REABILITAREA PARCULUI BALNEARDIN STATIUNEA AMARA

Adresa: ORAS AMARA JUDETUL IALOMITA

1. DATE GENERALE

1.1.Denumirea investitiei: REABILITAREA PARCULUI BALNEAR DIN STATIUNEA AMARA

1.2. Elaborator:

1.3. Ordonator principal de credit: MINISTERUL DEZVOLTARII LUCRARILOR PUBLICE SI A LOCUINTELOR - PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL 2007-2013

1.4. Autoritatea contractanta: PRIMARIA ORASULUI AMARA

1.5.: Amplasamentul: R O M A N I A

Orasul Amara, JudetuI lalomita

Str. T. Vladimirescu,

Lucrarile proiectate sunt situate in intravilanul si extravilanul orasului Amara.

1.6. Tema cu fundamentarea necesitatii si oportunitatii

1.6.1 Tema de proiectare

Prin tema de proiectare pentru elaborarea studiului de fezabilitate, s-a solicitat elaborarea unui studiu de fezabilitate prin care sa se stabileasca solutiile tehnico-economice pentru reabilitarea si dezvoltarea parcului balnear din statiunea Amara , constand din urmatoarele obiecte de investitii:

- cai de acces (alei si piatete in interiorul parcului, mobilier de parc); - reabilitare parc (amenajare peisagistica, extindere a retelei de iluminat public, amenajari terenuri

de sport tenis si volei);- refacere perdea de protectie din jurul lacului.

1.6.2. Fundamentare necesitati si oportunitati

Importanta statiunii nu rezida numai in valoare terapeutica a resurselor naturale, ci si in efectele colaterale pe care le atrage existenta acestora in zona: dezvoltarea turismului, extinderea serviciilor, ocuparea fortei de munca disponibile, modernizarea si dezvoltarea infrastructurii, etc.

Turismul reprezinta ramura cu cel mai mare potential de dezvoltare al zonei, Amara fiind o locatie deja cunoscuta ca destinatie turistica importanta, situata intr-un punct strategic (facilitati rutiere deosebite – autostrada Bucuresti – Constanta).

Gradul de atractie al statiunii depinde, in mare masura, si de modul de amenajare al peisajului, atat in incinta statiunii cat si in localitate, fiind cunoscut faptul ca un peisaj bine organizat realizeaza cadrul si mediul favorabil pentru recreerea publica sau privata, infrumuseteaza localitatile, locul de viata si de munca, reduce poluarea (fizica, chimica si microbiana) a atmosferei, protejeaza flora, fauna, solul, calitatea apei, amelioreaza si valorifica terenurile degradate odinioara.

Amenajarea si intretinerea parcului sau a celorlalte tipuri de spatii verzi existente in localitate, precum si amenajarea de noi spatii reprezinta un element dinamizator pentru dezvoltarea unor sectoare productive in zona de influenta a acestora (pepiniere pentru material floricol si dendrologic, crearea si producerea de materiale de constructii, ateliere de producere a mobilierului urban si accesorii specifice).

Pe plan ecologic, ambiental, social si cultural reamenajarea parcului constituie o resursa care contribuie la calitatea vietii oamenilor si care favorizeaza activitatea economica. De aceea, protejarea, amenajarea si gestionarea parcului este foarte importanta pentru dezvoltarea durabila, bazata pe un echilibru armonios intre necesitatile sociale, economice si mediul ambient.

Peisajul amenajat in incinta statiunii, in contextul general al peisajului natural reprezentativ al localitatii, poate desavarsi sau corecta ceea ce a creat natura sau poate reuni in acelasi teritoriu aspecte vizuale similare.

Amenajarea aflata in studiu, executata in decurs de zeci de ani, prezinta multe greseli de ordin compozitional, stilistic, dedrologic si functional.

Proiectul isi propune sa atinga unele aspecte privind estetica si functionalitatea parcului, corelate cu precizarea recomandarilor privind necesitatea modificarii unor elemente prin reamenajarea arealului luat in studiu.

,,Pledarea cauzei" privind importanta reamenajarii peisagistice, cu efecte directe sau indirecte pe temen scurt si pe termen lung, se bazeaza pe intelegerea deplina a principalelor roluri ale amenajarilor peisagistice in ameliorarea calitatii vietii, ceea ce justifica preocuparile si eforturile financiare si umane pentru imbunatatirea si reamenajarea celor existente si pentru crearea de noi peisaje, mai performante si mai bine adaptate cerintelor actuale ale societatii.

Necesitatile identificate la nivel regional (PDR)

Nevoile specifice identificate in Strategia Regionala, relevante pentru proiectul nostru sunt:

Cresterea gradului de atractivitate al regiunii prin: - dezvoltarea de noi atractii turistice si sustinerea celor existente, in special prin initiative

legate de conservarea patrimoniului cultural - istoric si a mediului; - modernizarea si extinderea retelelor de utilitati publice; - dezvoltarea unui mediu sanatos de viata pentru populatie;

- diminuarea impactului negativ al surselor de poluare a mediului;

- imbunatatirea calitatii si eficientei infrastructurii de transport;

- furnizarea unor servicii de calitate pentru vizitatorii din regiune.

Diversificarea si extinderea mediului de afaceri al regiunii prin: - cresterea numarului de IMM-uri si a competitivitatii lor in sectoarele economice cu

potential pentru dezvoltarea durabila, inclusiv turismul; - imbunatatirea marketingului pentru serviciile si produsele din regiune (inclusiv turismul) si

utilizarea tehnologiei informatiei;

- cresterea numarului de investitii (interne si externe) in regiune.

Intarirea stabilitatii economice si sociale a regiunii prin:

"Diversificarea, modernizarea si intarirea structurilor economice locale"

Masurile prevazute in PDR relevante pentru proiect sunt: - Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport locale si regionale - Dezvoltarea si imbunatatirea utilitatilor publice- Asigurarea protectiei mediului- Dezvoltarea Resurselor Umane si Incluziunii Sociale in Romania- Dezvoltarea microintreprinderilor si a IMM-urilor- Sustinerea investitiilor in turism - Dezvoltarea afacerilor.In cadrul Strategiei Organizatiei Patronale a Turismului Balnear identificam urmatoarele

nevoi: - promovarea conceptului „ Sanatatea ca bunastare" ofera statiunilor o noua dimensiune de

dezvoltare si promovare in cadrul turismului de sanatate; - scopul turismului balnear este de a dezvolta turismul de sanatate.

Obiective: 1. Formarea in statiuni a doua sectoare balneare distincte: balnologia terapeutica si de

recuperare si balneologia de bunastare; 2. Turismul medical trebuie sa constituie un factor preventiv; 3. Adaptarea structurii si infrastructurii pentru a asigura in acelasi timp mai multe tipuri de

activitate: cure de sanatate, pentru oameni tineri si adulti sanatosi, cure profilactice secundare si terapeutice pentru oameni bolnavi, cure de recuperare pentru oameni cu deficite functionale, de toate varstele, toate acestea in conditiile in care, in prezent, infrastructura statiunilor balneo-climatice este invechita, cu uzura mare si necorespunzatoare noilor orientari din balneologia moderna si din turismul balnear de sanatate;

4. Crearea conditiilor de a oferi cure de sanatate pentru oameni tineri si adulti sanatosi; 5. Crearea posibilitatii de investigare medicala care sa permita verificarea starii de sanatate;6. Imbunatatirea conditiilor pentru cure de recuperare; 7. Diversificarea serviciilor turistice: - proceduri de intretinere (fitness, sport, beauty center);

- posibilitati de divertisment (evenimente culturale - festivaluri, expozitii, concerte, teatru; baruri, restaurante, acces Internet, etc.);

- magazine diverse, inclusiv cu produse balneare si cosmetice. - organizarea punctelor de inchiriere material sportiv (barcute, biciclete - inchirierile sunt de

prefarat a fi facute pe o perioada cat mai mare, 12 sau 24 ore, in asa fel incat activitatile sportive sa fie pe deplin incurajate cu posibilitatea oferirii a cat mai multor activitati de acest gen).

(Extras din: Traditia si dezvoltarea durabila a turismului balnear din Romania, ComisiaNationala pentru elaborarea Strategiei Nationale de Dezvoltare Durabila a Romaniei"Orizont 2025")

CONCLUZII Necesitatea si oportunitatea investitiei se justifica atat prin nevoia unei noi organizari si

relationari corecte a parcului conform cerintelor sociale si economice actuale, cat si prin natura, aria si intensitatea de manifestare a proceselor de degradare ale spatiului, ce conduc catre diminuarea conditiilor benefice ale acestei zone si repectiv a atractiei turistilor.

Datorita importantelor implicatii benefice atat in plan social cat si al protectiei mediului inconjurator, avem convingerea ca o asemenea investitie este necesara in etapa actuala, deoarece in ultimii zeci de ani astfel de initiative au fost neglijate.

Proiectul se doreste a fi o modalitate de a determina revitalizarea zonei, a spiritului civic printr-o implicare activa si directa a cetatenilor in planurile de protectia mediului si dezvoltare urbana si un mijloc de educatie, pentru o mai buna cunoastere a potentialului Statiunii Amara.

Statiunea asa cum este ea perceputa in prezent se confrunta cu un paradox: binefacerile incontestabile ale tratatamentelor efectuate aici, in contrast cu dotarile si amenajarile care in timp s-au deteriorat si nu mai corespund notiunii de complex turistic.

Statiunea Amara poate reveni cu succes in circuitul turistic permanent numai daca aceste investitii isi au o finalitate concreta.

Derularea acestui proiect solicita un volum de munca foarte mare si in acelasi timp un efort financiar deosebit, insa va genera un important impact pozitiv prin valorificarea potentialului natural existent.

1.6.3. Cadrul general de dezvoltare a infrastructurii regionale

Zona care face obiectul proiectului de reabilitare este situata in Amara, localitate situata in judetul Ialomita, in sud - estul Romaniei, in estul Campiei Romane, pe malul lacului Amara, la 7 km de Slobozia -resedinta judetului- si la 2 km de comuna Amara.

Statiunea Amara, situata in zona centrala a Campiei Baraganului, pe malul Lacului Amara (cel mai mare lac balneo-terapeutic din Campia Romana), este recunoscuta pentru actiunea terapeutica a apelor lacului si a namolului extras din lac.

Dezvoltarea infrastructurii regionale este implicita odata cu punerea in lucru a obiectivelor propuse in proiect:

- Infrastructura fizica de acces prin: - facilitarea accesului spre zonele cu potential de dezvoltare economica si turistica,

imbunatatirea transportului de bunuri si persoane; - atragerea si retinerea investitiilor; - conectarea comunitatilor urbane la reteaua de drumuri nationale. - Infrastructura tehnica prin: - asigurarea conditiilor necesare dezvoltarii initiativelor locale; - asigurarea unui climat optim necesar desfasurarii in bune conditii a activitatilor sociale si

economice si ridicarii standardului de viata; - reducerea gradului de poluare si protejarea mediului.

1.7. Descrierea investitiei (descriere generala, stare actuala, preconizari)

Zona care face obiectul studiului, Parcul Balnear Amara, are o suprafata de aproximativ 64 ha.

In cadrul zonei ce face obiectul studiului au fost identificate cateva sub-categorii distincte de peisaj:

-padure de plop cu lastaris abundent dezvoltat in etajul inferior; -livada de nuci cu exemplare plantate din 6 in 6 m;-artere carosabile/ pietonale bordate de aliniamente arboricole; -zone inaccesibile, perspective obturate si blocari pietonale nejustificate.

Vegetatie

Datorita faptului ca acest spatiu nu a fost periodic si constant intretinut, vegetatia existenta s-a dezvoltat excesiv, la acest aspect contribuind si proasta amplasare a vegetatiei inca de la conceperea parcului. Aceste aspecte aproape ca au distrus aspectul de statiune parc si au transformat zona verde intr-un loc auster, lipsit de repere vizuale si de siguranta.

Vegetatia existenta este formata din specii de plante autohtone, foioase si rasinoase, rezistente la conditiile climaterice si pedologice ale zonei, dar nu prezinta din pacate si o valoare decorativa pe masura. Masivele vegetale alcatuite din Populus si Juglans nu pot oferi spatiului decat o nota de austeritate, ele fiind prea putin utilizate in amenajarile decorative, cu atat mai putin in parcuri de importanta covarsitoare, cu pretentii de statiune turistica.

Referitor la Juglans regia se poate face urmatoarea precizare: - plantatia a fost realizata fara a se respecta particularitatile de crestere ale speciei, cauzand lipsa fructificatiei si impiedicarea dezvoltarii altor specii dendologice in etajul inferior.

In cazul plantatiilor de Populus, plantarile prea dese si dezvoltarea pe inaltime a arborilor a favorizat acumularea unor colonii de ciori. Numarul mare al acestora si zgomotul produs de acestea sporesc senzatia de nesiguranta si teama.

Este aproape un paradox si o contrazicere in termeni in a exista in cadrul unui parc turistic o livada. Senzatia in cadrul acestei zone inconjurata de plantatiile de Juglas este obositoare si derutanta pt psihicul uman. Parcul, asa cum este el in prezent, nu are nici o legatura cu notiunea de relaxare, promenada, liniste.

Sub aspectul densitatii vegetatiei predomina speciile de Populus (pe o suprafata de aproximativ 26ha), Juglans (grupat intr-o livada cu o suprafata de aproximativ 22ha), Pinus (pe o suprafata de aproximativ 1,3ha).

Pe langa acestea se mai intalnesc: Prunus, Salix, Fraxinus, Acer, Betula, Eleagnus, Pinus, Quercus, Ligustrum, Buxus, Juniperus, Thuja, Taxus, Spiraea, Forsythia, Catalpa, Magnolia, Larix, Pseudotsuga, Juglans, etc.

Pajistile naturale din cadrul parcului sunt dominate de specii cum ar fi: Agropyron cristum, Agropyron repens, Potentilla argentea, Echium vulgare, Poa bulbosa, Poa pratensis, Cynodon dactylon, Bromus sp.

Vegetatia lemnoasa arbustiva este formata din specii de Crataegus, Ligustrum, Cornus, Tamarix, Prunus, Rosa. Majoritatea acestor specii se intalnesc in diferite procente si in cadrul parcului Amara.

Daca in cadrul complexului Statiunii Amara au mai fost efectuate investitii, aspectul vegetatiei a ramas in mod constant neabordat. Prin urmare avem de a face cu o vegetatie imbatranita, uscata sau aflata in proces de uscare si invadata in mod evident de o lastarire abundenta a speciilor arboricole si arbustive.

Suprafata peluzelor, raportata la dimensiunile parcului, este insignifianta (aproximativ 1,3ha peluza in raport cu suprafata verde totala a parcului 52 ha). In prezent, din cauza lipsei de intretinere a peluzelor, avem de-a face cu zone invadate de vegetatie ierboasa dezvoltata inadecvat.

In urma investitiilor din ultimii ani numeroase spatii verzi au capatat alte destinatii functionale (grupate indeosebi in apropierea complexelor hoteliere): parcari, platforme betonate, zone de comert temporar, magazii si alte activitati, unele dintre ele fiind ingradite (sarma ghimpata, gard metalic). Toate aceste schimbari de destinatie au ca rezultat fragmentarea si pierderea din unitatea fondului verde aflat in patrimoniul statiunii.

Imaginea de ansamblu in urma interventiei de reabilitare a Parcului Amara ar trebui sa fie marcata in etajul superior de masive de plop, respectiv masive de nuc in jurul carora sunt grupate plantatii noi de vegetatie arboricola si arbustiva, valoroase din punct de vedere peisagistic, intr-un cadru de peluza. Aleile existente impreuna cu piatetele propuse vor incadra aceste zone de plantatii facilitand perspectivele catre spatiul verde.

Circulatie Fiind un parc dezvoltat in jurul stilului geometric, lipsesc aleile de tip peisager, care ofera

promenade sinuase, iar distantele fiind destul de mari, in mod evident au aparut alei de picior. Statiunea beneficiaza de accese carosabile si de alei pietonale de promenada, insa nu toate traseele sunt corect relationate.

Parcul Amara detine doua accese importante, accese care se fac din Strada AnaIpatescu si din Strada Libertatii.

Sub aspect pietonal, statiunea a beneficiat de o investitie care s-a concretizat prin infiintarea unor alei cu o latime de 3m si insumand o suprafata de 10,2ha. O buna parte din aceasta suprafata a aleilor existente este neasfaltata, fiind acoperita de o suprafata formata din macadam (macadam si borduri incastrate in beton).

Sub aspectul texturilor, pe langa aleile prevazute cu macadam si borduri exista alei pietonale pavate cu pavele din beton si alei asfaltate (intr-un procent relativ mic).

Aleile carosabile care intersecteaza parcul de la nord la sud, respectiv de la vest la est sunt asfaltate, prezentand latimi si finisaje corespnzatoare. Exceptie fac strazile Fundatura si Aleea Taberei (circulate ocazional-trafic redus).

In forma actuala, aleile pietonale nu reusesc sa inchida compozitional forma parcului. Exista numeroase zone in care aleile pietonale sunt inexistente.

