Studiu privind tendinţele de ocupare a resurselor umane din regiunea Oltenia în

perspectiva integrării în Uniunea Europeană

Masterand: Butoi Elena

MDA

Anul I

Grupa I

1

Cuvinte cheie: studiu, resurse umane, regiunea Oltenia

Clasificarea JEL: J21 - Labor Force and Employment, Size and Structure

Rezumat

O caracteristică definitorie a unei zonei în ceea ce priveşte resursele umane se referă la

rigiditatea populaţiei ocupate de vârstă mai ridicată, cea mai afectată de disponibilizările masive

efectuate în ultimii ani, în special în industrie. Apreciem că aceasta îşi va găsi cu greu un loc de

muncă adecvat în perioada viitoare în absenţa unor investiţii importante sau a implicării

autorităţilor locale. De asemenea, s-a remarcat disponibilitatea celei mai mari părţi a populaţiei

de a accepta locuri de muncă necorespunzătoare cu gradul de pregătire sau cu calificarea, ceea ce

se reflectă în mod negativ asupra salarizării şi condiţiilor de trai ale populaţiei din zonă. De fapt,

supracalificarea este un fenomen frecvent întâlnit în rândul forţei de muncă ocupate în

întreprinderile din regiunea Oltenia.

Introducere

Proiectul de faţă, a intenţionat ca prin activităţile programate să atingă următoarele obiective :

1. Analiza cadrului de ocupare a resurselor de muncă din regiunea Oltenia;

2. Identificarea principalelor modificări produse pe plan socio-economic, determinate de

integrarea în Uniunea Europeană, cu impact asupra pieţei forţei de muncă din regiunea

Oltenia

Estimarea tendinţelor de ocupare a resurselor de muncă în perspectiva integrării in U.E.

Activităţile de cercetare au fost concepute astfel încât să permită atingerea obiectivelor stabilite,

după cum se poate observa şi din tabelul următor :

2

Nr. crt.

Obiective Activităţi

1 Analiza cadrului de ocupare a resurselor de muncă din regiunea Oltenia

1. Documentare privind modalităţile de abordare a cercetării şi metodologia utilizată2. Stabilirea indicatorilor ce vor fi utilizaţi în analiză3. Construcţia seriilor de date

2 Identificarea principalelor modificări produse pe plan socio-economic, determinate de integrarea în Uniunea Europeană, cu impact asupra pieţei forţei de muncă din regiunea Oltenia

1.  Analiza socio-economică a pieţei forţei de muncă2. Extrapolarea tendinţelor de ocupare prin metode statistice3. Identificarea oportunităţilor şi restricţiilor de ocupare generate de integrarea în Uniunea Europeană

3 Estimarea tendinţelor de ocupare a resurselor de muncă în perspectiva integrării in U.E.

1.Interpretarea tendinţelor şi formularea direcţiilor de acţiune în planul ocupării la nivel regional2. Redactarea raportului cercetării3. Diseminarea rezultatelor

Rezultate

În cadrul acestui proiect de cercetare, echipa de cercetători şi-a propus să realizeze un

studiu asupra resurselor umane din regiunea Oltenia folosind metodologia statistică, pornind de

la stadiul actual şi ţinând cont de cadrul nou creat de apropiata integrare în Uniunea Europeană.

S-a dorit, identificarea tendinţelor de ocupare, a mutaţiilor cantitative, structurale şi

calitative care sunt generate, pornind de la oportunitatile şi restrictiile pe care adoptarea acquis-

ului comunitar şi implementarea programelor de sprijinire a aderării şi a celor postaderare le au

asupra dezvoltării economice a regiunii Oltenia şi asupra resurselor umane din această zonă.

 Pentru buna derulare a cercetării, activităţile au fost grupate în faze ţinând cont de

ordinea logică a realizării lor.

3

Faza I. INIŢIEREA CERCETĂRII

                Activitatea 1. Documentare privind modalităţile de abordare a cercetării şi

metodologia utilizată.

            Această activitate a fost necesară datorită faptului că tema studiului de faţă trebuia să

abordeze un domeniu foarte dinamic şi complex în acelaşi timp. Cunoaşterea surselor posibile de

informare, a indicatorilor capabili să ilustreze manifestarea fenomenelor ce trebuiau investigate,

evoluţia până în prezent a acestora, utilizarea avantajelor generate de cele mai adecvate metode

de cercetare reprezentau o necesitate.

            Eforturile depuse de membrii echipei de cercetare au fost concentrate pe conturarea unui

tablou al principalelor lucrări publicate cu privire la metodologia de studiu a resurselor umane şi

la caracteristicile zonale ale regiunii Oltenia, a studiilor realizate precum şi ale conjuncturii

generate de integrare care vizează  resursele umane. Dintre sursele de date oficiale utilizate

amintim : Anuarul Statistic al României 1994-2004, Breviarul statistic al judeţelor Dolj, Gorj,

Olt, Vâlcea şi Mehedinţi, Breviarul regiunii Oltenia. De asemenea au fost utilizate studii realizate

de instituţii sau organizaţii cu domeniu de activitate principal sau secundar care viza studiul

resurselor umane dintre care amintim : Agenţiile judeţene de ocupare a forţei de muncă; Agenţia

de dezvoltare regională Sud-Vest Oltenia; Camerele de comerţ şi industrie din judeţeleregiunii

Oltenia.

     Activitatea 2. Stabilirea indicatorilor ce vor fi utilizati in analiza

            Potenţialul uman din regiunea Oltenia, piaţa forţei de muncă, nivelul şomajului,

componente ale resurselor umane, potenţialul economic al zonei – cadrul de manifestare al

ocupării resurselor umane, pot fi caracterizate utilizând o paletă largă de indicatori. Doar o parte

dintre aceştia au răspuns necesităţilor şi obiectivelor studiului. În acelaşi timp, s-a pus accent în

special pe indicatorii agreaţi şi metodologia impusă în Uniunea Europeană. Datorită specificului

regional pentru unii dintre aceştia au existat posibilităţi de calcul iar pentru alţii nu. S-a realizat

un tablou al indicatorilor potenţiali iar analiza critică realizată a permis selectarea acelora care

răspund ambelor condiţii.

 

     Activitatea 3. Construcţia seriilor de date

4

            După ce au fost selectaţi indicatorii corespunzători posibilităţilor de calcul şi

capabilităţilor de ilustrare a realităţilor regionale aceştia au fost înregistraţi şi studiaţi pentru o

perioadă suficient de mare care să permită evidenţierea tendinţelor fenomenelor vizate. Au fost

construite serii de date având în cele mai multe cazuri perioada de referinţă 1994-2004. S-a

încercat păstrarea acestei perioade de referinţă pentru toţi indicatorii selectaţi în limita

posibilităţilor de culegere utilizate. Construirea seriilor de date s-a realizat şi prin studiu propriu

dar şi prin colaborări cu instituţii care au ca obiect de activitate principal sau secundar studiul

resurselor umane amintite mai sus. În cazul datelor culese prin studiu propriu s-a apelat la

metodologia statistică pentru verificarea exactităţii lor.

            Înregistrarea seriilor de date s-a realizat direct în format electronic, în baze de date pentru

a le putea prelucra cu ajutorul tehnicii de calcul.

 

Faza II. CERCETAREA PROPRIU-ZISĂ

Activitatea 1. Analiza socio-economică a pieţei forţei de muncă

            În cadrul acestei activităţi, s-au efectuat, cu preponderenţă, aprecieri calitative asupra

situaţiei socio-economice a pieţei forţei de muncă şi a mediului de afaceri din regiunea Oltenia.

S-a avut în vedere ca prin prelucrarea statistică a seriilor de indicatori să se realizeze o imagine

reală şi clară atât la nivel de sectoare de activitate cât şi la nivel de ansamblu pe regiunea Oltenia

cu privire la situaţia existentă în domeniul resurselor umane, dar şi cu privire la concordanţa

dintre cererea şi oferta de forţă de muncă. Totodată, s-a urmărit gradul de pregătire a resurselor

umane, gradul în care populaţia activă participă la cursuri de perfecţionare, calitatea sistemului

educaţional, gradul de concordanţă a acestuia cu profilul economic al zonei, nivelul şomajului şi

evoluţia lui în timp. Analiza calitativă efectuată în această etapă s-a focalizat pe identificarea

cauzelor şi factorilor care influenţează toate aceste caracteristici urmărite, corelaţiile dintre

aceştia, cunoaşterea particularităţilor culturale, demografice, socio-economice ale zonei, în

general, identificarea punctelor tari şi slabe ale regiunii în domeniul resurselor umane.

Această etapă a permis identificarea principalelor puncte slabe ale regiunii Oltenia:

·         ponderea foarte ridicată şi crescătoare a populaţiei ocupate în agricultură;

·         ponderea în creştere, dar încă redusă, a populaţiei ocupate în servicii;

·         diminuarea masivă a populaţiei ocupate în industrie;

·         creşterea populaţiei ocupate în sectorul privat.

5

·         prezenta unor zone monoindustriale

·         educaţia antreprenorială slabă;

·         creşterea şomajului;

·         discrepanţa între pregătirea profesională a salariaţilor şi cerinţele posturilor ocupate;

·         decalajul informaţional inclusiv în (şi între) cele mai mari oraşe

·         investiţii reduse faţă de celelalte regiuni ale ţării

·         fondurile considerabile de preaderare alocate regiunii Oltenia prin diverse programe ale

UE, insuficient sau ineficient utilizate, nu au condus la creşterea economică scontată, această

zonă rămânând în urma celorlalte regiuni de dezvoltare ale ţării.

Regiunea are următoarele puncte tari : 

·         este cel mai mare producător de energie din România

·         este o regiune bogată în produse minerale

·         industria lemnului şi serviciile de transport din regiune sunt foarte competitive

·         forţă de muncă cu o calificare înaltă

De asemenea, s-au efectuat comparaţii în timp şi spaţiu ale indicatorilor analizaţi, pe plan

regional, respectiv între judeţe, sectoare şi ramuri de activitate. Asemenea comparaţii au permis

stabilirea situaţiei economice de ansamblu a regiunii în raport cu celelalte regiuni, dar şi

identificarea acelor sectoare competitive ale regiunii, ce vor trebui susţinute în perioada

următoare.

   Referitor la piaţa regională a forţei de muncă, în urma studiului au mai fost reliefate o serie

de discrepanţe care îi alterează puternic echilibru. Una dintre acestea este diferenţa semnificativă

dintre nivelul de educaţie al populaţiei din Oltenia şi cel al populaţiei României. La nivel

naţional, în perioada analizată, factorul educaţional a contribuit în cea mai mare parte la evoluţia

favorabilă a indicelui dezvoltării umane (IDU) (de la 0,734 în 1997, la 0,779 în 2002), prin

componenta sa specifică – indicele educaţiei –, care a crescut de la 0,856 în 1997 la 0,876 în

2002 (şi deţine o pondere de peste 39% în valoarea totală a indicatorului IDU). La nivelul

regiunii Oltenia, indicele educaţiei, deşi a crescut de la 0,843 în 1997, la 0,869 în anul 2002, pe

ansamblul regiunii, doar un judeţ avea în anul 1997 un indice al educaţiei peste media naţională

(Dolj, cu 0,865) şi doar două judeţe în 2002 aveau indici ai educaţiei peste media naţională (Dolj

cu 0,894 şi Gorj, cu 0,879); în întreaga perioadă, indicele educaţiei la nivelul regiunii Oltenia s-a

situat sub media pe ţară.

