Prgd Oltenia

1

Document Lead Sheet

Client Project No: 2004/016-772.03.03/04.01 PM Project No: 843 006 Document No: 62154 File No: 6215

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor România

Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor Regiunea 4

PROBLEMA

DATA ORIG VERIF AUT

REVIZUIRE

FISA APROBARE

CLIENT

DESCRIERE

A

B

2

AGENŢIA REGIONALA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI CRAIOVA

PLANUL REGIONAL DE GESTIUNE A DEŞEURILOR

REGIUNEA 4 SUD - VEST OLTENIA

3

Cuprins

CUPRINS ...................................................................................................................................................... 3

PREFAŢĂ ..................................................................................................................................................... 6

1. INTRODUCERE .................................................................................................................................... 8

ACRONIME ................................................................................................................................................ 13

2. EVALUAREA SITUAŢIEI CURENTE .................................................................................................... 14

2.1. PRIVIRE GENERALĂ ............................................................................................................................. 14 2.1.1. Scurtă prezentare a regiunii – (date geografice şi geologice).................................................. 14

2.1.1.1. Climă , Geologie, Hidrologie ............................................................................................................... 14 2.1.1.2. Resurse naturale................................................................................................................................. 15 2.1.1.3. Infrastructura ....................................................................................................................................... 16 2.1.1.4. Arii protejate ........................................................................................................................................ 18 2.1.1.5. Aşezări umane .................................................................................................................................... 18

2. 1.2. Utilităţi ....................................................................................................................................... 20 2.1.2.1. Sistemul de alimentare cu apă şi sistemul de canalizare .................................................................... 20 2.1.2.2 Alimentarea cu energie electrică ......................................................................................................... 21

2.1.3 Analiză socio-economică ............................................................................................................ 21 2.1.3.1. PIB regional ........................................................................................................................................ 22

2.2. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL DEŞEURILOR IN REGIUNEA OLTENIA ..................................................... 25 2.2.1. Date privind generarea deşeurilor ............................................................................................. 25

2.2.1.1 Compoziţia deşeurilor .......................................................................................................................... 31 2.2.2. Colectarea şi transportul deşeurilor municipale ........................................................................ 32

2.2.2.1. Organizarea colectării de deşeuri şi transportul acestora ................................................................... 32 2.2.2.2 Staţii de transfer ................................................................................................................................... 35

2.2.3. Staţii de tratare şi recuperare a deşeurilor ................................................................................ 35 2.2.3.1. Staţii de sortare ................................................................................................................................... 35 2.2.3.2. Colectare şi reciclare / Operatori......................................................................................................... 35 2.2.3.3. Compostarea ...................................................................................................................................... 37 2.2.3.4. Tratare mecano-biologica ................................................................................................................... 38 2.2.3.5. Tratare termica ................................................................................................................................... 38

2.2.4. Depozite de deşeuri .................................................................................................................. 38 2.2.5 Impactul negativ al depozitelor neconforme şi solurile contaminate .......................................... 41 2.2.6 Flux de deşeuri, regiunea 4 ........................................................................................................ 42

3. OBIECTIVE REGIONALE ŞI ŢINTE PENTRU MANAGEMENTUL DEŞEURILOR ............................. 43

4. PROGNOZA DATELOR REFERITOARE LA GENERAREA SI COLECTAREA DEŞEURILOR ........ 47

4.1. TENDINŢELE FACTORILOR CARE INFLUENŢEAZĂ GENEREREA DEŞEURILE SOLIDE MUNICIPALE ............... 47 4.2. ESTIMAREA GENERĂRII DE DEŞEURI SOLIDE MUNICIPALE ..................................................................... 48 4.3. ESTIMAREA ALTOR FRACŢIUNI DE DEŞEURI ........................................................................................... 49

4.3.1. Estimarea Generării Deşeurilor provenite din Ambalaje ........................................................... 49 4.3.2 Estimarea Generării de deşeuri Municipale Biodegradabile ...................................................... 50

4.4 OBIECTIVELE DEŞEURILOR .............................................................................................................. 52 4.4.1 Colectarea Deşeurilor din Deşeurile Solide Municipale ............................................................. 52 4.4.2 Colectarea Deşeurilor provenite din ambalaje ........................................................................... 53 4.4.3. Deşeuri biodegradabile ............................................................................................................. 54

5. FLUXURI SPECIFICE DE DEŞEURI ..................................................................................................... 55

5.1 DEŞEURI MENAJERE PERICULOASE ....................................................................................................... 55 5.1.1 Sumar al legislaţiei relevante ..................................................................................................... 55 5.1.2 Tipuri de deşeuri periculoase generate de gospodării ............................................................... 55 5.1.3 Generarea de deşeuri menajere periculoase şi alte deşeuri similare ........................................ 56 5.1.4 Colectarea actuală a deşeurilorr menajere periculoase şi similare............................................ 57 5.1.5 Schema de colectare pentru deşeuri periculoase ...................................................................... 57 5.1.6 Facilităţi şi metode de tratare ..................................................................................................... 59 5.1.7 Reducerea cantităţii de substanţe periculoase .......................................................................... 60

5.2 DEŞEURI DIN ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE (DEEE) .......................................................... 61 5.2.1 Legislaţie .................................................................................................................................... 61 5.2.2 Obiective DEEE .......................................................................................................................... 61 5.2.3 Generarea DEEE ....................................................................................................................... 62

4

5.2.4 Colectarea DEEE , Regiunea 4. ................................................................................................. 64 5.2.5 Obiective cuantificate ................................................................................................................. 65

5.3 VEHICULE SCOASE DIN UZ .................................................................................................................... 66 5.3.1 Directiva privind vehiculele scoase din uz: ................................................................................. 66 5.3.2 Generarea vehiculelor scoase din uz ......................................................................................... 67 5.3.3 Colectarea .................................................................................................................................. 67 5.3.4 Ţinte privind tratarea şi reciclarea vehiculelor scoase din uz ..................................................... 68

5.4 APA UZATĂ ŞI TRATAREA NĂMOLULUI DIN CANALIZARE ............................................................................ 70 5.4.1 Legislaţie .................................................................................................................................... 70 5.4.2 Obiective..................................................................................................................................... 70 5.4.3 Starea actuală ............................................................................................................................ 70 5.4.4 Opţiuni privind valorificarea energetica a nămolului .................................................................. 71

5.5 DEŞEURI PROVENITE DIN CONSTRUCŢII ŞI DEMOLĂRI .............................................................................. 73 5.5.1 Legislaţie şi obiective ................................................................................................................. 73 5.5.2 General ....................................................................................................................................... 73 5.5.3 Generarea .................................................................................................................................. 74 5.5.4. Colectarea ................................................................................................................................. 74 5.5.5.Depozitarea ................................................................................................................................ 75 5.5.6 Recomandări privind aplicarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări ........................ 76

6. EVALUAREA ALTERNATIVELOR TEHNICE ...................................................................................... 77

6.1 ASPECTE DECIZIONALE ÎN GESTIUNEA DEŞEURILOR ............................................................................... 77 6.2 OPŢIUNI DE SELECŢIE A METODOLOGIEI ................................................................................................. 79 6.3 VEDERE GENERALĂ ASUPRA ALTERNATIVELOR TEHNICE ......................................................................... 82

6.3.1 Tendinţe generale în tehnologia tratării deşeurilor ..................................................................... 82 6.3.2 Colectarea şi sortarea ................................................................................................................ 84

6.3.2.1 Colectarea deşeurilor ...................................................................................................................... 84 6.3.2.2 Staţii de transfer ................................................................................................................................... 84 6.3.2.3 Staţiile de colectare.............................................................................................................................. 85

6.3.2.4 Vehicule de colectare .............................................................................................................. 86 6.3.2.5 Containere de colectare .......................................................................................................... 86 6.3.3 Colectare selectivă şi recupararea deşeurilor provenite din ambalaj ........................................ 87 6.3.4 Staţiile de sortare- sortarea fracţiunilor separate în instalaţii automate şi manuale .................. 89

6.4 TRATAREA ŞI DEPOZITAREA DEŞEURILOR BIODEGRADABILE .................................................................... 90 6.4.1 Compostarea DSM mixte ........................................................................................................... 92 6.4.2 Instalaţii de tratament mecano biologic (TMB) ..................................................................... 96 6.4.3. Incinerarea .............................................................................................................................. 100

6.5 ELIMINAREA DEŞEURILOR: DEPOZITE CONFORME ............................................................................... 104 6.6 PREZENTAREA A 3 SISTEME DE GESTIONARE A DEŞEURILOR ................................................................ 107 6.6.1 CAZUL 1: COLECTARE SEPARATĂ ŞI MIXTĂ, COMPOSTAREA DEŞEURILOR VERZI ŞI ALIMENTARE, ŞI

DEPOZITAREA – 2010 .............................................................................................................................. 108 6.6.2 Cazul 2: 2013 Colectare selectivă şi mixtă, compostarea deşeurilor verzi şi din alimente, tratare mecano-biologică, depozite conforme ................................................................................... 109 6.6.3 2013 2b: Colectarea selectivă şi mixtă, compostarea deşeurilor verzi şi alimentare, incinerarea, terenuri de depozitare pentru reziduri ............................................................................................... 110

7. CALCULUL CAPACITĂŢILOR DE MANAGEMENT AL DEŞEURILOR ............................................ 112

7.1 COLECTAREA ŞI TRANSPORTUL - GENERALITĂŢI ................................................................................... 112 7.2 TRATAMENT ŞI RECUPERARE .............................................................................................................. 118 7.3 DEPOZITAREA.................................................................................................................................... 119

8. EVALUAREA COSTULUI .................................................................................................................... 120

8.1 FUNDAMENTAREA COSTURILOR .......................................................................................................... 120 8.2 COSTURILE INVESTIŢIILOR REGIONALE DE GESTIUNE A DEŞEURILOR ..................................................... 121 8.3 IMPLICAŢIILE INVESTIŢIILOR PROPUSE PRIN PRISMA DISPONIBILITĂŢII DE PLATĂ A POPULAŢIEI ................. 123

8.4 Disponibilitatea de plată la nivel macro ....................................................................................... 125 8.5 Nivelurile tarifelor deja existente ................................................................................................. 128

8.6 IMPACTUL INVESTIŢIILOR ASUPRA TARIFELOR ...................................................................................... 129

9. IMPLEMENTAREA MĂSURILOR ŞI ORARELE DE ATINGERE A OBIECTIVELOR ŞI ŢINTELOR PLANULUI ................................................................................................................................................ 132

10. MONITORIZAREA ............................................................................................................................. 143

LEGI ŞI REGLEMENTÃRI ............................................................................................................................ 160

5

ANEXA DEFINITII ................................................................................................................................................... 162 ANNEX 2, 3 ŞI 4 (SERVICII DE SALUBRITATE, SOCIETĂŢI DE VALORIFICARE, DEPOZITE) ........................................ 175 ANEXA 5 - CAPITOLUL 8 BAZA DE DATE PENTRU COSTURI UNITARE ...................................................................... 178

6

Prefaţă

Modernizarea regiunii a fost în nenumărate moduri dramatică. Pe măsura evoluţiei regiunii trebuiesc dezvoltate practicile de management al deşeurilor ori ne vom confrunta cu o continuă deteriorare a mediului. Ca efect, astăzi ne confruntăm cu o varietate crescândă şi complexă de cantităţi de deşeuri generate de om, dar facilităţile şi modalităţile de depunere rămân neadecvate şi curând vor fi în neconcordanţă cu legislaţia românească în vigoare. Cu cât acţionăm mai puţin, cantităţile şi tipurile de deşeuri vor suferi o creştere şi vor umple terenurile de depozitare, creând un rău resurselor de apă, pământ, aer şi sănătate.

De exemplu, introducerea ambalajelor din PET a produs o scădere a costului şi apariţia unor containere adecvate pentru multe lichide şi substanţe pe care le consumăm zilnic, însă au devenit problematice în colectare şi depozitare, datorită costurilor ridicate ale acestor operatii.

Acum, în multe zone, cantităţile de PET şi alte materiale de ambalat de acest gen au crescut devenind omniprezente, creând un aspect neplăcut pentru toată populaţia ţării.

Mai mult, o cantitate mare de deşeuri poate fi reciclată şi refolosită dacă sistemele de colectare şi sortare ar fi bine organizate şi implementate. În consecinţă materiale precum deşeuri provenite din grădini, sticle, ziare şi cartoane, textile vechi şi haine, obiecte de aluminium, chiar şi ambalaje PET ar putea fi colectate, reciclate şi refolosite, dar din nefericire, prea des, apar pierderi irevocabile prin amestecul lor cu alte deşeuri menajere – terenurile de depozitare fiind umplute foarte repede.

Alte deşeuri, cum ar fi cele provenite din construcţii şi din demolări, deşeuri din grădini, deşeuri electronice, vehicule scoase din uz, deşeuri menajere periculoase, cauciucuri şi acumulatori uzaţi, nu au ce căuta pe terenurile de depozitare, acestea trebuind colectate separat şi reciclate, de catre agenţi specializaţi.

Pentru implementarea sistemelor mai sus menţionate şi monitorizarea progresului ARPM 4 SV, a dezvoltat un Plan Regional de Management Integrat al Deşeurilor. Planul introduce soluţii eficiente de cost pentru a rezolva problemele mai sus menţionate şi, de asemenea, introduce sistemul integrat de management al deşeurilor.

Planul este mai departe extins la judeţe şi municipalităţi şi este in conformitate cu cerinţele Planului Naţional de Gestiune a Deşeurilor. Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor abordează, coerent şi efectiv, problemele privind deşeurile din regiune.

Planul foloseşte şi tehnologie modernă dar şi soluţii simple pentru managementul deşeurilor. De exemplu, planul se bazează pe soluţii simple de sortare pentru multe fracţiuni de deşeuri recuperabile şi un sistem de compostare pentru grădini sau deşeuri biologice pentru regiunile rurale şi suburbane, sau facilităţi comunale simple de compostare pentru grădini, parcuri, şi deşeuri biologice din mediul urban.

În acest fel, costul implementării Planului va fi micşorat dar în acelaşi timp se va căuta atingerea scopurilor şi ţintelor naţionale.

Mai mult, Planul regional a fost dezvoltat şi îmbunătăţit nu numai de către specialistii ARPM dar şi cu ajutorul multor comentarii pertinente venite consultării publicului, asistenţei de la Uniunea Europeană, Programelor Phare şi Acquis-ului comunitar privind managementul deşeurilor.

În final, ar trebui menţionat faptul că dezvoltarea Planului Regional de Gestiune a Deşeurilor urmăreşte cu precădere cerinţele legislaţiei româneşti privind Evaluarea Strategică de Mediu.

7

Procedura, nu numai că promovează adoptarea celei mai bune practici în managementul deşeurilor, dar, de asemenea, promovează folosirea soluţiilor de cost eficiente mai sus explicate.

De asemenea, se poate observa un progres impresionant, deşi mai ramân multe lucruri de rezolvat – Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor este doar un început. Eforturi importante rămân, dar acum trebuie să trecem la implementarea Planului. ______________________ Director, ARPM Regiunea 4.Sud Vest, Oltenia,Monica Mateescu

8

1. Introducere

Completarea Planului Regional de Gestiune a Deşeurilor pentru regiunea 4 Sud Vest România marchează un rol important în eforturile gestiunii deşeurilor din regiune. Ca efect, pentru prima dată Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor a fost completat sub procedura din Strategia Naţională de Mediu şi este în totalitate în concordanţă cu Strategia Naţională şi cu Planul Naţional de Gestiune a Deşeurilor. (Notă: Planul Naţional de Gestiune a Deşeurilor şi Strategia au fost aprobate prin Decizia 1470 din 9 Septembrie 2004 şi publicată în Jurnalul Oficial al României din 18 Octombrie 2004).

Planul va fi completat luându-se în considerare specificaţiile regiunii privind populaţia rurală/urbană, nivelul dezvoltării economice, geografia/clima şi drumurile.

Planul începe în 2003 şi continuă până în 2013. Trebuie revizuit până în 2008 pentru a permite evoluţia sa constantă.

Beneficii pentzru Cetăţeni şi Regiune Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor va asigura beneficii majore regiunii şi judeţelor

sale. Planul : - Va fi în concordanţă cu cerinţele dispoziţiilor naţionale si locale privind gestiunea

deşeurilor; - Va ajuta la calificarea regiunii în vederea primirii suportului financiar de către

România de la UE; - Va optimiza investiţiile în domeniul deşeurilor şi costurile operaţionale la nivel

regional şi judeţean; - Va asigura un set coerent şi cuprinzător de acţiuni de implementare pe termen scurt,

mediu şi lung; - Va crea şi va sprijini un mediu mai curat şi mai plăcut, fără poluare în aer, pe pământ

si în apă; - Va proteja sănătatea publică şi va reduce presiunea asupra mediului în concordanţă

cu flora şi fauna regiunii; - Va încuraja reducerea deşeurilor, producţia curată, reciclarea şi recuperarea,

utilizându-se în acest scop mai puţine resurse naturale şi mai puţine deşeuri depozitate;

- Va informa locuitorii regiunii şi va include participarea publică la implementare şi progres prin întâlniri regionale privind reciclarea, acoperirea şi reducerea terenurilor cu deşeuri biodegradabile.

Concordanţa dintre Directivele Uniunii Europene, Acquis-ul comunitar şi legislaţia

românească

Planul Regional Integrat de Gestiune a Deşeurilor este în concordanţă cu cerinţele unui Plan Integrat de Management al deşeurilor în România şi Uniunea Europeană. Planul urmăreşte cerinţele impuse de recentul Acquis privid mediul înconjurător care cuprinde o serie de Directive care servesc drept bază pentru managementul deşeurilor în întreaga Uniune Europeană. Cele mai importante dintre acestea sunt:

- Directiva privind managementul Deşeurilor (1975) cuprinde legislaţia care reglementează şi defineşte majoritatea problemelor legate de deşeurile municipale şi periculoase şi cerinţele privind planurile de management

- Directiva Depozitării specifică practicile proiectării şi ale une operări corespunzătoare a depozitelor şi totodată modalităţile de reducere a conţinutului de materiale biodegradabile din deşeurile depozitate

- Directiva de Ambalaje acoperă numeroase aspecte privind reciclarea şi recuperarea materialelor de ambalaje

- Directivele privind Vehiculele scoase din uz şi Deşeurile de echipamente electrice şi electronice specifică ţintele pentru aceste tipuri speciale de deşeuri

9

- Directivele privind evaluarea impactul semnificativ asupra mediului şi Evaluare strategică de mediu definesc noi facilităţi privind dezvoltarea acestor planuri, aplicarea şi localizarea lor. În completare Directiva IPPC (Integrated Pollution Prevention and Control Directive ) defineşte pentru locaţii periculoase şi depozite măsuri de precauţie şi oferă informaţii despre acestea şi în final,

- Directivele pentru Aer, Apă şi Incineratoare stabilesc normele specifice privind emisiile maxime admise şi prezintă metodele şi procedurile de referinţă pentru aceste măsurători.

Toate aceste directive sunt acum parte din legislaţia românească (78/2000 amendat de 426/2001 – alte detalii privind actele legislative româneşti pot fi găsite în anexa la planul regional).

Conformitate cu Strategia Naţională de Gestiune a Deşeurilor din România

Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor se conformează cu legislaţia europeană şi românească de mediu iar obiectivele şi ţintele propuse sunt cele cuprinse în Strategia Naţională de Management a Deşeurilor. Această strategie include:

- Managementul deşeurilor este integrat vieţii socio-economice - Protecţia surselor primare: reciclarea şi refolosirea este maximizată în timp ce

producerea de deşeuri se minimizează. Se respectă ierarhia managementului deşeurilor (prevenirea, minimizarea, reutilizarea şi reciclarea, recuperarea energetică, tratarea şi abia în final eliminarea).

- Protecţia mediului: deşeul este tratat şi eliminat într-o manieră solidă într-un mediu adecvat

- Principiul „Poluatorul plăteşte”: generatorul deşeului plăteşte colectarea şi eliminarea deşeului

- Principiul proximităţii: deşeul este tratat în vecinătatea sursei conferindu-i-se managementului deşeurilor un nivel local din punct de vedere economic

- Participarea publicului: consultarea publicului se face odată cu întocmirea Planului şi se solicită pentru toate investiţiile majore; pentru aceasta, materiale informative tipărite sunt prezentate publicului

- încurajarea intreprinderilor din sectorul privat şi - monitorizarea şi raportarea: concordanţa între ţintele impuse prin Plan şi informaţiile

privind deşeurile sunt măsurate în mod regulat şi raportate publicului.

Dezvoltat sub Procedura de Evaluare Strategică de Mediu (SEA)

Dezvoltarea Planului Regional de Gestiune a Deşeurilor a fost completată în concordanţă cu legislatia de Evaluare Strategică de Mediu din România. Aceşti paşi includ:

- O evaluare a stării curente de gestiune a deşeurilor şi linia de bază a raportului de mediu;

- Elaborarea unui studiu de costuri alternative pentru colectarea, tratarea şi depozitarea deşeurilor;

- Evaluare independentă; - Consultanţă tehnică; - Monitorizarea măsurilor şi indicatorilor Planului de implementare.

Integrarea comentariilor rezultate în urma Consultărilor Publice

Dezvoltarea Planului Regional de Gestiune a Deşeurilor, de asemenea, include o creştere a participării publicului la elaborarea sa. Aici, comentarii provenite de la grupuri implicate au fost prezentate la sau în termen de 45 de zile de la Consultarea Publică a Planului ţinută pe 6 octombrie 2006 în Timişoara. Participanţii la consultarea publica sunt: cetăţeni implicaţi, ONG-uri, operatori din sectorul public şi privat, oficiali guvernamentali, regionali, administratori judeţeni şi municipali, proprietari de afaceri private, consultanţi ai UE. Toate comentariile primite sunt luate în considerare şi tuturor li se răspunde , iar comentariile considerate relevante sunt incluse în plan.

10

Deşeuri incluse / excluse din PRGD

Deşeuri incluse: - Deşeuri Municipale (menajere, deşeuri similare celor provenite din comerţ, deşeuri

nepericuloase spitaliceşti, servicii şi administraţie, deşeuri industriale nepericuloase) şi Fracţiuni de deşeuri colectate separat:

- Deşeuri provenite din ambalaje (hârtie, carton, recipiente din aluminiu, recipiente din otel, din alte metale, plastic (PET, polietilenă, polipropilenă, PVC), sticlă, lemn).

- Deşeuri verzi din grădinile publice şi de la gospodării; - Deşeuri textile; - Deşeuri menajere periculoase

Chimicale folosite în gospodărie Uleiuri uzate şi fluide pentru motoare Substanţe fertilizante vopsele insecticide produse de curăţare, fluide, uleiuri medicamente neutilizate, etc

- Vehicule scoase din uz - Anvelopei uzate şi acumulatori - Deşeuri menajere solide (mobilă, obiecte casnice - bunuri albe şi aparatură

electrocasnică – bunuri maron) - Deşeuri provenite din curăţarea străzilor, pieţelor, cimitirelor - Nămoluri provenite de la staţiile de tratare a apei şi - Deşeuri provenite din construcţii şi demolări.

Deşeuri excluse din Plan

- deşeuri medicale şi industriale periculoase, - deşeuri rezultate din procese termice, - deşeurile radioactive, - deşeurile miniere, - deşeurile provenite de la animale şi rezultate din prelucrarea acestora, - emisii în aer şi apă, - deşeuri explozive.

Conţinutul Planului Regional de Gestiune a Deşeurilor

PRGD integrat pentru Regiunea Sud Vest Oltenia este structurat în mai multe secţiuni

care prezintă situaţia actuală a regiunii, obiectivele, alternativele de tratare şi în final metodele de stabilire a costului minim. Pe scurt, acesta cuprinde:

- Situaţia actuală. Prezintă informaţii asupra situaţiei existente privind gestiunea deşeurilor în Regiunea 4 Sud Vest Oltenia.

- Obiective şi ţinte privind Managementul Regional al deşeurilor: fixează ţinte în concordanţă cu obiectivele naţionale şi ale UE.

- Prognoza generării, colectării, tratării, eliminării, reciclării şi minimizării deşeurilor: prevede generarea, colectarea, reciclarea şi eliminarea deşeurilor, asumându-şi investiţiile şi implementarea acţiunilor care trebuiesc intreprinse.

- Evaluarea alternativelor tehnice posibile: studiază diferitele alternative tehnice care pot fi luate în considerare pentru colectarea, reciclarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor.

- Analiza comparativă: ajută în alegerea celui mai scăzut cost pentru scenariul de management al deşeurilor.

- Cerinţe de acceptabilitate: calculează costurile de operare, finanţare şi de investiţii, inclusiv consideraţiile pentru asistenţa pentru granturi

- Măsurile de implementare ale PRGD: măsurile de implementare includ o listă de acţiuni, o planificare care permite implementarea Planului regional care include deşeurile municipale.

11

- Planuri de operare (planificare, locaţii, proceduri etc.); reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile şi de ambalaje din deşeurile

solide municipale; investiţii (echipamente, utilităţi), planuri de instruire şi pregătire; măsuri pentru conştientizarea şi continua participare a publicului; măsuri financiare, stimulente şi instrumente, măsuri legale.

- Planuri pentru alte fluxuri de deşeuri deşeuri menajere periculoase vehicule scoase din uz deşeuri de echipamente electrice şi electronice deşeuri voluminoase nămoluri din staţiile municipale de epurare deşeuri din construcţii şi demolări

- Monitorizarea sistemului include: măsurarea îndeplinirii ţintelor şi prezentarea rezultatelor indicatorilor atinşi raportul anual către public

Cuprinsul obiectivelor şi ţintelor propuse

Ţintele operaţionale sunt indicatorii folosiţi pentru atingerea obiectivelor propuse şi monitorizarea progresului. Cele mai importante zone sunt:

- ţinte pentru mărirea colectării deşeurilor din zonele rurale nearondate unor servicii de salubritate,

- închiderea vechilor depozite neconforme şi reabilitarea ecologică, - construirea şi operarea unor depozite noi conforme, - reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile ajunse la depozite,

- ţinte de reciclare pentru deşeurile de ambalaje, echipamente electrice şi electronice, vehicule scoase din uz.

Tabel 1.1: Ţinte curente (%)

Descriere 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2013 2015 2016 Populaţia regională deservită pentru colectarea deşeurilor (rural & urban) [%}]

90

Deşeuri menajere depozitate conform în depozite ecologice [%]

47 63 100

Reducerea cantitativă a deşeurilor biologice faţă de 1995 (cu perioadă de tranziţie de 4 ani între 2006 şi 2009)

75 50 35

Deşeuri de ambalaje recuperate / incinerate cu recuperare de căldură

50 60

Reciclarea deşeurilor de ambalaje [ total, greutate] 25 55

Din care sticlă, hârtie/carton, metal 15

Din care hârtie/carton 60

Din care metal 50

Din care plastic 15 22.5

Din care sticlă 60

Din care lemn 15

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice [kg/locuitor]

2 3 4

Vehicule scoase din uz fabricate înainte de 1980 reutilizare şi recuperare / reciclare cantitativă

75 (70)

Vehicule scoase din uz fabricate după 1980 reutilizare şi recuperare / reciclare cantitativă

85 (80)

95 (85)

-

NOTĂ Ţintele propuse nu constituie obiective naţionale. Acestea sunt redate pentru informarea publicului asupra rezultatelor probabile la nivel regional în urma aplicării acţiunilor de implementare cuprinse în prezentul PRGD Sud Vest Oltenia.

12

Schimbari majore în practica gestionării deşeurilor

Odata cu începerea implementării Planului, cetăţenii vor vedea importante schimbari in Regiune în practica managementului deşeurilor. Printre cele mai importante vor fi: În general

- Închiderea terenurilor de depozitare existente şi construcţia unor terenuri de depozitare la standarde europene la nivel multimunicipal. În general unul sau mai multe terenuri judeţene şi staţii de transfer pentru localităţi aflate la distanţă mare - Extinderea colectarii de deşeuri la nivel rural

Activităţi de reciclare:

- Recipienţii de reciclare şi locaţiile pentru: hârtie, carton, PET-uri şi plastic, metale, recipienţi din aluminium, textile, sticlă, centre de sortare municipale şi judeţene;

- Deşeuri biologice şi deşeuri provenite din grădini (deşeuri verzi,), colectare şi compostare/compostare individuală încurajată; centre de compostare municipale şi judeţene;

- Instrucţiuni şi informaţii pentru gospodării despre deşeuri şi sortarea lor.

Deşeuri speciale

- Deşeuri provenite din construcţii şi demolări (cărămizi, ciment, tencuială, ţiglă, lemn) – acestor deşeuri nu li se permite depozitarea pe terenuri sanitare, vor fi create locuri de depozitare separate şi va fi încurajată reciclarea lor.

- Arii speciale de colectare pentru deşeuri periculoase, baterii/acumulatori, deşeuri voluminoase provenite de la gospodării, vehivule scoase din uz, echipament electric şi electronic (bunuri albe şi brune), anvelope uzate

Conştientizarea populaţiei, folosirea de fonduri, instrumente financiare

- Adoptarea sistematică a soluţiilor eficiente economic, folosirea Consultaţiilor publice şi a Procedurilor de Evaluare Strategică de Mediu (SEA) - Planificare pentru reînnoirea parcului de vehicule, containere, facilităţi de tratare şi depozitare, - Participare publică şi privată (raportare regulată în domeniul deşeurilor) - Instrumente financiare şi tarife noi promovând minimizarea cantităţii de deşeuri şi reciclarea, şi - Monitorizarea şi raportarea către public a planului de implementare şi a rezultatelor

13

Acronime

ADR Agenţia de Dezvoltare Regională,

ALPM, ANPM, ARPM.

Agenţia Locală pentru Protecţia Mediului, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului,

BOT Build Operate and Transfer, PPP Parteneriat Public Privat(Construiesc, Opereaza şi transferă),

DEEE Deşeuri de Echipamente Electrice şi Electronice,

DMB Deşeuri Municipale Biodegradabile,

DCD Deşeuri provenitedin construcţii şi demolări,

DPM Deşeuri Periculoase provenite din deşeurile menajere,

DSM Deşeuri Solide Municipale,

EIA Evaluarea Impactului asupra Mediului

GM GNM

Garda de mediu, Garda Naţională de Mediu,

IPPC/PCIP Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării,

MMGA Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor,

PNGD, PRGD, PLGD

Planul Naţional de Gestiune a Deşeurilor, Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor, Planul Local de Gestiune a Deşeurilor,

PCB Compuşi Bi-fenil policloruraţi,

PIB Produs Intern Brut,

POP Produşi Organici Persistenţi,

PPP Parteneriat Public Privat,

SEA Evaluare Strategică de Mediu ,

SS Servicii de Salubritate,

TMB Tratare Mecano-Biologică,

UE Uniunea Europeană,

VAN Valoarea Actuală Netă,

VSU Vehicule scoase din uz,

WWTP Staţie pentru Epurarea Apelor Uzate.

14

2. Evaluarea situaţiei curente

2.1. Privire generală

2.1.1. Scurtă prezentare a regiunii – (date geografice şi geologice)

Regiunea Oltenia este situaţă în zona de sud – vest a României şi este compusă din

cinci judeţe: Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea. Regiunea ocupă o suprafaţă de 29211km2 egală cu 12% din suprafaţa totală a României şi este situată între meridianele de 22°2´ si 24°2´ si paralelele de 43°3´ si 45°3´. Munţii Carpaţii şi Dunărea formează, respectiv în nordul şi în sudul regiunii, graniţele naturale ale Olteniei. Dunărea reprezintă o resursă regională importantă şi urmăreşte graniţa cu Bulgaria şi cu Serbia. Regiunea este situatã în faţa Carpatilor, în nordul Dunãrii. Din punct de vedere administrativ, include 5 judete (Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, Vâlcea), cu localitãtile structurate, în anul 2001, în 32 municipii si orase, din care 11 municipii, 387 comune si 2080 sate. Cea mai mare suprafaţă a regiunii este destinată agriculturii în partea de

Sud a sa , predominând pădurile şi munţii în partea de nord.

