere la zgomot şi efectele zgomotului şi vibraţiilor asupra sănătăţii umane su fost tratate în detaliu în Studiul de sănătate elaborat de SC ARTIMED SRL Oradea (depus la APM Bihor).

1.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

Realizarea proiectului în zonă este motivată de necesitatea de îmbunătăţire a condiţiilor de parcare/garare a autoturismelor din municipiul Oradea şi constituie parte din programul de construire de parcări supraterane şi subterane în zona instituţiilor publice din zona centrală. Pentru integrarea clădirii în fondul construit al zonei centrale a municipiului Oradea şi pentru a creşte eficienţa economică a investiţiei se propun şi spaţii cu destinaţie comercială sau servicii. În cadrul Studiului de fezabilitate elaborat de SC PRO –ARH SRL Oradea au fost analizate mai multe scenarii, fiind recomandată alternativa cu cel mai redus impact asupra mediului (inclusiv în ce priveşte protejarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu de pe amplasament).

� A : @ C D > > 9 : 8 D 6 8 < F :Au fost studiate mai multe variante. Prima variantă a constat în realizarea unui parcaj subteran şi suprateran având un regim de construcţie de S + P + 2 etaje, amplasat pe întreaga incintă a fostului Spital de Boli Infecţioase şi Hepatice Oradea, după demolarea tuturor clădirilor. Aceasta variantă a fost abandonată în urma consultării Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Cultural, care solicită păstrarea clădirii Pavilionului II şi utilizarea clădirii prin reconversie pentru o altă destinaţie. Varianta a doua propune realizarea într-o primă etapă a unui Complex multifuncţional cu parcaje subterane şi supraterane, şi în etapa a doua amenajarea şi extinderea actualei clădiri a pavilionului II într-o clădire de birouri. În final s-a ajuns la studierea unui complex multifuncţional cu 460 locuri de parcaje având aria desfăşurată de 12.887 mp şi 1002 mp arie desfăşurată de spaţii cu alte destinaţii (servicii, birouri). � A : @ C D > < 9 D : A 6 7 C @ L C =Se recomandă varianta a doua de scenariu prin care se realizează într-o prima etapă o clădire de parcaje colective şi servicii (birouri) şi în etapa a



21

II-a amenajarea şi extinderea actualei clădiri a pavilionului II într-o clădire de birouri. � � C @ = C E : 9 : F A : @ C D > < 9 < > D : A 6 7 C @ L C = �- se va realiza o volumetrie potrivită pentru integrarea în ţesutul urban

existent; - accesul uşor al autovehiculelor la parcajul colectiv; - realizarea unor spaţii de servicii în zona centrală a orasului. Complexul multifuncţional propus în această fază de proiectare va cuprinde mai multe funcţiuni: - 460 locuri de parcaje, 12.990 mp arie desfăşurată - 1002 mp arie desfăşurată de spaţii de servicii şi birouri realizate adosat clădirii parcajelor colective, situată pe strada Franz Shubert. Clădirea de parcaj principală va avea 2 intrări carosabile separate, având în total 2 fluxuri de intrare şi 2 fluxuri de ieşire (dinspre strada Franz Schubert şi strada Dima/Tribunalului). De asemenea, s-a studiat reţeaua stradală pentru accese la spaţiile de parcaj, modernizarea, lăţirea străzilor adiacente. S-a propus ca străzile Franz Shubert, Dima şi Snagovului să fie străzi cu sens unic, strada Tribunalului, până în strada Schubert (în faţa clădirii multifuncţionale) cu două sensuri. Oprirea autoturismelor pe arterele de mai sus (accese la clădirea de parcări supraetajate) va fi interzisă. Unul dintre principalele avantaje ale acestui amplasament este posibilitatea de acces la parcări atât dinspre Parcul Traian cât şi dinspre Str. Republicii/ Dunării. Existenţa a două accese distincte dinspre două direcţii diferite este avantajoasă şi pentru scurtarea timpului de umplere şi golire a parcajului şi a diminuării cozilor la zona de intrare în orele de vârf.

1.10. Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru alternativele la proiect Amplasamentul propus pentru realizarea proiectului este situat în zona centrală a municipiului Oradea, pe amplasamentul actual al Secţiei de Boli Infecţioase şi Hepatice a Spitalului Judeţean de Urgenţă Oradea, dar şi o proprietate particulară cu o construcţie, care necesită demolare. Având în vedere starea deteriorată a clădirilor precum şi amplasamentul nefavorabil în centrul orasului a unui spital de boli infecţioase şi hepatice, odată cu mutarea acestui spital într-o altă locaţie, se eliberează terenul pe care se poate realiza parcarea colectivă.



22

Oradea, municipiul reşedinţă de judeţ al Bihorului, este situat pe malurile râului Crişul Repede, râu care desparte oraşul în aproape două jumătăţi egale. În funcţie de principalele puncte cardinale, oraşul se află în extremitatea nord-vestică a României, la intersecţia paralelei de 47°03` latitudine nordică cu meridianul de 21°55`longitudine estică. Aflat la aproximativ 10 km de Borş, cel mai mare punct de frontieră la graniţa de vest, municipiul Oradea se află pe locul al zecelea ca mărime între oraşele României (se întinde pe o suprafaţă de 11.556 ha). Oradea se află la o altitudine de 126 m deasupra nivelului mării, în zona de deschidere a văii Crişului Repede spre arealul câmpiei joase, într-o zonă de contact între prelungirile Munţilor Apuseni şi extinsă Câmpie Banato-Crişană. Se afirmă ca zonă de trecere de la relieful deluros (Dealurile Vestice, Dealurile Oradiei şi Dealurile Gepişului), către cel de câmpie panonică. În procesul de dezvoltare, Oradea a înglobat în structura sa satele Episcopia Bihor şi Seleuş, în prezent urmărindu-se înglobarea comunelor din jurul oraşului, prin crearea Zonei Metropolitane Oradea. 1.11. Informaţii despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura existentă, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate, zone de protecţie sanitară Terenul şi clădirile situate pe terenul pe care se va realiza investiţia sunt în proprietatea Municipiului Oradea, înscris în CF nr. 75862 Oradea, Nr. cad. 592/1, 593/7, 594/2, 595, 596, 594/1, şi sunt în folosinţa Secţiei de Boli Infecţioase şi Hepatice a Spitalului Judeţean de Urgenţă Oradea, dar şi o proprietate particulară cu o construcţie, care necesită demolare. Infrastructura de drumuri existentă în zonă cuprinde străzile Tribunalului, Dima şi Franz Schubert, aceste străzi urmând a fi utilizate pentru accesul la obiectivul propus prin proiect. De asemenea, există posibilitatea de racordare la reţelele publice de energie electrică, apă şi canalizare. Pe amplasament nu există valori naturale sau arii naturale protejate şi nici zone de protecţie sanitară. Amplasamentul este situat în interiorul Ansamblului urban „Centrul Istoric Oradea „ - monument istoric şi în zona de protecţie a unui monument istoric Palatul Justiţiei (clădirea tribunalului), conform Legii nr. 422/2001, republicată în 2006. Pe amplasament există o clădire patrimoniu cultural (pavilionul II), care va fi păstrată şi amenajată în clădire de birouri, într-o etapă ulterioară.



23

Monumentele istorice fac parte integrantă din patrimoniul cultural naţional şi sunt protejate prin lege. Conform Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protecţie, prin care se asigură conservarea integrată a monumentului istoric şi a cadrului său construit sau natural. Delimitarea şi instituirea zonei de protecţie se realizează simultan cu clasarea bunului imobil ca monument istoric, în condiţiile legii. În zona de protecţie pot fi instituite servituţi de utilitate publică şi reglementări speciale de construire prin planurile şi regulamentele de urbanism aprobate şi avizate conform legii. Monumentele istorice sunt protejate indiferent de regimul lor de proprietate sau de starea lor de conservare. Protejarea monumentelor istorice este parte componentă a strategiilor de dezvoltare durabilă economico-socială, turistică, urbanistică şi de amenajare a teritoriului, la nivel naţional şi local. În tabelul de mai jos se prezintă lista monumentelor istorice, din zona studiată pentru proiect:

Cod LMI 2004 Denumire Adresă Datare BH-II-a-A-01037 Ansamblul urban

„Centrul istoric Oradea”

Zona cuprinsă între străzile: Cetate, Mareşal Averescu, Redutei, C.Dobrogeanu-Gherea, Griviţei, Sucevei, I.Vidu, Bacăului, Armata Română, parcul N.Bălcescu, B-dele Decebal şi Dacia, str. Rozmarinului, Berzei, Republicii, L.Pasteur, Măcinului, parcul I.C.Brătianu, podul Dacia

BH-II-m-B-01065 Palatul Moskovits Parcul Traian nr. 2 1905 BH-II-m-A-01066 Biserica romano-

catolica „Sf.Brigitta” azi biserica ruteană „Sf.Treime”

Parcul Traian nr. 5 1692-1722

BH-II-m-B-20237 Casa Comitatului, azi Prefectura Judeţului

Parcul Traian nr.7 1728-1776

BH-II-m-B-01067 Palatul Justiţiei Parcul Traian nr. 12 1898 BH-II-m-B-01068 Seminarul greco-catolic Parcul Traian nr.20 1846-1928 BH-II-m-B-01069 Biserica „Sf.

Gheorghe” Parcul Traian nr. 20 1858

BH-II-m-B-01076 Palatul Stern Republicii nr.10-10A 1908-1909 BH-II-m-B-01077 Palatul Apollo Republicii nr. 12 1912-1914 BH-III-m-B-01244 Bustul lui Ady Endre Parcul Traian 1958 BH-IV-m-B-01256 Muzeul memorial „Ady

Endre” Parcul Traian 1913



24

1.12. Informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului Investiţia se încadrează în planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului, pentru proiect s-a emis Certificatul de urbanism nr.1974/2010 de către Primăria Municipiului Oradea. Conform Regulamentului aferent Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Oradea, terenul este amplasat în zona C5b – Zonă comercială în interiorul zonei centrale. 1.13. Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectarea la infrastructura existentă � A A : F < 9 9 C 6 J > : A = > �Clădirea de parcaj principală va avea 2 intrări carosabile separate având în total 2 fluxuri de intrare şi 2 fluxuri de ieşire (dinspre strada Franz Schubert şi strada Dima/Tribunalului). S-a studiat reţeaua stradală pentru accese la spaţiile de parcaj, modernizarea, lăţirea străzilor adiacente. S-a propus ca străzile Franz Shubert, Dima şi Snagovului să fie străzi cu sens unic, strada Tribunalului, până în strada Schubert (în faţa clădirii multifuncţionale) cu două sensuri. Oprirea autoturismelor pe arterele de mai sus (accese la clădirea de parcări supraetajate) va fi interzisă. Unul dintre principalele avantaje ale acestui amplasament este posibilitatea de acces la parcări atât dinspre Parcul Traian cât şi dinspre Str. Republicii/ Dunării. Existenţa a două accese distincte dinspre două direcţii diferite este avantajoasă şi pentru scurtarea timpului de umplere şi golire a parcajului şi a diminuării cozilor la zona de intrare în orele de vârf. � 9 > 7 : @ = C D : C A < C 8 � � A C @ C 9 > � C D :Instalaţiile sanitare interioare constau în alimentarea cu apă rece şi apă caldă menajeră a obiectelor sanitare respectiv evacuarea restituţiei menajere. Pentru dotarea grupurilor sanitare şi dimensionarea instalaţiilor de apă şi canal s-au respectat prevederile STAS 1478-90 şi a Normativului I9-90. Conductele de apă rece şi caldă pentru consum menajer se vor executa din ţevi zincate.



25

Restituţia menajeră va fi condusă prin coloane şi evacuată la reţeaua de canalizare menajeră exterioară. Conductele de canalizare se vor executa din tuburi PVC. Racordul existent de apă potabilă Dn 50 va alimenta atât instalaţia sanitară interioară, cât şi bazinul de incendiu. Conducta de alimentare a bazinului de apă se va executa din ţeavă neagră pe care se va monta o clapetă de reţinere Dn 50. Pentru asigurarea debitului şi presiunii necesare pentru instalaţia de incendiu cu sprinklere şi cu cu hidranţi interiori, respectiv pentru spălarea pardoselilor, la subsol s-a prevăzut o staţie de pompe echipată cu: - grup de pompare GP1 – sprinklere, - grup de pompare GP2 – hidranţi interior - grup de pompare GP3 – spălare. Pentru rezerva de incendiu, la subsol s-a prevăzut un bazin subteran de 58 mc. Acţionarea grupurilor de pompare se va face de la electrovalvele aferente fiecărui grup, montate în staţia de pompe. � 9 > 7 : @ = C D : C A < : @ : D � > : : 9 : A = D > A �Soluţiile tehnice adoptate pentru realizarea instalaţiilor electrice sunt:

- instalaţia de alimentare cu energie electrică la 0.4 kV după punctul de delimitare cu instalaţia furnizorului

- priza de pământ - instalaţia de forţă - instalaţia de iluminat şi prize - instalaţia de iluminat de siguranţă - instalaţie de semnalizare a incendiilor - instalaţie de protecţie impotriva şocurilor electrice.

Alimentarea cu energie electrică a clădirii, din reţeaua furnizorului se va realiza conform avizului de racordare eliberat de S.D.E.E. Oradea. Alimentarea cu energie electrică a obiectivului din reţeaua de distribuţie a furnizorului de energie electrică nu face obiectul prezentei documentaţii.

- Puterea activă instalată: Pi = 150 kW - Puterea activă cerută: Pc = 75 kW

Pentru alimentarea de rezervă a receptoarelor cu rol de siguranţă la foc, în cazul căderii tensiunii de la reţeaua furnizorului de energie, s-a prevăzut un grup electrogen de intervenţie, cu pornire automată, având următoarele caracteristici electrice:

- în regim de intervenţie S = 65 kVA, P = 52 kW la cos j = 0,8 - în regim de producţie S = 60 kVA , P = 48 kW la cos j = 0,8.



26

Grupul electrogen funcţionează cu motorină, având un rezervor încorporat cu capacitatea de 200 litri, consumul de motorină la încărcare de 100% fiind de 15 litri/h. Trecerea de pe sursa de bază pe sursa de rezervă se va realiza automat prin AAR montat la nivelul tabloului receptoarelor cu rol de siguranţă la foc (TCV). Priza de pămant a clădirii este folosită pentru instalaţia de protecţie impotriva şocurilor electrice prin atingere indirectă şi va avea valoarea rezistenţei de dispersie de cel mult 4 Ohmi. Priza naturală utilizează drept electrozi verticali armătura metalică a fundaţiei de beton armat a stalpilor de susţinere a clădirii. Se va realiza echipotenţializarea tuturor părţilor metalice ale clădirii. Conform I20-2000 şi a indicelui de risc calculat nu este necesară instalaţie de protecţie impotriva trăsnetului. Schema de legare la pământ este de tipul TN-C-S. Protecţia coloanelor se realizează conform schemelor monofilare. Tablourile electrice de distribuţie sunt:

- TGD montat la parter, alimentat din reţeaua furnizorului prin cablu CYAbY 3x50+25 montat îngropat

- TCV montat în încăperea ACS, prevăzut cu dublă alimentare: 15 - alimentare de bază din TGD printr-o coloană racordată înaintea

intrerupătorului general, realizată din cablu CYY4x35 mm2 pozat în tub PVC50 montat îngropat sub tencuială

- alimentare de rezervă din grupul electrogen printr-o coloană realizată din cablu CYY4x35 mm2 pozat în tub PVC50 montat îngropat sub tencuială şi montat în pământ la subtraversarea curţii.

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Descrierea proceselor tehnologice propuse Proiectul nu prevede desfăşurarea de procese tehnologice de producţie. După finalizarea lucrărilor de construcţie, imobilul va fi folosit pentru servicii de parcare şi birouri. � : F A D > : D : C ? < @ A B > 6 @ C 9 � C 6 J > : A = > � < 9 < > �Pentru realizarea parcării supraetajate s-a propus o soluţie constructivă cu benzi de circulaţii de 5,50 m şi parcări perpendiculare pe axa longitudinal cu o adâncime de 5,15 m, grupuri de trei locuri de parcare cu lăţimea de 7,20 m (între stâlpi). Pentru a elimina trecerile de la un nivel la altul prin “casa de scări” circulare dificile, s-a optat pentru decalarea la semipalier



27

a clădirii, realizându-se o economie de spaţiu şi cu un raport de loc parcare/ arie desfăşurată, respectiv traseu foarte bun. Rampele dintre semipaliere decalate la 1,45 cm una faţă de cealaltă vor avea o pantă liniară de 13,87%, având o lungime de 10,45 m. Astfel, se realizează o circulaţie dublu sens pe întreg parcursul parcării, cu locuri de întoarcere la capete, pe un traseu relativ scurt, uşor de urmărit şi cu pante scurte şi drepte de jumătate de nivel pentru urcare şi coborâre. Circulaţia pietonilor se realizează prin cele două case de scări, una situată la un nivel şi cealaltă la nivelul decalat, ambele fiind prevăzută cu ascensor. Accesele în clădirea de parcare se realizează prin două porţi aflate la cele două capete ale clădirii. Sunt uşor de perceput şi uşor accesibile. Accesul principal îl reprezintă cel dinspre tribunal, cu camera de portar, şi sistem de supraveghere. Imediat după intrare, un automat cu barieră va identifica vehicolul intrat ori pe bază de legitimaţie-abonament (cu cod electronic), ori emiţand un bilet cu taxare orară, asigurând intrarea în flux de 3-8 secunde pe autoturism (un conducător neiniţiat pierde până la 8 secunde la un automat). Ieşirile se vor realiza tot în două locuri, prevăzute cu automate de control şi semibariera. Pentru plată se vor prevedea automate de taxare şi un ghişeu cu un funcţionar în zona intrării/ieşirii pietonale dinspre zona tribunalului. În zona de acces parter sunt prevăzute 7 locuri pentru persoanele cu handicap. Interiorul parcajului va fi marcat şi semnalizat corespunzător, impunând o circulaţie auto civilizată. Printr-o semnalizare electronică se vor afişa zonele cu locuri libere, respective interdicţia de intrare dacă parcajul este plin. În conformitate cu procedurile uzuale pentru evitarea oricărui conflict, întotdeauna se păstrează o rezervă de trei sau patru locuri (1%), locuri libere existente chiar şi la afişajul de plin. Totodată parcajul va fi accesibil în exploatare numai autoturismelor cu sarcină totală autorizată de max. 3500 kg şi exclusiv pentru cele cu motoare pe benzină şi diesel (şi hibrid electrice) cu strictă interdicţie pentru autoturisme ce funcţionează pe GPL.

2.2. Valorile limită atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune tehnici disponibile Se prezintă valorile atinse pentru parametri relevanţi pentru activitatea propusă, nefiind necesară compararea acestora cu cele mai bune practici de mediu şi cu cele mai bune tehnici, ţinând cont de faptul că activitatea



28

propusă nu este prevăzută în anexa nr. 1 la OUG nr. 152/2005 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării, aprobată şi modificată de Legea nr. 84/2006.

TABELUL Nr. 2.1 VALORILE LIMITĂ

ale parametrilor relevanţi (consum de apă şi energie, poluanţi în aer şi apă, generarea deşeurilor) atinşi prin tehnicile propuse şi prin cele mai bune tehnici disponibile

Valori limită (pe durata realizării investiţiei)

Parametru (unitatea de măsură)*)

Tehnici alternative

propuse de titular

Prin cele mai bune tehnici**)

Conform celor mai bune practici de mediu***)

Consum de energie total (GJ/12 luni), din care: - Motorină (tone/12 luni; GJ/12 luni) – în perioada de construcţie - Energie electrică (MWh/an, GJ/an) – în perioada de funcţionare

5178,5 100; 4256,9

256; 921,6

Nu este cazul.

Nu este cazul.

Consum de apă 182 litri/zi Nu este cazul. Nu este cazul. Emisii de poluanţi atmosferici (kg/zi) – în perioada de construcţie – 12 luni

- CO - NOx - pulberi - CH4 - NMVOC - CO2

Emisii de poluanţi atmosferici (g/h) – în perioada de funcţionare

- CO - NOx - Benzen - Pulberi

4,362 14,492 0,998 0,128 2,287 1168

104,02 6,51 0,715 0,801

Nu este cazul.

Nu este cazul.

Emisii de poluanţi în apă (mg/l) sub valorile limită prevăzute de

NTPA002/2005

Nu este cazul.

Nu este cazul.

Deşeuri generate:

În perioada de construcţie (12 luni): - pământ excavat - deşeuri metalice - deşeuri de ambalaje - materiale de construcţii - deşeuri menajere În perioada de funcţionare: - deşeuri din hârtie/carton - deşeuri metalice - deşeuri din plastic - deşeuri menajere

10 tone/an 2,5 tone/an 2,0 tone/an 1,5 tone/an 1,5 tone/an

1,0 tona/an 1,0 tona/an 1,0 tona/an 2,5 tone/an

Nu este cazul.

Nu este cazul.

*) Consum de energie, în GJ raportat la unitatea de produs sau de materie primă *) Emisii de poluanţi atmosferici: concentraţii în mg/m3 şi cantităţi în g sau kg, raportate la unitatea de produs sau de materie primă **) Compararea şi evaluarea viabilităţii acestora în concordanţă, după caz, cu cele mai bune practici de mediu şi cele mai bune tehnici în Unitatea Europeană **) Conform documentelor relevante privind cele mai bune tehnici disponibile şi bazele de date privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, ca de exemplu bazele de date ale BirouluiIPPC de la Sevilla **) Compararea cu cele mai bune practici de mediu şi cu cele mai bune tehnici se face numai pentru proiectele unor activităţi propuse, prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării, aprobată şi modificată de Legea nr. 84/2006 ***) Conform recomandărilor Comisiei de la Helsinki (HELCOM) privind implementarea măsurilor tehnologice pentru tipuri de activităţi relevante



29

2.3. Activităţi de dezafectare În vederea realizării investiţiei, clădirile existente pe amplasament, aflate în folosinţa Secţiei de Boli Infecţioase şi Hepatice a Spitalului Judeţean de Urgenţă, vor fi demolate (nu face obiectul prezentei documentaţii). Demolarea Spitalului Clinic Judeţean – secţia boli infecţioase, parter, etaj I, II plus atelier, spălătorie, laborator, bloc administrativ, magazie, bloc alimentar, garaj, cu excepţia Pavilionului II se va efectua în baza Acordului de Mediu emis de APM – Bihor, cu respectarea următoarelor condiţii: a) Prin modul de gestionare al deşeurilor se va urmări reducerea riscurilor pentru mediu şi populaţie, în acest sens se va întocmi şi implementa un Plan de gestionare al deseurilor, care va conţine: inventarul tipurilor şi cantităţilor de deşeuri ce vor fi produse, inclusiv clasa lor de periculozitate; determinarea modalităţii şi responsabilităţilor pentru implementarea măsurilor de gestionare al deşeurilor. Depozitarea temporară a deşeurilor se va face în aşa fel încât să nu se creeze ambuteiaje de trafic în imediata apropiere a amplasamentului. Colectarea şi transportul deşeurilor rezultate se va realiza de către societăţi autorizate în acest sens. b) Se vor lua toate măsurile pentru respectarea normelor din standardele în vigoare astfel încât să nu se creeze disconfort în imediata vecinătate a amplasamentului. c) Se vor respecta toate prevederile prevăzute în avizele emise de alte autorităţi. 3. DESEURI

3.1. Deşeuri rezultate în perioada de execuţie Din activităţile de construcţie pot rezulta următoarele tipuri de deşeuri:

Deşeuri tehnologice: - pământ excavat, eventual sol rezultat din decopertarea stratului

vegetal - deşeuri metalice provenite de la structuri metalice - deşeuri de ambalaje rezultate din folosirea diferitelor materiale

auxiliare - deşeuri de materiale de construcţie (mortare, betoane, etc.) Deşeuri menajere provenite de la personalul implicat în activităţile de construcţie.



30

Se menţionează că întreţinerea şi reparaţiile la utilajele şi mijloacele de transport auto utilizate la construcţia obiectivului se vor efectua la ateliere specializate autorizate. Prin urmare, pe amplasament nu vor rezulta deşeuri periculoase de tipul: uleiuri uzate, anvelope, acumulatoare uzate, etc. Pe timpul lucrărilor de construcţii şi montaj, executantul va asigura curăţenia la locul de muncă şi va organiza colectarea selectivă şi depozitarea temporară a tuturor tipurilor de deşeuri. În acest scop se va desemna o zonă specială, care se va dota corespunzător cu recipiente de colectare, containere pentru deşeuri. Pentru transportul deşeurilor tehnologice se vor încheia contracte de transport şi valorificare cu agenţi economici autorizaţi pentru acest tip de activitate. Se va stabili prin contract ritmul degajării terenului prin transportul materialelor. Pentru a nu perturba zonele învecinate, transportul molozului, pentru care se va încheia un contract de degajare moloz cu o firmă specializată, se va face periodic, organizat, conform contractului. La terminarea lucrărilor, constructorul va dezafecta zona organizării de şantier şi va evacua toate deşeurile prin valorificare/eliminare la depozit. Deşeurile menajere, colectate în pubele, vor fi transportate periodic la depozitul de deşeuri municipal.

TABELUL Nr. 3.1. Managementul deşeurilor – 1 # ( % . , 0 , 0 # 2 . + & ' ( ) 2 - % #

Managementul deşeurilor – cantitatea prevăzută a fi

generată –

Denumirea deşeului *)

Cantitatea prevăzută a fi generată, pe durata realizării investiţiei

Starea fizică (Solid – S Lichid – L, Semisolid -

SS)

Codul deşeului *)

Codul privind

principala proprietate periculoasă

**)

Codul clasificării statistice ***)

valorifi-cată

eliminată rămasă în stoc

Pământ excavat 10 tone S 17 05 04 - - 10 tone - - Deşeuri metalice 2,5 tone S 17 04 05 - - 2,5 tone - - Deşeuri de ambalaje

2,0 tone S 15 01 01 15 01 02 15 01 03

- - 2,0 tone - -

Deşeuri de materiale de construcţii

1,5 tone S 17 01 01 17 01 07

- - 1,5 tone - -

Deşeuri municipale amestecate (menajere)

1,5 tone S 20 03 01 - - - 1,5 tone -

*) În conformitate cu Lista cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestionării deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase **) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificările şi completările prin Legea nr. 426/2001, cu completările şi modificările ulterioare ***) La data apariţie legislaţiei care reglementează clasificarea statistică.



31

3.2. Deşeuri rezultate în perioada de funcţionare Din activitatea complexului multifuncţional vor rezulta în principal deşeuri nepericuloase (menajere şi asimilabile). Se va organiza colectarea selectivă a deşeurilor, prin sortare pe tipuri de material colectat (hârtie/carton, metal, plastic, resturi menajere), atât pentru clădirea de birouri, cât şi pentru garaje, în recipiente speciale, inscripţionate, urmând a fi preluate de societăţi specializate în baza contractelor pe care le va încheia operatorul. Parcajul, pe fiecare nivel are robinete de serviciu cu furtun de spălare şi în funcţie de necesităţi, zile ploioase-uscate, iarnă-vară, se va stabili un regim de curăţenie, spălare sub presiune a pardoselilor, în rest curăţenia se va face cu un aspirator electric. Zonele de ieşire pietoni vor fi prevăzute cu coşuri de gunoi, unde se adună gunoiul menajer în cantităţi relativ mici, şi care vor fi evacuate, prin grija personalului de întretinere. Platforma de depozitare a deşeurilor va fi betonată, prevăzută cu pubele închise. Zona de depozitare temporară a deşeurilor se va amplasa la o distanţă de minim 10 m faţă de ferestrele clădirilor învecinate.

TABELUL Nr. 3.2. Managementul deşeurilor – 1 # ( % . , 0 , 0 # � ) + 2 - % . + , ( #

Managementul deşeurilor – cantitatea prevăzută a fi

generată –

Denumirea deşeului *)

Cantitatea prevăzută a fi generată, în perioada

de funcţionare

Starea fizică (Solid – S Lichid – L, Semisolid -

SS)

Codul deşeului *)

Codul privind

principala proprietate periculoasă

**)

Codul clasificării statistice ***)

valorifi-cată eliminată rămasă în stoc

Deşeuri din hârtie/carton

1,0 tone/an S 20 01 01 - - 1,0 tone/an - -

Deşeuri metalice 1,0 tone/an S 20 01 40 - - 1,0 tone/an - - Deşeuri din plastic 1,0 tone/an S 20 01 39 - - 1,0 tone/an - -

Deşeuri municipale amestecate (menajere)

2,5 tone/an S 20 03 01 - - - 2,5 tone/an -

*) În conformitate cu Lista cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestionării deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase **) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificările şi completările prin Legea nr. 426/2001 ***) La data apariţie legislaţiei care reglementează clasificarea statistică.



32

4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1. Apa

4.1.1 Conditiile hidrologice şi hidrogeologice ale amplasamentului Resursele de apă ale municipiului Oradea sunt constituite din ape curgătoare de suprafaţă (cursuri cadastrate: râul Crişul Repede, pârâul Peţa, pârâul Adona, pârâul Pasteur/Paris) şi ape subterane. Principala resursă de apă o constituie râul Crişul Repede. Acesta străbate oraşul chiar prin centru, creând o luncă în centrul istoric. Crişul Repede este un râu ce izvoreşte in Nord-Estul Munţilor Apuseni (Muntii Gilăului), traversează depresiunea Huedin, trecătoarea Ciucea, depresiunea Vad - Barod, Dealurile de Vest, Câmpia de Vest, străbate oraşele Huedin şi Ciucea, judeţul Cluj, Aleşd şi Oradea, judeţul Bihor şi se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei. Parcurge un defileu cu sectoare de chei, peşteri şi abrupturi stâncoase între localităţile Huedin şi Vadu Crişului (Munţii Plopiş şi Pădurea Craiului). Împreună cu râurile Crişul Alb şi Crişul Negru formează cele trei Crişuri, cele mai importante râuri din regiunea Crişana. Pâraiele necadastrate din nordul oraşului, respectiv, pârâul Sălbatic şi pârâul Soteteag se varsă în râul Crişul Repede. Pentru atenuarea debitelor sunt realizate acumulările Izvor (pârâul Sălbatic) şi Paleu. Pârâul Sălbatic, în zona municipiului, este parţial întubat. În cursul anului 2001 s-a realizat regularizarea pârâului Peţa pe cea mai mare parte a porţiunii aferente municipiului. 5 C 9 > = C = : C C 8 : 9 6 D L : F < 8 D C ? C B � � 5 D > � < 9 � : 8 : L : �

a) Proprietăţi fizico-chimice: - Indicatorii regimului de oxigen şi ai gradului de mineralizare se încadrează în categoria I de calitate (conform STAS 4706/1988). Indicatorii toxici şi specifici se încadrează în categoria a II-a de calitate, datorită fenolilor proveniţi din fondul natural. Categoria generală a râului s-a stabilit, (având în vedere specificul zonei, indicatorii caracteristici şi impactul surselor de ape uzate existente) ca fiind categoria I de calitate.



33

b) Proprietăţi biologice:- În secţiunea amonte de Oradea, din analiza saprobiologică, rezultă un grad de curăţenie mediu anual de 77 %, valoare ce încadrează râul în limitele zonei β - mezosaprobe, arătând calitatea bună a apei, în amonte de alimentarea cu apă potabilă a municipiului Oradea. Din analizele biologice, rezultă că secţiunea Cheresig (frontieră) se încadrează în limitele zonei β - mezosaprobă cu un grad de curăţenie, având valoare medie anuală de 75 %.

Apele subterane în zona studiată sunt cantonate la nivelul pietrişurilor şi nisipurilor structurii terasiere a bazinului cursului inferior al Crişului Repede, aparţinând pachetului de strate pleistocen-cuaternare, respectiv terasei aluvionare joase. Nivelul hidrostatic este situat la adâncimi cuprinse între 6,50-7,0 m. Stratul are debite reduse, iar oscilaţiile sezoniere pot avea valori max. 2,0m. Permeabilitatea stratului purtător este foarte variabilă datorită arealului de sedimentare de la extremitatea estică a terasei aluvionare joase. Conform Raportului Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri privind caracterizarea apelor subterane în anul 2010, urmărind dinamica şi chimismul apelor subterane, din cele 45 de foraje monitorizate au rezultat următoarele stări de calitate:

- În 25 foraje, nu au fost depăşite valorile prag, din Ordinul 137/2009 la indicatorii analizaţi şi rezultă stare chimică bună.

- În 10 foraje analizate s-au înregistrat valori mai mari faţă de Valoare Prag din Ordin şi prezintă stare chimică slabă, după indicatorii: NH4, NO3, NO2, PO4, As şi SO4.

- În 10 foraje analizate, rezultă caracter nepotabil al apei, după parametri Mn, Ca, Mg, Reziduu fix, CCOMn şi fenoli, ca urmare a comparării valorilor cu NBL (Valorile Fondului Natural).

4.1.2. Alimentarea cu apă

Alimentarea cu apă a obiectivului de investiţii se va realiza din reţeaua publică existentă în zonă. Instalaţiile sanitare interioare constau în alimentarea cu apă rece şi apă caldă menajeră a obiectelor sanitare respectiv evacuarea restituţiei menajere. Conductele de apă rece şi caldă pentru consum menajer se vor executa din ţevi zincate.



34

Racordul existent de apă potabilă Dn 50 va alimenta atât instalaţia sanitară interioară, cât şi bazinul de incendiu. Conducta de alimentare a bazinului de apă se va executa din ţeavă neagră pe care se va monta o clapetă de reţinere Dn 50. Pentru asigurarea debitului şi presiunii necesare pentru instalaţia de incendiu cu sprinklere şi cu hidranţi interiori, respectiv pentru spălarea pardoselilor, la subsol s-a prevăzut o staţie de pompe echipată cu: - grup de pompare GP1 – sprinklere, - grup de pompare GP2 – hidranţi interior - grup de pompare GP3 – spălare. Pentru rezerva de incendiu, la subsol s-a prevăzut un bazin subteran de 58 mc. Acţionarea grupurilor de pompare se va face de la electrovalvele aferente fiecărui grup, montate în staţia de pompe.

4.1.3. Managementul apelor uzate

În perioada de execuţie surse posibile de generare a apelor uzate pot fi datorate de execuţia propriu-zisă a lucrărilor, traficul de şantier şi organizările de şantier. Astfel principalele surse de poluare a apelor sunt reprezentate de apele meteorice căzute pe platformele de lucru ale organizării de şantier şi scurgerile accidentale de la manevrarea defectuoasă a autovehiculelor care transportă diverse tipuri de materiale. Manipularea şi punerea în operă a materialelor de construcţii (beton, agregate etc) determină emisii specifice fiecărui tip de material şi fiecărei operaţii de construcţie, care pot ajunge în apa subterană. Se pot produce pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din maşinile şi utilajele utilizate. Pe perioada execuţiei, instalarea de toalete mobile ecologice va rezolva problema apelor uzate menajere provenite din această activitate. În perioada de funcţionare, apele uzate provenite de pe amplasament vor fi evacuate în reţeaua de canalizare publică a municipiului Oradea. Pentru dotarea grupurilor sanitare şi dimensionarea instalaţiilor de apă şi canal s-au respectat prevederile STAS 1478-90 şi a Normativului I9-90. Restituţia menajeră va fi condusă prin coloane şi evacuată la reţeaua de canalizare menajeră exterioară. Conductele de canalizare se vor executa din tuburi PVC. Apele pluviale provenite de pe amplasament (de pe suprafeţele construite) vor fi evacuate de asemenea în canalizarea publică din zonă.

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru � ��


35

TABELUL Nr. 4.1.1.

B I L A N Ţ U L consumului de apă (m3/zi; m3/an)

Apă prelevată din sursă

Consum industrial

Recirculată/reutilizată Comentarii

Pentru compensarea pierderilor în sisteme cu

circuit închis

Proces tehnologic/ folosinţa de

apă

Sursa de apă (furnizor)

Consum total de apă

(coloanele 4,10,11)

Total Consum menajer Apă

subterană

Apă de suprafaţă

Apă subte-rană

Apă de suprafaţă

Apa de la propriul obiectiv

Apa de la alte

obiective

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Nevoi igienico-sanitare

reţeaua publică

(Compania de Apă şi Canal Oradea)

0,182 m3/zi 48 m3/an

0,182 m3/zi 48 m3/an

0,182 m3/zi 48 m3/an

- - - - - - -

TABELUL Nr. 4.1.2

B I L A N Ţ U L apelor uzate

Totalul apelor uzate

generate Ape uzate evacuate Ape direcţionate spre reutilizare/recirculare

menajere industriale pluviale in acest obiectiv către alte obiective

Comentarii Sursa apelor uzate

m3/zi m3/an m3/zi m3/ an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/ an m3/zi m3/an

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Grupuri sanitare, întreţinerea curăţeniei Ape pluviale

4,25

1550,4 0,146 38,4 - - 4,1 1512 - - - - -



36

4.1.4. Prognozarea impactului În perioada execuţiei normale a lucrărilor de construcţie nu se poate produce niciun fel de impact asupra factorului de mediu apă. Prin asigurarea evacuării corespunzătoare a apelor uzate, atât în perioada de construcţie cât şi în perioada de funcţionare a obiectivului, se va evita poluarea apelor de suprafaţă sau subterane. Execuţia lucrărilor nu necesită deversarea unor deşeuri sau produse secundare pe suprafaţa solului şi nici de ape uzate, care ar putea duce la poluarea apelor subterane. Apele uzate provenite de la organizarea de şantier pot fi considerate surse potenţiale de poluare (doar în cazul unor poluări accidentale), care pot fi mult diminuate sau eliminate printr-o bună organizare a lucrărilor. Se menţionează că, lucrările de execuţie au un caracter temporar, astfel încât eventualele influenţe asupra apelor vor fi limitate în timp. În perioada de funcţionare a obiectivului, apele uzate vor fi evacuate în reţeaua publică de canalizare (cu respectarea limitelor admise de Normativul NTPA002/2005 privind calitatea apelor evacuate), astfel încât activitatea propusă nu va avea impact asupra factorului de mediu apă. 4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului Deoarece pe durata execuţiei lucrărilor şi în perioada funcţionării nu s-a prognozat impact semnificativ asupra apelor, nu se impun măsuri sau amenajări speciale pentru protecţia acestora. În perioada de execuţie, pentru prevenirea scurgerilor accidentale de produse petroliere, care pot fi antrenate de precipitaţii, întretinerea utilajelor, schimbul de ulei, etc. se vor face periodic, conform graficelor şi specificatiilor tehnice, la ateliere specializate. Pentru evitarea antrenării poluanţilor ajunşi accidental pe sol, şi care s-ar putea infiltra în apele subterane, se vor lua măsuri specifice: - organizarea de şantier trebuie să fie stabilită astfel încât să nu aducă

prejudicii mediului natural sau uman (prin producerea unor accidente cauzate de traficul rutier din şantier, de manevrarea materialelor, prin descarcărea accidentală a maşinilor care transportă materialele)

- verificarea periodică şi menţinerea într-o stare tehnică corespunzătoare a tuturor utilajelor

- respectarea normelor specifice de protecţia muncii şi protecţia mediului, la lucrările care se execută.



37

Materialele de construcţie în vrac se vor depozita în spaţii închise sau vor fi acoperite până vor fi utilizate. Şantierul va fi împrejmuit cu panouri de protecţie pentru a împiedica antrenarea materialelor de construcţie depozitate, de către apele pluviale sau de către vânt. În perioada de funcţionare a obiectivului, apele uzate menajere vor fi colectate şi evacuate, împreună cu apele pluviale, în reţeaua de canalizare publică a municipiului Oradea. Pentru evitarea impactului obiectivului asupra factorului de mediu apă, se recomandă: - asigurarea funcţionării corecte a tuturor instalaţiilor - supravegherea sistemului de colectare şi evacuare a apelor uzate

menajere şi pluviale. De asemenea, se vor respecta cu stricteţe prescripţiile tehnice privind izolarea şi etanşeitatea întregii reţele de canalizare din obiectiv. Se va elabora un Plan de prevenire şi combatare a poluărilor accidentale şi se va dota obiectivul cu materiale absorbante specifice pentru intervenţia în cazul unor evenimente de poluare accidentală (scurgeri de produse petroliere de la autovehicule, etc.). 4.1.6. Hărţi şi desene la capitolul „Apa” - Planul de încadrare în zonă - Harta Oradea – corpuri de apă 4.2. Aerul

4.2.1. Date generale 5 6 @ L > B > > L : A 9 > 7 � � > 7 : = : 6 D 6 9 6 � > A :Teritoriul judeţului Bihor se caracterizează printr-un climat temperat continental moderat. Etajarea reliefului şi particularităţile locale (expoziţia versanţilor, diferenţa de calibru a văilor, orientarea culmilor montane, gradul de acoperire cu păduri, albedoul diferit al scoarţei terestre) determină o nuanţare climatică, pusă în evidenţa de existenţa topoclimatelor. Topoclimatul municipiului Oradea este determinat de persistenţa acţiunii vânturilor de Vest. Avem de-a face aşadar cu o climă temperat-continentală. Temperatura medie multianuală este de 10,4˚C. Pentru luna iulie media este de aproximativ 21°C, în timp ce în ianuarie se înregistrează o medie de -1,4 °C.



38

Precipitaţiile sunt relativ bogate, înregistrându-se o medie anuală de aproximativ 585,4 mm. Ele sunt repartizate în mod variabil pe întreg parcursul anului, neputându-se delimita tranşant arii temporale de maxim sau de minim al precipitaţiilor. Regimul vântului este determinat de caracterul, succesiunea şi frecvenţa sistemelor barice. La nivelul judeţului, frecvenţa cea mai ridicată o prezintă vânturile ce bat din sector sudic (cca. 28% în decembrie şi 17% în august). 5 C 9 > = C = : C C : D < 9 < >În zona obiectivului nu sunt surse majore de poluare atmosferică. Principalele surse sunt emisiile datorate traficului rutier. Monitorizarea calităţii aerului în judeţul Bihor este asigurată de către Agenţia pentru Protecţia Mediului, prin reţeaua de monitorizare automată şi una semiautomată gestionată la nivel local şi anume: Monitorizarea calităţii aerului prin reţeaua semiautomată s-a realizat pentru următoarele poluanţi atmosferici: SO2, NO2, Pulberi în suspensie, Pulberi sedimentale. În urma efectuării acestor analize nu s-au înregistrat depăşiri ale limitelor maxime admise, valorile încadrându-se în limitele impuse de STAS 12574/87. Monitorizarea calităţii aerului prin staţii automate Reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului din municipiul Oradea a preluat şi prelucrat date furnizate din 4 staţii amplasate conform prevederilor Ordinului MAPM nr.592/2002 respectiv a “Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie, plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător”. Aceste 4 staţii sunt următoarele:

1) Staţia BH1 (amplasată în curtea interioară APM Bihor - staţia urbană): ce monitorizează on-line următorii poluanţi: CO, SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10 (pulberi), BTX (benzen, toluen, xilen), parametrii meteo;

2) Staţia BH2 (amplasată în curtea Şcolii Generale din Episcopia Bihor - staţia industrială) cu următorii parametrii monitorizaţi: CO, SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10 (pulberi), parametrii meteo;

3) Staţia BH3 (amplasată în cartierul Nufărul lângă McDonalds - staţia de trafic), monitorizează on-line următorii poluanţi: CO, SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10 (pulberi), BTX (benzen, toluen, xilen), parametrii meteo;



39

4) Staţia BH4 (staţia industrială în afara oraşului) care monitorizează on-line următorii poluanţi: CO, SO2, NO, NO2, NOx, PM10 (pulberi), parametrii meteo.

Conform Raportului privind starea factorilor de mediu în jud. Bihor (APM Bihor), în urma monitorizărilor în cele 3 staţii de monitorizare amplasate în municipiul Oradea s-au constatat următoarele rezultate pentru poluanţii gazoşi urmăriţi:

- CO, NO2, SO2 - în toate cele 3 staţii de monitorizare nu au fost depăşite valorile medii orare şi zilnice pentru protecţia sănătăţii umane;

- PM10 (pulberile în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici şi picături de lichid) – valorile concentraţiei medii zilnice la acest indicator au prezentat mai multe depăşiri, în special pe la sfârşitului anului la staţia BH2.

- Benzen (este un compus aromatic cancerigen, puternic volatil şi solubil în apă) - în reţeaua de supraveghere APM Bihor benzenul a avut mai multe depăşiri a concentraţiei variaţiilor mediei orare, în special la staţia BH1.

- O3 – nu au fost semnalate depăşiri ale pragului de informare pentru valorile medii orare (respectiv 180 µg/m3).

- Pulberi sedimentale – valoarea medie anuală este în scădere faţă de anul precedent, respectiv 4700 g/m2 lună.

4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi � @ 8 : D > 6 C L C L : : ; : A < B > :Sursele de emisii poluante pentru atmosferă, în perioada de execuţie a lucrărilor vor consta în gazele de eşapament provenite de la utilajele specifice şi mijloacele de transport auto angrenate în activităţile de construcţie si transport, echipate cu motoare Diesel (pe motorină), respectiv din manipularea şi transportul materialelor (pulberi). Utilajele, indiferent de tipul lor, funcţionează cu motoare Diesel, gazele de eşapament evacuate în atmosferă conţinând întregul complex de poluanţi specific arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compuşi organici volatili nonmetanici (NMVOC), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), dioxid de sulf (SO2). Se remarcă, de asemenea, prezenţa protoxidului de azot (N2O), a metanului care, impreuna cu CO2, au efecte la scară globală asupra mediului, fiind gaze cu efect de seră.



40

Cantităţile de poluanţi emişi de vehicule în atmosferă depind de tehnologia de fabricaţie şi puterea motorului, de consumul de carburant pe unitatea de putere, de capacitatea şi vârsta utilajului. Emisiile de poluanţi în atmosferă au o durată egală cu durata zilnică a programului de lucru (în principiu 8-10 ore/zi), putând prezenta unele variaţii de la o oră la alta şi de la o zi la alta. Perioada estimată a lucrărilor este de 12 luni. S-a estimat un consum total de motorină la utilajele şi mijloacele de transport auto angrenate în activitatea de construcţie de cca. 450 litri/zi. Determinarea emisiilor în perioada de execuţie: Emisiile de poluanţi din arderea motorinei s-au calculat utilizând factorii de emisie din Metodologia EMEP/CORINAIR (EEA), rezultatele fiind prezentate în tabelul de mai jos.

Poluant Emisia calculată kg/zi

CO 4,362 NOx 14,492

Pulberi 0,998 CH4 0,128

NMVOC 2,287 CO2 1168

Emisiile de pulberi din activităţile de construcţie (manipularea materialelor, etc.) s-au calculat cu Metodologia AP-42(EPA):

E pulberi = 538 kg/lună respectiv 25,6 kg/zi

� @ 8 : D > 6 C L C L : ? < @ A B > 6 @ C D :Sursele principale de poluare atmosferică în perioada de funcţionare a obiectivului vor fi autovehiculele care utilizează serviciile de parcare. Poluarea aerului cauzată de traficul auto se datorează în principal emisiilor de eşapament. Poluanţii urmăriţi în mod curent pentru evaluarea impactului asupra sănătăţii umane pot fi grupaţi în mai multe categorii: - gazele anorganice: oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon,

ozonul; - pulberi: pulberi totale în suspensie, particule cu diametrul aerodinamic

mai mic de 10 µm (PM10) sau decât 2,5 µm, fumul negru;



41

- componente ale pulberilor: carbon elementar, hidrocarburi policiclice aromatice, plumb;

- compuşi organici volatili: benzen, butadienă. Prin arderea completă a combustibililor în motoarele autovehiculelor rezultă următoarele substanţe principale: vapori de apă (13 %), dioxid de carbon (13 %) şi azot (74 %). În realitate însă, ţinând cont de caracterul incomplet al arderilor, în functie de calitatea amestecului (coeficientul de dozaj), se mai formeaza CO şi oxigen, în cazul amestecurilor foarte sarace. Prin ardere rezulta totodată, în proporţii reduse, oxizi de azot, hidrocarburi, produşi oxidanţi, oxizi de sulf, particule. Cu exceptia vaporilor de apă (azotul şi oxigenul fiind principalele elemente constituente ale aerului atmosferic), toate celelalte substanţe precizate mai sus sunt considerate emisii poluante. Asocierea directă între poluarea aerului datorată traficului auto şi sănătatea umană este foarte dificil de stabilit în termeni absoluţi, datorită numărului mare de variabile. Nivelurile de poluare ale aerului datorate traficului auto sunt foarte variabile în timp şi spaţiu cu creşteri sezoniere pe perioada lunilor de iarnă, în week-end şi vacanţe, în intervalul orar 9,00 – 18,00. Principalele noxe generate de traficul rutier constituite din oxizi de azot, hidrocarburi benzinice, monoxid de carbon şi particule vor fi constante, cu variaţii momentane datorită debitelor orare de trafic şi structurii parcului auto în circulaţie. Faţă de nivelul european, unde transportul este responsabil pentru 21% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră (care generează schimbările climatice), în România emisiile care provin din transport sunt de trei ori mai reduse (8%). Asta nu înseamnă totuşi că nu ne confruntăm cu probleme din cauza traficului rutier. Topul judeţelor unde cantitatea de oxizi de azot proveniţi din trafic reprezintă mai mult de jumătate din cantitatea totală de emisii de poluanţi în atmosferă, se prezintă astfel: Bucuresti/Ilfov 75%, Timis 70%, Bihor 60%, Constanţa 50%, Braşov 50%.

Determinarea emisiilor în perioada de funcţionare:

� � : = 6 L 6 9 6 � > C < = > 9 > � C = �Calculul emisiilor de poluanţi în aer din activitatea parcării supraetajate s-a efectuat folosind o metodologie elaborată de Ministerul Economiei şi Muncii din Austria (Technische Grundlage, Emissionen von Kraftfahrzeugen im Bereich von Abstellflachen, 2006).



42

Emisiile în aer din parcaje se pot împărţi în: - emisii de ardere (gaze de eşapament) provenite din circulaţia

autovehiculelor (intrare, ieşire): CO, NOx, benzen, pulberi, etc. - emisii din uzura pneurilor şi frânelor: pulberi (PM10) - emisii din procesul de evaporare a benzinei: benzen, etc.

a) Emisiile de ardere (din gazele de eşapament) se calculează ţinând cont de o serie de factori care influenţează valoarea acestor emisii. Astfel, se utilizează date referitoare la distanţa parcursă de autovehicule până la spaţiul de parcare (intrare - ieşire), factorul timpului de staţionare, factorul de pornire la rece a motorului, numărul de intrări-ieşiri, timpul de mers în gol a motorului, numărul şi categoria autovehiculelor, raportul dintre autovehiculele pe benzină şi cele pe motorină. Emisia totală se calculează cu următoarea formulă:

ET = Fe x fc x fd x fr x fu x fa unde: ET – emisia totală pe autovehicul şi km Fe – factorul de emisie, g/km fc – factorul de corecţie „motor cald“ fd – factorul duratei de parcare fr – factorul de pornire la rece fu – factorul de urcare (de ex. pe rampe) fa – factorul de influenţă a altitudinii.

b) Emisiile de pulberi (PM10) din uzura pneurilor şi frânelor se calculează utilizând factorii de emisie pentru autoturisme şi autovehicule uşoare, astfel:

Sursa de emisie Factor de emisie PM10

mg/km Uzura pneuri 6,1 Uzură frâne 7,4 � . ' , * � � � �

c) Emisiile din procesul de evaporare la motoarele cu benzină sunt emisii de hidrocarburi (în principal benzen, dar şi toluen, xileni), care nu trebuie neglijate, îndeosebi pe timp de vară. Aceste emisii rezultă din rezervoare (la staţionarea autovehiculelor în spaţiul parcare) şi la oprirea în parcare (răcirea motorului).



43

Emisiile depind de durata de parcare, factorii de emisie pentru benzen fiind prezentaţi în tabelul de mai jos:

Durata de parcare

Factor de emisie benzen g /autovehicul

< 2 h 0,002 2 - 4 h 0,003 4 - 8 h 0,004 > 8 h 0,008

� � C = : L : > @ = D C D :Capacitatea maximă a parcării - 460 locuri, 2 intrări şi 2 ieşiri

Durata medie de parcare - 5 ore / zi

Viteza de circulaţie - 10 km/h

Lungimea medie de circulaţie în parcare

- 394 m (lungimea maximă de circulaţie până la ultimul loc de de parcare este de 643 m pe terasă şi 145 m la subsol)

Rampele dintre semipaliere - pantă liniară de 13,87%, lungime de 10,45 m

Trafic mediu - 34 autovehicule/oră (intrări şi ieşiri)

Temperatura medie anuală în Oradea

- 10,4 0C

Altitudinea - 126 m

Tipul şi categoria autovehiculelor:

- autoturisme şi autovehicule uşoare (<3,5 tone), EURO4

Structura parcului auto - 70% autovehicule pe benzină

- 30% autovehicule pe motorină



44

� 5 C 9 A < 9 < 9 : 7 > F > > 9 6 D L : 8 6 9 < C @ B > � @ C : D

a) Emisiile de ardere

� A > D A < 9 C B > C 9 C F < 8 D C ? C B � �

CO, intrare, „motor cald“

ET = 2,75 x 0,5 x 1 = 1,375 g/maşină/km Ţinând cont de lungimea medie de circulaţie şi de traficul mediu pe oră, rezultă: E totală de CO = 9,21 g/h CO, ieşire, pornire cu motorul „la rece“

ET = 1,375 x 6 x 1,6 = 13,2 g/maşină/km Ţinând cont de lungimea medie de circulaţie şi de traficul mediu pe oră, rezultă: E totală de CO = 88,41 g/h NOx, intrare, „motor cald“

ET = 0,47 x 0,74 x 1 = 0,348 g/maşină/km Ţinând cont de lungimea medie de circulaţie şi de traficul mediu pe oră, rezultă: E totală de NOx = 2,33 g/h NOx, ieşire, pornire cu motorul „la rece“

ET = 0,348 x 1,5 x 1 = 0,522 g/maşină/km Ţinând cont de lungimea medie de circulaţie şi de traficul mediu pe oră, rezultă: E totală de NOx = 3,50 g/h Benzen, intrare, „motor cald“

ET = 0,02 x 0,44 x 1 = 0,009 g/maşină/km Ţinând cont de lungimea medie de circulaţie şi de traficul mediu pe oră, rezultă: E totală de Benzen = 0,06 g/h Benzen, ieşire, pornire cu motorul „la rece“

ET = 0,009 x 5 x 1,8 = 0,081 g/maşină/km Ţinând cont de lungimea medie de circulaţie şi de traficul mediu pe oră, rezultă: E totală de Benzen = 0,54 g/h Pulberi, intrare, „motor cald“

ET = 0,04 x 0,67 x 1 = 0,027 g/maşină/km Ţinând cont de lungimea medie de circulaţie şi de traficul mediu pe oră, rezultă: E totală de Pulberi = 0,18 g/h



45

Pulberi, ieşire, pornire cu motorul „la rece“ ET = 0,027 x 2 x 1,1 = 0,06 g/maşină/km

Ţinând cont de lungimea medie de circulaţie şi de traficul mediu pe oră, rezultă: E totală de Pulberi = 0,40 g/h

� A > D A < 9 C B > C 8 : D C 7 8 : �

CO, intrare, „motor cald“

ET = 2,27 x 0,5 x 3 x 1 = 3,405 g/maşină/km Ţinând cont de lungimea rampei şi de traficul mediu pe oră, rezultă: E totală de CO = 0,60 g/h CO, ieşire, pornire cu motorul „la rece“

ET = 3,405 x 6 x 1,6 = 32,69 g/maşină/km Ţinând cont de lungimea rampei şi de traficul mediu pe oră, rezultă: E totală de CO = 5,80 g/h NOx, intrare, „motor cald“

ET = 0,42 x 0,74 x 5 x 1 = 1,554 g/maşină/km Ţinând cont de lungimea rampei şi de traficul mediu pe oră, rezultă: E totală de NOx = 0,27 g/h NOx, ieşire, pornire cu motorul „la rece“

ET = 1,554 x 1,5 x 1 = 2,331 g/maşină/km Ţinând cont de lungimea rampei şi de traficul mediu pe oră, rezultă: E totală de NOx = 0,41 g/h Benzen, intrare, „motor cald“

ET = 0,01 x 0,44 x 3 x 1 = 0,013 g/maşină/km Ţinând cont de lungimea rampei şi de traficul mediu pe oră, rezultă: E totală de Benzen = 0,002 g/h Benzen, ieşire, pornire cu motorul „la rece“

ET = 0,013 x 5 x 1,8 = 0,117 g/maşină/km Ţinând cont de lungimea rampei şi de traficul mediu pe oră, rezultă: E totală de Benzen = 0,02 g/h



46

Pulberi, intrare, „motor cald“ ET = 0,04 x 0,67 x 2,75 x 1 = 0,074 g/maşină/km

Ţinând cont de lungimea rampei şi de traficul mediu pe oră, rezultă: E totală de Pulberi = 0,01 g/h Pulberi, ieşire, pornire cu motorul „la rece“

ET = 0,074 x 2 x 1,1 = 0,162 g/maşină/km Ţinând cont de lungimea rampei şi de traficul mediu pe oră, rezultă: E totală de Pulberi = 0,03 g/h Emisiile de ardere totale (din gazele de eşapament) de pe suprafaţa parcării sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Intrare, motor cald Ieşire, motor rece TOTAL EMISII

POLUANT Emisii la suprafaţă

(g/h)

Emisii pe rampe (g/h)

Emisii la suprafaţă

(g/h)

Emisii pe rampe (g/h)

(g/h)

CO 9,21 0,60 88,41 5,80 104,02 NOx 2,33 0,27 3,50 0,41 6,51

Benzen 0,06 0,002 0,54 0,02 0,62 Pulberi 0,18 0,01 0,40 0,03 0,62

b) Emisiile de pulberi din uzura pneurilor şi frânelor

E PM10 = 13,5 mg/km x 0,394 km x 34 autovehicule/h = 180,85 mg/h

E PM10 = 0,181 g/h c) Emisiile din procesul de evaporare a benzinei

E benzen = 0,004 g/autovehicul x 34 autovehicule/h x 0,70 = 0,0952 g/h

E benzen = 0,0952 g/h



47

Rezultă emisiile totale din parcare:

POLUANT EMISII TOTALE (g/h)

CO 104,02 NOx 6,51

Benzen 0,715 Pulberi 0,801

Normele legale în vigoare nu prevăd limite la emisii pentru surse nedirijate şi mobile. Referitor la sursele mobile se prevăd norme la emisii pentru autovehicule rutiere şi respectarea acestora cade în sarcina proprietarilor autovehiculelor care vor fi implicate în traficul auto. Conform Ordinului MAPPM nr. 462/1993, modificat de Ordinul MAPM nr. 592/2002, limitarea emisiilor din aceste surse se realizează cu caracter preventiv prin Condiţiile Tehnice impuse de Ministerul Transporturilor.

4.2.3. Prognozarea poluării aerului În perioada de execuţie emisiile din sursele mobile vor fi dispersate în zona de execuţie a lucrărilor şi vor avea caracter temporar, fără a afecta semnificativ calitatea aerului din zonă. Sursele de emisie a poluanţilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt surse la sol sau în apropierea solului, deschise (cele care implică manevrarea pământului şi materialelor) şi mobile, surse libere, deschise, nedirijate (cele provenite din trafic). Ca urmare aceste surse nu pot fi evaluate în raport cu prevederile OM 462/1993 şi nici cu alte normative referitoare la emisii. Datorita circulaţiei curenţilor de aer dispersia emisiilor şi diminuarea concentraţiilor este facută permanent. Emisiile din sursele mobile vor fi dispersate în zona de execuţie a lucrărilor, nivelul imisiilor în zonă fiind influenţat şi de traficul rutier de pe străzile învecinate. Având în vedere că activitatea de execuţie va fi cu caracter temporar şi localizat la zona de lucru, impactul asupra aerului în perioada de construcţie va fi nesemnificativ.



48

În perioada de funcţionare a parcării vor rezulta emisii de poluanţi în aer, constând în principal din gazele de eşapament provenite de la traficul auto. Se menţionează că, prin realizarea parcării (crearea de locuri de parcare), se va reduce semnificativ nivelul de poluare a aerului în zona centrală a oraşului, din acest punct de vedere investiţia va avea un efect benefic pentru sănătatea populaţiei. De asemenea, se vor îmbunătăţi condiţiile de parcare în zonă, faţă de situaţia actuală, având în vedere că în prezent parcarea autoturismelor se realizează în mod neorganizat, pe străzile din vecinătatea obiectivului propus (Tribunalului, Gheorghe Dima şi Franz Schubert). Impactul emisiilor de poluanţi în perioada de funcţionare se poate aprecia ca fiind nesemnificativă, având în vedere măsurile constructive prevăzute în proiect pentru reducerea acestor emisii. Astfel, se poate aprecia că gradul de poluare a aerului în zonă, datorat traficului auto din parcarea colectivă, nu va creşte semnificativ, faţă de situaţia existentă la ora actuală (traficul auto pe străzile învecinate şi parcarea autovehiculelor direct pe stradă). Poluanţii emişi în atmosferă sunt supuşi unui proces de dispersie, proces ce depinde de o serie de factori care acţionează simultan: proprietăţile fizico-chimice ale substanţelor, factorii meteorologici, care caracterizează mediul aerian în care are loc emisia poluanţilor, factori ce caracterizează zona în care are loc emisia (orografia si rugozitatea terenului). Variaţiile de temperatura influenţează dispersia şi transportul poluanţilor. Dintre factorii meteorologici, hotărâtori în dispersia poluanţilor sunt vântul, caracterizat prin direcţie şi viteză şi stratificarea termică a atmosferei. Ţinand cont de modernizarea parcului auto aflat în circulaţie şi de calitatea carburanţilor actuali, precum şi de măsurile de protecţie prevăzute se estimează încadrarea calităţii aerului în limitele prevăzute de STAS 12574 - 87 şi Ordinul MAPPM 592/2002, pentru toţi poluanţii de trafic. Chiar dacă se prognozează că nu vor exista depăşiri ale valorilor limită în cazul poluanţilor proveniţi din parcare, pentru a cunoaşte exact nivelul poluării aerului în zonă, se recomandă ca după punerea în funcţiune a obiectivului şi stabilizarea circulaţiei în zonă, să se efectueze măsurători ale concentraţiei noxelor din trafic (inclusiv zgomot). În cazul în care valorile determinate prin măsurători vor depăşi limitele prevăzute în normativele în vigoare, beneficiarul va intreprinde acţiuni pentru reducerea poluării. Se menţionează că, impactul emisiilor asupra sănătăţii populaţiei este prezentat detaliat în Studiul de sănătate elaborat de SC ARTIMED SRL Oradea (depus la APM Bihor).



49

4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului Având în vedere ca sursele de poluare asociate activităţilor care se vor desfăşura în perioada de execuţie a lucrărilor sunt surse libere, deschise şi au cu totul alte particularităţi decât sursele aferente unor activităţi industriale sau asemănătoare, nu se poate pune problema unor instalaţii de captare - epurare - evacuare în atmosferă a aerului impurificat/gazelor reziduale. Pentru protecţia aerului, în perioada de execuţie a lucrărilor, se vor respecta normele în vigoare. Transportul materialelor se va efectua astfel încât să nu fie antrenate particule în aer, după caz prin udarea drumurilor de acces în funcţiile de condiţiile climatice din perioada executării lucrărilor. Astfel, ca măsuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot menţiona:

- organizarea lucrărilor de şantier cu dotări moderne, care să reducă emisiile de poluanţi în aer; concentrarea într-un singur amplasament este benefică pentru diminuarea zonei de impact şi permite o exploatare controlată şi corectă;

- amenajarea de platforme speciale pentru depozitarea materialelor, a utilajelor şi deşeurilor;

- alimentarea cu carburanţi a utilajelor şi mijloacelor de transport auto în staţii de distribuţie autorizate;

- folosirea utilajelor dotate cu motoare performante cu emisii reduse de noxe;

- activităţile care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic sau se va urmări umectarea mai intensă a suprafeţelor;

- reducerea timpului de mers în gol a motoarelor utilajelor şi mijloacelor de transport auto;

- detectarea rapidă a eventualelor neetanşeităţi sau defecţiuni şi intervenţia imediată pentru eliminarea cauzelor;

- stropirea ciclică cu apa pe căile de transport şi suprafeţele de lucru, care produc praf, în vederea reducerii până la anulare a poluării cu pulberi.

Pentru perioada de funcţionare s-au prevăzut în proiect măsuri constructive pentru reducerea emisiilor de pe amplasamentul parcării. Accesul în parcare se va permite doar autoturismelor şi autovehiculelor uşoare, cu sarcina totală autorizată de max. 3,5 tone. Va fi asigurată ventilarea naturală pe cele două faţade diametral opuse nord-sud, în suprafaţa de 51% din suprafaţa pereţilor laterali; suprafaţa



50

liberă perimetrală reprezintă pentru fiecare nivel între 5-9% din aria utilă a nivelului respectiv; distanţa dintre faţadele libere deschise este de 46-48m. Pentru reţinerea emisiilor poluante s-au prevăzut faţade de tip „faţadă verde”, susţinută de raster de lemn pe structură metalica (pergolă) care va constitui suportul pentru plantele agăţătoare. Aceasta este prevăzută de la nivelul parapetului din beton cu h = 1,0m, până la tavan.

De asemenea, se va amenaja spaţiul verde din jurul construcţiei, iar pe faţade vor fi prevăzuţi şpaleţi pentru a ajuta plantele agăţătoare să se ridice până la cotele superioare ale faţadelor, astfel încât să se creeze un ecran vizual, absorbant al emisiilor din parcare. Se menţionează că, această soluţie adoptată, asigură implicit şi protecţia împotriva eventualelor deranjamente, care ar fi putut fi provocate de luminile farurilor autovehiculelor din parcare. Pentru evitarea acestor fenomene, pe timpul nopţii se vor utiliza cu precădere spaţiile de parcare de la subsol şi parter.

4.2.5. Hărţi şi desene la capitolul „Aer”

- Plan de încadrare în zonă - Harta climei României



51

4.3. Solul

4.3.1. Caracteristicile solurilor, poluarea existentă Solul, rezultantă a interacţiunii dintre rocă, relief, climă şi vegetaţie, reprezintă o resursă naturală tot atât de importantă ca şi apa şi aerul. Ca resursă naturală, solul se deosebeşte esenţial de resurse de apă şi de aer care se pot reînnoi relativ uşor. Solul, în schimb îşi poate doar regenera fertilitatea şi deci, potenţialul productiv dacă este utilizat cu anumite precauţiuni pentru a nu-l deteriora, este deci condiţionat regenerabil; dar dacă este distrus fizic într-un mod sau altul, refacerea lui necesită sute de ani iar costurile sunt foarte mari, astfel că în acest caz devine practic resursă nereînnoibilă. Şi în cazul poluării, solul se comportă diferit. Neprimenindu-se ca apa şi aerul, solul reţine o serie de agenţi contaminanţi, descompunându-i (acţionând ca depoluant) sau încărcându-se cu aceştia; la concentraţii reduse acţiunea acestor contaminanţi este nesemnificativă, dar dacă se depăşeşte un prag critic sau se schimbă unele condiţii fizico-chimice, solul se poate transforma din depoluator în poluant pentru apă sau vegetaţie cu toate urmările care decurg din aceasta. Prin proprietăţile generale pe care solul le prezintă şi anume, de receptivitate (capacitatea de a asimila şi integra influenţele agenţilor sau factorilor din exterior) şi de reactivitate (capacitatea de a răspunde într-un mod determinat la factorii sau stimulii din afară), el se adaptează continuu la schimbările naturale sau artificiale care au loc în condiţiile de mediu. Totodată solul, ca rezultantă a interacţiunii tuturor factorilor de mediu la suprafaţa scoarţei, oglindeşte starea sau calitatea mediului ambiant. Ca atare, solul apare ca un indicator concret al calităţii şi evoluţiei mediului înconjurător. Pe teritoriul zonei studiate nu se cunosc informaţii despre gradul de poluare a solului din zonă. Obiectivul va fi amplasat pe teritoriul fostului Spital de Boli Infecţioase şi Hepatice Oradea, după demolarea tuturor clădirilor cu excepţia clădirii Pavilionului II care va fi utilizat prin reconversie pentru o altă destinaţie. Pe teritoriul amplasamentului studiat s-a efectuat lucrări geotehnice de penetrare de către Prospect-Geo 2000 SRL Oradea, în urma cărora s-au pus în evidenţă următoarele strate:

- Strat 0 (grosime strat: 0,60 – 0,80 m) – umplutură ; - Strat 1 (grosime strat :0,80 – 1,20 m) – argilă grasă/argilă

maronie cu alterări feruginoase cu plasticitate foarte mare după



52

Ip, plastic tare/vârtoasă după Ic, practic saturată după gradul de umiditate Sr şi activă – PUCM.

- Strat 2 (grosime strat :0,80 – 1,50 m) – argilă maronie cu intercalaţii ruginii feruginoase cu plasticitate foarte mare după Ip, plastic vârtoasă după Ic, foarte umedă după gradul de umiditate Sr şi activă – PUCM.

- Strat 3 (grosime strat :0,70 – 1,20 m) – argilă cafeniu-maronie cu intercalaţii ruginii, plasticitate foarte mare după Ip, plastic vârtoasă după Ic, practic saturată după gradul de umiditate Sr şi puţin activă – PUCM.

- Strat 4 (grosime strat :0,20 – 0,40 m) – argilă cafenie cu urme de carbonaţi secundari, plasticitate foarte mare după Ip, plastic vârtoasă după Ic, practic saturată după gradul de umiditate Sr.

- Strat 5 (grosiem strat :0,80 – 2,20 m) – nisip fin prăfos cafeniu, îndesat, umed saturat după gradul de umiditate Sr

- Strat 6 (grosime strat :4,0 – 5,0 m) – pietriş cu nisip cu dezvoltare regională, aparţinând terasei aluvionare joase, alcătuit preponderent din fragmente de roci metamorfice şi secundar sedimentare, mediu îndesat şi saturat.

Conform Studiului Geotehnic pământurile sunt omogene geotehnic pe toată succesiunea de strate, astfel s-a concluzionat următoarele recomandări pentru fundare:

- Pentru fundarea la nivelul stratelor 1 şi 2 se vor respecta prescripţiile NE 0001-96, privind fundarea pe terenuri contractile.

- Fundarea la nivelul stratelor 2 şi 3 (1,60 – 4,20 m) se va face cu fundaţii continue sau izolate (direct).

- Fundarea la nivelul stratelor 4 şi 5 (3,60 – 6,0 m) recomandabil se va face fundaţii continue (direct), datorită fundării pe nisipuri prăfoase cu intercalaţii de nisipuri argiloase.

- Fundarea la nivelul stratului 6 de pietriş cu nisip poate fi directă cu fundaţii izolate sau fundaţii continue.

Suprafaţa totală de teren ce urmează să fie ocupată de lucrările propuse este de 4.506 mp , din care pentru Etapa I : 2600 mp, astfel:

- Suprafaţa construită la sol a clădirii de parcaje supraetajate va fi de 2.264 mp

- Suprafaţa construită la sol a clădirii de birouri va fi de 317 mp - Accese carosabile de racord la reţeaua stradală existentă: 280 mp - Trotuare de racord la reţeaua stradală existentă :190 mp - Spaţii verzi: 1500 mp - 6 locuri de parcare la nivel în faţa clădirii de birouri.



53

4.3.2. Surse de poluare a solurilor

Având în vedere specificul activităţii propuse şi amplasarea în centrul oraşului (mediu puternic antropizat), proiectul de investiţie analizat nu presupune apariţia unor surse majore de poluare a solului. Sursele potenţiale de poluare a solului în perioada de execuţie a lucrărilor pot fi:

- scurgerile accidentale ale carburanţilor, uleiurilor, pe sol; - utilajele şi mijloacele de transport auto utilizate în perioada

execuţiei (tasare); - emisiile atmosferice.

Sursele accidentale de poluare pot apărea ca urmare a avariilor de mică sau mare amploare, cu deversări de lichide pe sol (scurgeri datorate neetanşeităţilor, deversări din mijloace de transport auto). Astfel, ca urmare a lucrărilor preconizate a se executa în zonă, în cazuri accidentale poate avea loc poluarea solului cu produse petroliere. În perioada de funcţionare respectiv de exploatare a parcării nu vor exista surse majore de poluare, care ar putea afecta solul. Pentru protecţia solului vor fi amenajate platforme, rampe betonate, racordate la reţeaua de canalizare pluvială. Emisiile atmosferice din traficul auto, în cazul unor concentraţii semnificative de poluanţi pot cauza poluarea solului, dintre care NOX, SO2 şi metalele grele (în special Pb) sunt cei mai periculoşi pentru contaminarea solului. Precipitaţiile, odată cu spălarea atmosferei de poluanţi şi depunerea acestora pe sol, spală şi solul, ajutând la transportul poluanţilor spre emisari. Astfel, precipitaţiile pot favoriza poluarea solului în adâncime, inclusiv a apei freatice. 4.3.3. Prognozarea impactului Pe perioada de execuţie impactul asupra solului se prezintă astfel: � � 7 8 C A = < 9 L C = 6 D C = F A < D � : D > 9 6 D C A A > L : @ = C 9 : L : A C D J < D C @ B > � < 9 : > < D > � 8 : F 6 9Manipularea necorespunzătoare a carburanţilor şi uleiurilor minerale folosite pentru utilaje şi mijloace auto, eventualele neetanşeităţi sau chiar defecţiuni pot determina scurgeri accidentale pe sol, ducând la deteriorarea acestui factor de mediu.



54

Deversarea unui poluant lichid nemiscibil şi mai uşor decât apa (motorină) pe suprafaţa solului, conduce la formarea în zona nesaturată a unui corp de impregnare, datorat în cea mai mare parte fenomenelor de convecţie, dispersie, adsorbţie, precipitare şi activitate biologică. Anumite fracţii ale corpului de impregnare pot fi mobilizate spre atmosferă sub formă de vapori sau spre acvifer printr-o solubilizare progresivă, determinată de apele de infiltraţie şi de fluctuaţiile acviferului. Principala forţă care acţionează asupra poluantului este gravitaţia, direcţia şi viteza de deplasare a acestuia depind în principal de vâscozitatea acestuia, de morfologia terenului şi de permeabilitatea solului şi a rocilor din acoperişul acviferului. Procesele fizice, chimice şi biologice care se desfăşoară în sol pot avea ca rezultat reţinerea poluantului şi transformarea parţială sau totală a acestuia, astfel încât uneori inconvenientele poluării pot fi diminuate în mod considerabil. În zona saturată posibilitatea pătrunderii poluantului la acvifer este maximă. Principalele fenomene care guvernează transferul poluantului în acvifer sunt convecţia, dispersia şi factorii de retardare. Hidrocarburile petroliere fac parte din categoria poluanţilor organici. Se pot caracteriza prin: solubilitate, densitate, vâscozitate, coeficientul de repartiţie octanol/apă, constanta lui Henry, capacitatea de adsorbţie pe cărbune activ şi biodegradabilitate. Dintre aceştia primii patru indică distribuţia probabilă a poluanţilor în apă şi în sol, iar ceilalţi evidenţiază posibilităţile de decontaminare a solurilor şi apelor subterane. Hidrocarburile petroliere deteriorează calităţile gustative şi olfactive ale apelor subterane, afectează construcţiile hidrotehnice subterane, crează riscul unor explozii şi incendii, poluează atmosfera prin vaporizare şi distrug vegetaţia. Fracţiile policiclice aromatice volatile sunt toxice pentru organismul uman. De asemenea, în cazul unor defecţiuni la autovehicule pot exista scăpări de uleiuri pe sol. Uleiurile minerale şi substanţele asemănătoare nu sunt componente naturale ale unui sol, dar pot deveni contaminanţi periculoşi care prin accidente tehnice ajung în sol şi cu aceasta în apa subterană. Deranjamentele cele mai mari se produc la animale şi la plante. � � 7 8 C A = < 9 L C = 6 D C = < = > 9 C E : 9 6 D � > 7 > E 9 6 C A : 9 6 D L : = D C @ F 8 6 D = C < = 6 < = > 9 > � C = :Prin realizarea lucrărilor de execuţie a obiectivului, se va produce o afectare a solului, care va determina modificarea proprietăţilor sale naturale, dar fără a se înregistra o poluare a acestuia. Se va înregistra un impact care va



55

modifica proprietăţile pedologice, fizico-mecanice şi hidrofizice, strict pe suprafeţele afectate. Cu toate acestea temporar pot apărea fenomene de compactare şi tasare în perioada execuţiei prin circulaţia utilajelor grele. Astfel, utilajele grele şi mijloacele de transport auto, utilizate în perioada execuţiei lucrarilor pot contribui la afectarea solului din zonă, prin tasarea (compactarea) acestuia. Compactarea solului are ca efect distrugerea structurii acestuia, reducerea aeraţiei şi permeabilităţii, dereglarea regimului de nutriţie din sol. Vegetaţia din imediata vecinătate a lucrărilor poate fi afectată, în special plantele la care rădăcinile ajung la stratul compact (plantele specifice pajiştilor cu rădăcini la 10 cm). Având în vedere că, după terminarea construcţiei se vor lua măsuri pentru refacerea mediului prin amenajarea de spaţii verzi, se poate aprecia că, impactul produs de lucrările de organizare de şantier asupra factorului de mediu sol va fi nesemnificativ. � � 7 8 C A = < 9 L C = 6 D C = : 7 > F > > 9 6 D C = 7 6 F ? : D > A : L : 8 : C 7 8 9 C F C 7 : @ =Prin poziţia şi caracteristicile sale, solul este locul de întâlnire a tuturor poluanţilor, din care cea mai mare parte vin pe calea aerului. În această grupă de poluanţi se includ: - particulele minerale solide - compuşi gazoşi: oxizi de sulf, de azot, de carbon şi hidrocarburi. Substanţele poluante din atmosferă cad pe sol şi pătrund în acesta direct sau odată cu precipitaţiile care au ca efect poluarea solului, proces ce se resimte în reducerea producţiei de biomasă, contaminarea produselor agricole, afectarea generală a stării ecosistemelor. Un rol important la încărcarea solului cu diverşi poluanţi îl au precipitaţiile. Acestea, odată cu spălarea atmosferei de poluanţi şi depunerea acestora pe sol, spală şi solul propriu-zis, asigurând astfel transportul poluanţilor spre ape subterane. De asemenea precipitaţiile favorizează şi poluarea solului în adâncime. Poluanţii caracteristici emisiilor atmosferice din zona amplasamentului, în perioada de execuţie a lucrarilor vor fi:

- emisii din execuţia lucrărilor: particule în suspensie - emisii de eşapament: CO, NOx, N2O, pulberi, CH4, NMVOC, SOx

Astfel, există posibilitatea modificării calităţii solului, datorită emisiilor de poluanţi în atmosferă, care pot fi antrenaţi de precipitaţii pe sol, în anumite condiţii microclimatice.



56

Având în vedere caracterul temporar al lucrărilor de execuţie se poate prognoza că impactul asupra solului nu va fi de durată, având în vedere că la terminarea lucrărilor sunt prevăzute lucrări de refacere a mediului (amenajare de spaţii verzi). În concluzie, dacă prevederile proiectului vor fi respectate şi se va avea în vedere o anumită disciplină tehnologică, impactul din punct de vedere al poluării asupra solului va fi moderat şi se va manifesta doar pe perioada de execuţie a lucrărilor. În perioada de funcţionare nu se prognozează impact semnificativ asupra factorului de mediu sol. Prin măsurile luate în România privind modernizarea parcului auto şi a acţiunilor desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din transporturi, compoziţia gazelor de eşapament s-a modificat în sensul diminuării emisiilor de particule în suspensie solidă, emisiilor de NOX, SO2, a CO2, a plumbului şi a COV-urilor. Prin urmare, s-a diminuat şi riscul contaminării solului din aceste surse. 4.3.3. Măsuri de diminuare a impactului

În perioada de execuţie a lucrărilor se vor lua toate măsurile de protecţie, conform normelor tehnice de securitate pentru evitarea scurgerilor accidentale de carburanţi sau lubrifianţi pe sol. Betonul se va pune în operă fiind transportat direct cu betoniera de la cea mai apropiată staţie de betoane. Depozitul de material vegetal şi decopertă va constitui un depozit temporar pentru uscarea şi încărcarea în autobasculante a pământului excavat. Impactul produs de lucrările de organizare de şantier asupra factorului de mediu sol va fi neglijabil şi nu va conduce la modificări majore în structura acestuia. Temporar pot apărea fenomene de compactare şi tasare în perioada execuţiei prin circulaţia utilajelor. Accidental, în timpul execuţiei lucrărilor, s-ar putea deversa pe sol substanţe cu caracter poluant de tipul combustibili, lubrifianţi şi reziduurile acestora, care vor fi culese pe materiale absorbante specifice şi depozitate în locuri speciale pentru a fi tratate ca deşeuri cu conţinut periculos. Nu se vor utiliza substanţe sau preparate chimice periculoase, care să afecteze solul şi subsolul.



57

Prin urmare, în perioada de execuţie se vor respecta următoarele măsuri de prevenire respectiv diminuare a impactului:

- respectarea normelor de protecţia mediului la desfăşurarea activităţilor specifice de execuţie;

- colectarea, depozitarea şi evacuarea corespunzătoare a tuturor tipurilor de deşeuri;



- verificarea periodică şi menţinerea într-o stare tehnică corespunzătoare a tuturor utilajelor şi mijloacelor de transport auto utilizate;

- intervenţia rapidă în caz de avarii accidentale pentru eliminarea cauzelor şi diminuarea daunelor;

- colectarea tuturor scurgerilor accidentale, şi reconstrucţia ecologică a zonelor eventual poluate.

În perioada de funcţionare, pentru protecţia solului, platformele vor fi betonate şi racordate la canalizarea publică din zonă. Se vor respecta următoarele măsuri pentru prevenirea poluării solului:

- organizarea managementului deşeurilor pe amplasament: colectare selectivă în recipiente adecvate şi eliminare controlată prin intermediul unor agenţi economici autorizaţi;

- întreţinerea generală a spaţiilor de parcare şi auxiliare; - organizarea riguroasă a semnalizării traficului, astfel încât să fie

asigurată fluidizarea traficului, evitarea blocajelor şi minimizarea accidentelor de circulaţie;

- întreţinerea corespunzătoare a reţelei de canalizare; - întreţinerea spaţiilor verzi amenajate în jurul construcţiei parcării.

4.3.5. Hărţi la capitolul „Sol” - Harta Municipiului Oradea – tipurile de sol - Harta Municipiului Oradea – textura orizontului de suprafaţă



58

4.4. Geologia subsolului 4.4.1. Date generale

Amplasamentul studiat este situat în zona Câmpiei de Vest, pe malul drept al râului Crişul Repede, în proximitatea albiei minore, la nivelul terasei aluvionare joase a râului Crişul Repede, cu depozite specifice, peste care se dispun depozite proluviale de la baza dealurilor Oradiei, din imediata apropiere. Zona aparţine structurii geologice majore depresionare a Câmpiei Pannonice, în care succesiunea geologică este dată de complexul argilelor şi nisipurilor pannoniene de culoare cenuşiu-vineţie, peste care se dispun discordant formaţiuni recente, nisipuri şi pietrişuri de terasă, formaţiuni aluvionare argiloase-nisipoase, de vârstă pleistocen-holocene, depozite proluviale, respectiv depozite antropogene. Conform Studiului Geotehnic, categoria geotehnică a lucrării este 2/3, riscul geotehnic este moderat/major. Riscul geotehnic major este determinat de fundarea la nivelul stratelor 1 şi 2, la nivelul cărora s-au pus în evidenţă pământuri active/foarte active din punct de vedere al PUCM. Fundarea la cote inferioare stratelor 1 şi 2 reduce riscul geotehnic de la major la moderat. Parametrii geofizici, conform Indicativului P100-92, sunt următoarele :

- Zona seismică de calcul este E - Valoarea coeficientului Ks = 0,12 - Perioada de colţ Tc (sec.) = 0,7

Aceşti parametrii corespund cu harta � 6 @ � D > > F : > F 7 > A :

a României (S.R. 11.100/1-93), lucrarea se situează în zona 6, cu o perioadă de revenire de 100 ani. � L � @ A > 7 : C L : � @ � � : B

în regiune este de 0,8 m, adaptându-se valorile rezultate din observaţiile locale (STAS 6054/77).

4.4.2. Impactul prognozat Prin specificul activitatii, proiectul propus nu va afecta geologia subsolului. În perioada de execuţie a lucrărilor pot avea loc evenimente accidentale (scurgeri de produse petroliere pe sol), care pot duce la o poluare a solului şi subsolului, implicit a apei freatice pe o perioadă limitată, dar poluările vor fi locale.



59

Se prognozează că, în caz de accidente, poluările vor fi izolate şi nu vor avea o intensitate mare, acţionându-se în scopul depoluării în timp util. 4.4.3. Măsuri de diminuare a impactului

Ţinând cont că, activitatea nu va produce schimbări în mediul geologic, nu există un risc major privind impactul asupra elementelor mediului, astfel încât nu se impun măsuri speciale de protecţie, respectându-se măsurile prevăzute pentru protecţia solului şi apelor subterane (prezentate la capitolele anterioare). După finalizarea lucrărilor şi dezafectarea şantierului se va trece la etapa de refacere a mediului şi amenajarea spaţiilor verzi din jurul construcţiei.

4.4.4. Hărţi la capitolul „Subsol” - Harta geologică a României

4.5. Biodiversitatea

4.5.1. Informaţii generale despre biodiversitatea din zonă Biodiversitatea este constituită din sistemele ecologice care functionează în regim natural şi seminatural şi din sistemele antropizate prin transformarea şi simplificarea primelor categorii. Din punct de vedere

? 9 6 D > F = > A, se poate aprecia că flora municipiului Oradea

nu diferă de cea a judeţului. În numeroase zone ale oraşului cresc arbori de magnolii, iar în apropiere de Oradea există o pădure relativ întinsă de foioase. Râul Crişul Repede a creat în mai multe zone o luncă, unde vegetaţia este tipică acestui relief. Asociaţiile vegetale naturale sunt reprezentate de limita de est a zonei de stepă, la contact cu cea de silvostepă, reprezentate prin areale cu păduri în care predomină stejarul (Quercus robur). Se mai întâlneşte salcâmul (Robinia pseudacacia), carpenul (Carpinus betulus), arţarul (Acer platanoides), etc. Vegetaţia azonală este prezentă în lunca Crişului Repede, fiind reprezentată prin pajişti secundare şi zăvoaie de salcie (Salix sp.) şi plop (Populus sp.). Acestea însă nu se regăsesc în zona propusă pentru realizarea investiţiei, această zonă fiind puternic antropizată, situată chiar în centrul municipiului Oradea. Obiectivul fiind propus a se realiza într-un areal urban, vegetaţia naturală este înlocuită cu una organizată şi structurată după cerinţele urbane.



