STUDIUL HORMONILOR STEROIZI IN PRODUCTIA SI · PDF filehormonii estrogeni joac ă un rol esen...

TEZĂ DE DOCTORAT - Studiul hormonilor steroizi in productia si reproducţia animalelor si importanţa lor privind sănătatea consumatorilor

======================================================================

I

STUDIUL HORMONILOR STEROIZI IN PRODUCTIA SI REPRODUCłIA ANIMALELOR SI IMPORTANłA LOR PRIVIND SĂNĂTATEA

CONSUMATORILOR

REZUMAT

I. INTRODUCERE

De-a lungul timpului cercetările au demonstrat faptul că animalele aflate în diverse stări fiziologice sau patologice din viaŃa genitală, precum şi o serie de produse alimentare de origine animală conŃin cantităŃi însemnate de hormoni steroizi sau metaboliŃi ai acestora.

PrezenŃa lor în sângele animalelor abatorizate sau în produsele de origine animală rezultă în urma desfăşurării unor procese fiziologice sau ca urmare a administrării unor astfel de substanŃe, fie în scop terapeutic, fie ca agenŃi anabolizanŃi meniŃi să crească eficienŃa alimentaŃiei animalelor destinate producŃiei de carne şi/sau lapte iar prin aceasta a producŃiilor lor. Impactul asupra sănătăŃii consumatorilor de produse de origine animală constituie, încă un subiect de controversă la nivel mondial.

Rolul semnificativ pe care îl joacă hormonii steroidieni în procesul gametogenezei a deschis o arie vastă de cercetări în domeniul biologiei reproducŃiei la masculi. Faptul că hormonii estrogeni joacă un rol esenŃial în desfăŃurarea acestui proces precum şi apariŃia din ce în ce a mai multor informaŃii cu privire la efectele nocive pe care le induc diferiŃi compuşi „estrogen-like” a determinat o creştere a interesului cercetătorilor asupra consecinŃelor utilizării acestor compuşi în terapie sau în stimularea producŃiei animale

SCOPUL CERCETĂRILOR

Lucrarea de faŃă îşi propune crearea unui model animal experimental propriu în vederea evaluării toxicităŃii atât a hormonilor steroizi sexuali naturali precum şi a compuşilor steroidieni sintetici.

Un al doilea obiectiv constă în monitorizarea concentraŃiilor hormonilor steroidieni sexuali din ser, lapte, organe şi Ńesuturi provenite de la bovine şi bubaline destinate


======================================================================

II

sacrificării, din trei judeŃe din Transilvania, notate în mod convenŃional A, B şi C, în vederea evaluării posibilelor implicaŃii în alterarea sănătăŃii umane şi ameliorarea calităŃii produselor de origine animală.

Am urmărit, de asemenea stabilirea limitelor maxime admise pentru hormonii steroidieni sexuali endogeni în serul, laptele şi Ńesuturile provenite de la animalele destinate sacrificării sau ale căror produse şi subproduse intră în consumul uman şi care pot influenŃa geneza şi evoluŃia tumorilor.

Un ultim obiectiv este acela de a evalua componenta steroidiană a statusului endocrin în perioada puerperală şi de a stabili influenŃa pe care hormonii steroizi o au asupra evoluŃiei puerperium-ului în condiŃiile de furajare şi întreŃinere întâlnite în exploataŃiile intensive.

II.CERCETĂRI PROPRII

INFLUENłA ADMINISTRĂRII UNOR HORMONI STEROIDIENI NATURALI ŞI SINTETICI ASUPRA FUNCłIEI DE REPRODUCłIE LA

MASCULI

Rolul semnificativ pe care îl joacă hormonii steroidieni sexuali endogeni în procesul gametogenezei la masculi a deschis o arie vastă a cercetărilor în domeniul andrologiei.

Printre modelele animale experimentale posibil a fi utilizate, iepurii sunt preferabili şobolanilor, şoarecilor şi hamsterilor datorită dimensiunii corporale convenabile, datorită caracteristicilor andrologice bine studiate precum şi a faptului că această specie este frecvent utilizată în cazul studiilor toxicologice.

Capitolul de faŃă îşi propune crearea unui model experimental animal capabil să evalueze în mod obiectiv efectele acŃiunii unui compus sintetic denumit generic „estrogen-like” şi care din punct de vedere biochimic este un derivat al hexestrolului (diacetatul de hexestrol) comparativ cu acŃiunea unui ester al hormonului steroidian androgen natural (nor-testosteron) asupra cito-arhitectonicii şi dinamicii funcŃiei gametogene la iepuroi, ca specie apatŃinând grupei animalelor de experienŃă agreate din punct de vedere legislativ şi ştiinŃific de către normativele în vigoare ale ComunităŃii Europene.

În vederea realizării acestor cercetări am utilizat un număr de 24 de iepuri domestici, de rasă comună, de sex mascul, maturi din punct de vedere sexual, cu masa corporală cuprinsă între 2500 şi 3000 g, repartizaŃi în trei loturi. Iepurilor aparŃinând primului lot experimental li s-a administrat pe cale parenterală (I.M.) diacetat de hexestrol, în doză de 0,5 mg/kgc, de două ori pe săptămână, timp de patru săptămâni consecutive, iar celor


======================================================================

III

aparŃinând lotului II li s-a inoculat pe cale parenterală (I.M.), conform aceluiaşi protocol, 19 nortestosteron decanoat în doză de 20 mg/kgc. Cel de-al treilea lot a fost considerat lot martor.

La finalul celor patru săptămâni, iepurii aparŃinând celor trei loturi au fost supuşi operaŃiei de orhidectomie bilaterală în scopul prelevării probelor de Ńesut testicular. Probele astfel recoltate au fost secŃionate transversal, am obŃinut felii cu grosimea de aproximativ 5 mm, care au fost introduse pentru fixare în soluŃie Stieve timp de 24 de ore. În continuare piesele au fost spălate şi deshidratate cu alcool etilic în concentraŃie crescândă ( 70o, 95o, absolut), clarificate cu alcool butilic (n-Butanol) şi incluse în parafină. Au fost practicate secŃiuni cu grosimea de 5 µ , iar pentru contrastarea secŃiunilor s-a folosit coloraŃia tricrom Goldner.

Examinarea preparatelor microscopic a relevant diferenŃe majore privind gradul de toxicitate a celor două substanŃe testate.

Astfel aspectul general al imaginilor examinate în urma efectuării preparatelor histologice din probele provenite de la subiecŃii primului lot (expus acŃiunii diacetatului de hexestrol) variază semnificativ de la un tub la altul şi chiar în acelaşi tub. În cazul unor tubi seminiferi procesele se derulează cu o brutalitate deosebită cuprinzând marea majoritate a celulelor din toate stadiile, într-o măsură mai mică spermatogoniile, unde gradul de afectare nu depăşeste 40%. Se observă fenomene de edem celular, degenerescenŃă vacuolară, celule şi corpi apoptotici precum şi mobilizarea şi acumularea în lumenul tubilor seminiferi a detritusului celular şi proteic (figura 1).

Figura 1 - Fenomene de apoptoză, degenerescenŃă vacuolară şi edem celular interesând toate

stadiile liniei seminale (TricromGoldner, ob. 40X)


======================================================================

IV

La unii dintre tubii seminiferi, desprinderea de celule este atât de masivă încât pe zone întinse nu mai rămân decât spermatogoniile, dispuse pe membrană bazală, iar pe unele porŃiuni sunt distruse şi acestea, existând detritus celular în contact cu membrana bazală, cu fenomene de denudare completă pe anumite porŃiuni (figura 2).

Figura 2 - Denudarea completă a celulelor liniei seminale (TricromGoldner, ob. 40X)

Un aspect particular îl reprezintă apariŃia de sinciŃii formate pe seama spermatidelor, iar acolo unde leziunile sunt mai pronunŃate există sinciŃii de spermatide aflate în apoptoză cuprinse în masa de detritusuri celulare existentă în lumenul tubilor (figura 3).

Figura 3 - Celule sinciŃiale în apoptoză (TricromGoldner, ob. 40X)


======================================================================

V

Leziunile descrise în cazul lotului anterior sunt prezente în linii mari şi la lotul II, expus acŃiunii nortestosteronului decanoat, dar nu se derulează cu aceeaşi brutalitate, nu cuprind chiar toŃi tubii şi nu se ajunge la denudări complete ale epiteliului seminifer. Sunt prezente şi în cazul acestui lot, procese de apoptoză (figura 4), uneori în zona spermatocitelor, dar mai frecvent la nivelul spermatidelor, cu apariŃia de corpi apoptotici şi tendinŃă de desprindere din epiteliu.