Tabel 2.1: Suprafaţa Regiunii 4 Regiunea Sud-Vest Dolj Gorj Olt Vălcea Mehedinţi

Km2 % Km2 Km2 Km2 Km2 Km2

Suprafaţă totală 30800 100 7414 5602 5498 5765 4933

Suprafaţă agricolă 18140 58.9 5890 2457 4384 2463 2946

Păduri şi alte terenuri cu vegetaţăe forestieră

8545 27.7 815 2742 585 2909 1495

Ape şi bălţi 740 2,4 220 45 180 125 170

Alte suprafeţe 1487 4,8 488 358 350 85 207

Suprafeţe locuite dezvoltate

1887 6.1 890 120 648 114 116

Sursa: Anuarul Statistic al României

2.1.1.1. Climă , Geologie, Hidrologie

Clima Datorită locaţiei geografice a regiunii, climatul este unul cu influenţe mediteraneene. Ca

o consecinţă a acestui fapt, clima regiunii este temperată (ierni temperate, veri uscate şi călduroase), în timp ce în regiunile învecinate predomină o climă continentală (cu veri calde, ierni reci). În Nord Vestul Regiunii, la altitudini de peste 2000 metri, clima este alpină. Căderile de zăpadă sunt des întâlnite în toată această parte a regiunii. Suprafaţa reliefului

Teritoriul dintre fluviul Dunãrea, râul Olt şi Carpaţii Meridionali, provincia istoricã Oltenia, este dispusã pe trei zone de relief, care se succed de la nord la sud: la nord, versantul sudic al Munţilor Vâlcan şi Parâng şi versantul sud - estic al Munţilor Godeanu şi Mehedinţi, în centru, Subcarpaţii Olteniei, Podişul Getic şi Depresiunea intercolinarã Târgu Jiu, iar la sud, Câmpia Olteniei. Regiunea Sud - Vest Oltenia este strabãtutã de numeroase râuri, cele mai importante fiind Oltul si Jiul, ce curg de la nord la sud, şi de fluviul Dunãrea, de la vest la est Peşteri

În Oltenia se află un tărâm subteran mirific cu sute de peşteri, unele amenajate şi deschise turismului, iar altele fiind rezervaţii naturale sau neexplorate în totalitate. Peşterile din această regiune sunt situate în partea muntoasă a judeţelor Mehedinţi, Gorj şi Vîlcea. Hidrologia

Regiunea este traversată de numeroase râuri, cele mai importante fiind Jiul şi Oltul, care curg de la Nord la Sud şi se varsă în fluviul Dunărea. Fluviul Dunărea curge de la Vest la Est. Dintre

15

aceste 3 mari curgeri de apă, numai Dunărea suportă trafic riveran semnificativ oferind transport fluvial de la Marea Neagră până la Sistemul de râuri Rin/Main din Germania. Porţile de Fier ale Dunării, aflate in Regiune, au fost în trecut un pericol extraordinar de navigare, însă de atunci au fost de două ori întărite cu baraje şi prevăzute cu ecluze. Barajele produc de asemenea o mare parte din energia hidroelectrică a României. Mai mult, râurile Olt şi Jiu au numeroase baraje hidroelectrice. Regiunea are resurse importante de apă, provenite din ape de suprafaţă şi subterane. Apele se utilizează pentru consumul uman, agricultură şi industrie. Calitatea apei variază de la excelent (clasa 1) în Munţii Carpaţi, până la modest (clasa de la 3 la 5) în marea majoritate a râurilor din regiune.

Tabel 2.2: Resursele de apă din Regiunea 4

(Million m3) Dolj Gorj Olt Mehedinţi Vilcea Total

Resurse de apă

suprafaţă 180 349 25 98 470 1122

subteran 39 15 17 14 163 248

Total 219 364 42 112 633 1370

2.1.1.2. Resurse naturale

Judeţele Regiunii 4 sunt bogate în minerale şi resurse naturale (în special cărbune şi lemn pentru ardere şi pentru produse lemnoase). În momentul actual în regiune se exploatează antracit, lignit, cărbune brun, fier, bauxită, sare, mangan. Depozitele de petrol şi gaze naturale

se găsesc de obicei în regiunile piemontene ale zonei.

Fig. 2.1: Energie şi resurse naturale în Regiunea 4

16

2.1.1.3. Infrastructura

- Infrastructura de transport Infrastructura actuală regională are multe drumuri naţionale care leagă regiunea de

Bucureşti şi de alte regiuni adiacente din România. În plan secundar drumurile judeţene şi municipale au în general o stare proastă. Regiunea 4 cuprinde 10.161 km de drumuri publice din care 1944 km sunt drumuri naţionale. Regiunea are un pod rutier de graniţă la Drobeta-Turnu-Severin, pod care leagă regiunea de Estul Serbiei. O viitoare cale ferată şi pod rutier va înlocui actalul feribot care leagă Calafatul de Vidin (Bulgaria).

Tabel 2.2. Reţeaua de drumuri din Regiunea 4

Kms

Drumuri Naţionale Drumuri comunale şi

judeţene

Densitatea pe

100 km2

Total modernizate

Cu îmbrăcăminţi uşoare

Total Modernizate

Cu îmbrăcăminţi uşoare

RO 78497 14824 13434 1169 63655 5984 18830 33

Region 4

10438 1957 1659 191 8481 1677 1009 19

Sursă: Anuarul Statistic al României 2003

- Coridoare rutiere Pan-Europene Trei coridoare rutiere Pan-Europene traversează regiunea:

Drumul European E70 care leagă Bucureştiul de Timişoara via Drobeta-Turnu- Severin,

Drumul European E79 care leagă Ungaria de Bulgaria via Calafat,prin podul peste Dunăre. Coridorul traversează regiunea prin Tg.Jiu şi Craiova.

Drumul European E81 care leagă Ungaria (punct de graniţă Arad) cu Bucureşti, traversând Judeţul Vâlcea.

Modernizări semnificative sunt planificate pentru toate aceste 3 rute, permiţând accesul pe aceste rute camioanelor grele şi în special TIR-urilor. Pentru a devia traficul camioanelor în Craiova este în construcţie un pod rutier în partea de Nord a oraşului. Continuarea lui este palnificată pe circumferinţa de Sud a Craiovei.

Fig. 2.2Coridoarele Pan-Europene din Regiunea 4

17

- Transportul Public Există multe posibilităţi de transport public pe tot teritoriul regiunii. Numeroase firme de

transport în comun, publice sau private sunt utilizate pentru transportul local intreregional sau internaţional de pasageri. În plus există o linie de tramvai în oraşul Craiova cu o lungime de 39 km, şi o linie de trolleybus în Tg.Jiu cu o lungime de 30 km. - Reţeaua de căi ferate

Principalul nod feroviar este Craiova, cu legături cu toate principalele localităţi din regiune şi din ţară. La nivelul anului 2001 liniile de cale feratã în exploatare, 9% din reţeaua naţională de căi ferate. 505 km din aceste linii sunt electrificate, reprezentând 50% din reţea, aceasta însemnând o depăşire cu 36%a mediei naaţionale. Densitatea de căi ferate este cea mai mică din România – numai 34,4 km/1000 km2.

Principala magistrală de cale ferată este Bucureşti (Est)- Timişoara(Nord-Vest) şi leagă aceste oraşe de alte mari localităţi ale ţării. Toate oraşele mari din regiune au staţii de cale ferată. Există legături internaţionale, inclusiv un pod rutier şi de cale ferată care leagă Calafatul de Vidin (Bulgaria).

Fig. 2.3 Reţeaua de cale ferată din Regiunea 4

- Porturi Regiunea 4 are 4 porturi mari fluviale pe Dunăre: Drobeta-Turnu-Severin, Orsova, Calafat,

Bechet şi Corabia. Calafatul a fost desemnat ca o viitoare zonă liberă cu facilităţi de transport pe şosea, cale ferată şi transport fluvial.

- Transportul aerian Regiunea are un aeroport în Craiova ce serveşte ca aeroport de rezervă pentru

Bucureşti

18

Fig. 2.4: Porturile Regiunii 4 şi aeroportul Craiova

2.1.1.4. Arii protejate

Regiunea 4 are 126 de arii protejate ocupând o suprafaţă de 187307 ha. Ariile protejate include o mare varietate de floră şi faună inclusiv lupi, urşi, capre de munte, porci sălbatici, lincşi, pisici sălbatice. Parcul Naţional Porţile de Fier este al doilea din România ca mărime având un potenţial turistic semnificativ. Valea Jiului, de asemenea, oferă un peisaj magnific.

Alte arii protejate include peşteri, formaţiuni stâncoase, protecţia speciilor sălbatice şi altele.

2.1.1.5. Aşezări umane

Populaţia regiunii 4, după cum a fost raportată în urma recensământului din anul 2002, a fost de 2337497 locuitori , reprezentând 10,8% din populaţia României. Densitatea populaţiei în regiune este de 82,9 locuitori/km2, mai puţin decât media naţională (95,7 locuitori/km2). Craiova, care este centrul administrativ al regiunii este cel mai mare oraş cu 307,000 locuitori. Populaţia regiunii este predominant rurală.

În general populaţia urbană a regiunii este concentrată în marile oraşe din fiecare judeţ.

Tabel 2.3: Organizarea teritorial administrativă, 31 Decembrie 2002

Km2 locuitori

loc. / km2

Romania 238391 21698181 91

Region 4 29211 2337497 83

Dolj 7414 724474 98

Olt 5498 488176 89

Gorj 5602 387308 69

Vâlcea 5765 413247 72

Mehedinţi 4932 306732 62 Sursa: Direcţia de statistică teritorială

19

Figure 2.5 Distribuţia populaţiei pe judeţe în Regiunea 4

Tabel 2.4: Distribuţia populaţiei după dimensiunea localităţilor în Regiunea 4

Tip aşezări Număr aşezări

Locuitori

Rural

<500 locuitori 233 63235

500 – 1500 locuitori 192 165755

1500 – 5000 locuitori 284 835723

> 5000 locuitori 34 222155

Total mediu rural 743 1286868

Urban

< 20000 locuitori 40 222119

20000 – 100000 locuitori 7 293211

100000 – 300000 locuitori 2 212283

>300000 locuitori 1 300723

Total mediul urban 50 1028336

TOTAL PE REGIUNE 793 2315204 Sursă: Recensămîntul României 2002

Populaţia regiunii este într-o uşoară descreştere, dar mai puţin decât media României.: Factorii importanţi care au determinat scăderea populaţiei sunt:

sporul natural negativ în perioada 1992 – 2002, respectiv reducerea natalităţii şi creşterea mortalităţii;

soldul migrator de asemenea negativ; Există şi o migraţie intra - regională importantă din zonele rurale în cele urbane

Tabel 2.5: Evoluţia populaţiei în Regiunea 4

Anul Locuitori Loc/km2) Turişti(de noapte)

1999 2395225 81,99 331369

2000 2391002 81,85 318602

2001 2386828 81,70 332699

2002 2337497 80,05 354972

2003 2324350 80,02 375003 Sursă: Recensămîntul României 2002

20

Evolutia populatiei in Regiunea Oltenia

intre 1999-2003

0

1000000

2000000

3000000

1999 2000 2001 2002 2003

Fig 2.6: Evoluţia populaţiei în Regiunea Oltenia

Tabel 2.6: Populaţia urbană vs. rurală în Regiunea 4

Regiunea 4

Dolj Olt Gorj Vâlcea Mehedinţi

Populaţie urbană% 44,4 50,9 40,4 41,0 31,5 46,3

Populaţie rurală% 55,6 49,1 59,6 59,0 68,4 53,7 Sursă: Recensămîntul României 2002

2. 1.2. Utilităţi

2.1.2.1. Sistemul de alimentare cu apă şi sistemul de canalizare

- Alimentare cu apă Sistemul de alimentare cu apă, are o lungime de 4103 mii km (10,8 % din totalul României) este găsit în general în zona urbană şi în foarte puţine zone rurale. Multe zone rurale au o reţea de

alimenatre cu apă insuficientă.

Reteaua de distributie a apei

25%

21%22%

15%

17%dolj

olt

gorj

valcea

mehedinti

Figure 2.7 Reţeaua de distribuţie a apei potabile Regiunea 4.

- Sistemul de canalizare Sistemul de canalizare al regiunii este în curs de extindre ajungând în acest moment la 1394 km, din care 95% este localizat în ariile urbane.

21

Distributia sistemului de canalizare in Oltenia

95%

5%

urban rural

Figure 2.8: Distribuţia sistemului de canalizare în Regiunea 4

Reţeaua de canalizare şi de captare a apelor pluviale din Regiune este subdezvoltată.

Extinderea cantităţilor de apă de ploaie, a apei din canalizări şi a apelor uzate provenite din tratarea apei se aşteaptă să atingă în viitor nevoile de tratare a apei uzate în instalaţiile de nămol.

- Sistemul de încălzire al gospodăriilor Datorită climatului cele mai multe locuinţe sunt încălzite. Lemnul este cel mai des utilizat

în mediul rural unde se întâlneşte o creştere a gazului natural (uneori prin centrale electrice care furnizeaza incalzire urbana)

Tabel 2.7: Combustibil de încălzire în Regiunea 4

Total gospodării încălzite

Cărbune Lemn şi deşeuri provenite din lemn

Gaz natural(încălzire urbană prin centrale termoelectrice

CLU

Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %

Regiune 696314 88756 12,7 463369 66,5 274187 39,4 1649 0,2

Dolj 238849 1443 0.6 93628 39.2 143309 60 478 0.2

Olt 185385 26695 14,4 110860 59,8 47459 25,6 371 0.2

Gorj 127316 - - 68750 54 59665 46 - -

Vâlcea 144764 29155 20.1 91201 63 23754 16.4 800 0.6

Mehedinţi

130420 31463 24,1 98930 75,9 27 0,0 - -

Sursa: Dtae teritoriale statistice

2.1.2.2 Alimentarea cu energie electrică

Regiunea produce cantităţi mari mari de putere hidroelectrică. Porţile de Fier I şi II şi alte

mici staţii de pe Olt şi Jiu produc 72% din puterea hidroelectrică a României. În plus, yonele minere Motru, Valea Jiului produc 27% din puterea termoelectică a României.

2.1.3 Analiză socio-economică

Regiunea se referă în special la partea de Sud Vest a Olteniei. Este caracterizată prin

ferme agricole mari în partea de Sud, în general bazate pe producţia de cereale, şi minerit în partea sa nordică. Aşa cum am menţionat mai sus, peste 55% din populaţia a regiunii este rurală, o mare parte din aceşti locuitori încălzindu-se cu lemn, nefiind conectaţi la reţeaua urbană de apă-apă uzată..

22

Totuşi, aproape toate aşezările beneficiază de electricitate şi drumuri practicabile care leagă majoritatea satelor. Sistemul educaţional este universal. Activităţile de manufactură depăşesc media anuală şi turismul rămâne subdezvoltat. Fabrica de automobile din Craiova reprezintă o industrie importantă pentru regiune. Numărul de şomerii acestei regiuni sunt sub media naţională. Cu toate astea, viitoarele investiţii sunt raportate ca fiind sub peste media naţională. Totuşi, apropierea sa relativă de Bucureşti, porturile aflate la Dunăre şi aderarea la noul Eurocoridor şi la autostrăzile sale, vor asigura o mai mare accxesibilitate către regiune şi vor anula relativa sa izolare.

Tabel 2.8: Firme în Regiunea 4 Sector Număr de firme 2003 %

1. Agricultură, silvicultură, domeniu piscicol (total):

1059 2,82

2. Minerit 77 0,20

3. Manufacturi 4423 11,78

4. Construcţii 1694 4,51

5. Comerţ, Servicii 20345 54,19

6. Hoteluri şi restaurante 2292 6,10

7. Stocare şi Transport 3295 8.77

8. Altele 4349 11,58

TOTAL 37541 100 Sursa: Statistică Economică Regională

Figura 2.9: Firme ale sectorului economic în Regiunea 4

Tabel 2.9: Rata şomajului în Regiunea 4 Judeţ/

regiune 1999 2000 2001 2002 2003

Regiunea 4 11,5 11,5 10,2 9,7 8,6

Dolj 11,7 12,2 11,2 7,1 5,9

Olt 10,8 9,5 7,4 9,9 10,6

Gorj 14,3 12,9 10,3 10,8 9,1

Mehedinţi 9,5 10,3 8,8 8,8 8,3

Vâlcea 11,3 12,5 13,5 11,7 9,2 Sursa: Statistică Economică Regională

2.1.3.1. PIB regional

Produsul Inten Brut în Regiunea Oltenia în perioada 1995-2000, reprezenta 95% din media naţională a Romaniei. El a scăzut acum la 84%. Motivele principale ale acestei scăderi au fost

Firme ale sectorului economic in Regiunea 4

6.10%11.58%

8.77%

2.82%0.20%

11.78%

0.20%4.51%

54.19%

hoteluri

alte activitati

transport

agricultura

ind.extract.

ind. Prelucrat

energia

constructii

comert

23

ocreştere mare a populţiei Bucureştiului în comparaţie cu restul României, şi o creştere uşoară a agriculturii şi a dcelinului sectorului minier. Situaţia este la fel şi pentru alte regiuni ale ţării

Din 1990, regiunea a suferit datorită declinului unor mari complexe miniere şi industriale, acestea fiind înlocuite cu noi servicii şi activităşi industriale. Şomajul este totuşi descrescător la o rată a creşterii economiei cu peste 6% pe an. Recent, preţurile energiei şi materialului rulant s-au stabilizat şi odată cu intrarea în Uniunea Europeană sectorul miner va primi investiţii şi va creşte productivitatea în agricultură. Odată cu deschiderea podului peste Dunăre şi cu deschiderea Zonei Libere adiacente va creşte traficul fluvial. Un factor pozitiv pentru creşterea economică a regiunii o reprezintă şi intrarea Bulgariei în UE. Viitorul fabricii de automobile Daewwoo din Craiova, poate de asemenea avea un impact important pentru dezvoltarea regiunii.

Figure 2.10: PIB pe cap de locuitor în Regiunea 4 (1996- 2000) vs. Media Nationla.

Tabel 2.10: Regiunea 4 – PIB in Vestul Regiunii

An 1999 2000 2001 2002 2003

PIB(Milioane RON) 5249 7489 10485 13000 17931

PIB / locuitor (RON) 2194 3132 4393 5559 7714

PIB / locuitor (EUR) 1346 1570 1687 1779 2054 Sursa: Institutul National de Statistica

24

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

20000

1999 2000 2001 2002 2003

GDP (Million RON)

GDP / inhabitant (RON)

GDP / inhabitant (EUR)

Fig 2.11: Cresterea PIB in Regiunea 4

Fig 2.12 PIB pe Judete in Rregiunea 4

PIB 2000/2003 pe Judetele Regiunii 4

0,00

1,0

2,0

3,0

4,0

5,0

6,0

Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea

Miliarde RON

2000

2001

2002

2003

25

2.2. Sistemul de Management al Deşeurilor in Regiunea Oltenia

2.2.1. Date privind generarea deşeurilor

Cantitatea de deseuri generata anual în Regiune este raportată de către Operatorii Serviciilor de Salubritate către Agenţiile de Protecţie a Mediului (ALPM şi ARPM). mai jos. Membrii Grupului de lucru constituit pe lângă Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Craiova au analizat informaţiile rezultate din raportările operatorilor şi au convenit că datele prezentate în tabelul de mai jos (2.11) cât şi în tabelele 2.12, 2.13a şi 2.13b, şi care nu sunt măsurate ci estimate, descriu în măsură satisfăcătoare evoluţia cantităţilor de deşeuri în Regiunea Oltenia. Pe măsură ce precizia raportării va fi în creştere, se aşteaptă ca şi calitatea datelor raportate să se îmbunătăţească.

Tabel 2.11: Evoluţia generării regionale de deşeuri

Tipul deşeului Codul

deşeului

1999 (tone)

2000 (tone)

2001 (tone)

2002 (tone)

2003 (tone)

1.

Deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, din

care:

20 15 01 1170523 1159945 978445 974398 815008

1.1. Deşeuri menajere

colectate în amestec de la populaţie

20 03 01 668534 671567 485866 474036 296882

1.2.

Deşeuri asimilabile menajere colectate în amestec din comerţ, industrie şi instituţii

200301 191322 166444 177394 194965 191518

1.3.

Deşeuri municipale şi asimilabile colectate

separat (exclusiv deşeuri din construcţii şi demolări), din care:

20 01 15 01

45065 44700 51738 48668 31767

Hârtie şi carton 20 01 01 15 01 01

16656 15865 22801 17436 6302

Sticlă 20 01 02 15 01 07

94 88 44 73 116

Plastic 20 01 39 15 01 02

6 5 4 16 96

Metale 20 01 40 15 01 04

28309 28742 28889 31143 25182

Lemn 20 01 38 15 01 03

0 0 0 0 0

Biodegradabile 20 01 08 0 0 0 0 50

Altele 20 01 15 01

0 0 0 0 21

1.4. Deşeuri voluminoase 20 03 07 0 0 0 0 110

1.5. Deşeuri din grădini şi

parcuri 20 02 8908 7117 10390 12071 16683

1.6. Deşeuri din pieţe 20 03 02 12379 15514 14201 12742 15671

1.7. Deşeuri stradale 20 03 03 71187 84021 72627 78642 33551

1.8. Deşeuri generate şi

necolectate*

20 01 15 01

173128 170582 166229 153274 228826

26

2. Nămoluri de la staţii de

epurare orăşeneşti, din care:

19 08 05 8860 8762 8700 8432 14528

2.1. Cantitate valorificată (s.u.)

** 19 08 05

0 0 0 0 0

2.2. Cantitate depozitată (s.u.)

**)

19 08 05 8860 8762 8700 8432 14528

3. Deşeuri din construcţii

şi demolări, din care:

17 29057 16057 39250 31572 54657

3.1. Deşeuri inerte 2333 3890 1246 996 897

3.2. Deşeuri Mixte 26724 12167 38004 30576 53760

TOTAL Deşeuri generate 1208440 1184764 1026395 1014402 884193

Sursa: Companii de salubrizare, staţii de epurare orăşeneşti, companii de construcţii civile şi drumuri. Ar trebui specificat faptul ca statisticile regionale raportează o medie în generarea deşeurilor solide municipale, în ciuda activităţii economice crescânde. Această tendinţă este mai degrabă rezultatul îmbunătăţirii raportării şi estimării deşeurilor decât o scădere efectivă în generarea deşeurilor. Creşteri ale nămolului din tratarea apelor uzate şi ale deşeurilor provenite din construcţii reflectă creşterea numărului de reţele de canalizare a apei şi a staţiilor de tratare a apei uzate şi ameliorarea raportărilor privind depunerile de deşeuri provenite de la demolări şi construcţii.

Evoluía cantitatílor totale de deseuri generate in

zonele urbane si rurale in regiunea 4 S - V Oltenia

in perioada 1999 - 2003

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

1999 2000 2001 2002 2003

year

ca

nti

tati

de

de

se

uri

ge

ne

rate

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

1999 2000 2001 2002 2003

year

ton

es

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

Deseuri de constructii si demolari Namoluri

Deseuri municipale si similare

Figura 2.13 Evoluţia cantităţii de deşeuri-tone

27

Tabel 2.12: Evoluţia deşeurilor municipale solide în 2003 pe Judeţe

Deşeuri Cod

deşeuri

Regiune 2003

(tone)

Dolj (tone)

Gorj (tone)

Mehedinti (tone)

Olt (tone)

Vâlcea (tone)

1. Deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, din care:

20 15 01 815008 293448 136675 113244 135519 141273

1.1. Deşeuri menajere colecate în amestec de la populaţie

20 03 01 296882 126314 37340 37485 57000 38743

1.2. Deşeuri asimilabile menajere colectate în amestec din comerţ, industrie şi instituţii

200301 191518 72993 47600 21816 18928 30181

1.3. Deşeuri municipale şi asimilabile colectate separat (exclusiv deşeuri din construcţii şi demolări), din care

(1):

20 01 15 01

31767 8816 10610 2240 2229 7872

Hârtie şi carton 20 01 01 15 01 01

6302 3600 868 440 42 1352

Sticlă 20 01 02 15 01 07

116 0 0 0 0 116

Plastic 20 01 39 15 01 02

96 16 21 0 22 37

Metale 20 01 40 15 01 04

25182 5200 9721 1800 2165 6296

Lemn 20 01 38 15 01 03

0 0 0 0 0 0

Biodegradabile 20 01 08 50 0 0 0 0 50 Altele 20 01

15 01 21 0 0 0 0 21

1.4. Deşeuri voluminoase 20 03 07 110 0 50 0 60 0 1.5. Deşeuri din grădini şi

parcuri 20 02

16683 6941 1144 4649 2517 1432

1.6. Deşeuri din pieţe 20 03 02 15671 9061 1854 1448 1576 1732 1.7. Deşeuri stradale 20 03 03 33551 5802 2519 9910 6179 9141 1.8. Deşeuri generate şi

necolectate*

20 01 15 01 228826 63521 35558 35696 47030 52172

Sursă: Reciclatoti de deşeuri şi operatori de la Serviciul de Salubritate

(1) Cantităţile raportate pentru colectarea pe fracţiuni sunt cele transmise de reciclatorii de deşeuri şi nu cuantifică doar cantităţi de deşeuri colectate de la populaţie şi nu reprezintă doar deşeuri de ambalaje. Intrucât reciclatorii colectează materialele indiferent de provenienţa lor (populaţie, culegători neoficiali, agenţi economici), cantităţile colectate separat incluse în tabel reprezintă doar o parte din cantităţile totale raportate, stabilită pe baza consultărilor cu membri Grupului de lucru,. Tabel 2.13: Nămoluri generate de la Staţiile de Tratare a Apelor uzate, pe judeţe, 2003

Tipuri principale de deşeuri

Cod deşeuri

Regiune (tone)

Dolj (tone)

Gorj (tone

Mehedinti (tone)

Olt (tone)

Vâlcea (tone)

1.

Nămol din instalaţiile municipale de tratare a apei din care:

19 08 05 14528 0 0 10 4757 9761

1.1. Cantităţi recuperate (uscate)**

19 08 05

0.0 0 0 0 0 0

1.2. Cantităţi depozitate (uscate)**

19 08 05

14528 0 0 10 4757 9761

Tabel 2.14: Deşeuri provenite din construcţii şi demolări pe Judeţe, 2003 2. Deşeuri provenite

din construcţii şi demolări::

17 54657 1055 28458 1894 3150 20100

2.1. - Deşeuri inerte 897 897 0 0 0 0

2.2. - Deşeuri mixte 53760 158 28458 1894 3150 20100

Sursa: Operatori de la serviciul de salubritate

28

Nămolurile de la instalaţiile municipale de tratare a apei este generat în timpul proceselor de epurare. In secţiunea 7.4 este abordată problematica specifică a nămolurilor provenite din tratarea apelor uzate Cantităţile de deşeuri provenite din construcţii şi demolări mai mici decât cele existente în UE. Este probabil că deşeurile provenite din aceste surse sunt neraportate, datorită faptului că deseori sunt considerate de către constructori ca fiind materiale ce pot fi folosite în altă parte. Este de aşteptat ca în viitor cantităţile de deşeuri raportate provenite din construcţii şi demolări să crească deoarece vor fi amenajate instalaţii de tratare şi de depunere a acestora. Un Plan specific pentru deşeurile provenite din construcţii şi demolări este detaliat în capitolul 7.5. Deşeuri colectate şi necolectate Zonele rurale ale regiunii sunt aşezări în care serviciile de colectare a deşeurilor nu sunt asigurate. Fără statistici raportabile, calculul deşeurilor necolectate pentru atât pentru zonele rurale cât şi pentru cele urbane se bazează pe doi indici utilizaţi frecvent.Aceştia sunt:

- 0.9 kg/locuitor/zi în zonele urbane ; (0,3285 t/loc/an) - 0.4 kg/ilocuitor/zi în zonele rurale (0,146 t/loc/an)

Rezultatele acestor calcule sunt prezentate în următorul tabel:

Tabel 2:15: Distributia deşeurilor menajere de la populaţie pe judeţe în 2003

Urban Rural Total

Locuitori deserviti.

Locuitori nedeserviti.

Deşeuri colectate

[tone]

Deşeuri necolectate

[tone]

Locuitori deserviti.

Locuitori nedeserviti.

Deşeuri colectate

[tone]]


[tone

Deşeuri colectate

[tone]]


[tone

R.4 830117 190993 272693 62741 13419 1289821 1959 188314 274653 251055

Dj 313339 45861 102932 15065 0 361150 0 52728 102932 67793

Gj 136872 21752 44962 7146 5319 222947 777 32550 45739 39696

Mh 104156 44266 34215 14541 2200 156666 321 22873 34536 37415

Ot 161300 31728 52987 10423 0 298331 0 43556 52987 53979

Vl 114450 47386 37597 15566 5900 250727 861 36606 38458 52172

Sursa: Servicii Salubritate(ALPM )

Total deşeuri generate Bazându-ne pe totalul cantităţilor colectate şi necolectate de deşeuri, generarea deşeurilor în regiune, pe judeţe, este calculată, iar rezultatele sunt prezentate în Tabelul de Deşeuri totale generate

Tabel 2:16: Distribuţia pe judeţe a cantităţilor de deşeuri total generate în 2003

Principalele tipuri de deşeuri

Codul deşeurilor

Region S – V

Oltenia anul 2003

(tone)

Dolj (tone)

Gorj ((tone)

Mehedinti

(tone)

Olt (tone)

VVâlcea ((tone)

1. Deşeuri asimilabile menajere colectate în amestec din comerţ, industrie şi instituţii

20 15 01 815008 293448 136675 113244 135519 141273

2. Nămoluri de la staţii de epurare orăşeneşti

19 08 05 14528 0 0 10 4757 9761

3. Deşeuri din construcţii şi demolări

17 54657 1055 28458 1894 3150 20100

TOTAL Deşeuri generate

884193 294503 165133 115148 143426 171134

29

0

100000

200000

300000

400000

C&D

sludge

municipal

C&D 1055 28458 1894 3150 20100

sludge 0 0 10 4757 9761

municipal 297720 140813 114963 142468 141273

Dolj Gorj Mh Olt Vâlcea

Fig 2.14: Deşeuri generate pe judeţe 2003

- Indicatori de deşeuri Indicatorii de deşeuri pentru Regiunea 4 sunt calculaţi după tipul deşeului şi datele referitoare la populaţie. Indicatorii de deşeuri sunt deasupra celor aşteptaţi pentru România deşi cele mai recente date generează valori care se aproprie de niveluri care, comparativ cu experienţa altor state din zona Est-europeană, reflectă satisfăcător realitatea. Pe de altă parte, deşeurile provenite din construcţii şi demolări sunt în mod semnificativ sub nivelele aşteptate, probabil datorită neraportării şi lipsei de facilităţi de tratare/depozitare. Incă o dată trebuie subliniat că, pe măsură ce se îmbunătăţeşte modul de măsurare a cantităţii de deşeuri, este de aşteptat să crească gradul de încredere în indici.

Tabel 2.16: Indicatori de deşeuri generate în Regiunea 4 Deşeuri municipale

şi asimilabile celor menajere (kg/loc/an)

Nămol provenit din instalaţiile de tratare a

(kg/loc/an)

Deşeuri provenite din construcţii şi

demolări (kg/loc/an)

Total deşeuri (kg/loc/an)

1999 489 4 12 505

2000 485 4 7 496

2001 410 4 16 430

2002 417 4 14 434

2003 340 6 24 370

30

0

100

200

300

400

500

600

1999 2000 2001 2002 2003

Anul

Kg

/lo

cu

ito

r*an

0

5

10

15

20

25

Deseuri municipale

Deseuri din

constructii si

demolari

Namoluri din tratarea

apelor uzate

Fig 2.15: Evoluţia indicatorilor de deşeuri generate Regiunea Oltenia ,1999/2003

Tabel 2.17: Indicatori de deşeuri generate pe Judeţ, 2003 Deşeuri

municipale şi asimilabile celor

menajere (kg/loc/an)

Nămol provenit din instalaţiile de

tratare a (kg/loc/an)

Deşeuri provenite din construcţii şi

demolări (kg/loc/an)

Total deşeuri (kg/loc/an)

Total Regiunea Oltenia

350 6 24 380

Dolj 407 0 1 408 Gorj 353 0 74 427

Mehedinti 368 0 6 372 Olt 275 10 6 291

Vâlcea 325 23 48 396

Fig 2.16: Indicatori deşeuri generate

Indicatori deşeuri generate

31

2.2.1.1 Compoziţia deşeurilor

Compoziţia pentru deşeurile menajere colectate a fost estimată pe baza raportărilor transmise Agenţiilor judeţene pentru Protecţia Mediului de către Operatorii Serviciilor de Salubritate. Schimbări apărute în ultimii ani în materialele folosite pentru ambalare au dus la dificultatea de a obţine date unitare cu un anumit nivel de precizie. În general este de aşteptat ca aceste date să se îmbunătăţească pe măsură ce cei implicaţi în sistemul de management al deşeurilor cîştigă experienţă. Datele din tabelul urmator au fost determinate în baza informaţiilor rezultate din următoarele surse:

- Tabelul 2.20 : Populaţie cu colectare regulată de deşeuri (2003) - Media compoziţiei deşeurilor pentru locuitorii zonelor urbane şi rurale descrise în diferite

cercetări efectuate în anii anteriori în unele localităţi urbane din ţară şi în două localităţi rurale (din jud. Bihor si Braşov) precum şi în estimările Operatorilor Serviciilor de Salubritate din Regiune Sud-Vest.

