Studiul de fezabilitate a amplasării lacului de acumulare pe râul Cogâlnic. II

4. Argumentarea proiectului de construcţie a lacului de acumulare din punct de

vedere al utilizării apelor

4.1.Calculele caracteristicilor hidrologice

4.1.1. Studiul hidrografic şi hidrologic al bazinului hidrografic

Descrierea succintă a bazinului hidrografic. Râul Cogâlnic îşi are izvorul la 2,5 кm sud-est

de localitatea Bursuc şi se varsă în lacul Sasâc (Ucraina). Lungimea totală a râului constituie 221

кm, suprafaţa bazinului hidrografic este de 3910 кm2. Bazinul hidrografic în cauză este alungit de la

nord-vest la sud-est, asimetric şi mai extins pe malul stâng. Panta medie 1,1‰ [31, 32].

Pe teritoriul Republicii Moldova izvorul bazinului hidrografic este amplasat în Podişul

Codrilor, având o înălţime pe cumpănă 260 - 390 m. Pe sectorul de la izvor şi până la vărsare în r.

Cosim cu o lungime de 88 кm, înclinarea medie a scurgerii constituie 1,96 ‰ (Fig. 4.1).

0

50

100

150

200

250

100125150175200225250

Distanţa de la izvor, km

Co

ta f

un

du

lui, m

ab

s

Figura 4.1. Profil longitudional al r.Cogâlnic (de la izvor la vărsare în r. Cosim)

Valea râului este bine conturată cu meandre reduse până la s. Gura Galbenă, în formă de V şi

în aval sub formă de trapez. Lăţimea preponderentă este de 2,5-4,5 кm. Pantele au înălţime de 80-

120 m, concave, abrupte şi foarte abrupte (fig.4.2). Pe margine sunt arate, iar pe şes sunt acoperite

de vegetaţie de stepă, deseori fiind plantate cu vii şi livezi.

Lunca se întinde de ambele părţi cu o lăţime până la s.Gura-Galbenă de 0,3-0,5 кm, în aval de

pînă la 0,8-1,0 кm. Cea mai mare parte a luncii este uscată, în aval de s. Bobeica sunt săpate canale

de drenare, terenul este arat şi format din roci argiloase şi argiloase-nisipoase.

Albia râului în aval de s. Bobeica este îndreptată, canalizată, cu o lăţime de 8-15 m şi

adâncimea de 1-2 м, năruită şi deformată. Lăţimea cursului de apă 1-3 m, adâncimea în etiaj de 0,1-

0,3 m, viteza scurgerii 0,1-0,3 m/s. Fundul este neted şi acoperit cu nămol şi nisip. Malurile sunt

abrupte, spălate, rocile sunt argile nisipoase

66

-10

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

110

0 500 1000 1500 2000 2500 3000

Distanţia, m

Co

ta u

sc

atu

lui,

m.

ab

s

NM 2,2 м 1968 г.

Figura 4.2. Profilul transversal al văii r. Cogâlnic la 2 кm în aval de or. Hânceşti

.

Figurile 4.3-4.4 reprezintă graficele modificării lăţimii medii de la marcajul de fund al văii în

lungul rîului Cogâlnic de la izvor până la gura de vărsare, obţinute de pe hărţile topografice la scara

de 1:25 000.

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200

Distanta de la izvor , km

La

tim

ea m

edie

a v

ai,

m

Figura 4.3 Distribuţia lăţimii medii a fundului văii în lungul râului Cogâlnic

După cum se observă din fig. 4.1 – 4.3., cele mai mici variaţii ale lăţimii văii sunt în partea

superioară a bazinului hidrografic. Îngustarea fundului văii, ca regulă, are loc pe sectoarele unde se

revarsă afluenţii. Modificarea cotelor fundului văii este lentă, ceea ce condiţionează şi schimbarea

uniformă a înclinării văii.

67

0

50

100

150

200

250

300

350

400

0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200

Distanta de la izvor , km

Co

ta a

bsa

luta

, m

Figura 4.4. Distribuţia cotelor absolute ale fundului văii în lungul râului Cogâlnic

140 150 160 170 180 190 200 210 220 230Distanta de la gura de varsare, km

0

0.002

0.004

0.006

0.008

Incl

inar

ea m

edie

a r

iulu

i,

%

o

0

0.2

0.4

0.6

0.8

Vit

eza

ved

ie a

scu

rger

ii

m\ s

ec



02468

10121416

Lat

imea

med

ie

a al

bie

i riu

lui,

m

00.040.080.120.160.2

Ad

icim

ea m

edie

a r

iulu

i, m



00.010.020.030.040.05

Coe

fici

entu

l Man

nin

g

de

rugo

zita

te, n

r.Cogilnic

r.Cogilnic

r.Cogilnic

r.Cogilnic

r.Cogilnic

Figura 4.5. Distribuţia caracteristicilor hidrologice conform datelor materialelor

cartografice (scara 1:25 000) de până la îndreptarea albiei r.Cogâlnic

După cun se observă din figura 4.5, modificarea caracteristicilor râului de până la îndreptarea

albiei aveau un caracter local. După îndreptarea şi îndiguirea din anul 1960, aceşti parametri s-au

modificat şi în prezent aceştia variază nesemnificativ în lungul râului. Date despre caracteristicile

morfometrice şi hidrografice ale bazinelor hidrografice analoge şi despre bazinul hidrografic al

lacului de acumulare în proiectare sunt prezentate în tab. 4.1.[27]

68

Regimul de scurgere al r. Cogâlnic este studiat insuficient [18], deoarece pe râu, în limitele

graniţei Moldovei, funcţionează doar o singură staţie de măsurare hidrometrică (tab. 4.1), unde sunt

înregistrate următorul complex de date hidrologice:

Nivelul apei pe parcursul anilor 1957-2010;

Debitele medii de apă pe parcursul anilor 1959-2010;

Debitele maxime şi stratul de scurgereale la viiturile de primăvară în anii 1961-2010;

Debitele maxime şi stratul de scurgere la viituriele pluviale în anii 1961-2010;

Temperatura apei în anii 1957-2010;

Fenomenele de îngheţare a apei în anii 1957-2010;

Grosimea gheţii în anii 1957-2010;

Debitul aluviunilor în suspesie în anii 1977-2010;

Componenţa chimică a apei.

Tabelul 4.1. Caracteristicile hidrografice şi morfometrice de bază ale bazinelor hidrografice

până la staţiile de măsurare hidrometrice

Râu-staţie de

măsurări

hidrologice

Suprafaţa,

кm2

Distanţa, кm Înclinarea, ‰

Densitate

a reţelei

fluviale,

кm/кm2 Împă

diri

re, %

Lac

uri ş

i iaz

uri,

%

Ară

tură

,%

De la

izvor

De la

cumpănărâului

Bazinul

hidrograf

ic

Cogâlnic*

Or.Hânceşti

179/176 28 35 4,0 125 0,51 27 <1 20

Cogâlnic

Baraj

611 69 2,0

Ialpug

Or.Comrat

241 32 43 4,7 150 0,50 6 <1 55

Botna

Or.Căuşeni

1210 118 121 2,6 140 0,64 <1 25

Staţia de masurări hidrologice este amplasată aproximativ la 35 кm de la izvor, bazinul

hidrografic constitie 179 кm2. Datele hidrologice multianuale caracterizează regimul hidric din

amonte al bazinului hidrografic al r. Cogâlnic.

4.1.2. Calculele debitului anual

Datele debitului anual pentru o perioadă multianuală al bazinului-analog hidrografic de bază

al r. Cogâlnic la staţia de măsurări hidrologice din or. Hânceşti sunt prezentate în tab. 4.2. În tabelul

69

4.3 şi 4.4 sunt prezentate date despre debitul anual al râurilor din bazinele hidrografice vecine [17-

21].

Tabelul 4.2 Debitul anual al r. Cogâlnic la staţia Hânceşti, în mm, F = 179 km2

Anul 0 1 2 3 4 5 6 7 8 91959 221960 36 23 30 56 23 34 72 47 41 791970 65 54 45 50 36 43 47 57 50 631980 136 149 79 50 61 91 32 27 63 471990 18 61 30 43 22 27 50 66 48 632000 22 36 43 43 30 39 27 23 18 152010 27

Tabelul 4.3. Debitul anual al r.Taraclia, staţia or.Taraclia, în mm, F = 103 km2

Anul 0 1 2 3 4 5 6 7 8 91960 14 27 25 77 55 20 55 26 68 771970 17 20 25 34 16 25 46 25 18 311980 21 73 55 150 29 89 92 86 28 431990 92 205 29 49 10 22 23 25 25 282000 20 15 43 70 682010

Tabelul 4.4 Debitul anual al r.Botna, staţia or.Căuşeni, în mm, F = 1210 km2

Anul 0 1 2 3 4 5 6 7 8 91959 6,001960 7,30 4,40 6 65 6 12 39 29 14 381970 30 24 38 32 9,1 9,9 9,9 30 19 291980 61 49 30 10 21 28 14 10 25 201990 11 21 21 16 14 22 26 32 32 322000 18 15 24 30 14

Legitatea utilizării râurilor în cauză în calitate de analoge se confirmă prin sincronizarea

satisfăcătoare în variaţiile multianuale ale debitului anual, fapt ce este confirmat prin curbele

integrale prezentate în fig.4.6.

70

-6,00

-4,00

-2,00

0,00

2,00

4,00

6,00

1950 1960 1970 1980 1990 2000 2010 2020

Cogilnic Taraclia Botna

Figura 4.6. Curbele diferenţiale suprapuse a debitului anual a râurilor analoge

Parcursul multianual al acestor curbe demonstrează, că pentru perioada dată de ani pe aceste

râuri s-au observat două cicluri închise ale debitului cursului de apă cu o durată şi amplitudine

diferită, ce permite utilizarea datelor selective (tabelele 4.2-4.4) ale râurilor analoge cu un debit

anual generalizat în timp şi spaţiu. În baza acestor date au fost obţinute parametri statistici ai

debitului anual, ce includ: 1) valorile medii multianuale ale debitului anual ( ,0Y mm); 2) coeficienţii

de variaţie (Cv); 3) coeficienţii asimetriei (Сs); 4) coeficienţii corelării între serii (r); 4)

corespunzător, erorile întâmplătoare ale mediilor (0Y ) şi a coeficienţilor de variaţie (

VC ).

Calculele s-au efectuat în baza cerinţelor, recomandate în actele normative [3, 4] şi în literatura

specială [33, 34]. Concluziile de bază conform calculelor date sunt prezentate în tabelul 4.5. Analiza

acestor rezultate arată, că estimarea erorii parametrilor statistici, râurile studiate în baza metodei

momentelor sau a plauzibilităţii majore, dau rezultate ce nu satisfac totalmente cerinţele de

proiectare.

Tabelul 4.5. Parametrii statistici ale curbelor asigurării debitului anual

Parametrii statistici

Rîul - Punct

După curba logaritmică După metoda momentelor

а b n ,0Y мм VC Cs r ,%0Y ,%

VС

Cogâlni – or. Hînceşti -0,61 3,21 52 47 0,55 2.08 0.53 8/13* 9Taraclia - Taraclia -0,88 4,24 44 47 0,80 2.32 0.21 12/15* 15Botna - Căuşeni -0,60 3,11 46 25 0,53 0.69 0.49 8/12* 12

* Eroarea medie patrată a normei a fost determinată luându-se în calcul relaţiile dintre serii [33].

71

În acest caz a fost utilizată metoda de construire a curbelor empirice, excluzînd necesitatea

constatării coeficienţilor VС и SC .

0,0

1,0

2,0

3,0

4,0

5,0

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Asigurarea, %

Mo

du

l sc

urg

eri

i an

ua

lă

Cogilnic Taraclia Botna

Figura 4.7. Curbele suprapuse ale asigurării debitului anual în râurile analoge

În acest scop au fost aranjate seriile conform debitului anual în descreştere, fapt ce a dat

posibilitatea determinării probabilităţii fiecărui termen din serie conform formulei:

1001n

mP

% (4.1)

Unde m ─ numărul de rând al seriei, amplasat în ordine descrescândă; n ─ numărul total al

seriei. Ca rezultat în figura 4.3 sunt prezentate curbele suprapuse ale valorilor normate a debitului

anual (coeficienţii de moduli) pentru trei râuri - analoge.

După cum urmează din fig. 4.3 relaţiile date sunt descrise bine de ecuaţiile funcţiilor

logaritmice, cu o corelare de (R2), ce se modifică de la 0,94 pînă la 0,96. În general, cu referire la

bazinele hidrografice studiate, ecuaţia poate fi următoarea:

Pab lnPK (4.2)

unde a şi b ─ parametrii regionali, valorile numerice ale cărora sunt prezentate în tab. 4.5;

Р ─ gradul de asigurare calculat a debitului anual.

Rezultatele calculelor, prezentate în tab. 4.5 au arătat, că parametrii curbelor logaritmice (a и

b) în zona dată sunt mai stabili comparativ cu parametrii VС şi SC , calculaţi prin metoda

momentelor. În legătură cu aceasta pentru calcularea coeficienţilor de modul ale râurulor din zonă

este necesar utilizarea ecuaţia (4.2) luînd în calcul valorile medii a = - 0,70 şi b = 3.52.

Referitor la 0Y ─ ce caracterizează stratul mediu multianual al debitului anual (norma

scurgerii) cu condiţia modificării lui substanţiale pentru râurile din zonă, aproape de două ori şi

utilizarea unui diapazon din bazinul hidrografic (de la 103 la 1210 кm2), atunci estimarea lui medie

72

pentru râurile din zonă este posibilă în cazul constatării valorii medii după suprafaţă 0Y conform

formulei:

BTC

BBTTCC

FFF

FYFYFY

,,, 0000Y . (4.3)

Aici indicii C, T, B ─ caracterizează denumirile râurilor-analoge; BT FF ,,CF ─ corespunzător

suprafaţa hidrografică a acestor râuri. Valoarea debitului mediu ponderat, calculată conform

formulei (4.3) pentru râurile din zonă a constituit 0Y = 29 mm. Luând în vedere prezenţa reducţiei

spaţiale a stratului debitului anual odată cu creşterea suprafeţei bazinului hidrografic, în primul rând

trebuie stabilit suprafaţa totală a zonei, pentru care poate fi acceptat stratul corespunzător de 29 mm,

iar pe urmă de construit )(Ff0Y . Rezultatele calculelor au arătat, că suprafaţa sumară din zonă

constituie 1491 km2. În rezultat relaţia )(Ff0Y este prezentată în fig. 4.4. Aproximarea analitică

conduce la modelul regional de estimare a debitului mediu multianual în cazul R2 = 0.92, la

următoarea relaţie:

2300 1146Y .)(

F . (4.4)

Conform ecuaţiei date valorile normei debitului anual al r. Cogâlnic la barajul lacului de

acumulare în planificare pe o suprafaţă de 611 km2, va constitui 33,0 mm/an. În rezultat pentru

determinarea debitului anual cu un grad de asigurare diferit, este necesar de utilizat relaţia:

0PY YK P . (4.5)

Aici PK ─ coeficientul modular regional, calculat conform formulei (4.2); 0Y ─ norma

debitului calculată conform formulei (4.4).

Referitor la bazinul hidrografic calculat, rezultatele determinării debitului anual cu diferit grad de asigurare, sunt prezentate în tabelul 4.6.

Y0 = 146F- 0,23

R2 = 0,92

20

25

30

35

40

45

50

55

0 500 1000 1500 2000

Suprafaţa bazinului, km2

Sc

urg

ere

a m

ed

ie m

ult

an

ua

le, m

m

Figura 4.8. Dependenţa )(Ff0Y pentru râurile din zonă

73

Tabelul 4.6. Rezultatele calculelor debitului anual cu un anumit grad de asigurare a râului Cogâlnic,

în secţiunea de măsurare a lacului de acumulare preconizat pentru proiectare

P, % Kp Yp, mm Wp, mln. M3 Qp, m3/s

25 1,37 45 27,6 0,87

50 0,88 29 17,8 0,56

75 0,60 20 12,1 0,38

80 0,55 18 11,1 0,35

90 0,47 16 9,5 0,30

95 0,43 14 8,7 0,28

4.1.3. Calculele distribuţiei intraanuale (pe luni şi perioadă limitată) a debitului de apă

În corespundere cu cerinţele actelor normative [3, 4] determinarea distribuirii debitului

calculat calendaristic intraanual pe durata seriilor de obsarvaţii n, egală cu 15 ani şi mai mult, se

efectuează prin următoarele metode:

grupare;

anul real;

distribuţia medie a debitului în anii cu gradaţie caracteristică a capacităţii hidrice.

Pentru calcularea distribuirii intraanuale a debitului este raţional de transformat scurgerile în

volume de debit în km3 sau în mii de m3, deoarece în acest caz este luat în calcul diferenţa între

numărul de zile a anilor şi lunilor.

În cazul observaţiilor cu durata de peste 30 ani este necesar de evidenţiat patru grupe de ani

cu capacitatea hidrică mare (16,7 % P < 33,3 %), medie (33,3 % P ≤ 66,7 %), mică (66,7 % <

P ≤83,3 %) şi foarte mică (P > 83,3 %).

Determinarea distribuţiei intraanuale a debitului prin metoda anului real se bazează pe

selectarea anului de gospodărire a apelor din numărul efectiv. În acest caz se i-a în calcul depăşirea

74

probabilă cea mai apropiată a debitului pentru anul de gospodărire a apei, perioada limită, sezonul

limitat şi luna limită faţă de probabilitatea depăşirii calculate. Ulterior, ştiind distribuirea

procentuală a debitelor lunare pe parcursul anului, prin analogie se efectuează distribuirea

intraanuală pentru anul în cauză.

În calitate de analog pentru bazinul hidrografic al r. Cogâlnic a fost ales staţia de măsurări

hidrografice din or.Hânceşti, unde se efectuează astfel de măsurări a debitului de apă de peste 52 de

ani (tab. 4.7, anexa 1).

Prelucrarea statistică a caracteristicilor debitului anual a permis, pentru o capacitate hidrică

aparte, de acceptat un grup de ani, ce se plasează în intervalele menţionate mai sus ale gradului de

asigurare (tab. 4.8). În rezultat, prin generalizarea datelor debitelor lunare de apă pentru un an

selectiv, se determină valorile medii multianuale pentru diverse capacităţi hidrice (tab. 4.9).

Totodată, aici fiind constatate volumele debitelor pentru fiecare lună, an şi perioadă limitată, ce a

fost supusă calculului (mai - noiembrie). Debitele medii lunare ale râurilor analoge, exprimate în

părţi din debitul anual, poate fi utilizat pentru determinarea distrubuţiei tipice a debitului pentru

bazinul hidrografic al r. Cogâlnic ce urmează a fi calculat.

În cazul diferitor capacităţi hidrice, valorile tipice ale debitului mediu lunar în secţiunea de

măsură calculată sunt determinate prin formula:

3)(i ln,

100W mm

WY PiP (4.6)

Aici P(i)Y – ordonata modelului tipic a distribuirii debitului intraanual cu un grad de asigurare

stabilit, în % (conform datelor din tab.4.9); PW – volumul calculat al debitului anual cu un grad de

asigurare stabilit, se acceptă conform tabelului 4.9. Referitor la gradul de asigurare 25 %, 50 %,

75% şi 95% rezultatele calculelor distribuirii tipice a debitului în secţiunea de măsură calculată sunt

prezentate în tab. 4.8

75

Tabelul 4.7 Сaracteristicele scurgerii principale a r. Cogâlnic- Hînceşti, F=179 km2

N Anul Scurgerea medie lunara a apei, m3/sI II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anul Perioada

limitei (V-

XI)1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 161 1959 0.097 0.071 0.16 0.053 0.05 0.11 0.052 0.071 0.03 0.04 0.19 0.54 0.12 0.082 1960 0.16 0.61 0.16 0.065 0.798 0.13 0.026 0.019 0.02 0.026 0.19 0.19 0.2 0.173 1961 0.29 0.4 0.01 0.12 0.265 0.232 0.051 0.014 0.017 0.076 0.049 0.031 0.13 0.104 1962 0.081 0.088 0.54 0.2 0.41 0.094 0.26 0.042 0.022 0.014 0.28 0.086 0.17 0.165 1963 0.024 1.24 1.00 0.88 0.052 0.12 0.033 0.19 0.023 0.022 0.028 0.012 0.31 0.076 1964 0.074 0.043 0.48 0.16 0.065 0.068 0.059 0.001 0.15 0.18 0.13 0.13 0.13 0.107 1965 0.39 0.17 0.49 0.27 0.39 0.14 0.11 0.028 0.037 0.032 0.062 0.12 0.19 0.118 1966 0.6 1.65 0.61 0.41 0.18 0.32 0.17 0.09 0.052 0.084 0.32 0.26 0.4 0.189 1967 0.13 0.12 1.89 0.3 0.15 0.17 0.061 0.13 0.066 0.099 0.11 0.1 0.26 0.1110 1968 0.11 0.19 0.95 0.13 0.055 0.38 0.32 0.11 0.19 0.13 0.14 0.1 0.23 0.1911 1969 0.45 0.23 1.34 1.31 0.14 0.16 0.94 0.14 0.23 0.077 0.093 0.13 0.44 0.2512 1970 0.42 0.66 1.04 0.33 0.52 0.37 0.095 0.18 0.1 0.11 0.21 0.29 0.36 0.2313 1971 0.36 0.52 0.73 0.22 0.31 0.15 0.51 0.043 0.26 0.079 0.076 0.33 0.3 0.214 1972 0.17 0.0.46 0.38 0.081 0.1 0.19 0.17 0.31 0.26 0.34 0.34 0.22 0.25 0.2415 1973 0.083 0.56 1.5 0.32 0.36 0.16 0.065 0.031 0.028 0.05 0.11 0.099 0.28 0.1116 1974 0.069 0.43 0.18 0.14 0.21 0.26 0.47 0.041 0.061 0.12 0.21 0.22 0.2 0.2017 1975 0.18 0.18 0.18 0.18 0.35 0.94 0.16 0.15 0.097 0.1 0.14 0.24 0.24 0.2818 1976 0.12 0.17 0.88 0.3 0.22 0.12 0.092 0.096 0.22 0.254 0.3 0.31 0.26 0.1919 1977 0.86 0.92 0.33 0.26 0.16 0.42 0.31 0.12 0.081 0.11 0.16 0.064 0.32 0.1920 1978 0.1 0.25 0.45 0.35 0.51 0.4 0.3 0.31 0.14 0.13 0.16 0.19 0.28 0.2821 1979 0.72 0.42 0.31 1.09 0.23 0.2 0.1 0.17 0.10 0.14 0.48 0.26 0.35 0.222 1980 0.17 0.32 1.11 1.61 0.69 1.03 0.73 0.78 0.2 0.33 0.68 1.5 0.76 0.6323 1981 0.37 1.45 0.87 0.95 2.14 0.24 0.13 0.072 0.52 0.35 0.81 2.05 0.83 0.6124 1982 0.46 0.54 1.5 0.43 0.37 0.26 0.59 0.29 0.11 0.21 0.21 0.28 0.44 0.2925 1983 0.3 0.18 0.21 0.28 0.33 0.51 0.76 0.26 0.11 0.07 0.12 0.19 0.28 0.3126 1984 0.26 0.43 0.76 0.64 0.43 0.39 0.32 0.15 0.11 0.13 0.17 0.28 0.34 0.2427 1985 0.15 0.14 0.85 0.56 0.33 2.68 0.63 0.11 0.12 0.19 0.18 0.18 051 061

28 1986 0.26 0.15 0.64 0.48 0.15 0.067 0.13 0.047 0.011 0.08 0.099 0.085 0.18 0.0829 1987 0.082 0.31 0.31 0.22 0.14 0.11 0.047 0.054 0.009 0.11 0.21 0.22 0.15 0.1030 1988 0.15 0.23 1.41 0.78 0.33 0.21 0.13 0.03 0.35 0.18 0.17 0.22 0.35 0.2031 1989 0.31 0.27 0.31 0.12 0.075 0.13 0.097 0.075 1.16 0.21 0.17 0.17 0.26 0.2732 1990 0.12 0.25 0.15 0.12 0.073 0.13 0.042 0.024 0.018 0.072 0.033 0.2 0.1 0.0633 1991 0.13 0.2 0.33 0.27 0.62 0.74 0.53 0.52 0.15 0.23 0.17 0.15 0.34 0.4234 1992 0.12 0.15 0.22 0.19 0.12 0.94 0.092 0.002 0.041 0.037 0.076 0.085 0.17 0.1935 1993 0.1 0.15 0.55 0.64 0.42 0.44 0.2 0.068 0.14 0.069 0.043 0.054 0.24 0.2036 1994 0.11 0.12 0.11 0.11 0.06 0.076 0.05 0.1 0.12 0.03 0.085 0.1 0.09 0.0737 1995 0.13 0.27 0.16 0.15 0.11 0.14 0.17 0.076 0.23 0.17 0.12 0.094 0.15 0.1538 1996 0.089 0.12 0.9 0.56 0.12 0.04 0.038 0.065 0.48 0.17 0.38 0.44 0.29 0.1839 1997 0.29 0.39 0.22 0.32 0.086 0.14 1.27 0.51 0.19 0.24 0.19 0.61 0.37 0.3840 1998 0.4 0.27 0.22 0.21 0.21 0.17 0.098 0.064 0.059 0.85 0.47 0.19 0.27 0.2741 1999 0.27 1.01 1.27 0.45 0.21 0.17 0.073 0.22 0.08 0.095 0.2 0.19 0.35 0.1542 2000 0.15 0.37 0.2 0.23 0.073 0.015 0.085 0.019 0.064 0.036 0.12 0.11 0.12 0.0643 2001 0.092 0.092 0.17 0.24 0.31 0.55 0.13 0.014 0.51 0.098 0.13 0.09 0.2 0.2544 2002 0.19 0.33 0.53 0.25 0.16 0.29 0.13 0.27 0.084 0.2 0.35 0.09 0.24 0.2145 2003 0.21 0.72 0.44 0.21 0.11 0.09 0.18 0.23 0.2 0.28 0.092 0.13 0.24 0.1746 2004 0.12 0.33 0.35 0.18 0.11 0.08 0.07 0.073 0.09 0.23 0.23 0.11 0.17 0.1347 2005 0.098 0.37 0.69 0.25 0.6 0.22 0.063 0.05 0.037 0.077 0.12 0.11 0.22 0.1748 2006 0.086 0.13 0.46 0.22 0.19 0.22 0.073 0.067 0.055 0.08 0.096 0.11 0.15 0.1149 2007 0.14 0.25 0.24 0.11 0.065 0.064 0.084 0.11 0.14 0.076 0.13 0.19 0.13 0.150 2008 0.082 0.072 0.081 0.13 0.22 0.074 0.42 0.039 0.061 0.2 0.1 0.13 0.1 0.1151 2009 0.1 0.13 0.14 0.14 0.17 0.1 0.037 0.008 0.007 0.065 0.031 0.051 0.084 0.0652 2010 0.075 0.17 0.17 0.15 0.31 0.17 0.17 0.026 0.072 0.11 0.12 0.21 0.15 0.14suma 11.102 19.326 29.241 18.369 14.849 15.62 11.545 6.709 7.712 7.488 9.883 12.551 13.7 10.56

numărul ani

52 52 52 52 52 52 52 52 52 52 52 52 52 52 52

Mediu 0.21 0.37 0.56 0.35 0.29 0.30 0.22 0.13 0.15 0.14 0.19 0.24 0.28 0.20Maxim 0.86 1.65 1.89 1.61 2.14 2.68 1.27 0.78 1.16 0.85 0.81 2.05 0.83 0.63Minim 0.024 0.043 0.01 0.053 0.05 0.015 0.026 0.001 0.009 0.014 0.028 0.012 0.089 0.06

77

Tabelul 4.8. Rezultatele calculelor distribuţiei intraanuale a debitului r. Cogîlnic - Hînceşti, F=179 km2

N Anul

caracterist

în

perioada

Scurgerea medie lunara a apei, m3/s

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anul Perioada

limitei (V-XI)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16Asigurarea (P %)--25%

9 1979 0.72 0.42 0.31 1.09 0.23 0.2 0.1 0.17 0.10 0.14 0.48 0.26 0.35 0.210 1988 0.15 0.23 1.41 0.78 0.33 0.21 0.13 0.03 0.35 0.18 0.17 0.22 0.35 0.2011 1999 0.27 1.01 1.27 0.45 0.21 0.17 0.073 0.22 0.08 0.095 0.2 0.19 0.35 0.1512 1984 0.26 0.43 0.76 0.64 0.43 0.39 0.32 0.15 0.11 0.13 0.17 0.28 0.34 0.2413 1991 0.13 0.2 0.33 0.27 0.62 0.74 0.53 0.52 0.15 0.23 0.17 0.15 0.34 0.4214 1997 0.29 0.39 0.22 0.32 0.086 0.14 1.27 0.51 0.19 0.24 0.19 0.61 0.37 0.3815 1963 0.024 1.24 1.06 0.88 0.052 0.12 0.033 0.19 0.023 0.022 0.028 0.012 0.31 0.0716 1971 0.36 0.52 0.73 0.22 0.31 0.15 0.51 0.043 0.26 0.079 0.076 0.33 0.3 0.217 1973 0.083 0.56 1.5 0.32 0.36 0.16 0.065 0.031 0.028 0.05 0.11 0.099 0.28 0.11

Medie, m3/s 0.25 0.56 0.84 0.55 0.29 0.25 0.34 0.21 0.14 0.13 0.18 0.24 0.33 0.22Medie, mln m3 0.67 1.46 2.22 1.45 0.77 0.67 0.89 0.54 0.38 0.34 0.47 0.63 10.5 4.05Medie, % 6 14 21 14 7 6 8 5 4 3 4 6 100 39%

Asigurarea (P %)--50%19 1983 0.3 0.18 0.21 0.28 0.33 0.51 0.76 0.26 0.11 0.07 0.12 0.19 0.28 0.3120 1996 0.089 0.12 0.9 0.56 0.12 0.04 0.038 0.065 0.48 0.17 0.38 0.44 0.29 0.1821 1998 0.4 0.27 0.22 0.21 0.21 0.17 0.098 0.064 0.059 0.85 0.47 0.19 0.27 0.2722 1967 0.13 0.12 1.89 0.3 0.15 0.17 0.061 0.13 0.066 0.099 0.11 0.1 0.26 0.1123 1976 0.12 0.17 0.88 0.3 0.22 0.12 0.092 0.096 0.22 0.254 0.3 0.31 0.26 0.1924 1989 0.31 0.27 0.31 0.12 0.075 0.13 0.097 0.075 1.16 0.21 0.17 0.17 0.26 0.2725 1972 0.17 0.46 0.38 0.081 0.1 0.19 0.17 0.31 0.26 0.34 0.34 0.22 0.25 0.2426 1975 0.18 0.18 0.18 0.18 0.35 0.94 0.16 0.15 0.097 0.1 0.14 0.24 0.24 0.2827 1993 0.1 0.15 0.55 0.64 0.42 0.44 0.2 0.068 0.14 0.069 0.043 0.054 0.24 0.2028 2002 0.19 0.33 0.53 0.25 0.16 0.29 0.13 0.27 0.084 0.2 0.35 0.09 0.24 0.2129 2003 0.21 0.72 0.44 0.21 0.11 0.09 0.18 0.23 0.2 0.28 0.092 0.13 0.24 0.1730 1968 0.11 0.19 0.95 0.13 0.055 0.38 0.32 0.11 0.19 0.13 0.14 0.1 0.23 0.1931 2005 0.098 0.37 0.69 0.25 0.6 0.22 0.063 0.05 0.037 0.077 0.12 0.11 0.22 0.1732 1960 0.16 0.61 0.16 0.065 0.79 0.13 0.026 0.019 0.02 0.026 0.19 0.19 0.2 0.1733 1974 0.069 0.43 0.18 0.14 0.21 0.26 0.47 0.041 0.061 0.12 0.21 0.22 0.2 0.2034 2001 0.092 0.092 0.17 0.24 0.31 0.55 0.13 0.014 0.51 0.098 0.13 0.09 0.2 0.25

78

35 1965 0.39 0.17 0.49 0.27 0.39 0.14 0.11 0.028 0.037 0.032 0.062 0.12 0.19 0.11Medie, m3/s 0.18 0.28 0.54 0.25 0.27 0.28 0.18 0.12 0.22 0.18 0.20 0.17 0.24 0.21Medie, mln m3 0.43 0.67 1.27 0.59 0.64 0.66 0.43 0.27 0.52 0.43 0.47 0.41 6.80 3.55Medie, % 6 10 19 9 9 10 6 4 8 6 7 6 100 52

Asigurarea (P %)--75%

37 1992 0.12 0.15 0.22 0.19 0.12 0.94 0.092 0.002 0.041 0.037 0.076 0.085 0.17 0.19438 1962 0.081 0.088 0.54 0.2 0.41 0.094 0.26 0.042 0.022 0.014 0.28 0.086 0.17 0.1639 2004 0.12 0.33 0.35 0.18 0.11 0.08 0.07 0.073 0.09 0.23 0.23 0.11 0.17 0.1340 1987 0.082 0.31 0.31 0.22 0.14 0.11 0.047 0.054 0.009 0.11 0.21 0.22 0.15 0.1041 1988 0.13 0.27 0,16 0.15 0.11 014 0.17 0.076 0.23 0.17 0.12 0.094 0.15 0.1542 2006 0.086 0.13 0.46 0.22 0.19 0.22 0.073 0.067 0.055 0.08 0.096 0.11 0.15 0.1143 2010 0.075 0.17 0.17 0.15 0.31 0.17 0.17 0.026 0.072 0.11 0.12 0.21 0.15 0.1444 2011 0.074 0.043 0.48 0.16 0.065 0.068 0.059 0.001 0.15 0.18 0.13 0.13 0.13 0.10

Medie, m3/s 0.10 0.19 0.34 0.18 0.18 0.23 0.12 0.04 0.08 0.12 0.16 0.13 0.16 0.13Medie, mln m3 0.227 0.440 0.794 0.434 0.429 0.537 0.278 0.101 0.197 0.275 0.372 0.308 4.39 2.25Medie, % 5 10 18 10 10 12 6 2 4 6 8 7 100 51

Asigurarea (P %)--95%46 1961 0.29 0.4 0.01 0.12 0.265 0.232 0.051 0.014 0.017 0.076 0.049 0.031 0.13 0.147 1959 0.097 0.071 0.16 0.053 0.05 0.11 0.052 0.071 0.03 0.04 0.19 0.54 0.12 0.0848 2000 0.15 0.37 0.2 0.23 0.073 0.015 0.085 0.019 0.064 0.036 0.12 0.11 0.12 0.0649 1994 0.11 0.12 0.11 0.11 0.06 0.076 0.05 0.1 0.12 0.03 0.085 0.1 0.09 0.0750 1990 0.12 0.25 0.15 0.12 0.073 0.13 0.042 0.024 0.018 0.072 0.033 0.2 0.1 0.0651 2008 0.082 0.072 0.081 0.13 0.22 0.074 0.042 0.039 0.061 0.2 0.1 0.13 0.1 0.1152 2009 0.1 0.16 0.14 0.14 0.17 0.1 0.037 0.008 0.007 0.065 0.031 0.051 0.084 0.06

Medie, m3/s 0.136 0.206 0.122 0.129 0.130 0.105 0.051 0.039 0.045 0.074 0.087 0.167 0.11 0.08Medie, mln m3 0.320 0.486 0.287 0.304 0.307 0.248 0.121 0.093 0.107 0.175 0.205 0.395 3.049 1.356

Medie, % 10 16 9 10 10 8 4 3 4 6 7 13 100 44

79

Tabelul 4.9. Rezultatele calculelor livrării tipice a debitului în or. Cimişlia

P, % I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Anu

al Perioada limitei

(V-XI)25% 1.76 3.85 5.84 3.82 2.02 1.75 2.33 1.43 0.99 0.90 1.23 1.66 27.6 10.850% 1.13 1.76 3.32 1.54 1.67 1.73 1.13 0.72 1.36 1.14 1.22 1.08 17.8 9.2875% 0.624 1.212 2.187 1.195 1.183 1.481 0.765 0.277 0.544 0.757 1.026 0.850 12.1 6.20

95% 0.913 1.388 0.819 0.869 0.876 0.709 0.345 0.265 0.305 0.499 0.585 1.127 8.7 3.87

80

4.1.4. Calculul caracteristicilor de bază ale viiturilor pluviale

4.1.4.1. Determinarea caracteristicilor de bază calculate ale viiturilor pluviale, în cazurile

dispunerii şi a lipsei datelor observaţiilor hidrometrice

Determinarea caracteristicilor hidrologice calculate în cazul dispunerii de date ale

observaţiilor hidrometrice pe o perioadă îndelungată se efectuează prin utilizarea fucţiilor analitice

de distribuire a probabilităţilor anuale de depăşire curbele de asigurare.

Datele observaţiilor multianuale din anul 1959 până în 2010, au fost obţinute din arhiva

Serviciului Hidrometeo de Stat din Moldova (tab. 4.7).

Probabilitatea empirică anuală de depăşire Pm %, a caracteristicilor hidrologice este determinată

conform formulei:

1001n

mP %m

(4.7)

Unde:

m numărul de rând a componentelor seriei caracteristicilor hidrologice, plasate în ordine

descrescândă;

n numărul total al componentelor seriei.

Evaluarea parametrilor curbelor analitice de distribuţie: valoarea medie multianuală maxQ ,

coeficientul de variaţie Сv şi raportul dintre coeficientul de asimetrie şi coeficientul de variaţie Cs/Cv

stabilesc, după seriile de observaţii asupra caracteristicii hidrologice examinate, prin metoda

credibilitităţii maxime şi metoda momentelor [3].

Coeficientul de variaţie Сv şi coeficientul de asimetrie Сs pentru gama distribuţie Crich-

Menkel triparametrică, urmează a fi determinat prin metoda credibilităţii maxime în dependenţă de

statisticile 2 şi 3 , calculate conform formulelor:

,)1n(klgn

1ii2

(4.8)

,)1n(klgk i

n

1ii3

(4.9)

unde:

ki coeficientul modular a caracteristicii hidrologice examinate, determinat conform formulei:

Q

Qk i

i . (4.10)

Aici:

Qi valorile anuale ale debitului de apă; Q valoarea medie aritmetică a debitului de apă,

determinată în dependenţă de numărul de ani de observaţii hidrometrice conform formulei:

n

QQ

n

ii

1 . (4.11)

Reieşind din valorilor statistice obţinute 2 şi 3 se determină coeficienţii de variaţie VC şi

asimetrie SС prin utilizarea recomandărilor [3].

Evaluarea coeficienţilor de variaţie şi asimetrie prin utilizarea metodei momentelor se

efectuează conform formulelor:

1

12

1

n

kС

n

ii

v

(4.12)

21~

1

3

1

3

nnC

kn

Cv

n

ii

s

(4.12a)

În corespundere cu cerinţele actelor normative [3] la evaluarea caracteristicilor debitului

viiturilor pluviale cu un grad de asigurare diferit, prioritate se dă metodei credibilităţii maxime.

Rezultatele determinării parametrilor statistici a debitului maxim de apă într-un timp restrâns şi a

volumelor acestora conform metodelor propuse sunt prezentate în tabelul 4.7.

În conformitate cu datele din fondul hidrologic [32] în anul 1939 a avut loc o viitură cu un

debit maxim de 51,9 m3/sec, care a depăşit viiturile ce au avut loc între anii 1959 şi 2010 cu un

debit maxim de 21.7 m3/sec.

În cazul luării în calcul a unei valori extraordinare a debitului maximal, care nu a fost inclusă

în seria continuă de n-ani a datelor observaţiilor hidrometrice, valoarea lui 2 este determinată prin

metoda credibilităţii maxime, conform formulei:

n

1i

1N2 Q

Qlg

1n

1N

Q

Qlg

N

1, (4.13)

82

Q valoarea medie aritmetică, calculată prin luarea în calcul a unei valori extraordinare a

debitului de apă NQ va fi determinată cu ajutorul expresiei:

Tabelul 4.10. Rezultatele calculelor parametrilor statistici a debitului viiturilor pluviale a r.

Cogâlnic la staţia de măsurări hidrologice din or.Hânceşti

Caracteristicile

viiturii

Perioada

observaţiilor

Numărul de

ani, n

Valoarea

medie VC

SС Eroarea

valorii

medii,%

Metoda credibilităţii maximeDebitul maxim de

apă

1959-2010 52 5,12 m3/с 1,75 2,7Cv 24

Volumele debitului

viiturii

1959-2010 52 1,01 mln. m3 1,83 2,7Cv 25

Metoda momentelorDebitul maxim de

apă

1959-2010 52 5,12 m3/s 0,95 2,7Cv 13

Volumele debitului

viiturii

1959-2010 52 1,01 mln. m3 1,19 2,7Cv 16

1

11

11 n

iiN Q

n

NQ

NQ , (4.14)

unde n numărul de ani de observaţii permanente;

N numărul de ani, pe parcursul cărora valoarea extraordinară a debitului maxim a viiturii

NQ nu a fost depăşită.

În conformitate cu aceste date a fost efectuată evaluarea statisticilor 2 ,Q conform relaţiilor

(14) şi (13):

sm /.. 3455266152

171951

71

1Q

170869152

171

455

951

71

12 ..

.

.lg

.

În rezultat conform funcţiei )( 2VC f (tab. В-5 [32]), când 1702 , valoarea

coeficientului de variaţie Cv a debitului maxim a viiturii din precipitaţii va constitui 1,86.

Confruntând datele acestor calcule cu rezultatele calculelor seriei periodice (tabelul 4.7) se

poate de constatat, că nivelul de variaţie a debitelor maxime atinge o valoare înaltă şi sunt relativ

aproape conform rezultatelor lor.

83

Calculul debitelor maxime şi a volumelor debitului după viituri cu un grad de asigurare diferit

a fost efectuat în baza parametrilor statistici stabiliţi ( maxQ = 5,45 m3/sec, VC = 1,86). Valoarea

coeficientului de asimetrie VC72CS . a fost utilizată în conformitate cu recomandările [3, 18],

prin utilizarea curbei analitice a distribuţiei-gama cu trei parametri. Rezultatele, obţinute printr-un

astfel de calcul, aplicabile la staţia de măsurări hidrologice din or. Hânceşti sunt prezentate în tab.

4.8.

Tabelul 4.11 Rezultatele calculelor caracteristicilor debitului de viitură din bazinul

hidrografic al r. Cogâlnic, în amonte de staţia de măsurare din or. Hânceşti.

Caracteristicile

Viiturii

Valoarea

medieVC SC Debitele maxime (m3/sec) şi volumele

debitului (mln.m3) gradul de asigurare, Р% 0,5 1,0 5,0 10

Debitele maxime 5,45 1,86 2,7Cv 63.2 48.0 26.2 14.1Volumele

debitului viiturii

1,01 1,83 2,7Cv 11,4 8,79 4,65 2,62

4.1.4.2. Determinarea caracteristicilor viiturilor din bazinul hidrografic al râului

Cogâlnic până la barajul lacului de acumulare, care urmează

a fi proiectat (or. Cimişlia)

Modelarea transformărilor viiturilor pe sectorul râului Cogâlnic de la staţia or. Hânceşti până

la or.Cimişlia, este posibil prin utilizarea metodei reducţiei spaţiale a modulului debitelor maxime a

bazinului hidrografic în cauză. În baza generalizării datelor despre debitul maxim al râurilor din

Moldova [18] s-a constatat, că indicele de reducţie spaţial al modulilor debitelor este egal cu 0,71.

În baza ecuaţiei de reducţie de felul

710max(p) 1q

.

)max(

)(

F

q p , (4.15)

unde max(p)q şi )max( pq – corespunzător modulului maxim al debitului şi modulul debitului de pantă cu

un anumit grad de asigurare, în m3/s кm2; F – suprafaţa bazinului hidrografic, în кm2. Din expresia

(15) se stabileşte valoarea modulului debitului de pantă cu un anumit grad de asigurare în cazul

unui debit cunoscut (tab. 4.8) şi a suprafeţei bazinului hidrografic lângă or. Hânceşti (F=179 km2):

710

max(p) 1q .)max( F

F

Q p . (4.16)

Acceptând condiţiile, ca pentru bazinul hidrografic al r.Cogâlnic în orice baraj închis valoarea

)max( pq cu un anumit grad de asigurare este constantă, apoi prin expresia (15) se efectuează calculul

84

debitului în secţiunea de măsurăcalculată a bazinului de acumulare planificat. Rezultatele unui

astfel de calcul sunt prezentate în tab. 4.12.

Tabelul 4.12 Caracteristicile de bază a debitului de viitură a r. Cogâlnic (or. Cimişlia)

Grad de

asigurare, %

Modulul afluentului,

m3/s.кm2

Debitul maxim, m3/s Volumul debitului de

viitură, mln. m3

0,5 13.3 85.7 19.61,0 10.1 65.1 14.95,0 5.5 35.5 8.110,0 3.0 19.1 4.4

Volumele debitelor după viitură au fost stabilite conform dependenţei dintre valorile debitelor maxime cu un grad egal de asigurare şi volumele debitului din bazinul hidrografic analog (r. Cogâlnic-or. Hânceşti) cu un coeficient de proporţionalitate egal cu 4,32.

Qmax = 4.36 WmaxR2 = 0.88

0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

30.00

0.00 2.00 4.00 6.00 8.00

Volumul viiturii (Wmax), mln. m3

Deb

itel

e m

axim

ale

(Qm

ax),

m3 /s

Figura 4.9. Graficul dependenţei valorilor cu grad egal de asigurare a debitelor maxime şi a volumelor, în staţia de măsurări hidrologice din or.Hânceşti

4.1.4.3. Construirea modelelor hidrografului calculat al viiturii

În practica calculelor hidrologice se recomandă modelele, bazate pe schematizarea

hidrografelor viiturilor sub formă de diferite scheme analitice, ecuaţii şi funcţii de distribuire.

Exemplul unei astfel de funcţii este curba de distribuţie Hudrici, care a fost utilizată de

G.A.Alexeev [11] la modelarea hidrografului viiturii de primăvară:

x

xa

Y

21

10

(4.17)

unde )max( p

iQ

QY ; п

it

tX , a – parametrii, valorile cărora depind de caracteristica formei

hidrografului K, . Coeficientul hidrografului asimetric se stabileşte conform relaţiei:

85

tot

crs h

hK

(4.18)

Figura.4.10. Modelul tip al hidrografului calculat cu un grad de asigurare de 1% al r. Cogâlnic (or. Cimişlia)

unde crh и toth – straturile debitului viiturii în perioada creşterii şi stratul lui total. Valorile numerice

ale acestor parametri sunt prezentate în anexa 3, în baza cărora a fost stabilită valoarea medie

multianuală a coeficientului sK , egal cu 0,3-0,4. Valoarea coeficientului formei hidrografului

este funcţional legată cu coeficientul sK şi conform datelor din [11], este egal cu 0,8.

Continuarea ridicării hidrografului poate fi stabilită conform relaţiei:

)max(

)(28.0

p

pmп q

Yt

, ore (4.19)

În corespundere cu datele, prezentate anterior (tabelul 4.12) şi luând în calcul parametrii din

relaţia (4.19), valoarea continuităţii ridicării hidrografului calculat cu un grad de asigurare de 1 %

constituie 54 ore.

În corespundere cu datele, prezentate în tabelul B-10 [3] coordonatele relative ale modelului

tipic al hidrografului calculat sunt prezentate în tabelul 4.13. Aici mai sunt prezentate calculele

coordonatelor absolute ale modelului hidrografului.

Tabelul 4.13. Coordonatele modelului tipic a hidrografului viiturii calculat, având un grad de asigurare de 1% (în cazul când Ks = 0,33 şi 80,0 )

Abcisele (X) 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0 1,2 1,4 1,6 1,8 2,0 2,4 3,0 5Ordonatele (Y) 0,0 0,12 0,54 0,89 1,0 0,92 0,77 0,66 0,44 0,31 0,15 0,04 0,0t. ore 11 22 32 43 54 65 76 86 97 108 130 162 270

Debitul, tQ 0.0 7.8 35.2 57.9 65.1 59.9 50.1 43.0 28.6 20.2 9.8 2.6 0.0

86

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

11 22 32 43 54 65 76 86 97 108 130 162 270

Durata viiturii, ore

Deb

itele

viit

urii,

m/s

4.2 Calculele utilizării ape din lacul de acumulare

4.2.1 Determinarea caracteristicilor topografice ale lacului de acumulare

Dimensiunile oricărui bazin de acumulare sunt determinate de nivelele şi volumele din actele

normative. Dimensiunea de bază a lacului – înălţimea lui – se determină după alegerea orizontalelor

caracteristice din faţa barajului. Nivelul minim al apei constituie nivelul mort (NVM). Peste acest

nivel în lacul de acumulare se amplasează acel volum util, acumularea căruia şi este principalul

scop al construicţiei bazinului de acumulare. Nivelul apei ce corespunde cu limita superioară a

volumului util, se numeşte stratul acvatic de retenţie sau nivelul normei de retenţie (NNR). Volumul

util împreună cu volumul mort constituie volumul total al lacului de acumulare. Informaţii iniţiale

necesare la soluţionarea problemelor ce ţin de gospodărirea apelor, sunt caracteristicile topografice

ale lacului de acumulare, ce reprezintă relaţiile dintre parametrii geometrici ai acestuia de cotele

nivelului de umplere sau de volumele de umplere.

Caracteristicile topografice ale bazinului de acumulare sunt prezentate în formă de tabele sau

grafice sub formă de curbe ale suprafeţei oglinzii apei, ale volumelor, adâncimilor medii,

suprafeţelor apelor mici (curbele litoralului), lungimii lacului de acumulare, lungimii şi lăţimii liniei

de ţărm, funcţie de nivelele (N) sau de volumele de umplere (W).Caracteristicile topografice de

bază sunt curbele suprafeţelor şi volumelor. Ele sunt utilizate la alegerea posibilelor cote ale

nivelului de retenţie, calculele gospodăririi apelor, determinarea nivelelor calculate şi volumele

lacului de acumulare. Deseori sunt utilizate caracteristicile de altitudini topografice. Curba

suprafeţelor F=f(H) se construieşte conform materialelor ridicării topografice a teritoriului bazinului

de acumulare, planimetrare şi sumării ulterioare a suprafeţelor dintre straturile învecinate. Pentru a

obţine curba dependenţei volumelor W-f(H), sunt determinate volumele după strate: unde Fn şi Fn+1

– suprafeţele oglinzii apei din bazin la cote H şi (H+I), m2. Curba volumelor se construieşte prin

sumarea consecutivă a volumelor stratelor separate, începând de la cea mai joasă cotă. Adâncimile

medii pentru construirea curbei hm = f(H) se calculează prin raportul dintre volumele şi suprafeţele

date, având o singură altitudine H.

La estimarea condiţiilor de exploatare a lacului de acumulare, planificarea măsurilor de

gospodărire a apelor şi pescuit, se calculează şi se construieşte curba legăturii dintre suprafeţele cu

apă mică şi volumele de apă din ele cu un nivel de retenţie normal. Nu sunt de neglijat în aceste

cazuri şi aşa numitele curbe ale criteriului litoralului LF, ce reflectă relaţia LF =f(H). Litoralul –

este o zonă de apă mică a bazinului de acumulare, unde adâncimea nu depăşeşte 2 m. Lf=Fl/Fn, m2

unde Fl – suprafaţa litoralului, determinată ca diferenţa dintre suprafaţa oglinzii apei bazinului cu o

adâncime egală cu H şi suprafaţa oglinzii apei la o cotă de H-2, m2, adică Fl=Fh-Fh-2

87

În corespundere cu cerinţele expuse anterior au fost calculate caracteristicile topografice ale

bazinului de acumulare în secţiunea de măsură din or.Cimişlia.

În fig.4.11. este prezentată harta la scara: 1:10 000 a sectorului de amplasare a bazinului de

acumulare amonte de or.Cimişlia.

Figura 4.11. Harta sectorului de amplasare a bazinului de acumulare (cu indicarea cotelorde nivel a fundului, m)

88

Figura 4.12 Harta a sectorului de amplasare a lacului de acumulare

după prelucrarea datelor cu ajutorul programului MapInfo (scara 1:10 000)

Date iniţiale pentru calcul au servit hărţile topografice la scara de 1:10 000 a unui sector din

lunca r. Cogâlnic din prejma or. Cimişlia, construită prin ridicarea topografică din anul 1961 şi care

sunt prezentate în fig. 4.11 şi 4.12. Pentru prelucrarea datelor topografice în scopul obţinerii

parametrilor necesari la calcularea caracteristicilor lacului de acumulare a fost utilizată programa

specială GIS - MapInfo. Rezultatele obţinute sunt prezentate în tab. 4.14 şi 4.15.

89

Din fig. 4.12 se observă, că creşterea volumului şi a adâncimii medii are loc neuniform, având

un maxim la cota de 81,0 m. Peste această cotă creşterea are loc mai uniform. În acelaşi timp,

modificarea suprafeţei bazinului de acumulare se observă până la cota de 81,5 m, după care

suprafaţa oglinzii apei rămâne neschimbată. Particularităţile modificărilor curbelor parametrilor

bazinului sunt cauzate de condiţiile specifice de formare a albiei şi a taluzului malului bazinului de

acumulare. Aceasta se rezumă la faptul, că până la cota de 81,5 m albia (fundul) bazinului se

formează din contul modificării naturale a cotelor albiei, în timp ce taluzurile malurilor pe

perimetru se preconizează să fie construită din diguri de terasament. Perimetrul bazinului de

acumulare constituie 4.83 km.

Tabelul 4.14 Rezultatele calculelor parametrilor topografici a lacului de acumulare

Cot

a n

ivel

ulu

i de

apa,

H, m

Su

pra

fata

ogl

inze

i de

apa,

Fm

edie

, mii

m2

Su

pra

fata

ogl

inze

i de

apa,

FH m

ii m

2

Dif

eren

ta c

otei

,Δ

H, m

Vol

um

ul, Δ

W, m

ii m

3

Vol

um

ul, W

H, m

ii m

3

Ad

inci

mea

mtd

ie,

Hm

edie, m

79.00 0 010.347 0.5 5.1735

79.5 20.69 5.17 0.2572.088 0.5 36.044

80.0 123.48 41.22 0.33347.4735 0.5 173.7368

80.5 571.47 214.95 0.38958.2325 0.5 479.1163

81.0 1345.00 694.07 0.521399.5 0.5 699.75

81.5 1454.00 1393.82 0.961465.0 0.5 732.5

82.0 1476.00 2126.32 1.441476.0 1.0 1476.0

83.0 1476.00 3602.32 2.441476.0 1.0 1476.0

84.0 1476.0 5078.32 3.441476.0 1.0 1476.0

85.0 1476.0 6554.32 4.44

Rezultatele de bază ale calculelor corespunzătoare sunt prezentate în tabelul 4.14.

90

Tabelul 4.14. Caracteristicile de bază ale lacului de acumulare

Cota,m Suprafata, F.mii

m2

Volumul,

V,mln.m3

Adincimea medie,

m79.0 0.0 0.0 0.079.5 20.69 5.17 0.2580.0 123.48 41.22 0.3380.5 571.47 214.95 0.3881.0 1345.00 694.07 0.5281.5 1454.00 1393.82 0.9682.0 1476.00 2126.32 1.4483.0 1476.00 3602.32 2.4484.0 1476.00 5078.32 3.4485.0 1476.00 6554.32 4.44

0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600suprafata, mii m3

80

82

84

86

79

81

83

85

cota

, m

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000volumul, mii m3

0 1 2 3 4 5adincimea medie, m

V=f(H)

=F(H)

h =F(H)

NVM=81.22 m

NNF=82.44 m

NVF=83.94 m

NVM=81.22 m - Cota nivelului a volumului mort

NNR=82.44 m - Cota nivelului normal de retentie

NVF=83.94 m -Cota nivelului a volumului fortat

Figura 4.12. Caracteristicile topografice ale lacului de acumulare planificat

91

4.2.2. Determinarea volumului util al lacului de acumulare la regularizarea sezonieră a

debitului (fără a lua în calcul pierderile corespunzătoare)

Pentru calcularea regularizării sezoniere a debitului din lacul de acumulare este necesar de

soluţionat următoarele probleme:

- stabilirea periodicităţii de lucru a bazinului;

- determinarea volumului util;

- calcularea volumelor de umplere şi deversările libere de apă din bazinul de acumulare.

Soluţionarea problemelor enumerate solicită caracteristici iniţiale:

- valoarea debitului mediu anual de apă cu un grad de asigurare calculat al regularizării;

- modele tip de ditribuţie intraanuală a debitului lunar pentru anii cu debite mici;

- caracteristicile topografice ale bazinului;

- valoarea volumului mort;

- pierderile suplimentare la evaporare;

- date normative la evaluarea pierderilor prin infiltrare din bazin.

În corespundere cu regulile de regularizare sezonieră a debitului râului [20] valoarea

volumului brut de utilizare trebuie să fie conform ecuaţiei:

PWbrutoU , (4.20)

Adică, volumul de utilizare inclusiv şi pierderile ( brutoU ) trebuie să fie egal sau mai mic decât

volumul debitului anual ( PW ) din bazin. Acest scenariu de regularizare a debitului este acceptat în

cazurile când nu se cunoaşte din timp volumul de apă utilizat.

În calitate de criteriu de siguranţă la asigurarea consumatorului cu apă în practica hidrotehnică

se utilizează asigurarea calculată. Valorile normative ale acestei asigurări calculate sunt stabilite în

dependenţă de volumul de livrare a apei consumatorului. În cazul utilizării bazinului de acumulare

la irigare, pescuit şi recreare asigurarea calculată de livrare se recomandă de stabilit 75 – 85 %. În

cazul calculelor la gospodărirea apelor asigurarea de livrare se egalează cu asigurarea scurgerii

anuale de apă în bazin.

Pentru stabilirea volumului util la regularizarea sezonieră a debitului se utilizează calculele

balanţei hidrice, diferenţiind sarcina directă şi indirectă.

În sarcina directă se stabileşte, prin compararea debitului calculat şi volumul de apă utilizat,

volumul util al bazinului de acumulare, cât şi regimul lui de lucru în dependenţă de condiţiile de

regularizare stabilite.

Reieşind din expresia (4.21) având un volum cunoscut de debit cu un grad de asigurare stabilit

de 75 %, egal cu 1,12%75 W mln. m3/an şi debitul de apă 38.0%75 Q m3/s (tabelele 4.6 şi 4,9) în

primul caz acceptăm valoarea pozitivă a utilizării apei, egală cu 9,0 mln. m3/an, având valoarea

92

constantă a utilizării lunare medii, egală cu 0,285 m3/s, sau a volumului de - 0,750 mln. m3/lună.

Calcularea caracteristicilor regularizării sezoniere se reduce la ecuaţia balanţei gospodăririi apelor:

,75 tQVtqtQV evapernett (4,21)

Unde tV - modificarea volumului bazinului de acumulare în timp t (luna), mln. m3; %75Q -

afluxul de apă (debitul), m3/s; netq - debitul de apă utilizată, m3/s; perV - volumul de pierderi în timp

t , mln. m3; tvaQ - volumul de apă deversat, m3/s.

Realizarea ecuaţiei balanţei hidrice (4.22) se efectuiază sub formă de tabel. Rezultatele

calculelor caracteristicilor de bază a regularizării sezoniere, fără a fi luate în calcul pierderile, sunt

prezentate în tab. 4.15.

Tabelul 4.15. Calculul lacului la regularizarea sezonieră, fără a lua în calcul pierderile.

luni

le

Afl

uxu

l de

apă,

Q

, m3 /s

uti

liza

rea,

q m

3 /s Afl

uxu

l de

apă,

W

,mln

. m3

uti

liza

rea

, U

mln

.m3

surp

lus,

+

nea

jun

s, - Volumele de

umplere şi

evacuare,

mln. m3

Vx Rx

1 2 3 4 5 6 7 8 9II 0.461 0.285 1.212 0.750 0.462 0.257 0.04III 0.832 0.285 2.187 0.750 1.437 0.679 1.437IV 0.455 0.285 1.195 0.750 0.445 0.679 0.445V 0.450 0.285 1.183 0.750 0.433 0.679 0.433VI 0.563 0.285 1.481 0.750 0.731 0.679 0.731VII 0.291 0.285 0.765 0.750 0.015 0.679 0.015VIII 0.105 0.285 0.277 0.750 V1=3.525 0.473 0.679IX 0.207 0.285 0.544 0.750 0.206 0.206X 0.288 0.285 0.757 0,750 0.007 d1=0.679 0.000XI 0.390 0.285 1.026 0.750 0.276 0.007XII 0.323 0.285 0.850 0,750 0.100 0.283I 0.240 0.285 0.624 0.750 V2=0.383 0.126 0.383

d2=0.126 0.257suma 12,1 9,00 3.908 0.805diferenţa 3.103

93

4.2.3. Pierderile de apă din lacul de acumulare

Pierderile la evaporare. La construcţia bazinului o parte din lunca râului este inundată, ceea

ce duce la majorarea evaporării comparativ cu evaporarea pe uscat. Astfel apare necesitatea

determinării evaporării de pe suprafaţa apei şi de pe suprafaţa de ascat care a fost inundată.

Evaporarea de pe suprafaţa oglinzii apei. În cazul unui volum destul de mare de apă în

bazinul de acumulare stratul de avaporare depinde de cantitatea de căldură care cade pe suprafaţa

apei. Luând în calcul această legitate, unii autori [17] consideră, că cantitatea de căldură ce cade pe

suprafaţa apei este determinată de condiţiile balanţei de radiaţii sau din sumele temperaturilor medii

lunare ale aerului Lt . Aceasta permite de stabilit dependenţa dintre coeficientul evaporării limită

şi suma temperaturelor aerului pe perioada caldă a anului:

LtfL

PREmax . (4.22)

Aici R componenta pozitivă a balanţei radiaţionale; Р- căldura ce nimereşte din atmosferă. Pentru

regiunile din sudul Moldovei şi Ucrainei se propune [17] dependenţa regională de tipul:

IX

VLtE 3073.13max mm. (4.23)

Estimarea maxE conform formulei (4.23) a fost efectuată în baza datelor observaţiilor asupra

temperaturii aerului la staţia meteorologică din or.Comrat în perioada anilor 1955-2010 (tabelul

4,17).

Tabelul 4.16. Temperaturile medii lunare ale aerului la staţia din or.Comrat

V VI VII VIII IX IX

VLt

16,3 19,9 21,9 21,4 16,5 96,0În cazul cunoaşterii sunei temperaturii aerului 96,0 conform formulei (4,23) este determinat

stratul limită anual de evaporare:

IX

VLtE 3073.13max = 13,3*96 – 307 = 970 mm/an.

Pentru obţinerea modelului distribuirii intraanual de pe suprafaţa apei sunt utilizate datele

obsarvaţiilor multianuale asupra evaporatorului ГГИ-3000, instalat la staţia din or. Comrat.

Generalizarea datelor medii lunare asupra evaporării sunt prezentate în tab. 4.18.

94

Tabelul 4.18. Distribuţia anuală a evaporării de pe suprafaţa acvatică

IV V VI VII VIII IX X XI Suma88 121 133 156 151 107 68 16 84010 14 16 19 18 13 8 2 100

Pentru determinarea evaporării de pe suprafaţa uscatului poate fi utilizată ecuaţie balanţei apă-

căldură [17]

3/13

max

0max0 1

E

XEE . (4.24)

Aici 0X stratul mediu multianual ale precipitaţiilor ce cad pe suprafaţa bazinului în mm, care

este sabilit conform datelor observaţiilor multianuale la staţia din Comrat, care constituie 518

mm/an.

Având aceste date iniţiale valoarea evaporării de pe suprafaţa uscatului se poate de calculate

prin formula (4,24).

3/13

0 970

5181970

E = 494 mm/an.

În rezultat evaporarea adăugătoare va constitui:

0max EEEad = 970 – 494 = 476 mm/an.

Pentru anul cu precipitaţii reduse 75 % de asigurare pierderile la evaporare urmează a fi

acceptate cu asigurare de 100 -75=25 %. La estimarea %)25(adE apare necesitatea stabilirii

parametrilor statistici de variaţie a evaporării (Сv şi Cs). Prelucrarea materialelor observaţiilor din

Comrat a permis calcularea valorilor Сv = 0,17, dar Cs =0.0.

Având parametrii statistici stabiliţi conform curbelor analitice de distribuire se calculează

stratul annual de avaporare de pe suprafaţa apei cu o asigurare dată de 25 % conform:

max25%)25max( EKE = 1,11∙970 = 1077 mm/an.

Pentru determinarea evaporării de pe uscat cu asigurarea de 75 % se utilizează egalitatea

balanţei hidrice;

(%)75(%)75%)75(0 YXE (4,25)

Valorile precipitaţiilor anuale cu o asigurare de 75 % au fost stabilite prin prelucrarea

statistică a datelor anuale de la Comrat. Rezultatele acestei prelucrări a permis stabilirea următorilor

parametri: Xo=518 ; Cv =0.22 ; Cs= 2Cv =0.44 . La aceste date valorile X75(%) vor constitui 424

mm. Valoarea debitului anual Y75(%), conform tabelului constituie 20 mm/an.

Asfel, valoarea evaporării de pe uscat cu o asigurare de 75% în corespundere cu ecuaţie

(4,28 ), va fi egală cu 404 mm /an.

95

Modelul tip a distribuţiei intraanuale a precipitaţiilor sunt prezentate în tabelul 4,19

În baza rezultatelor obţinute determinarea distribuţiei intraanuale a evaporării (tab. 4,18) şi

distribuţiei precipitaţiilor (tab. 4,19) şi a datelor finale asupra estimării valorilor medii multianuale-

evaporarea de pe suprafaţa apei şi a uscatului , a precipitaţiilor atmosferice şi a debitului de apă al

râului în tab. 4.20 sunt prezentate rezultatele calculului distribuţiei intraanuale a piederilor

suplimentare la evaporare de pe suprafaţa bazinului.

Tabelul 4.19. Modelul standart al repartiţiei precipitaţiilor atmosferice, %

IV V VI VII VIII IX X XI

7 12 14 11 11 7 5 8

Tabelul 4.20 Rezultatele de calcul al pierderilor adiţionale la evaporare

de la suprafaţa apei a rezervorului

luni IV V VI VII VIII IX X XI

%)25max(E , 105 149 173 207 196 139 91 20

(%)75X , 31 49 59 47 45 29 23 33

%)25(0E , 28 48 57 44 44 28 20 32

(%)25adE , 77 101 116 163 152 111 71 -12

Pierderile de apă la infiltrare

La calcularea prealabilă ( la stadiul de scheme) toate tipurile de pierderi de infiltraţie din bazin

se estimează conform normativelor sub formă de straturi de scurge din suprafata lacului sau în

procente din volumul mediu de apă din bazin in timpul dat în dependenţă de condiţiile

hidrogeologice a fundului bazinului (după I.F.Pleşcov)[28].

În corespundere cu cercetările pe teren condiţiile hidrogeologice corespund condiţiilor

hidrogeologice medii (soluri permiabile în patul rezervorului, apele subterane de pe pantese se

găsesc mai sus de nivelul NVM).

În aceste condiţii pierderile la infiltrare constituie 1-1,5 % din volumul de apă mediu din bazin

pentru o lună.

Calcularea pierderilor de apă la regularizarea sezonieră în lacul de acumulare

Luînd în consideraţie faptul, că la începutul utilizării apei din bazinul de acumulare în el

trebuie să fie acumulată apă la un volum, suficient pentru acoperirea nu numai a neajunsului de

aflux de apă din râu, dar şi pentru compensarea pierderilor irecuperabile la evaporare şi la infiltrare

prin rocile de fund pe parcursul utilizării bazinului, apare necesitatea de a calcula şi a duce cont de

aceste pierderi la determinarea volumului util al bazinului hidrografic. Volumele de pierderi se

calculează pentru aceleaşi intervale de timp, ca şi volumele de apă de aflux din râu şi a celui de

96

utilizare. Metodica de calcul este prezentată în [22]. Rezultatele de bază sunt prezentate în tabelul

4.17.

Trebuie de menţionat, că astfel de calcule determină o nouă periodicitate, deci rezultă că şi un

volum util nou al bazinului.Volumul util al bazinului de acumulare cu luarea în calcul şi a

pierderilor, de obicei este mai mare decât fără el. Diferenţa dintre volumele sumare ale debitului în

surplus şi cel insuficient numeric este egal cu volumul sumar de deversare a apei. Totodată volumul

total de apă al bazinului de acumulare ce reflectă pe grafic utilizarea totală de apă, trebuie să fie

egal cu suma volumului util şi a volumui mort:

V NNR = V UT + VVM

Volumele de la finele intervalelor de timp, cu un volum iniţial egal cu volumul mort al

bazinului de acumulare, după cum se vede din rezultatele calcului, se modifică în limitele VNNR >V

к > VVM. Luând în consideraţie, că la calcularea pierderilor de apă din bazinul de acumulare,

volumele de umplere a lui modifică valorile iniţiale (coloanele 2 şi 12 din tab. 4.18), apare

neconcordanţă între volumele Vc şi suprafaţa oglinzii apei ωc(i), care sunt legate reciproc prin

caracteristicile topografice ale bazinului de acumulare. Pentru excluderea acestor neconcordanţe şi

obţinerea rezultatelor veridice ale volumelor utile şi totale, apare necesitatea efectuării calculelor

repetate prezentate în tabelul 2. Totodată, în calitate de volume noi iniţiale calculate sunt acceptate

volumele de umplere din tabelul anterior. Cu alte cuvinte, la efectuarea calculelor, unde este necesar

de determinat valorile reale ale volumelor utile şi totale, este necesar de efectuat calcule repetate

până la acel moment, când diferenţa a două volume utile asemănătoare nu va depăşi ± 2%.

În corespundere cu cerinţele constatate, a fost efectuat un calcul repetat a regularizării

sezonieră a debitului, rezultatele căruia sunt prezentate în tab 4.19. După cum se vede din

compararea volumului util cu volumul analog din calculul anterior (tab.4.19), valoarea diferenţei Δ

V плз nu depăşeşte 2%, acceptânduse ca volum util şi total definitiv valorile din tabelul 2, adică V плз

=1.77 mln. m3.

Calculul analitic a regularizării sezoniere a bazinului de acumulare permite stabilirea valoarea

volumului util şi total la un regim de utilizare dat, în baza cărora se determină valoarea nivelului

normal de retenţie (NNR) a bazinului, care se calculează conform caracteristicilor topografice sau a

curbei suprafeţei şi a volumului bazinului (fig. 4.12). Valoarea cotei nivelului normal de retenţie

pentru VUT =1.77 mln. m3, constituie – HNNR = 81.76 m cotei absolute.

97

Tabelul 4.18. Rezultatele calculelor parametrilor lacului de acumulare la regularizarea sezonieră, luând în calcul piederile

corespunzătoare (prima concretizare)

luni

le

Vol

umel

e de

um

pler

eV

kl m

ln. m

3

Vol

umel

e ca

lcul

ate

Vрl m

ln. m

3

Sup

rafa

ţa o

glin

zii a

pei,

ω(p

l), m

ln. m

3

Stra

tul d

e pi

erde

ri la

eva

pora

re E

d,, m

m

mln

.m3

(Wx-Ub),

mln. m3

Vol

umel

e de

um

pler

e şi

de

vers

arem

ln. m

3

Eva

pora

re,W

e

Infi

ltra

rea

,Wf

Sum

are

Util

izar

ea b

rută

, Ub,

mln

. m3

aflu

x,

W,m

ln.3

Surp

lus

+

Nea

juns

, - Vkl Rx

1 2 3 4 5 6 7 8 9 9 10 11 12 13I 1.257 1.032II 1.679 1.468 1.465 0 0.000 0.022 0.022 0.772 1.212 0.440 1.472

III 1.679 1.679 1.466 0 0.000 0.025 0.025 0.775 2.187 1.412 2.758 0.114IV 1.679 1.679 1.466 0 0.000 0.025 0.025 0.775 1.195 0.420 2.758 0.420V 1.679 1.679 1.466 105 0.154 0.025 0.179 0.929 1.183 0.254 2.758 0.254

VI 1.679 1.679 1.466 149 0.218 0.025 0.244 0.994 1.481 0.488 2.758 0.488VII 1.679 1.679 1.466 173 0.254 0.025 0.279 1.029 0.765 V1 =3.014 0.264 2.494

VIII 1.206 1.443 1.465 207 0.303 0.22 0.325 1.075 0.277 0.798 1.697IX 1.00 1.103 1.44 195 0.281 0.017 0.297 1.047 0.544 0.503 1.193X 1.007 1.003 1.420 139 0.197 0.015 0.212 0.962 0.757 0.205 .,00XI 1.283 1.145 1.450 91 0.132 0.017 0.149 0.899 1.026 0.127 d1=1.77 1.127XII 1.383 1.333 1.460 20 0.029 0.020 0.049 0.799 0.850 0.050 1.177I 1.257 1.320 1.458 0 0.000 0.020 0.020 0.770 0.624 V2=0.177 0.145 1.032

d2=0.145

Suma ∑=3.191 ∑=1.915

Разность 1.276

∑=1.276

diferenţ

a

V1=3.014 V2=0.177

d1=1.77 d2=0.145Vut=1.77 Vpl=2.77

Remarcă: Vpl – volumul total

Tabelul 4.19. Rezultatele calculelor parametrilor bazinului de acumulare la regularizarea sezonieră, luând în calcul piederile

corespunzătoare (a doua concretizare)

luni

le

Vol

umel

e de

um

pler

e

Vkl m

ln. m

3

Vol

umel

e ca

lcul

ate

Vрl m

ln. m

3

Supr

afaţ

a og

linzi

i ape

i ω(p

l), m

ln m

3

Str

atul

de

pier

deri

la e

vapo

rare

Ed,,

mm

m

ln.m

3

(Wx-Ub),

mln. m3

Vol

ume

de u

mpl

ere

şi

deve

rsar

em

ln. m

3

evap

orar

e,W

e

infi

ltrar

e,W

f

sum

are

Util

izar

e br

uto,

Ub,

mln

. m3

Afl

ux,

W, m

ln. m

3

surp

lus

+

neaj

uns,

- Vkl Rx

1 2 3 4 5 6 7 8 9 9 10 11 12 13I 1.032 1.043II 1.472 1.252 1.44 0 0.000 0.019 0.019 0.769 1.212 0.444 1.481

III 2.758 2.115 1.476 0 0.000 0.032 0.032 0.782 2.187 1.406 2.805 0.088IV 2.758 2.758 1.476 0 0.000 0.041 0.041 0.791 1.195 0.404 2.805 0.404V 2.758 2.758 1.476 105 0.155 0.041 0.196 0.946 1.183 0.237 2.805 0.237VI 2.758 2.758 1.476 149 0.220 0.041 0.261 1.011 1.481 0.470 2.805 0.470VII 2.494 2.626 1.476 173 0.255 0.039 0.295 1.045 0.765 V1=2.960 0.280 2.525

VIII 1.697 2.096 1.476 207 0.306 0.031 0.337 1.087 0.277 0.810 1.715IX 1.193 1.445 1.440 195 0.281 0.022 0.302 1.052 0.544 0.509 1.207X 1.000 1.097 1.420 139 0.197 0.016 0.214 0.964 0.757 0.207 1.00XI 1.127 1.064 1.415 91 0.129 0.016 0.145 0.895 1.026 0.131 d1=1.805 1.131XII 1.177 1.152 1.430 20 0.029 0.017 0.046 0.796 0.850 0.054 1.185I 1.032 1.105 1.422 0 0.000 0.017 0.017 0.767 0.624 V2=0.185 0.142 1.043

d2=0.142

Suma ∑=3.145 ∑=1.947

Разность 1.198

∑=1.199

diferenţa V1=2.96 V2=0.185

d1=1.805 d2=0.142Vut=1.805

Vpl=2.805

4.3 Determinarea volumului mort al lacului de acumulare

Calculul înămolirii lacului

Nivelul volumului mort (NVM) este denumit nivelul minim al bazinului de acumulare, la care

este posibilă exploatarea după normative a bazinului. Volumul apei, ce se află sub NVM, se

numeşte mort, deoarece el nu participă la procesul de regularizare a debitului, după prima umplere a

bazinului şi nu se foloseşte în scopuri utile.

După prima umplere a bazinului până la cota NVM, se constituie nivelul mort şi serveşte în

următoarele scopuri:

1. Acumularea în bazin a aluviunilor ce nimeresc pe parcursul termenului de exploatare;

2. Asigurarea condiţiilor sanitare şi nepermiterea în lunile de vară formarea suprafeţelor cu

ape mici în bazin, evitând poluarea apelor şi formarea focarelor de infecţii;

3. Asigurarea regimului necesar pentru a avea posibilitate de pompare a apei pe suprafaţele

irigate;

4. Garantarea presiunii optimale calculate în cazul utilizării bazinului în scopuri energetice.

Pentru condiţiile regionale la planificarea bazinului din or. Cimişlia este necesar de atras atenţia la

cerinţele 1, 2 şi 3 descrise anterior.

La determinarea volumului de apă mort al bazinului de acumulare cea mai importantă condiţie

este calcularea volumului de înnămolire a lui, evaluarea duratei de exploatare a bazinului în cauză,

adică perioada de ani, pe parcursul cărora va avea loc înămolirea parţială sau totală a acestuia.

În calitate de caracteristică de bază a termenului relative relt de înămolire a bazinului de

acumulare se i-a raportul dintre volumul total NRNV şi volumul mediu multianual de aluviuni sV

adică S

NRNrel V

Vt (4.21)

Evaluarea debitului aluviunilor se bazează pe prelucrarea specială a datelor observaţiilor

multianuale (anexa 2).

În corespundere cu actele normative în vigoare, bazinul de acumulare în cauză poate fi plasat

la categoria a patra de construcţii capital, având un termen de exploatare nu mai mic de 30 ani.

Pentru estimarea prealabilă a volumului de înnămolire poate fi utilizată ecuaţia:

mVV Sa 130 . (4/23)

Aici m – cota-parte a aluviunilor de funt din sedimentări, care conform [20] constituie 10-12%

din volumul aluviunilor în suspensie; - cota-parte a aluviunilor în suspensie, deversate din bazin.

Generalizarea materialelor referitor la înămolirea bazinelor de acumulare artificial din Moldova au

arătat [34], că capacitatea lor de a acumula aluviuni depinde de volumul relative al bazinului şi se

determină conform funcţiei )/( 0WVf NRN , unde NRNV - volumul total de apăîn bazin, care este

egal cu 2,77 mln. m3 (tabelul 4.18), dar 0W - norma debitului anual (aflux), ce constituie 20,1 mln.

m3. Raportul dintre aceste valori constitiuie 0,14, iar conform tabelului 8.5, din lucrarea [20]

valoarea capacităţii de acumulare a aluviunilor este = 0,16.

În rezultat volumul înnămolirii calculat, numeric egal cu volumul mort, poate fi calculat

conform ecuaţiei (4.23):

mVV Sa 130 = 30∙22.7∙103 (1+0.12-0.16) = 654 mii. m3

Pentru asigurarea calităţii sanitare şi tehnice a apei în bazinul de acumulare este necesar ca

adâncimea lui la un volum mort de apă Vмо să fie mai mare de 2,0-2,5 m. În aceste condiţii volumul

bazinului conform relaţiilor hmed=f(H) şi V=f(H) (vezi figura 4.13) constituie aproximativ 3 mln.

m3, fapt ce depăşeşte semnificativ volumul de înămolire.

Cu toate acestea, reieşind din faptul, că bazinul de acumulare în cauză este planificat pentru

utilizare în scopuri recreative, irigare şi piscicultură, în calitate de criteriu de bază pentru stabilirea

volumului mort poate fi acceptată condiţia, ce asigură o deversare maximă a apelor din viiturile

pluvial şi a capacităţii nesemnificative de reţinere a aluviunilor în bazin.

În aceste condiţii valoarea volumului mort trebuie să fie puţin mai mare decât volumul de

înămolire şi să constituie 1.0 mln.m3. În cazul unui astfel de volum mort cota NVM, stabilită

conform caracteristicii topografice (figura 4.13) va constitui 81.2 m absolut după Sistemul Baltic.

Dacă presupunem, că termenul de exploatare a bazinului de acumulare va constitui nu mai

puţin de 30 ani, atunci valoarea volumului mort de sedimentări pentru această perioadă nu va depăşi

60 сm, adică 0,6 m, ceea ce constituie aproximativ 17 % din adâncimea medie a bazinului. Această

adâncime corespunde aproximativ cu suprafaţa oglinzii apei a bazinului de acumulare, fiind egal cu

1470 mii m3 şi a volumului de - 0,85 mln. m3. Cu toate că rezultatele obţinute sunt aproximative,

ele calitativ corespund cu datele generalizate obţinute la studiul bazinelor de acumulare din

Moldova [20]. Aceasta ne permite de a recomanda ca termen de exploatare a bazinului de

acumulare în cauză să fie aproximativ egal cu 30 ani, dar valoare volumului mort egal cu -1,0

mln.m3

Cerinţele tehnico-sanitare pentru stabilirea volumului mort al bazinului de acumulare

Alt criteriu foarte important la evaluarea volumului mort al bazinului este respectarea unor

criterii tehnico-sanitare bine stabilite. Pentru asigurarea calităţii tehnico-sanitare a apei în bazin este

necesar, ca adâncimea lui, la un volum mort dat Vvm să fie mai mare decât 2,0 - 2,5 m, iar criteriul

litoralului Lω < 0.35. În aceste condiţii pentru adâncimea de 2,0 m, volumul bazinului de acumulare,

în conformitate cu hmed=f(H) şi V=f(H) va constitui aproximativ 2950 mii m3, ce semnificativ

depăşeşte volumul de înnămolire şi nu respectă relaţia recomandată: Vsanit. ≤ Vs ≤ 0,5Wр , undeWр –

debitul anual de apă. În cazul nostru Vsanit. > Vs >0,5Wр De aici reiese, că bazinul de acumulare nu

va fi efectiv exploatat, deoarece starea lui sanitară nu este asigurată de condiţiile lui de înnămolire.

Cu toate acestea, reieşind din faptul, că bazinul de acumulare se planifică pentru o utilizare

complexă (recreativă, de irigaţie şi piscicolă) în calitate de criteriu de bază pentru stabilirea

volumului mort poate fi luat în calcul Vvm≥Vs, adică valoarea volumului mort trebuie să fie mai

mare decât volumul de înnămolire şi să nu depăşească aproximativ 1 mln. m3.

Determinarea volumului de regularizare a lacului de acumulare la scurgerea

viiturii cu un grad de asigurare stabilit

La trecerea valului de viitură prin bazin are loc redistribuirea în timp a debitului. În rezultat se

micşorează dabitul maxim şi se majorează durata viiturii. Aceasta se petrece din contul acumulării

apei ca volum util al bazinului, cât şi volum regulatoriu, care temporar se acumulează superior

nivelului normal de retenţie al bazinului. Astfel, evidenţa transformării viiturii permite de a micşora

dimensiunile construcţiilor împotriva inundaţiilor şi a preîntâmpina inundarea teritoriilor ce se află

în aval de baraj. Calculele transformării viiturii se efectuează prin soluţionarea ecuaţiei balanţei

hidrice a bazinului între volumul debitului de intrare şi cel de ieşire din bazin. În final, acceptând

volumele acumulate de apă la începutul intervalului de trecere a viiturii şi la sfârşit, corespunzător

egal cu Vst şi Vfin , ecuaţia balanţei poate fi următoarea:

finV Vst +Q med Δ t - 2

finst qq Δ t

Unde, Q med - valoarea medie a debitului viiturii, stq - debitul evacuat la începutul viiturii, finq -

debitul evacuat la sfârşitul viiturii.

Rezolvarea ecuaţiei în cauză faţă de finq constituie problema de bază a regularizării viiturii.

Pentru aceasta sunt necesare următoarele date iniţiale:

-Modelul calculat a hidrografului viiturii;

- debitul maxim Qm Wm din topirea zăpezilor sau din precipitaţii;

- caracteristicile topografice ale bazinului de acumulare;

-cotele NNR şi NVM.

Utilizând formula lui D.I.Cocerin [28] se presupune schematizarea viiturii şi a hidrografului

debitelor evacuate sub formă de triunghiuri;

),1(m

fmm W

VQq m3/s

Unde: mQ - debitul maxim al viiturii cu un grad stabilit de asigurare (1%), mW - volumul debitului

după viitură cu acelaşi grad de asigurare, fV - volumul forţat, valoarea căruia se determină

conform curbei volumelor în condiţii, că pragul evacuării apei din bazin se instalează la cota NNR.

Pentru calcularea parametrilor instalaţiei de evacuare a apei au fost luate în calcul două

variante de condiţii:

- cota nivelului forţat a fost acceptată de - 83. 44 m

- cota nivelului forţat a fost acceptată de -84. 44 m

La prima variantă presiunea apei constituia hm = ΔH= Hf –Hnpl =83.44-82.44= 1.0 m, la a doua

– hm =ΔH= Hf –Hnpl =84.44-82.44= 2,0 m. Corespunzător acestor presiuni valorile volumului forţat

constituie 11 fV = 1,481 mln. m3, şi

12 fV = 2,952 mln. m3.

În aceste condiţii au fost efectuate următoarele calcule pentru prima variantă conform

formulei:

smW

VQq

m

fmm /6.58

9.14

481.11(1.65)1( 3

În acest caz, conform valorii mq şi a presiunii maxime hm = ΔH=1.0 m, utilizând ecuaţia

hidrologică a deversării apei sub formă de trapez, poate fi determinată lăţimea pragului lui, ce va

asigura deversarea liberă a undei de viitură:

mhg

qb

m

m .51.31)0.1(62.1942.0

6.58

242.0 5.12/3

şi pentru varianta a doua hm = ΔH=2.0 м:

smW

VQq

m

fmm /1.52

9.14

952.21(1.65)1( 3

Iar lăţimea deversorului:

mhg

qb

m

m 8.9)0.2(62.1942.0

1.52

242.0 5.12/3

Rezultatele de bază ale calculelor sunt prezentate în tab. 4.20 şi 4.21

Tabelul 4.20 Rezultatele calculelor parametrilor de bază la regularizarea

debitului de viitură în lacul de acumulare (varianta I)

Qm =65.1 m3/s Wm=14.9 mln. m3 NNR = 82.44 m

NVM = 81.2m hнпу= 1.22 m hm=1.0 m

Deversor deschis hm = 1,24 м

Vf

mln. m3

qm

m3/s

b,

m

Volumul mort,

mln m3

1.481 58,6 31.51 1.0

Tabelul 4.21 Rezultatele calculelor parametrilor de bază la regularizarea debitului

de viitură în lacul de acumulare (varianta I)

Qm =65.1 m3/s Wm=14.9 mln. m3 NNR = 82.44 m NVM = 81.2m

hnnr= 1.22 m hm=2.0 m

Deversor deschis hm = 1,24 м

Vf

mln. m3

qm

m3/s

b,

m

Volumul mort,

mln m3

2.952 52,1 9.8 1.0În cazul alegerii construcţiei de deversare sub formă de ecluză, se procedează astfel, ca să se

păstreze cât mai mult nivelul la cota NNR. Volumul de apă deversat astfel, numeric este egal cu

volumul debitului. Numai din momentul, când debitul afluxului va fi egal cu cel al deversării la o

deschidere totală a ecluzei (qnpl) la regularizarea viiturii va participa volumul regulatoriu al

bazinului de acumulare. Deversarea maximă este egală cu suma qm=qnpl +q, m , unde: q,

m –deversarea

maximă se calculează conform formulei:

),1(m

fmm W

VQq

Luînd în calcul, că mQ= mQ - qnpl , apoi mW poate fi calculat prin formula:

2

2)(

m

nplmmm

Q

qQWW

În rezultat valoarea debitului maxim prin deversator cu ecluză poate fi calculat prin expresia:

nplnplm

m

m

fnplmm q

qQ

Q

W

VqQq

2

1)(

Rezolvarea acestei ecuaţii se efectuiază prin alegerea a unei astfel de valori hm care dă

egalitate la determinarea prin ecuaţia:

2/32 mm hgmbq

Pentru simplificare rezolvării ecuaţiei se poate de utilizat nomograma lui I.A.Jelezneac [28],

care exprimă legătura coeficientului de transformare τ prin componentele Vf Wm hm adică:

yW

Vf

m

f ,Q

q

m

m

Unde y - raportul presiunilor la NNR (hnpl) şi la stratul maxim forţat hm.

Calculul coeficientului de transformare τ (dupa nomograme)

Calcularea τ prin utilizarea nomogramelor deasemenea se efectuiază pentru două variante şi

include următoarele etape:

-fixăm cota la nivelul forţat al apei în bazinul de acumulare egal cu , Hf =Hnnr +1.5 m =82,44 m +

1,5 m = 83,94 m,

-determinăm sarcina hidrostatică maximă hm = hнпу + (Hf –Hnpl) )=1,22 m + 1.5 m=2.72 m.

- calculăm 45.072.2

22.1

h

h

m

Y ;

-utilizând caracteristica topografică a bazinului stabilim volumul, corespunzător sarcinii hidrostatice

maxime hm=2,72 m, care este egală cu V=5,078 mln m3;

-calculăm valoarea volumului forţat Vf= V – Vнпу =5,078-2.77 =2.31 mln m3;

-calculăm raportul Vf / Wm = 2.31/14.9= 0.16;

- reieşind din rezultatele obţinute Y=0.31 şi Vf / Wm=0.16 conform nomogramei determinăm

coeficientul de transformare τ = 0.8;

- calculăm debitul de deversare maxim conform formulei:

1.528.01.65Qm mq m3/s

-calculăm lăţimea deversorului cu ecluze pentru debitul de deversare în cauză conform ecuaţiei:

2/32 mhgmbqm

De unde mhgm

qb

m

m 3.6)72.2(43.442.0

1.52

2 5.12/3

Luînd în calcul, că o astfel de valoare a lăţimii instalaţiei de deversare cu ecluze poate fi

costisitoare, se propune de a efectua calcule pentru construcţia în cauză cu două deschizături cu

lăţimea de 3 m fiecare, care pot fi mai acceptabile.

Vom efectua calcule pentru debitul de deversare la o lăţime dată a uei ecluze b=3,0 m

conform formulei de mai sus:

smhgmbq mm /0.2548.443.40.342.02 32/3

Pentru două ecluze debitul total de deversare va fi egal cu mq =2х25,0 =50,0 m3/s,

totodată coeficientul de transformare τ =0.77. După cum se vede din egalităţile de mai sus mq =52,1

m3/s şi mq =50,0 m3/s , ele sunt foarte aproape şi deaceea poate fi recomandată varianta de deversor

cu două deschizături (ecluze), cu lăţimea de 3 m.

Acest lucru va simplifica construcţia şi exploatarea acestor instalaţii.Rezultatele de bază sunt

prezentate în tab. 4.22

Tabelul 4.22 Rezultatele calculelor parametrilor de bază la regularizarea

debitului de viitură în lacul de acumulare

Qm =65.1 m3/s Wm=14.9 mln.m3 NNR = 82.44 NVM = 81.22 hнпу= 1.22 m hm=2.72 m

Deversator cu ecluze

În cazul hm = hнпу + hf =2,72 m

Y= hnhl/hm Vf /Wm qm

m3/s

b, Volumul mort,

mln m3

0.45 0.16 52.1 6.3 1.0

4.4 Zona de protecţie şi măsurile de protecţie a lacului de acumulare

4.4.1 Dispoziţii generale

Zonele de protecţie sunt o parte din zonele ecologie, create pentru preîntâmpinarea acţiunilor

negative asupra obiectelor acvatice, inclusiv şi bazinele de acumulare a apei. Modalitatea de creare

a acestor zone şi regimul de utilizare sunt reglementate de documentele normative guvernamentale,

legi şi alte acte juridice.

În corespundere cu aceste acte normative zona de protecţie reprezintă un teritoriu ce se

mărgineşte cu teritoriul bazinului de acumulare şi care are un regim special de activitate

gospodărească şi alte acţiuni. În limetele acestei zone se instalează o fâşie de protecţie cu acces

interzis şi unde este limitată aprovizionarea cu apă. Instalarea acestor zone şi fâşii de protecţie au

drept scop preintâmpinarea poluării, înămolirii şi iepuizării, cât şi a protecţia mediului natural al

florei şi faunei acvatice şi din împrejurimi.

Dimensiunile şi limitele zonelor de protecţie, cât şi regimul lor este determinat reieşind din

condiţiile geografice, pedologice, hidrogeologie etc. Ele se adoptă şi se confirmă de organele

administraţiei publice locale. Lăţimea zonelor de protecţie şi a fâşiilor în cauză se stabilesc: pentru

bazinele de acumulare de la albia minoră. Lăţimea minimă a acestor zone de protecţie pentru lacuri

şi bazine de acumulare se stabileşte în funcţie de suprafaţa lor sau lungimea râului. În conformitate

cu legea despre apele R. Moldova [5], zona de protecţie minimă pentru r. Cogâlnic, care are o

lungime de 227 km, constituie 100 m. O astfel de suprafaţă se stabileşte şi pentru bazinele de

acumulare construite în lunca râului.

În fig.4.13 este prezentat planul schematic al sectorului şi zona de protecţie marcată a

bazinului de acumulare în proiectare din prejma or. Cimişlia.

Figura 4.13 Planul schematic al sectorului şi zona de protecţie marcată a lacului de acumulare în proiectare din preajma or. Cimişlia

Dimensiunile si hotarele de protectie în cadrul oraşului şi în alte localităţi se stabilesc în baza

condiţiilor specifice de planificare şi dezvoltare, în conformitate cu planurile de bază aprobate.

Lăţimea minimă a zonelor de protecţie este stabilită în funcţie de tipul de teren şi pantele abrupte

ale zonelor adiacente corpului de apă şi variază de la 15 la 100 m.

Pentru fiecare zonă de protecţie, se elaborează un proiect. În ordinea stabilită, proiectele

zonelor de protecţie sunt puse în discuţie şi trec expertiza ecologică.

Organizarea zonei de protecţie trebuie să fie precedată de elaborarea proiectului, care include:

determinarea hotarului zonei şi componenta perimetrelor; planul de acţiuni pentru îmbunătăţirea

stării sanitare a teritoriului zonelor de protecţie şi prevenirea poluării sursei; regulile şi modul de

utilizare economică a teritoriilor acestor zone. Limitele zonelor de protecţie sunt marcate cu ajutorul

unor semne speciale. Pentru rezervoarele prevăzute pentru uz individual aceasta se face de către

proprietarii apeductelor, în celelalte cazuri - de serviciile de gospodărire comunală.

