UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE GEOGRAFIE

Dinamica Lacului Teintre anii 1910-2014

MASTER DE GEOMORFOLOGIE SI CARTOGRAFIE CU ELEMENTE DE CADASTRU-27.01.2014-CuprinsParteaIIntroducereMetodologieLocalizarea zonei de studiuElemente de semnaticaMorfometria lacului TeiPartea a II-a Analiza datelor cartograficeElemente de semanticaMorfometria laculuiScurt istoricInceputul secolului al XX-leaMijlocaul secolului al XX-leaLacul Tei in perioada anilor 70Lacul Tei in anul 1980Lacul Tei in perioada 2005-2014

Partea IIntroducere

Lucrarea de fata reprezinta un studiu de caz prin care se analizeaza dinamica teritoriala, dar si diferite aspecte ale lacului Tei si a teritoriului localizat in apropierea acestuia. Acesta reprezinta rezultatul efectuarii unor observatii pe baza hartilor si planurilor din perioade temporare diferite, imaginilor de teledetectie de mare rezolutie, dar si a observatiilor de pe teren. Scopul principal al lucrarii este acela de identificare a elementelor caracterisitice perioadelor diferite de evolutie a lacului si stabilirea situatiei in present.Lucrarea este structurata pe doua parti si cinci capitole. Prima parte include informatii privind caraceristicile generale ale arealului studiat si cateva probleme de ordin teoretic.Urmatoarea parte cuprinde analiza materialelor cartografice atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ.MetodologieLa baza realizarii acestei lucrari au stat intr-o prima faza, informatii de specialitate, privind caracteriticile zonei de studiu (date bibliografice, date statistice). Un rol important l-au avut o serie de metode de lucru ca: analiza statistic, analiza comparativ, interpretarea vizual a imaginilor de teledetecie etc.Tabel 1: Lista datelor statistice i cartografice utilizate n analiza elementelor urbane a Sectorului 2Tipul de dateScara/rezoluiaSursa

Ortofotoplan din anul 20050.5X0.5 pxGlobal Mapper

Imagine satelitara din perioada 2000-20020.5X0.5 pxhttp://www.muzeuldefotografie.ro/wp-content/uploads/2010/06/bucuresti_low2.jpg

Harta Topografic din anul 19821: 25 000Global Mapper

Harta Austriac19101:200 000www.geospatial.org

Planuri Directoare de Tragere 19421:20 000www.geospatial.org

Hri Sovietice 19701:100 000www.geospatial.org

Harta Geologic a Romniei 19681:200 000www.geospatial.org

Imagini satelitare Google Layers-(Quantum GIS) OpenLayer Plugin 0.91->0.92

Imagini satelitare Bing Layers-(Quantum GIS) OpenLayer Plugin 0.91->0.92

Ulterior, pentru validarea datelor obtinute, s-a organizat o scurta activitatea de cercetare pe teren .

Fig. 1. Localizarea Lacului Tei

Localizarea zonei de studiuLacul Tei, este localizat din punct de vedere matematic la intersectia paralelei de 442816 latitudine nordica si a meridianului 260710 longitudine estica. Din punct de vedere administrativ, zona de studiu este situata in cadrul judetului Ilfov, in zona nordica a Bucurestiului pe teritoriul Sectorului 2 (fig.1).

Analiza datelor cartograficeElemnete de semantica

Lacurile fac parte din categoria unitatilor acvatice continentale. Ele reprezinta acumulari de apa cu caracter relativ stagnant in depresiuni ale scoartei, create prin actiunea factorilor naturali si antropici. Lacurilor cu dimensiuni mai mari le sunt caracteristice formele de relief aproape comune. Actiunea apei formeaza in regiunea de tarm faleze, platforme sau prispe lacustre, plaje, bare si cordoane nisipoase, delte lobate sau arcuite.

L maxAmLAMFig. 2. Principalele elemente morfometrice ale Lacului Tei

In profil transversal se pot deosebi doua regiuni: una de tarm (unde predomina procesele de eroziune) si alta de adancime (unde predomina procesele de acumulare).Regiunea ce tarm cuprinde: malul- partea uscatului care inconjoara malul tarmul- partea de uscat aflata in continua modificare sub actiunea apelor si a factorilor externi bancurile nisipoase litorale.Tarmul cuprinde la randul sau : partea uscata (plaja neinundata) partea inundabila partea subacvatica.

Morfometria Lacului Tei (fig. 2.)Lacul Tei face parte din categoria lacurilor antropice sau artificiale, acesta fiind amenajat pentru diverse scopuri ca producerea de hidroenergie, alimentarea cu apa, regularizarea debitelelor, turism etc.Suprafata lacului (S) este delimita de izobata de 0 metri, corespunzand oglinzii apei si fiind variabila in functie de nivelul apei in lac. In cazul de fata, suprafata Lacului Tei este de 800 000 m si a fost determinata pe baza programului QuantumGIS.Lungimea lacului (L) (distanta dintre cele mai indepartate puncte situate pe tarmurle lacului) imparte suprafata lacului in dupa parti aproximativ egale sau trece prim punctele de maxima adancime, iar in functie de forma acestuia se poate reprezinta prin linie dreapta, franta sau curba. Lungimea lacului Tei este de aproximativ 2700 m.Latimea maxima (lmax) corespunde celei mai lungi drepte ce traverseaza suprafata lacului fiind perpendicular pe lungimea sa. Aceasta se determina pe harta, iar in cazul de fata are o valoare de aproximativ 320 m. Lungimea medie (lmed) reprezinta raportul dintre suprafata lacului si lungimea sa (lmed=S/L). Lacul Tei are o lungime medie de circa 260 m/m.Axa mare este reprezentata de dreapta ce uneste cele mai indepartate puncete ale lacului (1.66 km lungime in cazu de fata).Axa mica corespunde celei mai lungi drepte din arealul lacului perpendicular pe axa mare, iar pentru zona de studiue areo valoare de circa 630 m.Forma lacului difera in general in functie de originea cuvetei lacustre. Forma Lacului Tei este de belciug fiind specifica lacurilor fluviatile.Scurt istoricDin punct de vedere hidrologic, municipiul Bucureti este situat la confluena rurilor Dmbovia i Colentina, aparinnd bazinului hidrografic Arge. Aceste dou ruri traverseaz capitala; pe traseul lor exist mai multe lacuri amenajate antropic: n cazul Dmboviei - lacul Morii (sau lacul Ciurel), iar pe Colentina s-au amenajat mai multe lacuri, ncepnd din anii ' 30 ai secolului trecut (Caranfil, 1936), din amonte spre aval: Buftea, Flmnzeni, Buciumeni, Mogooaia, Chitila, Grivia, Struleti, Bneasa, Herstru, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Pantelimon I i II, Cernica. Doar o parte din aceste lacuri se gsesc efectiv pe teritoriul municipiului Bucureti.

Fig.3 Baie in Raul Clnetina-acuarela de Amedeo Preziosi, anul 1869Sursa:www.wikipedia.com

Fig.4. Lacul secat in perioada iernii n afar de acestea, n capital mai exist o serie de lacuri amenajate antropic: lacul din Grdina Cimigiu, lacul din Parcul Carol I (Libertii), lacul din parcul Tineretului i lacurile din Grdina Botanic (acestea sunt resturi din vechea lunc a Dmboviei), pe urm alte trei lacuri amenajate n excavaii antropice lacul din Parcul Circului de Stat i lacul din Parcul Titan de pe Cmpul Colentinei i lacul din Parcul Moghioro (Drumul Taberei), pe Cmpul Cotroceni (Posea i tefnescu, 1984. Rul Colentina reprezint pentru Bucureti cea mai mare suprafa de luciu de ap (aprox. 1300 ha); acesta este un curs de ap din Muntenia i care izvorte n zona ontnga-Doiceti, n apropiere de Trgovite, judeul Dmbovia. Parcurge un traseu de 101 km spre sud pn n localitatea Cernica, unde se vars n rul Dmbovia. Din totalul de 101 km, 37,4 km se gsesc pe aria municipiului Bucureti.Lucrrile hidrotehnice suferite de ru n ultimii 60 de ani au modificat ireversibil aspectul i funcionalitatea acestuia. ntre anii 1933 i 1972 s-au efectuat o serie de lucrri hidrotehnice cu rolul de a suplimenta debitul rului, de a crea aceast salb de lacuri i de a reduce riscul de inundaie i riscurile asociate, astfel nct rul s-a transformat dintr-un ru mic, mltinos, infestat cu nari, ru la marginea cruia erau cartiere srace, ntr-o salb de lacuri care aduce beneficii din punct de vedere al esteticii, datorit parcurilor ce nlocuiesc acele cartiere mizerabile, dar aduce beneficii i economiei i societii riverane prin piscicultura practicat n lacuri i prin nfiinarea unor locuri de agrement foarte populare (Giurescu, 1979).Amenajrile de tip stvilar permit rului s aib un regim hidrologic controlat, astfel nct n perioada rece se ntrerupe alimentarea cu ap, iar lacurile se golesc. Golirea lacurilor n perioada rece are loc n perioada 1 octombrie - 1 noiembrie pentru a preveni deteriorarea malurilor betonate datorit ngheului, pentru exploatarea piscicol industrial i pentru realizarea lucrrilor de ntreinere, reparaii, curire.