Pentru a urmari schema compozitionala propusa a aleilor sunt necesare urmatoarele lucrari de interventie:

- desfiintarea unor portiuni de alei existente si nejustificate conform schemei compozitionale propuse;

- asfaltarea aleilor existente care se incadreaza in schema compozitionala propusa; - infiintarea de noi alei de promenada si trotuare (aceste se vor dala/asfalta functie de

pozitionarea lor in schema propusa);- infiintarea unor piatete cu rol de relationare a intregului sistem de circulatie pietonala.

Mobilier urbanMobilerul urban/de parc este prea putin prezent sau chiar inexistent in unele situatii. Cosurile

de gunoi, bancile si corpurile de iluminat nu acopera intr-un mod echilibrat suprafata parcului, unele zone ale acestuia suferind din aceasta pricina. Parcul Statiunii Amara prezinta, in lungul axelor carosabile, instalatii de iluminat nocturn realizate din stalpi de beton, amplasati la aproximativ 15 metri unul fata de altul. O zona deficitara, din punct de vedere al iluminatului nocturn, este cea din interiorul parcului, de-a lungul aleilor pietonale si intersectiilor acestora.

Mobilierul urban - banci, cosuri de gunoi, corpuri de iluminat - vor fi amplasate echilibrat pe parcursul traseelor propuse, urmarind o unitate de imagine pe toate nivelurile. Astfel se urmareste amplasarea de banci de-a lungul aleilor de promenada, in vederea satisfacerii necesarului de locuri de odihna. Cosurile de gunoi vor asigura salubritatea zonei de promenada si a zonei de plaja. Se propun banci si cosuri de gunoi din materiale fiabile in conformitate cu normele in vigoare.

Detaliile privind finisajele si materiale folosite la realizarea pieselor de mobilier urban sunt menite sa raspunda atat diverselor cerinte functionale si estetice ale vizitatorilor cat si pentru a contribui, prin prezenta lor, la creearea unei imaginii unitare complete a amenajarii.

De asemenea au fost propuse grupuri sanitare ecologice plasate in zone usor accesibile.

Instalatia de iluminat Dotarea cu piese de iluminat nocturn va conferi parcului functionalitate pentru o perioada cat

mai mare din zi. Iluminatul propus este de doua tipuri functional si arhitectural. Cel functional este concretizat printr-o retea de stalpi care umaresc traseele pietonale, iar cel arhitectural/decorativ urmareste punerea in valoare a masivelor vegetale (acest tip de iluminat nocturn va da anumitor zone din peisaj o imagine monumentala).

Sistemul de iluminat va fi refacut si imbunatatit, urmarind realizarea unei imagini caracteristice, mizand pe punerea in valoare a elementului natural -vegetatia, lacul, cat si a obiectivelor propuse (locuri de joaca terenuri de sport) . Corpurile de iluminat propun o gama restransa de modele, in vederea asigurarii unitatii la nivel de imagine a amenajarii, variatia constand in functie de tipul de spatiu, modul de iluminare si efectele urmarite. In acest sens - am propus un tip de corpuri pentru iluminat stradal, pentru iluminat de promenada (stalpi tip lampadar); corpuri de iluminat de ambiantal - proiectoare - pentru zonele cu iluminat special – masive vegetale, zone de interes.

Locuri de joacaLocurile de joaca nu si-au gasit locul in compozitia parcului, in ciuda faptului ca suprafata

parcului o permite, iar notiunea de statiune turistica implica si prezenta multor copii, de categorii diferite de varsta si cu necesitati diferite in functie de varsta.

In cadrul zonelor amenajate au fost propuse 4 locuri de joaca (plasate in apropierea principalelor obiective). Zonele cu destinatia loc de joaca vor fi dotate cu nisip si instalatii specifice de joaca (tobogane, leagane etc) toate respectand normele europene, din punctul de vedere al materialelor folosite, dimensiunilor, sigurantei, etc.

Terenuri de sport Terenurile destinate activitatilor sportive exista insa numarul, varietatea si starea lor actuala lasa de

dorit. Sportul constituie o activitate frecventa in timpul liber si o modalitate de destindere ce se adreseaza unui numar mare de indivizi. Aceste aspecte sunt insa neglijate in schema amenajarii existente.

Parcul balnear Amara va beneficia si de existenta a 6 terenuri de sport (4 terenuri de volei si 2 terenuri tenis) , amenajate si dotate corespunzator standardelor actuale si plasate in zone de interes (zona salii de sport existente, respectiv zona celor doua hoteluri).

2. DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI

2.1. Date generale

2.1.1. Zona si amplasamentul

Statiunea Amara apartine, din punct de vedere administrativ, de orasul Amara, judetui lalomita.

Amara, localitate situata in judetul Ialomita, in sud - estul Romaniei, in estul Campiei Romane, pe malul lacului Amara, la 7 km de Slobozia -resedinta judetului- si la 2 km de comuna Amara, beneficiaza de un climat continental-temperat, cu veri calde, uneori chiar foarte calde (temperatura medie in iulie este in jur de 22°C) si ierni friguroase (in ianuarie media este sub -3°C), cu vanturi predominant din directia nord-est, nebulozitatea este redusa, iar precipitatiile sunt reduse mai ales vara.

Sub aspectul retelei hidrografice, zona localitatii Amara este dominata de prezenta lacului cu acelasi nume, format in stanga Ialomitei, pe un vechi curs al raului. Lacul are lungimea de 4 km si o latime variabila cuprinsa intre 200-800m, totalizand o suprafata de 132 ha.

Din datele existente in literatura rezulta faptul ca arealul studiat se caracterizeaza prin prezenta cernoziomurilor tipice cu o fertilitate buna din punct de vedere edafic.

2.1.2. Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat

Lucrarile de reabilitare parc balnear se desfasoara in intravilanul orasului, apartinand domeniului public al Consiliului Local Amara. Centura verde propusa pentru reinfiintare se afla pe malul sudic al lacului Amara. Pentru realizarea investitiei nu suntnecesare exproprieri.

Suprafata deservita de parc: 64 ha. Suprafata centura verde: 20 ha. Nu se ocupa permanent suprafete noi de teren intrucat lucrarile ce vor fi puse in opera

privesc reabilitari si modernizari fara extindere a suprafetelor (parc si refacere centura verde). Proiectul se incadreaza in prioritatile propuse prin Planul de Urbanism General si Planurile

de Amenajare a Teritoriului.

2.1.3. Caracteristicile geofizice ale terenului

2.1.3.1. Studiu geotehnic

Din punct de vedere geologic, zona apartine unui sector din partea orientala a Platformei Moesice. Fundamentul cristalin nu a fost interceptat direct, situandu-se la o adancime mai mare decat

adancimea de investigare a celor mai adanci foraje executate in acest sector al Platformei, de cca. 5100 m. In sectorul limitrof situat la NE de perimetrul studiat (in zona Bordeu Verde - Viziru), pe fondul ridicarii continue a soclului platformei pe sistemul de falii al Dunarii, fundamentul cristalin a fost interceptat la adancimi mai mici si este reprezentat prin sisturi verzi similare celor care afloreaza pe teritoriul Dobrogei Centrale (argilite, gresii fine si siltite de culoare predominant verde).

Peste acest soclu s-au depus sedimente de varsta Paleozoica, Mezozoica si Neozoica in cadrul mai multor cicluri de sedimentare, separate prin suprafete de eroziune constituite in fazele de

exondare (majoritatea acestora avand caracter de discordanta simpla, rareori de discordanta unghiulara). Formatiunile de varsta Paleozoica apartin la doua cicluri de sedimentare, separate printr-o discordanta corespunzatoare fazei ardenice. Cele doua cicluri de sedimentare Pateozoice sunt:

- ciclul de sedimentare Ordovician - Silurian (pana la Ludlowian inf. inclusiv), continand depozite apartinand etajului structural Caledonian, respectiv gresii cuartitice negricioase Ordoviciene (cele mai vechi depozite interceptate de foraje la cca. 5090 m adancime) si sisturi argiloase si argilite Siluriene;

- ciclul de sedimentare Devonian - Carbonifer inf., reprezentat prin seria Di, argiloasa, si seriile Da, D3 si Ci, calcaroase si dolomitice, cu intercalatii de sisturi argiloase si siltite argiloase.

Limita superioara a formatiunilor de varsta Paleozoica se situeaza, in sectorul Slobozia - Amara, la adancimi cuprinse intre 2200 si 2500 m.

Formatiunile Mezozoice apartin la 3 cicluri de sedimentare: unul de varsta Triasica, unul reprezentand prin sedimente Jurasice si din primele etaje ale Cretacicului inferior, respectiv unul de varsta Albian - Cenomaniana (etajele terminale ale Cretacicului inf.):

- ciclul de sedimentare Triasic (marnos — argilos, subordonat nisipos);- ciclul de sedimentare Jurasic mediu si superior — Cretacic inf., reprezentat prin seria L,

argiloasa cu intercalatii de gresii si nisipuri silicioase, seria J3, calcaroasa, cu intercalatii subtiri marnoase, respectiv prin seria K1, cu etajul Neocomian constituit, in unele sectoare, prin sedimente depuse in facies lagunar (calcare cu enclave saudiaclazecuanhidrit sau cu baritina/celestina), iar, in alte sectoare, prin sedimente depuse in faciesmarin (calcaros) si etajul Barremian, reprezentat prin calcarenite cu diseminari de cuart;

- ciclul de sedimentare Albian - Cenomanian, detritic - partial glauconitic nisipos - grezos cu alternante de marne si marne nisipoase.

In perimetrul Slobozia - Amara, limita dintre sedimentele Mezozoice si cele Neozoice (suprafata de eroziune a celor mai recente depozite Cretacice) prezinta o ridicare continua pe directia N-NV – S-SE, de la cota aprox. - 800 (in extremitatea nord - vestica alocalitatii Amara), la cota aprox. - 550 la limita dinspre rau - pe directia localitatii Bora – a municipiului Slobozia, rezultand o panta medie de cca. 15 % a acestei discontinuitati stratigrafice.

Neozoicul este reprezentat, in acest sector al Campiei Romane, prin doua cicluri de sedimentare, unul reprezentat prin depozite de varsta Sarmatiana si celalalt, prin sedimente Pliocene, depuse transgresiv peste cele sarmatiene:

- ciclul de sedimentare Sarmatian, predominant calcaros (calcare compacte, cu structura oolitica si marne calcaroase);

- ciclul de sedimentare Pliocen, reprezentat prin etajele. a) Meotian, nisipos — marnos si argilos, cu grosimi, in sectorul Slobozia, de cca.150 m; b) Pontian, marnos (marne, in unele sectoare, foarte nisipoase), cu grosime de max. 100 m; c) Dacian, nisipos - micaceu, cu grosime ce atinge 200 m, feruginos in partea superioara cu

intercalatii subtiri grezoase si marnoase; d) Levantin, constituit dintr-o succesiune de argile, marne si nisipuri. Depozitele Levantine ating in acest sector, 100- 150 m. Se precizeaza faptul ca in multe sectoare situate la nord de raul lalomita, forajele executate

au pus in evidenta prezenta unor intercalatii argiloase (argile carbunoase, lignit) atat la nivelul Dacianului, cat si al Levantinului.

Limita de separatie dintre depozitele Neogene si cele Cuaternare (suprafata deeroziune a Levantinului) prezinta, asemenea bazei Neogenului, o ridicare continua pe directia N-NV – S-SE, dar cu o panta mult mai redusa. Astfel, daca in extremitatea nord - vestica a extravilanului localitatii Amara, baza Cuaternarului se situeaza aproximativ la cota -100 - 110m nMN, in sectorul sud-estic al zonei studiate (extremitatea dinspre lalomita si dinspre aval a municipiului Slobozia), aceasta limita se ridica pana aproximativ la cota -70 - 80 m nMN. Panta medie de coborare spre N-NV a Stratelor de Fratesti este, in sectorul de PIatforma Slobozia - Fetesti - Tandarei, de cca. 2 %, iar in perimetrul Amara se accentueaza, apropiindu-se de 5%.

Baza Cuaternarului in teritoriul estic al Campiei Romane o constituie Stratele de Fratesti (atribuite St. Prestianului, nivel al Pleistocenului inferior), cu precizarea ca in teritoriul situat la est de Dunare, orizontul-reper considerat drept baza stratigrarica a Cuaternarului este reprezentata printr-un pachet de argile rosii, probabil erodate in subsolul Platformei.

Orizontul de pietrisuri si nisipuri al Stratelor de Fratesti este constituit din material avand o dubia origine: carpatica si balcanica, respectiv cuartite, micasisturi, calcare, silexuri, corneene, conglomerate si a fost depus intr-un regim de sedimentare lacustru.

In componenta acestui orizont se identifica, in unele sectoare apartinand perimetrului studiat sau limitrofe acestuia, prezenta unor intercalatii cu granulometrie IP fina: nisipuri argiloase si argile nisipoase. Aceste intercalatii pot atinge, in special in sectorul nord-vestic, procente considerabile din grosimea totala a orizontului, depasind frecvent 50 - 60% (semnalandu-se si sectoare unde inlocuiesc aproape in totalitate stratele de nisipuri medii-grosiere cu pietris).

Limita superioara a acestui orizont prezinta, asemenea bazei stratului, o slaba inclinare de la S-SE spre N-NV, directie pe care se constata si o ingrosare a acestor depozite, ca, de altfel, si a celor acoperitoare. Astfel, cota coperisului Stratelor de Fratesti in sectorul nord-vestic al comunei Amara se situeaza la cota aproximativa -40 -45m nMN (corespunzand unei grosimi verticale a orizontului de cca. 70 m), in timp ce in sectorul sud-estic al zonei studiate (extremitatea dinspre lalomita a municipiului Slobozia, pe directia localitatii Bora), acoperisul acestora se ridica la cota aproximativa - 25 m nMN (corespunzand unei grosimi verticale a orizontului de cca. 50 m). Rezulta o valoare medie de cca. 1% a inclinarii coperisului Stratelor de Fratesti spre N-NV. Se precizeaza ca, in sectorul studiat, desi grosimea totala a orizontului este cuprinsa intre 50 si 70 m, stratele de nisip cu elemente de pietris din cadrul orizontului Stratelor de Fratesti ce insumeaza ogrosime ce nu depaseste, de regula, 5-30 m, fiind separate prin intercalatii argiloase cu grosimi considerabile.

In Pleistocenul mediu, pe teritoriul de platforma caruia ii apartine perimetrul studiat s-a instaurat un regim de sedimentare lacustru, perioada corespunzand depunerii unui pachet de strate cu granulometrie predominant fina (marne si argile cu intercalatii de argile nisipoase, nisipuri argiloase si nisipuri fine), cunoscut drept ,Complexul marnos".

Grosimea Complexului marnos variaza, in perimetrul Slobozia - Amara, intre 30 si 35 m, cu mentiunea ca in sectorul de lunca si terasa al lalomitei, partea superioara a acestui complex a fost erodata si inlocuita de aluviunile recente ale raului.

Grosimea Complexului marnos variaza, in perimetrul Slobozia -Amara, intre 30 si 35 m, cu mentiunea ca in sectorul de lunca si terasa a lalomitei, partea superioara a cestui complex a fost erodata si inlocuita de aluviunile recente ale raului.

La inceputul Pleistocenului superior s-a pus in evidenta, in aceasta zona a Platformei, un regim de sedimentare fluviatil - deltaic, care a corespuns depunerii unuiorizont de nisipuri predominant fine cu intercalatii lentiliforme argiloase, continand, in unele sectoare, concretiuni grezoase, manganoase sau feruginoase. Acestui orizont de nisipuri (cunoscute drept “Nisipuri de Mostistea") a fost, in sectorul de lunca si terasa al lalomitei erodat in totalitate de rau si inlocuit prin aluviuni recente. Nisipurile de Mostistea regasindu-se doar in sectoarele de Camp Inalt care delimiteaza lunca si terasa lalomitei.

Pana la nivelul inferior al Pleistocenului superior (intervalul ce a coincis cu depunerea Nisipurilor de Mostistea), Platforma a fost supusa unor continue miscari verticale negative inca de la sfarsitul Sarmatianului, fapt confirmat de succesiunea completa a depozitelor pliocene si pleistocene inf. si med. incepand de la mijiocul Pleistocenului superior, Platforma se ridica, perioada respectiva conducand la fondarea teraselor si a depozitelor de tip loessoid (depuse in regim de sedimentare subaerian).

In zona studiata, incepand de la mijiocul Pleistocenului superior s-au depus :a) aluviunile terasei lalomitei, cu grosime totala cca. 20-5 m, constituite din depozite

grosiere (pietrisuri si nisipuri) cu grosime de cca. 6-0 m, atribuite Holocenului inferior, situate in baza, acoperite spre suprafata de depozite argiloase - loessoide depuse in Holocenul superior.

b) aluviunile din lunca lalomitei (constituite din pietrisuri si nisipuri cu grosime de 4 m, acoperite de argile nisipoase, nisipuri argiloase si maluri a caror grosime depaseste, pe unele tronsoane ale vaii, 15 m), depuse in Holocenul superior.