Figura 4 - Spermatocite şi spermatide apoptotice, corpi apoptotici şi fenomene de degenerescenŃă

balonizantă (TricromGoldner, ob. 40X)

Prin comparaŃie, în majoritatea secŃiunilor examinate din preparatele histologice

provenite de la subiecŃii aparŃinând lotului martor, epiteliul tubilor seminiferi apare cu aspect normal, fiind format din celule spermatogene în număr mare (epiteliul apare relativ îngroşat) şi acolo unde sunt surprinşi spermatozoizi în anumite secŃiuni, ei se găsesc în număr mare ceea ce sugerează faptul că procesul de spermatogeneză este complet şi funcŃional şi se derulează la un nivel ridicat.


======================================================================

VI

Figura 5-Aspecte fiziologice ale procesului de gametogeneză

(TricromGoldner, ob. 40X)

MONITORIZAREA CONCENTRAłIILOR HORMONILOR STEROIDIENI SEXUALI LA BOVINE DESTINATE SACRIFICĂRII ÎN TREI JUDEłE

SITUATE ÎN REGIUNEA TRANSILVANIEI

Estimarea încărcării cu hormoni naturali dar mai ales cu hormoni sintetici în alimentaŃie, lapte, carne şi produse din carne, contribuie, indiferent de aria geografică în care ne situăm, la cunoaşterea unui factor important în etiologia anumitor îmbolnăviri. Dintre acestea, fără îndoială, cancerul este boala ale cărei costuri de tratament se numără printre cele mai ridicate şi în multe dintre cazuri are un prognostic dramatic. Indiferent, însă de natura bolii, recuperarea şi integrarea în circuitul socio-economic a persoanelor care au suferit îmbolnăviri în care pot fi implicaŃi factori de mediu, cauza este o problemă care trebuie privită cu multă seriozitate.

Scopul acestui capitol este acela de a determina nivelele hormonilor steroizi sexuali

endogeni (17β-estradiol, progesteron, testosteron) din ser, lapte, organe şi Ńesuturi provenite de la bovine şi bubaline destinate sacrificării, din trei judeŃe din Transilvania, notate în mod convenŃional A, B şi C, în vederea evaluării posibilelor implicaŃii în alterarea sănătăŃii umane şi ameliorarea calităŃii produselor de origine animală.

Am urmărit, de asemenea, stabilirea limitelor maxime admise pentru hormonii steroidieni sexuali endogeni în serul, laptele şi Ńesuturile provenite de la animalele destinate


======================================================================

VII

sacrificării sau ale căror produse şi subproduse intră în consumul uman şi care pot influenŃa geneza şi evoluŃia tumorilor.

Cercetările au fost efectuate pe un număr total de 45 bovine şi bubaline, aparŃinând ambelor sexe, câte 15 subiecŃi pentru fiecare lot şi judeŃ luat în studiu. Cele trei loturi luate în studiu au structură heterogenă, reprezentând în mod fidel repartiŃia categoriilor de bovine şi bubaline abatorizate, parametrii luaŃi în considerare fiind numărul matricol, rasa/specia, vârsta, sexul şi județul de provenienŃă.

Probele de ser şi lapte au fost supuse analizei ca atare, nefiind necesară o prelucrare

iniŃială a acestora, metoda imunoanalizei electrochemiluminescente fiind în măsură să

determine concentraŃia unor analiŃi din diferite medii aflate în stare lichidă.

Probele de Ńesut hepaic, renal, muscular şi adipos necesită o prelucrare iniŃială în

vederea obŃinerii unei mase fluide, omogene capabilă de a fi analizată prin metoda

electrochemiluminescenŃei.

Probele tisulare, după cântărirea şi evaluarea macroscopică, au fost supuse

mărunŃirii mecanice cu foarfeca şi bisturiul, în plăci Petri de diametru mic, procedeu

efectuat până la obŃinerea unei mase omogene care a putut fi supusă ulterior tratamentului

cu metanol şi apă.

Toate probele astfel pregătite au fost transferate în tuburi Eppendorf de 2 ml.

