Studiul Experimental al Asamblarilor prin Strangere Proprie · PDF fileLucrarea urmareste...

4

Click here to load reader

Transcript of Studiul Experimental al Asamblarilor prin Strangere Proprie · PDF fileLucrarea urmareste...

Page 1: Studiul Experimental al Asamblarilor prin Strangere Proprie · PDF fileLucrarea urmareste trasarea diagramei de variatie a fortei de ... Aceaste asamblari sunt frecvent intalnite in

Studiul Experimental al Asamblarilor prinStrangere ProprieAcest laborator prezinta Studiul Experimental al Asamblarilor prin Strangere Proprie.In acest PDF poti vizualiza cuprinsul si bibliografia (daca sunt disponibile) si aproximativ doua pagini dindocumentul original.Arhiva completa de pe site contine un fisier, intr-un numar total de 9 pagini.Fisierele documentului original au urmatoarele extensii: doc.

Extras7.1 Scopul lucrarii

Lucrarea urmareste trasarea diagramei de variatie a fortei de presare si a fortei de depresare, precum sideterminarea experimentala a coeficientilor de frecare la presare, depresare si rotire, pentru asamblariletip arbore-bucsa.

7.2 Consideratii teoretice

Serajele sunt asamblari realizate prin apasarea reciproca a pieselor pe suprafete cilindrice folosind numaidiferenta de dimensiuni corespunzatoare ajustajelor presate, fara nici un alt organ suplimentar.Mentinerea asamblarii se face numai prin fortele de frecare ce iau nastere pe suprafetele de contact alepieselor asamblate. O asamblare de tip arbore-bucsa este prezentata in figura 7.1.

Fig. 7.1

Aceaste asamblari sunt frecvent intalnite in constructia de masini la montarea rulmentilor pe arbori si incarcase, a bandajelor rotilor de vagon, a coroanelor rotilor dintate, a elementelor arborilor cotiti, etc. Caavantaje ale folosirii serajelor se pot mentiona capacitatea portanta foarte mare, economisirea demateriale deficitare, asamblarea nu necesita elemente suplimentare. Ca dezavantaje, se constata practicca nu se pot face montari si demontari repetate, iar la un lot aparent identic de seraje rezulta strangeridiferite, datorita caracterului probabilistic al formarii ajustajelor, ceea ce implica o precizie de executierelativ ridicata a suprafetelor cilindrice de contact.

La aceste asamblari apar solicitari compuse : solicitarea de strivire pe suprafetele de contact a arborelui sibucsei, precum si eforturi radiale si tangentiale in cele doua piese.

Marimea care caracterizeaza in mod deosebit asamblarea este strangerea teoretica S :

(7.1)

unde: este diametrul efectiv al arborelui inainte de presare;

- diamentrul efectiv al alezajului inainte de presare.

Strangerea S determina marimea presiunii p intre suprafetele in contact, care influenteaza direct asupracapacitatii asamblarii de a transmite forte si momente, precum si asupra conditiilor tehnologice derealizare a serajului.

Practic se observa ca strangerea este influentata de o serie de factori : inaltimea asperitatilor suprafetelorin contact, diferenta dintre temperatura de montaj si cea de lucru, deformatiile cauzate de forteleexterioare. Deoarece in cadrul lucrarii, experimentarile se fac la temperatura ambianta, fara a avea

Page 2: Studiul Experimental al Asamblarilor prin Strangere Proprie · PDF fileLucrarea urmareste trasarea diagramei de variatie a fortei de ... Aceaste asamblari sunt frecvent intalnite in

influenta fortele exterioare, doar primul factor se ia in considerare la calculul strangerii efective

(7.2)

unde, si sunt inaltimile medii a rugozitatii suprafetelor in contact, tabelulul 7.1.

Tabelul 7.1

Felul prelucrarii

Felul prelucrarii

Lustruire

Lepuire fina

Lepuire

Honuire

Rectificare foarte fina

Rectificare fina

Rectificare

Brosare

Alezare fina

0,1 – 0,4

0,16 – 1,0

0,6 – 4,0

0,1 – 1,0

0,1 – 1,0

1,0 – 4,0

4,0 – 10,0

2,5 - 10,0

1,0 - 4,0

Alezare

Strunjire fina cu diamant

Strunjire fina cu metal dur

Netezire prin strunjire

Strunjire grosolana

Frezare fina

Page 3: Studiul Experimental al Asamblarilor prin Strangere Proprie · PDF fileLucrarea urmareste trasarea diagramei de variatie a fortei de ... Aceaste asamblari sunt frecvent intalnite in

Netezire prin frezare

Netezire prin rabotare

Rabotare grosolana 4,0-10,0

1,0-2,5

2,5-10,0

10,0-40,0

40,0-100,0

4,0-10,0

10,0-40,0

10,0-40,0

40,0-100,0

Intre inaltimea medie a rugozitatii si abaterea medie aritmetica a rugozitatii , care se indica pe desenelede executie, se poate scrie relatia:

(7.3)

unde : daca

daca .

Presiunea de contact p se calculeaza cu formula:

, (7.4)

unde: este strangerea efectiva in ;

d - diametrul asamblarii in mm;

, - modulul de elasticitate longitudinala a materialelor arborelui, respectiv bucsei, in din tabelul 7.2;

, - coeficienti adimensionali, care au valorile :

, (7.5)

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Documentul complet de 9 pagini il poti citi daca il descarci din Biblioteca.RegieLive.ro

Imagini din documentul complet: