Studiul ”Parcului Natural Defileul Mureșului Superior”

8/19/2019 Studiul ”Parcului Natural Defileul Mureșului Superior”

1/12

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂCLUJ-NAPOCA

PROIECT

la disciplina PROTECȚIA ECOSISTEMELOR

Studiul ”Parcului Natural D!lul Mur"uluiSu#ri$r”

%art&a L'()l*

Clu+-Na#$ca


2/12

,./

Cu#ri0(

D(crir 10ral2.......................................................................................2

Localizare......................................................................................................2

Istoric............................................................................................................2

Limitele.........................................................................................................2

Pedologie......................................................................................................5

Hidrologie......................................................................................................5Clima.............................................................................................................6

Flora și vegetația..........................................................................................6

Fa!a............................................................................................................7

Peșteri de mla"............................................................................................9

A0ali)a S3OT..............................................................................................10

P!cte tari..................................................................................................10

P!cte sla#e...............................................................................................10O$ort!it%ți................................................................................................11

Ame!i!ț%ri..................................................................................................11

%i4li$1ra!..................................................................................................12


3/12

D(crir 10ral2

Localizare

Integritatea şi contactul dintre om şi natură este baza desemnării acestui parc natural, scopul principal

fiind păstrarea acestei conectivită i şi a continuită ii modului de gospodărire tradi ională, conservând şi apărândț ț țastfel habitatele şi existen a speciilor ocrotite. Parcul Natural Defileul ure ului !uperior are suprafa a de ".#$%ț ș țha i se află &n raza administrativă a comunelor Deda, 'ăstoli a, (unca )radului i !tânceni din *ude ul ureș ț ș ț șDefileul Deda+opli-a are o lungime de /m şi formează limita dintre un-ii 0ălimani şi un-ii 1urghiu, denatură vulcanică, din grupa centrală a 0arpa-ilor 2rientali. un-ii 0ălimani şi 1urghiu, mun-i situa-i la nord şirespectiv la sud de defileul ureşului apar-in compartimentului sud+estic al lan-ului vulcanic neogen 2aş 31utâi 3 4ibleş 3 0ălimani 3 5arghita.

Defileul leagă Depresiunea 1iurgeului cu Podişul ransilvaniei şi reprezintă cea mai lungă străpungere prin lan-ul vulcanic din -ara noastră. Defileul este caracterizat de prezen-a unor sectoare foarte &nguste, cu

versan-i abrup-i şi &nal-i, cu numeroase conuri de de*ec-ie alcătuite din bolovăniş vulcanic.

Istoric

Prin (egea nr. $ din % martie 6777 privind aprobarea Planului de amena*are a teritoriului na-ional +!ec-iunea a III+a + zone prote*ate, 8nexa I articolul I pct. 6 cu nr. 6%9 a fost desemnat aria prote*ată DefileulDeda+opli-a cu o suprafa ă de %777 ha i cu nr. 6%" Defileul ureşului cu o suprafa ă de :: ha. 0uț ș ț5otărârea nr. ##; din #9 septembrie 677: privind instituirea de noi arii naturale prote*ate, a fost desemnatParcul Natural Defileul ure ului !uperior cu o suprafa ă de "#$% ha. 8 fost avizat de 0omisia pentruș ț2crotirea onumentelor Naturii cu nr. #.7"9


4/12

până la confluen a dintre pârâul Ilvei i pârâul Angura u ?borna :%$@. Din acest punct limită urcă pe o culmeț ș șsecundară prin pă une, urmăre te liziera pădurii ?bornele :$", :$;, :;$, :"@, până &n fâne ele din zona vârfuluș ș ț Neagra ?#.#66 m@. Din vârf limita coboară la pârâul Neagra 0ălin ?bornele 9%, 99@, urcă apoi spre sud+est peculme ?bornele 99:, "7#@ i iar coboară la pârâul Nicule tilor ?bornele "76, "7@. >n continuare urcă pe culmeaș șsecundară, trecând prin bornele "#, "6:, "#", a*ungând &n pă unea de pe culme, i coboară pe interfluviuș ș

dintre pârâul )or a i pârâul Eebrac până la talvegul acestuia ?bornele #, ", $#, ;7@. Din acest loc limita urcăț și urmează culmea secundară ce urmăre te valea ureşului trecând prin vârful (eu ?#.#;: m@, coborând apoș ș

spre sud+est pe culme ?bornele silvice #9, #:, #%, #;, #$, #;9, 679, #"@ până la pârâul ermezeu, &n zonade intersec-ie a drumului forestier cu drumul de exploatare cariera de piatră. >n continuare urcă spre est peculmea secundară, trece deasupra peretelui superior al carierei i a*unge pe vârful Drăgă el ?"9 m@, coboară &nș ș pârâul Du a ?bornele 699, 69:, 6"#, 6"$@, apoi urcă &n culmea Pietrii ?borna 6@.ș