Depozitele pliocene contin strate poros - permeabile (in special cele Daciene, dar si cele de varsta Levantina).

CaracteristiciHidrogeologiceApartinand sectorului de terasa si lunca a lalomitei, perimetrul studiat se caracterizeaza

printr-o succesiune de acvifere specifica acestei unitati morfologice.

Stratificatia depozitelor Cuaternare contine, in acest sector, incepand de la baza, Stratele de Fratesti, acoperite de Complexul Marnos, a carui parte superioara a fost partial erodata si inlocuita de aluviuni Holocene de lunca si terasa (grosiere spre baza, loessoide la partea superioara). In consecinta, se remarca prezenta :

- unui acvifer de adancime, cantonat in nisipurile cu pietris din cadrul Stratelor de Fratesti;- unor acvifere de mica adancime, cu caracter de freatic, cantonate in stratele grosiere din

cadrul aluviunilor de lunca sau terasa. In afara celor doua acvifere mentionate, in intercalatiile lentiliforme de nisipuri fine prezente

in cadrul complexului marnos care face separatia dintre Stratele de Fratesti si Nisipurile de Mostistea este cantonat un acvifer cu caracter discontinuu in suprafata si capacitate de debitare foarte scazuta, a carui exploatare este luata in considerare doar in perimetre care dispun de resurse hidrogeologice mult mai reduse decat cel studiat in prezenta documentatie.

Conform precizarilor din sectiunea precedenta referitoare la depozitele poros - permeabile care cantoneaza acviferul de adancime (Stratele de Fratesti), in sectorul de lunca si terasa al Ialomitei cuprins in teritoriul localitatilor Amara - Gh. Lazar - Slobozia - Perieti, baza acviferului de adancime coboara de la cota - 70 - 80 m nMN (in extremitatea sud-estica a acestui perimetru) la cota -100 -110 m nMN (in extremitatea nord-vestica a orasului Amara), teritoriul apartinand unei zone de afundare accentuata spre N-NV a Stratelor de Fratesti, cu panta apropiata de 5%. Coperisul stratului confirma (dar cu o amploare mai redusa decat culcusul) tendinta de accentuare a pantei de afundare spre N-NV a Stratelor de Fratesti, coborand de la cota aprox. - 20 - 25 m nMN (identificate la extremitatea sudica a luncii, in sectorul aval al municipiului Slobozia), la cca. - 40 - 45 m nMN (corespunzatoare extremitatii nord-vestice a comunei Amara). Cotele terenului avand, in sectorul de lunca (teritoriul Slobozia - Perieti), valori medii cuprinse intre + 20 - + 25 m nMN, iar in terasa lalomitei, valori medii cuprinse intre +30 - +35m nMN, rezulta ca adancimea la care este interceptat in foraje coperisul Stratelor de Fratesti variaza, in zona Amara - Slobozia, intre cca. 75 m pentru foraje executate in terasa lalomitei in sectorut nord-vestic al comunei Amara, si cca.45m pentru foraje executate in lunca Jalomitei in sectorul sud-estic al municipiului Slobozia.

Grosimea medie rezultata a stratului este, in portiunea sud-estica a sectorului de lunca/terasa studiat, (teritoriul sud-estic al municipiului Slobozia) de cca.50m. In extremitatea nord-vestica a sectorului de lunca/terasa, (teritoriul nord-vestic al orasului Amara) grosimea medie rezultata a Stratelor de Fratesti atinge cca.70 m. Se precizeaza faptul ca in aceasta zona de dezvoltare a Stratelor de Fratesti, in componenta lor se semnaleaza frecvente intercalatii de argile sau nisipuri argiloase, unele de grosime considerabila (6 - 8 m), astfel ca grosimea cumulata a Stratelor de nisip cu pietris din cadrul orizontului este, in medie, de cca. 25 - 30 m (sub 50% din grosimea pe care o are intregul orizont in aceasta portiune a sectorului de lunca/terasa).

Conductivitatea hidraulica a acviferului are, in aceasta portiune a sectorului de lunca/terasa al Ialomitei, valoarea medie de cea. 15 m/zi, cu variatii intre 10 si 20 razi. Valorile medii ale grosimii efective a acviferului (grosimea cumulata a orizonturilor cu granulometrie medie-grosiera) fiind de 25 -30 m, rezulta valori medii ale transmisivitatii Stratelor de Fratesti pentru zona Slobozia - Amara de cca. 400 m2/zi. Se precizeaza faptul ca valorile conductivitatii hidraulice din acest sector au fost obtinute in urma unei modelari hidrodinamice pe un areal mai larg.

Acviferul are caracter sub presiune, nivelul piezometric in conditii naturale situandu-se, in general, cu 40... 60 m deasupra coperisului Stratelor de Fratesti (functie de pozitia fata de extremitatile perimetrului Amara - Slobozia, - valorile cele mai mari inregistrandu-se la extremitatea nord-vestica a acestuia - si cu variatii corespunzatoare diferentei de cota dintre lunca si terasa).

Directia generala de curgere a apelor subterane pentru acest acvifer este, in sectorul Slobozia, de la V-SV spre E-NE, iar in perimetrul Amara, de la V spre E (spectrul hidrodinamic inregistrand si deformari locale datorate principalelor captari care exploateaza acviferul de adancime, situate in zona: Captarea ULCOM - Slobozia s.a.).

Valoarea medie a gradientului hidraulic de curgere spre E-NE a acviferului este de aprox. 0,3%.

Realimentarea acviferului se realizeaza, in principal, din precipitatii in zona de aflorare a stratelor de nisipuri si pietrisuri Pleistocen inf. (Gandesti si Fratesti): limita externa a Subcarpatilor de Curbura si Meridionali. O sursa secundara de realimentare o reprezinta drenanta verticala descendenta din acviferul de medie adancime (afluxul respectiv strabatand complexul marnos). Nu trebuie exclusa nici posibilitatea realimentarii acviferului de adancime din acviferul subjacent (de

mare adancime, cantonat in nisipuri levantine) prin drenanta verticala ascendenta (afluxul respectiv strabatand stratele argiloase din baza orizontului de Fratesti), intrucat forajele mai adanci, care au deschis acviferul din nisipurile Levantine, au pus in evidenta un nivel piezometric superior (pe alocuri, artezian) al acviferului de mare adancime in raport cu cel din Stratele de Fratesti.

Descarcarea acviferului (in conditii naturale) se realizeaza in aluviunile din lunca Dunarii, fluviul constituind baza drenajului acestui acvifer.

Acviferele de mica adancime (freatice) cantonate in aluviunile grosiere ale Ialomitei (in sectorul de lunca si terasa a raului). Pe unele tronsoane delimitate in lungul cursului Ialomitei, aluviunile grosiere ale terasei se afla in comunicare hidraulica cu cele ale luncii raului, constituindu-se un singur acvifer cantonat in cele doua tipuri de aluviuni.

In cazul celorlalte tronsoane, grosimea redusa a aluviunilor grosiere in raport cu diferenta de cota dintre cele doua subunitati morfologice face ca baza aluviunilor de terasa sa se situeze fie deasupra cotei terenului din lunca, fie in dreptul depunerilor fine (argiloase/loessoide) care acopera aluviunile grosiere de lunca.

In perimetrul Slobozia - Amara, cele doua acvifere nu sunt in comunicarehidraulica, fapt confirmat de :

- adancimea relativ redusa la care a fost interceptata baza aluviunilor de terasa de catre puturile perfecte (ca grad de deschidere) care capteaza acviferul respectiv, comparativ cu adancimea la care este interceptat coperisul aluviunilor grosiere de lunca de catre puturile executate pe suprafata acesteia;

- identificarea a numeroase puncte de descarcare la suprafata, prin izvoare, a freaticului de terasa pe conturul taluzului care separa lunca de terasa.

Aceste puncte de descarcare a freaticului de terasa, care alimenteaza, la randul lor, lacurile formate pe podul terasei in vecinatatea limitei acesteia cu lunca (1. Perieti, 1. Amara s.a.), confirma capacitatea limitata de descarcare subterana in aluviunile grosiere ale luncii, afluxului provenit din freaticul de terasa.

Freaticul din lunca este prezent in sectorul aferent acestei subunitati morfologice, care se dezvolta pe directia V-SV – E-NE sub forma unei benzi cu latime de 5-6 km, la nord de cursul lalomitei. Pe malul drept al raului, in sectorul Slobozia al cursului lalomitei, lunca este practic inexistenta. Freaticul de lunca are caracteristici tipice de acvifer subordonat raului care 1-a general, spectrul hidrodinamic fiind influentat direct de variatiile sezoniere de debite/nivele ale lalomitei.

In sectorul Slobozia si Perieti, grosimea totala a aluviunilor Holocen sup. din lunca raului este, in medie, de 20-24 m, dar aluviuni grosiere (pietrisuri si nisipuri medii-grosiere) au fost interceptate doar in baza stratului, pe o grosime de 4-6 m (pe primii 18-20m de la suprafata terenului strabatandu-se o succesiune de depuneri fine: argile nisipoase, maluri, nisipuri argiloase etc.).

Desi talvegul raului se situeaza la nivelul depunerilor fine, caracterul predominant fin - nisipos - prafos al acestora permite comunicarea hidraulica dintre rau si freaticul propriu-zis (din aluviunile grosiere).

Conductivitatile hidraulice ale freaticului de lunca au valori ridicate (35-40 m/zi, local mai mari), dar grosimea redusa a acviferului conduce la valori relativ mici ale transmisi vilalii 150-200 nr./zi.

Directiile de curgere sunt influentate, in principal, de regimul precipitatiilor, alternand perioadele in care raul alimenteaza acviferul cu perioadele in care Ialomita este alimentata de acviferul din lunca sa (situatie specifica perioadelor in care freaticul beneficiaza de un aflux suplimentar important provenit din precipitati sau dinspre terasa).

In consecinta, spectrul hidrodinamic al freaticului de lunca se modifica radical in perioade de timp relativ mici, cu inversarea directiilor de curgere, a gradientilor etc.

Freaticul din terasa Ialomitei se dezvolta la nord de limita de separatie dintre lunca si terasa Ialomitei, limita sa sudica de extensiune urmarind aliniamentul marcat aproximativ de extremitatile sudice ale lacurilor Perieti si Amara, respectiv teritoriul central al localitatii Slobozia Noua. Latimea terasei in acest sector al cursului cursului este de cca. 6 km.

Grosimea totala a aluviunilor terasei lalomitei din terasa raului oscileaza, in general, intre 20 si 25 m. Aluviuni grosiere (pietrisuri si nisipuri medii-grosiere atribuite, ca varsta, Holocenului inferior) au fost interceptate in partea inferioara a depozitelor de terasa, pe o grosime de 6-10 m, local mai mare. Pe primii 10 - 15m de la suprafata terenului se intercepteaza o succesiune de depuneri fine prafoase-argiloase, local cu caracter loessoid, depuse in Holocenului superior.

Conductivitatile hidraulice ale freaticului de terasa au valori ridicate, comparabile celor aferente acviferului freatic din lunca (in medie, 40-50 m/zi), rezultand valori medii ale transmisivitatii de cca. 300 - 400 m2/zi.

Directia generala de curgere in acviferul de terasa este NW -SE (oblica spre aval fata de valea raului), gradientii hidraulici avand valori de 3 - 5%. Realimentarea acestui acvifer se realizeaza exclusiv din precipitatii, fie direct, fie din scurgeri dinspre sectorul de camp inalt aferent interfluviului lalomita - Calmatui, iar descarcarea se produce la limita dintre lunca si terasa, sub forma unor izvoare care alimenteaza, in principal, lacurile formate pe podul terasei, in vecinatatea contactului acesteia cu lunca.

In afara de acviferele mentionate, cantonate in depozite poros-permeabile recente(de varsta Cuatenara), la adancimi mari (sub baza Stratelor de Fratesti) sunt interceptate acvifere cantonate in depozite nisipoase Pliocene (in special la nivelul Levantinului si Dacisnului). Caracteristicile hidrogeologice ale acestora nu sunt in general cunoscute, intrucat, cu exceptia unui foraj de explorare executat de IFLGS - Bucuresti in anii 1980 in incinta Uzinei de apa nr. 1 - Slobozia, (care a strabatut baza Cuaternarului, patrunzand - dupa strapungerea unor strate argiloase si grezoase - in strate de nisip si pietris situate la partea superioara a depozitelor Levantine) in perimetrul studiat nu au fost efectuate incercari de determinare a caracteristicilor hidrogeologice ale stratelor de mare adancime. Forajul de explorare mentionat a pus in evidenta caracterul puternic ascensional al apelor cantonate. In acest orizont Levantin (in unele perioade ale testarii, cu caracter artezian, favorizat, se pare, si de continutul ridicat de gaze dizolvate, care, pe masura desprinderii de faza lichida, antreneaza apa printr-un proces de tip ‘aer-lift’), precum si continutul important in fractiune granulometrica final al depozitelor poros-permeabile (conducand la compromiterea putului ca rezultat al unei innisipari puternice).

Prezenta amoniului se considera ca are origine antropica, legata in principal de echiparea necorespunzatoare a unor puturi care au pus in legatura acviferul de adancime cu freaticul, infestat cu compusi ai azotului utilizati pentru fertilizarea solului. Acviferul freatic, atat cel cantonat in aluviunile Ialomitei, cat si cel din Campul Inalt (cantonat inintercalatii nisipoase din cadrul complexului loessoid) se caracterizeaza prin caracteristici hidrochimice nefavorabile, semnalandu-se, pentru mai multi indicatori hidrochimici, depasiri importante ale limitelor exceptional admise de STAS-ul de potabilitate. Mineralizatia totala atinge valori foarte mari, rezidul fix depasind in unele puturi 2000 mg/l (fata de valoarea exceptional admisa, de 1200 mg/l). In mod similar, duritatea totala depaseste frecvent 45 - 50 grade germane (fata de limita de 30 g.g. admisa). Se mai semnaleaza continuturi foarte mari de sulfati (peste 720 mg/1), fier + mangan (frecvent, de peste 2 ori limita admisa; in unele cazuri, de cca. 5 ori valoarea corespunzatoare acestei limite), substante organice. De asemenea, s-au mai inregistrat depasiri ale concentratiilor admise la azotiti, amoniu, fosfati.

Conform datelor de mai sus, acviferul de adancime prezinta caracteristici calitative favorabile, exceptiile (prezenta hidrogenului sulfurat si a amoniului) neconstituind un impediment relevant. In situatia (foarte probabila) in care concentratia de HzS nu va depasi valoarea de 0,4 - 0,5 mg/1, se considera ca nu se impune o tratare a apei pentru eliminarea acestui compus, intrucat se produce si o diminuare a concentratiei prin procesele tehnologice uzuale (degajarea hidrogenului A sulfurat la intrarea apei in rezervor si pe durata acumularii), cantitatea coborand in unele situatii pana la limita detectabila. Datele de mai sus indica totodata, ca freaticul (atat cel de lunca, cat si cel din terasa Ialomitei) nu poate fi luat in considerare pentru o eventuala captare centralizata, intrucat s-ar impune ameliorarea calitatii apei exploatate prin tratari foarte costisitoare sau care depasesc capacitatea tehnica de care se dispune in aceasta perioada.

2.1.3.2. Studii topografice

Din punctul de vedere al topografiei terenul studiat se caracterizeaza printr-un relief relativ plan cu o inclinare generala catre lacul Amara, ce nu pune in dificultate gasirea unor solutii tehnice optime. In interiorul localitatii si pe suprafata de teren ocupata de statiune, cotele terenului variaza intre 32,5 m si 21 m. Prin urmare topografia terenului nu modifica schema compozitionala propusa in studiul peisagistic.

Terenul este in general plan, fiind zona de campie. In interiorul localitatii cotele terenului natural descresc catre lacul Amara. De asemenea cotele terenului de pe strada Viilor sunt mai mici decat cotele medii generale ale localitatii. In interiorul localitatii si pe suprafata de teren ocupata de statiune, cotele terenului variaza intre 32,5 m si 21 m. sectorul Amara - Slobozia Noua - Gh. Lazar, in general, intre+ 30 si + 35 m nMN.

La sud, terasa este separata de lunca lalomitei de-a lungul unui aliniament ce uneste extremitatile sudice ale acestor lacuri, trecand prin localitatea Slobozia Noua si prin limita sudica a comunelor Amara si Gheorghe Lazar.

Lunca lalomitei dezvoltata in sectorul Slobozia - Amara a cursului raului - practic - exclusiv pe malul stang al raului (unde atinge o latime de 5 - 6 km) are o altitudine relativa cuprinsa intre 2 si 4 m, cotele terenului in lunca situandu-se, in general, in sectorul Gheorghe Lazar - Slobozia - Perieti, intre + 20 si + 25 m nMN.