Din aceste date compoziţia deşeurilor din regiune este calculată, pentru toată masa deşeurilor teoretic generate în zonele urbane şi rurale (.525708 tone pentru anul 2003)

Tabel 2.18: Compoziţia medie de deşeuri menajere colectate, 2003

Urban Rural Media

% din Total

Cantitate (t)

kg/loc/an % din Total

Cantitate (t)

kg/loc/an % din Total

Cantitate (t)

Deşeuri provenite de la hartie şi carton 12.49 41896 41 7.91 15051 12 10.83 56946

Deşeuri din sticlă 4.61 15464 15 3.54 6736 5 4.22 22199 Deşeuri din metal 5.51 18482 18 2 3805 3 4.24 22288 Deşeuri din plastic 7.83 26265 26 8.46 16097 12 8.06 42362 Deşeuri din lemn 2.77 9292 9 4 7611 6 3.22 16902 Deşeuri biodegradabile 57.86 194083 190 65.63 124876 96 60.67 318959 Deşeuri reciclabile şi altele

8.93 29954 29 8.5 16097 12 8.76 46051

Total 100 335435 100 190273 100.00 525708

Fig 2.17: Compoziţia deşeurilor menajere generate

Compoziţia deşeurilor urbane

12% 5%

6%

8% 3%

57%

5% 4%

Hârtie şi cartona Glass Plastic

Lemn Biodegradable Reşeuri recuperate Other

Metal Hârtie şi carton sticlă Meta plastic Lemn biodegradabile

Deşeuri recuperate other

Compoziţia deşeurilor rurale

8% 4% 2%

8% 4%

66%

8% 0%

32

2.2.2. Colectarea şi transportul deşeurilor municipale

2.2.2.1. Organizarea colectării de deşeuri şi transportul acestora

O listă cu operatorii Serviciilor de Salubritate este dată în anexa 2. Colectarea şi transportul deşeurilor municipale este organizată în mod diferit în acord cu echipamentul avut la dispoziţie, cu numărul de locuitori deserviţi, dimensiunea localităţii, etc. Este de aşteptat ca tipul de proprietate al Operatorilor Serviciilor de Salubritate să continue să evolueze de la proprietatea publică către proprietătea privată.

Tabel 2.19: Operatori de Salubritate

Regiune/Judeţ 100% supr

proprie

Majoritar publica

Majoritar privată

Domeniul privat,

proprietari locali

Domeniul privat

proprietari nelocali

Domeniul public

prorietari locali

Total operatori

Oltenia 15 2 9 4 - 16 46

Dolj 1 - - 1 - 4 6

Olt 2 2 - 2 - 1 7

Gorj 7 - 1 - - 3 11

Vâlcea - - 8 - - 8 16

Mehedinţi 5 - - 1 - - 6 Sursa : Operatori de Salubritate, autorităţi locale

- Populaţia arondată la colectarea deşeurilor Cele mai multe dintre centrele urbane ale regiunii beneficiază de servicii de colectare în timp ce multe dintre cele din regiunea rurală nu beneficiază încă de asemenea servicii. Procentul de populaţie care este deservit în mod regulat de servicii de colectare a deşeurilor este planificat să crească până la 84% din totalul cantităţii de deşeuri generate în 2013.

Tabel 2.20 : Populaţie cu colectare regulată de deşeuri (2003)

Regiune/ Judeţ

Populaţie Populaţie deservită

Populaţie urbană

deservită

Populaţie rurală

deservită

Total Urbană Rurală loc. %

Total loc.

% urbană

loc. %

Rurală

Regiunea 2324350 1021110 1303240 843536 36.3 830117 81.3 13419 1.0

Dj 720350 359200 361150 313339 43.5 313339 87.2 0 0.0

Gj 386890 158624 228266 142191 36.8 136872 86.3 5319 2.3

Mh 307288 148422 158866 106356 34.6 104156 70.2 2200 1.4

Ot 491359 193028 298331 161300 32.8 161300 83.6 0 0.0

Vl 418463 161836 256627 120350 28.8 114450 70.7 5900 2.3

Sursa : Operatori de Salubritate, autorităţi locale

33

64%

36%

Populatie nedeservita

Populatie deservita

populatie nedeservita

Fig. 2.19: Ponderea populaţiei cu deşeuri colectate Regiunea 4, 2003

Ponderea populaţiei urbane care beneficiază de colectarea deşeurilor este de 36% din totalul

populaţiei Regiunii, procentul fiind sporit doar de populaţia rurală deservită cu doar 1%.din total.

Tabel 2.19: Evoluţia serviciilor de colectare a deşeurilor Indicatori 1999 2000 2001 2002 2003

Cantitate de deşeuri colectate/cantitate totală de deşeuri menajere şi asimilabile generată

0,823 0,828 0,801 0,822 0,813

Cantitate de deşeuri municipale şi asimilabile colectate separat/cantitate totală de deşeuri menajere şi asimilabile colectate

0.0192 0.0224 0.038 0.035 0.048

Număr locuitori deserviţi de serviciul de salubrizare/număr total de locuitori

0.326 0.343 0.320 0.335 0.363

Cantitate de deşeuri colectate (kg/loc.an) 313 308 236 245 252 Sursa: Salubritate şi operatorii de terenuri de depozitare.

- Containere de colectare, vehicule şi fracţiuni de deşeuri

- Containerele de colectare Containerele de colectare a deşeurilor sunt de doua tipuri: containere mici (pubele), regăsindu-se în două mari oraşe ale regiunii şi containere metalice mari pentru celelalte oraşe şi pentru zonele rurale. Alte comunităţi folosesc o combinaţie între aceste două tipuri de containere însă tendinţa este de extindere a colectării în mai multe comunităţi. Aceste statistici sunt anual raportate de către operatorii de deşeuri.

Tabel 2.20: Containere de colectare disponibile la operatorii de salubritate pentru deşeuri

menajere mixte, 2003, Regiunea 4

Judeţ

Tipul containerului

Volum m3

Capacitatea medie

m3/locuitor

Containere resturi

(0.1-0.2 m3) plastic; metal

Containere (4-5 m3)

Euro containere (1.1-1.2 m3)

Altele

Total Oltenia Region

25782 1701 988 742 967742 1.2

Dolj 17206 462 692 0 446520 1,4

Gorj 226 219 22 562 254176 0,64

Olt 822 350 243 180 2333 0,014

Mehedinţi 1047 396 0 0 1939 0,019

Vâlcea 6481 274 31 0 262774 0,63

Sursa: operatori de salubritate

34

Fracţii de deşeuri colectate separat In Regiunea Sud-Vest colectarea separată pe fracţii a deşeurilor menajere generate este un proces aflat in stadiu de încercări. Colectarea fracţiunilor separate de deşeuri va suferi o creştere semnificativă în viitor. In prezent sistemul este disponibil în primul rând pentru ambalajele PET şi hârtie. Totuşi, în industrie se colectează separat multe din fracţiile de deşeuri, datorită volumului mare de deşeuri pe care îl generează. Câteva exemple: metale de diferite sortimente, hârtie şi plastic. Deşi aparent in gospodării se sortează o cantitate mică din deşeurile componente ale fracţiilor reciclabile, culegatorii informali adună din zona marilor oraşe, unde cantităţile justifică economic activitatea, hârtie, carton, metale, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, baterii prin: - colectarea din depozitele de deşeuri; - colectarea din pubelele amplasate in spaţii publice; - colectarea de la generatorii casnici. . De asemenea culegătorii îşi câştigă existenţa prin procesul de reciclare, activităţile lor fiind problematice. De fapt, culegătorii neoficiali: - lucrează în condiţii nesigure, şi pot perturba operaţiunile de colectare şi eliminare a

deşeurilor fie prin simpla prezenţă în locuri neautorizate (în incinta depozitelor de deşeuri), fie prin preluarea neautorizată a deşeurilor pre-colectate în recipientele special destinate;

- de regulă nu respectă legislaţia muncii din România; - deseori lasă deşeuri împrăştiate; - veniturile realizate nu sunt în concordanţă cu legislaţia financiară Pentru o mai bună dozare a efortului culegătorilor neoficiali, este recomandabil ca aceştia să lucreze cu centrele de sortare specializate în condiţii de lucru controlate.

Tabel 2.21: Containere de colectare disponibile operatorilor de salubritate pentru

colectarea deşeurilor menajere pe fracţiuni, 2003 Regiunea 4:

Judeţ Tipul containerului Volum

m3

Capacitate specifică

m3/loc

Coşuri

0.1-0.2 m3 Containere

4-5 m3 Euro containere

1.1-1.2 m3 Fibră de

sticlă Saci

Dolj - - - - - - -

Olt - - - - - - -

Gorj - - - - - - -

Vâlcea 32 4 2 - - 3503 0.0083

Mehedinţi - - - - - - -

Sursa: Operatori de salubritate

- Vehicule de colectare Regiunea foloseşte diferite tipuri de vehicule de colectare a deşeurilor. Oraşele mari ale regiunii folosesc autogunoiere compactoare moderne de deşeuri precum cele folosite în Europa, în timp ce regiunile rurale, în marea lor majoritate folosesc vehicule de colectare simple, ca de exemplu, remorci sau camioane. Multe municipalităţi folosesc o combinaţie de vehicule de colectare.

Tabel 2.22: Vehicule de transport pentru deşeurile menajere, 2003 Regiunea 4

Tipul vehiculelor număr

Judeţul Autogunoiere compactoarei

Auto- containiere

Tractoare cu remorcă

Autocamion, Basculante

Altele Total Vehicule

Media totală

Media m3 6 – 20 16

4 – 8 4

5 – 6 5,5

8 – 12 10

10

Regiunea Oltenia 71 36 64 14 14 208 1737

Dolj 20 5 12 3 10 50 460

Olt 10 8 20 1 4 43 300

Gorj 11 13 11 1 - 36 272

Vâlcea 17 5 16 3 - 41 410

Mehedinţi 13 5 5 6 - 38 295

Sursa: Operatori Servicii deSalubritate

35

2.2.2.2 Staţii de transfer

În prezent nu există astfel de staţii în această regiune.

2.2.3. Staţii de tratare şi recuperare a deşeurilor

2.2.3.1. Staţii de sortare

Nu există astfel de staţii în această regiune.

2.2.3.2. Colectare şi reciclare / Operatori

Regiunea are câţiva comercianţi care aduna metale uzate, hârtie, sticlă şi plastic. Mulţi dintre aceştia sunt privatizaţi dar îşi păstreaqză numele original: REMAT SA. REMAT este acronimul pentru Materiale reciclate. Operatorii de reciclare dfin regiune, în general îşi concentrează atenţia pe materiale pentru revindere. Tehnologia cea mai utilizată cuprinde operaţiuni de compactare, balotare, tăiere şi sfărâmare a deşeurilor în vederea transportului lor către instalaţiile industriale de reprocesare.

Tabel 2.25: Agenţii economici implicaţi în acţiunea de reciclare şi dotarea acestora cu

echipamente Denumire agent economic

adresa Localizare Tip echipament Autorizaţie de mediu

Capacitate proiectată To/an

Tip deşeu prelucrat

Judeţ Dolj

SC REMAT SA

Drumul Industriilor nr.7

Craiova, Filia;I, B[ileşti, segarcea

-c\ntar -t[iere-aparate de sudură -prese de balotat fier, hârtie şi PET -utilaje de transport

Da 7000 Metale feroase şi neferoase Hârtie Mase plastice

SC OLTMETAL SA

Craiova, Calea Bucureşti, nr.191

Craiova -c\ntar -t[iere-aparate de sudură -prese de balotat fier, hârtie şi PET -utilaje de transport

Da 6000 Metale feroase şi neferoase Hârtie

SC ADIDRAD COM SRL

Craiova Prelungirea severinului Nr.176

Craiova -cântar -*tăiere – aparate de sudură -utilaj transport

Da 5000 Metale feroase şi neferoase

SC 3R SA Craiova Strada Rozelor nr. 68

Craiova -cântar -tăiere-aparate de sudură -prese de balotat fier -utilaje de transport

Da 5000 Metale feroase şi neferoase Hârtie

SC HODOSANA SRL

Coşoveni Str. Preciziei

Craiova -cântar -tăiere-aparate de sudură -utilaje de transport

Da 2000 Metale feroase hârtie

SC VASCOM SA

Craiova Str. Alexandria nr. 2

Craiova Presă balotat hârtie, cântar Mijloace de transport

Da 1000 hârtie

SC MIRANIC SA

Craiova Str. Gârleşti Nr. 1


Da 1000 Hârtie

SC COMAT SA

Craiova Str. Rozelor nr.66


da 1000 Metale feroase Hârtie Mase

36

plastice

Judeţ Vâlcea

SC REMAT SA Rm Valcea

Com bujoreni nr. 109, Vâlcea

Rm Vâlcea -cântare tăiere aparate de sudură prese de balotat fier uşor şi hârtie -utilaje de transport -utilaje de încărcare descărcare -aparate debitare manuale şi termice -maşini de despicat cablu -maşini de extras inimi de oţel -sectometru

da 10 000 to Metale feroase şi neferoase Hârtie Mase plastice

SC REMAT DRĂGĂŞANI

Str. Podgoriei nr.23 Drăgăşani

Drăgăşani -cântare tăiere aparate de sudură prese de balotat fier uşor şi hârtie -utilaje de transport -utilaje de încărcare descărcare -aparate de debitare manuale şi termice -maşini de despicat cablu -maşini de extras inimi de oţel -sectometru

da 3000tone Metale feroase şi neferoase Hârtie Mase plastice

Judeţ Gorj

SC REMAT GORJ SA

Str. 23 August nr.113

Tg – Jiu Cărbuneşti

-cântar -tăiere – aparate de sudură -prese de balotat fier şi hârtie -utilaje de transport

da 5000 Metale feroase şi neferoase hârtie

SC ROLIDANA SRL

Str. Liviu Rebreanu nr.2

Tg-Jiu -cântar -presă balot PET şi hârtie -utilaj transport

da 250 PET şi hârtie

SC LUCKY STAR 2003 SRL

Curtişoara Bumbeşti Jiu

Tg - Jiu -cântar -presă balot PET şi hârtie -utilaj transport

da 200 PET şi hârtie

SC PLAST CONSTRUCT SRL

Str. Liviu rebreanu nr.2

Tg – Jiu -cântar -moara de macinat -utilaj transport

da 150 plastic

Judeţ Olt

SC REMAT SA OLT

Str. Depozitelor nr.13

Slatina Balş, Corabia, Iancu – Jianu, Caracal, Izbiceni

-cântare -tăiere -aparate de sudură -prese de balotat fier şi hârtie

da 5000 Metale feroase şi neferoase Hârtie Mase plastice

SC SALUBRIS SA Slatina

Str. Ionaşcu nr.9

Slatina Presa de balotat da 300 Hârtie Mase plastice

SC MIRANIC PROD Slatina

Str. Constructorului nr.3

Slatina cântare da 200 hârtie

SC ANAPET SRL Caracal

Str. Vornicu Ureche nr.2

Carcal Cântar Maşină de mărunţit

da 182 Mase plastice

Judeţ Mehedinţi

SC CELROM SA

Bv Nicolae Iorga nr.2

Dr. Tr. Severin Instalaţie de preparare maculatură

da 30000 Hârtie şi carton

SC REMAT SA

Calea Cernetului nr.14

Dr. Tr. Severin Presă balotat China Da 2750 – 4000kg/oră

Metalice

SC REMAT SA

Calea Cernetului nr.14

Dr. Tr. Severin Presă balotat hârtie da 200kg/oră hârtie

37

Sursa: Operatori de reciclare

Reţeaua existentă de reciclatori de deşeuri colectează materiale reciclabile cu valoare economică. În general aceastea concentrează fracţiunile pentru un transport mai facil la facilităţile de procesare. În privinţa PET-urilor, Guvernul Ronâniei a iniţiat activităţi de susţinere care conduc la recuperarea unor importante cantităţi, dar multe PET-uri rămân încă în fluxul principal al deşeurilor, deci trebuiesc colectate. Se aşteaptă iniţiative economice

guvernamentale viitoare pentru PET-uri şi alte materiale pentru ambalat. Raportările

centralizate la nivelul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Craiova, relectând activitatea companiilor cu preocupări în domeniu, existente la nivelul anului 2003 indică urmatoarele cantităţi de deşeuri reciclate:

Tabel 2.26: Deşeuri reciclate, tone - 2003

Judeţ Deşeuri reciclate

Staţii de reciclare Total (tone)

Hîrtie/carton (tone)

Plastic (tone)

Metale (tone)

Regiune 31580 6302 96 25182

Dolj 8816 3600 16 5200

Olt 2229 42 22 2165

Gorj 10610 868 21 9721

Vâlcea 7685 1352 37 6296

Mehedinţi 2240 440 0 1800


2.2.3.3. Compostarea

În judeţul Vâlcea a funcţionat începând cu anul 2003 o staţie micropilot în depozitul de la Râureni. Această staţie micropilot a funcţionat în cadrul proiectului ISPA “Managementul integrat al deşeurilor municipale în Râmnicu - Vâlcea” urmând ca ea să fie cuprinsă în instalaţia de compost ce va funcţiona în noul depozit ecologic de la Feţeni. În 2003 această staţie a prelucrat o cantitate de 386 tone de deşeuri verzi provenite în special din grădini şi parcuri precum şi deşeuri biodegradabile (borhot) de la fabrica de conserve Râureni. A rezultat o cantitate de 304 tone compost şi o cantitate de 77 tone reziduuri care au fost eliminate în depozitul de la Râureni. Compostul a fost valorificat pentru spaţiile verzi ale municipiului

Râmnicu – Vâlcea.

Tabel: 2.27: Instalatii de compost (an 2003) Judet Instalatie micropilot de

compost /localitate Capacitate proiectata [t/an]

Suprafaţa (m2 )

Valcea Râureni 1500 1000


Tabel 2.28: Rezultatele compostării de la Proiectul Pilot Râureni 2003 Judet Staţii de

compostare Cantitate primita Tone

Compost tone

Residuu tone

Vâlcea Râureni 386 304 77


Există de asemenea numeroase spaţii individuale de compostare tradiţională în zonele rurale.

38

2.2.3.4. Tratare mecano-biologica

La nivelul regiunii 4 S – V Oltenia nu există tratare mecano – biologică.

2.2.3.5. Tratare termica

În regiune va funcţiona un incinerator de deşeuri medicale periculoase de mică capacitate (1600t/an) începând cu 2005, dar care, în conformitate cu autorizarea de mediu în vigoare îşi suplimentează până la 4300 t/an în 2006 urmînd ca în noiembrie 2007 să fie finalizat cel de-al treilea modul cu capacitatea de 4300 tone/an. Facilităţile se vor extinde mai târziu pentru deşeuri periculoase.

2.2.4. Depozite de deşeuri

Regiunea a folosit depozitele neconforme ca principal mijloc de eliminare a deşeurilor. Există 33 de depozite operaţionale şi 843 de spaţii de depozitare rurale. Locaţiile acestor terenuri se află în Anexa 3. Un număr mare de depozite vor fi închise progresiv, dar oprirea definitivă a lor cere o exindere mare a serviciilor de colectare de deşeuri în zonele rurale şi aplicarea mai strictă a reglementărilor privind protecţia mediului.

Tabel 2.29: Depozite – Date generale anul 2003

Judeţ Număr depozite urbane

Număr depozite rurale

Tip * Suprafaţa proiectată (ha)

Capacitatea proiectată (mc)

Număr locuri de depozitare în localităţile rurale neamenajate

Dolj 5 - b 53,8 4,45 120

Olt 6 - b 19,5 1,55 96

Gorj 8 - b 10,75 1,42 143

Vâlcea 6 3 b 20,8 6,28 76

Mehedinţi 5 - b 13 1,62 408

Total regiune S – V Oltenia

30 3 b 117,85 15,3 843

Sursa: Operatori de depozite Din cele 33 depozite de deşeuri, 30 sunt în mediul urban şi 3 în mediul rural; Niciunul din depozitele menţionate nu poate fi considerat “depozit ecologic”, neavând

dotările necesare. Depozitul din Craiova este deschis din 2005 În general fiecare oraş are câte un depozit neconform care este împrejmuit şi este dat în

administarea agenţilor de salubritate. Craiova a acordat un contract de concesiune de tip „Construieste/Operează/Trabsferă pentru depozitul aflat în exploatare

Se preconizează închiderea tuturor locurilor de depozitare neamenajate si a depozitelor neconforme şi se preconizează a fi construite noi depozite conforme

39

Tabel 2.30: Depozite – date generale anul 2003

Judeţ Denumire depozit/localitate Tip* An

deschidere/an închidere

Suprafaţa proiectată (ha)

Capacitate proiectată (mc)

Dolj Mofleni/ Craiova b 1970/2005 36 3000

Depozit municipal /Filiaşi b 1985/2017 3 300

Depozit municipal Calafat b 1960/2010 3 150

Depozit municipal Băileşti b 1970/2008 9,5 300

Depozit municipal Segarcea b 1965/2015 2,3 700

Gorj

Depozit municipal Tg - Jiu b 2004 1.05 105

Depozit orăşenesc Rovinari b 2007 1.2 10

Depozit orăşenesc Motru b 2009 1 600

Depozit orăşenesc Ţicleni b 2009 1,5 40

Depozit orăşenesc Turceni b 2009 1,5 126

Depozit orăşenesc Novaci b 2009 1,5 1,8

Depozit orăşenesc Tg - Cărbuneşti b 2009 2 40

Depozit orăşenesc Bumbeşti - Jiu b 2009 1 340

Olt

Depozit municipal Slatina b 1990/2007 4 1020

Depouit orăşenesc Carcal b 1999/2017 6 120

Depozit orăşenesc Corabia b 1998/2017 2,3 81,5

Depozit orăşenesc Balş b 1969/2017 3,2 85

Depozit orăşenesc Drăgăneşti Olt b 1975/2009 2 200

Depozit orăşenesc Scorniceşti b 1999/2017 2 45

Vâlcea

Râmnicu Vâlcea (Râureni) b 1978/2009 11,5 5040

Voineasa b 1992/2009 0,3 18

Bălceşti b 1981/2009 0,5 30

Horezu b 1972/2017 2,0 90

Brezoi b 1988/2009 0,4 70

Drăgăşani b 2000/2009 3,6 400

Băile Govora (Gătejeşti) b 1975/2009 0,6 300

Călimăneşti (Coisca) b 1962/2009 1,4 300

Băbeni b 2001/2009 0,5 30

Mehedinţi

Simian / Simian b 1994/2009 9 1400

Poiana Stelei/Orşova b 1970/2009 1 100

Vănju Mare b 1995/2009 0,5 50

Baia de aramă/Baia de Aramă b 1995/2009 0,5 15

Strehaia b 1990/2010 2 50

Sursa: Municipalităţi, Statistici ARPM şi ALPM

Tabel 2.31: Depozite ecologice în funcţiune şi în construcţie

Judeţ/ Localitate

Depozite ecologice

în funcţiune

Depozite ecologice

în execuţie

Localităţi arondate T

ip

dep

ozit

Suprafaţa proiectată

(ha)

Capacitate proiectată

(mc)

Judeţ Vâlcea

- 1 Feţeni b 7,3 1130

Judeţ Olt - 1 Slatina b 10,5 123

Judeşul Dolj - 1 Mofleni b 49,8 4500

Gorj(1) - - - - -

Mehedinti (1)

- - - - -

(1) Nu există decizie privind locul şi mărimea. Sursa: Statistici ARPM ALPM

În judeţul Dolj în anul 2004 s-a obţinut Acordul de Mediu pentru un depozit ecologic de deşeuri pentru municipiul Craiova. Acesta a fost dat în funcţiune în anul 2005. Depozitul va avea capacitatea de 1 milion de metrii cubi. Depozitul a fost construit în parteneriat public privat cu un contact de concesiune pe 50 ani cu Ecologica System SRL.

40

În judeţul Vâlcea se află în derulare proiectul “Managementul Integrat al deşeurilor municipale în Râmnicu Vâlcea”, proiect nr.2001 RO 16P PE 014, scopul proiectului fiind următorul:

- implementarea unui nou sistem de colectare; - închiderea depozitului Râureni; - construirea unei staţii de compost; - construirea unui depozit ecologic de deşeuri la Feţeni.

Construirea depozitului ecologic de la Feţeni trebuia să se încheie în cursul anului 2006. Depozitul este amplasat la cca 9 km est de centrul municipiului Râmnicu Vâlcea, într-o zonă de deal, la altitudinea de 400-470 m în apropierea localităţii suburbane Feţeni.

Suprafaţa depozitului va fi de 7,3 ha şi este proiectat să primească 1,3 milioane m3 (46000 m3/an), fiind garantat pe 25 ani.. În plus, la staţia de compostare pilot există facilităţi de procesare a deşeurilor biodegradabile În judeţul Olt se află în faza de execuţie un depozit ecologic la Slatina în faza de elaborare a unui studiu de fezabilitate ce prevede realizarea depozitului regional pe 10 ha , prima celulă urmând a primi 123000 mc.

Tabel 2.32 Cantităţii de deşeuri depozitate anual şi capacităţi disponibile în anul 2003

Judeţ Capacitate disponibilă în anul 2003 ( mii mc)

Cantitate de deşeuri depozitate (tone)

Anul 1999

Anul 2000

Anul 2001

Anul 2002

Anul 2003

Dolj 640 149240 145810 152550 161060 187500 Olt 347 235030 114461 129550 115134 70330 Gorj 739 147218 138519 112556 105075 96103 Vâlcea 810 71600 65308 112238 107745 82960 Mehedinţi 960 30550 37694 67659 55981 77259 Total Regiunea S – V Oltenia

3496 633638 501792 574554 544995 514151

Cantităţi de deşeuri depozitate anual (tone) Regiunea 4

633638

501792 574554 544995 514151

0

100000

200000

300000 400000

500000

600000

700000

1999 2000 2001 2002 2003

ton

e

41

Tone deseuri depuse anual pe judete 1999-2003

0

25000

50000

75000

100000

125000

150000

175000

200000

225000

250000

1999 2000 2001 2002 2003

ton

nes

Dolj

Olt

Gorj

Vâlcea

Mehedinţi

Figura 2.20: Tone deşeuri depuse anual pe judeţe, 1999/2003

2.2.5 Impactul negativ al depozitelor neconforme şi solurile contaminate

În Anexa sunt prezentate depozitele de deşeuri din regiune, la nivelul anului 2003. Anexa include informaţii despre:

- depozite conforme; - depozite neconforme; - depozite în execuţie;

- depozite în faza de proiect. - Pagubele specifice produse mediului de către depozitele neconforme şi

solurile contaminate Mediul din regiune este influenţat negativ de către depozitele necontrolate şi neconforme şi solurile contaminate. Cele mai întâlnite pagube sunt:

- terenuri şi soluri total dezafectate, care nu mai pot fi folisite pentru agrigultură, pentru recreere sau alte folosinţe economice

- poluarea aerului cu poluanţi ce conţin un nivel ridicat de dioxină, furani şi acizi care afectează în mod direct sănătatea umană şi reduc creşterea plantelor

- nori de praf toxici care produc o vizibilitate redusă (depozitarea prafului pe case, drumuri şi parcuri), nori dăunători procesului de respiraţie

- suprafeţe contaminate şi ape subterane cu un înalt conţinut de metale grele, nitraţi, nitriţi, acizi, materii organice, făcând apa nepotrivită pentru consumul uman sau irigaţii

- apele de ploaie contaminate sunt toxice pentru peşti şi în general pentru viaţa subacvatică, acolo unde se cere un nivel ridicat de oxigen (CBO)

- atracţia pasărilor şi animalelor zburătoare care pot împrăştia boli - pagube ale florei şi faunei din regiune, inclusiv distrugeri ale habitatelor

- Alte impacte negative ale deşeurilor periculoase Depozitele neconforme şi necontrolate şi solurile contaminate, de obicei conţin deşeuri industriale toxice. Aceste deşeuri pot provoca dezastre mediului şi sunt, de asemenea, periculoase şi pentru sănătatea umană. De obicei acest gen de deşeuri, necesită un cost ridicat pentru procesare (mutare, tratare şi remedierea terenului afectat). Acolo unde sunt întâlnite, acestea pot fi clasificate ca “bombe ecologice” impunând luarea de măsuri imediate (aplicarea de semne de avertizare şi garduri de protecţie)., măsuri de diminunare (protecţia apelor) şi dacă este posibil, măsuri de remediere, deşeurile trebuind trimise pentru neutralizare/distrugere la staţiile de tratare specializate

42

2.2.6 Flux de deşeuri, regiunea 4

Din detele prezentate anterior în plan Plan, poate fi realizată o balanţă totală a materialelor din fluxurile de deşeuri din regiune,. Această balanţă este descrisă în tabelul următor. Cea mai mare cantitate din deşeurile necolectate şi totodată neevidenţiate de operatori, municipalităţi ori alte entităţi implicate ocupă suprafeţe întinse de teren in depozite rurale sau urbane chiar dacă ajung acolo fără ca populaţia care le generează să beneficieze de servicii de colectare regulată a deşeurilor.

Tabel 2.31: Bilanţul de materiale pe Regiune

Regiunea 4 Tone 2003 Observaţii Deşeuri generate (t) 906422 Tabelul 2.15 Reciclate (t) -31767 Tabelul 2.12 Compostate (t) - 304 Tabelul 2.28 Deşeuri depozitate (t) - 514151 Tabelul 2.32 Deşeuri neevidentiate (t) 360200

43

3. Obiective regionale şi ţinte pentru managementul deşeurilor

Tabelul următor arată obiectivele şi ţintele strategice ale Regiunii 4. Obiectivele sunt conforme cu cele aprobate prin Planul Naţional de Gestiuneal Deşeurilor. Apar următoarele adnotaţii:

1. Ţintele stabilite pentru ambalarea deşeurilor sunt date prin HG 621/2005 2. Ţintele privind reducerea deşeurilor biodegradabile sunt stabilite în concordanţă cu

perioada de derogare de patru ani acordată României prin aderarea la UE

Tabel 3.1: Obiective regionale şi ţinte Nr. crt

Obiectiv Sub-obiectiv Tinta Termen

1.

Dezvoltarea politicii regionale şi judetene in

vederea implementarii unui sistem integrat de

gestionare a deseurilor

Crearea cadrului organizatoric pentru stabilirea orientarii in

domeniul gestionarii deseurilor si a instrumentelor de implementare a

acesteia

Începând cu

2006 şi permanent

2.

Cresterea eficientei de aplicare a legislatiei in domeniul gestionarii

deseurilor

2.1. Întocmirea de regulamente locale privind managementul integrat

al deşeurilor 2007

2.2. Cresterea importantei acordate aplicarii legislatiei si controlul

acesteia 2004-2007

2.2. Luarea de masuri pentru intarirea capacitatii institutionale

2004-2007

3.

Dezvoltarea cadrului institutional si organizatoric

in vederea i atingerii

obiectivelor şi ţintelor cu privire la managementul deşeurilor pe

plan regional

3.1. Dezvoltarea cadrului institutional si organizational necesar

Incepand din

2004

3.2 Incurajarea privatizarii in domeniul gestionarii deseurilor

70% 2007

4.

Asigurarea resurselor umane necesare direct implicate in sistemul de

gestionare a deseurilor ca numar si pregatire

profesionala

4.1. Asigurarea necesarului de personal calificat pentru operarea şi

controlul sistemului 2004-2007

4.2. Susţinerea programelor de informare şi pregătire a personalului

din sectorul public/privat. Permanent

5.

Crearea si utilizarea de sisteme financiare si

mecanisme economice pentru gestionarea

deseurilor in conditiile respectarii principiilor

generale, cu precadere a principiilor « poluatorul plateste » si cel privind

« responsabilitatea producatorului »

5.1. Stimularea crearii si dezvoltarea unui sector public privat pe piaţa

viabilă de deşeuri Sector privat viabil Permanent

5.2. Optimizarea utilizării fondurilor europene si internationale (ISPA,

SAPARD, CES , fonduri structurale etc )

70% granturi pentru echipamente şi facilităţi

Permanent

5.3. Promovarea celor mai bune practici în domeniul managementului

de deşeuri şi soluţii financuiare durabile (tarife şi taxe)

Operaţii financiare durabile

2004-2015

6.

Promovarea informării, constientizarii si motivarii

pentru toate partile implicate

6.1. Cresterea comunicarii intre toate partile implicate

Permanent

6.2. Organizarea si sustinerea de programe de educare si

constientizare a populatiei permanent

6.3. Creşterea gradului de conştientizare asupra practicilor de

depozitare controlată

2009

7 Dezvoltarea şi reabilitarea 7.1. Imbunatatirea sistemului Îmbunătăţirea 2004-2007

44

Nr. crt


sistemului informaţional de management al deşeurilor

regional si local de colectare , prelucrare, analizare si validare a

datelor si informatiilor privind gestionarea deseurilor

statisticilor lunare, trimestriale şi anuale

pentru judeţe şi regiune.

8. Minimizarea generarii

deseurilor

8.1. Iniţierea de activităţi specifice pentru minimizarea cantităţii de

deşeuri la producători şi alţi generatori de deşeuri

permanent

8.2. Promovarea minimizării deşeurilor la cetăţeni.

permanent

9.

Dezvoltarea/ Imbunatatirea unui sistem modern de colectare si transport a

deseurilor

9.1. Extinderea sistemului de colectare a deseurilor in mediul

urban Rata de acoperire 100% 2013

9.2. Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor in mediul rural

Rata de acoperire 90% 2009

9.3. Reabilitarea si modernizarea sistemelor existente de colectare si

transport deseuri Optimizarea costurilor 2013

9.4. Construirea statiilor de transfer dacă sunt recomandate de către

studiile de fezabilitate

Constructia de staţii de transfer

2013

9.5. Separarea fluxurilor de deseuri periculoase de cele nepericuloase

din deseurile menajere 2017

9.6. Cresterea coeficientului de colectare selectiva pentru mediul

urban

Coeficient colectare selectiva: 100%

2013

9.7. Implementarea si cresterea coeficientului de colectare selectiva

pentru mediul rural

Colectare selective - 500000 participanţi

2013

10. Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile

depozitate

10.1. Separarea deseurilor biodegradabile din deseurile

municipale colectate.

Coeficient de reducere 25%, baza de calcul: cantitate produsa in

1995

2010

10.2. Realizarea statiilor de compost in vederea valorificarii deseurilor

biodegradabile.

Coeficient de reducere 50% baza de calcul: cantitate produsa in

1995

2013

10.3 Construirea unor statii de tratare bio-mecanica, incinerare şi

compostare avansată.

Coeficient de reducere 65% baza de calcul: cantitate produsa in

1995

2016

11. Valorificarea potentialului

util din deseurile municipale

11.1. Reciclare şi recuperare deşeurilor de ambalaje cu costuri

mici

Recuperare 50% din masa deseurilor de ambalaje

2011

Recuperare 60% din masa deseurilor de ambalaje

2013

- Reciclarea a 60% din masa deseurilor din hartie/carton - Reciclarea a 50% din masa deseurilor din metal

2008

- Reciclarea a 15% din masa deseurilor din plastic - Reciclarea a 15 % din masa deseurilor din lemn

2010

45

Nr. crt


- Reciclarea a 55% , recuperare 60%din masa totala a deseurilor de ambalaje, din care : - 60% din masa deseurilor din sticla; - 22.5 % din masa deseurilor din plastic

2013

12. Implementarea sistemului de colectare a deseurilor

voluminoase

12.1 Colectarea selectiva si valorificarea deseurilor voluminoase

12.1. colectare deşeuri voluminoase

2007

12.2. recuperare deşeurilor voluminoase

2006

13.

Cresterea eficientei tratarii si eliminarii namolurilor provenite de la statii de

epurare a apelor uzate şi prevenirea contaminării

solului şi a apelor de suprafaţă

13.1. Utilizarea namolului in agricultura ca fertilizant agricol isau

reabilitarea terenurilor degradate (O.M. 344/708/2005)

Utilizarea nămolului Incepand din

2005

13.2. Promovarea coincinerarii namolurilor contaminate de la statiile de epurare in cuptoarele de ciment

Incinerarea nămolului Începând cu

2008

14. Deşeuri provenite din construcţii şi demolări

14.1Imbunătăţirea inventarului , a sistemului de raportare şi control 14.1. îmbunătăţirea inventarului, sistemului de raportare şi control 14.2 Stabilirea şi exploatarea unui system specific de deşeuri din construcţii şi demolări incluzând : - controlled landfills - re-use and recycle uncontaminated C&DW by măcinare - Sending mixed C&DW to Sanitary Landfill if non-hazardous, -sending hazardous C&DW for specific treatment or disposal - re-use and recycle excavation soils if not contaminated

2006

Începând 2007/2013

Începând

2008/2013

15.

Innoirea parcului national auto prin valorificarea ecologic rationala a vehiculelor uzate

15.1 Colectarea si valorificarea vehiculelor scoase din uz.

Constituirea unei retele de colectare ale VSU.

2005

15.2. Creşterea gradului de reutilizare, reciclare si valorificare a

componentelor rezultate din dezmembrarea VSU.

Reutilizarea si reciclare a cel putin 75% din masa vehiculelor

fabricate inainte de 1.01.1980

2007

Reutilizarea si reciclare a cel putin 85% din masa vehiculelor fabricate dupa 1.01.1980

2007

16. Gestiunea deseurilor de echipamente electrice si

electronice

16.1. Colectarea deseurilor de echipamente electrice si electronice

prin organizarea unor centre de colectare la nivel local.

Colectarea a 2 kg deseu/locuitor/an

2006


2007


2008

46

Nr. crt


16.2. Reutilizarea, reciclarea si valorificarea deseurilor de

echipamente electrice si electronice

Reutilizarea, reciclarea si valorificarea a 50%

din cantitatea de deseuri electrice si

electronice colectata

2006

Reutilizarea, reciclarea si valorificarea a 75%

din cantitatea de deseuri electrice si

electronice colectata.

2008

17. Deşeuri periculoase

provenite de la populaţie.

17.1 Implementarea colectării selective şi încurajarea

reciclării/reutilizării/recuperării deşeurilor periculoase provenite de

la populaţie

2017

17.2. Transportul deşeurilor către

facilităţi de tratare in Romănia 2010

17.3 Tratarea HHW în OECD la

facilităţi de tratare acreditate OECD

Tratare adecvată dacă nu sunt asemnea unităţi în românia

17.4Facilitarea transportului către unităţile

OECD în vederea tratării 2010

18.

Eliminarea deseurilor in conformitate cu cerintele legislatiei in domeniu in

scopul protejarii sanatatii populatiei si a mediului

18.1. Asigurarea capacitatilor necesare pentru eliminarea

deseurilor

Construirea depozitelor necesare (6)

2009

18.2 închidere etapizată a depozitelor neconforme încetarea depozitării deşeurilor pe haldele din zona rurală şi reabilitarea acestor amplasamente

Închiderea tuturor haldelor neconforme şi ilegale

2009

18.3 reabilitarea tuturor haldelor remanente din zona rurală.

Reabilitarea tuturor 2017

(1) NB HG 448/2005 1

1 Pentru atingerea obiectivelor şi ţintelor , capacităţile necesare pentru colecţie, transport, recuperare, reciclare, tratament şi

depunere sunt incluse.

47

4. Prognoza datelor referitoare la generarea si colectarea deşeurilor

4.1. Tendinţele factorilor care influenţează genererea Deşeurile Solide Municipale

Generarea deşeurilor este influenţată de mai mulţi factori. Cei mai importanţi includ: - Evoluţia Venitului Regional; - Comportarea consumatorului, (preferinţele personale ale consumatorilor şi modele) - Introducerea de noi produse de ambalare, şi - Evoluţia demografică a populaţiei. Venitul regional are o importanţă semnificativă pentru generarea de deşeuri. În general, nivelele mai ridicate de venit şi urbanizarea generează cantităţi mai mari de deşeuri "per capita" (zonele rurale generează de obicei 0,3/0,4 kg/locuitor/zi in timp ce locuitorii urbani generează 0,9 kg/loc. /zi în conformitate cu studiile Băncii Mondiale). Similar, comportamentul consumatorului influenţează modul de generare a deşeurilor (consumul de alimente preparate generează mai multe deşeuri de ambalaje), etc. In cele din urmă, introducerea de materiale noi de ambalaj, în special plastic, are un impact important. De exemplu, în ultimii ani sticlele PET au înlocuit în mare parte ambalajul din sticlă, iari pungile de plastic PE au înlocuit pungile de hârtie. Amândoua au influenţă asupra compoziţiei si cantităţilor deşeurilor generate. Alţi factori sociali - economici includ o crestere a numarului de supermarketuri/centre comerciale care împreună cu creşterea veniturilor populaţiei au consud la creşterea vânzărilor de bunuri ambalate, ducând la o creştere a cantităţiilor de deşeuri generate. Demografia influenţează, de asemenea, generarea de deşeuri pentru că producătorii urbani produc mai multe deşeuri decât cei din zona rurală. Populaţi regiunii este in uşor declin si se va urbaniza mai mult. Acestă tendinţă urmeză să continue pe durata perioadei planificate. Totuşi, schimbarea este neînsemnata in raport cu impactul net aşteptat pentru generarea deşeurilor. Tabelul 4.1. face o previziune asupra populaţiei din Regiunea 4 – având ca sursă Institutul Naţional Român de Statistică

Tabel 4.1: Estimarea populaţiei din Regiunea 4 (Mii)

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Total Pop 2324 2318 2304 2289 2275 2262 2248 2234 2220 2207 2193

% Urban 44 47.24 47.30 47.37 47.44 47.50 47.57 47.63 47.70 47.77 47.83

% Rural 56 52.76 52.70 52.63 52.56 52.50 52.43 52.37 52.30 52.23 52.17

Pop Urban

1021 1095 1090 1084 1079 1074 1069 1064 1059 1054 1049

Pob Rural

1308 1223 1214 1205 1196 1187 1179 1170 1161 1153 1144

Sursă: Institutul Român Naţional de Statistică

Referitor la creşterea economică, in Regiune este aşteptată o continuă creştere economică, in special odată cu aderarea Romîniei la UE. Pe această bază Regiunea 4 se poate aştepta la o creştere anuală medie de 5 la 6 procente pe durata perioadei planificate.

48

Tabelul 4.2: Estimarea Produsului Regional Total

An PIB- rata de creştere % / an

2003 11.3

2004 9.1

2005 2.6

2006 6,1

2007 5.8

2008 6,0

2009 5,9

2010 5,6

2011 5,5

2012 5,4

2013 5,3

Sursă: Institutul Român Naţional de Statistică

Tinând cont şi de tendinţele manifestate în alte ţări, se poate aştepta o crestere a cantităţilor de deşeuri menajere pe cap de locuitor generate . Impactul noilor reglementări pentru ambalaje (cum ar fi un sistem de depozitare pentru sticle, recipiente) şi introducerea colectării separate pot conduce la scăderea cantităţilor de Deşeuri Solide Municipale colectate în amestec, rezultând o creştere a cantităţilor de deşeuri de ambalaj colectate separat. Impacturile nete probabile ale acestor consideraţii au fost incluse in concluziile ANPM, şi anume că generarea de deşeuri pe cap de locuitor va creşte uşor pe perioada planificată, cu o creştere mai pronunţată a deşeurilor de ambalaj.

4.2. Estimarea generării de Deşeuri Solide Municipale

In legatură cu cele menţionate mai sus, ANPM ia în considerare creştere a generării de Deşeuri Solide Municipale cu 0,8% pe an. Aplicarea indexului ratei de creştere dată de ANPM generează următoarea creştere a cantităţii zilnice de deşeuri menajere pentru perioada planificată.

Tabel 4.3 Regiunea 4, Estimarea Generării de Deşeuri Solide Municipale (mii tone/ an)

Indice de creştere anual

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

0.80% indice Urban 0.9 0.91 0.91 0.92 0.93 0.94 0.94 0.95 0.96 0.97 0.97

0.80% indice Rural 0.4 0.40 0.41 0.41 0.41 0.42 0.42 0.42 0.43 0.43 0.43

49

Tabel 4.4 Regiunea 4, Estimarea genrării de Deşeuri Solide Municipale (mii tone/ an)

Crt. No. Flux deşeuri

Indice de creştere anual 2003 2006 2008 2010 2011 2013

1

Deşeuri menajere

mixte

urban 0.80% 335 365 367 370 371 373

rural 0.80% 190 180 180 181 181 181

2

Deşeuri similare din comerţ, industrie şi

instituţii* 0.80% 223 228 232 236 238 241

4 Deşeuri verzi din parcuri

şi grădini 0.80% 17 17 18 18 18 18

5 Deşeuri din pieţe 0.80% 16 16 17 17 17 17

6 Deşeuri din străzi 0.80% 34 35 35 36 36 37

T O T A L 0.45% 816 842 850 857 861 868

Datele privind deşeurile menajere reflectă cantităţile de deşeuri menajere teoretic generate de întreaga populaţie, nu doar de cea deservită. Fluxul de deşeuri colectate separat a fost inclus în scopul realizării calculelor în Deşeuri similare deşeurilor menajere provenite din comerţ, instituţii şi industrie.

4.3. Estimarea altor fracţiuni de deşeuri

4.3.1. Estimarea Generării Deşeurilor provenite din Ambalaje

Cantităţile de deşeuri provenite din materiale de ambalaje din Deşeurile Solide Municipale sunt calculate urmărind Planul de Implementare a Directivei 94/62/EC, a Deşeurilor din Ambalaje şi a Ambalajelor, conform procedurii 2004/12/EC. În conformitate cu această procedură, calculele generării de deşeuri provenite din ambalaje sunt bazate pe monitorizarea efectuată în 2002 de producătorii de ambalaje asupra consumului menajer de materiale din ambalaj. În urma monitorizării, s-a concluzionat că 1150 mii de tone de deşeuri de ambalje au fost generate în 2002. Repartizarea consumului de materiale din ambalaje pentru fiecare regiune a fost mai târziu efectuată ca o rată a consumului regiunii în raport cu consumul naţional de alimente şi băuturi, produse ne-alimentare şi servicii. Tabele relevante utilizate în repartizarea deşeurilor de ambalaje şi estimarea creşterii sunt prezentate mai jos.

Tabel 4.5: Indexul per Regiune al Repartizării Deşeurilor din Ambalaje

Regiuni Locuitori (2004)

Cheltuielile de consum

Cheltuielile de consum pe alimente, cheltuielile pe bunuri

nealimentare şi servicii

Indexul repartizat Regiunii

2002 Deseuri

din ambalaje

Indexul de

ambalaje

No. Lei/an.*loc. % Lei/loc.*an Lei/an t/an kg/an*loc.

1 3.674.367 2559347 51,5 1.318.064 4,8E+12 0,1391 159.904 43,52

2 2.848.219 2751383 56,2 1.546.277 4,4E+12 0,1265 145.413 51,05

3 3.379.406 2533570 55 1.393.464 4,7E+12 0,1352 155.481 46,01

4 2.317.700 2558275 47,9 1.225.414 2,8E+12 0,0816 93.774 40,46

5 1.958.648 2808452 62,2 1.746.857 3,4E+12 0,0983 112.968 57,68

6 2.740.064 2970463 58,7 1.743.662 4,8E+12 0,1372 157.748 57,57

7 2.523.021 2905224 58,5 1.699.556 4,3E+12 0,1231 141.579 56,11

8 2.226.457 3502610 71 2.486.853 5,5E+12 0,1590 182.813 82,11

Romania 21.667.882 3,48E+13 1,0000 1.149.679 54,31

= 1.150 tone Generarea de deşeuri din ambalaje în Rmânia, în 2002

Referitor la ratele de creştere a deşeurilor din ambalaje estimate, liniile directoare ale ANPM sunt:

- 10%/an între 2003 şi 2006,

50

- 7%/an între 2007 şi 2009, şi - 5%/an între 2010 şi 2013.

Rezultatele estimate ale generării de deşeuri materiele din ambalaje pe regiune sunt date în Tabelul 4.6.

Tabel 4.6: Estimarea creşterii generării de deşeuri provenite din ambalaje, tone/regiune

Re

g. 10 % creştere pe an 7 % creştere pe an 5% creştere pe an

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

1 159.904 175,863 193,449 212,794 234,074 250,459 267,991 286,750 301088 316142 331949 348547

2 145.413 159,925 175,917 193,509 212,860 227,760 243,703 260,763 273801 287491 301865 316959

3 155.481 170,998 188,098 206,908 227,598 243,530 260,577 278,818 292759 307397 322767 338905

4 93.774 103,715 114,086 125,495 138,045 147,708 158,047 169,111 177566 186444 195767 205555

5 112.968 124,242 136,666 150,333 165,366 176,942 189,328 202,581 212710 223345 234513 246238

6 157.748 173,492 190,841 209,925 230,917 247,081 264,377 282,883 297,028 311,879 327,473 343,847

7 141.579 155,708 171,279 188,407 207,248 221,755 237,278 253,887 266582 279911 293906 308602

8 182.813 201.094 221.203 243.323 267.656 286.392 306.439 327.890 344284 361499 379574 398552

Romania

1.149.679 1.264.647 1.391.112 1.530.223 1.683.246 1.801.073 1.927.148 2.062.048 2.165.151 2.273.408 2.387.079 2.506.433

Pe baza tabelului de mai sus, deşeurile de ambalaje se aşteaptă practic să se dubleze pe perioada planificată. Din liniile directoare ale ANPM, generarea de deşeuri din ambalje după sursele de producere este cum urmează:

- 30% industrie, şi - 70% casnic, comerţ şi instituţii.

Referitor la detalierea categoriilor de deşeuri din ambalaje, ANPM a stabilit in prezent rate egale de creştere pentru hârtie şi carton, sticlă, plastic, metal şi ambalaj de lemn. Compoziţia lor este presupusă pentru 2006 după cum urmează:

- 26,5% pentru hârtie şi carton - 30% pentru plastic, - 20% pentru sticlă, - 11,75% pentru metal şi - 11,75% pentru lemn.

Tabel 4:7 Estimarea generării de Deşeuri provenite din Ambalaje, Regiunea 4 (mii de tone pe an, kt/a)

Anul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Regiunea4 104 114 126 138 148 158 169 178 187 196 206

Hârtie şi carton 28 30 33 37 39 42 45 47 49 52 55

Plastic 31 34 38 41 44 47 51 53 56 59 62

Sticlă 21 23 25 28 30 32 34 36 37 39 41

Metal 12 13 15 16 17 19 20 21 22 23 24

Lemn 12 13 15 16 17 19 20 21 22 23 24

4.3.2 Estimarea Generării de deşeuri Municipale Biodegradabile

Deşeurile biodegradabile din Deşeurile Solide Municipale provin din mai multe surse. Aceste sunt:

51

- deşeuri biodegradabile menajere şi deşeuri similare, - fracţiunile colectate separat de hârtie şi carton, lemn, textile, şi - din alte surse de deşeuri: piese municipale, curăţenia străzilor şi altele generate din

parcuri publice şi grădini.

Tabel 4.8 Conţinutul de deşeuri biodegradabile în fluxurile diferitelor deşeuri municipale

2003 2006 2008 2010 2011 2013 1.1 Deşeuri menajere

Urban 72 72 72 72 72 72

Deşeuri biodegradabile 58 58 58 58 58 58

Hârtie+carton+lemn 14 14 14 14 14 14

Rural 78 78 78 78 78 78

Deşeuri biodegradabile 66 66 66 66 66 66

Hârtie+carton+lemn 12 12 12 12 12 12

1.2 + 1.3

Deşeu similar (colectare selectivă sau mixtă) 45 45 45 45 45 45

1.5 Deşeuri din grădini şi parcuri 95 95 95 95 95 95

1.6 Deşeuri din pieţe 90 90 90 90 90 90

1.7 Deşeuri stardale 20 20 20 20 20 20

În acest Plan, deşeurile biodegradabile includ deşeurile din zona rurală, întrucât începând cu anul 2009 (anterior primului an ţintă 2010), 90% din zona rurală va fi deservită, dar nu includ deşeurile prezente în nămolul rezultat de la instalaţiile de tratare a apei uzate, şi deşeurile provenite din construcţii şi demolări. Datele sunt prezentate în tabelul 4.9, Deşeuri Municipale Biodegradabile, prognoza de generare

Tabel 4.9 Deşeuri Municipale Biodegradabile, prognoza de generare (kt/a)

CrtNo

Flux de deşeuri

Conţinut de deşeuri biodegradabile REG 4

2003 2006 2010 2013

1

Deşeu menajer

mixt

urb

an

Deşeuri verzi şi alimentare

58% 195 212 214 216

Hârtie, carton, lemn

14% 47 51 52 52

rural

Deşeuri verzi şi alimentare

66% 126 119 119 119

Hârtie, carton, lemn

12% 23 22 22 22

2 Deşeu similar provenit din industrie, comerţ, instituţii

45% 100 103 106 109

4 Deşeuri din grădini şi parcuri 95% 16 17 17 17

5 Deşeuri din pieţe 90% 14 15 15 16

6 Deşeuri stardale 20% 7 7 7 7

T O T A L 528 544 553 559

Alte procente de deşeuri biodegradabile sunt: - 45% din deşeurile similare celor menajere provenite din comerţ, instituţii si industrie - 95% din deşeurile din parcuri şi grădini; - 90% din deşeurile din pieţe, şi - 20% din deşeurile stradale.

52

4.4 Obiectivele Deşeurilor Această secţiune stabileşte ţintele cantitative ale Obiectivelor Regionale exprimate mai sus în procentaje. Un rezumat al obiectivelor referitoare la Deşeurile Solide Municipale, deşeurile de ambalaje şi deşeurile biodegradabile prezentate în capitolul 3 sunt centralizate în Tabelul 4.10. Obiective cantitative sunt următoarele:

Tabel 4.10: Sarcinile Obiective ale Deşeurilor Prezente (%) Descriere 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2013

% deşeuri colectate de la populaţia urbană 90

% deşeuri colectate de la populaţia rurală 100

Reducerea deşeurilor biologice prin greutate faţă de 1995 (4ani amânaţi între 2006 şi 2009)

75 50

Recuperarea Deşeurilor din Ambalaje/Incinerarea cu Energie recuperată

50 60

Reciclarea totala a Deşeurilor din Ambalaje după grautate

25 55

Din care sticlă, hârtie/carton, metal 15

Din care hârtie/carton 60

Din care metal 50

Din care materile plastice 15 22.5

Din care sticlă 60

Din care lemn 15

Sursă: Planul Naţional al Strategiei Deşeurilor din România.

4.4.1 Colectarea Deşeurilor din Deşeurile Solide Municipale

În 2003, Regiunea colectează numai 52% din deşeurile sale deservind numai 36% populaţia sa. Această situaţie se aşteaptă să se îmbunătăţească semnificativ, deoarece colectarea deşeurilor este generalizată la majoritatea locuitorilor conform cu scopurile ANPM, definite mai înainte. Pentru regiune obiective de colectare sunt:

- 90 % din deşeurile rurale până în 2009, şi - 100% din deşeurile urbane până în 2013.

Pe baza celor de mai sus, Tabelul 4.12.- Colectarea deşeurilor în zonele rurale şi urbane, furnizează cifre relevante pentru generarea şi colectarea deşeurilor pe perioada planificată atât pentru locuitorii urbani, cât şi pentru cei rurali. Estimarea este bazată pe generarea de deşeuri menajere amestecate în valoare de 0,9 kg/loc/zi pentru locuitorii urbani şi 0,4 kg/loc/zi pentru locuitorii rurali. Estimarea este influenţatătă de scăderea graduală a populaţiei şi migrarea de la regiunile rurale la cele urbane. Cum s-a prezentat mai devreme, cantitatea generată de deşeuri creşte cu 0,8% pe an. Tabelul următor dă ţintele cantitative pentru colectarea şi depozitarea deşeurilor pentru locuitorii rurali şi urbani pe perioada planificată. Tabel 4.12 Obiectivele Cantitative ale Colectării Deşeurilor Casnice Amestecate, Rurale şi

Urbane

Ponderea deşeurilor menajere mixte, kt/an, Creşterea 0.80% Urban 0.9 k/inh/a Rural 0.4 k/inh/a

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Urban 335 340 329 348 352 355 359 363 367 371 374

Rural 190 190 181 188 187 186 185 184 183 182 181

Deşeuri generate 526 530 510 536 538 541 544 547 550 552 555

% populaţia conectată la serviciile de salubritate

Colectare în mediul Urban %

81.3 83 84 85 86 88 90 94 96 98 100

Colectare în mediul Rural 1.0 1 3 5 15 75 90 90 90 90 90

53

%

% Colectare pe regiune 36% 37% 39% 41% 47% 81% 90% 92% 93% 94% 95%

populaţia conectată la serviciile de salubritate (1000)

Colectare in mediul Urban 830 852 828 878 891 914 938 982 1005 1029 1052

Colectare in mediul Rural 13 13 37 63 186 918 1087 1073 1058 1044 1030

Colectare pe regiune 844 865 865 941 1077 1832 2025 2055 2064 2073 2083

Ponderea deşeurilor menajere mixte kt / an colectate

Colectare Urbană 273 282 276 295 302 313 323 341 352 363 374

Colectare Rurală 2 2 5 9 28 139 167 166 165 164 163

Colectare pe regiune 275 284 282 305 330 452 490 507 517 527 537

% tone colectate 52% 54% 55% 57% 61% 84% 90% 93% 94% 95% 97%

4.4.2 Colectarea Deşeurilor provenite din ambalaje

Din 2003 până în 2013, colectarea selectivă, recuperarea şi reciclarea pe fracţiuni separate se aşteaptă să crească de la valoarea curentă raportată de 31 mii tone pe an (inclusiv cantităţi neraportate de deşeuri provenite din ambalaje) la 105 mii tone pe an. Cantităţi suplimentare din alte deşeuri, de asemenea, se aşteaptă să fie recuperate prin colectare selectivă, acest lucru generalizându-se la nivelul întregii regiuni. Tabel 4.13 Ţinte de reciclare regionale pentru deşeurile provenite din ambalaje, %

Regional Recycling and Recovery Targets to achieve Packaging Objectives, %

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Paper and Cardboard 49.8 52.0 53.3 53.8 55.7 60.0 66.8 71.5 75.9 75.9 85.0

Plastic 3.8 6.0 7.0 8.0 10.0 11.3 12.3 15.0 15.5 15.5 22.5

Glass 12.8 15.0 15.0 15.0 21.5 32.0 38.0 44.0 48.4 48.4 60.0

Metals 32.0 33.2 35.7 37.8 39.2 50.0 56.9 64.4 72.2 72.2 87.0

Wood 0.0 0.0 1.7 4.1 4.7 7.4 8.5 15.0 15.5 15.5 20.0

Total recycling 21.0 23.0 24.7 25.0 27.6 33.0 37.5 41.9 45.9 45.9 55.0

Total recovery 21.0 25.0 30.0 32.0 34.0 40.0 45.0 48.0 50.0 53.0 60.0

Source: National Packaging Implementation Plan

Tabel 4.14 Cuantificarea ţintelor regionale pentru reciclarea deşeurilor provenitze din ambalaje, kt/an

Regional Recycling and Recovery Quantified Targets to achieve Packaging Objectives, thousand tonnes/yr

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Paper and Cardboard 13.7 15.7 17.7 19.7 21.8 25.2 30.0 33.7 37.5 39.4 46.4

Plastic 1.2 2.1 2.6 3.3 4.4 5.4 6.2 8.0 8.7 9.1 13.9

Glass 2.7 3.4 3.8 4.1 6.4 10.1 12.9 15.6 18.1 19.0 24.7

Metals 3.9 4.5 5.3 6.1 6.8 9.3 11.3 13.5 15.8 16.6 21.0

Wood 0.0 0.0 0.3 0.7 0.8 1.4 1.7 3.1 3.4 3.6 4.8

Total recycling 21.8 26.3 31.0 34.6 40.8 52.2 63.5 74.5 85.7 90.0 113.2

Total recovery 21.8 28.6 37.7 44.2 50.3 63.3 76.2 85.3 93.3 103.9 123.5

54

Atingerea acestor ţinte, în valoarea prezentată în tabelele de mai sus, valoare rezultată din Planul de Implementare a Directivei 94/62/EC, duce totodată la respectarea prevederilor HG 621/2005.

4.4.3. Deşeuri biodegradabile

Obiectivele de reducere a conţinutului de deşeuri biodegradabile din depozite sunt calculate pro rata pentru populaţia regiunii raportată la populaţia României din 1995. (10,74 %). Această fracţie este multiplicată cu cantităţile de deşeuri biodegradabile raportate în 1995 la nivel naţional. Pentru Regiune acestea stabilesc cantitatea reper de 515 mii tone deşeuri biodegradabile depozitate în 1995. Pornind de la datele din Tabelul 4.9.- Deşeuri Municipale Biodegradabile şi luând în considerare cantităţile maxime admise de deşeuri biodegradabile în depozite, rezultă următoarele obiective: Tabel 4.15 Tinte pentru deşeurile biodegradabile

Anul 2003 2008 2010 2013

T O T A L 528 544 553 559

OB

IEC

TIV

E Cantitatea maximă de deşeuri biodegradabile admisă pentru depozitare (mii

tone ) 387 258

În procente exceptând cantitatea depusă în 1995 (4800000 t) 75% 50%

Cantitatea necesară care trebuie tratată (mii tone) 166 301

55

5. Fluxuri specifice de deşeuri

5.1 Deşeuri menajere periculoase

Există un număr mare de diferite materiale periculoase utilizate în gospodării sau în întreprinderile mici. Foarte toxice, deşeurile menajere periculoase pot interfera cu procesele naturale biologice care se produc în depozite, mai tîrziu contaminează solurile şi fac ca tratarea lor să fie mai dificilă, şi/sau produc o contaminare semnificativă a apelor de suprafaţă. Toate trebuie sortate cu atenţie şi colectate selectiv pentru a fi tratate corespunzător în viitor. Acestea necesită o colectare specială, tratare si căi de eliminare diferite de cele utilizate în general pentru deşeurile solide municipale.

5.1.1 Sumar al legislaţiei relevante

România a transpus legislaţia prezentă în Acquis-ul Comunitar în ceea ce priveşte deşeurile menajere periculoase, în legislaţia naţională. Cadrul legal românesc este echivalent cu cel al UE cu privire la deşeurile menajere periculoase, corespondenta cu directivele fiind redată în tabelul de mai jos.

Tabel 5.1: Legislaţie specifică

Legea UE Legislaţia românească Directiva nr. 75/439/EEC privind eliminarea uleiurilor uzate, modificată prin Directiva no. 87/101/EEC şi Directiva no. 91 /692/EEC

HG nr. 662/2001 privind uleiurile uzate (Monitorul Oficial Partea I nr.

446 din 08.08. 2001), completată şi modificată de HG nr. 441/2002

(Monitorul Oficial nr. 325 din 16.05. 2002) şi de HG nr.1159/2003 care modifică HG nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate (Monitorul Oficial nr. 715 din 14.10. 2003).

Directiva nr. 91/157/EEC privind bateriile şi acumulatorii care conţin substanţe periculoase şi Directiva nr. 93/86/EC privind etichetarea bateriilor

HG nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase (Monitorul Oficial nr. 700 din 5.11. 2001)

Decizia nr. 2000/532/EC, modificată de Decizia nr. 2001/119 care stabileşte o listă a deşeurilor*.