(imita estică a Parcului Natural Defileul ure ului !uperior (imita coboară pe culmea Pietrii ?limitașadministrativă a *ude-ului ureş@ până la răul ureş ?borna %@, traversează râul i urcă pe culmeaș0iobotanului prin pă une, urmărind liziera pădurii ?borna #;, #$@, traversează pârâul 0iobotani până la vârfulș

Dealul 1lighii ?": m@. (imita sudică a Parcului Natural Defileul ure ului !uperior (imita coboară de peșvârful Dealul 1lighii spre nord+vest, urmăre te liziera pădurii ?bornele 7, 6$@ până la confluenta pâraielorș1udea ică i 1udea are ?bornele 6%, %77@. >n continuare urmează un urcuş spre vest pe o culme secundarăș prin pădure ?bornele %7, %#%@, traversează )ătca 1udea ?#.## m@, capătul de sus al Dealului Ebanghii, i peșlimita pădurii sub Poiana Festina are ?bornele silvice 7:, #;@ urcă pe vârful aguricea ?#.7#% m@. De aicise urmează culmea ce coboară spre nord+vest la pârâul eştera ?bornele #9, 6;, 7@, se urcă spre sud+vest prin pă unea eşterului pe cumpăna de apă dintre =ingul i eştera. >n continuare limita coteşte spre nord pânăș șla limita pădurii de protec-ie ?borna $"@, apoi face o cotitură spre nord+vest până la cota ":$ m i coboară laș pârâul =angul ?bornele silvice %;, %$@. Armează un urcuş spre sud+vest pe o culme secundară, coboară sprenord+vest pe cumpăna dintre =angul i Neagra la pârâul Neagra &ntre 0raci ?bornele "9, ":, ;#9, ;#:@. (imitaș

de aici coteşte spre sud+vest i pe liziera pădurii a*unge pe Dealul Doamnei, coteşte spre nord+vest, tot pe limitaș pădurii până la borna ;;; i coboară la pârâul Iadului ?borna ;;$@, urmând să urce pe creasta Piciorul (ung,ș?borna ;$#@. >n continuare se coboară pe cumpăna de ape pe limita fondului forestier, se traversează pâraiele8rsita si 1Carfas până la vârful (unca )radului ?"7$ m@ ?bornele ;$6, ;$9, ;%%, ;%9, ;%:, ;:#, ;:6, $7#, $76@.(imita coboară pe pârâul )ufantau, urcă i apoi coboară la pârâul !ălard ?bornele ;96, $7$, ;9$, ;"#, ;"7@. Dinșvalea !ălardului ?borna ;9;@, limita coteşte spre sud+vest urcând pe culme pe vârful 5iclean + #.76;m ?bornele;9;, ;9$, ;9"@, coboară pe culmea 0orbului la borna 6, la pârâul Pescoasa are ?borna @, urcă pe culmeaPescoaselor i coboară la pârâul Pescoasa ică ?bornele 69, 9, "@, urcă la vârful Plaiul )or ii ?#.796 m@ș ț?bornele ;, ;6@. (imita continuă spre nord+vest pe interfluviul dintre bazinul ureşului i bazinul Ioduluișvârful (iste + #.7%6 m, i pe plaiul Iodului până &n valea Iodului ?bornele #66, "", #7$@. Din acest punct limitaș șurcă pe valea Iodului, urmează o culme secundară pe interfluviul stâng (espedea ?bornele 6, 6;#@ i coboarăș până la pădurea mare ?borna 6:@, de aici la pârâul 0osteasa ?borna 6;%@. >n continuare urcă spre vest pe culmecoteşte la sud+vest i urcă la cota :%% m ?borna 6$7@, &n continuare pe culmea dintre bazinul ureşului iș ș bazinul )orzia ?borna 6;9@. Din piscul Foimului ?borna #7@ coboară i traversează pârâul )orzia, la confluen aș țcu Eăpodia 8rsura ?bornele :, 9@, urcă pe Eăpodia Pleşilor ?borna ;%@ i, după primul afluent, coteşte la vest i,ș șurcând pe o culme secundară, a*unge in culmea age el + culmea dintre Balea ureşului i valea )orzia, subț ș plaiul )orzia ?bornele $#, $6, %$@. (imita vestică a Parcului Natural Defileul ure ului !uperior porneşte de peșculmea dintre valea ureşului i valea )orzia, coboară pe creasta secundară până la limita pădurii ?borna %9@ iș ș