Înainte de aprobarea proiectelor, dimensiunea minimă a zonelor de protecţie şi limitele trebuie

introduse în planul general de construcţie urbană şi alte tipuri de aşezări, în planuri de utilizare a

terenurilor, precum şi pe alte materiale cartografice.

Populaţia trebuie sa fie informată cu privire la hotarele stabilite pentru zonele de protecţie şi

limetele acestora. De asemenea, locuitorilor li se aduce la cunoştinţă că aceste zone au un regim

special de protecţie. În apropierea zonelor de protecţie este interzis:

- Aplicarea pesticidelor şi/sau erbicidelor;

- Utilizarea gunoiului de grajd în calitate de îngrăşămînt;

- Interzicerea amplasării depozitelor de combustibil şi lubrifianţi, produse chimice şi

îngrăşăminte agricole, depozitarea de deşeuri industriale, nămol şi alte obiecte, provocând

pericol de contaminare chimică a apelor subterane;

- amplasarea cimitirelor, cimitirelor de animale, cîmpurilor de asenizare, cîmpuri de filtrare,

acumulări de băligar, tranşee de siloz, întreprinderi zootehnice pentru animale şi păsări şi

alte obiecte, ce pot provoca pericol de contaminare microbiană a apelor subterane;

- Depozitarea gunoiului de grajd;

- Alimentarea maşinilor cu combustibil, spălarea şi reparaţia acestora;

- Efectuarea activităţilor de amenajare a teritoriului în zonele rezidenţiale şi altor obiecte

(echipamente sanitare, construcţia haznalelor, organizarea scurgerilor de drenaj şi altele).

- Nu este permis deversări a apelor reziduale, inclusiv de ape reziduale a transportului pe apă,

inclusiv scăldatul, spălatul hainelor, adăparea vitelor şi alte utilizări a apei care influenţează

calitatea apei.

În limitele zonei de protecţie, pe lîngă restricţiile specificate, sunt interzise: aratul, aplicarea

îngrăşămintelor, depozitarea haldelor uşor erodabile, păşunatul şi organizarea taberelor de vara

pentru animale (cu excepţia locurilor special amenajate pentru adăpare), amplasarea sezonieră a

campingurilor, clădirilor rezidenţiale şi a clădirilor sociale, aşezăminte pentru trai. Limitele zonei de

protectie, de regula trebuie sa fie ocupate de arbori si arbusti.

4.4.2 Recomandări privind exploatarea şi protecţia lacului

Cerinţele menţionate mai sus sunt de ordin general şi, de regulă, acestea sunt elaborate

pentru rezervoare mult mai mari. Lacul din marginea Cimişliei, fiind un lac de importanţă locală,

necesită elaborarea unui proiect, care va ţine cont de condiţiile locale. Acest rezervor de apa este

destinat, în principal, pentru recreere şi irigaţii locale. De aceea, la elaborarea proiectului privind

zona de protecţie, este necesar să se ia în considerare următorii factori:

- Rezervorul va fi amplasat în lunca rîului Cogîlnic, în apropierea (aproximativ 50 m)

autostrăzii Chişinău – Cimişlia cu trafic destul de intens. Emisiile de gaze de eşapament, după cum

arată mai multe studii, contribuie la acumularea în regiunile adiacente traseului a metalelor grele şi

alte substante nocive. Nu se exclude pericolul pătrunderii acestora în rezervor. Pentru a preveni

contaminarea rezervorului, este recomandat plantarea pe tot perimetrul lacului a arborilor şi

arbuştilor, precum şi efectuarea periodică a monitoringului calităţii apei.

- Apariţia la adîncimi mici a apelor freatice în regiunea patului lacului, precum şi

mineralizarea înaltă, poate influenţa calitatea apei în rezervor. Pentru a reduce şi a compensa acest

fenomen, este necesar ca în proiectul de construcţie să se proiecteze un volum suplimentar,

neutilizat din rezervor pentru a menţine calitatea necesară a apei.

Concluzii

Complexul de studii de fezabilitate a avut scop argumentarea tehnico-ştiinţifică a posibilităţii

construcţiei lacului de acumulare în lunca râului Cogâlnic în partea de nord a or. Cimişlia . Sarcina

de bază a cercetărilor efectuate a fost: 1) studiul condiţiilor naturale a teritoriului destinat pentru

amplasarea viitorului lac şi 2) stabilirea resurselor acvatice posibile, ce ar garanta un volum necesar

de apă din bazinul hidrografic al râului Cogâlnic, asigurarea debitului acvatic şi a protecţiei

mediului ambiant.

Pentru soluţionarea acestor probleme au fost efectuate cercetări speciale pe teren, au fost

colectate şi generalizate materiale asupra balanţei hidraulice şi termice, caracteristicile hidrografice

şi hidrogeologice - geologice a bazinului hidrografic şi a zonei de amplasare a bazinului de

acumulare planificat. În baza analizei multilaterale a materialelor existente şi a metodelor speciale

de calcule analitice au fost obţinute următoarele rezultate:

I. Condiţiile topografice şi orografice ale teritoriului studiat sunt benefice pentru crearea

unui lac de acumulare din contul apei r. Cogîlnic şi a apelor subterane. Teritoriul topografic este

puţin înclinat cu gradientul mediu g = 0.0021m per 1m pentru lungimea medie a lacului L=1600 m.

Acest gradient este suficient pentru mişcarea şi acumularea apei în teritoriul studiat.

II. Sursele sigure de apă în viitorul lac vor fi din contul r. Cogâlnic şi a apele freatice.

Referitor la sursa de apa din r. Cogîlnic au fost efectuate calcule speciale hidrologice (cap.4). Apele

freatice, conform studiilor efectuate, sunt concentrate în doi curenţi hidrodinamici: a) curentul de

apă de pe pantele văii rîului şi curentul de apa din lunca rîului. Din punct de vedere al acumulării

apei în lac, curentul de apă de pe pantele văii rîului va avea avantaj faţă de al doilea curent de apă.

Volumul de apă subterană, care poater fi acumulată în lac, la momentul de faţă nu poate fi estimat

fiindcă, această procedură de calcul este partea componentă a proiectului tehnologic şi depinde de

adîncimea reală a lacului.

III. Structura geologică a fundului lacului este simplă şi constituită din două elemente –

zona de aerare, cu stratul de sol şi roci argilo-nisipoase şi stratul freatic acvifer în nisipuri cu

granulaţie fină. Nivelul apelor freatice este aproape de suprafaţa terestră (în mediu cca 2.0 m). Nu

se recomandă, ca în procesul de construcţie a lacului să fie deschis stratul acvifer cu apă freatică.

Adîncimea maximă posibilă a patului lacului constitue cca 1.5 m (în mod de calcul se permite nu

mai puţin de 0.5 m pînă la acvifer). Este necesar de ţinut cont, că apa freatică este mineralizată şi în

cazul deschiderii acviferului calitatea apei în lac va suferi transformări hidrochimice. În acelaşi

context, în cazul deschiderii acviferului o parte considerabilă de apă din lac va fi partea componentă

a curentului de apă freatică în lunca rîului şi va fi infiltrată constant.

IV. Partea superioara a zonei de aeraţie este sărată (cap.3). Grosimea stratului cu săruri în

cantităţi maxime constitue cca 0.2 m. În procesul de construcţie a lacului se recomandă înlăturarea

acestui strart de săruri şi depozitarea în afara teritoriului lacului.

V. Resursele acvatice reale şi medii multianuale în bazinul hidrografic al râului Cogâlnic

până la barajul lacului de acumulare (preconizat spre proiectare) constituie 20,2 mln. m3/an, având

un bazin hidrografic de 611 кm2.

VI. Resursele acvatice protejate din bazinul hidrografic al râului, numeric sunt egale cu

debitul anual cu precipitaţii puţine, constituind 8,7 mln. m3 şi nu pot fi utilizate.

VII. Resursele acvatice disponibile sunt estimate ca diferenţa dintre resursele acvatice reale

şi cele protejate, constituind 11,5 mln. m3;

VIII. Resursele acvatice garantate, ce ar asigura un nivel neîntrerupt pentru (75 % - grad de

asigurare) de utilizare a apei şi constituie 12,1 mln. m3.

În rezultatul complexului de elaborări a gospodăririi apelor, au fost obţinuţi parametri

cantitativi ai bazinului de acumulare reconstruit, inclusiv caracteristicile de nivel, volum şi de

teritoriu, care sunt prezentate în tab.4.23.

Tabelul 4.23 Parametrii de bază a lacului de acumulare

Cotele nivelelor de apă, m (SB) Suprafaţa

oglinzii, mii. m2

Volumele de apă, mln. m3

Nivelul

normal

de

retenţie

i,

NNR

nivelul

volumulu

i

mort,

NVM

Niveluri

forţate

NF,1,0 %

asigurare

Nivelul

normal

de

retenţie

nivelul

forţat

Nivelul

normal

de

retenţie

UtilMort forţat,1,0 %

asigurare

1 2 3 4 5 6 7 8 9

82.44 81.22 83,94 1476 1476 2,77 1.77 1,0 2,31

IX. Parametrii stabiliţi ai bazinului de acumulare asigură un volum de apă anual de 75%,

constituind 9,0 mln.m3, fără a depăşi volumul anual de resurse acvatice disponibile (11,5 mln. m3).

În anii cu precipitaţii mici, având o asigurare cu resurse acvative mai mare de 75% (în medie, o dată

în 25 ani), efectul pozitiv al bazinului poate fi mai mic decât cel garantat.

Valoarea propusă a utilizării pozitive a resurselor acvatice va fi garantată în condiţiile, când

pierderile din bazin nu vor depăşi normele stabilite de 1,90 mln. m3/an. În acelaş timp, datorită

încălzirii climei, pierderile la evaporare de pe suprafaţa apei în secolul curent pot să se majoreze cu

30-40 %.

X. Termenul de funcţionare calculat al bazinului de acumulare, fără o reparaţie capitală,

constituie 30 ani, iar luînd în considerare şi procesul de colmatare al bazinului acest termin atinge

valoarea de peste 100 de ani. Această condiţie va fi respectată dacă procesele de eroziune acvatică

a solurilor din bazinul hidrografic al râului Cogâlnic nu se va amplifica din cauza factorilor

antropogeni.

Trecerea unei viituri pluviale extrem de puternice de pe râul Cogâlnic (frecvenţa de odată la

100 ani) poate fi efectuat prin bazinul de acumulare dat, cu condiţia construcţiei sistemului de

deversare constituit din două deschizături cu ecluze. Parametrii instalaţiilor de deversare se

recomandă a avea următoarele dimensiuni: lăţimea stavilei 3,0 m; debitul maxim de deversare va

constitui 50,0 m3/s; cota volumului forţat va constitui 83,94 m.abs.ВС. La o astfel de cotă volumul

total va constitui 5,08 mln. m3.

XI. Rezultatele calculelor hidrologice şi de folosire a apei prezentate în raport şi sumarizate în

tab. 4.23 sunt efectuate de la baza suprafeţei topografice existente în present (harta la scara 1 : 10

000), care caracterizeaza relieful natural al fundului lacului de acumulare.

Totodata, luînd in calcul: (a) amplasarea rocilor impermeabile (argilele verzi, fig.3.11) la o

adincime medie de 5.0 m de la suprafaţa terestră, (b) cazul adincirii lacului prin înlaturarea rocilor

pînă la argile se constată, că adincimea maximală a lacului de acumulare poate constitue

aproximativ cca 7.0 m (5.0 m pină la argile + 2.0 m de apa de la suprafaţa topografică). In accest

caz volumul total al lacului de acumulare poate depasi 10.0 mln m3 apa.

XII. În ansamblu, rezultatele studiilor de fezabilitate permit planificarea lacului de acumulare

în segmentul teritorial Cimişlia – Ecaterinovca cu parametrii şi datele argumentate în raportul dat.

Bibliografie

1. Achizitii publice, contract nr.60/12 de achizitionare a serviciilor. Cimislia, 2012.

2. Demersul primăriei or. Cimişlia nr. 438 din 11.06.2009 către AŞM. Сimişlia, 2009.

3.Determinarea caracteristicilor hidrologice principale de calcul. Normativ în construcţii CPD.01.04-2007, (МСП3.04-101-2005) Еdiţie oficială. Agenţia construcţii şi dezvoltarea teritoriului Republici Moldova. Chişinău, 2007.

4. Determinarea caracteristicilor hidrologice pentru condiţiile Republicii Moldova. Supliment la normativ. Manuscris. Chişinău, 2010.

5.Legea cu privire la zonele şi fişiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă. Capitolul II, 1995. Monitorul Oficial Nr 43 din 03.08.1995.

6. Moraru C. and Anderson J. A Comparative Assessment of the Ground Water Quality of the Republic of Moldova and the Memphis, TN area of the United States of America.- Memphis, the University of Memphis, Chişinău – Memphis, 2005.

7. Moraru C. Zăcăminte hidrominerale ale Republicii Moldova. - Chişinău: Elena-V.I. SRL, 2011.

8. Povar Iu., Bocacev V., Munteani F., Plan urbanistic general al or. Cimişlia Vol. III Protecţia mediului. - Chişinău, 2010.

9. Spătari G., Moraru C. Estimarea mineralizării apei utilizînd parametrul electroconductibilitatea – Bul. Institutului de Geologie şi Seismologie, nr.1. Chişinău: Elena-V.I. SRL, 2012.

10. Zvezdenco A., Moraru C. Particularităţile distribuţiei cantităţii totale de săruri în zona de aerare (caz studiat, centru al R. Moldova) - Bul. Institutului de Geologie şi Seismologie, nr.1. Chişinău: Elena-V.I. SRL, 2012.

11. Алексеев Г.А. Расчеты паводочного стока рек СССР. Ленинград: Гидрометеоиздат, 1956.

12. Гидрогеология СССР, том 7, Молдавская ССР (под ред. Сидоренко А.В.). М.: Недра, 1966.

13. Государственный водный кадастр Республики Молдова. Многолетние данные о режиме и ресурсах поверхностных вод. Выпуск 3. Кишинев: Архив Гидрометеорологической Службы Молдовы, (2000 -2005 годы).

14. Государственный водный кадастр Республики Молдова. Многолетние данные о режиме и ресурсах поверхностных вод. Выпуск 2. Кишинев: Архив Гидрометеорологической Службы Молдовы, (1995 - 2000 годы).

15. Государственный водный кадастр. Многолетние данные о режиме и ресурсах поверхностных вод. Том IX. Молдавская ССР. Л.: Гидрометеоиздат, 1986.

16. Лалыкин Н.В., Мельничук О.Н., Посошин Л.И. Определение суммарной наличной емкости искусственных водоемов Молдавии. Труды КСХИ, межвузовский сборник. Кишинев, 1979.

17. Лобода Н.С. Расчеты и обобщения характеристик годового стока рек Украины в условиях антропогенного влияния. Одесса: Экология, 2005.

18. Мельничук О.Н. Паводки и наводнения на реках Молдовы. Кишинев: Primex – Com, 2012.

19. Мельничук О.Н. Заключительный отчет НИР. № Регистрации 77024483. Кишинев, 1981.

20. Мельничук О.Н., Лалыкин Н.В., Филиппенков А. И. Искусственные водоемы Молдовы. Кишинев: Штиинца, 1992.

21. Мельничук О.Н.. Лалыкин Н.В Исследование коэффициента стока применительно к определению потерь на испарение с водной поверхности водохранилищ и прудов Молдавии. Труды КСХИ. Кишинев, 1981.

22. Мельничук О.Н., Попова С.Л. Методические указания к лабораторно-практическим и контрольным работам для студентов очного и заочного обучения по специальности «гидромелиорация». Кишинев, 1981.

23. Морару К.Е. Геохимическая характеристика грунтовых вод Молдавского артезианского склона – Buletinul Institutului de Geofizică şi Geologie al Academiei de Ştiinte a Moldovei, 1. Chişinău: Elena-V.I. SRL, 2006.