Tuburile au fost vortexate la viteză mare timp de 30 secunde după adăugarea amestecului de

metanol şi apă. După vortexare tuburile au fost centrifugate la 16.000 rpm (rotaŃii pe minut)

timp de 10 minute, tehnică denumită „ultracentrifugare” sau „ultrasonicare”, determinând

dezintegrarea celulară urmată de eliberarea în fază lichidă a hormonilor steroidieni de la

nivel membranar, citoplasmatic şi nuclear.

Supernatantul a fost extras şi utilizat în vederea determinării concentraŃiilor

hormonilor steroizi cu ajutorul metodei ECL.

Cantitatea de material biologic utilizată a fost de aproximativ 1g pentru fiecare probă.

Probele care au pus probleme de prelucrare şi determinare au fost cele provenite din

Ńesutul adipos, interpretarea acestora nefiind posibilă datorită solidificării lor în tuburile de

analiză. S-a încercat modificarea stării de agregare prin utilizarea unor solvenŃi organici

(benzen, toluen) precum şi prin încălzirea tuburilor înainte de expunerea ECL dar


======================================================================

VIII

rezultatele obținute au relevat un procent de repetabilitate al rezultatelor nesatisfăcător

(22,3%).

Tehnologia utilizată a fost imunoanaliza prin electrochemiluminiscenŃă (ECL).

Această metodă are ca principiu generarea de specii înalt reactive rezultate din precursori

stabili la suprafaŃa unui electrod. Aceste specii înalt reactive reactionează unele cu altele

producând lumină.

Dezvoltarea imunoanalizei electrochemiluminescente pentru determinarea

concentraŃiilor hormonale se bazează pe utilizarea complexului rutenium–tris-bipiridil

(Ru(bpy)3)2 şi al tripropilaminei (TPA). Produsul final chemiluminescent se formează în

timpul etapei de detecŃie. Reactiile chemiluminescente care duc la emisia de lumină din

complexul de rutenium sunt iniŃiate primordial electric şi ulterior chimic. Avantajul iniŃierii

electrice a reactiei de chemiluminescenŃă este că întreaga reacŃie poate fi controlată extrem

de precis.

Rezultatele obŃinute în urma determinărilor efectuate au fost exprimate în pmol/L în

cazul estradiolului, respectiv în nmol/L în cazul progesteronului şi al testosteronului pentru

probele lichide(ser,lapte), respectiv în pmol/g şi nmol/g, pentru 17β-estradiol respectiv

progesteron în cazul probelor solide (Ńesut hepatic, Ńesut renal şi Ńesut muscular).

Grafic 1- Analiza globală a concentraŃiilor estradiolului la cele 3 loturi experimentale

În cazul subiecților de sex femel au fost identificate patru cazuri aflate în faza estrală

a ciclului sexual prezentând concentraŃii serice ale 17β-estradiolului superioare valorii de 30

pg/ml şi reprezentând 13,33% din numărul total al subiecŃilor de sex femel. În contextul în


======================================================================

IX

care există dovezi ştiinŃifice solide care susŃin efectul genotoxic şi chiar carcinogenetic al

estradiolului (Henderson B.E. şi col., 2000), am recomandat amânarea sacrificării

animalelor cu 48 de ore, calculul duratei acestei amânări Ńine cont de durata fazei estrale la

specia bovină (12-36 de ore) precum şi de timpul de înjumătăŃire al 17β-estradiolului (12

ore). Această amânare a momentului sacrificării crează în mod cert o serie de inconveniente

legate de cazarea animalelor, de furajarea şi îngrijirea lor precum şi o serie de cheltuieli pe

care le generează aceste operaŃiuni.

Analizând capacitatea de difuzie în Ńesuturi a 17β-estradiolului pentru toate cele trei

loturi luate în studiu, valori maxime au fost înregistrate în lapte (36,104 pg/ml), apoi în

ficat (33,190 pg/g), rinichi (28,910 pg/g), valorile cele mai reduse fiind identificate în

Ńesutul muscular (6,912 pg/g).

Analizând valorile medii ale concentraŃiilor 17β-estradiolului la cele trei loturi de

animale sacrificate în cele trei judeŃe notăm valori medii crescute ale acestui hormon în

judeŃele C (lapte, Ńesut hepatic şi renal) şi B (Ńesut hepatic şi renal) comparativ cu datele

obŃinute de la bovinele sacrificate în judeŃul A.