5/12

urmăre te limita fondului forestier i un pârâia până la râul ureş ?bornele %", $, $;, $%@, urmăre te malulș ș ș șstâng al ureşului până la confluen a cu pârâul )istra. Eonare internG Eonarea internă a Parcului NaturalțDefileul ure ului !uperior din punct de vedere al necesitG-ii de conservare a diversitG ii biologice se va faceș ț prin planurile de management, ?&n termen de " luni de la &ncheierea contractului de administrare@ conform prevederilor art. 66 alin. ?#@ din 2rdonan-a de urgen-G a 1uvernului nr. $:


6/12

Hidrologie

>n cadrul Parcului Natural Defileul ure ului !uperior, adâncimea apei variază de la 7,% la m. Bitezașapei variază &n func-ie de mărimea debitului şi valoarea pantei, existând por-iuni &n care curentul &nregistrează7,% mntre văile opli-a şi !ălard lă-imea văii variază până la 977 m, apar terase eta*ate, iar afluen-ii formeazăconuri de de*ec-ie bine individualizate. 8lbia minoră este destul de &ngustă ?sub $7 m@, având aluviuni formatedin pietrişuri grosiere, iar &n coturi 3 pla*e mici din pietriş mărunt şi nisipuri grosiere. (a confluen-a ureşuluicu pâraiele mai mari apar depresiuni de eroziune formate din roci mai pu-in dure ?!tânceni, Neagra, Ilva@.

>ntre !ălard şi 'ăstoli-a valea se &ngustează, versan-ii sunt abrup-i, alimentând albia cu blocuri de stâncă şi bolovani, fapt ce conferă aluviunilor un caracter grosier. 8ici curentul apei este mai rapid urmare anumeroaselor praguri existând por-iuni cu adâncimi mai mari.

De la 'ăstoli-a, valea se lărgeşte din nou, albia ma*oră atinge lă-imi mari, iar patul albiei minore esteformat din pietriş cu intercala-ii de bolovani. Balea formează pe alocuri răstoace ce alternează cu por-iunile&nguste, &n func-ie de apropierea versan-ilor.

(a 'ăstoli-a, lă-imea bazinetului a*unge până la # /m. Altimul afluent al ure ului din un-ii 0ălimanș 3 )istra ureşului, defineşte şi limita din aval a defileului, râul pătrunzând de aici &n Depresiunea ransilvaniei

Clima

emperaturile medii anuale sunt cuprinse &ntre $,0 la opli-a şi cca. :,60 la 1ălăoaia. !tratul dezăpadă se men-ine &n medie #77 3 #67 de zile, din luna noiembrie şi -ine până &n lunile martie 3 aprilieJgrosimea stratului variază &n medie &ntre 67 3 $ cm.

Bânturile, element caracteristic defileelor montane, au frecven-a mare iar viteza medie anuală este decca. 7 /m


7/12

Pădurile de luncă sunt prezente aproape &n tot cursul defileului, lângă râul ureş. >n amonte de (unca)radului ele au o răspândire mai redusă, cu predominarea speciilor de Salix ?Salix triandra, S. viminalis, S. pentandra@. >n aval de (unca )radului, pâlcurile sunt mai mari, iar speciile dominante devin, de astă dată, Alnus glutinosa şi Alnus incana. 0ele mai frumoase aninişuri sunt cele &n al căror strat ierbaceu predomină atteucia strutiopteris din *urul localită-ilor 8ndreneasa şi 'ăstoli-a.

>n zonele de &ngustări excesive ale defileului, &n locul pădurii s+au instalat buruienişurile de luncă cucâteva exemplare de salcie şi arin. 8ceste forma-iuni ierboase de talie &naltă sunt foarte bogate &n specii, multecu flori mari şi aspect decorativ, ca de ex. !ele"ia speciosa, #ilipendula ulmaria, $haerophyllum hirsutum subsp. glabrum, $arduus nutans, $irsium erisithales, !halictrum a%uilegi&olium , reprezentănd o notă aparte &n peisa*.

Din peisa*ul defileului se remarcă şi vegeta-ia de stâncărie. !tâncile şi pere-ii stâncoşi, reprezintă marisuprafe-e pe versantul drept al ureşului. Begeta-ia saxicolă a defileului este foarte bogată.