6

Concluziile trase în urma analizei pieţei forţei de muncă au arătat existenţa unui decalaj

între aşteptările şi cerinţele angajatorilor şi gradul de instruire a angajaţilor, dar şi un interes

sporit din partea acestora pentru programele de pregătire profesională.

Aşteptările angajatorilor şi managerilor sunt îndreptate către angajaţi bine pregătiţi,

implicaţi în programele de formare şi instruire continuă, care să-i menţină pe aceştia la curent cu

noutăţile în domeniu.

Analiza pieţei forţei de muncă a scos în evidenţă şi un alt aspect, şi anume existenţa, în

numeroase cazuri, a discrepanţelor între domeniul de pregătire a salariaţilor cu studii superioare

şi domeniul de activitate în care aceştia operează. În prezent, în ţara noastră, este cuprinsă în

sistemul de formare profesională continuă doar 1,2% din populaţie, iar în vederea integrării în

Uniunea Europeană, procentul trebuie să se majoreze la 10% până în 2007.

S-au realizat şi comparaţii între situaţia existentă la nivel regional şi cea de la nivel

naţional. Astfel, principalii indicatori statistici ai pieţei muncii, la care am regăsit mari decalaje

între regiune şi ţară, îi vom prezenta în continuare prin prisma comparaţiilor europene:

·         Proporţia populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani), după nivelul de educaţie.

În România, în anul 2002, 34,8% din populaţia în vârstă de muncă avea un nivel scăzut

de educaţie (30,5% la populaţia masculină şi 39,1% la cea feminină), 57,1% din populaţie avea

un nivel mediu de educaţie (61,0% la bărbaţi şi 53,3% la femei) şi doar 8,1% avea un nivel

superior (înalt) de educaţie (8,6% la populaţia masculină şi 7,6% la populaţia feminină).

Decalajele regionale, deja menţionate, se adâncesc evident dacă luăm în considerare şi

pe cele naţionale (între România şi Uniunea Europeană). Datele sunt grăitoare: în UE15, 37,8%

din populaţia în vârstă de muncă avea, în anul 2002, un nivel scăzut de educaţie (36,3% la

bărbaţi şi 39,2% la femei), 43,0% din populaţie avea un nivel mediu de educaţie (43,9% la

populaţia masculină şi 42,2% la cea feminină) şi 19,2% din populaţie avea un nivel înalt de

educaţie (19,8%% la bărbaţi şi 18,6% la femei).

·         Rata de activitate a populaţiei, după nivelul de educaţie (2002). În România, la

o rată generală de activitate de 64,2%, populaţia cu educaţie scăzută avea o rată de activitate

de doar 47,5%, cea cu educaţie medie, de 71,5%, iar cea cu educaţie superioară, de 85,5%. În

Uniunea Europeană (UE15), în aceeaşi perioadă, se înregistrau următoarele niveluri ale

indicatorului: rata generală de activitate era de 69,6%, iar ratele specifice după nivelul

7

educaţiei erau: 55,3% (pentru populaţia cu studii primare), 76,1% (pentru populaţia cu studii

medii) şi 86,8% (pentru populaţia cu studii superioare).

·         Rata de ocupare a populaţiei după nivelul de educaţie. În România, la o rată de

ocupare de 58,6%, în anul 2002, cele trei rate specifice erau de: 43,8%, 64,3% şi 82,0%; în

Uniunea Europeană, la o rată generală de ocupare de 64,2%, cele trei rate specifice aveau

valori de: 49,4%, 70,5% şi 82,8%.