Grafic 2-Analiza globală a variaŃiilor de progesteron în diferite umori de la femelele din cele 3

loturi experimentale

Nivelul progesteronului în cazul animalelor aparŃinând celor trei loturi relevă

concentraŃii fiziologice ale acestui parametru hormonal în probele supuse examenului de

laborator. Totuşi, în urma examenului clinic transrectal efectuat în cazul fiecărui subiect de

sex femel înainte de sacrificare, confirmat cu ocazia examinării aparatului genital după


======================================================================

X

sacrificare au fost identificate două bovine aflate într-o stare incipientă a fazei de gestaŃie

(aproximativ 45 de zile în ambele situaŃii). În pofida diagnosticului de gestaŃie stabilit cu

ocazia examenului clinic transrectal efectuat înainte de sacrificarea animalelor, s-a decis

abatorizarea acestora. Aceste două cazuri reprezentând un procent de 6,66 % din totalul

subiecŃilor de sex femel luaŃi în studiu în cadrul celor trei loturi, a relevat niveluri relativ

crescute ale progesteronului seric, dar mai ales, o importantă impregnaŃie gestagenică

Ńesuturilor analizate. Valorile medii crescute ale progesteronului identificate în cazul

loturilor de bovine din judeŃele A şi C au fost determinate de prezenŃa în aceste două loturi

a câte unei vaci aflată în stadiul incipient al gestaŃiei, fapt ce a determinat o puternică

impregnaŃie progesteronică a Ńesuturilor precum şi a secreŃiei lactate provenite de la aceste

animale.Valorile medii ale progesteronului în cazul fiecărui lot relevă nivelurile crescute ale

acestui hormon în lapte (5,688 ng/ml), probele de Ńesut hepatic (2,544 ng/ml), respectiv

concentraŃii relativ scăzute în cazul probelor de Ńesut renal (1,647 ng/ml) şi Ńesut muscular

(1,050 ng/ml).

În cadrul celor trei loturi alcătuite din tăuraşi de vârste diferite, nivelul testosteronului

variază semnificativ de la valori subunitare până la concentraŃii superioare nivelului de 15

ng/ml. Stabilirea titrului maxim admis al acestui hormon în organismul tăuraşilor este încă

un subiect de controversă între specialiştii endocrinologi, existând mijloace terapeutice care

sunt capabile să inducă o creştere a sintezei endogene de testosteron (HCG).

Grafic 3 - Analiza globală a nivelului testosterolului la cele trei loturi experimentale


======================================================================

XI

Valorile medii ale testosteronului relevă un tropism accentuat pentru Ńesuturile renal

şi hepatic ale hormonilor steroizi în timp ce concentraŃii minime au fost determinate în

Ńesutul muscular.

În contextul existenței unor dovezi ştiinŃifice general acceptate privind efectul

genotoxic şi carcinogenetic al estradiolului precum şi studii privind implicarea

progesteronului şi al testosteronului în etiologia unor îmbolnăviri în rândul consumatorilor

umani ai produselor de origine animală, coroborat cu dificultatea diagnosticului unor stări

fiziologice şi/sau patologice ce presupun existența unor concentraŃii crescute ale hormonilor

steroidieni la animalele destinate abatorizării, devine necesară stabilirea unor limite maxime

admise ale acestor hormoni pentru fiecare tip de Ńesut comestibil (tabel 1).

Tabel 1

Limite maxime admise în lapte şi Ńesuturile comestibile la specia bovină

INFLUENłA FORMONILOR STEROIZI SEXUALI ÎN EVOLUłIA PERIOADEI PUERPERALE LA VACĂ

Determinarea exactă a nivelului seric al hormonilor steroizi (gestageni, estrogeni) în

diferitele faze ale perioadei puerperale este justificată printr-o corelaŃie strânsă între titrul

acestor hormoni, reluarea activităŃii ovariene post-partum, involuŃia uterină şi refacerea din

punct de vedere histo-chimic al structurilor endometriale, toate aceste procese având drept

Hormon

steroidian

Steroid

hormone

Lapte

Milk

µg/L

łesut muscular

Muscle

µg/kg

łesut hepatic

Liver tissue

µg/kg

łesut renal

Kidney tissue

µg/kg

Estradiol 0,03 0,1 0,5 0,5

Progesteron 12 3 10 9

Testosteron 0,05 0,5 3 2


======================================================================

XII

Ńintă finalizarea în condiŃii fiziologice a puerperium-ului, reducerea duratei „service-

periode” , respectiv al „calving interval”-ului.