Fig.5. Stvilarul i descrctoarele Tei, una din lucrrile hidrotehnice cu rolul de a regla debitul de ap

Hartile topografice si planurile vechi din perioade temporare diferite, au reusit sa surprindra, in mare, schimbarile ariei de stdiu, astfel acestea reprezentand o baza importanta pentru analiza dinamicii in timp a Lacului Tei. Georeferentierea acestor planuri a ajutat la extragerea unor date atat calitative cat si cantitative privind atat suprafata de desfasurare a lacului cat si elementele componente ale teritoriului aflat in imediata apropiere.

Inceputul secolului XX

La inceputul secolului al XX-lea, zona de studiu nu apartinea orasului Bucuresti, acesta dezvoltandu-si teritoriul pana la actuala Sosea Stefan cel Mare care, in acea perioada, era soseaua de centura a Capitalei. Analizand imaginea de mai jos se poate observa faptul ca in apropierea lacului se aflau localitati de tip sat (Plumbuita in nord-est), iar terenul din vecinatatea acestuia nu era amenajat.De asemenea suprafata lacului era mult mai putin extinsa ( circa 22 ha conform datelor obtinute prin programul QGis), iar cursul raului Colentina, ce realiza legatura cu lacurile invecinate era unul natural nefiind amenajat hidrotehnic.

Fig.6. Lacul Tei la inceputul secolului al XX-leaSursa datelor: Harta prelucrata dupa Hartile austriece scara 1:200 000 (anul 1910)

Jumatatea secolului al XX-lea

Doua decenii mai tarziu, configuratia Lacului Tei s-a schimbat considerabil, atat din punct de vederea al ariei de desfasurare, al formei, dar si al terenului din apropiere. Suprafata acestuia creste pana la 45 ha, extinzandu-se la nord-vest, pe malul stang (la nord) se observa faptul ca a fost amenajatao pepiniera, iar malu drept prezinta noi suprafete construite, exceptand terenurile ocupate cu pasuni si livezi.

Fig.7. Lacul Tei in perioada anilor 40Sursa datelor: Harta prelucrata dupa Planurile de tragere 1:20 000 (anul 1940)

Tot in aceasta perioada, mai exact in anul 1948, dupa finalizarea Primului Razboi Mondial, a inceput procesul de amenjare a Parcului Tei, pe fostele terenuri destinate gropilor de spatele fabricii de caramida Tonola. Numele de Tei provine de la ariile populate de tei din jur. De altfel nomenclatura s-a extins chiar si la reteau de transport din zona (Ghica Tei, Ramuri Tei, Bulevardul lacul Tei etc.) .Cea mai mare atractie a parcului a fost trenuletul de plimbari pus in functiune in 1951, format dintr-o locomotiva si 2 vagoane, supranumit o "minune a tehnicii mondiale" in acea perioada. Plimbaretii puteau admira un piesaj din trenulet, ce traversa malul lacului Tei pe o distanta de aproximativ 1,5 km.

Lacul Tei in perioada anilor 70

In urmatorii treizeci de ani, teritoriul aferent zonei de studiu, continua sa se dezolte, astfel, in anul 1970 suprafata acestuia ajunge la o valoare de circa 49 ha. Aria localizata in apropierea lacului si-a schimbat profilul, terenurile ocupate de case fiind ingramadite de noile constructii de tip bloc.De asemenea se pot observa amenajarile de tip stavilar, menite sa regularizeze debitul lacului.

Fig.8. Lacul Tei in perioada anilor 70Sursa datelor: Harta prelucrata dupa Hartile Sovietice 1:200000 (anul 1970)

Lacul Tei in anul 1980

Configuratia Lacului Tei continua sa se schimbe in urmatorul deceniu, elementele din cadrul hartilor topografice, scara 1:25000 surprinzand noi amenajari pe malul drept al acestuia si anume Complexul Sportiv Studentesc Tei, iar pe malul stang apar noi constructii, ce faceau apartineau strandului cu acelasi nume.Suprafata localizata in apropiere, la nord-vest, era utilizata in scop industrial, aici fiind construite cladirile Fabricii de Glucoza, iar mai la est se poate identifica o mlastina.