HG nr. 856/2002 privind păstrarea unei evidenţe în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor şi aprobarea unei liste a deşeurilor, inclusiv cele periculoase (Monitorul Oficial nr. 659, din 5.09.2002)

Directiva nr. 78/176/EEC9 privind deşeurile din industria dioxidului de titan, Directiva nr. 82/883/EEC** şi Directiva nr. 92/112/CEE***

Ordin Comun al MMGA şi al MEC nr. 751/870/2004 privind gestionarea deşeurilor provenite din industria dioxidului de titan (Monitorul Oficial nr. 10 din 5.01.2005).

Directiva nr. 87/217/CEE privind prevenirea şi reducerea poluării cu azbest

Ordinul MMGA nr. 108/2005 privind prelevarea eşantioanelor de azbest şi metodele de prelevare a eşantioanelor şi de determinare a nivelului de azbest din mediu (Monitorul Oficial nr.217 din 15.03.2005).

5.1.2 Tipuri de deşeuri periculoase generate de gospodării

Catalogul European de Deşeuri transpus în legislaţia Românească este vast. În general aceste deşeuri sunt toxice pentru mediu şi sănătatea umană. Acestea includ substanţe sau amestecuri oxidante, cu un grad mare de inflamabilitate, explozive, corozive, infecţioase, iritante, cancerigene, mutagene, reactive, ecotoxice. Deşeurile menajere periculoase sunt compuse din multe substanţe care posedă aceste proprietăţi. Cele mai comune sunt chimicalele utilizate în gospodărie, detergenţi, lichide de curăţare, medicamente, pesticide, vopsele, uleiuri şi alte lichide. În ceea ce priveşte Catalogul European de Deşeuri, o listă simplificată cuprinzând cele mai des întâlnite deşeuri menajere este dată mai jos.

56

Tabel 5-2 Deşeuri municipale periculoase, în conformitate cu Catalogul European de Deşeuri

Referinţă UE

Categorie

20 01 13 Solvenţi

20 01 14 Acizi

20 01 15 Alcali

20 01 17 Fotochimice

20 01 19 Pesticide

20 01 21 Tuburi fluorescente şi alte deşeuri care conţin mercur

20 01 23 Echipamente scoase din funcţiune, care conţin clorofluorcarburi

20 01 26 Uleiuri şi grăsimi, altele decât cele menţionate în 20 01 25

20 01 27 Vopseluri, cerneluri, adezivi, şi răşini care conţin substanţe periculoase

20 01 29 Detergenţi care conţin substanţe periculoase

20 01 31 Medicamente citotoxice şi citostatice

20 01 33 Baterii şi acumulatori incluşi la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03

20 01 35 Echipamente electrice şi electronice scoase din funcţiune, altele decât cele menţionate la 20 01 21 şi 20 01 23 conţinând componente periculoase

20 01 37 Lemn conţinând substanţe periculoase

5.1.3 Generarea de deşeuri menajere periculoase şi alte deşeuri similare

Recent, Institutul Naţional de Cercetare, Dezvoltare pentru Protecţia Mediului – ICIM, a realizat un studiu asupra generării de deşeuri menajere periculoase în România. În urma acestui studiu s-a ajuns la concluzia că România generează o medie per capita de 0,05 % din deşeurile menajere periculoase. Totuşi experienţa internaţională arată că în condiţiile în care se ţine o evidenţă mai riguroasă a cantităţilor de deşeuri generate, cantitatea de deşeuri periculoase generate este de 0,5% din totalul deşeurilor menajere. Tabelul 5.3 estimează generarea de deşeuri menajere periculoase la nivel regional, pe judeţe până în anul 2013.

57

Tabel 5.3: Estimarea generării de deşeuri menajere periculoase 2003-2013

Region 4 Household Hazardous Waste Generation

Generation ratio / inh. 0,50% 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Household MSW Generation, Tonnes Urban 335 363 364 365 366 367 368 370 371 372 373

Rural 190 180 180 180 180 180 180 181 181 181 181

Generated Waste 526 542 544 545 546 548 549 550 552 553 554

Population (thousands) 2324 2318 2304 2289 2275 2262 2248 2234 2220 2207 2193

Region 4 2629 2712 2719 2725 2732 2738 2745 2751 2758 2764 2771

Dolj 723 818 844 846 848 850 852 854 856 858 860 862

Gorj 386 437 450 452 453 454 455 456 457 458 459 460

Mehedinti 307 347 358 359 360 361 362 363 363 364 365 366

Olt 490 554 572 573 575 576 577 579 580 581 583 584

Volcea 418 473 488 489 490 491 492 494 495 496 497 498

(1) Deşeuri proveninte din deşeuri menajere şi similar, prognoză ICIM

Generarea deşeurilor periculoase menajere este raportată la 3 kg/locuitor/an în Germania. Acest lucru duce la prognoza estimată pentru deşeurile menajere periculoase în comparaţie cu estimările studiului ICIM.

5.1.4 Colectarea actuală a deşeurilorr menajere periculoase şi similare

La ora actuală, Regiunea nu colectează separat deşeurile menajere periculoase. Aceste deşeuri sunt amestecate cu Deşeurile Solide Municipale, la care, aşa cum am descris mai sus, apar probleme semnificative la depozitare. În present, doar cantităţi mici de deşeuri menajere periculoase sunt colectate. Acestea sunt în mare parte uleiuri folosite la staţiile service şi acumulatori uzaţi provenitţi de la magazine şi din centrele de reparare a automobilelor.

5.1.5 Schema de colectare pentru deşeuri periculoase

Există mai multe metode utilizate în mod frecvent pentru colectarea separată a deşerilor menajere periculoase. Cele mai frecvente sunt:

1. colectarea mobilă cu ajutorul unor maşini speciale. Acest sistem de colectare se desfăşoră sub controlul unui operator de serviciu de salubritate. Există două variante de colectare: prin orare de colectare specifice pentru fiecare zonă în parte sau la cerere

2. puncte de colectare comunale fixe sau mobile (puncte de colectare speciale sau comunale), şi

3. sisteme de returnare, organizate de distribuitori sau producători, în special pentru acumulatori uzaţi, deşeuri provenite din uleiuri şi medicamente.

O descriere mai detaliată este cuprinsă în tabelul următor:

58

Tabel 5.4: Principalele opţiuni de colectare a deşeurilor menajere periculoase

OPŢIUNE COMENTARIU ESTIMARE

1a) Colectare prin unităţile mobile

Acest sistem este des întâlnit pentru că este foarte bine acceptat de locuitori. La fiecare aproximativ trei luni, un vehicul special pentru colectarea deşeurilor periculoase vine la un punct de colectare bine stabilit sau într-un loc special, unde, aproximativ 2 sau 3 ore, va colecta deşeurile periculoase aduse de locuitorii care stau în apropiere. De obicei, la un punct de colectare sunt conectate aproximativ 4000 până la 5000 de persoane. Maşina de colectare poate deservi până la 700000 de persoane, cu o frecvenţă de colectare trimestrială. Colectarea deşeurilor periculoase este gratuită pentru clienţi, dacă întreaga cantitate predată nu depăşeşte 20 kg/predare. Costurile pentru acest sistem sunt incluse în taxa pentru colectarea deşeurilor cotidiene. Sistemul necesită un personal foarte bine pregătit pentru a asigura colectarea adecvată a diferitelor tipuri de deşeuri periculoase. Se estimează că prin intermediul acestui sistem se vor colecta aproximativ 35-40% din deşeurile periculoase provenite din gospodării.

Colectarea deşeurilor periculoase provenite din gospodării prin unitaţile mobile

1b) Colectare directă de la gospodării

Deşeurile periculoase sunt colectate de la gospodării după ce s-a stabilit o dată prin telefon.

Această opţiune nu este recomandată datorită costurilor prea mari.

2a) Punctel de colectare a deşeurilor periculoase

Punctele oficiale de colectare a materialelor reciclabile pot fi extinse şi pentru colectarea deşeurilor periculoase din gospodării şi din sectorul comercial. Un avantaj al sistemului îl constituie funcţionarea permanentă. Comparativ cu cantităţile mici de deşeuri periculoase din gospodării, care de obicei, sunt aduse la aceste puncte de colectare, costurile privind personalul sunt mari. Însă, este nevoie de personal calificat pentru clasificarea şi pre-sortarea deşeurilor periculoase. Din acest motiv, numărul punctelor de colectare, care sunt pregătite să primească deşeuri periculoase de la gospodării, ar trebui limitate şi poziţionate atent, în raport cu structura aşezărilor.

Se recomandă una sau două locaţii în oraşele reşedinţă de judeţ în combinaţie cu punctele de colectare pentru reciclare şi în judeţe în cooperare cu depozitele de deşeuri.

Pot fi colectate toate tipurile de deşeuri periculoase.

2b) Containere pentru colectarea pe categorii a deşeurilor periculoase

Controlul colectării deşeurilor periculoase în recipienţi specifici este dificil, vandalismul şi folosirea neadecvată fiind impedimentele principale. Deci, containerele de colectare necesită protecţie. Acest lucru se poate realiza prin amplasarea lor la magazinele care comercializează aceste produse, companii specializate (vezi opţiunea 3) sau la punctele de colectare (vezi opţiunea 2a).

Sistemul de colectare trebuie controlat şi este viabil când este combinat cu un sistem de control de prevenire a vandalismului .

3) Colectarea prin magazine sau companii specializate

Acest sistem funcţionează foarte bine pentru colectarea bateriilor de maşină folosite şi a uleiurilor uzate, în colaborare cu unităţile care comercializează aceste produse şi care pot fi răspunzătoare pentru colectarea acestor articole dupa utilizarea lor de către clienţi.

Aceasta reprezintă o soluţie recomandată pentru colectarea medicamentelor expirate, a uleiurilor uzate, a acumulatorilor de maşină şi a bateriilor.

Datorită faptului că eficienţa colectării deşeurilor menajere periculoase este scăzută, este recomandat să se organizeze campanii publice de conştientizare a populaţiei. Se aşteaptă ca agenţii economic şi celilalţi generatori persoane juridice să plătească pentru transport şi tratare, iar populaţi prin sistemul special de taxare pentru serviciul de salubritate ori prin taxele locale.

59

5.1.6 Facilităţi şi metode de tratare

Tratarea deşeurilor menajere periculoase este complexă, şi cere facilităţi şi metode de tratare specifice. În primul rand, firmele de colectare trebuie:

- să sorteze în mod adecvat deşeurile menajere periculoase pe diferite fracţii; - să stocheze temporar deşeurile (de obicei până la 30 de zile) în clădiri acoperite şi bine

aerisite, cu o podea de beton, clădirea având facilităţi de colectare a apei uzate, şi - să contracteze tratarea fiecărui flux de deşeuri numai cu firme autorizate Tratamentul general al deşeurilor menajere periculoase urmăreşte două căi principale: incinerarea termică pentru fracţii organice, în conformitate cu Directivele UE tratare fizico – chimică pentru acizi şi baze În prezent România beneficiază de facilităţi autorizate pentru tratare a deşeurilor periculoase – chiar în Craiova există un incinerator pentru deşeuri medicale şi periculoase cu o capacitate de 1600 t/an, aflat într-un proces de extindere de până la 6000 t/an. În mod frecvent, deşeurile menajere periculoase colectate vor trebui să fie transportate şi depozitate în conformitate cu regulile şi licenţele OECD care sunt funcţionale în Bulgaria, Ungaria, Austria, Germania, Franţa, etc. Datorită faptului că tratarea şi logistica sunt costisitoare (aşa cum este specificat în Convenţia de la Basel şi în transpunerea Directivei UE cu privire la transportul transfrontalier al deşeurilor periculoase), este recomandat ca România să accelereze construirea unor facilităţi specializate necesare folosind alternative cea mai ieftină. Excepţii ale celor relatate mai sus sunt detaliate în paragrafele următoare.

- Baterii uzate

Componentele principale ale bateriilor sunt alcalii de magneziu şi zinc-carbon. Aceste baterii conţin o cantitate mare de mercur, care este extrem de toxic, care duc la costuri ridicate fiind reciclate în instalaţiile de topire a metalelor neferoase.Din acest motiv, în 1998, UE a elaborat un ghid, care solicită o reducere drastică a conţinutului de mercur cu mai mult de 100 ppm pâna la 0, pentru a înlesni procesul de reciclare. Este recomandată şi puusă în practică organizarea activităţii de returnare a bateriilor de către sectorul comercial. Bateriile folosite în gospodării pot fi returnate către firmele specializate de reciclare.

- Acumulatori uzaţi (Baterii auto) Reciclarea bateriilor auto este ieftina din punct de vedere economic, de obicei prin unităţi specializate manuale sau atutomate. În general, bateriile uzate sunt returnate punctelor de vânzare (la schimb cu baterii noi). Magazinele vând apoi acumulatorii uzaţi unor firme specializate de reciclare şi colectare. Colectorii neautorizaţi vor colecta de asemenea, acumulatori uzaţi pentru revinderea lor către reciclatori. În orice caz, reciclarea acumulatorilor uzaţi pe canale neoficiale, ar trebui să fie descurajată deoarece:.

- poluează mediul înconjurător - expune sănătatea şi igiena umană unor riscuri mari, şi - subminează firmele autorizate de reciclare care au investit în măsuri de protecţie a mediului

şi sănătăţii umane In UE, Germania promovează în mod frecvent reciclarea acumulatorilor scoşi din uz, printr-o taxă la cumpărare care este mai târziu îndreptată către reciclatori. În orice caz, prin creşterea semnificativă a costului materiilor primet, s-a ajuns la creşterea atractivităţii economice a reciclării acumulatorilor. Numărul bateriilor auto scoase din uz poate fi uşor exprimat prin împărţirea la 5 a numărului de vehicule înregistrate, considerând o medie a vieţii acumulatorilor de 5 ani. Această cerinţă necesită o colectare anuală şi o capacitate de reciclare estimată la 70000 baterii pentru regiune, ceea ce înseamnă 700 t plumb, 70 t acid şi aproximativ 70 t plasic.

60

- Ulei de motor uzat

Uleiurile uzate sunt colectate prin intermediul atelierelor şi staţiilor de benzină. Uleiurile uzate colectate pot fi redistilate pentru reciclare şi amestecare în instalaţii de uleiuri lubrifiante, sau pot fi recuperate pentru obţienerea de energie, aşa cum este menţionat în Directiva UE privind incinerarea. Pentru ca sistemul să fie complet operaţional, sistemul de colectare trebuie să se extindă la toate staţiile service şi la toate magazinele unde se comercializează ulei de motor. Mai mult, consumatorii care îşi schimbă singuri uleiul de motor trebuie să fie instruiţi cu privire la depozitarea corespunzătoare a uleiului de motor uzat. Bazându-ne pe numărul de autovehicule estimat în regiune (350.000 în 2003), şi calculând că fiecare vehicul foloseşte aproximativ 5 litri de ulei pe an, regiunea va genera o cantiate de 1600t de ulei uzat. Aproximativ jumătate din această cantitate ar putea fi recuperată.

- Medicamentele expirate Medicamentele care au depăşit termenul de garanţie nu sunt mai periculuase decât cele noi, dar necesită o depozitare atentă deoarece pot afecta sănătatea umană dacă sunt folosite (în special de copii). În plus, câteva medicamente sunt dăunătoare pentru mediu sau se pot transforma în biohazarde. În consecinţă, medicamentele expirate trebuie să fie colectate de către firmele de medicamente sau farmacii şi returnate la sursa de unde provin sau la circuitele specializate de recuperare, care în general incinerează medicamente expirate, sau, în cazul în care nu este posibil le depun în depozite. specializate Totuşi, datorită problemelor apărute în cazul colectării neoficiale şi al revânzării acestora, incinerarea este considerată cea mai bună tehnică posibilă (BAT) în UE. Este recomandat ca drogheriile şi farmaciile să fie instruite în a organiza un sistem de reprimire a medicamentelor expirate. O firmă specializată trebuie să se ocupe de preluarea acestor medicamente expirate de la farmacii pentru depunerea lor.

5.1.7 Reducerea cantităţii de substanţe periculoase

România are o legislaţie care promovează înlocuirea sau reducerea de pe piaţă a substanţelor periculoase. Exemple privind aceste restricţii sunt:

- reducerea/eliminarea plumbului din combustibil şi vopsele, eliminarea plumbului din ţevi - eliminarea benzenului şi reducerea cantităţilor de alte substanţe aromatice din vopsele ori

adezivi - reducerea mercurului în bateriile zinc-carbon, alcaline, - reducerea cadmiului şi a altor metale grele din masele plastice - reducerea solvenţilor clorinaţi - eliminarea compuşilor cu fluor din lichidele de răcire, - reducerea metalelor grele din tonnere-le pentru copiatoare şi imprimante, - interzicerea de a folosi insecticide cu DDT, POP, şi altele - înlocuirea materialelor ce conţin azbest, PCB din transformatoare, etc. Această acţiune îmbunătăţeşte protecţia consumatorului, igiena şi sănătatea. Se fac eforturi continue în acest domeniu.

61

5.2 Deşeuri din echipamente electrice şi electronice (DEEE)

5.2.1 Legislaţie

Romania a adoptat Directiva UE privind DEEE în legislaţia naţională. Aceasta arată după cum urmează:

Tabel 5.5: Legislatia UE şi românească cu privire la DEEE

Legislaţia UE Legislaţia românească

Directiva nr. 2002/96/EC privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice (DEEE)

HG nr. 448/2005 privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice (Monitorul Oficial nr. 491 din 10.06.2005). Directiva 2002/95/CE, va fi transpusă în legislaţia naţională înainte de 2006 prin HG. De asemenea,vor fi transpuse reguli ale Directivei 2002/95/CE cu privire la restricţiile pentru câteva substanţe periculoase utilizate în echipamentele electrice şi electronice.

Directiva DEEE conduce la:

- prevenirea apariţiei deşeurilor provenite din echipamentele electrice şi electronice şi promovarea reutilizării reciclării şi a altor forme de recuperare pentru reducerea marii majorităţi a cantităţii de deşeuri,

- îmbunătăţirea performanţelor de mediu ale operatorilor implicaţi în ciclul de viaţă al echipamentului electric şi electronic (producători, distribuitori şi consumatori) şi agenţi economicii direct implicaţi în tratarea deşeurilor provenite din echipament electric şi electronic.

5.2.2 Obiective DEEE

Generale:

o crearea unui sistem care să permită gospodăriilor şi distribuitorilor să depună DEEE la punctele de colectare;

o colectarea DEEE în momentul livrării de noi EEE; o capacitatea de a colecta cel puţin 4 kg/loc/an de DEEE până la 31 Dec.2008; o sisteme de colectare la nivel judeţean în special pentru zonele dens populate;

62

Tinte pentru recuperare:

80% din greutatea medie pe echipament şi 75% material recuperat pentru: echipament electric menajer de dimensiuni mari distributori automaţi

- 75% din greutatea medie pe echipament şi 65% material recuperat pentru

Echipament informatic şi de telecomunicaţii Echipamente de larg consum;

70% din greutatea medie pe echipament şi 50% material recuperat pentru Echipamente menajere de dimensiuni mici.

Perioade de implementare

Până la 31 Decembrie 2006 cel puţin 50% din cantităţile reutilizate/reciclate şi recuperate, obiective stipulate în Art.7.2 al Directivei 2002/96/CE (2 kg/locuitor şi an);

Până la 31 Decembrie 2007 cel puţin 75% din cantităţile reutilizate/reciclate şi recuperate, obiective stipulate în Art.7.2 al Directivei 2002/96/CE (3 kg/locuitor şi an;

5.2.3 Generarea DEEE

Estimări privind echipamentul electric şi electronic în Regiunea 4 În anul 2005 numărul de locuitori din regiune era de 2,303,500 sau 10,8% din populaţia României. Numărul echipamentelor electrice şi electronice este luat din recensământul statistic realizat în anul 2005.

Tabel 5.6: Estimări privind echipamentul electric şi electronic în R 4 (folosind media României)

Categorie Unităţi per / 1000 loc Număr total (1000s)

Radio / casetofoane Televizoare

Frigidere Maşini de spălat

Aspiratoare Fiare de călcat

Telefoane mobile

381 885

292 678

224 520

158 367

105 244

80 186

205 476

Tabel 5.7: Rata medie de viaţă a EEE

Categorii Medie de viaţă, ani

Greutate medie

- Kg/unit-

1 Frigidere, lăzi frigorifice 15 62

2 Maşini de spălat 10 75

3 Cuptoare electrice 10 50

4 Aspiratoare 8 15

5 Televizoare 6 25

6 Computer, monitor 5 20

63

Tabel 5.8: Greutate totală a echipamentului consumat EE pentru România

Categorii Unităţi produse sau

importate

Tone Media

Kg/unit

Radio/Casetofoane 879.879 10.559 1,2

Televizoare 674.982 23.624 35

Frigidere, lăzi frigorifice 516.516 32.024 62

Maşini de spălat 365.442 18.272 50

Aspiratoare 241.857 2419 10

Fiare de călcat 184.107 9205 50

Telefoane mobile 474.012 47 0,1

Maşină de spălat vase 1.365 49 36

Cuptor 32.397 1749 54

Cuptor cu microunde 33.745 455 13,5

Calorifer 283.148 1699 6

Aer condiţionat 47.325 1514 32

Fax 17.257 86 5

Video Camera 42.063 36 0,850

Lampă fluorescentă 2.666.692 182 0,08

Lăzi frigorifice pt magazine 2.201 286 130

SFrigidere mici 1.100 77 70

Boiler 19315 1545 80

Calculator, monitor, 18.996 266 14

Total tone 19699.479

Din cele mai sus menţionate, media curentă de consum şi generare de DEEE a României este de aproximativ 9 kg/loc/an.

64

5.2.4 Colectarea DEEE , Regiunea 4.

În anul 2005 Regiunea 4 a stabilit locaţiile care pot fi utilizate pentru colectarea DEEE şi

pentru distribuirea ulterioară către reciclatori şi producători. Aceste locaţii sunt prezentate mai jos.

Tabel 5.9 : Puncte de colectare judeţene:

Judeţ Adresă Structură

Dolj Loc. Calafat,Str. Nicolae Balcescu, Nr. 2. 100 mp, containere betonate acoperite

de 4 mc

Gorj Tg. Jiu incinta CET , str. Termocentralei Platforma betonată 110mp, incintă

închisă, cu acoperiş

Mehedinti com.Simian,pe D.C.21,in incinta fostei

Avicola. (la aprox.7 km.de Dr.Tr.Severin). Hală industrială din cărămidă, betonată,

suprafaţă 2000 mp, utilată tehnic

Olt Slatina,str.T.Vladimirescu nr.169 Hală din prefabricate cu înălţimea de 6

metri, suprafaţă 200 mp., podea de beton, fără containere

Valcea 1.Punct de colectare judet- com

Bujoreni,nr.109

Suprafaţă de 50 mp delimitatata in incinta halei industriale, dotata cu 4

containere metalice de 2mc

TOTAL Judeţ 5

Tabel 5.10 : Puncte de colectare - peste 100,000 locuitori:

Judeţ Adresă Scurtă descriere

Dolj Mun. Craiova, Aleea 2 Simnic, Nr.

48 171,12 mp, betonat, acoperit, containere

de 4 mc

Mehedinti Drobeta Turnu-Severin, str.Constructorilor,nr.4

Incintă închisă de 170 mp.

Valcea 1.punct de colectare pt. mun. Rm Valcea-Centru Raureni II, loc.Rm

Valcea, str. Depozitelor nr.5

Suprafaţă de 10mp, betonată, acoperită, container 6mc

2. Punct de colectare pt. mun. Rm

Valcea- str. Oltului nr.38

Platforma betonata acoperita, imprejmuita, 3mp, dotata cu un container metalic de 2 mc.

TOTAL Judeţ 4

65

Tabele 5.10 b R-4 Puncte de colectare - peste 20,000 locuitori:

Judeţ Adresă Scurtă descriere

Dolj Bailesti;str. Soseaua Galicea Mare; nr. 8 1000m2

Valcea Dragasani, str. Podgoriei nr 23 Platformă betonată, suprafaţă 15 m

2,

dotată cu container metalic de 6 mc.

Olt Caracal, str.Infratirii nr.1A acoperiş,pereţi din cărămidă, podea de

beton, 12 m2.

Olt 1)SC Termocor: Corabia, str.C.A.Rosetti nr.42; 2)DGCDPP, str.Cezar Boliac nr.31

Podea de beton, 2 m2, gard, pereţi deschişi, acoperiş.

Olt Bals,str.Ciresului nr.59 Incintă închisă cu acoperiş

Olt Slatina,str.T.Vladimirescu nr.169 Hală din prefabricate cu înălţimea de 6 metri, suprafaţă 200 mp., podea de

beton, fără containere

Gorj Motru, str. Tismanei, nr.12 Podea de beton. 50 m2, incintă închisă,

acoperiş

Gorj Tg-Jiu, str. Prelungirea 9 Mai, nr. 1 Pereţi de cărămidă,podea, acoperiş 550

m2

Total Judeţ 7

După colectarea lor, DEEE sunt transferate către operatorii de DEEE sau către producătorii indicaţi de către MMGA. În Regiune, sunt în general agenţi economici de tip REMAT care au facilităţi pentru bunuri albe. Un sistem de reciclare pentru bunuri brune este încă în studiu la nivel naţional, nefiind încă definit.

5.2.5 Obiective cuantificate

Tabel 5.11: Obiective cuantificate ale DEEE, Regiunea 4

Obiective 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008

2 kg/loc./an 3 Kg/loc./an 4 Kg/loc/an

Populaţie R4 (mii) 2289 2276 2262

Colectare DEEE Obiective (t/an)

4578 6828 9048

Obiectivele regionale cuantificate pentru colectarea DEEE sunt date mai sus. Implementarea celor mai sus menţionate cere o capacitate de dezasamblare până la 9000 t/an pentru DEEE din Regiune. Deşi salariul minim pe economie din România este sub media europeană, preţul de dezasamblare este mai mare decât valoarea materialelor recuperate. În consecinţă o suprataxă pe bunurile EEE este în studiu, taxă ce va acoperi costurile viitoare de dezasamblare şi reciclare.

66

5.3 Vehicule scoase din uz România a transpus Directiva cu privire la vehiculele scoase din uz în legile sale sub HG 2406/2004 Tabel 5.12: Legislatie

Legea UE Legea Romanească

Directiva no. 2000/53/CE despre vehiculele scoase din

uz (VSU)

HG nr. 2406/2004 privind managementul vehiculelor scoase din uz. (Monitorul Oficial nr

32din 11.01.2005.).

Acte normative:

În ceea ce priveşte vehiculele – transpusă în Ordinul Ministerului Transportului, nr. 1938/2001;

În ceea ce priveşte deşeuri provenite din vehicule - transpusă în OUG, no. 78/2000 privind regimul deşeurilor aprobată şi modificată prin legea nr. 426/2001 şi OUG nr. 61/2006;

În ceea ce priveşte recuperarea – transpusă prin OUG, nr. 78/2000 privind sistemul de deşeuri aprobat şi modificat prin legea nr. 426/2001 şi OUG nr. 61/2006;;

În ceea ce priveşte Materialele – transpusă prin OUG, nr. 78/2000 privind sistemul de deşeuri aprobat şi modificat prin legea nr. 426/2001 modificată şi completată cu OUG 61/2006;

În ceea ce priveşte substanţele periculoase - transpusă prin OUG, nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi împachetarea substanţelor periculoase şi produselor chimice aprobate prin legea nr. 451/2001.

-Radierea şi certificatul de distrugere: În concordanţă cu Art.47 litera d) din HG 85/2003 privind aprobarea regulamentelor de aplicare a OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, a fost stabilită necesitatea prezentării unei dovezi că aceste vehicule au fost dezmembrate de către un agent economic autorizat şi, acolo unde este necesar, au fost radiate deoarece acest lucru era cel mai indicat din punct de vedere tehnic. Acesta este în concordanţă în mare parte cu articolul 5 aliniatul 3 al Directivei privind eliberarea certificatelor. Legea nr. 421/2002 privind vehiculele abandonate sau cele fără proprietar permite autorităţilor publice să identifice, să ridice şi să recupereze deşeurile provenite de la vehicule

5.3.1 Directiva privind vehiculele scoase din uz:

Directiva stabileşte:

Măsurile referitoare la prevenirea deşeurilor provenite de la vehicule la fel ca şi reutilizarea, reciclarea precum şi alte forme de deşeuri provenite de la vehicule şi componente ale acestora, pentru a reduce cantităţile de deşeuri eliminate ca de altfel şi îmbunătăţirea performanţelor de mediu ale operatorilor economici care sunt implicaţi în ciclul de vieţă al acestor vehicule.

Directiva se referă la vehicule şi deşeuri provenite de la acestea, inclusiv componentele şi materialele lor

Impune reutilizarea, reciclarea şi recuperarea energetică a acestor deşeuri provenite din vehicule. Principalele cerinţe ale Directivei

1. Colectarea liberă a deşeurilor provenite din vehicule de la fostul proprietar 2. Certificat de distrugere a vehiculelor scoase din uz

67

3. Limitarea folosirii substanţelor periculoase pentru construcţia vehiculelor şi scăderea numărului celor care folosesc acest concept. 4. Integrarea unei cantităţi ridicate de materiale reciclate care provin din deşeurile vehiculelor scoase din uz, în noile vehicule şi alte produse, pentru dezvoltarea pieţelor de materiale provenite din deşeuri. 5. Dezvoltarea de sisteme de colectare de către operatorii economici de reciclare a deşeurilor provenite de la vehicule, componentele fiind necesare reparării altor vehicule în cazul în care aceasta este tehnic fezabilă.

5.3.2 Generarea vehiculelor scoase din uz

În anul 2005 Regiunea 4 genera aproximativ 30,000 vehicule scoase din uz. Acest lucru

presupune că media de viaţă a unui vehicul înainte de eliminare este de 13 ani şi erau aproximativ 380,000 camioane, autobuze, automobile înregistrate în regiune. Numărul estimat de vehicule scoase din uz este de aşteptat să crească cu aproximativ 4 %/an de-a lungul perioadei de programare, direct proporţional cu creşterea numărului de vehicule motorizate din regiune. Tabel 5.13: Vârsta şi numărul de vehicule motorizate în Regiunea 4

Regiunea 4, Numâr de vehicule motorizate, automobile,camioane şi autobuze, 2003

Vârsta 0 – 5 ani 6 – 10 ani 11 – 15 ani

16 – 20 ani

>20 ani Total

Număr 72200 76000 68400 72200 91200 380 000

% 19 % 20 % 18 % 19 % 24 % 100 %

Sursa: estimările consultanţilor

Fig. 5.1: Regiunea 4, vârsta vehiculelor cu motor, 2003

5.3.3 Colectarea

Regiunea are o reţea de societăţi comerciale (peste 100), distribuite pe tot teritoriul, care şi-au dezvoltat activităţile de colectare şi recuperare de vehicule scoase din uz în scopul vinderii lor şi la topitorii în Craiova şi Galaţi, aşa cum s-a menţionat anterior în Capitolul 3. Activitatea este viabilă din punct de vedere economic dacă reciclarea se concentrează pe recuperarea oţelului (datorită preţului ridicat şi cererii de oţel recuperat din vehiculele scoase din uz (aproximativ

R-4: Vârsta vehiculelor cu motor

0-5 ani 19%

6 - 10 ani 20%

11 - 15 ani 18%

16 - 20 ani 19%

>20 ani 24%

0-5 years 6 - 10 years 11 - 15 years 16 - 20 years >20 years

68

60% din greutate este oţel). Topitoriile vând oţelul recuperat către turnătorii fie ele în România sau peste graniţă.

În prezent, echipamentul actual al facilităţilor, pentru dezasamblare şi reciclare a vehiculelor scoase din uz este în general de un nivel tehnic scăzut şi încă nu sunt respectate cerinţele operaţionale tehnice minime descrise în anexa 1 a Directivei privind Vehiculele scoase din uz. Acestea ar trebui îmbunătăţite, dar vor cere investiţii în plus şi sprijin economic pentru operatori. În Regiunea 4 în anul 2005 au fost colectate 1203 vehicule. Alte 544 au fost stocate pentru tratamentul viitor. Din acestea un număr semnificativ de vehicule scoase din uz încă nu au intrat în mod oficial în sistemul vehiculelor scoase din uz.

Tabel 5.14 Regiunea 4, Vehicule procesate.

Item. Judeţ An 2005

Vehicule colectate Vehicule tratate Vehicule stocate

1. Dolj 625 469 156

2. Gorj 186 186 0

3. Olt 158 140 18

4. Mehedinti 138 138 0

5. Valcea 206 144 62

Total Judeţ 1313 1077 236

5.3.4 Ţinte privind tratarea şi reciclarea vehiculelor scoase din uz

Tabel 5.15: Regiunea 4, Ţinte privind tratarea şi reciclarea vehiculelor scoase din uz

15.1 Colectarea şi recuperarea S-a stabilit o reţea de colectare 2005

15.2. Creşterea cantităţeii de componente reciclate şi recuperate provenite din dezasamblare,

Recuperarea şi reciclarea a cel puţin 75 % din greutatea vehiculelor scoase din uz construite înainte de 01.01.1981

2007

Recuperarea şi reciclarea a cel puţin 85 % din greutatea vehiculelor scoase din uz construite după 01.01.1981

2007

Tabel 5-16 Obiective cuantificate pentru numărul de vehicule scoase din uz

Nr. Vehicule motorizate Creştere 2003 2004 2005 2006 2007

Nr înregistrat de vehicule (autobuze, vehicule de pasageri,

taxiuri) 4% 380000 395200 411008 427448 444546

Vehicule scoase din uz 4% 30000 31200 32448 33746 35096

Înainte de Jan 1981 % 20 16 12 8 4

După Jan 1981 % 80 84 88 92 96

75 % din greutate 6000 4992 3894 2700 1404

85 % din greutate. 24000 26208 28554 31046 33692

Tone de recuperat , la 1 tona per vehicul 24900 26021 27191 28414 29691

69

Din estimări aproximativ 34,000 de vehicule cu motor vor trebui colectate şi reciclate până în anul 2007. Sub acest aspect, agenţii economici din Regiune trebuie să încurajeze creşterea semnificativă a capacităţii de recuperare şi reciclare. Cu noile vehicule ce conţin mai mult plastic şi alte metale decât fier, agenţii economici care colectează/tratează va trebui să facă investiţii în liniile de dezasamblare. Liniile vor colecta sticlă, plastic, şi cauciuc, fluide (pentru frână, transmisie, răcire, lubrifianţi), anvelope, catalizatori de cupru, aluminiu, textile, motoare electrice, acumulatori, etc. Multe dintre materialele plastice vor fi mărunţite, iar carcasele de metal pentru motor şi transmisie, în general se taie şi se balotează. Din punct de vedere al creşterii complexităţii este de recomandat ca toate procesele economice să fie îndeaproape examinate, pentru ca agentii economici să investească în echipamentul necesar. În esenţă situaţia este analogă din punct de vedere economic, cu cea prezentată mai devreme pentru bunurile DEEE. În final, luând în considerare experienţa ţărilor europene se poate aprecia că cantitatea de deşeuri periculoase care va fi recuperată prin reciclarea vehiculelor scoase din uz va fi de cca. 4 % din greutatea lor. Presupunând o greutate medie de o tonă pe vehicul, această cantitate ar fi de aproximativ 1200 de tone de deşeu periculos ce va trebui colectat şi tratat.

70

5.4 Apa uzată şi tratarea nămolului din canalizare

5.4.1 Legislaţie

România a transpus legislaţia relevantă cu privire la apa uzată şi tratarea nămolului. Aceasta este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabel 5.17: Legislaţie

5.4.2 Obiective

Ţintele pentru nămolul provenit din tratarea apei uzate sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel 5-18 Obiective

Obiective

15.1.1. Prevenirea depozitării ilegale Incepând din 2007

15.1.2. Prevenirea deversării de nămol în apele de suprafaţă Incepând din 2007

15.1.3. Promovarea folosirii nămolului necontaminat ca fertilizator în agricultură

Incepând din 2007

15.1.4. Deshidratarea şi pretratamentul în vederea coincinerării în instalaţiile de obţinere a cimentului

Incepând din 2007

5.4.3 Starea actuală

În regiune există doar o instalaţie de tratare a apelor uzate în Calafat, instalaţia produce 15000 t/an de nămol, care este depozitat într-un depozit temporar. Oraşul caută soluţii de tratare care includ coincinerarea în instalaţiile de obţinere a cimentului localizate in Targu Jiu, 110km distanţă, sau posibil în instalaţii mari de ardere. Nu s-a luat încă o decizie în acest sens. În Craiova se construieşte prin fonduri ISPA o instalaţie de tratare a apei uzate (70milioane EURO). Se aşteaptă ca în viitor să producă 32 t de nămol uscat pe zi. Instalaţia are planificată depunerea nămolului tratat în celule separate de depozitare. Alte instalaţii de tratare a apei uzate sunt prevăzute pentru Ramnicu Vâlcea şi pentru alte comune cu o populaţie peste 10.000 locuitori. Noile instalaţii sunt aproximativ de aceeaşi dimensiune ca cea din Craiova. Bazându-se pe acest lucru, se preconizează ca producţia totală de nămol să egaleze producţia Craiovei şi anume de 32 t/zi. În consecinţă, producţia de nămol din instalaţiile de tratare a apei uzate va fi:

Legislaţia UE Legislaţia Românească

Directiva nr. 86/278/CE privind protecţia mediului, şi în special a solului, atunci când nămolul din canalizare este folosit în agricultură

Ordinul ministerial comun al MMGA şi MAPDR no. 344/708/ 2004, privind aprobarea normelor tehnice de protecţie a mediului şi în special a solului când nămolul din canalizare este utilizat în agricultură (Monitorul Oficial

no.959 din 19.10.2004).

71

Tabel 5.19: Regiuna 4 Estimari privid nămolul uscat produs la instalaţiile de tratare a apei

uzate, pe an

uscat t/zi 2003 2007 2010 2013

Calafat 8 2920 2920 2920 2920

Craiova 32 11680 11680

Altele 32 11680

Total 2920 2920 14600 26280

Sursa: Estimările Consultantilor

5.4.4 Opţiuni privind valorificarea energetica a nămolului

Anterior, folosirea nămolului de la instalaţiile de tratare a apei uzate ca fertilizator pentru terenurile agricole a fost o soluţie pentru eliminarea nămolului. Totuşi, standarde noi de depozitare exclud această metodă azi, prin urmare trebuie avute în vedere alte metode de tratare a nămolului. Standardele României pentru nămolul provenit de la instalaţiile de tratare a apei uzate, sunt precizate mai jos.

Tabel 5. 20 a: Limite permise privind metalele grele în soluri

5.20 b. Concentraţiile maxime admisibile ale metalelor grele pentru ca nămolul să fie

utilizat în agricultură

Metal greu Limita

mg/kg substanţă uscată

Plumb 300

Cadmiu 10

Crom 500

Cupru 500

Nichel 100

Mercur 5

Zinc 2000

Cobalt 50

Arsenic 10

PCB 0,8

Hidrocarburi aromatice policiclice 5

Compusi organici halogenati 500

Metal greu Limita mg/ kg materie uscată (pH>6.5)

Plumb 50 Cadmiu 3 Crom 100 Cupru 100 Nichel 50 Mercur 1 Zinc 300

72

Table 5.20c Valori limită pentru cantităţile de metale grele care pot fi adăugate annual în sol pe baza unei valori medii la 10 ani (kg/ha/an) Intrucât nămolurile provenite din instalaţiile de tratare a apei uzate sunt relativ consistente pot fi uşor de incinerat. Pentrul transportul acestora într-un mod economic, sunt filtrate şi apoi uscate. Apoi nămolul este pompat în incinerator, sau stocat, dacă este solid. Posibilităţile de incinerare sunt în fabricile de ciment sau in instalaţiile care folosesc drept combustibil lignitul. Pentru cantităţi mari, se poate utiliza incinerarea în pat fluidizat chiar pe amplasamentul instalaţiilor de tratare a apei uzate.

Incineratorul cu pat fluidizat necesită o pre-tratare şi uscare pentru a permite particulelor de nămol să fie distribuite pe toată suprafaţa patului fluidizat. În general, fiecare incinerator consumă între 2 şi 8 tone pe oră din totalul solidelor. Principalii paşi sunt:

1. deshidratarea mecanică a nămolului 2. uscarea termică a nămolului 3. combustia în pat fluidizat 4. recuperarea căldurii/generator de abur 5. filtrare uscată 6. precipitator electrostatic 7. filtrarea fluxului de gaz

Figura 5.2 Imagine ilustrând un posibil tratament pentru nămolul provenit de la instalaţiile de tratare a apei uzate (SITA France)

Parametri Valori maxime

Plumb 15 Cadmiu 0,15 Crom 12 Cupru 12 Nichel 3 Mercur 0,1 Zinc 30

73

5.5 Deşeuri provenite din construcţii şi demolări

5.5.1 Legislaţie şi obiective

Regiunea nu are încă obiective specifice pentru deşeurile provenite din construcţii şi demolări. Obiectivele propuse sunt date mai jos împreună cu sarcinile specifice care trebuie atinse.

Tabel 5-21 Obiective propuse

13.1.1. Tratarea deşeurilor contaminate din construcţii şi demolări pentru a putea fi valorificate (material sau energetic) sau/şi eliminarea finală în siguranţă

Începând cu 2007

13.1.2. Tratarea deşeurilor contaminate provenite din drumuri, clădiri şi săpături pentru valorificare sau/şi eliminare finală în siguranţă

În permanenţă

13.1.3. Refolosirea şi reciclarea deşeurilor din construcţii şi demolări dacă nu au fost contaminate.

În permanenţă

13.1.4. Refolosirea şi reciclarea deşeurilor provenite din săpături, dacă acestea nu au fost contaminate

În permanenţă

13.1.5. Implementarea tehnologiei de reciclare şi valorificare materială pentru 50% din deşeurile rezultate în urma construcţiei de drumuri

În permanenţă

13.1.6. Dezvoltarea unei tehnologii de depozitare pentru deşeurile din construcţii şi demolări ce nu pot fi valorificate.

În permanenţă

5.5.2 General

Deşeurile provenite din construcţii şi demolări, sunt constituite din două componente individuale: deşeuri din construcţii şi deşeuri din demolări. Aceste deşeuri provin din: infrastructura construcţiilor şi clădirilor, total sau parţial demolate, din reparaţia drumurilor, etc. - Cantitate şi conţinut Deşeurile provenite din construcţii şi demolări reprezintă în ţările UE aproximativ 25 % din deşeuri, ele provenind în mare parte din demolări şi renovări ale clădirilor vechi. Sunt alcătuite din materiale cum ar fi cărămizi, beton, lemn, sticlă, metale, plastic, solvenţi, azbest, sol excavat, multe din ele putând fi reciclate într-un fel sau altul.

Figura 5.3 Conţinutul deşeurilor provenite din construcţii şi demolări

(Sursa, EIONET 2005)

74

- Căi de gestionare Principala metodă ce va fi utilizată pentru tratarea şi eliminarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări este reciclarea, cu o rată de reciclare de peste 80 % . -Acţiunea asupra mediului Deşeurile provenite din construcţii şi demolări au fost identificate ca o prioritate a fluxului de deşeuri de către UE. Datorită volumului mare de deşeuri provenite din construcţii şi demolări este necesar un spaţiu mare de depozitare. Aceste deşeuri necesită resurse şi tehnologii pentru separarea şi recuperarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări, tehnologii accesibile şi în general puţin costisitoare.

5.5.3 Generarea

În prezent doar o parte din deşeurile provenite din construcţii şi demolări este raportată. De exemplu, aceste deşeuri se utilizează ca material de umplutară (împtumut), fapt mai mult sau mai puţin legal. Datele statistice privind generarea anuală a deşeurilor provenite din construcţii şi demolări, lipsesc. Deşi statele membre sunt neconsecvente în definirea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări, acestea sunt totuşi considerate ca fiind cca. 25% din totalul deşeurilor generate. De exemplu, Parisul raportează 680kg/loc/an în timp ce regiunile rurale ale Franţei raportează 250kg/loc/an. Folosind ca reper cantitatea mai mică, ar rezulta în Regiunea Sud-Vest generarea a aproximativ 580000 t/an, aproape de 10 ori mai mult decât cantităţile raportate. Fără reciclare, acestea vor necesita aproximativ 290.000 m3 capacitate de depozitare pentru deşeuri provenite din construcţii şi demolări presupunînd că densitatea este 2000 kg/m3.

5.5.4. Colectarea

Multe din deşeurile porvenite din construcţii şi demolări sunt reciclabile şi pot fi reutilizate în producerea de balast pentru drumuri, sau refolosite în producerea de ciment, dacă există facilităţi adecvate. UE a raportat o descreştere a depozitării de deşeuri provenite din construcţii şi demolări când taxele de depunere sunt mai mari decât cele încasate de firmele de reciclare. Acest lucru a fost posibil în Germania. Se sugerează ca o strategie asemănătoare să fie abordată şi aici, dat fiind faptul că deşeurile provenite din construcţii şi demolări pot umple spaţii de 290000m3/an, presupunând că nu sunt reciclate şi recuperate în totalitate.. Această cantitate poate fi redusă seminificativ prin folosirea unei simple mărunţiri şi a unei facilităţi de sortare care poate recupera de la 60 la 70% din deşeurile provenite din construcţii şi demolări. Asemenea facilităţi pot costa între 3-4 milioane EURO pentru o structură ce suportă 500t/zi de deşeu mărunţit. Este sugerat ca costurile de reciclare să fie mai mici decât costul de depozitare. Acest lucru ar putea da un impuls pentru creşterea reciclării.

Figura 5.4 Instalaţia de mărunţire a deşeurilor provenite din construcţii şi demolări (Sursa: Nordberg)

75

Tabelul următor ilustreză costul colectării şi depunerii deşeurilor în relaţie cu volumul total contractat al unei noi clădiri, modificare şi renovare:

Tabel 5-22 Costul de colectare şi de depunere

Cantităţi de deşeu/m³ de clădire m³/m³ de volum

% %

0,01-0,05 0,5-0,8

-Lucrări de structură 25-33

-Lucrări de finisaje 67-75

Renovare şi modificare 0,1-0,5 1,2-1,9

În Europa, de la lucrările de construcţie a unei clădiri de mărime medie de 1000m2, poate fi colectată o cantitate de deşeu de 10-50m3, în timp ce de la lucrările de renovare ale aceleiaşi clădiri rezultă cantităţi de deşeuri de cca zece ori mai mari..Pentru deşeurile nesortate costurile de depozitare pot fi de până la 100 €/tonă, în timp ce pentru cele sortate sunt îin jurul valorii de 30 €/tonă - Introducerea sistemului de colectare În timpul introducerii sistemului de colectare, aceasta ar trebui să fie lipsite de taxe pentru colectarea unor cantităţi mici de deşeu de la proprietarii de gospodării. Mai târziu, după ce sistemul va fi implementat şi acceptat în totalitate, o taxă va putea fi aplicată. Cantităţi mari de deşeuri provenite din construcţii şi demolări ar trebui transportate direct la depozite prin firme de construcţie cu taxe care să reflecte costurile reale de tratare şi depozitare Un sistem de colectare pentru deşeurile provenite din construcţii şi demolări necesită o implementare adecvată. Campanii publice de informare ar trebui desfăşurate, având ca scop identificarea clară a taxelor şi procedurilor

5.5.5.Depozitarea

Deşeurile provenite din construcţii şi demolări trebuie depuse pe un depozit controlat dar nu neapărat conform, în special dacă materialul este în mare parte inert. Presupunând o colectare de 90% şi o rată de reciclare de 60% pentru 2013, următoarele cantităţi vor trebui depuse. Tabel 5.23. Deşeuri din construcţii şi demolări. Kt/an

Deşeuri provenite din construcţii şi demolări, Kts/an

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Populatie 2318 2304 2289 2275 2262 2248 2234 2220 2207 2193 2180

Rata de generare kg/loc./an 250 579 576 572 569 565 562 559 555 552 548 545

Rata de reciclare 0% 0% 0% 0% 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

Rata de colectare 10% 15% 20% 25% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%

Reciclate kt 0 0 0 0 0 22.5 55.9 99.9 154 219 294

Depozitate kt 58 86 114 142 170 202 223 233 232 219 196

Depozitare (m3)

densitate 2000 kg/m

3 29 43 57 71 85 101 112 117 116 110 98

Cele mai sus menţionate implică realizarea unor capacităţi de mărunţire de 300 kt/an şi unor capacităţi de depozitare de 100000 m3/an .

76

5.5.6 Recomandări privind aplicarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări

Se sugerează ca în cursul procedurii de Evaluarea a Impactului asupra Mediului anterioară emiterii Aurorizaţiei de Construire să se stabilească cu claritate locul de eliminare a deşeurilor din construcţii şi demolări. Este recomandat ca Consiliile Locale să introducă un paragraf în contractele lor cu privire la repararea străzilor, construirea străzilor, construirea unor noi clădiri, ca şi lucrările de renovare şi modificare, prin care să se impună depozitarea deşeurilor numai la depozitele autorizate. În licitaţii, firmele ar trebui să specifice fondurile necesare pentru depozitarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări. Băncile ar trebui să ceară, atunci când acordă împrumuturi pentru realizarea de construcţii, evidenţierea fondurilor specifice care să fie utilizate în scopul depunerii deşeurilor provenite din construcţii şi demolări. În plus, acest fapt vine în completarea oricărei proceduri de Evaluare a Impactului asupra Mediului sau oricărei alte Autorizaţii de Construire, numai dacă aceasta nu este deja inclusă. Camera de Comerţ şi Industrie ori autoritatea responsabilă pentru firme de construcţii, ar trebui să ceară dovezi privitoare la depunerea adecvată a deşeurilor provenite din construcţii şi demolări. În final, se recomandă ca o parte din deşeurile provenite din construcţii şi demolări, sau o parte din materialul provenit din excavare să fie folosit ca material pentru straturile interne ale drumurilor în construcţie. Acelaşi lucru poate duce la o cooperare între operatorii de depozite, firmele de construcţie şi Consiliile Locale, în îndeplinirea obligaţiei de a elimina adecvat deşeurile provenite din construcţii şi demolări-.

77

6. Evaluarea alternativelor tehnice

6.1 Aspecte decizionale în gestiunea deşeurilor Acest capitol evaluează altenativele tehnice, operaţionale şi financiare pentru Regiunea 4, în vederea colectării, reciclării, tratării şi depunerii deşeurilor. Ca bază, acest capitol consideră Obiectivele Planului Regional de Gestiune a Deşeurilor specificate în capitolul 3 şi prognozele cantitative pentru deşeuri aşa cum sunt date în capitoul 4. În ceea ce priveşte previziunile pentru generarea deşeurilor în 2013 şi nevoile de tratare, este acordată aici o atenţie specială atingerii tintelor de reducere a deşeului bioderadabil şi de reciclare a ambalajelor. Bazându-se pe datele alternativelor tehnice, operaţionale şi financiare explicate aici, este de aşteptat ca Regiunea , dar şi Judeţele componente să aleagă şi să dezvolte dintre alternativele tehnice , planul local sau judeţean de implementare, în vederea atingerii ţintelor În aces sens, se aşteaptă ca fiecare judeţ/municipalitate să-şi bazeze decizia pe : - puterea financiară a judeţului sau a municipalităţii; - eficienţa costului (soluţia costului cel mai mic) şi - impactul socio-economic. Pentru a atinge aceste cerinţe, Judeţele şi municipaltăţile vor fi nevoite să-şi schimbe semnificativ practicile curente de gestiune a deşeurilor, care numai parţial sau local îndeplinesc obiectivele regionale. Dintre aceste obiective, cele care au un impact mai mare asupra modurilor de operare, finanţare sau asupra investiţiilor sunt următoarele:

1. colectarea a aproape 100% din deşeuri (90% din zona rurală până în anul 2009 şi 100% din zona urbană până în anul 2013) şi apoi depozitarea în depozite conforme

2. sortarea extinsă pentru reciclarea materialelor pentru ambalaje, 55% până în 2013

3. reducerea a 50% din deşeurile biologice de pe terenurile de depozitare până în 2013, luând ca bază de calcul cantităţile depozitate in 1995

4. obiective specifice pentru fracţii de deşeuri colectate separate (discutate în Capitolul 5, Fluxuri Specifice de Deşeuri)

- Responsabilitatea decizională pentru Planul de Gestiune a Deşeurilor (Judeţene, Municipale şi Comunale) Procesul de definire a celei mai bune variante de Plan de Management al Deşeurilor revine autorităţilor Regionale, Judeţene şi Municipale/Comunale în consultare cu publicul şi alţi factori interesaţi în domeniul gestiunii deşeurilor (ONG-uri, REMAT, culegători, industrie, comercianţi, etc). Aceşte instituţii trebuie să ia decizii privind colectarea deşeurilor, tratarea şi depunerea lor - care de cele mai multe ori se iau de către Consilii împreună cu autorităţile comunale, municipale, operatorii serviciilor de salubritate, APM-uri. Este de aşteptat ca municipalităţile sa formuleze Planul lor de implementare a gestionării deşeurilor bazându-se pe:

- ţinte regionale şi naţionale - conjunctura geografică şi contexul socio-economic - nivelul de servicii pe care îl doresc - capacitatea de plată şi posibilităţile de finanţare, şi - termenele şi prevederile Planului Naţional/Regional de Gestiune a Deşeurilor.

- Decizia tehnică şi operaţională în gestionarea deşeurilor

78

Pentru a atinge ţintele cuantificate ale managementului deşeurilor, respectând capacitatea lor de plată şi găsirea nivelului de servicii dorit, municipalităţile şi comunele vor trebui să ia în considerare numeroase formulări ale Planului de Gestiune a Deşeurilor. Printre cele mai relevante se numără:

- Obiective şi ţinte (din Capitolul3) - Colectare şi sortare selectivă pentru gospodării, containere necesare, mărime, culoare,

deţinători, etc. - Frecvenţa serviciilor de colectare a deşeurilor (inclusiv mărimea echipajului,

caracteristici tehnice, număr de vehicule pentru colectare), - Utilizarea „punctului verde” sau a altui sistem de marcare (impactul asupra

producătorilor, comerţului cu amănuntul, gospodăriilor) - Amplasamente, specificaţii tehnice, şi planuri pentru: puncte de colectare, staţii de

transfer, staţii de sortare, staţii de compostare, facilităţi de tratare (incineratoare / TMB), facilităţi de reciclare, depozite,

- Structura tarifelor şi taxelor - Finanţarea şi posibile fonduri obţinute prin scheme de grant / contribuţia locală la

investiţiile pentru amenajarea principalelor instalaţii - Gradul de implicare a operatorilor din sectorul privat (concesiuni, acorduri de construcţie,

transfer şi operare, contracte de delegare de gestiune, contracte de servicii), şi - Monitorizarea funcţiilor sistemului, participarea publicului şi diseminarea informaţiei.

Bazându-se pe deciziile de mai sus, fiecare Judeţ şi Municipalitate va alege alternative tehnice pentru investiţiile ţintite, ce vor fi definite, în Capitolul 7 pentru:

- Vehicule de colectare şi containere pentru deşeuri pre-selectate sau amestecate - Staţii sau zone de transfer şi colectare - Echipament de sortare şi centre de sortare - Centre de tratare (staţii de compostare, incineratoare, scheme mecano-

biologice), şi - Depozite judeţene conforme .

Consideraţiile de mai sus pot fi illustrate în procesele următoare de luare a deciziilor. Procesul subliniază deciziile necesare pentru fiecare dintre paşii importanţi ai gestiunii deşeurilor.

79

Fig 6.1: Zone de decizie pentru gestionarea deşeurilor municipale solide

6.2 Opţiuni de selecţie a metodologiei - Criterii de apreciere “Analiza comparativă” este o metodă care ajută la compararea opţiunilor alternative privind costul şi beneficiile diferitelor procese şi tehnologii. Decizia sa folositoare ajută la selctarea soluţiilor cele mai avantajoase . Este de asemenea o metodă importanta în procesul transparent de luarea a decizilor şi transmiterii concluziilor către public. Ca parte a analizei comparative, în procesul de luare a deciziilor fiecărui criteriu îi este întotdeauna ataşată o pondere. Pot fi incluse beneficii sociale, beneficii ecologice, etc, care sunt evaluate din punct de vedere al costului şi ţintelor. În general, un grup de experţi este desemnat să aprecieze diferitele beneficii cât şi costurile lor. Nu este întotdeauna posbil să ajungi la un răspuns simplu pentru selectarea soluţiei celei mai avantoajoase, dar este important ca analiza, să fie făcută de către diferiţi experţi care pot avea fiecare părerea proprie sa privind ponderea fiecărui criteriu..Totuşi, procesul are avantajul că sunt rapid eliminate soluţiile nerezonalbile, şi apoi este uşor de folosit.

1. GENERAREA DEŞEURILOR

2. COLECTAREA

3. TRATAREA

4. DEPUNEREA

pubele, containere, zone şi frecvenţa de colectare pentru deşeu solid rural mixt şi separat

pubele, containere, zone şi fracţiuni de colectare pentru deşeu solid urban mixt şi separat

for separate fractions

Caz de Bază: recuperare/ reciclare compostare a fracţiilor de deşeuri colectate

separat

depozitarea DMS mixt rămas

Alternativele 1 şi 2 :incinerare/ tratament biologic al dms mixte ramase

PASUL DE GESTIUNE A

DEŞEURILOR

ARII DE DECIZIE PENTRU OPTIMIZAREA COSTULUI ŞI A SERVICIULUI

80

În analiza –comparativă ce urmează, o pondere de 20% este dată beneficiilor sociale, 20% pentru partea ecologică şi 60% pentru costul de operare. Principalul criteriu este împărţit în subcriterii care vor primi note între 1 şi 10. Cota pentru fiecare subcriteriu este dată de fiecare expert. Suma notelor date pentru fiecare subcriteriu este apoi multiplicată cu ponderea. Cea mai mare notă desemnează cea mai avantajoasă soluţie. În acest exemplu, subcriteriul “acceptabilitate a tehnologiei“ are cea mai mare pondere. Alte subcriterii, cum ar fi “calitatea serviciilor de colectare“, “personal adiţional angajat“, şi “activităţi adiţionale“, pot ajuta la creşterea, de exemplu a acceptării unei anumite tehnologii datorită unor beneficii colaterale. Criteriul ecologic are impactul cel mai mare în îmbunătăţirea calităţii mediului, sănătatea şi igiena celor care lucrează în domeniul colectării de deşeuri, tratării lor şi depozitării. De exemplu, cu cât mai mai puţine deşeuri se depun, cu atât mai mare va fi durata de viaţă a depozitului. Subcriteriul economic este de asemenea subdivizat în costuri de investiţie şi costuri de operare. Un cost ridicat va fi notat mai puţin decât un cost scăzut, cu condiţia ca şi acesta din urmă să asigure realizarea unor facilităţi care să ducă la atingerea ţintelor de reducere a cantităţilor de deşeuri.

81

Tabel 6.1: Analiza comparativă

Ponderea criteriilor principale

Criterii principale

Notarea subcriteriilor, note de la 1-10

Linia de bază Alt 1

Alt 2

20 % Beneficii sociale

Subcriteriu

Acceptarea tehnologiei 10 1 1

Îmbunătăţirea calităţii serviciului de colectare 5 0 0

Creea unor noi locuri de muncă 3 6 10

Implementarea unor afaceri noi

Activităţi de reciclare 5 7 10

Suma 1 23 14 21

Suma 1x ponderea 4,6 2,8 4,2

20 % Beneficii ecologice

Subcriteriu

Reducerea poluării aerului 3 6 9

Reducerea poluării solului 3 6 9

Reducerea poluării apelor 3 6 9

Siguranţa lucrului 4 4 4

Reducerea cantităţii de deşeuri depuse 3 6 9

Suma 2 16 28 40

Suma 2 x ponderea 3,2 5,6 8

60 % Impactul economic

Subcriteriu

Cost de investiţie pentru colectarea separată 9 4 1

Cost de investiţie petnru tratare 10 5 1

Cost de investiţie pentru depozitare 2 5 10

Cost de operare pentru colectare 9 4 1

Cost de operare pentru tratare 9 4 2

Cost de operare pentru depunere 2 4 9

Suma 3 39 22 24

Suma 3 x ponderea 23,4 13,2 18,3

100 % Total 31,2 21,6 30,5

- Recomandările analizei comparative Aşa cum este ilustrat în exemplul de mai sus, diferenţele dinte cazul de bază şi alternativa 2 sunt mici. Acesta este un rezultat comun al problematicii complexe existente în domeniul gestionării deşeurilor. Aici, spre exemplu, autoritatea decidentă poate prefera o soluţie care să genereze un cost mic al încălzirii locuinţelor în mediul urban şi în domeniul alimentării cu energie electrică, alţii pot fi însă mai interesaţi să promoveze dezvoltarea biotehnologiilor. Ambele pozţii sunt posibile

82

6.3 Vedere generală asupra alternativelor tehnice

6.3.1 Tendinţe generale în tehnologia tratării deşeurilor

- Strategia europeană comună în domeniul obţinerii costului cel mai mic Statele membre ale UE (dacă nu chiar toate statele dezvoltate), au obiective de gestionare a deşeurilor similare cu cele ale României. Câteva au standarde mai ridicate, cum ar fi Germania, care are ca ţintă reducerea pînă la 5% a cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate. În consecinţă, Planurile de Gestiune a Deşeurilor aleg aproximativ aceleaşi soluţii tehnice pentru îndeplinirea obiectivelor de reducere a deşeurilor. Acestea sunt în general:

- Sortarea selectivă a fracţiilor de deşeuri (recipienţi uscaţi / sisteme de recipienţi umezi, punct verde, etc)

- Folosirea staţiilor de transfer dacă cantităţile de deşeuri trebuie să fie transportate pe distanţe mari

- Staţii de sortare pentru a recupera fracţii de deşeuri (deşeuri provenite din ambalaje, hârtie)

- Compostarea multor fracţii verzi şi a unor fracţii provenite din deşeuri alimentare (ambele compostate centralizat)

- Tratarea deşeurilor în amestec (prin incinerare sau scheme mecano-biologice) - Planuri specifice:

Puncte de colectare şi reglementări pentru producători în scopul returnării anumitor deşeuri: vehicule scoase din uz, echipament electric şi electronic uzat, baterii, acumulatori

Deşeuri menajere periculoase, şi Nămol provenit din tratarea apelor uzate Deşeuri provenite din construcţii şi demolări

- Utilizarea unor depozitelor controlate pentru deşeurile rămase Reducerea conţinutului biologic a deşeurilor solide municipale ramase în amestec s-a dovedit a fi una dintre cele mai problematice. Aceasta cere investiţii importante şi facilităţi de tratare specializate (incineratoare sau staţii mecano-biologice) care au costuri importante de operare şi tehnologii avansate. O discuţie detaliată despre acest subiect este detaliată în cele ce urmează. - Tendinţe ale tehnologiilor de depozitare Tendinţa generală de dezvoltare în domeniul gestiunii deşeurilor şi tehnologiilor de depozitare se concentrează pe:

- Limitarea cantităţilor de deşeuri depozitate şi maximizarea folosirii de resurse naturale prin reciclare şi refolosire

- Extinderea duratei de exploatare a depozitelor, reducând astfel suprafeţele de teren declasificate (ineficient folosite) prin transformarea în depozite

- Limitarea generării de gaze de seră emise din depozite Recent, datorită creşterii generale a standardului de viaţă şi folosirii tot mai răspândite a tehnologiilor de ambalare, cantităţile de deşeuri organice şi de ambalaje au crescut în mod considerabil, ambele umplu rapid depozitele şi diminueaza resursele naturale. Pentru a contracara acest lucru, obiective specifice formulate în Capitolul 3, promovează reciclarea materialelor de ambalaje şi reducerea cantitatilor de deşeuri biodegradabile depozitate. Pentru a reduce impactul emisiilor de la depozite, acestea vor fi proiectate şi construite cu cele mai bune tehnici disponibile, aşa cum au fost ele definite în Directiva europeană de depozitare, transpusa în legislatia romaneasca. (Acest plan utilizează termenul de depozite ecologice pentru a desemna depozitele conforme cu Directiva europeana de depozitare, transpusa în legislatia romaneasca, care înglobează folosirea celor mai bune tehnici disponibile în domeniul depozitării deşeurilor)

83

Folosirea celor mai bune tehnici disponibile duce la reducerea impactului asupra mediului, ceea ce implica:

- Metode mai simple de tratare a levigatului - Emisii mai scăzute de gaze cu efect de seră, în special metan (metanul are un efect de

seră de 21 de ori mai ridicat decât CO2), şi - Reducerea semnificativa a factorilor negativi (fum, păsări / animale / praf / mirosuri

neplăcute / ape contaminate / deplasări de praf cu ajutorul vântului) - Controlul asupra deşeurilor depozitate, şi - Inchiderea şi monitorizarea depozitelor, remedierea siturilor şi a solului.