60

În Oradea există cca. 470 de hectare de spaţiu verde, majoritatea acestei suprafeţe este ocupată de parcuri şi specii de plante ocrotite, dintre care se pot aminti:

� 2 Parcuri dendrologice: Palatul Baroc –Muzeul Ţării Crişurilor având specii de Frasin, Tuia, Tisa, Magnolia, Quercus, şi Parcul dendrologic Universitate cu specii de foioase şi răşinoase;

� arbori seculari monumente ale naturii: 3 arbori mamut având diam = 64, 76 respectiv 90 cm şi h= 19, 20 şi 22 m de Sequoia gigantaea la Şc. Gen. Nr. 14, având vârsta de peste 100 ani;

� 2 specii de plante ocrotite: Tisa ( Taxus Baccata ) şi Alunul turcesc ( Corylus coturna) în parcuri.

� alte plante protejate: - ghimpele (Ruscus aculeatus) se semnalează în pădurea de la

capătul străzilor Bolintineanu şi Gheorghe Doja (pădurea de la Săldăbagiu). S-a semnalat în ultimii ani o intensă activitate de comercializare a acestei plante în pieţele orădene în scop decorativ sau ca aranjament floral.

- stânjenelul (Iris sp.) - a fost semnalat, în urmă cu 3-4 ani, în câteva locuri pe malurile pârâului Adona.

Lista Parcurilor din Oradea

• Parcul Libertăţii, lângă zona de luncă a Crişului Repede • Parcul Rhedai - astăzi, acest parc se suprapune cu Grădina Zoologică. • Parcul Traian - în jurul parcului se găsesc Tribunalul, Penitenciarul,

Sediul Poliţiei, Baroul Bihor, Banca Naţională a României (în zona propusă pentru realizarea investiţiei)

• Parcul 22 Decembrie • Parcul Ţăranilor • Parcul Petőfi • Parcul Baroc • Parcul Dendrologic Cetate • Parcul Universităţii, un parc dendrologic din campusul universitar • Parcul Olosig • Parcul Seleuş • Parcul Calvaria (Dealul Ciuperca)

Biodiversitatea ? C < @ > F = > A �

a zonei constă în mare parte din specii de păsări, rozătoare şi mamifere nocturne.



61

� � > ? C < @ CPeste 100 de specii de păsări, între care o mare parte protejate sau rare au fost identificate în zona lacurilor de decantare de la Staţia de Epurare a apelor Uzate. Acestea sunt păsări acvatice, aflate în pasaj sau care pe timpul iernii găsesc aici o importantă sursă de hrană şi adăpost. Păsările reprezintă un grup având rol important în ecosistemele naturale şi antropizate, iar prezenţa anumitor specii sau comunităţi de specii reprezintă un indicator al stabilităţii ecosistemelor. În tabelul următor se prezintă câteva specii de păsări care se pot observa în Oradea:

MP-migrator partial OV-oaspete de vara; P-pasaj; S-sedentar *specie care necesită o protecţie strictă (OUG nr. 57/2007)

Şoimuleţul de seară este o specie întâlnită în cadrul natural şi nu în cel urban; totuşi în ultimii ani se constată prezenţa unor exemplare în mediul urban, fapt care a determinat propunerea unui domeniu nou de cercetare: ornitofauna urbană. � C 7 > ? : D :Datorită suprafaţei relativ restrânse a habitatului de pe zona studiată şi izolarea acestuia faţă de alte habitate naturale, nu este caracteristic zonei accesul şi circulaţia animalelor. Una dintre speciile de mamifere care în ultimul timp se pot observa tot mai des în Oradea sunt liliecii.

Denumire populară Denumire stiinţifică

Prezenţa în România*

Ciocanitoare pestrita mare

Dendrocopos major S

Fluierar de zavoi Trigna ochropus S Grangur* Oriolus oriolus P Gugustiuc Streptopelia

decaocto OV

Lastun de casa Delichon urbica S Pescarus razator Larus ridibundus OV Pitigoi mare Parus major MP,OV Randunica Hirundo rustica S Silvie cu cap sur Sylvia communis OV Vrabie de casa Passer domesticus OV Şoimuleţ de seară* Falco vespertilus S



62

Aceştia pot fi observaţi în oraş în zone precum: str. Castanilor, str. Menumorut, parcul Muzeului Ţării Crişurilor, Parcul Petőfi, P-ţa Independenţei, împrejurimile Pieţei Decebal. Speciile cele mai întâlnite în Oradea sunt: liliacul de amurg şi liliacul pitic. Pe teritoriul României trăiesc 30 de specii de lilieci care sunt strict protejate prin OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice şi Legea 90/2000 pentru aderarea României la Acordul privind conservarea liliecilor în Europa. Liliecii s-au remarcat mai ales prin metodele de orientare şi hrănire: datorită ultrasunetelor şi ecolocaţiei ei nu depind de ochi pentru orientarea şi vânatoarea în întuneric. Toate speciile indigene se hrănesc cu artropode, cum sunt insectele, păianjenii etc. Pot consuma într-o noapte hrană în greutate echivalentă de până la o treime din propria greutate corporală. Un liliac de amurg sau un liliac comun (cântărind circa 30g) consuma 10g de insecte, un liliac pitic (cântărind 5g) numai 1.5 - 2g. În decursul unei veri, prăzile capturate ating o greutate însemnată. Pe o perioadă de 6 luni un liliac de apă poate să mănânce circa 60 de mii de ţânţari, un liliac comun în jur de 9 mii de gândaci de la suprafaţa solului. O colonie de 300 de lilieci comuni consumă într-o vara 550kg de insecte capturate cu preponderenţă din păduri sau parcuri. Importanţa liliecilor în combaterea biologică este şi mai evidentă când în această biomasă uriaşă sunt incluse specii dăunătoare, de exemplu Cotarul (Tortrix viridana). În cazul unei creşteri explozive a efectivului de cotari, o colonie de 800 de lilieci comuni consumă pe noapte 55000 de molii (date obţinute din materialul “Protejaţi liliecii” editat de Asociaţia pentru Protecţia Liliecilor din România). Un alt mamifer folositor comunităţii cu care ne putem întâlni în oraş este ariciul, fiind un mamifer insectivor. De asemenea, prezenţa ariciului exclude prezenţa şobolanilor sau altor dăunători. Lipsa unei vederi şi a unei urechi externe dezvoltate este compensată de puternica sensibilitate olfactivă. Habitatul preferat de arici este reprezentat de păduri şi terenurile cultivate, dar se pot găsi si în spaţiile verzi din unele oraşe, printre care şi Oradea. Ei se ascund prin parcuri, şi prin puţinele pâlcuri de iarbă rămase în jurul clădirilor. Aricii sunt greu de observat, fiind animale nocturne. Aceste mici mamifere sunt protejate de convenţii la care a aderat şi România: Convenţia de la Berna prin Legea 13/1993 şi Convenţia de la Washington prin Legea 69/1994. Pe lângă aceste animale se pot aminti anumiţi indivizi de şobolani cenuşiu (Rattus norvegicus) şi muşuroaie de cartiţă (Talpa europaea).



63

Animalele sălbatice lipsesc aproape în totalitate, existând totuşi grupuri de rozătoare şi mamifere mici, precum şi căprioare, în pădurea Felix de lângă oraş. Dar sunt şi unele reptile cum ar fi şopârla şi şarpele de apă care se află îndeosebi pe malurile Crişului Repede. Dintre mamifere se pot aminti şi vidra. În Crişul Repede trăiesc mai multe specii de peşti, cum ar fi : avat, biban, caras, mreana, crap, lin, păstrăv, roşioară, somn, şalău, ştiucă, clean ş.a. În zona Oradea, datorită regularizării albiei şi dragărilor, fauna acvatică este mai slab reprezentată, astfel rar se întâlnesc mreana, cleanul şi scobarul. 4.5.2. Impactul prognozat Impactul asupra biodiversităţii se va manifesta în principal în etapa de realizare a proiectului, având în vedere că, activităţile de construcţie pot constitui un factor de perturbare şi stres pentru componentele biodiversităţii. Sursele de poluare aferente activităţilor prevăzute prin proiect, care pot avea efecte asupra florei şi faunei în perioada de construcţie sunt următoarele:

- activităţile de şantier prin transportul şi manipularea de materiale, prin generarea de poluanţi specifici utilajelor şi mijloacelor de transport (NOx, SO, SO2, CO, metale grele, pulberi) şi zgomot;

- accidentele rezultate ca urmare a traficului de şantier pot genera scurgeri de carburanţi, uleiuri care deversate pe suprafata solului pot afecta flora şi fauna.

Astfel, principalele efecte negative asupra ecosistemelor în perioada de execuţie se pot datora poluării fizice (creşterea nivelului de zgomot şi a vibraţiilor) şi poluării chimice (generarea de poluanţi de trafic) cu efect în special asupra speciilor/habitatelor din imediata vecinătate. Utilajele şi echipamentele utilizate în perioada de execuţie a lucrărilor nu produc vibraţii şi nici zgomote peste limita admisibilă, prin urmare nu se impun măsuri speciale de protecţie, cu excepţia respectării măsurilor prevăzute pentru diminuarea zgomotului şi emisiilor în aer. Având în vedere amplasamentul ales pentru realizarea proiectului, în zonă nu există arii naturale protejate, astfel încât nu se pune problema de pierdere a unor habitate sau de dispariţie a unor specii protejate. În ceea ce privesc speciile de păsări şi lilieci, acestea pot fi deranjate în perioada de realizare a lucrărilor, dar având în vedere diversitatea mediilor de viaţă şi faptul că aceste perturbări vor fi doar temporare, considerăm că aceste specii nu vor fi afectate în mod semnificativ. În plus există posibilitatea ca acestea să se refugieze în zonele învecinate.



64

Pentru realizarea proiectului nu se vor ocupa sau scoate din circuitul natural suprafeţe noi de teren, având în vedere că, pe amplasamentul ales există construcţii, care vor fi demolate şi se va da o nouă folosinţă terenului astfel degajat. Datorită faptului ca lucrările de construcţii se vor realiza pe un teritoriu relativ restrâns şi pe o perioadă limitată (perioada de execuţie de 12 luni), impactul asupra biodiversităţii poate fi apreciat ca fiind nesemnificativ, iar eventualele deranjamente provocate vor fi cu caracter temporar. Poluanţii, care pot afecta calitatea aerului atmosferic, apei şi solului în perioada de funcţionare şi care ar putea influenţa implicit biodiversitatea, sunt cei rezultaţi din traficul auto în zona parcării. Impactul proiectului asupra faunei rămâne nesemnificativ, deoarece acesta propune modificări ale mediului urban, unde predomină specii general răspândite fără o valoare cinegetică deosebită. Având în vedere măsurile constructive prevăzute în proiect pentru protecţia împotriva zgomotului şi pentru reţinerea emisiilor în aer, se poate aprecia că, impactul generat de proiect asupra biodiversităţii dupa punerea sa în folosinţă, este nesemnificativ, fără influenţe majore asupra speciilor de plante şi animale din zonă. 4.5.3. Măsuri de diminuare a impactului

Pentru protecţia biodiversităţii, în perioada de execuţie se va căuta ca lucrările să se desfăşoare organizat, iar deplasarea utilajelor grele se va desfăşura pe drumurile desemnate, cu respectarea strictă a prevederilor proiectului. Se vor folosi utilaje şi mijloace de transport auto silenţioase, respectându-se instrucţiunile de lucru specifice pentru a reduce la minim riscul de poluare şi zgomotul produs de aceste utilaje. Se va urmări să nu existe scurgeri de ulei sau combustibil, iar utilajele defecte, utilităţile aferente inutile, cauciucuri, bidoane, subansamble din metal ş.a., vor fi îndepărtate din zonă. Vor fi desemnate pe amplasament puncte de colectare a deşeurilor, un punct sanitar, tomberoane, toalete ecologice mobile precum şi un punct de P.S.I. Se va evita efectuarea lucrărilor de construcţii în timpul nopţii pentru protecţia speciilor de animale cu activitate nocturnă (chiroptere). După finalizarea lucrărilor, se va efectua reconstrucţia ecologică cât mai grabnică a spaţiilor afectate de şantier şi se vor amenaja spaţiile verzi în jurul construcţiei, cu lucrări de întreţinere periodică.



65

Pentru aspectele cauzatoare de impact în perioada de funcţionare sunt prevăzute măsuri constructive de ameliorare în proiectul elaborat pentru investiţie (diminuarea zgomotului şi emisiilor în aer). Amenajarea unor spaţii verzi în jurul obiectivului şi utilizarea faţadelor de tip “faţadă verde” va asigura crearea de condiţii pentru îmbunătăţirea calităţii mediului şi implicit protecţia florei şi faunei. 4.5.4. Hărţi la capitolul „Biodiversitate” - Harta vegetaţiei României - Harta faunei României - Harta Municipiului Oradea – zone verzi

4.6. Peisajul

4.6.1. Caracteristici generale

Proiectul este propus a se realiza în zona centrală a municipiului Oradea, care se află la o altitudine de 126 m deasupra nivelului mării, în zona de deschidere a văii Crişului Repede spre arealul câmpiei joase, într-o zonă de contact între prelungirile Munţilor Apuseni şi extinsă Câmpie Banato-Crişană. Se afirmă ca zonă de trecere de la relieful deluros (Dealurile Vestice, Dealurile Oradiei şi Dealurile Gepişului), către cel de câmpie panonică. Terenul şi clădirile situate pe terenul pe care se va realiza investiţia sunt în proprietatea Municipiului Oradea şi sunt în folosinţa Secţiei de Boli Infecţioase şi Hepatice a Spitalului judeţean de Urgenţă Oradea, dar şi o proprietate particulară cu o construcţie ce necesită demolare. Unul dintre principalele avantaje ale acestui amplasament este posibilitatea de acces la parcări atât dinspre Parcul Traian cât şi dinspre Str. Republicii/ Dunării. Peisajul în zonă este unul tipic urban, amplasamentul ales pentru realizarea “Complexului multifuncţional cu parcaje supraetajate” fiind situat în Ansamblul urban „Centrul istoric Oradea” (zona cuprinsă între străzile Independenţei, Mareşal Averescu, Redutei, Constantin Dobrogeanu Gherea, Griviţei, Sucevei, Ion Vidu, Bacăului, Armatei Române, Universităţii, Parcul Nicolae Bălcescu, Bulevardele Decebal, Dacia, străzile Rozmarinului, Berzei, Republicii, Louis Pasteur, Măcinului, Parcul I.C. Brătianu, podul Dacia).



66

Una dintre cele mai importante atracţii ale oraşului o constituie arhitectura centrului oraşului, reprezentată de diferite stiluri: baroc, clasic, eclectic, secession. Cea mai densă concentrare a acestora se află, evident, în centrul istoric al oraşului. În această zonă se găsesc o serie de clădiri monumente istorice, cum ar fi Palatul Justiţiei, aflat în imediata vecinătate a amplasamentului studiat. Conform Regulamentului aferent Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Oradea, terenul este amplasat în zona C5b – Zonă comercială în interiorul zonei centrale. Vecinătăţile amplasamentului propus pentru realizarea parcării sunt :

- pe sud-est strada F.Schubert, clădiri rezidenţiale - pe sud-vest strada Tribunalului, clădirea Tribunalului şi clădiri

rezidenţiale - pe nord-vest blocurile A4, A6 de pe str. Republicii - pe nord-est str. Gh. Dima, clădiri rezidenţiale.

Sursa: Google Earth



67

TABELUL Nr. 4.6.1 Utilizarea terenului pe amplasamentul ales

Suprafaţa (ha) Utilizarea terenului Inainte de punerea în aplicare a proiectului

După punerea în aplicare a proiectului

Recultivată

In agricultură - teren arabil - grădini - păşuni Păduri Drumuri Zone construite (curţi, suprafaţă construită) Ape Alte terenuri: - vegetaţie plantată - zone umede - teren deteriorat - teren nefolosit

4506

2600

1500

TOTAL: 4506 4100 -

4.6.2. Impactul prognozat Perioda de construcţie reprezintă o etapă cu durată limitată şi se consideră că nu va afecta semnificativ peisajul din zonă. În perioada de execuţie nu este necesar să se prevadă amenajări peisagistice. Odată cu realizarea obiectivului schimbarea în peisaj este importantă şi definitivă asupra zonei. Prin soluţiile constructive propuse în proiect se va asigura încadrarea perfectă a noului obiectiv în peisajul zonei, cu un efect pozitiv în ce priveşte impactul vizual. Stilul de arhitectură folosit, soluţiile constructive moderne adoptate (cu “faţade verzi”) precum şi amenajarea unor spaţii verzi vor asigura îmbunătăţirea peisajului urban comparativ cu situaţia actuală, pe amplasament existând clădiri în stare avansată de degradare, care urmează a fi demolate.

4.6.3. Măsuri de diminuare a impactului În perioada de execuţie, afectarea peisajului se poate evita printr-o organizare corespunzătoare a şantierului, cu respectarea normelor în vigoare (împrejmuire, etc.). După terminarea lucrărilor de execuţie, se vor efectua lucrările de amenajare pentru protecţia mediului, prin realizarea spaţiilor verzi şi întreţinerea periodică ale acestora.



68

Nu sunt necesare măsuri speciale pentru diminuarea impactului asupra peisajului, având în vedere că, implementarea proiectului va avea un impact pozitiv asupra acestui factor de mediu. 4.6.4. Hărţi la capitolul „Peisaj” - Harta geografică a judeţului Bihor

4.7. Mediul social şi economic 4.7.1. Caracteristici principale şi impactul potenţial

Oradea, municipiul reşedinţă de judeţ al Bihorului, este unul dintre importantele centre economice, sociale şi culturale din NV-ul României, păstrându-şi aceste caracteristici de-a lungul istoriei. Oradea este împărţită în 11 cartiere, dispuse circular în jurul Centrului Civic, vechiul centru al oraşului. Municipiul Oradea dispune de o reţea de instituţii şi servicii de interes public general: transport, proiectare, construcţii, instalaţii, turism, activitate hotelieră, import-export. Toate activităţile economice sunt sprijinite de asistenţa indispensabilă a peste 26 de bănci cu filiale în oraş şi judeţ. Piaţa imobiliară orădeană a cunoscut în ultimii ani o creştere accelerată ajungând la cote relativ identice cu pieţele imobiliare din Bucureşti, Braşov şi Timişoara. Rata şomajului din Oradea este de 6,0 %, mai mică decât media pe ţară, dar mult mai mare decât media pe judeţul Bihor, de aprox 2%. Municipiul Oradea are o economie a cărei structură cuprinde majoritatea domeniilor şi realizează 63% din producţia industrială a judeţului: construcţii de maşini, prelucrarea lemnului şi mobilier, pielărie, blănărie şi încălţăminte, confecţii, tricotaje şi lohn, chimie, industrie alimentară, materiale de construcţii, confecţii metalice şi plastice, piese de schimb, electronică, etc. Baza materială în domeniul educaţiei, atât în sectorul public cât şi în cel privat, este asigurată de 45 de şcoli elementare, gimnazii, licee şi 5 universităţi. Din analiza necesităţii investiţiei şi a avantajelor oferite de realizarea acesteia rezultă că, proiectul „Complex multifuncţional cu parcaje supraetajate” va avea un impact pozitiv asupra mediului social şi economic din Oradea.



69

4.7.2. Măsuri de diminuare a impactului Nu se impun măsuri de protecţie speciale, având în vedere că nu se prognozează un impact negativ asupra mediului social şi economic. 4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural

Conform ultimului recensământ, în 2002 Oradea a avut 206.624 locuitori, din care 54% e populaţie activă.

Etnic, orădenii se împart în:

• Români: 145284 (70,31%) • Maghiari: 56985 (27,58%) • Rromi: 2449 (1,18%) • Germani: 563 (0,27%) • Slovaci: 474 (0,22%) • Evrei: 166 (0,08%) • Italieni: 109 (0,05%) • Ucrainieni: 93 (0,04%) • Greci: 64 (0,03%) • Ruşi: 26 (0,01%)

• Bulgari: 25 (0,01%) • Sârbi: 20 • Polonezi: 10 • Chinezi: 10 • Cehi: 9 • Turci: 8 • Armeni: 5 • Tătari: 2 • Alte etnii: 271 (0,12%) • Etnie nedeclarată: 51

După religia declarată la recensământul din 2002, orădenii sunt:

• Ortodocşi: 120 049 (59,07%) • Reformaţi: 33 800 (16,35%) • Romano-catolici: 23 206

(11,23%) • Penticostali: 9 563 (4,62%) • Baptişti: 7 428 (3,59%) • Greco catolici: 6 860 (3,32%) • Adventişti de ziua a Şaptea: 658

(0,31%) • Evanghelici lutherani sinodo-

presbiterieni: 304 (0,14%) • Atei: 236 (0,11%)

• Unitarieni: 231 (0,11%) • Creştini după Evangelie: 183 (0,08%) • Israeliţi: 172 (0,08%) • Musulmani: 146 (0,07%) • Evanghelici: 112 (0,05%) • Evanghelici de confesiune augustană: 63 (0,03%)

• Creştini de rit vechi: 29 (0,01%) • Altă religie: 922 (0,44%) • Fără religie/Religie nedeclarată: 652 (0,31%)

Instituţiile de cultură din Oradea:

- Teatrul de Stat Oradea - Teatrul pentru copii şi tineret „Arcadia” - Filarmonica din Oradea - Ansamblul artistic profesionist „Crişana - Biblioteca judeţeană „Gheorghe Şincai” - Muzeul „Ţării Crişurilor” - Muzeul memorial Ady Endre



70

- Ansamblul Artistic Folcloric Profesionist „Nagyvárad”. - Muzeul memorial Aurel Lazăr - Palatul Copiilor - Casa de cultură a Municipiului Oradea - Muzeul Militar Naţional.