·         Rata şomajului, după nivelul de educaţie al şomerilor. În România, în anul

2002, rata generală a şomajului era de 8,8%, iar cele trei rate specifice, după nivelul de

instruire erau: 7,6%, 10,0% şi 4,1%; Uniunea Europeană avea, în aceeaşi perioadă, o rată

generală a şomajului de doar 7,7%, cu cele trei rate specifice de 10,8%, 7,3% şi, respectiv

4,6%.

·         Structura pe sectoare mari de activitate a populaţiei ocupate. În România, la

nivelul anului 2002, 30% din populaţia ocupată lucra în agricultură, 32% în industrie şi 38%

în servicii; în aceeaşi perioadă, structura populaţiei ocupate din UE15 era: 5% în agricultură,

25% în industrie şi 70% în servicii.

·         Ponderea populaţiei ocupate în sectorul de înaltă tehnologie (ICT), în totalul

populaţiei ocupate cu vârste între 15-64 ani. În România anului 2002, doar 6% din populaţia

ocupată lucra în domeniul producerii de înaltă tehnologie şi 1,7% în domeniul serviciilor de

înaltă tehnologie; ponderile corespunzătoare ale populaţiei ocupate din UE15 erau de 7,5%

şi, respectiv 3,6%. Strategia europeană în domeniul pieţei muncii, apreciază că una dintre

sursele cele mai importante de sporire a productivităţii muncii pe plan european (şi, implicit,

de reducere a decalajelor în domeniu dintre UE şi SUA) o constituie dezvoltarea sectorului

de Tehnologie a informaţiei şi comunicaţiei (ICT).

Ca o concluzie finală, putem afirma că dezechilibrele de pe piaţa muncii regiunii Oltenia

sunt în primul rând de natură structurală, între cererea şi oferta de forţă de muncă. Zona cea

mai fierbinte a acestor dezechilibre o constituie nivelul de educaţie al tuturor categoriilor de

populaţie.

Activitatea 2. Extrapolarea tendinţelor prin metode statistice

Pe baza tendinţelor determinate în cadrul analizei socio-economice realizate în activităţile

anterioare s-au realizat estimări privind modificările cantitative şi structurale în domeniul

resurselor umane pentru perioada următoare. Astfel, s-a determinat că previziunile realizate se

8

vor modifica în sens pozitiv numai în măsura în care în perioada imediat următoare se va încerca

eliminarea sau minimizarea efectelor discrepanţelor semnalate.

Activitatea 3. Identificarea oportunităţilor şi a restricţiilor de ocupare a resurselor

umane generate de integrarea în Uniunea Europeană

Prin această activitate s-a realizat aprofundarea acquis-ului comunitar şi a legislatiei

româneşti privitoare la resursele umane şi protecţia socială, dar şi a programelor în derulare şi al

celor noi din acest domeniu, implementate pe plan naţional şi regional. Membrii echipei de

cercetare au avut în vedere şi studiile existente referitoare la evoluţia în următorii ani a ramurilor

şi sectoarelor de activitate, gradul în care această evoluţie va fi influenţată de aderarea la UE, de

fondurile pe care aceasta din urmă le pune la dispoziţia României în perioada pre şi post-aderare.

S-a evidenţiat faptul că oportunităţile de dezvoltare a regiunii Oltenia, care afectează în

mod considerabil gradul de ocupare a resurselor umane dar şi orientarea profesională, vizează :

-        potenţial ridicat de dezvoltare a sectorului serviciilor în principalele oraşe;

-        creşterea comerţului transfrontalier, asigurat de integrarea europeană;

-        extinderea Internetului, care va deveni un mijloc important în desfăşurarea

învăţământului superior la distanţă, dar şi în derularea programelor de sprijinire a

perfecţionării profesionale a  forţei de muncă deja ocupate;

-        potenţial ridicat pentru turismul montan, balnear şi rural;

-        posibilitatea revigorării industriei locale, prin valorificarea potenţialului oferit

de Daewoo Automobile, Şantierul Naval Orşova, Oltchim, dar şi al altor mari firme, aflate,