Scopul principal al acestui capitol este acela de a evalua componenta steroidiană a

statusului endocrin în perioada puerperală şi de a stabili influenŃa pe care hormonii steroizi o

au asupra evoluŃiei puerperium-ului în condiŃiile de furajare şi întreŃinere întâlnite în

exploataŃiile intensive.

Probele de sânge, necesare evaluării nivelului seric de progesteron şi 17β-estradiol

în diferite momente ale perioadei puerperale (48 de ore, 7 zile, 21 de zile, 35 de zile şi 42de

zile post-partum), au fost prelevate de la un număr de 15 vaci de vârstă şi rasă

diferită.Structura raŃiei furajere administrate acestor bovine este formată din fân, furaj

concentrat, siloz de porumb şi borhot de bere.

O parte din porumbul utilizat pentru producerea amestecului concentrat era infestat

cu Fussarium Moniliforme, Fussarium Graminearum şi Giberelle Zeae, miceŃi responsabili

de sinteza zearalenonei, micotoxină implicată în etiopatogeneza sindromului de

micoestrogenism, descris la bovine, suine şi ovine (fig.6).

Figura 6- Porumb infestat cu Fussarium moniliforme, Fussarium graminearum şi

Giberelle Zeae

În masa de siloz se observă porŃiuni alterate prin mucegăire, cu un miros acru,

fermentat, caracteristic fermentaŃiei aerobe butirice, rezultate în urma tocării porumbului

destinat însilozării la o lungime de aproximativ 8 centimetri precum şi a tasării insuficiente

a acestuia. Determinările hormonale au fost efectuate cu ajutorul analizatorilor imunologici


======================================================================

XIII

Roche Elecsys 1010/2010 şi Modular Analitics E170 printr-o metoda de imunuanaliza

electrochemiluminescentă (ECLIA) bazată pe principiul „competiŃiei”.

În urma determinărilor efectuate, analiza datelor obŃinute a relevat următoarele

aspecte: la 48 ore post-partum, nivelul progesteronului seric înregistrează o scădere drastică,

aceasta ajungând la valori subunitare. Depresia progesteronemiei este consecinŃa încetării

activităŃii structurilor responsabile cu producŃia de progesteron (Ńesuturi luteale asociate

placentei, corp galben gestativ). De asemenea, se constată o uşoară scădere a nivelului

estrogenilor serici datorită eliminării placentei, structură responsabilă de sinteza de hormoni

estrogeni în perioada premergătoare parturiŃiei. Un nivel relativ crescut al hormonilor

estrogeni influenŃează pozitiv involuŃia uterină prin: scăderea pragului de excitabilitate a

fibrelor miometriale, creşterea cantităŃii de actinomiozină, modificarea pompelor de ioni,

creşterea depolarizării membranei şi a numărului de celule libere de la nivelul corionului

mucoasei.

În aceeaşi ordine de idei, este evidentă influenŃa pe care o are structura raŃiei furajere,

în care predomină borhotul de bere şi silozul, în etiopatogeneza acidozei metabolice latente

alimentare (AMLA), afecŃiune de ordin metabolic cu puternic ecou asupra sferei genitale în

perioada puerperală şi considerată drept factor favorizant în apariŃia unor boli specifice cum

ar fi: retenŃii placentare, lochiometrite, metrite, mamite.

La 7 zile post-partum, nivelul progesteronului seric continuă să înregistreze valori

subunitare, ajungând la o concentraŃie medie de 0,249 ng/ml, în timp ce nivelul 17β-

estradiolului seric scade lent, titrul seric fiind de 14,615 pg/ml, acest aspect este explicat

prin faptul că valul de dezvoltare foliculară din zilele 5 – 7 nu determină decât în rare

situaŃii dezvoltarea unui folicul dominant, cu diametru peste 10 mm, capabil de a sintetiza

cantităŃi însemnate de hormoni estrogeni.

De remarcat este faptul că valorile cele mai scăzute ale estradiolului seric au fost

înregistrate în cazul vacilor ce au prezentat lochiometrită (6365 şi 6341) acest aspect

subliniind rolul defavorabil pe care îl au leziunile inflamatorii septice la nivelul uterului

puerperal asupra dinamicii ciclului ovarian în perioada post-partală.