Oradea este un important centru istoric-cultural, primul centru al umanismului din Transilvania. Zidurile vechii cetăţi sunt dovada istoriei îndelungate, viaţa culturală a oraşului în prezent fiind reprezentată de spectacole, concerte, expoziţii şi târguri. Amplasamentul propus pentru realizarea proiectului este situat în interiorul Ansamblului urban „Centrul istoric Oradea „ - monument istoric şi în zona de protecţie a unui monument istoric Palatul Justiţiei (clădirea Tribunalului), conform Legii nr. 422/2001, republicată în 2006. Monumentele istorice fac parte integrantă din patrimoniul cultural naţional şi sunt protejate prin lege. Conform Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protecţie, prin care se asigură conservarea integrată a monumentului istoric şi a cadrului său construit sau natural. Delimitarea şi instituirea zonei de protecţie se realizează simultan cu clasarea bunului imobil ca monument istoric, în condiţiile legii. În zona de protecţie pot fi instituite servituţi de utilitate publică şi reglementări speciale de construire prin planurile şi regulamentele de urbanism aprobate şi avizate conform legii. Protejarea monumentelor istorice este parte componentă a strategiilor de dezvoltare durabilă economico-socială, turistică, urbanistică şi de amenajare a teritoriului, la nivel naţional şi local.

Se poate aprecia că, investiţia propusă nu va avea un impact semnificativ asupra condiţiilor etnice şi culturale din zonă şi nu va afecta obiectivele din patrimoniul cultural, nefiind necesare măsuri speciale pentru protecţia acestora. Se menţionează că, pe amplasament există o clădire patrimoniu cultural (pavilionul II), care va fi păstrată şi amenajată în clădire de birouri, într-o etapă ulterioară.



71

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Construirea parcării supraetajate în zona propusă este motivată de necesitatea de îmbunătăţire a condiţiilor de parcare/garare a autoturismelor din municipiul Oradea şi constituie parte din programul de construire de parcări supraterane şi subterane în zona instituţiilor publice din zona centrală. Pentru integrarea clădirii în fondul construit al zonei centrale a municipiului Oradea şi pentru a creşte eficienţa economică a investiţiei se propun şi spaţii cu destinaţie comercială sau servicii. În cadrul Studiului de fezabilitate elaborat de SC PRO –ARH SRL Oradea au fost analizate mai multe scenarii, fiind recomandată alternativa cu cel mai redus impact asupra mediului (inclusiv în ce priveşte protejarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu de pe amplasament).

� A : @ C D > > 9 : 8 D 6 8 < F :Prima variantă a constat în realizarea unui parcaj subteran şi suprateran având un regim de construcţie de S + P + 2 etaje, amplasat pe întreaga incintă a fostului Spital de Boli Infecţioase şi Hepatice Oradea, după demolarea tuturor clădirilor. Aceasta variantă a fost abandonată în urma consultării Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Cultural, care solicită păstrarea clădirii Pavilionului II şi utilizarea clădirii prin reconversie pentru o altă destinaţie. Varianta a doua propune realizarea într-o primă etapă a unui Complex multifuncţional cu parcaje subterane şi supraterane, şi în etapa a doua amenajarea şi extinderea actualei clădiri a pavilionului II într-o clădire de birouri. În final s-a ajuns la studierea unui complex multifuncţional cu 460 locuri de parcaje având aria desfăşurată de 12.887 mp şi 1002 mp arie desfăşurată de spaţii cu alte destinaţii (servicii, birouri). � A : @ C D > < 9 D : A 6 7 C @ L C =Se recomandă varianta a doua de scenariu prin care se realizează într-o prima etapă o clădire de parcaje colective şi servicii (birouri) şi în etapa a II-a amenajarea şi extinderea actualei clădiri a pavilionului II într-o clădire de birouri. � � C @ = C E : 9 : F A : @ C D > < 9 < > D : A 6 7 C @ L C = �- se va realiza o volumetrie potrivită pentru integrarea în ţesutul urban

existent; - accesul uşor al autovehiculelor la parcajul colectiv; - realizarea unor spaţii de servicii în zona centrală a orasului.



72

Complexul multifuncţional propus în această fază de proiectare va cuprinde mai multe funcţiuni: - 460 locuri de parcaje, 12.990 mp arie desfăşurată - 1002 mp arie desfăşurată de spaţii de servicii şi birouri realizate adosat clădirii parcajelor colective, situată pe strada Franz Shubert. Clădirea de parcaj principală va avea 2 intrări carosabile separate, având în total 2 fluxuri de intrare şi 2 fluxuri de ieşire (dinspre strada Franz Schubert şi strada Dima/Tribunalului). De asemenea, s-a studiat reţeaua stradală pentru accese la spaţiile de parcaj, modernizarea, lăţirea străzilor adiacente. S-a propus ca străzile Franz Shubert, Dima şi Snagovului să fie străzi cu sens unic, strada Tribunalului, până în strada Schubert (în faţa clădirii multifuncţionale) cu două sensuri. Oprirea autoturismelor pe arterele de mai sus (accese la clădirea de parcări supraetajate) va fi interzisă. Unul dintre principalele avantaje ale acestui amplasament este posibilitatea de acces la parcări atât dinspre Parcul Traian cât şi dinspre Str. Republicii/ Dunării. Existenţa a două accese distincte dinspre două direcţii diferite este avantajoasă şi pentru scurtarea timpului de umplere şi golire a parcajului şi a diminuării cozilor la zona de intrare în orele de vârf. Pentru evaluarea impactului asupra mediului privind amplasamentul şi soluţia constructivă aleasă pentru proiect, se utilizează

7 : = 6 L C C @ C 9 > � : >� � 5 � � � H G � � � � I � � (Eva Peter, E.A. Lörinczi, 1999).

5.1. Descrierea metodei de evaluare a impactului

Metoda de evaluare ABC/XYZ – EVALTIM este o metodă elaborată prin transpunerea şi adaptarea metodei de analiză din economie ABC/XYZ (V. Stahlmann). Pe baza unei aprecieri ABC-XYZ, utilizând 3 criterii ecologice, relevante pentru stadiul existent în ţara noastră, se pot prevedea măsurile pentru diminuarea impactului. Astfel se pot împărţi calitativ influenţele unei activităţi specifice asupra mediului înconjurător, pe baza datelor evidenţiate în cadrul analizei efectuate, în trei clase de importanţă (A, B, C): A – importantă (��); necesită o acţionare rapidă

B - mai puţin importantă (��); reclamă măsuri eficiente în termen mediu C - neimportantă/ de importanţă secundară (☺☺☺☺).

Există şi o clasă suplimentară care indică un deficit de informaţii („?”). Criteriile care vor fi folosite în continuare în metoda adaptată sunt:



73

C1. Respectarea legislaţiei La baza acestui criteriu stă respectarea legislaţiei în domeniul protecţiei mediului şi în domeniile conexe. În contextul aplicării acestui criteriu, s-a considerat respectarea legislaţiei prin deţinerea avizelor legale în domeniile: a) gospodărirea apelor b) gospodărirea deşeurilor c) igiena locului de muncă şi protecţia muncii d) prevenirea şi stingerea incendiilor e) alte avize specifice activităţii propuse (de ex. avize pentru asigurarea utilităţilor, aviz sanitar, etc.). În acest caz, clasele de influenţă devin: A - legislaţia nu se respectă, se neglijează B - legislaţia se respectă parţial, dar sunt necesare îmbunătăţiri C - legislaţia se respectă în totalitate. C2. Acceptarea activităţii propuse de către colectivitate: publicul interesat, vecinătăţi, iniţiative cetăţeneşti, asociaţii de consumatori, de protecţia naturii, care pot avea observaţii, critici cu privire la emisii, instalaţii, procedee sau alte activităţi cu relevanţă asupra mediului. Clasele de influenţă devin: A - activitatea stă sub critică de durată, criticile găsesc unanimitate B - criticile nu sunt unanime C - nu sunt cunoscute critici publice considerabile. C3. Evaluarea impactului activităţii propuse asupra mediului înconjurător prin situaţia componentelor de mediu şi a surselor de poluare Cu scopul punerii în evidenţă a punctelor slabe şi a prevenirii şi înlăturării riscurilor de poluare se analizează componentele de mediu şi sursele de poluare a acestora, şi anume: a) calitatea solului b) resurse naturale, subsol, ape

subterane c) calitate aer - emisii din instalaţii de ardere - emisii tehnologice d) calitate apă - ape reziduale tehnologice - ape fecaloid-menajere - ape pluviale e) gospodărirea deşeurilor - deşeuri tehnologice - deşeuri periculoase

- deşeuri menajere f) substanţe şi preparate periculoase g) zgomot şi vibraţii h) biodiversitatea i) peisajul j) poluări accidentale k) materiale de construcţii periculoase l) condensatori/transformatoare m) mediul social si economic n) condiţii culturale şi etnice,

patrimoniul cultural



74

În acest caz, împărţirea calitativă a influenţelor unei activităţi asupra factorilor de mediu în trei clase de importanţă (A, B, C) devine: A - importantă; cu risc ecologic mare, pericol de deranjamente şi urmări ecologice negative, volume critice mari de ape reziduale şi de emisii, substanţe foarte toxice, radioactive, cancerigene, explozive, cu periculozitate, reclamă acţionare rapidă; B - mai puţin importantă; cu risc ecologic mediu, pericol mediu de deranjamente şi urmări ecologice, volume medii critice de ape reziduale şi de emisii, substanţe cu toxicitate medie, cu explozivitate medie, cu periculozitate medie; reclamă măsuri eficiente în termen mediu; C - neimportantă/de importanţă secundară; fără risc ecologic şi deranjamente.

Pentru a clasifica cantitativ influenţele activităţii propuse asupra mediului înconjurător, în funcţie de durata posibilă, se foloseşte în completare analiza XYZ, fiind o clasificare relativă. Astfel, dacă ABC este o clasificare calitativă a influenţelor asupra mediului, XYZ este o clasificare cantitativă ale influenţelor, în funcţie de durata posibilă a acestora. Se aplică numai pentru criteriul C3.

Împărţirea în trei clase în cadrul analizei XYZ se prezintă astfel: X - influenţe de durată (��); Y - influenţe temporare (��); Z - influenţe nesemnificative (☺☺☺☺).

Combinarea analizei ABC cu XYZ are ca scop, atât calitativ cât şi cantitativ, evaluarea finală a impactului activităţii propuse prin proiect, asupra mediului înconjurător. Evaluările pe baza analizei efectuate se prezintă într-un tabel, iar pentru evaluarea finală se însumează numărul de încadrări pentru fiecare clasă, grupate pe criterii, fără a ţine cont de cele notate cu "Nu este cazul". Separat se ţine cont de numărul total de deficit de informaţii. În literatura de specialitate (după metoda Stahlmann) fiecare criteriu are aceeaşi pondere. Cu scopul evaluării finale a impactului asupra mediului, în metoda adaptată, fiecare criteriu utilizat îşi are importanţa lui bine definită în luarea de decizii de către organele abilitate, astfel influenţele se analizează individual pentru cele trei criterii principale. Această metodă intră în categoria metodelor de evaluare multicriteriale, deosebit de potrivite pentru problemele de evaluare.



75

5.2. Evaluarea impactului activităţii propuse

Evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, conform Metodei de evaluare ABC/XYZ - EVALTIM, pentru proiectul:

� � � � � � � �� a

condus la rezultatele prezentate în grila de evaluare alăturată. În urma aplicării acestei metode de evaluare, rezultă următoarele:

C1. Respectarea legislaţiei Influenţele conform acestui criteriu se încadrează în clasa de importanţă C, având în vedere că s-au obţinut toate avizele necesare de la autorităţile publice implicate în procedura de emitere a acordului de mediu. C2. Acceptarea de către colectivitate Această categorie se va putea completa după dezbaterea publică, astfel că, în etapa de realizare a prezentului raport s-a notat cu „deficit de informaţii”. Având în vedere soluţia constructivă modernă adoptată pentru realizarea parcării colective şi măsurile de reducere a impactului prevăzute, se poate prognoza că investiţia nu va afecta aşezările umane din zonă şi va fi acceptată de comunitatea locală.

C3. Situaţie componente de mediu şi surse de poluare Influenţele încadrate în clasa C reprezintă cel mai mare procent (66,7%), deci influenţele asupra factorilor de mediu se încadrează majoritar în categoria celor cu importanţă secundară (neimportante). Influenţele din clasa B reprezintă 20%, însemnând categoria de influenţe mai puţin importante, care reclamă măsuri eficiente în termen mediu (calitatea solului, deşeurile tehnologice rezultate în perioada de execuţie, şi posibilitatea apariţiei unor poluări accidentale). În clasa A, reprezentând categoria influenţelor importante s-au încadrat 13,3% din influenţe (calitatea aerului datorită emisiilor de poluanţi în aer, atât în perioada de execuţie, cât şi în perioada de funcţionare şi zgomotul), unde se impun măsuri de protecţie eficiente pentru prevenirea sau reducerea impactului asupra mediului. Aprecierea în funcţie de durata posibilă a influenţelor arată că, cel mai mare procent îl reprezintă influenţele nesemnificative, încadrate în clasa Z (66,7%), iar influenţele încadrate în clasa Y – temporare din punct de vedere al duratei reprezintă de asemenea un procent însemnat (33,3%). În clasa X - influenţe de durată nu s-a încadrat nici un factor de mediu sau sursă de poluare.

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru � ��


76

GRILA DE EVALUARE A IMPACTULUI Criterii Clasificare calitativă influenţe Clasificare influenţe după durata posibilă Deficit de

informaţii Observaţii

A B C X Y Z ? C1. Respectarea legislaţiei a) gospodărirea apelor ☺ - - - b) gospodărirea deşeurilor ☺ - - - c) igiena locului de muncă şi protecţia muncii ☺ - - - d) prevenirea şi stingerea incendiilor ☺ - - - e) alte avize specifice activităţii propuse ☺ - - -

C2. Acceptarea de către colectivitate ☺ - - -

? Se va completa după dezbaterea publică

C3. Situaţie componente de mediu şi surse de poluare 2 A 3 B 10 C 0 X 5 Y 10 Z a) calitatea solului � � b) resurse naturale/subsol/ape subterane ☺ ☺ c) calitate aer - emisii din instalaţii de ardere ☺ ☺ - emisii tehnologice � �

d) calitate apă - ape reziduale tehnologice Nu este cazul. - ape fecaloid - menajere ☺ ☺ - ape pluviale ☺ ☺ e) gospodărirea deşeurilor - deşeuri tehnologice � � - deşeuri periculoase Nu este cazul. - deşeuri menajere ☺ ☺ f) substanţe şi preparate periculoase Nu este cazul. g) zgomot şi vibraţii � � h) biodiversitate ☺ ☺ i) peisaj ☺ ☺ j) poluări accidentale � � k) materiale de construcţii periculoase Nu este cazul.

l) condensatoare/transformatoare ☺ ☺ m) mediul social şi economic ☺ ☺ n) condiţii culturale, etnice, patrimoniul cultural ☺ ☺



77

Rezultă astfel că, din punct de vedere al situaţiei componentelor de mediu şi al surselor de poluare, majoritatea influenţelor activităţii propuse asupra mediului sunt cu importanţă secundară, iar în funcţie de durata posibilă sunt nesemnificative.

Din examinarea rezultatelor finale ale evaluării impactului cu metoda utilizată, rezultă:

� Cu toate că obiectivul analizat deţine avizele legale pentru realizarea proiectului şi se prognozează că activitatea va fi acceptată de colectivitate, aceasta va determina modificarea stării iniţiale a unor componente de mediu, cele mai multe influenţe fiind „cu importanţă secundară”, iar ca durată „nesemnificative” . � Prin respectarea tuturor măsurilor prevăzute pentru diminuarea impactului asupra factorilor de mediu se va evita afectarea semnificativă ale acestora.

6. MONITORIZAREA Pentru limitarea efectelor negative accidentale din perioada de execuţie a lucrărilor, se va implementa un sistem de monitorizare a factorilor de mediu, pentru urmărirea măsurilor de prevenire şi de intervenţie, după caz, în vederea diminuării impactului asupra mediului înconjurător. Se va urmări de asemenea, conformarea cu normativele în vigoare din domeniul protecţiei mediului (gestionarea deşeurilor, etc.). În perioada de funcţionare, planul de monitorizare a factorilor de mediu va cuprinde: - supravegherea şi întreţinerea corespunzătoare a spaţiilor verzi

amenajate şi ale plantelor agăţătoare din „faţadele verzi”; - monitorizarea factorului de mediu „aer”, în vederea respectării

limitelor admise prevăzute de normativele în vigoare; - monitorizarea factorului de mediu „zgomot” în vederea respectării

limitelor admise prevăzute de normativele în vigoare. Monitorizarea mediului atât în perioada de execuţie, cât şi în perioada funcţionare a obiectivului va avea drept scop aplicarea măsurilor prevăzute în proiect şi propuse în prezentul Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, cu scopul generării unui impact minim asupra mediului înconjurător şi asupra sănătăţii populaţiei, astfel încât să fie respectat conceptul de dezvoltare durabilă. Rezultatele activităţilor de monitorizare se vor prezenta autorităţilor competente de mediu, la solicitarea acestora.



78

7. SITUAŢII DE RISC

7.1. Riscuri naturale (cutremur, inundaţii, secetă, alunecări de teren)

În conformitate cu harta zonării seismice a României (S.R.11.100/1-93) lucrarea se situează în zona 6, cu o perioadă de revenire de 100 ani, iar în conformitate cu Normativul P 100-1/2004 o perioadă de control (colţ) Tc = 0,7 sec. a spectrului de răspuns. Astfel, în cazul unui cutremur puternic, investiţia ar putea fi afectată într-o mică măsură de către fenomene geotectonice. Ţinând cont de distanţa apreciabilă faţă de Crişul Repede, nu există pericol de inundaţii. De asemenea, Studiul geotehnic elaborat nu menţionează riscuri geomorfologice. Riscul geotehnic este dat de constituţia litologică a terenului din zona de influenţă a fundaţiei construcţiilor, în special a celor cu regim de înălţime de peste P+1, astfel încât se va reţine la orice element de fundare că adâncimea de îngheţ este de 0,8 m şi acestea vor trebui conformate ca atare, ţinând cont de litologia terenului de fundare.

7.2. Accidente potenţiale (analiză de risc)

Riscurile de accidente sunt de tipul celor care se produc pe şantierele de construcţii, fiind generate de indisciplină şi nerespectarea de către personalul angajat a regulilor şi normelor de protecţia muncii sau/şi de neutilizarea echipamentelor de protecţie. Factorii de mediu ar putea fi afectaţi în perioada de execuţie a lucrărilor, prin următoarele accidente potenţiale: - scurgeri accidentale de carburanţi, uleiuri pe sol; - emisii necontrolate provenite de la utilajele şi mijloacele auto utilizate. Aceste tipuri de accidente nu au efecte majore asupra mediului înconjurător, având caracter limitat în timp şi spaţiu. Prin urmare, pentru prevenirea poluărilor accidentale se vor respecta cu stricteţe măsurile prevăzute în proiect şi în prezentul studiu. Securizarea locaţiei şantierului este necesară pe toată perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, de la începerea lucrărilor de execuţie până la finalizarea acestora. Pentru reducerea la minim a riscurilor este necesară respectarea perioadei de execuţie şi respectarea cu acurateţe a proiectelor care stau la baza execuţiei. De asemenea, este obligatorie realizarea unor depozite securizate, pentru toate materialele de construcţii ce pot genera riscuri printr-o manipulare improprie, închise accesului oricărui muncitor din şantier sau altor persoane străine.



79

În perioada de funcţionare, accidentele se pot datora în principal nerespectării regulilor de circulaţie, dar pot apare şi alte cauze (incendii, cedarea sau degradarea unor elemente constructive, etc.). Obiectivul nou construit este prevăzut cu mijloace de prevenire şi de intervenţie în caz de incendiu. 7.3. Analiza posibilităţii de apariţie a unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului

Având în vedere specificul activităţii propuse şi soluţia constructivă adoptată prin proiect se poate aprecia că, în cazul unei exploatări corespunzătoare nu există posibilitatea apariţiei unor accidente industriale majore, care ar putea afecta grav factorii de mediu. În perioada de execuţie a lucrărilor se vor respecta normativele şi instrucţiunile specifice în domeniul construcţiilor. În ceea ce priveşte impactul transfrontalier în caz de accidente, se apreciază că acesta nu este semnificativ.

7.4. Planul pentru situaţii de risc Pentru perioada execuţiei lucrărilor specifice se va elabora un plan pentru situaţii de risc, care va cuprinde toate posibilităţile de apariţie a unor accidente cu impact asupra mediului. De asemenea, se vor prevedea şi măsurile de intervenţie şi diminuare a efectelor negative. Pentru perioada de exploatare a obiectivului, titularul proiectului va elabora şi va respecta planuri specifice pentru situaţii de risc (Plan de prevenire şi intervenţie în caz de incendiu, Plan de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, etc.).

7.5. Măsuri de prevenire a accidentelor

Măsurile ce pot fi luate în perioada de execuţie a lucrărilor, pentru prevenirea accidentelor şi diminuarea impactului asupra mediului, sunt următoarele: - pregătirea personalului privind situaţiile de avarii posibile care pot să

apară în timpul execuţiei lucrărilor; - respectarea normelor de apărare împotriva incendiilor; - respectarea procedurilor de revizii şi reparaţii ca şi asigurarea

asistenţei tehnice corespunzătoare la executarea acestora; - verificarea periodică şi menţinerea într-o stare tehnică corespunzătoare

a tuturor utilajelor şi mijloacelor de transport auto utilizate; - respectarea normelor de protecţia mediului la desfăşurarea activităţilor

specifice;



80

- intervenţia rapidă în caz de poluări accidentale pentru eliminarea cauzelor şi diminuarea daunelor;

- colectarea tuturor scurgerilor accidentale şi reconstrucţia ecologică a zonelor eventual poluate.