Raul lalomita se caracterizeaza, in zona aferenta studiului (in special aval de Slobozia) printr-un curs puternic meandrat (cu numeroase brate vechi, insule si terenuri mlastinoase), specific sectorului inferior al bazinului hidrografic al raului. Campul Inalt din interfluviul lalomita - Calmatui este relativ simetric, ridicandu-se in portiunea sa mediana la cote de + 55 - + 60 m nMN, cu coborare treptata spre cele doua vai care il delimiteaza. Spre deosebire de el, Campul Inalt din interfluviul lalomita – Dunare este asimetric, prezentand o inclinare slaba, dar continua de la nord spre sud, cu panta de cca. 0,5% (cotele cele mai ridicate inregistrandu-se la extremitatea dinspre lunca lalomitei a acestui camp inalt, respectiv : + 45 -+ 50 m nMN).

2.1.3.3. Date climatice

Zona beneficiaza de un climat continental-temperat, cu veri calde, uneori chiar foarte calde (temperatura medie in iulie este in jur de 22°C) si ierni friguroase (in ianuarie media este sub -3°C), cu vanturi predominant din directia nord-est, nebulozitatea este redusa, iar precipitatiile sunt reduse mai ales vara.

Cadrul natural in care se afla statiunea corespunde zonei centrale a Campiei Baraganului. Pe un relief de campie joasa, la o altitudine de 30 m, localitatea Amara se caracterizeaza printr-un climat continental mai putin moderat decat al altor regiuni din tara, manifestat printr-o amplitudine termica anuala si diurna relativ mare si prin cantitatireduse de precipitatii.

S-a constatat ca temperatura medie anuala este de aprox. 10,5° C, cu maxime in Iulie (22°C) si minime in Ianuarie (-3°C). Maximele absolute au ajuns insa pana la 44°C, iar minimele absolute la -30°C. Precipitatiile medii anuale ajung la 450-500 mm, cu variatii mari de la o luna la alta.

In ansamblu, localitatea Amara se caracterizeaza printr-un climat de stepa, cu veri calduroase si secetoase si ierni reci.

O alta trasatura caracteristica a climei din aceasta zona o constituie regimul vanturilor. In timpul verii predomina vanturile din N - NE, iar iarna cele din N - NV.

2.2. Situatia existenta a utilitatilor si analiza acesteia

Statiunea beneficiaza de accese carosabile si de alei pietonale de promenada, insa nu toate traseele sunt corect relationate, prin urmare au aparut poteci facute de vizitatorii parcului. Fiind un parc dezvoltat in jurul stilului geometric, lipsesc aleile de tip peisager, care ofera promenade sinuoase, iar distantele fiind destul de mari, in mod evident au aparut alei de picior.

Parcul Amara detine doua accese importante, accese care se fac din Strada AnaIpatescu si din Strada Libertatii.

Sub aspect pietonal, statiunea a beneficiat de o investitie care s-a concretizat prin infiintarea unor alei cu o latime de 3m si insumand o suprafata de 10,2ha. O buna parte din aceasta suprafata a aleilor existente este neasfaltata, fiind acoperita de o suprafata formata din macadam (macadam si borduri incastrate in beton).

Sub aspectul texturilor, pe langa aleile prevazute cu macadam si borduri exista alei pietonale pavate cu pavele din beton si alei asfaltate (intr-un procent relativ mic).

Aleile carosabile care intersecteaza parcul de la nord la sud, respectiv de la vest la est sunt asfaltate, prezentand latimi si finisaje corespunzatoare. Exceptie fac strazile Fundatura si Aleea Taberei (circulate ocazional-trafic redus).

In urma investitiilor din ultimii ani numeroase spatii verzi au capatat alte destinatii functionale (grupate indeosebi in apropierea complexelor hoteliere): parcari, platforme betonate, zone de comert temporar, magazii si alte activitati, unele dintre ele fiind ingradite (sarma ghimpata, gard metalic). Toate aceste schimbari de destinatie au ca rezultat fragmentarea si pierderea din unitatea fondului verde aflat in patrimoniul statiunii.

Mobilerul urban/de parc este prea putin prezent sau chiar inexistent in unele situatii. Cosurile de gunoi, bancile si corpurile de iluminat nu acopera intr-un mod echilibrat suprafata parcului, unele zone ale acestuia suferind din aceasta pricina. Parcul Statiunii Amara prezinta, in lungul axelor carosabile, instalatii de iluminat nocturn realizate din stalpi de beton, amplasati la aproximativ 15 metri unul fata de altul. O zona deficitara, din punct de vedere al iluminatului nocturn, este cea din interiorul parcului, de-a lungul aleilor pietonale si intersectiilor acestora.

Locurile de joaca nu si-au gasit locul in compozitia parcului, in ciuda faptului ca suprafata parcului o permite, iar notiunea de statiune turistica implica si prezenta multor copii, de categorii diferite de varsta si cu necesitati diferite in functie de varsta.

Terenurile destinate activitatilor sportive exista insa numarul, varietatea si starea lor actuala lasa de dorit. Sportul constituie o activitate frecventa in timpul liber si o modalitate de destindere ce se adreseaza unui numar mare de indivizi. Aceste aspecte sunt insa neglijate in schema amenajarii existente.

2.3. Obiectivele studiului de fezabilitate / prioritati

2.3.1. Probleme si prioritati care vor fi abordate

Se va avea in vedere ca amenajarea facuta sa reduca poluarea, sa creeze un spatiu ambiant sanatos, relaxant si sa se faca cu un minim de cheltuieli.

Problema principala care trebuie rezolvata este degajarea zonelor suprapopulate cu vegetatie. Cu exceptia partilor concepute in stil geometric situate, de regula, in jurul hotelurilor si de-a lungul unor cai de acces, restul parcului are mai mult un aspect de padure. Datorita dezvoltarii necontrolate a vegetatiei si a intretinerii defectuoase, aspectul general este de spatiu neingrijit, in care se gasesc amestecate o multime de specii de arbori si arbusti.

De aceea este necesara indepartarea exemplarelor care nu corespund din punct de vedere estetic datorita uscarii, urmand a fi pastrate exemplarele deosebite si cele care pot forma grupari ornamentale intre ele sau in combinatie cu alti arbori sau arbusti plantati ulterior. Peluzele astfel eliberate pot fi semanate cu gazon, cautandu-se o compozitie de ierburi rezistente la trafic si la conditiile de mediu din zona.

0 atentie deosebita se va acorda amenajarii traseelor din interiorul statiunii si a intrarilor si iesirilor, izolarii fata de zgomot, gaze si praf prin ecrane de vegetatie deasa.

Cel mai important aspect care trebuie rezolvat este deci, interventia asupra spatiului verde pentru a compune practic un adevarat parc in zona. Acest deziderat nu poate fi realizat decat in urma unor defrisari, menite sa echilibreze potentialul existent cu cel propus.

Astfel, se impune transformarea destinatiei plantatiei de Juglans regia dintr-una cu specific de livada intr-una cu scop ornamental, fiind necesara o reducere cu pana la 50% a numarului de arbori. Aceasta interventie se justifica in contextul dezvoltarii durabile a locului.

LIVADA DE NUC (existenta), partial degradata – DEFRISARI CONTROLATE (propuse) – AMENAJARE VALOROASA dpdv PEISAGISTIC (propusa)Lucrari asemanatoare se impun si in cazul plantatiei de Populus.

PADURE DE PLOP (existenta) – DEFRISARI CONTROLATE (propuse) –AMENAJARE VALOROASA dpdv PEISAGISTIC (propusa)

Defrisarile se vor executa perimetral in cadrul masivelor existente. In spatiile eliberate in urma defrisarilor de arbori si degarnisirilor din etajul arbustiv, se vor

creea peluze si se vor executa plantari cu specii rezistente la aceleasi conditii climaterice si pedologice, dar care poseda o mai mare valoare din punct de vederepeisager si o mai mare longevitate.

Asadar, propunerea de reabilitare preia fondul vegetatiei existente si il recompune dupa principii peisagistice justificate.

In cazul arterei Ana Ipatescu se propune inlocuirea speciei din actualul aliniament cu material dendrologic care se impune din punct de vedere estetic.

In jurul lacului Amara acolo unde protectia solului este nesatisfacatoare, se propun plantatii silvice de protectie din specii forestiere (Acer campestre) insumand o suprafata de 20 de hectare.

Din punctul de vedere al circulatiilor si al suprafetelor din care vor fi realizate aleile, proiectul de reabilitare isi propune sa pastreze si sa imbunatateasca, in mare parte sistemul circulatiilor existente. Imbunatatirea sistemului de alei existente se va realiza prin:

- folosirea acelorasi materiale in constructia aleilor (suprafata asfaltica, pavele dinbeton);- eliminarea unor trasee existente (inutile din punct de vedere functional si

necorespunzatoare din punct de vedere tehnic – vezi plansa E1 S1) si adaugarea unor noi alei de promenada care sa plimbe vizitatorul pe o suprafata cat maigeneroasa din incinta parcului si sa il poarte catre zonele de interes;

- crearea unor piatete la intersectia aleilor cu scopul obtinerii a noi locuri de intalnire, recreere, etc.

Parcul, reprezentand un loc de odihna si recreere, este necesar sa fie dotat cu suficient de multe banci pentru a putea gazdui cat mai multi vizitatori. De aceea este foarte important sa se acorde o atentie deosebita numarului de banci, a materialelor din care acestea sunt construite si a starii in care se afla acestea. Se impune faptul ca mobilierul urban sa fie atent construit, cu finisaje de calitate, din materiale rezistente si sa formeze un tot unitar (realizat in aceeasi maniera, stil).

Ca dotari suplimentare sunt propuse toaletele ecologice, intrucat utilitatea lor este indubitabila, ele contribuind la confortul vizitatorului.

Intrucat parcul Complexului Amara detine insuficiente spatii dedicate activitatilor sportive organizate, se impune necesitatea creerii unor terenuri sportive noi. Intrucat in apropierea parcului, pe strada Ana Ipatescu, se afla in prezent o sala de sport bine dotata este de dorit ca in apropierea acesteia sa se ragaseasca terenuri ce vin in completarea ofertei de activitati sportive.

Se recomanda punerea in valoare a obiectivelor decorative existente (statui) si eliminarea celor inestetice si adaugate ulterior (in urma investitiilor din ultimii ani).

2.3.2. Obiectivele studiului de fezabilitate

Studiul de fezabilitate va furniza factorilor de decizie din Consiliul Local al orasului Amara indeajuns de multe informatii pentru a justifica acceptarea sau modificarea proiectului “Reabilitarea parcului balnear din Statiunea Amara” pentru finantarea si implementarea viitoare.

2.4. Analiza si selectia alternativelor optime

Necesitatea reabiltarii parcului balnear Amara este o prioritate absoluta si de necontestat pentru revitalizarea turismului balnear in zona.

Parcul balnear odata amenajat va constitui pentru intreaga statiune o veriga importanta in cadrul procedurilor balneare specifice: plimbari terapeutice in aerul special al zonei (aerosoli), plimbari de agrement cu bicicleta sau cu rolele pe traseele generoase din cadrul celor aproximativ 64

ha de parc, posibilitati de a se organiza in aer liber diverse activitati sportive cum ar fi tenis, volei sau locuri cu caracter special - locuri de joaca, piatete, locuri de sedere si contemplare.

In prezent, datorita indelungatelor perioade de intretinere deficitara sau chiar inexistenta si mai ales datorita defectuaselor plantari care s-au executat inca de la infiintarea statiunii, zona verde arata nesatisfacator, lipsita de un caracter specific care sa-i confere valoare peisagistica.

Exista o discrepanta majora intre elementele ce compun in prezent acelasi sit (al parcului Amara):

- parc / livada de nuc (specia de nuc este plantata in siruri geometrice din sase in sase metri. Datorita pozitionarii exemplarelor la distante relativ apropiate arborii s-audezvoltat insuficient, o buna parte chiar uscandu-se prin deshidratare sau invazie de daunatori.

- parc / masive de plop (specie care se preteaza prea putin la imaginea de masivverde decorativ). Imaginea de ansamblu este de „loc parasit strabatut din loc in loc de alei pietonale neasfaltate a caror traseu nu este marcat” (conduc catre directii necunoscute/se pierd in desisul de plop)

- parc / lipsa cu desavarsire a mobilierului urban: nu exista banci, cosuri de gunoi, instalatii de joaca etc.

- parc / invadarea spatiului verde de vegetatiei prost intretinuta: numeroase specii de buruieni, lastaris, vegetatie asupra careia nu s-a aplicat nici un tratament de toaletare sau tundere sufoca, acopera, dau o imagine de loc inaccesibil, lipsit de caracter si total neprimitor

A se amana executia acestei importante lucrari de reabilitare ar avea ca rezultatcompromiterea iremediabila a zonei verzi din cadrul parcului.

- vegetatia valorosa (pin, specii de stejar etc) ar fi invadata si in final decimata de plantele parazite, buruieni, lastaris

- putinele investitii din cadrul parcului (aleile neasfaltate) ar avea in cele din urma aceeasi soarta (invazie a vegetatiei necontrolate si parazite). Subliniem faptul ca, datorita lipsei unei scheme peisagistice initiale (atat in cazul vegetatiei cat si in cazul aleilor executate in urma cu cativa ani) parcul este deficitar circulat atat de catre locuitorii Amarei cat si de turisti (acestia din urma prefera sa mearga in lungul axelor carosabile decat sa se „aventureze” in desisul dezagreabil al „padurii de plop” si al „livezii de nuc”).

- latura turistica ar avea de suferit major mai ales in fata ofertelor similare care beneficiaza de toate dotarile la standarde actualizate (statiuni similare ca si oferta turistica din tara dar mai ales din strainatate)

Zona parcului este in prezent intr-o situatie destul de avansata de degradare iar intarzierea acestei amenajari ar reduce la minim operatiunile specifice unei reabilitari peisagistice, facand posibila doar o interventie extrema de infiintare parc.

In caz de intarziere a lucrarilor de reabilitare consecintele unei noi infiintarii de parc ar ridica urmatoarele probleme:

- costurile unei infiintari de parc, in unele cazuri, pot fi mult mai ridicate decat cele aferente reabilitarilor

- dezechilibrarea ecosistemului local (afectarea vegetatiei spontane, a vietuitoarelor din zona si cresterea excesiva a temperaturilor in zona pe timp de vara respectiv, expunerea parcului, pana la maturizarea vegetatiei tinere inlocuitoare, in fata vanturilor reci din timpul anotimpului rece)

- afectarea salinitatii si a calitatilor benefice ale lacului- efecte colaterale legate de activitatea turisticaAvantajele unei infiintari integrale de parc constituie o solutie necompromisa din punct de

vedere peisagistic, dar total nerecomandat ain acest caz. Asadar, se recomanda insa interventia prin reabilitare de parc intrucat premisele analizate au dus catre propunerea unei solutii avantajoase din toate punctele de vedere (financiare, sociale, turistice, timp de executie).

Premizele variantei de reabilitare a parcului balnear Amara Notiunea de statiune turistica cu un caracter balnear trebuie sa beneficieze de o anumita tinuta cu premize pe termen lung si foarte lung. Schema peisagistica de reabilitare isi propune sa schimbe directia spre care se indrepta acest parc (zona de spatiu verde cu vegetatie preponderent formata din plop si nuc, lipsita in ansamblu sau de un character peisager). Am avut de ales intre a interveni cat mai putin (cu lucrari de indepartare doar a vegetatiei uscate si eventual plantari inlocuitoare, curatari de uscaciuni si eventual amplasarea

de mobilier urban), sau (cazul prezentului studiu) o interventie care sa aiba ca si premiza inlocuirea acestei imagini lipsite de caracter si utilitate intr-un parc cu adevarat valoros din punct de vedere peisagistic.

Interventiile asupra carora ne-am axat pentru o reabilitare corecta si valoroasa dinpunct de vedere peisagistic:

- inlaturarea uscaciunilor (arbori, lastaris, vegetatie invadatoare) - eliminarea vegetatiei arboricole excedentare sau deficiar amplasata- crearea raportului spatiu plantat / spatiu liber prin infiintari de peluze- propuneri de plantari de arbori (cu balot si la dimensiunile indicate –nu puieti-) valorosi din

punct de vedere peisagistic, care impreuna cu arborii existenti si pastrati creaza un cadru decorativ, verde si insotit de perspective si accente. Vegetatia propusa are dimensionari stabilite in proiectul tehnic, marimea arborilor la plantare fiind special alesa astfel incat sa se dezvolte cat mai repede (imaginea scontata sa se concretizeze in cat mai scurt timp).

- interventii asupra traseelor aleilor existente (prin corectarea deficientelor compozitionale si de justificare a circulatiilor de promenada). Au fost propuse spre desfiintare aleile inutile (un mic procent), asfaltare cele existente, infiintare de piatete in unele zone de intersectii, infiintare de noi alei asfaltate sau trotuare in zonele in care acestea lipsesc.

- propuneri de amplasare mobilier urban, locuri de joaca, terenuri de tenis si volei. - s-a propus reamenajarea zonei centurii verzi din jurul lacului (acesta avand un rol foarte

inportant in reglarea microclimatului in zona, precum si de a crea o imagine pitoreasca a malurilor de lac).