Numărul de elemente florale determinate până &n prezent &n defileu, reprezintă aproximativ 7,99K din

totalul speciilor cunoscute &n flora -ării noastre. Ponderea cea mai mare de reprezentare o au familiileH Asteraceae ?#%@, Poaceae ?:#@, Rosaceae ?$@, Lamiaceae ?;"@, $yperaceae ?;:@, 'rassicaceae ?;@ #abaceae ?;#@, Apiaceae ?;7@, Scrophulariaceae ?9@, Ranunculaceae ?$@, $aryophyllaceae ?;@ ş(rchidaceae ?6#@. >n ansamblul lor aceste #6 familii alcătuiesc fondul de bază din conspectul floristic alteritoriului studiat &nsumând %7,7" K din totalul taxonilor identifica-i.

!peciile rare şi periclitate &n defileu sunt &n număr de #$ după cum urmeazăH Angelica palustris, Arnicamontana, $alla palustris, $arex chordorrhi)a, $icuta virosa, Dianthus barbatus ssp. compactus, Hyoscyamus

niger, Laser trilobum, Laserpitium "rap&ii, (enanthe a%uatica, Polemonium caeruleum, Silene armeria,

Streptopus amplexi&olius, !rollius europaeus, *oodsia ilvensis, !hymus comosus.

0oada zmeului ?$alla palustris@ este o specie de plantă acvatică rară, care se găse te &n Parcul NaturalșDefileul ure ului superior &n mai multe locuri.șDimensiunile acestei plante sunt reduse, rareori trecând de$ cm. ulpina este târâtoare. 0oada zmeului se remarcă prin rizomul foarte dezvoltat, dar i prin frunzele mari,șlucioase, consistente, puternice. >nflore te la sfâr itulș ș primăverii i &nceputul verii, fructele fiind nişte bobi-eșroşii.

Fauna

Lste bogată &n specii, iar rata speciilor rare sau periclitate este destul de mare. Lxisten-a multor specii afost constatată şi &n cursul evaluării carnivorelor mari. 8ltele sunt constatate din excrementele carnivorelor ?lupvidră etc.@. amifere cu specii deH lup ?$anis lupus@, mistre ?ț Sus scro&a@, vulpe ro cată ?ș +ulpes vulpescrucigera@, căprioară ?$apreolus capreolus@, cerb ?$ervus elaphus@, vidră ? Lutra lutra@, *der de copac ? artesmartes@, viezure ? eles meles@, veveri ă ?ț Sciurus carolinensis@, dihor ? ustela putorius@, iepure de câmp? Lepus europaeus@, oarecele de pământ ?ș icrotus agrestis@, oarecele gulerat ?ș Apodemus &lavicollis@, chi canț pitic ?Sorex minutus@, chi can de pădure ?ț Sorex araneus@, chi can de apă ?ț eomys &odiens@.


8/12

!peciile din avifauna defileului pot fi grupate &n două mari grupeH păsări clocitoare şi cele care au fostobservate ocazional, sau vizitatori de iarnă. >n ultimele patru decenii ?#";$+677$@ &n defileul ureşului s+ausemnalat "$ specii ?:,%;K din total@ clocitoare sau probabil clocitoare ?au fost observate exemplare tinere &n perioada de cuibărire@ şi ; ?6%,$K@ specii observate accidental, sau ca oaspete de vară


9/12

După relatările speologilormureşeni, &n defileu, şi pe văile aferente sunt peste #77 de cavită-i, dar nu toate a*ung la $ mlungime, lungimea minimă a unei peşteri. Din acestnumăr mare de cavită-i, &n lipsa unei hăr-

exacte, &n această prima fază a cercetării, s+augăsit #%, din care #7 sunt mai lungi de $metri.

A0ali)a S3OT

Puncte tari

Parcul Natural Defileul ure ului !uperior este o arie prote*ată de interes na ional ce corespundeș țcategoriei a B+a IA0N.

>n arealul parcului este &ntâlnită o gamă diversă plante, dintre care unele foarte rare sau endemice pentruaceastă zonă.

auna parcului este una diversificată i reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pe tiș șamfibieni i reptile, unele prote*ate prin lege i aflate pe lista ro ie a IA0N.ș ș ș

>n vecinătatea parcului se află câteva obiective de interes istoric, cultural i turisticHș

)iserica de lemn M!f. NicolaeM din 'ăstoli a, construc ie secolul al BIII+lea, monument istoric.ț ț


10/12

)iserica de lemn a mănăstirii M!f. IlieM din !tânceni strămutată &n opli a, construc ie #9;:, #"#7,ț ț

monument istoric. )iserica de lemn a mănăstirii M!f. IlieM din !tânceni strămutată &n opli a, construc ie #9;:, #"#7,ț ț

monument istoric.