Fig.9. Lacul Tei in perioada anilor 80Sursa datelor: Harta prelucrata dupa Harta topografica 1:25 000 (anul 1980)

Lacul Tei in perioada 2005-2014

Perioada de schimbare a structurii urbane bucuretene, dup anul 1990, s-a realizat ntr-un ritm mai lent, dar perioada ce a urmat anilor 2000 a nregistrat schimbri semnificative a imaginii urbane, manifestndu-se prin aprobarea construirii unor noi zone comerciale i cartiere rezideniale. Teritoriul Capitalei, a fost suportul unei dezvoltri urbane haotice susinut de lipsa unei legislaii a urbanismului coerente, a unor planuri i strategii de dezvoltare urban i imobiliar utile.Un factor important de influen a dezvoltrii urbane l reprezint fenomenul de tranziie economic. Acesta s-a manifestat prin nivelul de investiii strine directe, valoarea n cretere a marilor companii i declinul activitii sectorului secundar n favoarea serviciilor. Printre sectoarele economice care i-au intensificat activitatea se numr tehnologia informaiei i a comunicaiilor i domeniul commercial n special al pieelor de retail (hypermarket-uri, supermarketuri, cash & carry, magazine de proximitate). Un alt sector economic, ce a avut un rol important n reconversia urban a Bucuretiului, aparine domeniului imobiliar i al construiilor, determinnd astfel att o extindere a suprafeei urbane necontrolate (fenomen cunoscut ca urban sprawl) i apariiei noilor cartiere rezideniale. Nae Mirela, a studiat fenomenul extinderii spaiale a Capitalei, n anul 2009, iar aceasta a ajuns la concluzia c n condiiile suburbanizrii, gradul de ocupare al terenurilor i rata consumului mult mai rapide dect creterea populaiei pe o perioad dat, determin extinderea suprafeei urbane.

Fig.10. Lacul Tei in anul 2005Sursa datelor: Harta prelucrata dupa ortofotoplan 2005

Incazul zonei noastre de studiu, aceste schimbari in structura urbana au fost surprinse de ortofotoplanuri si imagini satelitare de mare rezolutie (Google Maps, Bing Maps etc.). Astfel s-a observat ca pe malul stang al Lacului Tei, aria de defasurare a strandului cu acelasi nume, a fost inlocuita in favoarea construirii unor zone rezidentile de tip vila, iar terenul mlastinos localizat la nord-vest a fost construit cu noi blocuri.

Fi.11. Malul stang al Lacului Tei -noua zona rezidentiala de tip bloc-

Fig.12. Malul stang al Lacului Tei- noua zona rezidentila de tip vila-

Lucrarile pentru reamenajarea parcului Tei (zoa intrasein declin dupa anii 80) au inceput in anul 2007 cand dintr-un acord de prietenie dintre Romania si Republica Azerbaidjan a rezultat o modernizare masiva a: mobilierului urban, pavajelor, a fantanilor arteziene in culori, locurilor de joaca pentru copii si a sistemelor de iluminat. Drept multumire pentru sprijin, in parc a fost amenajata aleea Heydar Aliyev, in memoria fostului presedinte azer, liderul national al carui bust e gasit pe aleea cu acelasi nume.

Etapa cercetarii pe teren-probleme de acces ale zonei de studiu-

Din totalul perimetrului (circa 2,3 km lungime pe malul stang), zona accesibila publicului este de circa 300 m lungime, restul aperimetrului apartinand domeniului privat (terenurile sunt delimitate cu garduri pentru limitarea accesului). Conform unui articol despre Salba de lacuri a Raului Colentina (http://arhivadegeografie.wordpress.com/2012/05/09/salba-de-lacuri1/) pentru construirea cartierului de vile din nord-este, a fost desfiintat Parcul Petricani (schibare ce se observa si pe imaginile satelitare), azi ramanand 100 de m lungime din acesta. Cea mai mare portiune accesibila poate fo urmarita pe malul drept al lacului (circa 1,6 km lungime din 3,4km) si apartine Parcului Tei.

Fig.13 Stufaris pe malul drept al Lacului Tei Fig.13. Debarcaderul din cadrul Parcului Tei

Fig.14. Chochilii de melci pe fundul lacului Fig.14 Marginea lacului

Cocluzii

In comparatie cu inceputul secolul al XX-lea cand zona de studiu era in curs de amenjara, Lacul Tei si-a schimbat complet configuratia, dubandu-si suprafata , avand in prezent un rol important atat din pucnt de vedere economic cat si din punct de vedere turistic (cel putin pentru polpulatia localizata in apropiere)

Bibliografie

Giuseppe, C., 2010, Bucureti, de la sat la metropol-identitatea urban i noi tendine, Editura Capitel, Bucureti;Giurescu, C.C., 1966, Istoria Bucuretilor din cele mai vechi timpuri pn n zilele noastre, Editura pentru Literatur, Bucureti

Mihilescu, V. M, 2003, Evoluia geografic a unui ora, Bucureti, Editura Paideia, Bucureti;Mihai , B., A., 2007, Teledetecie, volumul I. Introducere n procesarea digital a imaginilor, Editura Universitar, Bucureti;Surse internet

www.wikipedia.comhttp://arhivadegeografie.wordpress.com/2012/05/09/salba-de-lacuri1/