2.5. Ipoteze de lucru si evaluarea alternativelor optime selectate pe baza analizei multicriteriale

In urma implementarii acestui proiect, se asteapta ca rezultate, pe termen lung, urmatoarele: - sporirea atractivitatii turistice a zonei; - revitalizarea comunitatii locale;- crearea a noi locuri de munca; - dezvoltarea spiritului civic si al constiintei cetatenesti; - inducerea sentimentului de mandrie si de apartenenta la comunitate;

Atingerea acestor deziderate nu poate fi realizata decat prin reorganizarea si reabilitarea cadrului existent urmarind schema propusa.

Cai de acces (alei si piatete in interiorul parcului, mobilier de parc) Cateva obiectii referitoare la sistemul circulatiilor: - rezolvarea necorespunzatoare a intersectiilor; - inexistenta unor piatete si puncte care sa conduca fluxul pietonal;- aleile sunt neraportate la fluxul pietonal al zonei (nefiind relationate cu eventuale activitati

sportive in aer liber);- sistemul de alei pietonale existent in parc urmareste trasee si directii independente de compozitia

de ansamblu (vezi plansa S1 – trasee marcate cu galben); - sub aspectul texturilor, pe langa aleile prevazute cu macadam si borduri exista alei

pietonale pavate cu pavele din beton, alei asfaltate (intr-un procent relativ mic), iar circulatiile carosabile care intersecteaza parcul de la nord la sud, respectiv de la vest la est ,sunt si ele asfaltate;

- lipsa mobilierului urban -banci, cosuri de gunoi, instalatii de joaca- contribuie din plin la aspectul general, caracterizat prin zone intinse ca suprafata lipsite de dotari specifice parcurilor si gradinilor publice;

Se impune:- asfaltarea aleilor existente; - infiintarea aleilor pietonale acolo unde acestea lipsesc (alei care prezinta caracter

compozitional si functional); - propunerea unor rezolvari de intersectii prin infiintarea unor piatete cu rol de reorganizare

al traficului pietonal intern al parcului.

Parc balnear (amenajare peisagistica, dotari - mobilier urban si instalatii de joaca -

extindere a retelei de iluminat public, terenuri de spot volei / tenis) Parcul statiunii Amara acopera o suprafata de 65 de hectare din care zone verzi 52 ha.

Aspectul actual al parcului este de zona de protectie vegetal/forestiera a Lacului Amara, iar in acest fel nu se pune in valoare frumusetea naturala a peisajului.

Se impune amenajarea peisagistica a parcului pentru a spori atractivitatea statiunii prin punerea in valoare a peisajului natural si a complexelor arhitectonice amplasate in parc, pentru realizarea efectelor recreative si curative ale acestuia.

Propuneri privind justificarile necesitatii si oportunitatii reamenajarii parcului balnear Amara - eliminarea vegetatie ierboase invadatore/parazitare precum si defrisarea de arbori uscati /

arbori incorect amplasati / arbori care prin pozitionare nu contribuie la aspectul peisager al parcului; - reorganizarea dendrologica a vegetatiei existente (pastrarea fondului arboricol valoros/de

ansamblu); - aducerea in incita parcului a unui material dendrologic valoros care sa prezinte reale calitati

peisagere, sa creeze umbra prin coronamentul sau si sa purifice atmosfera.- propuneri de inlocuiri partiale si treptate a fondului arboricol existent (zonele de

aliniament);- completarea parcului (partial in zonele defrisate) cu specii valoroase din punct de vedere

dendrologic (Stejar Rosu – Quercus rubra, Acer – Acer platanoides, Pin –Pinus nigra etc precum si specii de arbusti foiosi si rasinosi);

- infiintarea de peluze cu scopul diversificarii peisajului;- infiintarea unor perspective vizuale interesante prin alternanta de spatii libere –peluze - si

spatii plantate – grupuri de arbusti si arbori, masive de arbori, accente vegetale; - corelarea amenajarii vegetatiei cu reteaua de alei pietonale (directii de circulatii, capete de

perspectiva accente vizuale). Referitor la mobilierul de parc s-a constatat lipsa acestuia. De asemenea lipsesc si instalatiile

specifice pentru joaca. In mod exceptional au fost depistate cateva obiective de acest tip (banci si cosuri de gunoi) in zonele din imediata vecinatate a dotarilor construite (cele doua hoteluri). Se impune dotarea parcului cu banci, cosuri de gunoi, instalatie de iluminat precum si organizarea unor zone de joaca delimitate si dotate cu instalatii de joaca.

Iluminatul parcului este partial asigurat, el fiind insuficient pentru asigurarea unei functionalitati optime. De asemenea lipseste iluminatul de tip arhitectural care sa puna in valoare obiectivele construite si arboricole existente.

Propuneri privind dotarea parcului cu instalatie de iluminat :- amplasarea si instalarea pe tot parcusul traseului pietonal a unor stalpi de iluminat care sa

asigure si sa satisfaca cerintele de ordin functional si estetic ale parcului;- amplasarea si pozitionarea unor surse de iluminat nocturn de tip reflector/proiector (cu o

intensitate suficient de puternica) pentru a pune in valoare amenajarile vegetale. Toate aceste tipuri de iluminat nocturn au ca scop completarea unei imagini agreabile asupra

amenajarii peisagistice. Dotarile ce tin de activitatile sportive se afla intr-o situatie precara, ele nefiind corelate cu

necesitatile preconizate. Actualele terenuri de sport sunt reprezentate de platforme betonate invadate de vegetatie ierboasa.

Se propune infiintarea de noi terenuri sportive (volei si tenis) amenajate conform standardelor actuale.

Perdeaua de protectie din jurul laculuiFasia verde din jurul lacului Amara a fost initial conceputa pentru asigurarea unui

microclimat specific si impus de functia, in primul rand, turistica si de agrement a zonei. Scopul acestei zone era legat si de functia estetica conferita acesteia (fundal vizual verde, perspectiva inchisa in cadrul lacului, peisaj pitoresc).

Datorita imbatranirii vegetatiei din cadrul acestei fasii de protectie (cu o suprafata de aproximativ 20 ha), dar si a interventiei omului (furturi de masa lemnoasa) zona de protectie este aproape inexistenta, lacul avand malul sudic practic descoperit/defrisat.

Avantajele reinfiintarii fasiei verzi : - creearea microclimatului in zona (vital pentru defasurarea la standarde cat mai optime a

turismului balnear pe o perioada cat mai lunga din an);- reintregirea peisajului pitoresc al Lacului Amara; - consolidarea malurilor precum si stoparea scurgerilor, in cadrul Lacului Amara, a apelor

meteorice (acest aspect contribuind la pastrarea unei salinitati constante a apei).

Propuneri:- plantarea de puieti din specia Acer campestre pe o suprafata de aproximativ 20 ha in jurul

lacului. Fasia verde va avea 6000 m lungime si 35 m latime (urmarind linia sinuasa a lacului in zona sudica a sa)

Planul de amenajare/reabilitare va folosi la maxim trasaturile naturale ale terenului si va dezvolta peisajul existent, sporindu-i valoarea estetica, functionala si turistica. Este de dorit eliminarea trasaturilor negative si a aspectelor nedorite, urmarindu-se atat armonia vizuala a elementelor componente cat si integrarea anumitor functiuni pentru satisfacerea diferitelor deziderate legate de folosinta teritoriilor respective, in conditiile construirii unui peisaj de calitate.

3. DURATA DE REALIZARE SI ETAPELE

PRINCIPALE

Durata de executie a investitiei este de 24 de luni.

Lucrarea de fata este un cumul de operatiuni care balanseaza intre manevrarea vegetatiei existente si cea propusa. Intreg parcul trebuie inteles si ajutat sa-si depaseasca carentele avute inca de la infiintare dar inregistrate si pe parcursul existentei lui. Toate elementele care sunt propuse in acest studiu peisagistic sunt doar o veriga in ceea ce urmeaza sa devina acest parc balnear.

In timp insa si mai ales cu o intretinere aplicata periodic si constant, acest parc poate fi reinventat, circulat de catre viitorii turisti (atat de asteptati in zona), acceptat si indragit de catre comunitatea locala.

Reabilitarile de parc au nevoie de interventii corecte, juste si mai ales de un timp in care tot fondul vegetal propus si existent sa se armonizeze intr-un intreg.

Etapele principale ale proiectului sunt urmatoarele: - evaluarea si marcarea vegetatiei existente degradate precum si a speciilor in stare buna de

vegetatie dar care nu corespund din punct de vedere al pozitionarii; - eliminarea exemplarelor uscate si excedentare, precum si curatenia pe intreaga suprafata

verde; - cartarea pe plan a vegetatiei ramase in urma defrisarilor; - montarea instalatiilor de iluminat; - asfaltarea aleilor existente precum si executia aleilor propuse/ piatetelor; - amenajarea terenurilor sportive si a terenurilor de joaca; - efectuarea plantarilor arboricole/arbustive propuse in proiect; - amenajarea peluzelor; - amplasarea mobilierului de parc (banci, cosuri de gunoi, wc-uri).

4. COSTUL ESTIMATIV AL INVESTITIEI

4.1. Componente majore ale proiectului

Acest proiect are mai multe componente care împreuna vizeaza reabilitarea parcului balnear din statiunea Amara si reinfiintare acenturii verzi din jurul lacului, raspunzand tuturor necesitatilor majore identificate anterior.

Cele 4 mari componente ale proiectului sunt: Reabilitarea si amenajare peisagistica

In cadrul acestor lucrari intra: - defrisari ale vegetatiei uscate/invadatoare sau care nu se incadreaza in schema peisagistica

propusa- plantari de specii arbustive si arboricole (rasinoase si foioase) valoroase din punct de

vedere peisagistic - gazonari, infiintari de peluza cu toate operatiunile de rigoare- reinfiintare fasie verde – suprafata aproximativ 20 ha- achizitie utilaje pentru intretinerea spatiului verde inclusiv motocisterna pentru udat - achizitie mobilier urban banci, cosuri de gunoi, suporti bicicleta stalpi stop trafic auto

Reabilitarea retelei de alei pietonale din cadrul parcului Balnear Amara

- desfiintari alei existente care nu intra in schema compozitionala propusa, - asfaltare alei existente pastrate in schema cmpozitionala propusa, - infiintare de trotuare si piatete pavate cu dale din beton

Reabilitarea si infiintarea retelei de iluminat nocturn a parcului balnear Amara

- achizitie stalpi metalici (inaltime 4m) – in aceasta faza trebuie consultat proiectantul- achizitei necesar materiale specifice- montare instalatie iluminat noctur

Infiintare terenurilor de tenis, volei si a locurilor de joaca.

- achizitie materiale necesare si realizare terenuri de tenis (2 terenuri) - achizitie materiale necesare si realizare terenuri de volei (4 terenuri) - amenajarea cu nisip si borduri imprejmuitoare a celor 4 locuri de joaca – la aceastafaza trebuie consultat proiectantul

Nr.Crt.

Denumire stadiu fizicValoare totala

(euro)1. VEGETATIE PARC 1,590,6502. LOCURI DE JOACA 279,6193. DRUMURI 958,3164. INSTALATII ELECTRICE 82,601TOTAL C+M 2,911,186TVA 553,125TOTAL GENERAL (INCLUSIV TVA) 3,464,311

4.2. Asistenta tehnica si supervizare

Toate lucrarile vor trebui sa beneficieze de supervizare/asistenta tehnica de specialitate. In timpul executiei lucrarilor, proiectantul se va deplasa la santier, fie din initiativa sa pentru

indrumarea si controlul executiei, in scopul respectarii fara exceptie a tuturor normelor in vigoare si a prevederilor documentatiei, fie din initiativa antreprenorului in interesul bunei rezolvari a problemelor aparute pe parcursul executiei sau in vedere verficarii unor etape importante de executie.

Dirigintele de santier va urmari ca executia lucrarilor sa se faca in stricta concordanta cu prevederile documentatiei, ale caietului si ale normativelor in vigoare la data executiei, conform sarcinilor de serviciu. El participa de asemenea la controlul calitatii lucrarilor ascunse. Cate un exemplar din observatiile, sezizarile dispozitiile si incheierile sale vor fi pastrate la santier unde vor putea fi consultate de proiectant sau organele de control.

Toate etapele de executie vor trebui evaluate si executate in prezenta unui Inginer Specialist astfel:

- in cadrul operatiunilor de defrisari (taieri controlate ale arborilor si arbustilor uscati sau excedentari): Inginer Dipl. Peisagist si Inginer Silvic

- In cadrul lucrarilor de plantari (in cadrul parcului si a centurii verzi de protectie): Inginer Dipl. Peisagist (pentru parc) si (pentru centura verde) Inginer Silvic

- in cadrul lucrarilor de instatii electrice : Inginer Electrician - in cadrul lucrarilor de executie alei pietonale, trotuare, piatete, locuri de joaca: Inginer

Constructor specializarea drumuri si Inginer Dipl. Peisagist (la urmarirealucrarilor de trasare si verificarea acestora conform proiectului tehnic)

- in cadrul lucrarilor de executie terenuri de tenis si volei: Firme specializate in executia acestor terenuri (aceste firme vor avea in componenta personalului Ingineri specialisti pt fiecare lucrare in parte)

- in cadrul lucrarilor de montare mobilier urban si instalatii de joaca: Firme specializate in executia si montarea mobilierului de parc /instalatiilor de joaca (aceste firme vor avea in componenta personalului Inginerii specialisti pentru fiecare lucrare in parte).

La alegerea mobilierului urban va trebui sa existe aprobarea proiectantului cu privire la forma, culoarea si aspectul pieselor.

Toate aceste etape o data finalizate vor trebui sa beneficeza de un raport scris care sa ateste coordonarea lucrari cu standardele in vigoare referitoare la calitate precum si coordonarea lucrarilor cu plansele tehnice.

4.3 Publicitate

Autoritatea contractanta pentru a organiza procedurile de achizitie publica va trebui sa transmita prin presa anunturi de intentie , anunturi de participare si anunturi de atribuire.

Publicitatea statiunii Amara va trebui sa constituie o prioritate inainte si dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare.

Publicitatea unui asfel de obiectiv este o operatiune etapizata care se va desfasura permanent cu campanii si mijloace de informare media bine argumentate pe toate canalele de media si pe tot parcursul anului calendaristic.

Se vor promova atat calitatile balneare ale statiunii precum si posibilitatile zonei de a cereea un mediu specific de vacanta si relaxare.

Programele de promovare vor avea ca prim scop evidentierea proprietatilor curative unice ale statiunii. Se vor organiza periodic intalniri cu operatori turistici, cadre medicale specializate, profesori si cadre didactice. Aceste intruniri si comunicari vor avea ca rezultat o buna informare ce se va reflecta in final in randul turistilor.

Se vor organiza periodic campanii de promovare a unor evenimente cultural sociale cum ar fi intruniri, concerte, festivaluri.

O campanie publicitara unitara si de buna calitate va avea ca rezultat o activitate turistica motivata de toate aceste investitii. Este important ca turistii sa fie permanent informati despre posibilitatile de a petrece concediul sau timpul liber in Statiunea Amara. Statiunea va trebui , deci, promovata si descrisa conform noilor reabilitari de care urmeaza sa beneficieze.

Toate aceste masuri de promovare au ca scop reintroducerea in circuitul turistic a statiunii Amara, si atragerea de noi fonduri care sa conduca in final la ridicarea gradului de bunastare al zonei.

5. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA

In cadrul acestui capitol se descriu elementele metodologice, strategia de contractare, precum si a ipotezelor de lucru utilizate in elaborarea analizei financiare si socio-economice astfel incat sa se poata justifica, la momentul actual, gradul de maturitate a proiectului.

Intocmirea analizei financiare a proiectului s-a realizat in conformitate cu instructiunile din “Manualul pentru identificarea, pregatirea si evaluarea proiectelor mari de infrastructura regionala” – editia 2004, precum si recomandarile din “Ghidul pentru analiza cost-beneficiu” – editia 2006 si publicat pe site-ul DG REGIO.

Proiectul se incadreaza in axa prioritara 5. Dezvoltarea durabila si promovarea turismului, respectiv Domeniul major de interventie 5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism in vederea valorificarii resurselor naturale si cresterii calitatii serviciilor turistice.

5.1. INVESTITIA DE CAPITAL

Valoarea investitiei de capital este de 4.228.180,31 euro (inclusiv TVA).Investitia de capital poate fi descrisa complet de componentele necesare intaririi capacitatii

institutionale a beneficiarului de a opera correct investitia, in vederea asigurarii si respectarii duratei de viata reale, dupa cum urmeaza:

- Asigurarea resurselor umane pentru managementul proiectului;- Costurile de birou in vederea implementarii proiectului;- Servicii si alte costuri specifice (promovare si publicitate, audit etc.);- Costurile administrative si cheltuielile neprevazute care nu trebuie sa depaseasca un

anumit prag procentual din costurile directe eligibile si respective din cortuile totale eligibile.

5.2 IPOTEZE IN EVALUAREA ALTERNATIVELOR (SCENARIILOR)

Analiza financiara are rolul de a furniza informatii cu privire la fluxurile de intrari si iesiri, structura veniturilor si cheltuielilor encesare implementarii proiectului dar si de-a lungul perioadei previzionate, in vederea determinarii durabilitatii financiare.

Modelul teoretic utilizat este Modelul DCF – Discountel Cash Flow (Cash Flow Actualizat) care cuantifica difenta dintre veniturile si cheltuielile generate de proiect pe durata sa de functionare, ajunstand aceasta diferenta cu un factor de actualizare, operatiune necesara pentru a „aduce” o valoare viitore in prezent. In aceasta metoda fluxurile non-monetare, cum ar fi amortizarea si provizionarea, nu sunt luate in consideratie.

Analiza financiara isi propune sa surprinda impactul global al proiectului, si pentru aceasta, teoretic se vor lua in calcul doua scenarii de evolutie:

Scenariu „fara proiect”

Este varianta pentru care se estimeaza veniturile si cheltuielile pe un orizont de previziune pornind de la situatia actuala de exploatare, in conditiile in care sunt suficiente date valide.

In cazul proiectului nostru, cand obiectivul de investitie urmeaza a fi reabilitat si amenajat este dificil sa se intocmeasca acest scenariu, datorota cel putin urmatorilor factori:

- nu exista date disponibile privind exploatarea curenta, fiind vorba de o investitie noua- in regiune sau la nivel national, asigurarea aproximarii cu un alt obiectiv similar este

putin probabila- aranjamentul institutional de finantare si ulterior de implementare este complex

In aceste conditii, se considera imposibila intocmirea acestui scenariu

Scenariu „cu proiect”

Acest scenariu presupune ca proiectul va fi pe deplin implementat printr-o aplicatie cu finantare UE.

Indicatori specifici analizei finaciare

Valoarea Actualizata Neta (VAN)

VAN= Σ

Unde:CFt – cash flow-ul general de proiect in anul „t” – diferenta dintre venituri si cheltuielile

efectiveVRn – valoarea reziduala a investitiei in ultimul an de analizaI0 – investitia necesara pentru implementarea proiectului

Cu alte cuvinte, un indicator VAN pozitiv arata faptul ca veniturile viitoare vor excede cheltuielile, toate aceste diferente anuale „aduse” in prezent – cu ajutorul ratei de actualizare – si insumate reprezentand exact valoarea pe care o furnizeaza inficatorul.

Rata Interna de Rentabilitate (RIR)

RIR reprezinta rata de actualizare la care VAN este egala cu zero. Altfel spus, aceasta este rata interna de rentabilitate minima acceptata pentru proiect, o rata mai mica indicand faptul ca veniturile nu vor acoperi cheltuielile.

ComentariuRIR negativa poate fi acceptata pentru anumite proiecte in cadrul programelor de finantare

externa – dar numai datorita faptului ca acest tip de incestitii reprezinta o necesitate, fara a avea insa capacitatea de a genera venituri (sau genereaza venituri foarte mici): drumuri, statii de epurare, retele de canalizare, retele de alimentare cu apa etc.

Acceptarea unei RIR financiare negativa este totusi conditionata de existenta unei RIR economice pozitiva – acelasi concept aplicat beneficiilor si costurilor socio-economice.

Raportul Cost/Beneficiu (RCB)

Raportul cost-beneficiu este un indicator complementar al VAN, comparand caloarea actuala a beneficiilor viitoare cu valoarea actuala a costurilor viitoare, incluzand valoarea investitiei:

RCB =

Durata de Recuperare a Investitiei (DRI)

Acest indicator reprezinta numarul de ani/luni necesar fluxurilor viitoare actualizate sa acopere integral afortul investitional. Acest indicator este de asemenea, complementar VAN si usor de identificat, respectiv durata este data de anul in care fluxul de numerar cumulat actualizat este pozitiv.

In cazul scenariului de evolutie, ca urmare a implementarii proiectului de investitie, se vor identifica si aprecia toate elementele din perspectiva ipotezelor luate in considerare:

1. orizont de timp2. rata de actualizare3. venituri si costuri titale (ale investitiei) si de operare, descrise separat in capitolele

urmatoare4. nivelele de referinta pentru indicatorii de performanta descrise anterior

5. ajustarea la inflatie (daca este cazul)6. determinarea ratei de finantare a proiectului

Deoarece toti indicatorii mentionati depind intr-o foarte mare masura de rata de actualizare si de durata de prognoza se prezinta in continuare o scurta explicitare a valorilor alese.

Orizontul de previziune

Durata de viata a proiectului de investitie, ce se va derula pe parcursul a 24 de luni, se estimeaza in functie de durata de viata a elementelor componente.

Conform legislatiei romanesti in vigoare cu privire la inventarierea si durata normala de functionare a mijloacelor fixe, elementele mojore ale proiectului de investitie se incadreaza, prin asimilare, in urmatoarea grupa:

Componenta „infrastructura drum cu imbracaminte de beton asfaltic” – grupa1. Constructii, subgrupa 1.3 Constructii pentru transporturi, posta si telecomunicatii; clasa 1.3.7 Infrastructura drumuri (publice, industriale,...), subclasa 1.3.7.2 Cu imbracaminte din beton asfaltic.... Astfel la codul 1.3.7.2 se citeste o durata normala de functionare cuprinsa intre 20-30 ani, limite intre care se poate stabili, numai la punerea in functiune, durata normala de functionare a mijlocului fix.

Componenta „Retea electrica si iluminat public” – grupa 1 Constructii, subgrupa 1.7 Constructii pentru transportul energiei electrice, clasa 1.7.1 Retele de alimentare, de iluminat si linii de transport a energiei electrice, subclasa 1.7.1.2 Retele de alimentare, de iluminat si linii de transport a energiei electrice aeriene pe stalpi metalici sau din beton armat. Astfel la codul 1.7.1.2 se citeste o durata normala de functionare cuprinsa intre 32 -48 ani, limite intre care se poate stabili, numai la punerea in functiune, durata normala de functionare a mijlocului fix

Recomandarile Comisiei Europene in baza observatiilor statistice asupra proiectelor similare indica urmatoarele nivele pe sectoare de activitate:

-pentru sectorul de drumuri, orizontul de previziune este de 25 de ani-pentru sectorul de energie, nivelul recomandabil este de 15-25 de aniAvand in vedere ca nivelul recomandat de Comisia Europeana este apropiat de intervalul

indicat de legilatia noastra, faptul ca proiectul este o combinatie relevanta de componente de infrastructura absolut necesare conceptului de proiect, se alege un orizont de previziune care sa acopere la nivel minim valorile recomandabile pentru fiecare componenta in parte si totodata impreuna. Astfel, orizontul de previziune ales este de 20 de ani.

Rata de actualizare

In vederea actualizarii la zi a fluxurilor nete viitoare necesare calcularii indicatorilor specifici (VPN, RIR, etc) se estimeaza aceasta rata la nivelul costului de oportunitate a capitalului investit pe termen lung. Avand in vedere ca acest capital este directionat catre un proiect de investitie cu impact major asupra comunitatii locale si adreseaza un serviciu pentru afaceri, nivelul de referinta este recomandat la nivelul de 5% (recomandat UE, vezi „Guidance on methodology for carrying out CBA – Working documents no.4” pagina 8, publicat pe site-ul DG Regio in vederea calcularii indicatorilor de performanta). Acest procent a fost identificat ca fiind incadrat intr-un interval rezonabil la nivelul unor esantioane reprezentative de proiecte similare in spatiul european si implementate cu succes din surse publice.

Pentru aprecierea ratei economice de rentabilitate cand se considera si implicatiile, impactul proiectului din punct de vedere socio-economic, se va utiliza rata de 5,5% (recomandat UE, vezi „Guidance on methodology for carrying out CBA – Working documents no.4” pagina 10, publicat pe site-ul DG Regio in vederea calcularii indicatorilor de performanta). Cresterea sensibila a ratei de actualizare se datoreaza unor riscuri suplimentare avute in considerare, pentru ca proiectul adreseaza direct problematici de mediu, care de multe ori comporta riscuri suplimentare.

Observatii:

Obs.1. Pentru proiectul propus in cadrul orizontului de previziune a fost considerata valoarea reziduala a investitiei din urmatoarele considerente, avand un impact deosebit asupra indicatorilor financiari de perdormanta:

Investitia este orientata catre un obiect de utilitate publica pentru care valoarea capitalului dupa un orizont de previziune de 20 de ani, care include inlocuiri succesive si reparatii capitale la majoritatea componentelor investitionale, reprezinta doar 25% din valoarea estimata a investitiei

Pentru activele aflate in patrimoniul autoritatilor publice, in conformitate cu legislatia in bigoare, nu se calculeaza amortizarea si nu se poate calcula o baloarea ramasa reala.

Nu exista o piata reala in care sa se evaluaze activele dupa orizontul de preziune de 20 de ani, dar se poate lua in considerare ca o valoare de lichidare din partea proprietarilor de capital nivelul de 25%.

Obs.2. In proiectiile financiare se vor utiliza preturi reale la momentul intocmirii prezentei documentatii, exprimate in EURO, in baza informatiilor statistice disponibile. In acest fel, efectele negative sau pozitive generale de inflatie sunt minimizate si nu trebuie practicata nici un gfel de ajustare, in urma observatiilor pe baza anuala.

Obs.3. Rata co-finantarii reprezinta cota procentuala care defineste cat din costurile eligibile ale proiectului sunt acoperite de finantarea Uniunii Europene. In cazul Programului Operational Regional finantarea nerambursabila nu poate depasi 98% din valoarea eligibila a proiectului. In acest caz suma de finantare din partea beneficiarului va fi deschisa in capitolul 6 ce va urma.

5.3. EVOLUTIA PREZUMATA A TARIFELOR (DACA ESTE CAZUL)

Structurile reabilitate si amenajate din cadrul statiunii Amara se doresc a fi structuri perfect functionale, care vor oferi accesul turistilor din tara dar si din strainatate catre servicii compleze de petrecere a timpului liber. Avand in vedere ca locatiile proiectului sunt in cadrul statiunii, se anticipeaza un impact major asupra activitatii agentilor economici care activeaza in zona in care se implementeaza proiectul.

Parcul balnear va fi reabilitat si dezvoltat prin intermediul proiectului, dar nu se va percepe o taxa directa pentru acces, pentru a nu limita impactul proiectului, dar si datorita inexistentei unui cadru legal implementat in Romania. In aceasta situatie nu se poate utiliza nici o estimare de tarife, care sa se includa in analiza financiara a proiectului.

5.4. EVOLUTIA PREZUMATA A COSTURILOR DE OPERARE (SERVICII EXISTENTE, PERSONAL, ENERGIE, OPERAREA NOILOR INVESTITII, INTRETINEREA DE RUTINA SI REPARATII)

Scenariul “cu proiect”:

Proiectul de investitii este singurul mod prin care se pot cuantifica fluxurile de venituri si de cheltuieli realiste, deoarece in mod current infrastructura existenta nu exsita in aceasta forma.

In acest sens, pentru realizarea unei analize financiare relevante, vor fi estimate fluxurile operationale in varianta cu proiect.

1. Cheltuielile de exploatare

Evolutia prezumata a costurilor de operare s-a facut pentru anul 1 de exploatare a investitiei, dupa care s-a asumat ipoteza cresterii acestora cu indici relative mici si constanti pe orizontul de previziune.

Cheltuielile de operare/exploatare ale prezentului proiect au fost urmatoarele: Cheltuielile cu munca vie, aferente personalului angajat pentru administrarea

obiectivelor: administrator, 4 paznici, 6 persoane de intretinere. Cheltuielile cu munca vie vor creste anual in primii 2 ani cu cate 3% si apoi cu un ritm mai lent de 2%.

Specificare element de cheltuieli Nr. angajatiSalariu brutEuro/luna

Cheltuieli anualeEuro

Administrator 1 800 9.600Paznic 4 400 9.600Personal de intretinere 6 400 28.800Costuri aditionale angajator(30% din cheltuieli cu personalul)

14.400

Cheltuieli cu munca vie 62.400

Cheltuieli cu materiale consumabile se estimeaza pentru primul an de functionare la 20.000 Euro. Din anul 3 valoarea lunara a acestor cheltuieli se situeaza in jurul a 3.000 Euro/luna, crescand apoi annual cu 2%.

Cheltuielile privind utilitatile au fost estimate functie de tarifele unitare practicate de companiile de utilitati precum si in functie de numarul de personal si suprafetele construite:

o Consumul de energie a fost estimate la 5000 kw/luna: costul anual la un tarif estimat la 0,2 Euro/kw este de 12.000 Euro;

o Consumul de apa si canal este estimate la 4000 mc/an: la un pret estimat la 0,6 Euro/mc pentru apa curenta si 0,2 Euro/mc pentru apa uzata, valoarea anuala este estimate la 4.000 Euro;

o Ritmul annual de crestere a acestor costuri va fi de 2%. Cheltuieli de marketing, promovare si protocol sunt considerate costurile de

productie ale unor materiale publicitare folosind canale media cu larga acoperire regionala si nationala. Personalul de conducere va intocmi o strategie de promovare in acest sens, prin care sa popularizeze serviciile balneo si turistice, evenimentele ce se vor organiza si va mentine si dezvolta relatii cu toti organizatorii de evenimente speciale. Se estimeaza costuri de 10.000 Euro in primul an de functionare. Rtimul annual de crestere al acestor costuri va fi de 2%.

Prin ipotezele asumate, rezulta un nivel al cheltuielilor operationale in priuml an intreg de exploatare de 107.600 Euro.

Proiectul de investitie presupune in perioada de operare intretinere curenta si periodica in vederea asigurarii duratei de viata recomandata, respective la fiecare 10 ani se vor efectua reparatii capitale in valoare de 5% din valoarea estimate a investitiei initiale, respective 211.400 euro in anii 11 si 21 din orizontul de previziune.

5.5. EVOLUTIA PREZUMATA A VENITURILOR (daca este cazul)

Proiectul nu genereaza venituri directe financiare, fiind un proiect de reabilitarea si modernizarea unui parc si fara fluxuri financiare.

5.6. ANALIZA COST BENEFICIU

1. Analiza financiaraAnaliza financiara va evolua in special:

1. profitabilitatea financiara a investitiei si a contributiei proprii investite in proiect;2. cantitatea optima de interventie financiara din partea fondurilor structurale;3. durabilitatea financiara a proiectului in conditiile interventiei financiare din poartea

fondurilor structurale.

1. Profitabilitatea financiara a investitiei se determina cu indicatorii VANF/C (venitul net actualizat calculate la total valoare investitie) si RIRF/C (rata interna de rentabilitate calculate la total valoare investitie).

Pentru ca un proiect sa necesite interventie financiara din partea fondurilor structurale VANF/C trebuie sa fie negative iar RIRF/C mai mica decat rata de actualizare (RIRF/C<5). Proiectele care au acesti indicatori buni se pot sustine si fara interventia din partea Fondurilor structurate, deci nu vor fi finantate.

Elementele de iesire si de intrare conform progamarii lucrarilor investitiei de baza, a costurilor de implementare din bugetul de proiect, a surselor de finantare:

Intrari: Sursele de finantare sunt estimate conform bugetului proiectului si defalcate

incat sa acopere necesarul annual. Finantarea costurilor de implementare a proiectului se va face conform contractului incheiat ulterior aprobarii proiectului, in limitele prevazute pentru axa prioritara nr. 5. in acest moment a fost defalcat proiectul pe cei doi ani de implementare in proportia urmatoare: anbul 1: anul 2 (balanta de plata)= 60%: 40%.

Iesiri: Cheltuielile cu investitia sunt reprezentate de: cheltuieli cu organizarea de

santier, cheltuieli de constructii-montaj, costurile cu echipamentele, cheltuielile de refacere a mediului inconjurator, precum si cheltuielile neprevazute;

Estimare fluxuri anuale de cash flow in perioada de operare:

Intrari: Nu este cazul, cu exceptia valorii reziduale, luate in considerare in anul 21, la

un nivel de estimat de 25% din valoare investitiei propuse prin proiect.Iesiri:

Cheltuielile din activitatea curenta preluate din protectia elementelor operationale;

Costuri investitionale care se efectueaza in primii 2 ani, ca apoi in anul 11 si 21 sa se efectueze investitii de capital.

Pe intreaga perioada de previziune, activitatea de baza nu genereaza un excedent considerabil si arata ca proiectul din punct de vedere financiar nu este sustenabil.

Analiza fluxului de numerar la care s-a aplicat rata standard de actualizare

In stabilirea fluxurilor anuale de numerar, din activitatea de exploatare in perioada de estimare explicita, au fost considerate anumite ipoteze de lucru ce alcatuiesc scenariul de baza:

Nu va exista la nivel national o evolutie nefavorabila si/sau intarzieri ale componentelor programului care sa influenteze derularea proiectului;

Beneficiarul va avea surse suficiente pentru suportarea cheltuielilor pentru perioada de implementare, in limitele impuse in contractul de finantare;

Pe perioada de estimare, ponderea cheltuielilor cu materii prime, materiale, energie, in total venituri ramane neschimbata;

Nivelele de referinta ale esigurarilor sociale, asigurarilor sociale de sanatate si altor taxe salariale vor ramane neschimbate;

Nu vor exista elemente neprevazute care sa induca o crestere a costurilor si/sau amanare a proiectului, fie in faza de implementare, fie in faza de operare.