în prezent, în dificultate economică;

Principalele ameninţări ale regiunii Oltenia, identificate de membrii echipei, care pot

avea repercusiuni asupra resurselor umane, sunt:

-        restructurare industrială şi privatizare întârziate, care au afectat şi vor afecta

negativ în viitor numărul de locuri de muncă;

-        problemele acumulate în industria extractivă a cărbunelui sunt încă greu de

rezolvat (menţinerea caracterului monoindustrial al acestor zone, în ciuda măsurilor şi

programelor adoptate până în prezent, şomaj ridicat);

-        gradul scăzut de protecţie socială;

-        reruralizarea zonei, care duce la sărăcie şi la o slabă productivitate a muncii.

9

            S-a încercat determinarea celor mai bune modalităţi de utilizare a oportunităţilor

pentru a maximiza efectele acestora dar şi a celor de anulare sau atenuare a consecinţelor

restricţiilor impuse de integrare.

Faza III. FINALIZAREA CERCETĂRII

Activitatea 1.Interpretarea tendinţelor şi formularea direcţiilor de acţiune în planul

ocupării la nivel regional

            Prin prisma tendinţelor evidenţiate  anterior s-a încercat identificarea efectelor lor asupra

sistemului educaţional regional, asupra politicii autorităţilor locale în acest domeniu, asupra

activităţii şi politicii de personal a agenţilor economici, direcţiile şi măsurile de îmbunătăţire a

gradului de ocupare a forţei de muncă, de creştere a mobilităţii acesteia, de adaptare la

necesităţile pieţei muncii, de creştere a nivelului calificării, de sprijinire a reconversiei

profesionale pentru populaţia activă afectată negativ de schimbările produse, de atragerea într-o

măsură tot mai mare a populaţiei ocupate în sistemul pregătirii şi formării continue. În acest

scop, s-au  utilizat şi date din Planul Naţional de Dezvoltare pe perioada 2004-2006, capitolele

de negociere încheiate cu UE, programele în materie de resurse umane şi protecţie socială

adoptate sau care urmează să fie implementate în ţara noastră, precum şi modul în care acestea

pot fi adaptate la nivelul regiunii Oltenia. Tendinţele din următorii ani stau sub semnul integrării

în UE, acesta fiind cel mai important proces, dar nu singurul, care va afecta piaţa forţei de

muncă. Orientarea profesională, condiţiile de trai, de muncă, gradul de protecţie socială, nivelul

de salarizare depind atât de investiţiile directe care vor fi efectuate după integrare, cât şi de

măsurile adoptate la nivel naţional, regional sau local.

În urma cercetării efectuate, apreciem că regiunea are un potenţial ridicat de dezvoltare în

domeniul industriei construcţiilor de maşini şi nave, turismului, ceea ce va influenţa pozitiv

situaţia socio-economică a populaţiei ocupate în special în aceste domenii de activitate. Este de

aşteptat ca aceste efecte benefice să apară odată cu integrarea în Uniunea Europeană, dar este

necesară o concentrare a eforturilor autorităţilor locale pentru sprijinirea investiţiilor, în special a

celor străine, în zonele şi domeniile care au oportunităţi de dezvoltare.

S-au identificat următoarele direcţii posibile de acţiune:

-        sprijinirea investiţiilor, în special a celor străine şi implementarea unor programe de

reconversie profesională în zonele defavorizate;

10

-        utilizarea integrală şi eficientă a fondurilor europene de perfecţionare a forţei de muncă

sau de reducere a şomajului;

-        conştientizarea agenţilor economici cu privire la necesitatea calificării sau perfecţionării

salariaţilor;

-        adaptarea specializărilor şi programelor analitice ale instituţiilor de învăţământ la

necesităţile reale ale pieţei forţei de muncă şi la specificul economic al zonei;

-        creşterea flexibilităţii instituţiilor de învăţământ;