8rii prote*ateH Parcul Na ional 0ălimani, Defileul Deda + opli a, 0ascada de apă termală opli aț ț ț'ezerva ia (acul Iezer din 0ălimani.ț

0ale de acces prin drumul na ional DN#$ pe ruta ârgu+ure 3 'eghin 3 opli a 3 Piatra+Neam .ț ș ț ț

Protec ia păsărilorHț

'2!P8777 Defileul ure ului !uperiorJș !itul Natura 6777 Depresiunea şi un-ii 1iurgeului.

Protec ia habitatelorH !itul Natura 6777 0ălimani + 1urghiu, de importan-ă comunitară sau situl pentruț

protec-ia unor habitate.

Puncte slabe

Neexploatarea poten ialului turistic a parcului natural, dezvoltarea slabă a re elelor de cărări turistice.ț ț

Pe teri de mula* nedescoperite sau descoperite par ial.ș ț

Oportunități

Dezvoltarea turismuluiH

Poten-ialul turistic naturalH Poten-ialul morfoturistic este reprezentat de cele două lan-uri montane din

partea estică a *ude-uluiH 0ălimani şi 1urghiu. 0ele mai spectaculoase forme, cu poten-ial de mareatractivitate sunt craterele vulcanice, bine păstrate şi de dimensiuni mariH 0ăliman &n un-ii 0ălimani.

Poten-ialul climato+turistic permite practicarea activită-ilor turistice &n toate sezoanele, cu varia-ii &n

func-ie de specificul formelor de turism. Lxceptând altitudinea masivelor muntoase, bioclimatumun-ilor mi*locii ?#.677+#.977 m@ este foarte extins, fiind indicat pentru efectuarea climato+terapiei.

Poten-ialul turistic hidromineral, lacustru şi al re-elei hidrograficeH 8pele minerale au importan-ă

turistică, &ntrucât au efecte terapeutice dintre cele mai diverse. Predomină apele minerale bicarbonatat+carbogazoase, aflate &n aureola mofetică 0ălimani + 1urghiu, urmate de cele feruginoase. Păstrăvăriile&ntre care cea de pe valea Pârâului 1udea. 'e-eaua hidrografică constituie o resursă turistică mai ales &n perimetrul luncilor râului ureş şi pâraielor mai importante şi pădurile ce mărginesc aceste lunci sunt predestinate pentru turismul de agrement.

Poten-ialul turistic antropic este complementar celui natural, &n această categorie a resurselor şi

obiectivelor turistice fiind incluse obiectivele cultural + antropice ?biserici@, precum şi cele care se leagăde cultura materială şi spirituală din mediul rural ?obiceiuri, tradi-ii, etc.@.


11/12

Poten-ialul turistic al artei şi tradi-iei populare este reprezentat de cultura materială şi spirituală creată &n

mediul rural care se manifestă, din punct de vedere turistic prin folclor, festivaluri, colec-ii de obiectevechi, arhitectură rurală specifică.

Amenințări

'ata mare de specii periclitate atât din fauna cât i din flora parcului natural.ș

Eone cu risc poten ial semnificativ la inunda ii &n bazinul hidrografic al ure ului.ț ț ș


12/12

%i4li$1ra!

KOVÁCS, J. A. (2006). &istri#tio! o' i!vasive alie! s$ecies sta!ds i! easter! tra!s(lva!ia.

OROIAN, S. (1995). Co!s$ectl sistematic al $la!telor vasclare di! &e)lel Mre*li +!treTo$li,a *i &eda (I.)S!"d. C#$"n. %!. Na!"&ii. VII. '". A&*+, i!*+!i, -110/.

OROIAN, S. (199-). Flora *i vegeta,ia de)leli Mre*li +!tre To$li,a *i &eda . Casa d* di!"&'"&*+.

S'R34IAN, '. (2005). Flora *i vegeta,ia v%ii -rg.ili. ni*&si!8 &*ss.

.p!*c!*dplan*!.n*! :*li$i!a&*a a&i*i p!*;a!* "l"iS"p*&i#&< acc*sa! la 25.02.2016.

.#s&?. &escriere ge!eral% /Parcl 0atral &e)lel Mreșli S$erior/ acc*sa! la

27.02.2016.

Studiul ”Parcului Natural Defileul Mureșului Superior”

Documents

Transcript of Studiul ”Parcului Natural Defileul Mureșului Superior”