Alte elemente ale celor mai bune tehnici disponibile privitoare la operaţiunile de depozitare includ:

- geomembrane pentru impermeabilizarea depozitelor, - tratarea levigatului - compactare avansată a deşeurilor depozitate - acoperire zilnică, şi - colectarea şi arderea metanului de depozit în depozitele mici sau recuperarea şi

utilizarea lui ca şi combustibil în generatoarele electrice în depozitele mai mari. - tendinţe privind metoda reducerii deşeurilor biodegradabile: Pentru a reduce cantitatea de deşeuri biodegradabile ce intră în depozite şi apoi emisiile în aer, este necesar să se accepte în depozite în tot mai mare masura deşeu inert rezidual, cu continut biodegradabil redus la cel mult 5% sau mai putin. Asemenea cantităţi reduse de biodegradabil sunt în general atinse prin:

- colectarea selectiva extensivă a deşeurilor de ambalaje şi a altor fracţiuni de deşeuri reciclabile şi reducerea cantitatii de hârtie, lemn şi textile existente în depozite

- compostarea cantităţii maxime de deşeuri verzi şi alimentare (din gospodării şi instituţii, curţi, grădini, parcuri, pieţe şi curăţenia stradală), şi

- tratarea cantităţilor rămase prin tratarea biomecanică şi incinerare Aceeaşi strategie de tratare este propusă pentru regiune, deşi ţintele sunt mai puţin severe. În consecinţă, prin colectare bine organizată şi o schemă de sortare bună (va fi descrisă în secţiunile următoare), obiectivele anului 2010 pot fi atinse prin sortare şi compostare, pe când cele ale anului 2013 vor necesita o tratare mai avansată, cum ar fi tratarea biomecanică sau incinerarea. Soluţia tehnică finală va depinde de rezultatele unui studiu de fezabiitate şi financiar sau de preferinţele autorităţilor locale (ambele măsuri de tratare sunt obişnuite pe tot teritoriul UE). Dezbateri importante au loc pentru a alege care dintre cele două tehnologii este mai ieftină şi produce cea mai mare scădere a cantităţii de substanţe biodegradabile la o valoare de investiţie dată. -Tendinţe ale gestionării deşeurilor provenite din materiale de ambalaj Cresterea utilizării materialelor pentru ambalaj este prezentă peste tot în lume. Cu toate că sortarea în gospodărie devine aproape universal valabilă, sortarea poate fi îmbunătăţită prin metode complementare. Cele mai obişnuite metode sunt:

- sistemul depozit sau consignaţie a fost dezvoltat pentru sticlă şi butelii de tip PET, recipienţi din aluminiu, etc. Sistemul consignatie pentru ambalaje obligă consumatorii casnici sa returneze ambajele la punctele de colectare desemnate de producători. Un viitor avantaj al acestui sistem este acela că îi face mai responsabili pe comercianti şi pe producători sa colecteze deşeuri de ambalaje în vederea reciclării

- Sistemul de tip ”punct verde” aşa cum există în Franţa, Germania şi în aproape toată Europa. Sistemul acesta este adoptat sub o anumită formă şi în România şi va fi operaţional/organizat prin ECO Rom Ambalaje SA. Dacă va fi adoptat, consumatorii vor fi încurajaţi să returneze materialele provenite din ambalaje în locaţiile desemnate, puncte de colectare sau magazine. Sistemul „punctul verde” va responsabiliza mult mai mult atât producătorii de ambalaje cât şi utilizatorii. Fondurile colectate vor fi atunci folosite pentru a încuraja reciclarea deşeurilor provenite din materiale de ambalaj (în sectorul privat colectarea buteliilor de tip PET este subvenţionată din taxa pe ambalaje)

84

6.3.2 Colectarea şi sortarea

6.3.2.1 Colectarea deşeurilor

Colectarea deşeurilor şi depozitarea deşeurilor solide municipale (DSM) în amestec în depozite conforme este fundamentală pentru Gestiunea Deşeurilor. La nivelul anului 2003, in Regiunea 4 se colectau deşeurile doar de la 36% din populaţie, ceea ce reprezintă 52% din cantitatea de deşeuri menajere teoretic generată în Regiune. Regiunea dispune doar de un singur depozit conform funcţional în Craiova, şi un al doilea planificat pentru Râmnicu Vâlcea pentru anul 2007. Situaţia pentru zonele urbane ale Regiunii 4 era mai bună, deoarece 81,3% din populaţie beneficia de servicii regulate de colectare a deşeurilor. În zonele rurale, doar 1% din locuitori beneficiau de aceste servicii. Pentru ca regiunea să atingă ţintele de colectare impuse până în anul 2009 (90% din zona rurală) şi 2013 (100% din zona urbană), colectarea deşeurilor va fi extinsă în mod semnificativ. Asta va însemna investiţii importante şi achiziţionarea de noi vehicule şi recipienţi pentru colectare. Mai târziu, colectarea selectivă a fracţiilor de deşeuri va însemna că atât numărul de vehicule cât şi cel de containere va creşte, în funcţie de schema de colectare aleasă pentru deşeurile mixte menajere şi pentru colectarea separată a diferitelor fracţii de deşeuri. Cel mai probabil, municipalităţile din zonele urbane vor continua să colecteze deşeuri din containere amplasate în spaţii publice cu vehicule compactoare de capacitate mare, pentru a le depune apoi în depozite judeţene conforme. Acest sistem va fi extins către zonele urbane în care nu se face încă o colectare a deşeurilor. Frecvenţa de colectare este în general de o dată pe săptămână, cu toate că districtele comerciale şi cartierele cu blocuri beneficiază de colectare de mai multe ori pe săptămână. În ceea ce priveşte regiunile rurale, colectarea din uşă în uşă este poate impracticabilă, datorită condiţiilor de drum şi a mediei de locuitori din zonă. Pentru aceştia, se sugerează ca containerele comunale să fie plasate câte unul de 1.1m3 pentru 100 locuitori sau unul de 10m3 pentru 1000 locuitori, iar colectarea să se facă o dată pe săptămână cu vehicule compactoare normale sau cu tractoare cu remorcă, care sunt mult mai adaptate la condiţiile proaste de drum. Un asemenea sistem va fi necostisitor pentru operare şi va geneara un serviciu de colectare bun pentru un mare număr de locuitori cu minim de cost. În cadrul acestui sistem, locuitorii din gospodăriile izolate vor fi nevoiţi să aducă deşeurile la cel mai apropiat punct de colectare comunal. Partea cea mai dificilă va fi să determinăm locuitorii să renunţe la obiceiul actual, şi anume acela de a arunca deşeurile în punctele care sunt mai la îndemână.

6.3.2.2 Staţii de transfer

Staţiile de transfer sunt locuri special amenajate în care deşeuriile sunt colectate şi transferate apoi în alte vehicule de transport de capacitate mai mare, acest fapt micşorând costul de transport şi reducând necesitatea de a construi multiple depozite, fapt care este foarte costisitor. În general, staţiile de transfer sunt construite pentru zone aflate la mai mult de 60 km de depozitele de deşeuri iar cantitatea anuală de deşeuri atinge 10000 de tone. Pentru volume mai mici, transportul direct cu camionul este încă utilizat şi nu e foarte scump, în condiţiile în care se evită amenajarea unor depozitele conforme mici care necesită investiţii mari şi costuri de operare crescute per tona de deşeu depozitată. Ar trebui reamintit faptul că staţiile de transfer adaugă un preţ de 4/5 €/t la costul iniţial de colectare a deşeurilor.

85

Pentru a fi justificate din punct de vedere economic, staţiile de transfer ar trebui să genereze economii de transport mai mari decât costurile operaţionale. În viitor staţiile de transfer pot ajunge la costuri de construcţie de la 500.000 la 2.000.000 euro. În mod normal, staţiile de transfer au nevoie de :

- electricitate şi alte utilităţi, protecţie de incendiu, - personal de pază care să verifice deşeurile, cântar, - echipamente de compactare a deşeurilor sau containere , - soluţii pentru apa uzată, şi - zone de încărcare şi descărcare uşor de folosit şi de operat.

Fig 6.2: Staţii de transfer de nivel mediu

În plus, staţiile de transfer pot servi ca puncte de colectare sau de ridicare pentru fracţiuni de deşeuri speciale: ambalaje PET, sticlă, hârtie, metale, deşeu verde, deşeu voluminos, DEEE, deşeu periculos din gospodării etc. Staţiile de transfer sunt costisitoare atât în operare cât şi în construcţie. Acestea ar trebui instalate numai în locurile în care este justificată prezenţa lor din punct de vedere economic şi nu ar trebui considerate ca o soluţie alternativă la închiderea depozitelor comunale neconforme. În prezent regiunea are în plan construcţia a patru staţii de transfer finanţate din fonduri Phare. Acestea sunt situate în:

- Turceni, jud. Gorj - Brezoi şi Bălceşti, jud. Vâlcea - Goicea, jud. Dolj

6.3.2.3 Staţiile de colectare

O soluţie mai potrivită pentru zona rurală ar putea fi instalarea staţiilor de colectare care pot fi instalate pentru 5-10% din costul staţiilor de transfer. În unele cazuri, puncte de colectare cu câteva containere metalice mari pot fi considerate staţii simple de transfer, ce necesită doar o platformă de beton şi containere de 1,1 m3 sau de 5-10 m3 pentru transferul într-un vehicul cu compactare (deservind 100 de locuitori) sau direct într-un container deschis de 45 m3 odată la 2 săptămâni (deservind 200/500 de locuitori). Pot fi localizate împreună mai multe pubele, pentru a facilita colectarea fracţiunilor separate de deşeuri. Această soluţie ar fi cea mai bună din punct de vedere economic pentru asezările mai mici sau izolate şi evită costul unei staţii de transfer dezvoltate complet. Pentru staţiile de colectare, fiecare comună trebuie sa determine numărul şi locaţiile fiecărei staţii. Trebuie acordată o atenţie specială selecţiei acestor locaţii. Dacă sunt prea aproape de locuitori, aceştia ar putea avea de obiectat în privinţa mirosului, a traficului vehiculelor şi a zgomotului.

86

Figura 6.3: Container de colectare a deşeurilor de tip roll on roll off

6.3.2.4 Vehicule de colectare

Vehiculele mari de colectare a deşeurilor constau în vehicule de 16-19 tone, biaxiale, cu un container de capacitate 10 -15,5 m3. Aceste vehicule sunt echipate cu mecanisme de descărcare pentru colectarea deşeurilor din containere cu 2 sau 4 roţi Este important ca operatorii serviciilor de salubritate să includă în tarifele practicate fonduri pentru revizia regulată şi reînnoirea parcului de vehicule. În mod normal, fiecare vehicul costă cam 120000 Euro şi poate fi operat 15-20 de ani, în funcţie de întreţinere. Fiecare camion poate fi operat 8 sau 16 ore pe zi, în funcţie de strategia de operare a comunităţii/ companiei. Totuşi, nu este recomandată menţinerea unui parc auto prea vechi. Aceste vehicule sunt ineficiente, sunt adesea în reparaţii şi au costuri mai mari de operare. Multe din ele sunt nesigure. Datorită faptului că o mare parte din regiune are drumuri normale, utilizarea autogunoierelor compactoare de deşeuri obişnuite este suficientă. Pentru zonele rurale din Regiune, o atenţie deosebită trebuie acordată alegerii de vehicule a căror greutate să nu fie excedentară, pentru a nu depăşi limitele de greutate ale drumurilor sau podurilor (pot fi folosite camioanele multiaxiale sau camioanele mici),iar pentru zonele rurale cu drumuri pietruite, sunt recomandate vehiculele multiaxiale. Bazându-ne pe aceste consideraţii fiecare firmă privată, comunală sau judeţeană ar trebui să determine compoziţia optimă a parcului de vehicule, precum şi caracteristicile tehnice ale acestora, pentru a genera un serviciu de colectare a deşeurilor la nivel calitativ înalt. Figura 6.4: Vehicul de compactare a deşeurilor tipic UE

6.3.2.5 Containere de colectare

Regiunea deja foloseşte cele mai obişnuite containere de colectare. Acestea includ pubele de plastic pe roţi de capacitate 120 si 240L pentru cele mai multe gospodării şi pentru firmele mici. Acestea sunt de obicei în proprietatea gospodăriilor sau a firmelor. În unele cazuri, sunt acordate stimulente proprietarilor de gospodarii pentru cumpararea primei lor pubele. Firmele mai mari, zonele comerciale şi pieţele pot folosi eurocontainere mai mari - de 1,1 litri (fie din metal sau plastic, deşi cele din metal sunt mai robuste). În sfârşit, instituţiile, supermarket-urile şi industria folosesc de obicei containere de metal de 4 -10 m3 pe care le pot împrumuta de la un operator de colectare a deşeurilor şi pentru care pot plăti o suma adiţională pentru fiecare golire (de obicei pe baza unui contract cu operatorul de servicii de salubritate).

87

Supermarket-urile foarte mari sau centrele comerciale pot fi de asemena echipate cu containere cu compactare care sunt colectate prin ridicarea cu un cârlig (hook lift). În Craiova, o mare parte din cartierele de blocuri folosesc tobogane. Fiecare etaj are o uşă de acces la toboganul prin care deşeul este deversat în ghenă. Apoi, deşeul este colectat în containere aflate la subsolul/parterul blocurilor. Fiecare container poate avea o capacitate de 0,24 sau 1,1 m3. Deşeurile sunt colectate periodic. Fiecare localitate trebuie să îşi determine tipul de containere, utilaje de colectare şi frecvenţa de colectare în baza specificului localităţii.

6.3.3 Colectare selectivă şi recupararea deşeurilor provenite din ambalaj

Materialele din ambalaje reprezintă un procent important (aprox. 20%) în totalul deşeurilor menajere şi similare din comerţ şi industrie. O mare parte din ambalaje/deşeuri din ambalaje este recuperabilă când este stabilit şi organizat un sistem eficient de sortare. Adevărata provocare o reprezinta colectarea şi recuperarea deşeurilor din ambalaje în mod economic- date fiind abilitatea regiunii de a plăti şi faptul că majoritatea schemelor de colectare şi sortare nu işi acoperă costurile de operare. O a doua problemă ce trebuie luată în considerare o reprezintă tehnologia ce urmează a fi folosită, având în vedere multele soluţii posibile existente (gradul de automatizare, procentul colectat, sortarea în gospodărie vs. sortarea în centre etc.)

- strategia de colectare a DSM şi a fracţiunilor separate Sunt câteva scheme de colectare şi sortare comune pentru a atinge ţintele de recuperare pentru deşeurile din ambalaje. La o extremă se găseşte amplasarea de containere de colectare pentru mare parte a gospodăriilor, afacerilor, insituţiilor şi fabricilor, la cealaltă se găseşte soluţia în care deşeul este lăsat mixt şi adus la o staţie de sortare, pentru o sortare ulterioară manuală sau automatică. - sortarea în gospodării pe fracţiuni Prima metodă, presupune deţinerea de pubele de sortare pentru fiecare tip de deşeu şi prezintă avantajul scăderii costului de sortare într-o instalaţie specializată, cu toate că sistemul are nevoie de multe pubele şi recipienţi, şi de mai multe vehicule specializate pe colectare. Ca atare, colectarea este relativ costisitoare. Cu toate acestea, se facilitează sortarea ulterioară, deşi nu este posibilă luarea fracţiunilor colectate şi revinderea lor fără o sortare sau separare adiţională. Fracţiunile tipice colectate separat includ:

1. hârtie (poate fi sortată ulterior în hârtie şi carton, pe tipuri de hârtie), 2. sticlă (sortată ulterior după culoare), 3. plastic (ce poat fi sortat ulterior pe tipuri de plastic, trebuie îndepartate capacele de la

recipienţi) , 4. Metale (ce necesită sortare ulterioară în cutii de conserve din aluminiu, din otel, folii de

aluminiu, tuburi de spray, etc., 5. deşeuri verzi (ce pot fi sortate similar, poate în pungi de plastic galbene pentru deşeurile

de gradină şi deşeu alimentar, dacă este împachetat în hârtie).

Fig: 6.5 Rezultate în kg/loc a deşeurilor din ambalaje in Franta, pe materiale si pe regiune (2004 Eco-Ambalaje)

88

Problema cu cele de mai sus este că procesul de sortare al întregului deşeu este oneros şi tracasant pentru gospodării, şi sortarea până la ultimul grad posibil necesită multe containere de colectare şi vigilenţa extremă din partea producătorilor de deşeuri. Aderenţa la sortare extremă în gospodării este în general scazută, cu o problemă adiţională în oraşele mari, unde puţine case au spaţiu pentru toate containerele separate necesare. Pentru a reduce costurile, unele comune recurg la containere colective pentru fracţiile de deşeuri colectate separat, dar aderenţa la acest sistem este admis a fi dificilă fără stimulente de ordin financiar. (În multe Cantoane Elveţiene, gospodăriile trebuie să plătească taxe mari pe tona de deşeu mixt. În consecinţă cetăţenii au o determinare sporită pentru pre-colectarea separată a deşeurilor în recipiente destinate fiecărui tip: sticlă, hârtie, metale, deşeuri verzi ) - Sistem de reciclare în două pubele Pe baza constrângerilor de mai sus, a fost dezvoltat un sistem hibrid, denumit uneori sistemul pubele umede/pubele uscate, care a fost folosit cu succes şi a devenit în multe zone sistemul de preferinţă . Sistemul constă în 2 pubele principale, plus uneori o pubelă mai mică pentru sticlă şi posibil saci galbeni pentru deşeuri din gradină şi alimentare (învelite anterior în hârtie). În cadrul acestei scheme, pubela umedă este containerul pe care cele mai multe gospodării îl foloseau deja pentru deşeu mixt nesortat şi pubela uscată pentru pre-colectarea în general a materialelor de ambalat. Este folosită în general o pubelă mică sau un container amplasat in spaţii publice pentru colectarea sticlei. Este importantă problema colectării deşeurilor de gradină şi a celor alimentare dacă se vrea îndeplinirea ţintelor de reducere a deşeurilor biodegradabile. Sistemul este compus din:

- pubela umedă: DSM mixte - pubela uscată: hârtie, carton, metale, plastic,

(unele permit şi DEEE mici), tetra pack, cutii de conserve, saci, baterii

- un container comun pentru sticlă, - deşi nu special pentru deşeuri din ambalaje, saci

maron speciali (uneori pubele maro în România) pentru deşeuri verzi sezoniere (se pot include şi deşeuri alimentare învelite în hârtie) destinate compostării.

Fig 6.8 Pubele pentru reciclarea deşeurilor uscate, la nivel colectiv şi la nivel de gospodărie în Franţa (Eco-Ambalaje)

Figura 6.6 Containere comunale pentru cloectarea

separată a deşeurilor în Elveţia.

Fig 6.7 pliant ce sfătuieşte rezidenţii să pună deşeul uscat neînfaşurat, în pubelele de culoare (Oraşul Lyon: în

ornidea acelor de ceas din stânga sus: sticle, cutii de conserve, hârtie, carton )

89

Avantajul acestui sistem îl reprezintă faptul că sunt necesare mai puţine pubele şi mai puţine drumuri efectuate de camioane pentru a colecta fracţiunile de deşeuri. Este de asemenea uşor de întrebuinţat. Fracţiunile colectate sunt trimise apoi la un centru de sortare manuală, unde angajaţi instruiţi să sorteze deşeurile în cele mai economice containere de colectare. De ex: sticlele sunt separate în PET, PP, PE, PVC, plastic PS, hârtia e separată de carton. Dat fiind costul relativ scăzut al muncii în România, un sistem de sortare manuală s-ar dovedi cel mai economic. Sistemul poate fi perfecţionat în timp, pe măsura implementării şi întrebuinţării strategiilor de sortare şi a echipamentelor mai bune. În plus, studiile au arătat că până la 70% din gospodării pot adera la acest sistem, dată fiind simplitatea lui în raport cu schemele de sortare pe mai multe fracţii, mai complicate. O posibilă obiecţie ar fi că în multe comune şi la multe depozite de gunoi, operatorii neautorizaţi, pot colecta fracţiunile separate pentru a le revinde, înainte de ajungerea vehicolelor de colectare. Se sugerează ca cel putin cei care îndeplinesc vârsta legală de a munci să fie angajaţi în centrele de sortare. În acelaşi timp, centrul de sortare va avea mai puţin de lucru. Între timp centrele de sortare pot angaja câţiva muncitori, dar fracţii separate vor fi colectate într-o cantitate mai mare decât sunt în present. În prezent Regiunea a obţinut finanţare Phare pentru promovarea selectării selective în:

- Corabia, jud. Olt - Caracal, jud. Olt - Cîlnic, jud. Gorj

Fondurile pentru cele mai sus menţionate vor fi folosite pentru amenajarea de staţii de sortare şi achiziţia de containere pentru colectare selectivă.

6.3.4 Staţiile de sortare- sortarea fracţiunilor separate în instalaţii automate şi manuale

Cealaltă extremă o reprezintă o instalaţie de sortare a deşeurilor mixte. Acest sistem nu necesită cooperarea gospodăriilor, nici colectare separată sau pubele de colectare. Cu toate acestea, în practică, acest sistem poate avea multe dezavantaje:

- deşeurile reciclabile sunt amestecate cu deşeuri foarte umede, degradând astfel multe fracţiuni reciclabile,

- este mult mai grea separarea ulterioară a fracţiilor, - instalaţia poate emana mirosuri neplacute, - sistemul de sortare automat nu se comportă întotdeauna bine şi are nevoie de investiţii

de capital semnificative, - sortarea manuală a Deşeurilor Solide Municipale prezintă pericole pentru sănătate, este

neplacută şi periculoasă. În consecinţă, multe centre de sortare se concentrează acum pe reciclarea deşeurilor uscate şi pe sortarea acestora după modul discutat anterior. - Aplicabilitate Sortarea fracţiunilor de DSM separate este aplicată pe întreg teritoriul UE. Procesul este realizat înaintea procesării şi depozitării. Procedura s-a dovedit a fi cea mai bună metodă de îndeplinire a ţintelor de deşeuri din ambalaje, având în vedere că sortarea DSM mixte s-a dovedit dificilă iar rezultatele dezamăgitoare. - Tendinţe în sortare Tendinţele în tehnologia de sortare sunt acelea de a îmbunătăţi pre-tratarea materialelor separate anterior din Deşeuri Solide Municipale prin procese de cernere pentru a creşte eficacitatea fazei de sortare manuală. Procesul poate atinge 220 kg/h pentru hârtie şi carton şi 145 kg/h pentru fracţiuni uşoare cum ar fi sticle PET sau alte produse din plastic. Metalele feroase şi neferoase sunt îndeparate în general prin separatori magnetici.

Fig 6.9 Facilităţi de sortare pentru reciclarea deşeurilor uscate pre-

colectate

90

- Investiţii şi costuri de operare În ceea ce priveşte investiţia, staţiile de sortare manuală au nevoie doar de echipament simplu (benzi transportoare, jgheaburi de alimentare), un hangar încălzit şi pubele pentru stocarea fracţiunilor sortate în vederea vanzării, cântare şi prese, ca un prim pas. O instalaţie de dimensiuni acceptabile, poate chiar într-o locaţie a REMAT poate fi construită iniţial pentru valori între 500 000 şi 2 mil Euro. În mod ideal, deşeurile verzi işi vor găsi locul în staţia de compost la fel de simplă aflată alături. Centrul de sortare manuală, bazat pe costul muncii în România, ar trebui să se apropie de veniturile din fracţiunile recuperate prin colectarea şi sortarea realizată în UE, acelaşi lucru întamplându-se şi cu taxele de depozitare. Aşa cum multe ţări ale UE au raportat costuri de sortare şi colectare între 80-120 Euro/ tonă, este recomandat un studiu de fezabilitate înainte de a ajunge la o concluzie în privinţa pragului minim de rentabilitate Rezultatele proiectelor ISPA anterioare indică faptul că în România este mult mai economică sortarea manuală, în condiţiile ratelor de salarizare prezente. Multe staţii de separare includ sortarea manuală cel puţin pentru o parte a procesului de separare. S-a demonstrat, de asemenea, că centrele de sortare ar trebui să fie plasate lângă depozitele de deşeuri sau alte facilităţi de tratare, unde există deja infrastructura necesară ce ar reduce costurile de operare şi de transport. Asemenea instalaţii au evidenţiat importante economii, reducând costurile de operare la 50-60 Euro/t procesată, pentru staţii cu o capacitate de operare de 4-6000 t/an (excluzând costurile de transport). Acestea reprezintă 50-60% din costurile ce trebuie calculate pentru o staţie de sortare izolată. Ca o comparaţie, sunt prezentate costurile medii de sortare în Franţa pentru staţii cu o capacitate de 15.000 t/an, pentru diferite combinaţii de fracţiuni sortate. Tabelul prezintă faptul că o sortare mai bună costă mai mult. Totuşi o sortare mai bună poate aduce venituri mai mari.

Fig. 6-10: Privire de ansamblu a costurilor de sortare (NB: deşi costurile cresc în funcţie de

sortarea mai bună, veniturile cresc pe masură ce materialele sunt sortate mai bine)

6.4 Tratarea şi depozitarea deşeurilor biodegradabile

Pentru a atinge pe termen scurt (25% în 2010) şi cu investiţii minime ţintele de reducere pentru deşeurile biodegradabile, este necesară axarea pe cantităţile de deşeuri biodegradabile care pot fi colectate uşor şi tratate. Acestea includ în general hârtia, cartonul şi lemnul pentru reciclare, materialele din ambalaje pentru acelaşi scop şi deşeuri verzi şi alimentare pentru compostare. Pentru compostare, deşeurile verzi din parcuri, curţi, grădini şi pieţe trebuie

Fracţiuni

din

containere cu

recipienţi

Fracţiuni

plate

Cost

Brut

Recipi-

emţi:

Sticle Plastic

Metale

Obiecte

plate Hârtie

Carton

Ziare Imprima

-te

Reviste

Hârtie

Carton

Plastic

Metale Ziare

Imprima

-te Reviste

Sticlă

Hârtie

Carton

Plastic

Metale Ziare

Imprima

-te Reviste

Hârtie, carton,

plastic, metale

114-139

€/t Intrare

113-162

€/tIntrare

171-216

€/tIntrare

183-229

€/tIntrare

Plastic

Metale

Ziare

Reviste

Hârtie

Carton

200-211

€/t intrare

91

colectate separat. Este posibilă şi compostarea nămolului de la case (fose septice) şi de la instalaţii de tratare municipale (dacă sunt conforme cu OM 3442004). Deşeurile alimentare (exclusiv pielea şi oasele) din case pot fi compostate alături de deşeurile verzi sau folosite ca hrană pentru animale. Aceasta metodă este aplicabilă în special pentru restaurante sau instituţii cu caracter social, unde cantităţile generate de deşeuri alimentare sunt suficient de mari pentru a justifica recuperarea zilnică şi folosirea lor ca hrana pentru animale.

În general, deşeurile verzi sunt colectate fie în pubele speciale (maron în România) sau în saci ce pot fi cumpăraţi în general din supermarket-uri. Sacii sunt populari în rândul gospodăriilor, avand în vedere că cea mai mare cantitate de deşeuri verzi se produce spre sfârşitul primăverii şi în toamnă. Tabelul următor redă o privire de ansamblu asupra soluţiilor de tratare folosite pentru reducerea deşeurilor biodegradabile municipale în UE 15. Din tabel reiese că metoda incinerării este cea mai bună strategie pentru ţări care au atins obiectivul de reducere a cantităţilor de deşeuri biodegradabile din depozite.

Fig 6.11 Vedere generală asupra tratării la nivel European a Deşeurilor Municipale

Biodegradabile în 2002. Strategii folosite pentru tratarea deşeurilor municipale biodegradabile în figura alăturată. Aceeaşi strategie este propusă pentru Regiunea 4.

Fig: 6.12 Strategii commune de tratare pentru Deşeurile Municipale Biodegradabile.

Deşeuri Municipale Biodegradabile

(1) Prevenire, Reducere şi

Reutilizare

Separarea la sursă Deşeuri reziduale

(2) Reciclarea

materialelor

(3) Tratament

biologic

(4) Tratamente termice si mecano-

biologice

(5) Depozitare

controlată

92

6.4.1 Compostarea DSM mixte

Importanţa separării Deşeurilor Verzi (deşeuri din parcuri şi grădini) şi a Deşeurilor Biologice (deşeuri organice din gospodării) de DSM mixte în vederea compostării a fost subliniată recent într-un studiu al profesorului Jager. În acest studiu, prof. Jager a ajuns la concluzia că numai deşeurile verzi şi biologice pre-sortate sunt potrivite pentru compost, în timp ce DSM mixte conţin contaminări peste limitele admise. Această rezultat reduce semificativ cantitatea de compost care poate fi produsă din deşeuri relativ curate verzi şi biologice. În consecinţă, compostarea DSM, fără un alt tratament, nu e o opţiune viabila în UE. În tabelul 6-2 sunt date limitele admise ale metalelor grele în compost. Aceste limite sunt comparate cu metalele grele întalnite de obicei în compostul produs din deşeuri biologice, verzi şi deşeuri mixte din gospodării. În plus, standardele privind calitatea compostului fac puţin probabil producerea din DSM mixte. Acestea includ particule cu dimensiuni mai mici de de 2mm pentru plastic, sticlă şi metal şi nu ar trebui sa depaseasca mai mult de 0.5% din greutatea compostului uscat. Aceleaşi limite reduc semnificativ posibilitatea de a folosi DSM mixte tratate biologic sub formă de compost pentru staţii TMB. Tabel 6-2 Comparaţie între calitatea compostului produs din DSM şi din fracţiuni separate

Agentul de contaminare

Unităţi Deşeuri biologice

Deşeuri verzi Deşeuri mixte din gospodării

Pragul limita

Pb mg/kg 74,3 42,2 513 150

Cd mg/kg 0,6 0,5 5,5 2

Cr mg/kg 57,7 33 71 100

Cu mg/kg 45,1 29,1 274 100

Ni mg/kg 40,2 12,3 45 50

Hg mg/kg 0,3 0,5 2,4 1,5

Zn mg/kg 290,8 93,4 1510 400 Source: Prof. Jager, Müll und Abfall

Calitatea compostului depinde şi de calitatea materialelor care intră în alcătuirea sa, de condiţiile locale şi de calitatea cerută a compostului. Atunci cand sunt operate corespunzator şi colectate cu grijă, ratele de refuz la staţiile de compostare variază între 3% si 5%. - Tehnologii intensive de compostare Sunt câteva procese de compostare, care diferă de exemplu, prin timpul de compostare, prin calitatea compostării şi prin suprafaţa necesară. În general există:

Sisteme în aer liber : - Compostare statică prin aerare naturală sau forţată.

Sisteme inchise : - Sisteme statice şi dinamice .

93

Tabel 6-3 procese de compostare

Procese statice: Procese dinamice:

Compostare statică cu atragere a aerului Rezervor de fermentare Aerare forţată Turnuri de procesare Aerare naturală Cu punţi multiple

Compostarea în boxe/celule Cu un singur nivel

- Compostarea în aer liber Compostarea deşeurilor din parcuri şi gradini, care sunt libere de poluanţi, poate fi facută în spaţii deschise, fără aspirarea de aer în procesul de compostare. Pentru a asigura o aerare suficientă, întaltimea grămezii de compostare trebuie sa nu fie mai mare de 1,5 m şi trebuie adaptată la densitatea materialului. Grămada de compostare va lua forma caracteristică de trapezoid. Presupunând o densitate de 0,5 t/m3, aproximativ 1800 t pot fi compostate pe un hectar de teren la fiecare 6 luni.