În perioada de funcţionare măsurile de prevenire a accidentelor şi modalitatea de răspuns vor fi stabilite în planurile elaborate (Plan de prevenire şi intervenţie în caz de incendiu, Plan de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, etc.).

. 8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

Elaborarea Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului s-a realizat într-o deplină colaborare cu proiectantul lucrărilor şi cu beneficiarul, nefiind întâmpinate dificultăţi din punct de vedere tehnic sau practic. Se menţionează unele dificultăţi privind utilizarea anumitor informaţii, care nu au fost disponibile la data elaborării prezentului raport, dar care ar fi fost utile cu scopul evaluării şi prognozării impactului: harta strategică de zgomot a oraşului, cadastrul verde - aceste documentaţii fiind în curs de elaborare. 9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

9.1. Descrierea activităţii propuse Investiţia urmăreşte construirea unui complex multifuncţional cu parcaje supraetajate, în zona centrală a municipiului Oradea (zona Tribunalului), respectiv crearea de 460 locuri de parcaje şi spaţii cu alte destinaţii (servicii, birouri). Terenul şi clădirile situate pe terenul pe care se va realiza investiţia sunt în proprietatea Municipiului Oradea, înscris în CF nr. 75862 Oradea şi sunt în folosinţa Secţiei de Boli Infecţioase şi Hepatice a Spitalului Judeţean de Urgenţă Oradea, dar şi o proprietate particulară cu o construcţie, care necesită demolare. Având în vedere starea deteriorată a clădirilor precum şi amplasamentul nefavorabil în centrul orasului a unui spital de boli infecţioase şi hepatice, o dată cu mutarea acestui spital într-o altă locaţie, se eliberează terenul pe care se poate realiza parcarea colectivă. Investiţia face parte din programul de construire de parcări supraterane şi subterane în zona instituţiilor publice din zona centrală a municipiului Oradea.



81

Scopul principal al proiectului este: - îmbunătăţirea condiţiilor de parcare/garare a autoturismelor din

municipiul Oradea, - creşterea calităţii infrastructurii sociale, - fluidizarea traficului în oraş şi reducerea timpului de călătorie.

Pentru integrarea clădirii parcării supraetajate în fondul construit al zonei centrale a municipiului Oradea şi pentru a creşte eficienţa economică a investiţiei se propun şi spaţii cu destinaţie comercială sau servicii. Oportunitatea investiţiei derivă din faptul că, zona centrală a orasului suferă cel mai mult din cauza creşterii importante a numărului autoturismelor din zonă precum şi din lipsa posibilităţilor de parcare. Astfel, proiectul va contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de parcare a autoturismelor din zonă. Complexul multifuncţional va cuprinde mai multe funcţiuni: - 460 locuri de parcaje, 12.990 mp arie desfăşurată - 1002 mp arie desfăşurată de spaţii de servicii şi birouri realizate adosat clădirii parcajelor colective, situată pe strada Franz Shubert. Clădirea de parcaj principală va avea 2 intrări carosabile separate având în total 2 fluxuri de intrare şi 2 fluxuri de ieşire (dinspre strada Franz Schubert şi strada Dima/Tribunalului). De asemenea, s-a studiat reţeaua stradală pentru accese la spaţiile de parcaj, modernizarea, lăţirea străzilor adiacente. S-a propus ca străzile Franz Shubert, Dima şi Snagovului să fie străzi cu sens unic, strada Tribunalului, până în strada Schubert (în faţa clădirii multifuncţionale) cu două sensuri. Oprirea autoturismelor pe arterele de mai sus (accese la clădirea de parcări supraetajate) va fi interzisă. Unul dintre principalele avantaje ale acestui amplasament este posibilitatea de acces la parcări atât dinspre Parcul Traian cât şi dinspre Str. Republicii/ Dunării. Existenţa a două accese distincte dinspre două direcţii diferite este avantajoasă şi pentru scurtarea timpului de umplere şi golire a parcajului şi a diminuării cozilor la zona de intrare în orele de vârf. Perioada de execuţie propusă pentru realizarea investiţiei este de 12 luni. Situaţia ocupării definitive de teren: - Suprafaţa terenului luat în calcul: 4.506 mp, din care pentru Etapa I :

2600 mp - Suprafaţa construită la sol a clădirii de parcaje supraetajate: 2.264 mp - Suprafaţa construită la sol a clădirii de birouri: 317 mp - Accese carosabile de racord la reţeaua stradală existentă: 280 mp - 6 locuri de parcare la nivel în faţa clădirii de birouri - Trotuare de racord la reţeaua stradală existentă: 190 mp - Spatii verzi: 1500 mp.



82

9.2. Metodologia utilizată în evaluarea impactului asupra mediului

Pentru evaluarea impactului asupra mediului privind amplasamentul propus pentru proiect, s-a utilizat metoda analizei ABC/XYZ – EVALTIM (Eva Peter, E.A. Lörinczi, 1999), care este o metodă multicriterială. Astfel, conform acestei metode se pot împărţi calitativ influenţele unei activităţi specifice asupra mediului înconjurător în trei clase de importanţă (A, B, C): A – importantă (��); necesită o acţionare rapidă

B - mai puţin importantă (��); reclamă măsuri eficiente în termen mediu C - neimportantă/ de importanţă secundară (☺☺☺☺).

Există şi o clasă suplimentară care indică un deficit de informaţii („?”). Criteriile folosite sunt: C1. Respectarea legislaţiei În acest caz, clasele de influenţă devin: A - legislaţia nu se respectă, se neglijează B - legislaţia se respectă parţial, dar sunt necesare îmbunătăţiri C - legislaţia se respectă în totalitate. C2. Acceptarea activităţii propuse de către colectivitate Clasele de influenţă devin: A - activitatea stă sub critică de durată, criticile găsesc unanimitate B - criticile nu sunt unanime C - nu sunt cunoscute critici publice considerabile. C3. Evaluarea impactului activităţii propuse asupra mediului înconjurător prin situaţia componentelor de mediu şi a surselor de poluare În acest caz, împărţirea calitativă a influenţelor unei activităţi asupra factorilor de mediu în trei clase de importanţă (A, B, C) devine: A - importantă; cu risc ecologic mare, pericol de deranjamente şi urmări ecologice negative, volume critice mari de ape reziduale şi de emisii, substanţe foarte toxice, radioactive, cancerigene, explozive, cu periculozitate, reclamă acţionare rapidă; B - mai puţin importantă; cu risc ecologic mediu, pericol mediu de deranjamente şi urmări ecologice, volume medii critice de ape reziduale şi de emisii, substanţe cu toxicitate medie, cu explozivitate medie, cu periculozitate medie; reclamă măsuri eficiente în termen mediu; C - neimportantă/ de importanţă secundară; fără risc ecologic şi deranjamente.



83

Pentru a clasifica cantitativ influenţele activităţii propuse asupra mediului înconjurător, în funcţie de durata posibilă, se foloseşte în completare analiza XYZ.

Împărţirea în trei clase în cadrul analizei XYZ se prezintă astfel: X - influenţe de durată (��); Y - influenţe temporare (��); Z - influenţe nesemnificative (☺☺☺☺).

Combinarea analizei ABC cu XYZ are ca scop, atât calitativ cât şi cantitativ, evaluarea finală a impactului activităţii propuse prin proiect, asupra mediului înconjurător. Evaluările pe baza analizei efectuate se prezintă într-un tabel, iar pentru evaluarea finală se însumează numărul de încadrări pentru fiecare clasă, grupate pe criterii, fără a ţine cont de cele notate cu "Nu este cazul". Separat se ţine cont de numărul total de deficit de informaţii.

9.3. Impactul prognozat asupra mediului Impactul prognozat pe componente de mediu se prezintă astfel:

9.3.1. Apa

În perioada execuţiei normale a lucrărilor de construcţie nu se poate produce niciun fel de impact asupra factorului de mediu apă. Prin asigurarea evacuării corespunzătoare a apelor uzate, atât în perioada de construcţie cât şi în perioada de funcţionare a obiectivului, se va evita poluarea apelor de suprafaţă sau subterane. Execuţia lucrărilor nu necesită deversarea unor deşeuri sau produse secundare pe suprafaţa solului şi nici de ape uzate, care ar putea duce la poluarea apelor subterane. Apele uzate provenite de la organizarea de şantier pot fi considerate surse potenţiale de poluare (doar în cazul unor poluări accidentale), care pot fi mult diminuate sau eliminate printr-o bună organizare a lucrărilor. Se menţionează că, lucrările de execuţie au un caracter temporar, astfel încât eventualele influenţe asupra apelor vor fi limitate în timp. În perioada de funcţionare a obiectivului, apele uzate vor fi evacuate în reţeaua publică de canalizare (cu respectarea limitelor admise de Normativul NTPA002/2005 privind calitatea apelor evacuate), astfel încât activitatea propusă nu va avea impact asupra factorului de mediu apă. 9.3.2. Aer În perioada de execuţie emisiile din sursele mobile vor fi dispersate în zona de execuţie a lucrărilor şi vor avea caracter temporar, fără a afecta semnificativ calitatea aerului din zonă.



84

Sursele de emisie a poluanţilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt surse la sol sau în apropierea solului, deschise (cele care implică manevrarea pământului şi materialelor) şi mobile, surse libere, deschise, nedirijate (cele provenite din trafic). Ca urmare aceste surse nu pot fi evaluate în raport cu prevederile OM 462/1993 şi nici cu alte normative referitoare la emisii. Datorita circulaţiei curenţilor de aer dispersia emisiilor şi diminuarea concentraţiilor este facută permanent. Emisiile din sursele mobile vor fi dispersate în zona de execuţie a lucrărilor, nivelul imisiilor în zonă fiind influenţat şi de traficul rutier de pe străzile învecinate. Având în vedere că activitatea de execuţie va fi cu caracter temporar şi localizat la zona de lucru, impactul asupra aerului în perioada de construcţie va fi nesemnificativ. În perioada de funcţionare a parcării vor rezulta emisii de poluanţi în aer, constând în principal din gazele de eşapament provenite de la traficul auto. Se menţionează că, prin realizarea parcării (crearea de locuri de parcare), se va reduce semnificativ nivelul de poluare a aerului în zona centrală a oraşului, din acest punct de vedere investiţia va avea un efect benefic pentru sănătatea populaţiei. De asemenea, se vor îmbunătăţi condiţiile de parcare în zonă, faţă de situaţia actuală, având în vedere că în prezent parcarea autoturismelor se realizează în mod neorganizat, pe străzile din vecinătatea obiectivului propus (Tribunalului, Gheorghe Dima şi Franz Schubert). Impactul emisiilor de poluanţi în perioada de funcţionare se poate aprecia ca fiind nesemnificativă, având în vedere măsurile constructive prevăzute în proiect pentru reducerea acestor emisii. Astfel, se poate aprecia că gradul de poluare a aerului în zonă, datorat traficului auto din parcarea colectivă, nu va creşte semnificativ, faţă de situaţia existentă la ora actuală (traficul auto pe străzile învecinate şi parcarea autovehiculelor direct pe stradă). Poluanţii emişi în atmosferă sunt supuşi unui proces de dispersie, proces ce depinde de o serie de factori care acţionează simultan: proprietăţile fizico-chimice ale substanţelor, factorii meteorologici, care caracterizează mediul aerian în care are loc emisia poluanţilor, factori ce caracterizează zona în care are loc emisia (orografia si rugozitatea terenului). Variaţiile de temperatura influenţează dispersia şi transportul poluanţilor. Dintre factorii meteorologici, hotărâtori în dispersia poluanţilor sunt vântul, caracterizat prin direcţie şi viteză şi stratificarea termică a atmosferei. Ţinand cont de modernizarea parcului auto aflat în circulaţie şi de calitatea carburanţilor actuali, precum şi de măsurile de protecţie prevăzute se estimează încadrarea calităţii aerului în limitele prevăzute



85

de STAS 12574 - 87 şi Ordinul MAPPM 592/2002, pentru toţi poluanţii de trafic. Chiar dacă se prognozează că nu vor exista depăşiri ale valorilor limită în cazul poluanţilor proveniţi din parcare, pentru a cunoaşte exact nivelul poluării aerului în zonă, se recomandă ca după punerea în funcţiune a obiectivului şi stabilizarea circulaţiei în zonă, să se efectueze măsurători ale concentraţiei noxelor din trafic (inclusiv zgomot). În cazul în care valorile determinate prin măsurători vor depăşi limitele prevăzute în normativele în vigoare, beneficiarul va intreprinde acţiuni pentru reducerea poluării. Se menţionează că, impactul emisiilor asupra sănătăţii populaţiei este prezentat detaliat în Studiul de sănătate elaborat de SC ARTIMED SRL Oradea (depus la APM Bihor).

9.3.3. Sol Având în vedere specificul activităţii propuse şi amplasarea în centrul oraşului (mediu puternic antropizat), proiectul de investiţie analizat nu presupune apariţia unor surse majore de poluare a solului. Sursele potenţiale de poluare a solului în perioada de execuţie a lucrărilor pot fi:

- scurgerile accidentale ale carburanţilor, uleiurilor, pe sol; - utilajele şi mijloacele de transport auto utilizate în perioada

execuţiei (tasare); - emisiile atmosferice.

Sursele accidentale de poluare pot apărea ca urmare a avariilor de mică sau mare amploare, cu deversări de lichide pe sol (scurgeri datorate neetanşeităţilor, deversări din mijloace de transport auto). Astfel, ca urmare a lucrărilor preconizate a se executa în zonă, în cazuri accidentale poate avea loc poluarea solului cu produse petroliere. Având în vedere caracterul temporar al lucrărilor de execuţie se poate prognoza că impactul asupra solului nu va fi de durată, având în vedere că la terminarea lucrărilor sunt prevăzute lucrări de refacere a mediului (amenajare de spaţii verzi). În concluzie, dacă prevederile proiectului vor fi respectate şi se va avea în vedere o anumită disciplină tehnologică, impactul din punct de vedere al poluării asupra solului va fi moderat şi se va manifesta doar pe perioada de execuţie a lucrărilor. În perioada de funcţionare respectiv de exploatare a parcării nu vor exista surse majore de poluare, care ar putea afecta solul. Pentru protecţia solului vor fi amenajate platforme, rampe betonate, racordate la reţeaua de canalizare pluvială.



86

Emisiile atmosferice din traficul auto, în cazul unor concentraţii semnificative de poluanţi pot cauza poluarea solului, dintre care NOX, SO2 şi metalele grele (în special Pb) sunt cei mai periculoşi pentru contaminarea solului. Precipitaţiile, odată cu spălarea atmosferei de poluanţi şi depunerea acestora pe sol, spală şi solul, ajutând la transportul poluanţilor spre emisari. Astfel, precipitaţiile pot favoriza poluarea solului în adâncime, inclusiv a apei freatice. Prin urmare, în perioada de funcţionare nu se prognozează impact semnificativ asupra factorului de mediu sol. Prin măsurile luate în România privind modernizarea parcului auto şi a acţiunilor desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din transporturi, compoziţia gazelor de eşapament s-a modificat în sensul diminuării emisiilor de particule în suspensie solidă, emisiilor de NOX, SO2, a CO2, a plumbului şi a COV-urilor. Prin urmare, s-a diminuat şi riscul contaminării solului din aceste surse.

9.3.4. Subsol Prin specificul activitatii, proiectul propus nu va afecta geologia subsolului. În perioada de execuţie a lucrărilor pot avea loc evenimente accidentale (scurgeri de produse petroliere pe sol), care pot duce la o poluare a solului şi subsolului, implicit a apei freatice pe o perioadă limitată, dar poluările vor fi locale. Se prognozează că, în caz de accidente, poluările vor fi izolate şi nu vor avea o intensitate mare, acţionându-se în scopul depoluării în timp util.

9.3.5. Biodiversitatea

Impactul asupra biodiversităţii se va manifesta în principal în etapa de realizare a proiectului, având în vedere că, activităţile de construcţie pot constitui un factor de perturbare şi stres pentru componentele biodiversităţii. Sursele de poluare aferente activităţilor prevăzute prin proiect, care pot avea efecte asupra florei şi faunei în perioada de construcţie sunt următoarele:

- activităţile de şantier prin transportul şi manipularea de materiale, prin generarea de poluanţi specifici utilajelor şi mijloacelor de transport (NOx, SO, SO2, CO, metale grele, pulberi) şi zgomot;

- accidentele rezultate ca urmare a traficului de şantier pot genera scurgeri de carburanţi, uleiuri care deversate pe suprafata solului pot afecta flora şi fauna.

Astfel, principalele efecte negative asupra ecosistemelor în perioada de execuţie se pot datora poluării fizice (creşterea nivelului de zgomot şi a



87

vibraţiilor) şi poluării chimice (generarea de poluanţi de trafic) cu efect în special asupra speciilor/habitatelor din imediata vecinătate. Utilajele şi echipamentele utilizate în perioada de execuţie a lucrărilor nu produc vibraţii şi nici zgomote peste limita admisibilă, prin urmare nu se impun măsuri speciale de protecţie, cu excepţia respectării măsurilor prevăzute pentru diminuarea zgomotului şi emisiilor în aer. Având în vedere amplasamentul ales pentru realizarea proiectului, în zonă nu există arii naturale protejate, astfel încât nu se pune problema de pierdere a unor habitate sau de dispariţie a unor specii protejate. În ceea ce privesc speciile de păsări şi lilieci, acestea pot fi deranjate în perioada de realizare a lucrărilor, dar având în vedere diversitatea mediilor de viaţă şi faptul că aceste perturbări vor fi doar temporare, considerăm că aceste specii nu vor fi afectate în mod semnificativ. În plus există posibilitatea ca acestea să se refugieze în zonele învecinate. Pentru realizarea proiectului nu se vor ocupa sau scoate din circuitul natural suprafeţe noi de teren, având în vedere că, pe amplasamentul ales există construcţii, care vor fi demolate şi se va da o nouă folosinţă terenului astfel degajat. Datorită faptului ca lucrările de construcţii se vor realiza pe un teritoriu relativ restrâns şi pe o perioadă limitată (perioada de execuţie de 12 luni), impactul asupra biodiversităţii poate fi apreciat ca fiind nesemnificativ, iar eventualele deranjamente provocate vor fi cu caracter temporar. Poluanţii, care pot afecta calitatea aerului atmosferic, apei şi solului în perioada de funcţionare şi care ar putea influenţa implicit biodiversitatea, sunt cei rezultaţi din traficul auto în zona parcării. Impactul proiectului asupra faunei rămâne nesemnificativ, deoarece acesta propune modificări ale mediului urban, unde predomină specii general răspândite fără o valoare cinegetică deosebită. Având în vedere măsurile constructive prevăzute în proiect pentru protecţia împotriva zgomotului şi pentru reţinerea emisiilor în aer, se poate aprecia că, impactul generat de proiect asupra biodiversităţii dupa punerea sa în folosinţă, este nesemnificativ, fără influenţe majore asupra speciilor de plante şi animale din zonă.

9.3.6. Peisajul Perioda de construcţie reprezintă o etapă cu durată limitată şi se consideră că nu va afecta semnificativ peisajul din zonă. În perioada de execuţie nu este necesar să se prevadă amenajări peisagistice. Odată cu realizarea obiectivului schimbarea în peisaj este importantă şi definitivă asupra zonei.



88

Prin soluţiile constructive propuse în proiect se va asigura încadrarea perfectă a noului obiectiv în peisajul zonei, cu un efect pozitiv în ce priveşte impactul vizual. Stilul de arhitectură folosit, soluţiile constructive moderne adoptate (cu “faţade verzi”) precum şi amenajarea unor spaţii verzi vor asigura îmbunătăţirea peisajului urban comparativ cu situaţia actuală, pe amplasament existând clădiri în stare avansată de degradare, care urmează a fi demolate.

9.3.7. Mediul social şi economic Din analiza necesităţii investiţiei şi a avantajelor oferite de realizarea acesteia rezultă că, proiectul „Complex multifuncţional cu parcaje supraetajate” va avea un impact pozitiv asupra mediului social şi economic din Oradea. 9.3.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural

Investiţia propusă nu va avea un impact semnificativ asupra condiţiilor etnice şi culturale din zonă şi nu va afecta obiectivele din patrimoniul cultural, nefiind necesare măsuri speciale pentru protecţia acestora.

9.4. Identificarea şi descrierea zonei în care se resimte impactul Impactul asupra mediului va fi resimţit strict pe zona execuţiei lucrărilor în cazul unui proces tehnologic normal, doar în cazul unor accidente majore poluarea aerului, solului, subsolului şi a apelor freatice poate fi resimţită pe o suprafaţă mai mare, şi poate fi de durată în timp. Pentru evitarea afectării semnificative a mediului sunt prevăzute măsuri speciale de protecţie. 9.5. Măsurile de diminuare a impactului pe componente de mediu

9.5.1. Apa Deoarece pe durata execuţiei lucrărilor şi în perioada funcţionării nu s-a prognozat impact semnificativ asupra apelor, nu se impun măsuri sau amenajări speciale pentru protecţia acestora. În perioada de execuţie, pentru prevenirea scurgerilor accidentale de produse petroliere, care pot fi antrenate de precipitaţii, întretinerea utilajelor, schimbul de ulei, etc. se vor face periodic, conform graficelor şi specificatiilor tehnice, la ateliere specializate. Pentru evitarea antrenării poluanţilor ajunşi accidental pe sol, şi care s-ar putea infiltra în apele subterane, se vor lua măsuri specifice:



89

- organizarea de şantier trebuie să fie stabilită astfel încât să nu aducă prejudicii mediului natural sau uman (prin producerea unor accidente cauzate de traficul rutier din şantier, de manevrarea materialelor, prin descarcărea accidentală a maşinilor care transportă materialele)

- verificarea periodică şi menţinerea într-o stare tehnică corespunzătoare a tuturor utilajelor

- respectarea normelor specifice de protecţia muncii şi protecţia mediului, la lucrările care se execută.