24. Морару К. Е. Гидрогеохимия межпластовых подземных вод Молдавского артезианского склона – Buletinul Institutului de geologie si seismologie al Academiei de Stiinte a Moldovei, 2. Chişinău: Elena-V.I. SRL, 2007.

25. Морару К.Е. Гидрогеохимия подземных вод зоны активного водообмена крайнего юго-запада Восточно-Европейской платформы. Кишинэу: Elena-V.I. SRL, 2009.

26. Морару К.Е., Зинченко О.Д. Подземные воды г. Кишинэу. Кишинэу: Elena -V.I. SRL, 2005.

27. Основные гидрологические характеристики (за весь период наблюдений) том 6, вып. 1, Западная Украина и Молдавия. Л.: Гидрометеоиздат, (1965, 1970, 1975, 1980).

28. Плешков Я.Ф. Регулирование речного стока. Л.: Гидрометеоиздат, 1972.

29. Пособие по определению расчетных гидрологических характеристик. Л.: Гидрометеоиздат, 1984.

30. Ресурсы поверхностных вод СССР. Том 6. Украина и Молдавия. Вып. 1, Л: Гидрометеоиздат, (1963, 1976, 1978, 1980, 1986).

31. Ресурсы поверхностных вод СССР. Том 6. Украина и Молдавия. Вып. 1. Под редакцией М.С.Каганера. Л.: Гидрометеоиздат, 1978.

32. Ресурсы поверхностных вод СССР. Том 6. Украина и Молдавия. Вып. 1. Под редакцией М.С.Каганера. Л.: Гидрометеоиздат, 1969.

33. Рождественский А.В. Оценка точности кривых распределения гидрологических характеристик. Л.: Гидрометеоиздат, 1977.

34. Рождественский А.В., Чеботарев А.И Статистические методы в гидрологии. Л.: Гидрометеоиздат, 1974.

35. Романова О. Н., Отчет по детальным исследованиям подземных вод на участках проектируемого строительства водозабора в п.г.т. Чимишлия МССР, Том I (текст, текстовые приложения). Кишинев: Архив AGEOM 1967 г.

36. Фролов Н.М. Подземные воды западной части Причерноморского артезианского бассейна. – Труды Лаб. Гидрогеологических проблем им. Ф.П. Саваренского, т. XXXVIII. М.: Изд. АН СССР, 1961.

37. http://www.google.com/earth/index.html.

http://www.google.com/earth/index.html

Anexa 1 Datele despre debitele şi gradul de asigurare a apei pe parcursul observărilor

(1959-2010, or. Hînceşti F=179 m2)

Nr. Anii Q W W Pm3/s mln. m3 Ani %

1 1959 0.12 3.78 26.18 1981 22 1960 0.2 6.31 23.97 1980 43 1961 0.13 4.10 16.09 1985 64 1962 0.17 5.36 13.88 1982 85 1963 0.31 9.78 13.88 1969 96 1964 0.13 4.10 12.62 1966 117 1965 0.19 5.99 11.67 1997 138 1966 0.4 12.62 11.35 1970 159 1967 0.26 8.20 11.04 1979 1710 1968 0.23 7.25 11.04 1988 1911 1969 0.44 13.88 11.04 1999 2112 1970 0.36 11.35 10.72 1984 2313 1971 0.3 9.46 10.72 1991 2514 1972 0.25 7.89 10.09 1977 2615 1973 0.28 8.83 9.78 1963 2816 1974 0.2 6.31 9.46 1971 3017 1975 0.24 7.57 8.83 1973 3218 1976 0.26 8.20 8.83 1978 3419 1977 0.32 10.09 8.83 1983 3620 1978 0.28 8.83 8.83 1996 3821 1979 0.35 11.04 8.52 1998 4022 1980 0.76 23.97 8.20 1967 4223 1981 0.83 26.18 8.20 1976 4324 1982 0.44 13.88 8.20 1989 4525 1983 0.28 8.83 7.89 1972 4726 1984 0.34 10.72 7.57 1975 4927 1985 0.51 16.09 7.57 1993 5128 1986 0.18 5.68 7.57 2002 5329 1987 0.15 4.73 7.57 2003 5530 1988 0.35 11.04 7.25 1968 5731 1989 0.26 8.20 6.94 2005 5832 1990 0.1 3.15 6.31 1960 6033 1991 0.34 10.72 6.31 1974 6234 1992 0.17 5.36 6.31 2001 6435 1993 0.24 7.57 5.99 1965 6636 1994 0.12 3.78 5.68 1986 6837 1995 0.15 4.73 5.36 1992 7038 1996 0.28 8.83 5.36 1962 7239 1997 0.37 11.67 5.36 2004 7440 1998 0.27 8.52 4.73 1987 7541 1999 0.35 11.04 4.73 1995 7742 2000 0.12 3.78 4.73 2006 7943 2001 0.2 6.31 4.73 2010 8144 2002 0.24 7.57 4.10 1964 8345 2003 0.24 7.57 4.10 2007 8546 2004 0.17 5.36 4.10 1961 8747 2005 0.22 6.94 3.78 1959 8948 2006 0.15 4.73 3.78 2000 9149 2007 0.13 4.10 3.78 1994 9250 2008 0.1 3.15 3.15 1990 9451 2009 0.084 2.65 3.15 2008 9652 2010 0.15 4.73 2.65 2009 98

Anexa 2 Datele referitoare la scurgerea în suspensie a apei (1977-2010, or. Hînceşti F=179 m2)

r. Cogîlnic-or. Hînceşti

Scurgere medie anulă

Modulul anual

kg/s mii t t/km2

0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 10 11 12Anul1977 0,17 2,5 0,123 0,24 0,028 1,7 1,8 0,044 0,012 0,029 0,022 0,01 0,56 18 1011978 0,009 0,009 0,75 0,71 2 6,1 0,63 2 0,04 0,017 0,028 0,027 1 32 1791979 1,3 0,85 0,44 17 0,96 1,8 0,41 3,7 0,061 0,12 1,7 0,26 2,4 76 4251980 0,041 0,048 13 16 0,99 3,2 2 3,8 0,048 1,2 1,4 3,5 3,8 120 6701981 0,14 32 2,6 1,6 13 0,22 0,062 0,016 2,5 0,15 1,5 4,9 2,5 79 4411982 0,48 0,099 6,7 0,6 0,3 0,73 2,1 1,2 0,032 0,32 0,15 0,47 1,1 35 1961983 0,37 0,084 0,032 0,048 0,98 6,1 1,6 2,1 0,023 0,01 0,013 0,019 0,95 30 1681984 0,27 0,13 2 2,5 0,39 1,6 0,51 ,79 0,076 0,067 0,062 0,092 0,71 22 1231985 0,007 0,005 1,3 0,5 0,12 16 1,1 0,028 0,015 0,036 0,023 0,028 1,6 50 2791986 0,027 0,01 0,96 0,27 0,022 0,1 0,096 0,013 0,001 0,011 0,017 0,003 0,13 4,1 231987 0,004 0,11 0,47 0,075 0,017 0,31 0,016 0,014 0,001 0,023 0,08 0,33 0,12 3,8 211988 0,032 0,096 6,5 1,5 0,21 0,16 0,037 0,004 0,6 0,031 0,036 0,04 0,77 24 1341989 0,13 0,055 0,24 0,017 0,003 0,57 0,055 0,099 6,2 0,071 0,04 0,028 0,63 20 1121990 0,016 0,092 0,003 0,01 0,008 0,43 0,005 0 0 0,037 0 0,06 0,051 1,6 91991 0,002 0,022 0,28 0,72 1,6 2,9 0,35 0,087 0,21 6,7 371992 0 0,003 0,007 0,013 0,17 5,3 301993 0,01 0,057 0,69 0,57 0,22 0,15 0,07 0,009 0,19 5,9 331994 0,019 0,017 0,013 0,041 0,007 0,011 0,059 1,1 0,16 4,9 281995 0,005 0,096 0,019 0,021 0,011 0,031 1,5 0,37 0,58 0,063 0,049 0,019 0,23 7,3 411996 0,007 0,013 1,8 0,66 0,026 0,001 0,004 0,023 1,6 0,036 0,37 0,28 0,4 13 791997 0,02 0,28 0,032 0,25 0,014 0,01 11 1,1 0,052 0,16 0,086 0,92 1,2 38 2121998 0,4 0,41 0,086 0,024 0,38 0,24 0,048 0,024 0,16 2,7 0,69 0,011 0,43 14 781999 0,05 1,3 4,8 0,3 0,043 0,83 0,22 3,2 0,041 0,059 0,15 0,11 0,93 29 1622000 0,023 0,26 0,19 0,081 0,007 0,001 0,34 0,004 0,005 0,003 0,04 0,023 0,081 2,6 152001 0,017 0,013 0,057 0,13 0,74 1,6 0,012 0,008 0,177 5,6 312002 0,1 0,13 2,1 0,045 0,062 0,5 0,16 0,42 0,022 0,15 0,042 0,004 0,32 10 562003 0,38 0,31 0,097 0,31 0,06 0,03 0,187 5,9 332004 0,015 0,44 0,20,161 0,018 0,011 0,023 0,025 0,035 0,03 0,019 0,031 0,007 0,072 2,3 132005 0,009 0,2 0,15 0,039 0,2 0,052 0,005 0,003 0,002 0,004 0,01 0,006 0,058 1,8 102006 0,006 0,014 0,07 0,018 0,027 0,08 0,016 0,012 0,005 0,01 0,017 0,014 0,031 0,98 52007 0,022 0,045 0,002 0,03 0,007 0,009 0,008 0,054 0,012 0,007 0,01 0,013 0,024 0,76 42008 0,01 0,002 0,021 0,006 0,029 0,013 0,008 0,006 0,004 0,021 0,014 0,042 0,013 0,41 22009 0,012 0,026 0,007 0,013 0,013 0,44 0,04 0,01 0 0,004 0,001 0,003 0,048 1,51 82010 0,008 0,044 0,005 0,061 0,098 0,15 0,004 0,04 0,02 0,017 0,031 0,038 1,2 7

19,8 111Media 0,14 0,38 1,7 1,6 0,83 1,7 0,91 0,73 0,49 0,23 0,25 0,45 0,87 28 150

Maxim 1,3 3 13 17 13 16 11 3,8 6,2 2,7 1,7 4,9 3,8 120 670Minim 0,002 0,005 0,003 0,01 0,003 0,001 0,004 0 0 0,003 0 0,003 0,061 1,6 8,9

Anexa 3 Date referitoare la scurgerea maximă a viiturii pe perioada 1959-2010Scurgerea viiturii pluviale

Anii Înainte de viitură Scurgerea maximă în timp Data finisării viiturii

Durata viiturii Stratul de scurgere, mm Volumul scurgerii, mln. m3

m3/s data m3/s Data întîi creşterea scădere totalul Pînă la viitura maximă

Pentru toată perioada

r. Cogîlnic – or. Hînceşti. F= 179 km2, 1959-2010

1959 0.039 13.06 1.53 14.06 18.06 1 4 5 0.2 0.9 0.161960 0.051 26.05 21.70 30.05 9.06 4 10 14 4.5 11 1.971961 0.14 13.06 4.14 14.06 17.06 1 3 4 0.7 1.9 0.341962 0.36 2.05 6.47 3.05 6.05 1 3 4 1.3 4.0 0.711963 0.021 15.08 4.41 16.08 20.08 1 4 5 0.5 2.1 0.381964 0.14 20.10 3.14 23.10 28.10 3 5 8 0.6 1.9 0.341965 0.13 10.05 5.72 15.05 21.05 5 6 11 2.4 4.3 0.771966 0.29 29.06 4.97 30.06 6.07 1 6 7 0.5 2.0 0.351967 0.038 15.08 2.94 16.08 18.08 1 2 3 0.3 0.9 0.161968 0.020 19.06 10.90 22.06 25.06 3 3 6 3.1 7.0 0.901969 0.11 11.07 8.41 12.07 19.07 1 7 8 2.1 10.0 1.881970 0.052 22.08 4.09 26.08 30.08 4 4 8 0.8 1.9 0.351971 0.13 29.06 4.45 3.07 10.07 4 7 11 1.4 3.8 0.671972 0.33 5.08 3.47 7.08 11.08 2 4 6 1.2 3.0 0.541973 0.10 24.05 3.23 30.05 7.06 6 8 14 3.2 5.3 0.951974 0.15 29.06 3.92 1.07 10.07 2 9 11 1.1 4.9 0.881975 0.83 6.06 19.70 8.06 9.06 2 1 3 8.5 11.0 1.931976 0.20 15.11 2.94 17.11 21.11 2 4 6 0.7 2.0 0.351977 0.17 27.06 11.00 28.05 30.06 1 2 3 0.7 1.60 0.291978 0.22 31.07 6.38 1.08 5.08 1 4 5 0.6 2.1 0.371979 0.36 2.04 9.68 9.04 17.04 7 8 15 8.5 13 2.301980 0.31 4.06 2.58 17.06 23.06 13 6 19 11.0 12 2.221981 0.37 3.05 6.01 8.05 26.05 5 18 23 7.8 31 5.501982 0.15 7.07 2.68 16.07 27.07 9 11 20 4.0 7.0 1.261983 0.14 12.06 8.40 18.06 28.06 6 10 16 2.8 6.8 1.211984 0.19 6.06 2.27 8.06 10.06 2 2 4 0.5 1.5 0.261985 0.23 11.06 11.60 18.06 28.06 7 10 17 21.0 35 6.291986 0.022 27.06 0.42 28.06 11.07 1 13 14 0.2 1.2 0.211987 0.019 4.06 3.26 6.06 12.06 2 6 8 0.7 1.1 0.191988 0.06 6.09 4.11 9.09 10.09 3 1 4 2.0 2.0 0.361989 0.10 4.09 7.70 9.09 25.09 5 16 21 9.6 16 2.851990 0.055 19.10 0.71 22.10 23.10 3 1 4 0.4 0.6 0.101991 0.47 26.05 05.81 27.05 5.06 1 9 10 1.2 5.8 1.041992 0.60 6.06 3.86 10.06 16.06 4 6 10 3.4 8.8 1.581993 0.29 31.05 1.54 1.06 10.06 1 9 10 0.4 3.5 0.063

1994 0.040 25.08 4.75 27.08 7.09 2 11 13 1.3 6.7 1.191995 0.030 17.07 2.35 20.07 24.07 3 4 7 0.9 1.8 0.321996 0.13 18.09* 5.00 24.09 07.10 6 13 19 2.7 6.3 1.121997 0.096 19.07 20.20 20.07 30.07 1 10 11 3.1 14.0 2.461998 0.082 01.10 10.50 05.10 20.10 4 15 19 4.3 9.9* 1.771999 0.022 16.08 1.88 19.08 25.08 3 6 9 0.9 2.4 0.422000 0.050 08.07 0.52 15.07 21.07 7 6 13 0.7 1.0 0.182001 0.12 02.06 4.65 06.06 16.06 4 10 14 2.9 4.9 0.872002 0.12 22.03 4.31 25.03 03.04 3 9 12 2.3 5.9 1.062003 0.072 28.07 0.99 02.08 10.08 5 8 13 1.2 3.2 0.562004 0.13 11.04 0.89 14.04 20.04 3 6 9 0.3 1.0 0.182005 0.13 18.04 0.66 29.04 06.05 11 7 18 1.7 3.0 0.542006 0.27 29.05 0.32 06.06 19.06 8 13 21 1.0 2.4 0.422007 0.10 29.07 0.37 09.08 11.08 11 2 13 1.3 1.5 0.262008 0.074 29.09 0.55 08.10 17.10 9 9 18 1.2 2.5 0.442009 0.014 28.06 2.74 30.06 03.07 2 3 5 0.3 0.6 0.112010 0.040 21.06 1.51 29.06 07.07 8 8 16 1.1 2.0 0.36

Studiul de fezabilitate a amplasării lacului de acumulare pe râul Cogâlnic. II

Documents

Transcript of Studiul de fezabilitate a amplasării lacului de acumulare pe râul Cogâlnic. II