======================================================================

XIV

La 21 zile post-partum, valoarea medie a progesteronului seric în cazul lotului luat în

studiu este de 0,205 ng/ml, ceea ce sugerează faptul că valurile foliculare din zilele 15–17

nu se finalizează cu ovulaŃie, respectiv cu formarea corpului galben la nivelul ovarelor.

Valoarea medie a estradiolului seric creşte, ajungând la 22,166 pg/ml consecutiv

valului de dezvoltare foliculară din zilele 15–17 post-partum.

Grafic 4 - Nivelul mediu al progesteronului la vacile aflate în perioada puerperală

Analizând datele obŃinute în urma determinărilor efectuate la 35 zile post-partum, se

constată valori scăzute ale progesteronului seric coroborate cu creşterea concentraŃiei serice

medii de 17β-estradiol (31,456 pg/ml), fapt ce sugerează existenŃa foliculilor dominanŃi (cu

diametru de peste 10 mm) la nivelul ovarelor între zilele 30 şi 40. Valorile minime ale

estradiolului se întâlnesc în cazul femelelor diagnosticate cu hipotrofie utero-ovariană de

diferite grade, în timp ce valoarea maximă a fost consemnată în cazul vacii la care a fost

stabilit diagnosticul de chist folicular tecal.

Grafic 5 - Nivelul mediu al estradiolului seric la vacile aflate în perioada puerperală


======================================================================

XV

La 42 zile post-partum, valoarea medie a progesteronului seric înregistrează o

creştere importantă ajungând la valoarea medie de 3,677 ng/ml, fapt ce demonstrează că în

majoritatea situaŃiilor, valul de dezvoltare foliculară dintre zilele 30 şi 40 se finalizează cu

ovulaŃie şi formarea de corp galben. Nivelul mediu al estradiolului seric scade, ajungând la

concentrații inferioare valorii de 10 pg/ml (7,563 pg/ml).

Ca urmare a administrării gonadotropinei corionice la cazul nr.10 (6326 diagnosticată

cu chist folicular tecal), creşterea progesteronului asociată cu depresia nivelului de estradiol

seric demonstrează existenŃa unui proces de luteinizare în curs de desfăşurare.


======================================================================

XVI

CONCLUZII FINALE

În urma cercetărilor efectuate în cadrul prezentei lucrări au rezultat următoarele

concluzii şi recomandări:

1. Administrarea bi-săptămânală, pe parcursul a 30 de zile, a 0,5 mg/kgc diacetat de

hexestrol determină afectarea tuturor tipurilor de celule aparŃinând liniei seminale cu

apariŃia masivă a fenomenului apoptozei, în special la nivelul spermatocitelor

pachitene şi al spermatidelor, sinciŃializarea spermatidelor, fenomene de edem celular

şi degenerescenŃă vacuolară însoŃite de depleŃia masivă a celulelor din

„compartimentul adluminal” al tubilor seminiferi.

2. Afectarea celulelor din „compartimentul bazal” şi din „compartimentul adluminal”

al tubilor seminiferi la iepurii expuşi acŃiunii diacetatului de hexestrol confirmă

capacitatea acestei substanŃe de a depăşii atât bariera hematologică testiculară cât şi

cea alcătuită din celulele Sertoli, în aceste condiŃii prelungirea expunerii subiecŃilor

la acŃiunea acestui compus steroidian sintetic va determina depopularea completă a

liniei seminale din tubii seminiferi ceea ce va conduce la instalarea sterilităŃii la

aceşti masculi.

3. Prin comparaŃie toxicitatea diacetatului de hexestrol asupra celulelor liniei seminale

este net superioară celei manifestate în cazul expunerii la acŃiunea nortestosteronului

decanoat, în aceste condiŃii se impune acordarea unei atenŃii sporite depistării

reziduurilor alimentare ale diacetatului de hexestrol în vederea prevenirii expunerii

consumatorilor umani (în special a femeilor însărcinate precum şi a băieŃilor de

vârstă prepuberală) la acŃiunea acestui compus.

4. Nivelul 17β-estradiolului a înregistrat valori superioare de 30 pg/ml în 15.55% din

cazuri (4 cazuri cu degenerescenŃă chistică a ovarelor şi 3 aflate în faza de estru a

ciclului sexual). Literatura de specialitate consemnează aceste valori drept factori de

risc, pentru anumite categorii de consumatori (băieŃi cu vârsta cuprinsă între 8 şi 12

ani).