Materialele de construcţie în vrac se vor depozita în spaţii închise sau vor fi acoperite până vor fi utilizate. Şantierul va fi împrejmuit cu panouri de protecţie pentru a împiedica antrenarea materialelor de construcţie depozitate, de către apele pluviale sau de către vânt. În perioada de funcţionare a obiectivului, apele uzate menajere vor fi colectate şi evacuate, împreună cu apele pluviale, în reţeaua de canalizare publică a municipiului Oradea. Pentru evitarea impactului obiectivului asupra factorului de mediu apă, se recomandă: - asigurarea funcţionării corecte a tuturor instalaţiilor - supravegherea sistemului de colectare şi evacuare a apelor uzate

menajere şi pluviale. De asemenea, se vor respecta cu stricteţe prescripţiile tehnice privind izolarea şi etanşeitatea întregii reţele de canalizare din obiectiv. Se va elabora un Plan de prevenire şi combatare a poluărilor accidentale şi se va dota obiectivul cu materiale absorbante specifice pentru intervenţia în cazul unor evenimente de poluare accidentală (scurgeri de produse petroliere de la autovehicule, etc.). 9.5.2. Aer Având în vedere ca sursele de poluare asociate activităţilor care se vor desfăşura în perioada de execuţie a lucrărilor sunt surse libere, deschise şi au cu totul alte particularităţi decât sursele aferente unor activităţi industriale sau asemănătoare, nu se poate pune problema unor instalaţii de captare - epurare - evacuare în atmosferă a aerului impurificat/gazelor reziduale. Pentru protecţia aerului, în perioada de execuţie a lucrărilor, se vor respecta normele în vigoare. Transportul materialelor se va efectua astfel încât să nu fie antrenate particule în aer, după caz prin udarea drumurilor de acces în funcţiile de condiţiile climatice din perioada executării lucrărilor. Astfel, ca măsuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot menţiona:

- organizarea lucrărilor de şantier cu dotări moderne, care să reducă emisiile de poluanţi în aer; concentrarea într-un singur amplasament



90

este benefică pentru diminuarea zonei de impact şi permite o exploatare controlată şi corectă;



- folosirea utilajelor dotate cu motoare performante cu emisii reduse de noxe;

- activităţile care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic sau se va urmări umectarea mai intensă a suprafeţelor;

- reducerea timpului de mers în gol a motoarelor utilajelor şi mijloacelor de transport auto;

- detectarea rapidă a eventualelor neetanşeităţi sau defecţiuni şi intervenţia imediată pentru eliminarea cauzelor;

- stropirea ciclică cu apa pe căile de transport şi suprafeţele de lucru, care produc praf, în vederea reducerii până la anulare a poluării cu pulberi.

Pentru perioada de funcţionare s-au prevăzut în proiect măsuri constructive pentru reducerea emisiilor de pe amplasamentul parcării. Accesul în parcare se va permite doar autoturismelor şi autovehiculelor uşoare, cu sarcina totală autorizată de max. 3,5 tone. Va fi asigurată ventilarea naturală pe cele două faţade diametral opuse nord-sud, în suprafaţa de 51% din suprafaţa pereţilor laterali; suprafaţa liberă perimetrală reprezintă pentru fiecare nivel între 5-9% din aria utilă a nivelului respectiv; distanţa dintre faţadele libere deschise este de 46-48m. Pentru reţinerea emisiilor poluante s-au prevăzut faţade de tip „faţadă verde”, susţinută de raster de lemn pe structură metalica (pergolă) care va constitui suportul pentru plantele agăţătoare. Aceasta este prevăzută de la nivelul parapetului din beton cu h = 1,0m, până la tavan. De asemenea, se va amenaja spaţiul verde din jurul construcţiei, iar pe faţade vor fi prevăzuţi şpaleţi pentru a ajuta plantele agăţătoare să se ridice până la cotele superioare ale faţadelor, astfel încât să se creeze un ecran vizual, absorbant al emisiilor din parcare. Se menţionează că, această soluţie adoptată, asigură implicit şi protecţia împotriva eventualelor deranjamente, care ar fi putut fi provocate de luminile farurilor autovehiculelor din parcare. Pentru evitarea acestor fenomene, pe timpul nopţii se vor utiliza cu precădere spaţiile de parcare de la subsol şi parter.



91

9.5.3. Sol În perioada de execuţie a lucrărilor se vor lua toate măsurile de protecţie, conform normelor tehnice de securitate pentru evitarea scurgerilor accidentale de carburanţi sau lubrifianţi pe sol. Betonul se va pune în operă fiind transportat direct cu betoniera de la cea mai apropiată staţie de betoane. Depozitul de material vegetal şi decopertă va constitui un depozit temporar pentru uscarea şi încărcarea în autobasculante a pământului excavat. Impactul produs de lucrările de organizare de şantier asupra factorului de mediu sol va fi neglijabil şi nu va conduce la modificări majore în structura acestuia. Temporar pot apărea fenomene de compactare şi tasare în perioada execuţiei prin circulaţia utilajelor. Accidental, în timpul execuţiei lucrărilor, s-ar putea deversa pe sol substanţe cu caracter poluant de tipul combustibili, lubrifianţi şi reziduurile acestora, care vor fi culese pe materiale absorbante specifice şi depozitate în locuri speciale pentru a fi tratate ca deşeuri cu conţinut periculos. Nu se vor utiliza substanţe sau preparate chimice periculoase, care să afecteze solul şi subsolul. Prin urmare, în perioada de execuţie se vor respecta următoarele măsuri de prevenire respectiv diminuare a impactului:

- respectarea normelor de protecţia mediului la desfăşurarea activităţilor specifice de execuţie;

- colectarea, depozitarea şi evacuarea corespunzătoare a tuturor tipurilor de deşeuri;



- verificarea periodică şi menţinerea într-o stare tehnică corespunzătoare a tuturor utilajelor şi mijloacelor de transport auto utilizate;

- intervenţia rapidă în caz de avarii accidentale pentru eliminarea cauzelor şi diminuarea daunelor;

- colectarea tuturor scurgerilor accidentale, şi reconstrucţia ecologică a zonelor eventual poluate.



92

În perioada de funcţionare, pentru protecţia solului, platformele vor fi betonate şi racordate la canalizarea publică din zonă. Se vor respecta următoarele măsuri pentru prevenirea poluării solului:

- organizarea managementului deşeurilor pe amplasament: colectare selectivă în recipiente adecvate şi eliminare controlată prin intermediul unor agenţi economici autorizaţi;

- întreţinerea generală a spaţiilor de parcare şi auxiliare; - organizarea riguroasă a semnalizării traficului, astfel încât să fie

asigurată fluidizarea traficului, evitarea blocajelor şi minimizarea accidentelor de circulaţie;

- întreţinerea corespunzătoare a reţelei de canalizare; - întreţinerea spaţiilor verzi amenajate în jurul construcţiei parcării.

9.5.4. Subsol

Ţinând cont că, activitatea nu va produce schimbări în mediul geologic, nu există un risc major privind impactul asupra elementelor mediului, astfel încât nu se impun măsuri speciale de protecţie, respectându-se măsurile prevăzute pentru protecţia solului şi apelor subterane (prezentate la capitolele anterioare). După finalizarea lucrărilor şi dezafectarea şantierului se va trece la etapa de refacere a mediului şi amenajarea spaţiilor verzi din jurul construcţiei. 9.5.5. Biodiversitatea

Pentru protecţia biodiversităţii, în perioada de execuţie se va căuta ca lucrările să se desfăşoare organizat, iar deplasarea utilajelor grele se va desfăşura pe drumurile desemnate, cu respectarea strictă a prevederilor proiectului. Se vor folosi utilaje şi mijloace de transport auto silenţioase, respectându-se instrucţiunile de lucru specifice pentru a reduce la minim riscul de poluare şi zgomotul produs de aceste utilaje. Se va urmări să nu existe scurgeri de ulei sau combustibil, iar utilajele defecte, utilităţile aferente inutile, cauciucuri, bidoane, subansamble din metal ş.a., vor fi îndepărtate din zonă. Vor fi desemnate pe amplasament puncte de colectare a deşeurilor, un punct sanitar, tomberoane, toalete ecologice mobile precum şi un punct de P.S.I. Se va evita efectuarea lucrărilor de construcţii în timpul nopţii pentru protecţia speciilor de animale cu activitate nocturnă (chiroptere). După finalizarea lucrărilor, se va efectua reconstrucţia ecologică cât mai grabnică a spaţiilor afectate de şantier şi se vor amenaja spaţiile verzi în jurul construcţiei, cu lucrări de întreţinere periodică.



93

Pentru aspectele cauzatoare de impact în perioada de funcţionare sunt prevăzute măsuri constructive de ameliorare în proiectul elaborat pentru investiţie (diminuarea zgomotului şi emisiilor în aer). Amenajarea unor spaţii verzi în jurul obiectivului şi utilizarea faţadelor de tip “faţadă verde” va asigura crearea de condiţii pentru îmbunătăţirea calităţii mediului şi implicit protecţia florei şi faunei.

. 9.5.6. Peisajul

În perioada de execuţie, afectarea peisajului se poate evita printr-o organizare corespunzătoare a şantierului, cu respectarea normelor în vigoare (împrejmuire, etc.). După terminarea lucrărilor de execuţie, se vor efectua lucrările de amenajare pentru protecţia mediului, prin realizarea spaţiilor verzi şi întreţinerea periodică ale acestora. Nu sunt necesare măsuri speciale pentru diminuarea impactului asupra peisajului, având în vedere că, implementarea proiectului va avea un impact pozitiv asupra acestui factor de mediu. 9.5.7. Mediul social si economic

Nu se impun măsuri speciale, având în vedere că nu se prognozează un impact negativ asupra mediului social şi economic. 9.5.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural

Nu se impun măsuri speciale de protecţie, având în vedere că nu se prognozează un impact semnificativ asupra condiţiilor culturale şi etnice respectiv patrimoniului cultural din zonă.

9.6. Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului

Concluziile care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, conform Metodei de evaluare ABC/XYZ - EVALTIM, pentru proiectul:

� � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �� sunt următoarele:

� Cu toate că obiectivul analizat deţine avizele legale pentru realizarea

proiectului şi se prognozează că activitatea va fi acceptată de colectivitate, aceasta va determina modificarea stării iniţiale a unor componente de mediu, cele mai multe influenţe fiind „cu importanţă secundară”, iar ca durată „nesemnificative” .



94

� Având în vedere condiţiile de amplasament şi soluţia constructivă modernă adoptată, se poate afirma că implementarea proiectului nu va afecta semnificativ factorii de mediu, cu condiţia respectării măsurilor prevăzute în proiect şi recomandate în prezentul studiu.

� Apreciem că, obiectivul se încadrează în cerinţele de emitere a Acordului de Mediu necesar promovării investiţiei, drept pentru care propunem continuarea procedurii de emitere a acestuia, datele prezentate putând fi considerate suficiente pentru fundamentarea deciziei autorităţii competente de mediu.

9.7. Prognoza asupra calităţii vieţii/standardului de viaţă şi asupra condiţiilor sociale în comunităţile afectate de impact

În vederea evaluării impactului proiectului asupra sănătăţii populaţiei, calităţii vieţii şi condiţiilor sociale s-a realizat un Studiu de impact asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător din zona de amplasare, construcţie, amenajare şi funcţionare a obiectivului „Complex multifuncţional Zona Tribunalului Oradea”, de către societatea SC ARTIMED SRL Oradea, în cadrul căruia s-a analizat potenţialul risc pentru sănătatea populaţiei generat de obiectiv. Studiul s-a axat în principal pe identificarea pericolelor şi cuprinde informaţii despre pericolul respectiv şi stabilirea dacă efectul nociv stabilit se regăseşte în cazul obiectivului dat (în condiţii de funcţionare normală). În continuare se prezintă aspecte din studiul de specialitate realizat, precum şi concluziile rezultate în urma acestui studiu. Amplasarea obiectivelor economico-sociale în zonele populate se face în conformitate cu Normele de igienă şi recomandările privind mediul de viaţă al populaţiei stabilite prin Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 536/1997 (actualizat până la data de 30 aprilie 2008). Situaţia actuală Amplasamentul propus pentru realizarea proiectului este ocupat de două corpuri principale de clădire şi anexe ale acestora având funcţionalitatea de Secţie Clinică a Spitalului de Boli Infecţioase. Această unitate este unitate cu risc pentru sănătatea populaţie, iar în măsura declaşării unor evenimente epidemice majore, acest risc creşte foarte mult. Conform Ord. M.S. 536/1997 „Unităţile care, prin specificul activităţii lor necesită protecţie specială (spitale, centre de sănătate, creşe, grădiniţe, etc.) se vor amplasa astfel încât să li se asigure o � � � � � ��

, de arterele de circulaţie sau de zonele urbane aglomerate”. În prezenta situaţie această zonă nu a fost instituită. Unitatea sanitară nu are staţie de epurare a apelor uzate, doar tanc septic, pentru infectele de spital de boli infecţioase.



95

De asemenea, în apropierea unor blocuri de locuinţe din str. Republicii A4, A6 au fost amenajate pe domeniul public garaje din tablă, nerespectând toate dispoziţiile legale ale Ord. M.S. 536/1997. Situaţia propusă Tot conform acestei normativ amplasamentul propus respectă dispoziţiile art. 4: „Unităţile de mică industrie, comerciale şi de prestări servicii, care pot crea riscuri pentru sănătate sau disconfort pentru populaţie prin producerea de zgomot, vibraţii, mirosuri, praf, fum, gaze toxice sau iritante, etc.

� � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �� Distanţa se măsoară între faţada locuinţei

şi perimetrul unităţii. Pentru unităţile sus-menţionate se vor asigura mijloace adecvate de limitare a nocivităţilor, astfel încât să se încadreze în normele din standardele în vigoare”. Aceste măsuri sunt respectate prin proiect. SC ARTIMED SRL Oradea a efectuat de asemenea un studiu sociologic, care a vizat analiza poziţiei subiective a vecinătăţii, faţă de construirea parcării, pe următoarele direcţii de analiză: poziţia subiectivă a celor chestionaţi faţă de efectele traficului şi o estimare a influenţei parcării în acest sens, părerea intervievaţilor cu privire la utilitatea şi locaţia parcării, experienţa personală cu privire la parcarea în zonă. În cadrul studiului sociologic s-a realizat eşantionări prin chestionare care cuprind întrebări de opinie având o scală de intensitate sufucient de detaliată pentru a surprinde nuanţe relevante din partea respondeţilor. Baza de date rezultată în urma realizării interviurilor a fost prelucrată şi analizată statistic. Populaţia analizată: estimativ 1800 de persoane, ce sunt expuse constant la condiţiile de mediu din zonă. Zona a fost delimitată în funcţie de impactul potenţial asupra sănătăţii şi a calităţii vieţii generat de construcţia parcării, rezultând străzile: Republicii de la intersecţia cu Parcul Traian la intersecţia cu Snagovului, Parcul Traian, G. Enescu, Tribunalului, F.chubert, G.Dima, Snagovului. Chestionarele s-au aplicat pe un eşantion reprezentativ de 652 de persoane, cu o eroare de eşantionare de 3% la un nivel de încredere de 0,95. Rezultate: Poziţia subiectivă faţă de construcţia parcării:

Da 91,1% Este nevoie de mai multe locuri de parcare în zonă Nu 8,9%

Da 79,3% Nu 8,9%

Acord cu privire la construirea unei parcări supraetajate în zonă

Nu mă pot pronunţa 6,9%



96

Da 68,4% Nu 30,1%

Acord cu privire la locul parcării supraetajate în zonă

Nu cunosc zona 1,5% Tip activitate Acord cu locul proiectat al complexului de parcare

Rezident Instituţie Firmă privată Total

Da 92 161 193 446 Nu 89 53 54 196 Nu cunosc zona 0 8 2 10 Total 181 222 249 652 Poziţia subiectivă faţă de utilitatea parcării:

Motive pentru realizarea parcării

Acord puternic

Acord Dezacord Dezacord puternic

Nerelevant Total

Reducerea timpul afectat parcării

53,4 % 25,8 % 6,2 % 1,9 % 12,5 % 648

Siguranţa maşinii 54,7 % 24,9 % 5,9 % 1,9 % 12,7 % 647 Decongestionarea traficului în zonă

51,1 % 26,5 % 6,3 % 2 % 14,1 % 646

Disconfortul creat de parcările ilegale

46,7 % 26,9 % 6,2 % 2,2 % 18 % 643

Impulsionează activitatea economică în zonă

28,7 % 32, 6% 10,3% 2,3 % 26,1% 641

Zona devine mai atractivă în general

28,4 % 30,6% 13,8% 2,2 % 24,7% 644

� � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �a) Privind experienţa parcării – în această parte s-au folosit întrebări

filtru pentru a suprinde opinia celor ce folosec de obicei autoturismul pentru deplasarea în zonă, astfel:

- aprox 49,5 % depun un efort considerabil pentru găsirea unui loc de parcare;

- 47,8% dintre cei chestionaţi sun afectaţi în mare măsură de costul parcării;

- 60 % au răspuns că au fost amendaţi iar 32% au considerat că au parcat la întâmplare.

b) Privind utilitatea parcării – analiza prezintă o situaţie fără echivoc cu privire la:

- necesitatea suplimentării locurilor de parcare (91,1%), - modalitatea tehnică concretă de realizare a acestui aspect

fiind susţinută de 79,3% dintre cei întrebaţi, iar - locaţia prevăzută de 68,4%.



97

Cea mai mare parte dintre chestionaţi, angajaţii firmelor private şi instituţiile susţin locaţia proiectului, obiecţiile venind în general de la rezidenţi mai în vârstă ataşaţi afectiv de zonă. Respondeţii consideră o măsură utilă parcarea din următoarele motive: - reduce timpul dedicat parcării; - siguranţa maşinii; - dispare disconfortul creat de parcările ilegale; - decongestionarea traficului; - contribuie la dezvoltarea economică a zonei. Aşteptările persoanelor intervievate cu privire la condiţiile de trafic după realizarea parcării sunt pozitive, considerând că aspectele negative determinate de trafic vor scădea sau rămân neschimbate. Concluziile finale ale Studiului de sănătate sunt prezentate mai jos: � Amplasamentul şi documentaţia de proiect pentru obiectivul „Complex

multifuncţional zona Tribunalului Oradea cu parcaje auto supraetajate” respectă dispoziţiile legale în vigoare, raportate la sănătatea populaţiei;

� Există în ţară, o practică urbanistică similară, de amplasare a parcărilor supraetajate în apropierea zonelor de locuit chiar şi fără a respecta distanţele minime preconizate în actele normative sanitare;

� Evaluarea situaţiilor potenţial periculoase şi a factorilor de risc prezintă încadrare în normele legal admise;

� Analiza incidenţei morbidităţii pe 10 ani, raportate la factorii etiologici ce ar putea interveni ca urmare a augumentării unor situaţii periculoase posibile, datorate funcţionării obiectivului, evidenţiează în general tendinţe descendente pentru afecţiunile acute şi ascendente pentru afecţiunile cronice (în special afecţiuni aparatului respirator);

� Cercetarea sociologică surprinde subtil caracterul administrativ şi de afaceri al zonei, în detrimentul aspectului rezidenţial. Analiza a evidenţiat în principal, poziţia subiectivă a celor chestionaţi faţă de efectele traficului actual şi o estimare cu privire la influenţa acestuia în condiţiile construirii parcării;evaluarea subiectivă a utilităţii şi a locaţiei parcării, precum şi experienţa personală subiectivă de parcare actuale în zonă

� Rezultatele elocvente ale cercetării sociologice: - necesitatea mai multor locuri de parcare, susţinută în

proporţie de 91,1% - acord cu privire la construirea unei parcări supraetajate în

zonă, în proporţie de 79,3% - acord puternic faţă de utilitatea parcării şi faţă de toate

problemele care vor fi astfel rezolvate.



98

� Considerând specificul proiectului, datele tehnice, datele din literatura de specialitate, rezultatele evaluării, se poate concluziona că, funcţionarea obiectivului nu poate să ducă la o expunere a populaţiei din vecinătate la factori nocivi deosebiţi (şi în perspectivă la o creştere a expunerii).

� Cercetând aceste premise, riscul şi impactul asupra populaţiei din vecinătatea obiectivului poate fi considerat foarte scăzut, fără a influenţa starea de sănătate a populaţiei în sens negativ, în condiţiile şi faţă de constatările direct efectuate.

9.8. Alte avize obţinute – conform Certificatului de Urbanism. 10. DOCUMENTE ANEXATE

- Plan de încadrare în zonă - Plan situaţia existentă - Plan situaţia propusă - Plan – secţiune A-A - Harta zgomotului – pe timp de zi - Harta zgomotului – pe timp de noapte - Harta Municipiului Oradea – corpuri de apă - Harta climei României - Harta Municipiului Oradea – tipurile de sol - Harta Municipiului Oradea – textura orizontului de suprafaţă - Harta geologică a României - Harta vegetaţiei României - Harta faunei României - Harta Municipiului Oradea – zone verzi - Harta geografică a judeţului Bihor - Fotografii executate în zona propusă pentru realizarea proiectului - Bibliografie.

Notă: Se vor anexa ulterior evaluarea propunerilor motivate ale publicului şi minutele prezentării raportului de evaluare a impactului asupra mediului în dezbaterea publică.

**************

studiuParcaje FINAL - Oradea.ro · Sistemul de fundare adoptat este de ... se vor corecta conform...

Documents

Transcript of studiuParcaje FINAL - Oradea.ro · Sistemul de fundare adoptat este de ... se vor corecta conform...