Aceste fluxuri nete de numerar obtinute anual sunt corectate cu ajutorul unui factor de actualizare afferent unei rate de 5%, rata recomandata in proiectele de investitie in infrastructura.

Prin aplicarea coeficinetilor corespunzatori factorului de actualizare au fost obtinute valori de cash-flow ce s-au cumulate an de an pentru a se identifica avantajele generate de proiect. Nivelele de lichiditate, cuantificate pana la anul N2+21, arata ca proiectul dupa punerea in functiune va putea genera beneficii dar minime.

Aceste aspecte releva in mod direct caracterul socio-economic al proiectului de investitie, proiect ce va genera numai beneficii ne-financiare.

Table. Fluxul de numerar in perioada de implemetare si operare a proiectului de investitii (Anexe)

In baza acestor fluxuri de numerar au fost calculati urmatorii indicatori finanaciari de referinta:

Raportul cost-beneficiucu o valoare de 15% - arata ca proiectul pe intreaga durata de viata nu va genera venituri suficiente pentru recuperarea efortului investitional, chiar in conditiile in care finantarea este generate printr-un grant. Valoarea acestui indicator ar fi scazut foarte mult daca additional la aceste fluxuri, beneficiarul ar fi trebuit sa suporte si o rambursare pnetru un credit pe termen lung in vederea suplimentarii surselor de finantare. Indicatorul avand o valoare sub 100% arata ca investitia din punct de vedere al profitabilitatii nu este viabila.

Valoarea actualizata neta (VAN) a fost calculate pentru 20 de ani de viata economica. Scopul este de a evidential evolutia elementelor de exploatare in perioada de operare si aportul lor direct. Dupa 20 de ani de operare indicatorul VAN arata un nivel de 2.144,2 Euro si arata ca investitia nu se poate recupera prin activitate curenta de operare.

Rata interna de rentabilitatea (RIR) ne arata daca proiectul este fezabil. Valoarea pentru o perioada de operare de 20 de ani, nu poate fi calculata datorita nivelului foarte mic de beneficii actualizate si arata ca proiectul nu are o dimensiune strict financiara.

Recuperarea investitiei. Indicatorii ce arata fezabilitatea proiectului din punct de vedere financiar (de mai sus) indica imposibilitatea recuperarii investitiei.

ANALIZA ECONOMICA. ANALIZA COST-BENEFICIU ECONOMICA

Necesitatea analizei economice rezida din faptul ca avem nevoie de un instrument cu care sa masuram impactul economic, social si de mediu al proiectului asupra localitatii si in regiune.

Baza pentru dezvoltarea analizei economice o constituie tabelele analizei financiare. Pentru determinarea performatelor economice, sociale si de mediu ale proiectului este nevoie sa fie facuter o serie de corectii, atat pentru costuri cat si pentru venituri in 3 etape:

1. Corectiile fiscale:

Taxele indirecte, daca au fost incluse in costuri (de exemplu TVA, atunci cand a fost inclusa in costurile eligibile si/sau in costurile de operare si intretinere, ca si obligatiile angajatorului relative la salarii, sau orice subventii, daca au fost incluse in costuri), ele reprezentand practice o mutare dintr-un buget in altul si se compenseaza.

Datorita faptului ca beneficiarul nu este platitor de TVA, fluxurile de numerar atat din perioada de implementare cat si in periaoda de operare contin TVA, datorita faptului ca reprezinta un cost, nu il poate deduce.

2. Corectiile pentru externalitati

Impacturile proiectului in economie si in mediul sau trebuiesc luate in considerare: Impacturi negative, ce s einclud in analiza la pozitia costuri economice. Putem avea

astfel de costuri: - pe perioada contructiei – datorita restrictiilor ce se impugn asupra traficului; - pe perioada de viata a proiectului – cresterea emisiilor de noxe ale masinilor ce vor circula in zona in urma reabilitarii cailor de acces, ce adduce cu sine o intensificare a traficului rutier.

Impacturi positive, ce se include in analiza la beneficii. Putem avea astfel de beneficii:

- pe perioada constructiei – locuri de munca temporare

- pe perioada de viata a proiectului. De exemplu: numar de locuri de munca pe perioada de operare

3. Corectiile pentru transformarea preturilor de piata in preturi contabile (preturile umbra)

In multe cazuri preturile de pe piata nu reflecta preturile adevarate ale marfurilor, fiind distorsionate de diferite polotici protectioniste sau de subventionare. Astfel valorile incluse in analiza financiara ascund aceste aspecte si imaginea formata este eronata din punct de vedere al societatii. Aceste elemente de distorsionare a pietii, cum ar fi taxele vamale, trebuie eliminate in cadrul analizizei economice.

Pe de alta parte preturile umbra trebuie sa reflecte si costul de oportunitate si diponibilitate de a plati a consumatorilor pentru bunurile sau serviciile oferite de infrastructura respectiva.

Preturile umbra se calculeaza prin aplicarea unor factori de conversie asupra preturilor utilizate in analiza financiara. Acestia se determina separat pentru forta de munca (luand in consideratie si rata somajului din zona) si pentru bunurile care sunt comerciabile (luand in consideratie taxele vamale si diferitele subventii pentru export, de exemplu).

FCS=(M+X)/[(M+Tm)+(X-Tx)]

unde,FCS = factor de conversie standardM = valoarea totala a importurilor in preturi CIF la granita;X = valoarea totala a exporturilor in preturi FOB la granita;Tm = valoarea taxelor vamale totale aferente importurilor;Sm = valoarea totala a subventiilor pentru importuri;Tx = valoarea totala a taxelor de exportSx = valoarea totala a subventiilor pentru exporturi;

Pentru simplificarea calculelor se vor folosi pentru valoarea factorului de conversie standard, urmatoarele calori aplicate asupra fluxurilor financiare:

Pentru costurile de investitie, avand in vedere ca este suficient de greu de apreciat ponderea materialelor de constructie din import si cele autohtone in totalul necesar pentru investitie, daca se va flosi forta de munca calificata sau nu, etc se va utiliza FC=0,8 dupa ce se va deduce TVA din valoarea finala

Pentru costurile de operare (materii prime si materiale, salarii etc) FC=1.o Materiale: daca se ia in calcul ca toate materialele importate sunt din UE, pentru care

nu se percepe nici un fel de taxa, atunci FC este 1. Daca se utilizeaza materiale locale, care s-au raportat intre timp la nivelele UE, atunci FC este considerat tot 1. Drept pentru care nu este necesara aplicarea unei corectii pentru materii prime si materiale.

o Salarii: Piata este considerata nedistorsionata la nivelul muncii calificate. Munca necalificata antreneaza dupa sine un nivel mediu pentru FC, dar se apreciaza ca nr. celor atrasi in perioada de implementare care nu au calificare este insignifiant. Drept pentru care nu este necesara aplicarea unei corectii pentru salarii.

Rata de actualizare utilizata in analiza aconomica se numeste rata sociala de actualizare. Pentru perioada 2007-2013 Comisia recomanda utilizarea unei rate de actualizare sociale de 5,5% (recomandat UE, vezi „Guidance on methodology for carrying out CBA – Working documents no.4” pagina 10, publicat pe site-ul DG Regio) pentru tarife de coeziune. Pentru proiect trebuie determinati urmatorii indicatori economici, pentru intreaga valaore a proiectului:

Venitul net actualizat economic (ENPV). Acesta trebuie sa fie pozitiv. Rata interna de rentabilitate economica (ERR). Aceasta trebuie sa fie mai mare

sau egala cu rata sociala de actualizare (5,5%) Raportul beneficiu/cost (B/C). Acesta trebuie sa fie mai mare decat 1.

Pentru a indentifica si masura efectele socio-economice pe care proiectul le va genera, in perioada de implementare, cat si in perioada de operare, ai fost considerate urmatoarele premize:

Ritmul de crestere economica al zonei asumat prin estimare nu se modifica substantial pe urmatorii 20 de ani;

Nu vor exista miscari masive sociale generate de o restructurare industriala care sa reduca impactul asupra grupurilor tinta vizate;

Nu va exista la nivel national o evolutie nefavorabila si/sau intarzieri ale componentelor programului de finantare care sa influenteze derularea proiectului;

Pentru estimarea elementelor de beneficiu si cost socio-economic se vor respecta prin proiect proioritatile strategice nationale de dezvolate regionala;

Se considera atat efectele directe cat si cele de multiplicare ale proiectului asupra indivizilor si mediului

(1) Ipoteze in evaluarea costurilor socio-economice pe perioada de implementare si operare a proiectului

In aprecierea elementelor necesare analize, din punct de vedere al impactului economic pe care il va avea proiectul, au fost considerate urmatoarele ipoteze de lucru mentinute pe toate perioada de viata economica a proiectului de investitie:

Se vor luat toate masurile posibile pentru diminuarea influentelor santierelor de lucrari asupra traficului in perioada de constructie-montaj, prin colaborarea stransa a tuturor factorilor implicati;

Accesul prioritar la licitatiile lucrarilor de intretinele si prestatiilor de sevicii curente aderente proiectului pentru microintreprinderi si IMM-uri;

Colaborare pe baze constructive cu operatori locali (ex: operatorul de apa-canal, operatorul de drumuri, etc)

(2) Estimarea elementelor de venit si de costElementele de venit si de cost de natura socio-economica generate de proiect, enumerate

anterior, sunt estimate in continuare:

Costuri socio-economice

Cheltuielile socio-economice, pe perioada de constructie, sunt in cea mai mare parte necuantificabile, pentru ca depind de comportamentul psihologic al unui numar mare de indivizi, si astfel, se considers a fi elemente ne-monetare;

Beneficii socio-economiceIn continuare sunt enumerate succint beneficiile socio-economice directe si indirecte identificacte

pentru acest tip de proiect, incat sa se defineasca cat mai complet impactul socio-economic proiectului:

Veniturile ce se vor obtine de catre angajatii celor 10-15 agenti economici ce isi vordesfasura activitatile in zonele adiacente locatiei implementarii proiectului. Se estimeazaca acesti agenti economici sunt IMM-uri (de talie medie, 50-249 angajati) si vor angaja inmedia fiecare cate 5 persoane din grupuri defavorizate - someri, tineri absolventi, femeicare se intorc in piata muncii, etc in special in perioada sezoniera. Se considera un nivelmediu de 290 Euro/ luna, la nivelul prognozat pentru anul 2007 al salariului mediu net peeconomie. Sunt considerate beneficii socio-economice la nivelul acestor persoane,veniturile suplimentare, estimate ca diferenta intre salariul platit de agentii economici siveniturile obtinute ca indemnizatie de somaj (90 Euro/luna).

Veniturile ce se obtin de catre persoanele angajate temporar pe perioada deimplementare a proiectului direct din randul somerilor. Se considera un numar de 60 depersoane, in conditiile amintite anterior pentru primul an, iar in anul al doilea deimplementare nivelul venituritor se situeaza la aprox. 75% din valoarea anului 1 deproiect.

Se obtin de asemenea, economii la nivelul bugetelor de familie pentru beneficiarii directisi indirecti ai proiectului, urmare a facilitatilor mai bune pentru sanatate. Pentru a masuraaceste economii, se considera o suma de 1 EURO/persoana, ia nivelul intregii populatii

stabile din statiunea Amara, respectiv cca 7.743 persoane - statistica la nivelul anului2004 cat si la nivelul turistilor veniti in statiune pentru tratament sau fiind in tranzit,apreciati la cca. 25.000 persoane / an.

Cresterea veniturilor la nivelul agentilor economici daca se considera cate 7-8EURO/sejur consum pentru fiecare dintre cei 25.000 turisti estimati, dupa implementareaproiectului.

Cresterea veniturilor colectate la bugetul local aferent impozitului pe venit aferentlocurilor de munca temporare si permanente generate de proiect. La un nivel de 290Euro/ luna, nivelul prognozat pentru anul 2007 al salariului mediu net pe economie iicorespunde un nivel de impozitare de cca. 45 Euro.

(3) Principalii beneficiari finali ai proiectuluiIn vederea evidentierii tuturor efectelor benefice pe care le genereaza proiectul de investitii, in

continuare sunt enumerate efectele asupra indivizilor

Participare colectiva la bunastarea economica; Cresterea sperantei de viata datorita facilitatilor mai bune pentru sanatate;

Crearea de noi locuri de munca pentru someri, persoane cu venituri mici si grupuridefavorizate: rromi, tineri care au parasit institutiile de ocrotire, femei care se reintorc pepiata muncii, someri cu varsta peste 45 ani, familii monoparentale, tineri care au abandonat scoala fara sa obtina calificare de baza;

Cresterea sanselor de reusita, ca urmare directa a ridicarii nivelului de instruireprofesionala prin participare la project.

(4) Efectul multiplicator; beneficii indirecte pentru economia regionalaAcest project de investitie face parte din strategia pe termen lung a statiunii si respecta

recomandarile strategiei nationale in domeniul turismului.Toate aceste impacturi se impart in: economice (cresterea unor venituri indirecte, costuri

indirecte suplimentare), sociale (reducerea somajului, nr. de locuri de munca pastrate, nr. de locuri de munca pierdute, nr. populatie stramutata etc) sau de mediu (cresterea / reducerea poluarii, dupa caz).

O parte din aceste impacturi pot fi monetarizate (masurate in bani, dupa o anumita metodologie ce trebuie prezentat in analiza). Ele vor fi incluse in tabelele analizei economice. Rezultatele imediate, pe care le va genera proiectul, sunt enumerate in continuare:

Venituri suplimentare la nivelul bugetului local Facilitarea accesului microintreprinderilor si IMM-urilor din zona la lucrarile de

intretinere pentru obiectivele de investitie. Beneficiarul va impune prin conditiile delicitatie ca ofertantii sa fie IMM-uri si pe perioada de contract sa pastreze locurile demunca aferente lucrarilor efectuate.

Reducerea ratei somajului la nivelul regiunii.

Dar o parte din acestea nu pot fi exprimate in bani, acestea nu trebuiesc a fi ignorate, ci doar prezentate explicit:

infrastructura propusa prin intermediul proiectului va atrage investitii la nivelulstatiunii;

atragerea de venituri suplimentare la nivel local prin efectui de multiplicare a cheltuielilorde chirie coroborate cu crearea semnificative de locuri de munca directe si indirecte

cresterea gradului de competitivitate locala prin dezvoltarea afacerilor la nivel local, proiectul va contribui la reducerea somajului

local, va crea o cerere suplimentarea de angajati calificati si indirect la crestereacalitatii resurselor umane

(5) Rezultatele analizei economiceIn evaluarea valorii prezente nete actualizate a proiectului de investitie, prin prisma

beneficiilor anuale totale, au fost preluate elementele de intrare (input) si de iesire (output), respectiv veniturile si cheltuielile curente incepand cu anul 2 al proiectului, beneficiile si costurile socio-economice, precum si costurile investitionale.

In baza acestor fluxuri de numerar actualizate au fost calculati urmatorii indicatori economici de referinta:

Raportul Cost Beneficiu are o valoare de 1,50 - acest nivel arata ca proiectul, pe intreaga durata de viata, va genera venituri suficiente pentru recuperarea efortului investitional in conditiile in care finantarea este realizata din surse nerambursabile.

Indicatorul, avand o valoare de peste 1 arata ca investitia, din punct de vedere al profitabilitatii, este viabila.

Valoarea actualizata neta (VAN) a fost calculata pentru 20 ani de viata economica.Indicatorul VAN arata un nivel de 2.324,74 MEURO. Aceste valori arata ca investitia se

poate recupera prin activitate curenta de operare si prin cuantificarea efectelor benefice pe care le genereaza, imediat dupa 10 ani de operare;

Rata economica de rentabilitate (RER) arata ca proiectul este fezabil. Dupa 20 ani de operare indicatorul RER arata un nivel de 7,23 %. Acest nivel este considerat foarte bun pentru proiectul de investitie;

Indicatorii care arata fezabilitatea proiectului din punct de vedere economic, Raportul Cost/ Beneficiu, Valoarea Actualizata Neta si Rata Economica de Rentabilitate indica, recuperarea investitiei imediat dupa 10 ani de operare.

tabel. Analiza socio-economica (Anexe)

5.7. RISCURI ASUMATE (TEHNICE.FINANCIARE, INSTITUTIONALE, LEGALE)

Pentru a gestiona in totalitate riscurile ce pot apare in derularea proiectului se vor eviclentia cele mai importante surse de intarziere in implementarea proiectului de investitie, atat in perioada de preselectie si contractare cat si in perioada de implementare, pana la punerea in functiune.

Riscuri interne(a) Introducerea unor proceduri greoaie in procedura de aprobare a achizitiilor ce cad

in sarcina Beneficiarului si care se aproba de Autoritatea Nationata deReglementare Monitorizare a Achizitiilor Publice si Autoritatea Contractanta

Odata inceput proiectul finantat din fonduri structural, beneficiarul trebuie sa implementeze activitatile propuse care invariabil adreseaza problematic^ achizitiilor conform procedurilor de achizitie sub legislate romeaneasca.