======================================================================

XVII

5. Au fost identificate 2 cazuri de gestaŃie, reprezentând 6,66% din totalul subiecŃilor de

sex femel luaŃi în studiu, aflate în stadiul incipient (aproximativ 45 de zile) la care au

fost evidenŃiate niveluri ridicate ale progesteronului seric, precum şi o importantă

impregnaŃie gestagenică a Ńesuturilor analizate.

6. In cazul subiecŃilor de sex mascul, există o variaŃie importantă a nivelului hormonilor

androgeni dependentă de vârsta tăuraşilor, astfel valori maxime au fost identificate la

masculii în vârstă de până la doi ani.

7. Metoda imunoanalizei electrochemiluminiscente a hormonilor steroizi reprezintă o

alternativă convenabilă tehnicilor gaz-cromatografice şi imunoenzimatice utilizate în

unele laboratoare din România. Avantajele tehnologiei ECL :

• este o metoda extrem de stabilă, cu marcare non-izotopică, ceea ce permite utilizarea

convenabilă a reactivilor în stare lichidă ;

• prezintă sensibilitate crescută în combinaŃie cu timpii de incubare de scurtă durată,

ceea ce duce la obŃinerea unor rezultate de înaltă calitate şi cu viteză mare de

execuŃie, oferind totodată un preŃ de cost de 29 RON/probă analizată, care se situează

sub nivelul preŃului de cost al majorităŃii metodelor de determinare hormonală ;

• modalitatea de lucru şi o scală largă de magnitudine permite utilizarea minimă a

diluŃiilor şi a repetărilor, implicit consumul de timp, muncă manuală de laborator ți

costuri ridicate ale reactivilor ;

• metoda are înaltă aplicabilitate pentru detectarea tuturor analiŃilor, metode de detecŃie

pentru acizi nucleici, metode pentru determinare de imunoglobuline, determinarea

greutăŃii moleculare mari, determinare de mase moleculare mici (haptene) .

8. NeconcordanŃa între procentajul crescut al cazurilor noi de cancer al sferei genitale în

cadrul populaŃiei aparŃinând judeŃului A şi concentraŃiile hormonilor steroidieni

identificate în Ńesuturile bovinelor sacrificate în abatoarele din acest judeŃ se explică

pe de o parte, prin existenŃa unui program „screening” pentru diagnosticul în stadiu

incipient al afecŃiunilor canceroase, care în mod evident a determinat o creştere

semnificativă a ratei de diagnostic al acestor afecŃiuni, iar pe de altă parte cu faptul că

efectul genotoxic şi carcinogenetic al hormonilor steroizi în general şi al 17β-

estradiolului în mod particular, necesită un timp de expunere mai îndelungat.


======================================================================

XVIII

9. Nivelul plasmatic al progesteronului rămâne la valori foarte scăzute în primele 35 de

zile post-partum, fapt ce sugerează că ovulaŃia este un fenomen rar întâlnit în

primele 30 de zile ale perioadei post-partale la bovinele cu caracter morfoproductiv

mixt.

10. ConcentraŃia medie a estradiolului plasmatic suferă o scădere semnificativă după ziua

a şaptea post-partum, urmând să crească din nou la 21 respectiv 35 de zile după

parturiŃie.

11. La 42 de zile post-partum nivelul mediu al progesteronului plasmatic în cazul lotului

luat în studiu înregistrează o creştere semnificativă (3,677 ng/ml), fapt ce

demonstrează că în majoritatea cazurilor, ciclul de călduri dintre zilele 30 şi 40 post-

partum se finalizează cu ovulaŃie şi formarea de corpi galbeni .

12. Considerăm oportună introducerea în setul de măsuri ce compun planul strategic de

supraveghere a calităŃii produselor de origine animală, determinarea obligatorie a

rezidurilor hormonale din lapte şi Ńesuturi.


======================================================================

XIX

STUDIUL HORMONILOR STEROIZI IN PRODUCTIA SI · PDF filehormonii estrogeni joac ă un rol esen...

Documents

Transcript of STUDIUL HORMONILOR STEROIZI IN PRODUCTIA SI · PDF filehormonii estrogeni joac ă un rol esen...