-        implicarea autorităţilor locale în promovarea potenţialului economic al regiunii;

 

Activitatea 2. Redactarea raportului cercetării

În cadrul acestei activităţi s-au avut în vedere: analiza detaliată a rezultatelor etapelor şi

activităţilor anterioare ale proiectului; trecerea în revistă a factorilor care au favorizat sau au

frânat realizarea unor obiective ale proiectului; identificarea de soluţii pentru optimizarea

procesului de alocare pe sectoare a forţei de muncă; stabilirea şi clarificarea elementelor viitoare

necesare pentru continuarea cercetării din cadrul proiectului.

 

Activitatea 3. Diseminarea rezultatelor

O parte din rezultatele obţinute în urma cercetarii au fost publicate până în prezent sub

forma a 11 articole în reviste de specialitate sau volume ale unor simpozioane naţionale, iar o

altă parte se află în faza de publicare.  Dintre articolele publicate enumerăm selectiv:

1.      Consideraţii critice privind şomajul şi oferta de locuri de muncă la nivelul judeţului Dolj în

anul 2003, Analele Universităţii din Craiova, seria Ştiinţe Economice, nr. 33,2005, pag

141,C. Ionaşcu, ISSN 1223-365X

2.      Caracteristicile pieţei muncii din regiunea Oltenia - analiza swot, Revista Tinerilor

Economisti, nr. 5, 2005, C. Ionaşcu, M. Mitrache, pag. 178, ISSN 1583-9982

3.      Tendinţe manifestate pe piaţa forţei de muncă din regiunea Oltenia în perioada 1995-2003,

Revista Tinerilor Economisti, nr. 4, 2005, pag 223,C. Ionaşcu, ISSN 1583-9982

4.      Statistical study regarding to the development potential – fondation of Oltenia region’s

development policy, Revista de ştiinţe politice. Revue de sciences politique, Editura

Universitaria, Craiova, 2006, ISSN 1584-224X, C. Ionaşcu.

11

Acestea, parţial sau integral, după caz, au fost integrate în materiale didactice ce vor fi

utilizate în activităţile de predare, seminarizare sau în cadrul laboratoarelor desfăşurate la

disciplinele Statistică generală, Statistică economică, Statistică internaţională, Management

strategic, Managementul resurselor umane, Analiză economică, Previziune economică  de către

membrii echipei de cercetare.

            Planul de derulare al proiectului de cercetare a fost respectat întocmai, toate activităţile

prevăzute fiind desfăşurate şi finalizate.

12

Bibliografie

1.Avramescu, A., Cândea, V., Introducere în documentarea ştiinţifică, Bucureşti, Ed.

Academiei, 1960.

2.Berceanu, B. Radu, Panaitescu, Iulian, Prezentarea lucrărilor ştiinţiice.Metodologia

activităţii autorului, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, 1968.

3.Bernal, J.D. Ştiinţa în istoria societăţii, Bucureşti, Ed. politică, 1964.

4. Chelcea S, Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative şi calitative. ediţia

3-a, Ed. Economica, Bucureşti, 2007.

5. Constantinescu, N.N., Probleme ale metodologiei de cercetare în ştiinţa economică,

Bucureşti, Ed. Economică, 1998.

6.Gascuel, J., Sédillot, R., Comment lire un journal économique et financier, Paris, 1960.

7.Grawitz, Madeleine, Méthodes des sciences sociales, Paris, Ed. Dalloz, 1993.

8.Henno, Jacques, La prsse économique et financiere, Paris, 1993.

9.Hirschman, Albert, O., Morala secretă a economistului, Bucureşti, Ed. Nemira, 1998.

10.Labarre, Albert, Istoria cărţi, Iaşi, Institutul European, 2001.

11.Leon, Gh. N.Cum se scrie o carte cu privire specială la economia politică, Bucureşti,

Ed. Cartea Românească, 1936.

13