Efecte: Intarzierea etapelor de implementare a proiectului(b) Lipsa de materiale si echipamente specificeDaca in perioada de implementare nivelul activitatii de dezvoltare va fi neobisnuit de mare

in regiune, pot apare lipsuri ale unor materiale de constructii, in cadrul firmelor de constructii si servicii. Daca aceastea vor fi peste cele anticipate in estimarea costului intial, intarzierile pot actiona si asupra preturilor acestor elemente.

Efecte: Intarzierea etapelor de implementare a proiectului(c) Contractor! necorespunzatoriContractorii vor fi selectati pe baza pretului, a experientei in desfasurarea tipului particular

de proiect si a experientei lor trecute in realizarea unei munci de calitate inalta in cadrul bugetului, si la timp. Alternativ, procesul de licitatie se poate sa nu fi tost desfasurat de un personal cu cea mai buna intelegere a serviciilor solicitate.

Efecte: Sunt alese firme care nu au cea mai mare experienta in aria de activitate, de multe ori cu implicatii asupra calitatii si costului proiectului.

(d) Folosirea unei munci necorespunzatoare si ineficiente

Acest risc apare prin erori in calcularea a cat de efidenta va fi activitatea, in special nu este verificata calitatea sub-contractorilor angajati in contractul principal al proiectului. In majoritatea cazurilor exista un compromis intre pret si experienta trecuta dar dorinta de acceptare a dosarului de licitatie cu pretul eel mai scazut nu duce intotdeauna la finalizarea unui protect la timp si in cadrul bugetului.

Sunt cazuri cand contractorii si sub-contractorii intra in lichidare in timpul perioadei de constructie (realizare) a proiectului.

Efecte: Intarzieri semnificative in implementarea proiectului si extra costuri din organizarea inca unei licitatii pentru activitatea ramasa.

(e) Probleme de finantareLipsa generala de finantare pentru finalizarea unui proiect sau intarzierea platilor

serviciilor de catre beneficiarul proiectului poate duce la aparitia unor semnificative probleme. Daca costurile proiectului au crescut semnificativ peste estimarea initiate, atunci lucrarile proiectului ar putea sa trebuiasca sa fie oprite sau intarziate pana cand pot fi gasite fonduri suplimentare.

Probleme de finantare pot apare daca fondurile alocate unui proiect pot fi directionate altor proiecte in cadrul programului de dezvoltare. Daca plata facturilor de catre beneficiarul proiectului se face lent, contractorul poate incepe sa investeasca mai putine resurse in proiect, si poate chiar inceta lucrarile daca fluxul de numerar devine o problema.

Efecte: Intarzieri semnificative in implementarea proiectului sau chiar sistarea lui(f) Alti factoriIn plus fata de toate categoriile mentionate mai sus, pot apare probleme din sub-estimari a

costurilor initiate datorita unor intarzieri mari intre momentul aplicarii si momentul aprobarii proietului, cand piata inregistreaza cresteri semnificative de preturi.

Efecte: Atunci cand acestea au loc, ele vor duce normal la intarzieri semnificative si, ca o consecinta, la cresteri ale costurilor.

Aceste riscuri pot fi diminuate sau chiar eliminate printr-o buna coordonare intre Unitatea de Implementare a Proiectului, Constructor si Consultant/Supervizor de santier si gasirea unor solutii adecvate tehnic si financiar.

Riscuri externe(a) Riscurie politiceAceste riscuri sunt cele care apar datorita unor strategii, decizii politice care

afecteazxa intregul mediu economic.(b) Riscuri economiceAceste riscuri sunt cele care privesc indicatorii macroeconomici sum ar fi: cresterea

preturilor la utilitati, energie, fluctuatii ale inflatiei, modificart in nivelul dobanzilor, etc.(c) Riscuri socialePot apare probleme atunci cand s-a efectuat o activitate de dezvoltare de un nivel inalt

intr-o anumita regiune si cand contractorii cei mai buni nu sunt disponibili pentru a licita pentru activitatea respectiva si la momentul respectiv

(d) Forta majoraAcest termen acopera un sir de evenimente ce includ revofutii, razboaie, revolte, conditii

meteo extreme, cutremure, alunecari de teren, incendii, instabilitate economica si politica.De obicei, contractorului i se cere sa se asigure impotriva unor asemenea

evenimente.Efecte: Atunci cand acestea au loc, ele vor duce normal la intarzieri semnificative si, ca

o consecinta, la cresteri ale costurilor.Riscurile externe sunt de cele mat multe ori dificil de identificat, iar odata identificate

foarte greu de eliminat, datorita implicatiilor profunde in toate mecanismele de derulare a proiectului.

5.8. ANALIZA DE SENZITIVITATE

In confbrmitate cu art 40 (e) din Regulamentul 1083/2006, analiza cost-beneficiu trebuie sa includa si o evaluare a riscurilor Aceasta va fi facuta in doi pasi:

Analiza de sezitivitate Analiza de rise

1. Analiza de sezitivitate Acest instrument de lucru permite identificarea eficientei si impactul proiectului in

cazul in care apar riscurile identificate atat la nivelul operational cat si la nivelul mediului institutional si legal.

Vor fi identificate variabilele critice, respectiv acele variabile pentru care o variatie de 1%, in plus sau in minus, modifica perfbrmantele financiare si economice ale proiectului, respectiv modifice cu mai mult de 1% RIRE sau cu mai mult de 5% VANE. Ceea ce incercam sa determinam sunt acele valori care influenteaza stabilitatea proiectului.

Analizand structura cash-flow-ului pe care se bazeaza recuperarea investitiei, se poate observa ca beneficiul socio-economic reprezinta partea cea mai importanta. De aceea, analiza de senzitivitate si rise, s-a efectuat mai intai prin estimarea VAN si RIRE si apoi recalcularea rentabilitatii economice a investitiei, considerand ca dinamica venituriior si cheltuielilor ar putea, in realitate, sa difere de cea luata in calcul.

1. Identificarea variabilelorModelul pe care s-au analizat urmatoarele scenarii, este format din 4 variabile de baza si

una combinata:Veniturtle salariale ale angajattlor dupa teminarea proiectuluiNivelul de incasare bugetara la nivel localReducerea cazuisticii in domeniul asistentei sociale de sanatateCosturile investitionalePentru o variatie de 1% a fiecarui factor de influenta, grupati in 4 categorii de venituri si

unul de tip cost, s-au obtinut variatiile corespondente ale RIR (Rata Interna de Rentabilitate Economica) si VNP (Vaioare Neta Prezenta Economica).

"Guide to Cost-Benefit Analysis of Investment Projects" recomanda selectarea acelor variabile care indue o variatie de eel putin 1% a RIRE si 5,5% la VANE la o modificarea a valorii indicatorului de influenta de 1%

Cu toate acestea, se vor selecta pentru analiza toate categoriile de costuri si beneficii mentionate la inceputul acestui capitol.

2. Formularea ipotezelor privind abaterile variabilelor de la valorile lor probabileUn volum de venituri salariale mai mic cu 5% decat eel prognozat in varianta de baza a

planului de previziune;Un nivel de incasare a veniturilor bugetare cu 10% sub asteptari;Beneficiile din reducerea cazuisticii sunt cu 10% sub asteptari;Costurile investitionale sunt cu 10% peste asteptariToate cele patru ipoteze ai sus mentionate concomitent;Influenta acestor variabile asupra indicatorilor de performanta va fi analizata in

continuare separat. In continuare este prezentata analiza de senzititivitate pentru factorul eel mai riscant, care induce modificarea cea mai mare asupra valorilor indicatorilor socio- economici, respectiv influenta tuturor factorilor actionand simultan.

3. Recalcularea valorilor indicatorilor de performanta in ipoteza realizarii abaterilor prognozate

In conditiile acestor ipoteze se obtin rezultate diferite in orizontu! de 20 de ani pentru cele cinci scenarii:

Reducerea venituri salariale cu 5% atrage dupa sine reducerea rentabilitatii capitalului laRER = 6,88%, ceea ce arata ca veniturile, chiar daca vor fi an de an mai mici, asiguraperfomantele asumate in planul de operare si dezvoltare pe termen lung;

Un nivel mai mic cu 10% in fiecare an al veniturilor bugetare determina o scadere aRIREpanala7,04%

Daca beneficiile obtinute din reducerea cazuisticii ar fi cu 10% mai mici decat in variantaprognozata, atunci performantele socio-economice ale proiectului sunt de RER = 7,10%;

Daca cheltuielile investitionale ar fi cu 10% mai man" atunci RER indica 5,89%;Daca se considera scenariul in care veniturile salariale sunt cu 5% mai mici concomitent

cu descresterea veniturilor din impozitul pe salarii cu 10%, cazuisitica cu 10% subasteptari si costurile investitionale vor fi cu peste 10 % fata de varianta initial prognozata,atunci principala sursa de recuperare a investitiei se reduce considerabil iar RER estede 5,27% pentru intreg orizontul de prognoza.

Scenarii posibHe de evolutj e

Variatie ale reduceni cazuisticii (+. -)

Variatie venituri satariale ale locurilor de munca permanente (+,-):

Venituri suplim. la bugetul local (+,-):

Variatie costuri de investitie (+,-):

Tabel. Scenarii posibile de evolutie (Anexe)

Din comparatia indicatorilor, calculate in conditiile acestor scenarii, se observa ca proiectul ramane in continuare profitabil si fezabil pe o perioada de 20 ani. Dintre primele 4 scenarii de evolutie posibile luate in considerare, proiectul este influentat sensibil doar la variatia costului investitional, urmat de variatia beneficiilor obtinute de angajatii permanenti din perioada de operare.

In concluzie se poate afirma ca proiectul prezinta o stabilitate satisfacatoare din punct de vedere al rentabilitatii, este robust la diferitele scenarii de evolutie a unor parametrii, avand in vedere ca s-a identificat in principiu doar o singura variabila de rise, respectiv costul investitional.

2. Analiza de riseTeoria indica luarea in calcul a probabilitatii ca acele variabile entice sa evolueze asa cum

am estimat in analiza de senzitivitate. De obicei sunt utilizate diferite metode statistice, pentru a se determina distribute probabilistic a indicatorilor financiari sau economics respectiv valorile medii si abaterile standard a parametrilor financiari, cele mai importante percentile si distributia de probabilitate a parametrilor.

ObservatieNu intotdeauna se poate determina probabilitatea modificarii cu un anumit procent a

valorii unei variabile entice, si deci nu intotdeauna putem dezvolta o analiza de rise pe baza analizei de senzitivitate.

Vanabita critica luata in calcul pentru analiza de rise este cea care a fost identificata in analzia de senzitivitate, datorita caracterului aleatoriu pronuntat: costul investitional.

In vederea eliminarii acestor riscuri se au in vedere realizarea urmatoarelor:O buna colaborare intre proiectant si beneficiar atat in perioada pre-contractuala a

grantului cat si in perioada de implementare efectiva a proiectuluiIncadrarea in limitele de buget de catre Contractor in perioada de implementareCooperare intre toate partite implicate in derularea proiectului: Autoritate de

Management, Beneficiar Local, Proiectant, Constructori si Consultant/ Supervizor.S-a observat prin incercari succesive, ca doar la o crestere de peste 83% a costului

investitional RIRE este negativ, fapt ce va fi din perspectiva masurilor amintite anterior putin probabil.

In aceste conditii nu se considera necesara analiza de rise, datorita faptului ca s-a infirmat ipoteza ca variatia volumului investitional poate induce modificari ale perfonmantei asa cum arata analiza de senzitivitate. Aceasta variabila nu influenteaza semnificativ rentabilitatea

-10%

-5%

-

10%

10%

si robustetea proiectului decat intr-o mica masura. Proiectul prezinta un rise scazut. 5.10INDICATORI CUANTUM Cresterea economicaInfluenta infrastructurii promovate prin proiect asupra economiei locale este greu de

cunatificat prin mijloace traditionale. Se utilizeaza de obicei modele economice complexe in care efectele/variabile de tip multiplicator sunt utilizate frecvent. Se pot insa aminti cateva dintre efectele imediat ce se pot cuantifica, insa doar dupa terminarea proiectului:

o atragerea de venituri suplimentare la nivel local prin efectul de multiplicare a veniturilor din turism, coroborate cu crearea semnificative de locuri de munca directe si indirecte

o cresterea gradului de competitivitate locala Impact asupra somajului regional

Prin dezvoltarea afacerilor la nivel local, proiectul va contribui la reducerea somajului local, va crea o cerere suplimentarea de angajati calificati si indirect la cresterea calitatii resurselor umane

INDICATORI CANTITATIVI Indicatorii cantitativi generati de implementarea proiectului sunt descrisi in continuare: Reabilitarea si amenajarea pesigistica a parcului balnear Amara Reabilitarea retelei de alei pietonale din cadrul parcului balnear Amara Reabilitarea si inftintarea retelei de iluminat nosturn a parcului balnear Amara Infiintarea terenurilor de tenis, volei si a locurilor de joaca

6. FINANTAREA INVESTITIEI

Din valoarea totala a investitiei

Valoarea totala estimata a proiectului este 13 835 028,78 LEI / 4 228 180,31 EURO.

Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor

fonduri structurale: 11 759 774,46 LEI / 3 593 953,26 EURO (reprezentand 85% din cheltuielile eligibile)

Buget de stat: 1 798 553,74 LEI / 549 663,44 EURO (reprezentand 13% din cheltuielile eligibile)

Contributie Locala

Consiliul Local Amara: 276 700,58 LEI / 84 563,61 EURO (reprezentand 2%din costurile eligibile si 100% din costurile neeligibile ale proiectului)

7. ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA

OCUPATA PRIN REALIZAREA INVESTITIEI

7.1 Numar de locuri de munca create în faza de executie

Conform extraselor de manopera numarul de locuri de munca create in faza de executie se incadreza astfel:

-muncitori executanti pentru lucrarile de:

marcare a vegetatiei existente ce urmeaza sa fie eliminata (supervizati de catre Ing. Peisagist si Ing. Silvic)

defrisari ale vegetatiei arboricole si arbustive uscate /excedentare (supervizati de catre Ing. Peisagist si Ing. Silvic)

gazonare (supervizati de catre Ing. Peisagist) plantarea centurii verzi in suprafata de 20 ha (supervizati de catre Ing. Silvic)

Total muncitori: 58 muncitoriDurata de executie: 12 luni si 2 saptamani Zile lucratoare: 275 zileOre lucratoare /zi: 8h

-muncitori executanti pentru lucrarile de montare instalatii electrice (iluminat parc)

montarea instalatiilor de iluminat (supervizati de catre Ing. Electrician)Total muncitori: 33 muncitoriDurata de executie: 2 luni Zile lucratoare: 44 zile Ore lucratoare /zi: 8h

executie terenuri de joaca, tenis, volei amplasare mobilier urban (functie de firma executanta) Total muncitori: 35 muncitoriDurata de executie: 3 luni

7.2. Numar de locuri de munca create în faza de operare

LUCRARI DE INTRETINERE CARE TREBUIE SA SE DESFASOARE CONSTANT PE TOT PARCURSUL ANULUI CALENDARISTIC

Autoritatea care va raspunde de intretinerea acestui spatiu trebuie sa faca o evaluare completa a lucrarilor ce urmeaza a fi desfasurate periodic si toate operatiunile trebuiesc contorizate intr-un grafic periodic de lucrari.

INTRETINEREA GAZONULUI SI ELIMINAREA LASTARISULUI PRECUM SI UDAREA (necesara doar in perioada de vegetatie Aprilie-Octombrie):

MENTINEREA CURATENIEI IN PARC

LUCRARI DE INTRETINERE (pentru aflare costului de intretinere/luna)

1/saptamana- tunderi mecanizate cu masina de tuns gazonul si cu mini tractorasul de tundere

(1/saptamana in sezonul de vegetatie -7luni); 112685mp- curatarea mobilierului urban (1/saptamana); 321 banci- nivelarea pietrisului in zona locurilor de joaca (1/saptamana);1986mp - nivelarea nisipului de pe plaja –functie de fluxul turistic (1,2/saptamana).38.255mp

2/saptamana- maturarea aleilor si piatetelor(2/saptamana); 34964mp- golirea cosurilor de gunoi (2/saptamana); 185 cosuri

2/luna- motocosirea lastarisului in zonele de masive(2/luna -14 ori pe an); 140600mp - greblarea peluzelor (2/luna -14 ori pe an);112685mp

2/an- lucrari sezoniere de ingrijire a gazonului-ferilizari, aerari, etc (2/an). 112685mp - tunderi de formare gard viu 1500mp ( aici sa va uitati si in deviz la tunderi de garduri verzi) (2/an). - verificarea tehnica a tuturor utilajelor din doatarea parcului

Se preconizeaza un necesar de 10 angajati permanenti care vor asigura intretinerea parcului pe tot parcursul anului calendaristic si functie de lucrarile descrise mai sus.

- 2 angajati vor trebui sa aiba, pe langa calificarea necesara si carnet auto, minim categoria B