În general, la o rata de colectare de 20% a deşeurilor verzi din gospodării, este necesar 1 ha pentru compostarea pentru 100.000 locuitori. Staţiile trebuie situate la o distanţă suficientă de asezările din apropiere pentru a evita mirosurile neplacute pentru cetăţeni. Procesul de compostare prin fermentaţie poate fi accelerat prin aspirarea adiţională de aer. Sistemele deschise necesită aspirări de aer de la baza grămezii de compostare. Aerul trebuie tratat după aceea în filtre de compost pentru a evita mirosurile neplacute. Sub efectul ventilaţiei, timpul de compost poate fi redus de 2-2,5 ori când există materiale omogenizate în procesul de compostare. În general, procesul este acoperit şi are loc pe o platformă de ciment. - Sistemele închise Sistemele de compostare închise sunt folosite pentru a accelera şi mai mult compostarea şi pentru adaptarea la condiţiile climaterice, pentru a evita mirosurile neplăcute şi pentru a obţine un control asupra ratelor de compostare. Procesele de compostare avansate utilizează mărunţirea în prealabil, cernerea şi omogenizarea materialelor care vor intra pentru a îmbunătăţi compoziţia compostului. Este prezentată mai jos o schemă tipică de compostare

Fig 6.12 Compostarea în aer liber

94

Figura 6.13: Compostarea deşeurilor verzi/ a deşeurilor din pieţe

- Descrierea generală a procesului Deşeurile verzi ce vor intra în compostare sunt pregatitre prin::

- cernere - îndepartarea metalelor feroase prin separatori magnetici - îndepartarea componentelor ne-biodegradabile prin culegere manuală - marunţire preliminară (deşeuri din grădini, scoarţa de copac etc.), şi - amestecarea, posibil prin adaugarea apei sau a diferiţilor aditivi.

Procesele de compostare pot fi impărţite în 3 faze: I faza de inceput: într-o perioada de 24 de ore, descompunerea substanţelor organice

cauzată de microorganisme mezofelice care cresc temperatura internă până la 45°C. II faza de compostare: organisme termofile cresc temperatura internă până la 75°C.

Această temperatură se va menţine la acest nivel pentru câteva săptămâni. În timpul acestei faze, sunt omorâte micro organismele patogene.

III faza de maturitate: odată ce sunt încheiate majoritatea proceselor de degradare, compostul revine la temperatura ambientului.

În timpul compostării, raportul carbon/azot scade de la 30:1 la începutul procesului la 15:1. în consecinţă, compostul are o concentraţie mai mare de azot. Ulterior, poate fi adăugat la materialele din compost şi namol de la tratarea apei uzate deshidrat mecanic şi stabilizat. -Situaţia curentă Colectarea deşeurilor verzi pentru compostare este obişnuită în Europa şi este acum obligatorie în Marea Britanie pentru deşeuri verzi.

95

- Capacitatea planificată : Capacitatea staţiilor de compostare variază de la 3000 t/an la 10.000 t/an, în funcţie de cantitatea disponibilă de deşeuri verzi şi zone de colectare economică. În general, staţiile simple sunt folosite acolo unde pământul este ieftin, în timp ce staţiile de compostare accelerate, complexe sunt localizate în zone unde pământul este scump. - Limitele aplicarii: Pentru procesare se primeşte material organic din puncte de colectare diferenţiată din parcuri, grădini, curţi şi pieţe. În general, deşeurile din pieţe sunt sortate anterior compostării. Asa cum s-a precizat anterior DSM mixte şi nămolul de la staţii de tratare a apelor uzate sunt rareori compostate datorită problemelor generate de potenţiale contaminări. Deşeurile alimentare pot fi compostate, dar trebuie respectate strict ghidurile de bună practică, altfel calitatea compostului având de suferit până la a deveni inutilizabil (vezi pliantul german) -Emisiile de mirosuri neplacute Instalaţii de compostare cu o capacitate de mai

mare de 10.000 t/an (25 t/zi) trebuie să fie de tipul „închis” pentru a evita protestul celor ce locuiesc în vecinătăţi în legatură cu mirosurile neplăcute. În Europa, majoritatea staţiilor de compostare din apropierea marilor oraşe sunt de acest tip. În plus, levigatul trebuie tratat înainte de a se deversa. - Reziduri Rezultatul procesului de compostare este un material uscat care poate fi cernut. Între 3-10% din material va fi îndepărtat pentru depozitare. - Avantajul aplicării compostării Compostul poate fi folosit ca bază pentru amestecarea diferitelor tipuri de fertilizatori, îmbunătăţind structura solului prin creşterea capacităţii de absorbţie a apei şi a proprietăţilor solului în general.

Fig 6.14: : Pliant german ce sfatuieşte gospodăriile ce alimente pot şi nu pot arunca.

96

Tabel 6-4 Comparaţie între procesele de compostare

Compostare in aer liber Compostare inchisa

Descriere Compostareaîn aer liber. Timpul de compostare : 4-6 luni, în funcţie de condiţiile climaterice, structura grămezilor şi frecvenţa de amestecare.

Staţiile închise elimină, în special în timpul fazei intensive de

compostare (primele 4 săptămâni), inconvenientul mirosurilor neplăcute prin colectarea aerului şi prin tratare. Faza de maturitate are loc de obicei în spaţii deschise. Procesul de compostare are nevoie de 2-3 luni de aerare forţată şi de amestecarea continuă a grămezilor.

Capacitatile existente ale statiilor

Până la 400 t/zi Până la 400 t/zi

Productie între 400-450 kg de compost pe tona de deşeuri organice.

între 400-450 kg de compost pe tona de deşeuri organice.

Emisii Emisii de mirosuri necontrolate, în

special atunci când sunt

compostate deşeuri domestice şi nămol de canalizare. Emisiile rezultate în urma compostării deşeurilor verzi sunt minore.

Emisiile mirosurilor neplacute sunt bio-filtrate.

Cerinte de indeplinit la alegerea amplasamentului

Instalaţii la o distanţa suficientă faţă de zonele rezidenţiale, mai puţin pentru deşeurile verzi.

Pot fi amplasate în apropiere de zonele rezidenţiale.

- Costuri de producţie Capacităţiile instalaţiilor variază mult, de la instalaţii mici cu 500 t/an până la intrări de 70.000 t/an. Datorită eficienţei sporite şi a tehnologiilor, costul pe tona de intrare variază între 15 şi 75 Euro/t sau 30-150 Euro/t de compost produs. Ar trebui notat faptul că este cu mult peste costurile de depozitare din România. În consecinţă, sunt recomandate staţii de compostare în spaţii deschise, mai ieftine, în zone unde terenul nu este aşa scump.

Tabel 6.5: Costul producţiei de compost (compostare închisă), în medie pentu UE

Capacitate

t

Investiţie

€

Costul

capitalului

€

Costuri

fixe

€

Costuri

variabile

€

Costuri pe

tona de

intrări (€/t)

Cost / t de

compost

€/t

20.000 11.000.000 1.210.000 390.000 310.000 95 190

40.000 14.000.000 1.345.000 611.000 513.000 62 124

60.000 18.000.000 1.960.000 810.000 720.000 56 112

6.4.2 Instalaţii de tratament mecano biologic (TMB)

Tratamentul mecano-biologic, TMB, este un nume generic atribuit proceselor ce tratatează biologic DSM. În mod normal, procesul de tratament constă într-o parte în care se realizează sortarea mecanică, un tratament anaerob al fracţiunilor organice, urmate de depozitarea sau tratamentul ulterior al rezidurilor. În prezent, există 80 de asemenea staţii de TMB în Europa, variind de la 20.000 la 480.000 de tone pe an (Madrid, Spania). Marea majoritate a staţiilor mari sunt situate în Spania, cateva în Germania, Austria, Franţa şi Italia. În prezent, în UE se procesează în aceste instalaţii aprox. 13 milioane tone/an (estimat pentru 2006 - Jupiter Research, 2005). Studiul estimează de asemenea că, costul de ansamblu al TMB este puţin mai mare decat cel al incinerării, dar legislaţiile şi taxele distorsionează semnificativ economiile (datorită cantităţii mari de deşeuri ce

97

trebuie depozitată sau incinerată, profitabilitatea staţiilor de tratament este scăzută în zonele unde costurile pentru depozitare şi incinerare sunt ridicate).

Fig 6.15: Luebeck, Germany staţie TMB 150 000 T/an . (Haase Eng. Gruppe). Staţia a intrat în

operare in 2006 .

TMB a fost promovat iniţial ca o alternativă nedaunatoare mediului la incinerare privind reducerea deşeurilor biodegradabile, dar mai are până să ajungă metoda de tratament folosită în Europa de Vest faţă de incinerarea directa a DSM (cu o posibilă excepţie a Spaniei, care nu şi-a încheiat planurile de implementare pentru reducerea biodegradabilelor). Obiectivul original al metodei de tratare era acela de a converti eficient DSM în compost şi CO2, dar acest obiectiv nu a fost îndeplinit, datorită prezentei plasticului şi a altor contaminatori. În consecinţă, anumite procese au fost dezvoltate pentru a transforma rezidurile rezultate, în, spre exemplu, comprimate de combustibil printr-un proces adiţional (combustibili derivaţi din deşeuri). Ulterior, aceste comprimate sunt folosite ca un substituent pentru combustibili în uzine ce functionează pe baza de cărbuni. (scepticii susţin că este mai ieftin şi mai eficient să se incinereze DSM în instalaţii ce corespund directivei UE de Incinerare (2000). Acestui lucru, cei care se opun răspund că noii catalizatori şi enzime pot evolua încât să transforme mai eficient deşeurile organice în combustibili derivaţi.) Pe ansamblu, Agenţia de Protecţie a Mediului din Germania a ajuns la concluzia, ca în ceea ce priveşte procesele de tratament mecano-biologic de ultimă generaţie, acestea:

- reduc volumul ce urmează a fi depozitat şi cantitatea de deşeuri biodegradabile depozitate (cu aproape 50%),

- trebuie sa fie cuplate cu incineratoare moderne pentru aproape 35-40% din deşeul rămas şi cu cea mai bună practică de depozitare

- duc la economii minore la costurile pentru instalaţiile de tratament a levigatului şi colectare a gazelor de la depozite, fără a compensa costurile de construire şi operare a instalaţiei, şi

- este necesară incinerarea ulterioară pentru multe din fracţiile separate.

Tendinţe recente în TMB au fost încercările de a converti produsele biologice în combustibili lichizi, cum ar fi etanolul. Cu toate acestea, o mare parte din fracţiunile organice conţin celuloză, pentru care conversia în etanol nu este economică comparativ cu costurile producerii de etanol din trestia de zahăr. - Descrierea procesului de TMB Deşeurile ce intră în procesare sunt în general separate în 3 fracţiuni (vezi fig. 6.17):

1. fracţiune: >80mm ~30% din intrări 2. fracţiune 40mm < X < 80mm ~50% din intrări 3. fracţiune <40mm ~20% din intrări

Prima fracţiune este incinerată.

98

Cea de-a doua fracţiune este supusă fermentării anaerobe şi ulterior tratamentului mecanic, cu rezidurile în majoritatea lor depozitate., Cea de-a treia fracţiune poate fi opţional fermentată anaerob pentru producerea bio-gazului, consumat pentru nevoi proprii, cu resturile trimise pentru tratamanent ulterior si depozitare, cu emisii de CO2.

Figura 6.16 : Schema unei staţii TMB , ISKA, Germany.

Altfel spus, aproximativ 35% din deşeurile primite sunt incinerate, 21% sunt emise sub formă de CO2, 3% convertite în biogaz, convertit la randul lui în CO2, 1% este recuperat sub formă de metal, iar 40% depozitat. Fracţiunea depozitată conţine aproximativ 50% din fracţiunea originală de deşeuri biodegradabile

Fig. 6.17: Diagrama fluxurilor materialelor pentru anumite staţii TMB

99

Tabel 6.6 Costuri teoretice de operare

(1)Zeshmar – Larth, MB Abfalls in Europa (2000) reports 75 to 126 Europe / tonne) În plus, pe langă costurile tratamentului direct şi cele de operare, componentele reziduale sunt tratate termic la o staţie de incinerare (100 Euro pe tona) şi la un depozit de deşeuri 40 euro/tona (80 euro/tona cu taxe). Per total, aceasta duce la un cost final al tratamentului de 105-110 euro/tona de intrare de DSM mixt. Opţiunile de tratare pentru deşeurile biodegradabile municipale nu sunt standardizate, este nevoie de studii de fezabilitate complete anterior utilizăeii cifrelor de mai sus (de exemplu 35% din deşeurile biodegradabile municipale pot fi convertite în combustibili, dar acestea necesită un incinerator adecvat care să fie în conformitate cu standardele de emisie în aer). După cum am menţionat anterior, tratarea deşeurilor biodegradabile municipale duce la reducerea de cca. 4 ori a cantităţilor de biogaz generate precum şi a componentei organice din levigat de cca. 10 ori. Aceste rezultate sunt redate în tabelul următor:

Tabel 6.7: compararea tehnologiilor de depozitare pentru deşeurile tratate prin TMB

MAXIM Reziduri Producerea potenţială de gaz

53 m³/t de deşeuri depozitate <5m³/t de deşeuri depozitate

Componenta organică a levigatului

11,3gTOC/m³. an 2,8 g TOC/m³. an

Scaderea în densitatea a volumului depozitului

max 5% max 4%

Totuşi tratarea mecano biologică produce mai mult deşeu depozitabil decât incinerarea. Acest fapt este redat în tabelul următor:

Tabel 6.8: Compararea rezidurilor obţinute în urma proceselor :TMB şi incinerare

TMB Incinerare Reziduri/tona de intrări ~ 0,4 t 0,3 t

zgură, reziduri în urma curăţării gazelor de ardere

Densitate 1,1-1,6 t/m³ 2,0 t/m³

Reziduri m³ /t intrări 0,25 m³ 0,16 m³

Recuperare Nici un fel zgura 80% (construcţii de drumuri )

Volumul de depozitare necesitat pentru o tonă de intrare

0,25 m³ 0,03-0,05 m³

CAPACITATE COSTUL

PROCESULUI

DE TRATARE

COSTUL

DE

TRATARE

COST

TOTAL

T/YEAR €/T €/T €/T (1)

100.000 45,- 65 110

150.000 43,- 65 108

200.000 40,- 65 105

100

6.4.3. Incinerarea

- Industria de incinerare a deşeurilor municipale solide Există în prezent 467 de incineratoare care procesează, pe an, 50 de milioane de tone (2003) de deşeuri municipale menajere din 15 ţări ale Uniunii Europene (din 200 de milioane). Cel mai mare complex de incineratoare arde, pe an, 1 million de tone de deşeuri municipale solide. Incineratoarele. La un moment dat incinerarea pierduse din importanţă, dar au fost reevaluate datorită necesităţii respectării Directivei 2000 a UE privind incineratoarele, care a intrat în vigoare în Decembrie 2005 în toată Uniunea Europeană, şi interzicerea în totalitate sau reducerea severă a cantităţii de deşeuri biodegradabile permise a fi depozitate la depozitele de deşeuri. Ambele Directive au fost favorabile industriei de incinerare. Azi, incineratoarele de deşeuri municipale solide sunt exploatate la capacitatea totală, multe incineratoare de deşeuri municipale solide fiind în construcţie şi în extindere în toată Uniunea Europeană (sursă CEWEP, 2005). Un exemplu recent este oraşul Stuttgart, Germania, care tocmai şi-a mărit capacitatea incineratorului pentru deşeuri municipale solide la 450000 t/an. Mai jos este prezentată o imagine ce ilustrează instalaţia ISSEANE de 600000 t/an pentru valorificarea energetică a deşeurilor solide municipale, în construcţie, în Issy-les-Moulineaux, chiar lângă Paris. Instalaţia va fi dată în exploatare în 2007.

Fig 6.18 Instalaţia ISSEANE de valorificare energetică a deşeurilor municipale solide – incinerator de valorificare energetică în construcţie într-un parc de lângă Paris. Instalaţia de 600000 t/an va furniza, de asemenea, şi încălzirea centrală pentru 90000 de case şi electricitate pentru 50000 de case. Se estimează că staţia va intra în funcţiune în anul 2007. Sursă SYMCOM, Regiunea Paris.

Alte caracteristici ale instalaţiei ISSEANE: - absenţa unui coş de emisie vizibil. Aceasta este posibilă prin incălzirea umezelii din instalaţia de evacuare anterior eliminării, evitând condensul, - controlul mirosului: Mirosurile emanate în jur sunt reduse printr-un sistem de absorbţie al aerului care menţine o presiune negativă în interiorul instalaţiei si care îndrumă mirosurile de la deşeuri în cuptorul de combustie spre a fi eliminate, - incorporarea unei staţii integrate de sortare care maximizează reciclarea hartiei, metalelor, plasticelor etc şi reduce costurile colectării. - Avantajele incineratoarelor cu valorificare energetică a deşeurilor municipale solide Respectarea unor limite mult mai severe în ceea ce priveşte emisiilile aşa cum sunt ele stabilite de Directiva privind incinerarea permite amplasarea incineratoarelor pentru deşeuri chiar în oraşe (APM din Germania rapoartează că emisiile de dioxid de la incineratoarele de deşeuri municipale solide au scăzut de 1000 de ori din 1990 până în 2005). Amplasarea incineratoarelor chiar în oraşe oferă două avantaje principale:

1. o mare parte din valoarea calorică a deşeurilor poate fi folosită pentru generarea de electricitate şi pentru încălzirea centrală, compensând aproape 30% din costurile de exploatare a incineratoarelor,

101

2. localizarea în sau lângă oraşe reduce, de asemenea, costurile de colectare a deşeurilor municipale solide pentru că vehiculele de transport au de parcurs distanţe mai mici până la centrul de tratare decât pînă la depozite sau instalaţiile de tratare mecano-biologică.

Alte avantaje ale incinerării în comparaţie cu tratrarea mecano-biologică:

- abilitatea de a transforma 100% conţinutul biodegradabil al deşeurilor municipale solide faţă de doar 50% în ceea ce priveşte tratarea mecano-biologică, şi

- generează cantităţi mai mici de reziduuri depozitabile faţă de tratarea mecano-biologică (în general cenuşă, 5% din fluxul de deşeuri). 25% din cenuşa generată este folosită, în general, ca balast pentru amenajarea drumurilor. În contrast, dacă staţia de tratare mecano-biologică nu este echipată cu o instalaţie de obţinere a combustibilului derivat din deşeuri, 40 % din deşeuri ajung la depozit.

Totuşi, pentru incineratoare s-ar putea să fie nevoie de o investiţie puţin mai mare decât pentru instalaţiile de tratare mecano-biologică, mai ales când sunt echipate pentru valorificarea energetică. - Tendinţe de creştere a numărului de incineratoare de deşeuri municipale solide cu

valorificare energetică Deşi incinerarea se consideră a fi în general mai costisitoare decât depozitarea, spaţiul pentru depozitele de deşeuri în aglomerata Europă de Vest este limitat, cu majoritatea ţărilor limitând drastic depozitarea deşeurilor prin impunerea de suprataxe la depozitele de deşeuri (până la 40 de euro pe tonă peste costurile curente), reducând mult din diferenţă. Taxa de depozitare este justificată în baza faptului că incinerarea accentuează reducerea volumului de deşeuri şi transformă o mare parte din deşeuri în energie. Mai mult, cu cât deşeurile sunt din celuloză, deşeurile solide municipale sunt considerate combustibil biologic, care nu contribuie la emisii de gaze cu efect de seră (restul de materiale din plastic nu pot fi reînnoite, dar până în prezent nu se cunosc alte căi prin care se poate elimina cu uşurinţă , amestecurile de deşeuri conţinând şi plastic prezente în deşeurile solide municipale). Incinerarea evită, de asemenea, crearea de gaz metan la depozitele de deşeuri, o problemă de sănătate şi de mediu majoră. Un alt avantaj al incineratoarelor cu valorificare energetică (mai ales în ceea ce priveşte tratarea mecano-biologică) este combustia directă a deşeurilor, fără a fi nevoie de pre-tratarea deşeurilor (staţia de tratare mecano-biologică trebuie să-şi transforme ieşirile în combustibili derivaţi din deşeuri, ceea ce constituie o etapă suplimentară de procesare). - Sustenabilitatea Energia provenită din instalaţiile de tratare a deşeurilor solide municipale este considerată sustenabilă cu cât mai mare este valoarea calorică a celulozei din plante care nu contribuie la producerea gazelor cu efect de seră. In unele situaţii, valorificarea energetică poate fi mai profitabilă decât reciclarea unor fracţii de deşeuri, de obicei hârtie şi câteodată plastic. Oricum, în prezent, Comisia Uniunii Europene are păreri împărţite în ceea ce priveşte favorizarea sau nu a valorificării în dauna reciclării cănd este garantată de condiţiile pieţei sau condiţiile economice. Aceasta se aplică în cazul fracţiilor de deşeuri contaminate ale căror valoare de piaţă este scăzută si ale căror costuri de reciclare sunt mari. - Proiectarea incineratorului de deşeuri municipale solide Proiectarea unui incinerator de deşeuri municipale solide trebuie să fie în concordanţă cu Directiva UE privind incinerarea deşeurilor şi cu Directivele IPPC BREF (privind cele mai bune practici. Alte consideraţii includ: stocarea temporară a deşeurilor în buncărul incineratorului pentru a favoriza omogeizarea si o mai bună consistenţă la alimentare. Buncărul furnizează, de asemenea, deşeuri pe o perioadă tampon în momentul când incineratorul este oprit pentru întreţinere sau pentru îndepărtarea cenuşei. De asemenea, este necesară asigurarea unei cantităţi suficiente de combustibil de adaos la punerea în funcţiune si pentru stabilizarea incineratorului. Având în vedere că, creşte gradul de sortare al deşeurilor solide municipale, deşeurile rămase au o valoare calorică mai mare datorită prezenţei ridicate a deşeurilor de plastic (plasticul are o

102

valoare calorică mult mai ridicată decât deşeurile solide municipale amestecate, nesortate). Incineratoarele mai noi de deşeuri municipale solide sunt proiectate să accepte incărcături calorice mai mari de deşeuri de plastic decât instalaţiile mai vechi. -Exploatarea incineratoarelor de deşeuri municipale solide Într-un incinerator de deşeuri municipale solide, deşeurile intrate sunt cântărite şi sunt descărcate într-un buncăr pentru deşeuri. Buncărul serveşte la depozitarea şi omogenizarea deşeurilor. Poate fi adăugată şi o cantitate de până la 10% de nămol provenit de la staţiile de epurare. Deşeurile voluminoase sunt răsturnate într-un alt buncăr şi, după fărâmiţare, sunt adăugate în buncărul principal.

Gurile de încărcare ale incineratorului sunt alimentate de o macara greifer. Macaraua ia deşeurile din rezervor şi le transferă în gurile de alimentare ale cuptorului. Deşeurile sunt apoi transferate în incinerator prin intermediul unui grătar mobil cu o priză de aer controlată. În incinerator, temperatura de combustie este păstrată la 850°C pentru a asigura combustia totală. Există arzătoare de rezervă folosite pentru stabilizarea automată a temperaturii sau ca rezervă la pornire. Incinerarea deşeurilor de-a lungul grătarului mobil poate fi împărţită în patru paşi:

1. Uscarea deşeurilor prin utilizarea căldurii radiante din zona de combustie. În această etapă se evaporează compuşii volatili, în timp ce deşeurile rămase continuă să crească în temperatură,

2. O iniţiere a arderii omogene prin căldura radiantă din zona de combustie, 3. Procesul de combustie este apoi întreţinut prin alimentare cu deşeuri datorită mişcării

continue a grătarului şi admisia unei cantităţi suficiente de aer pentru oxidarea deşeurilor si răcorirea grătarului si,

4. Arderea combustibililor rămaşi si generare de cenuşă cu un maxim de reziduri organice de 3%.

În proces, aerul captat pentru combustie şi răcirea grătarului este controlat pentru atingerea temperaturii de combustie minimă şi pentru minimizarea generării şi transportului de cenusă uşoară. Cenuşa de la bază este descărcată şi răcită printr-un bazin cu apă într-un buncăr de cenuşă. Gazele de combustie sunt mai departe încălzite într-o cameră de post combustie la 12000C pentru a distruge complet toate componentele organice rămase. Energia este recuperată într-un boiler care alimentează abur foarte încălzit la o turbină în aval pentru a produce electricitate, de obicei conectată la un sistem de încălzire centrală. Gazele de evacuare sunt apoi tratate pentru a atinge standardele privind emisiile Uniunii Europene prin purificarea umedă cu o soluţie de sodă caustică şi o suspensie cu apă-calcaroasă. Apa folosită în timpul procesului de curăţare este refolosită pentru răcirea gazelor de evacuare prin evaporare (răcire).

- Taxele de tratare şi costurile de investiţie Taxele de tratare pentru incinerarea deşeurilor municipale solide variază. Taxele de tratare depind de rata de piaţă, capacitatea instalaţiei, vârsta şi valorificarea energetică. Pentru incineratoarele conforme cu cele din UE şi cu o capacitate de la 100.000 până la 300.000 t/an, taxele de tratare variază între 90-140 €/t. Costurile de investiţii pentru o instalaţie nouă de 200.000 t/an cu valorificare energetică sunt de aproximativ 120 milioane €. Capitalul financiar al costurilor anuale şi costurile fixe de exploatare reprezintă mai mult de 80% din totalul costurilor de incinerare.

103

Fig. 6.19: Instalaţie de incinerare

Fig. 6.20: Schema unui incinerator

104

6.5 Eliminarea Deşeurilor: Depozite Conforme

Construcţia, locaţia si cerinţele tehnice pentru construirea de depozite ecologice sunt descrise tehnic de către Directiva privind Depozitele Controlate. În esenţă, un depozit conform este o locaţie care furnizează o protecţie a mediului si a sănătăţii adecvată pentru eliminarea deşeurilor solide municipale. Un depozit conform este echipat în mod caracteristic cu :

- O zonă intermediară, - Un drum bun şi accesibil pentru camioane, - Un corp de gardă pentru păstrarea evidenţei şi a controlului, - Un cântar - Un mic laborator pentru controlul deşeurilor, - Straturi de izolare; mineral şi sintetic (membrană PEID) pentru a reţine levigatul şi geo

textil pentru a prelua încărcarea mecanică, - Un sistem de monitorizare, - Staţie de colectare şi tratare a levigatului (apa uzată din depozitul de deşeuri), - Celule speciale în care sunt depozitate deşeurile (în fiecare zi), şi - Ventilaţie pentru gazul metan generat (câteodată colectat pentru generarea de

electricitate)

Operaţiile speciale desfăşurate la un depozit ecologic includ: - înregistrarea cantităţilor de deşeuri, - controlul strict privind deşeurilor permise şi nepermise, - acoperirea zilnică a deşeurilor, - compactarea suprafeţelor de acoperire, - asigurarea acoperirii şi închiderii, şi - controlul apei freatice - monitorizarea regulată în timpul exploatării şi după închidere.

Valorificarea Energetică

- A decide sau nu pentru recuperarea gazului metan pentru încălzire centrală şi a apei şi pentru producerea de electricitate.

Avantajele depozitelor ecologice includ un impact asupra mediului mult mai limitat (fără mirosuri, fără animale, fără incendii), riscuri de îmbolnăvire reduse drastic şi un control mult mai bun asupra deşeurilor decât la depozitele necontrolate de deşeuri. - Exploatarea depozitelor de deşeuri, costuri de investiţie şi financiare Depozitele de deşeuri acoperă suprafaţemari de teren şi din aceast punct de vedere sunt ne-sustenabile. În plus, depozitele conforme sunt mai costisitoare în ceea ce priveşte construcţia şi exploatarea decât gropile necontrolate. Dintr-o analiză de cost a unui depozit de deşeuri, se raportează că în Germania, eliminarea unei tone de deşeuri costă 40 de euro (fără taxe incluse) în timp ce pentru pentru Craiova , în România, 15 euro pe tonă. Aceste costuri nu includ costurile de colectare, deci transportul de la un generator la un depozit poate costa de la aproximativ 8 euro pe tonă până la 30 de euro pe tonă, în funcţie de distanţă. Într-un final, unele dintre depozitele de deşeuri valorifică gazul metan pentru generarea de electricitate.

105

Tabel 6.9: Costul terenurilor de depozitare

ARTICOL COST COMENTARII

COSTUL

FINANCIAR 2 / 7 EURO / TONĂ DEPINDE DE RATA DOBÂNZII ŞI ACORDAREA

FINANŢĂRII.

COSTUL

CONSTRUCŢIEI 5 / 10 EURO / TONĂ

- 42% LUCRĂRI

- 24% SISTEMUL DE

ETANŞARE, GAZ ŞI

COLECTAREA APEI

- 8% CERINŢE SPECIFICE

ÎN CEEA CE PRIVEŞTE

AMPLASAMENTUL

- 8% TRATAREA

LEVIGATULUI

- 7% INFRASTRUCTURA

- 11% ECHIPAMENTE

COSTUL POATE VARIA ÎN FUNCŢIE DE

MĂRIME, LOCAŢIE ŞI DE NIVELUL DE

SOFISTICAŢIE. CA O APROXIMAŢIE, SE POATE

PRESUPUNE CĂ PE M3

DE DEPOZIT SE DEPUNE

1 TONĂ DE DEŞEURI MUNICIPALE SOLIDE. COSTURILE SUNT DATE FĂRĂ VALORIFICAREA

ENERGETICĂ. ALŢI FACTORI INCLUD: DRUMURI DE ACCES, CÂMPII SAU MUNŢI, ALTE

INSTALAŢII DE COMPOSTARE, SORTARE, PENTRU DEŞEURI DIN CONSTRUCŢII ŞI

DEMOLĂRI.

COSTUL

EXPLOATĂRII 2 / 5 EURO / TONNĂ DEPINDE DE FRECVENŢA DE MUNCĂ.

ROMÂNIA , ÎN PREZENT SE AFLĂ ÎN

APROPIEREA LIMITEI INFERIOARE. Sursă: Analize ale Consultanţilor în ceea ce priveşte construcţia recentă de depozite de deşeuri în Serbia şi România

(Proiecte ISPA)

Ca o notă adiţională, este necesară o pre-sortare viguroasă a deşeurilor pentru a atinge Obiectivele privind Valorificarea Deşeurilor de Ambalaje şi reducerea Deşeurilor Biodegradabile admise la depozitare potrivit ţintelor intermediare. În final, depozitele de deşeuri care nu sunt echipate cu sisteme de colectare a gazelor si valorificare termică generează cantităţi semnificative de gaz metan (aproximativ 50% din bio-masa depozitului), care dacă nu sunt colectate vor avea o contribuiţie semnificativă la încălzirea globală, dat fiind faptul că puterea de încălzire a gazului metan este de 23 de ori mai mare decât cea a CO2. În ceea ce priveşte costurile, ţintele şi obiectivele privind deşeurile solide municipale, o strategie ce implică costuri mai mici, ar fi pentru România să colecteze separat sau să sorteze (sau o combinaţie a celor două) majoritatea deşeurilor verzi şi deşeurilor biodegradabile, materiale pentru ambalat, DEEE, vehicule scoase din uz, deşeuri voluminoase, hârtie şi carton, sticlă, metale, deşeuri din construcţii şi deşeuri menajere periculoase şi acestea să nu fie primite la depozitele de deşeuri. Aceste politici extind durata de viaţă a depozitelor de deşeuri şi ajută la atingerea unor ţinte intermediare privind refolosirea şi reciclarea materialelor pentru ambalat şi ţintele privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depuse la depozite. Presupunând că se implementează colectarea selectivă a fracţiilor de deşeuri, s-ar atinge o reducere de 33 până la 50 % a cantităţilor depuse la depozite şi a capacităţii necesare – aducând economii importante în ceea ce priveşte investiţiile necesare pentru viitoarele capacităţi. Alte soluţii eficiente din punctul de vedere al costurilor, includ: - Staţii de transfer pentru localităţi mai depărtate de 60 km cu volume mari (Notă: transportul deşeurilor cu autogunoierele direct la depozit ar putea totuşi să fie o soluţie mai atractivă pentru cantităţi generate mai mici), - Depozite de deşeuri amplasate în apropierea oraşului cel mai mare din judeţ, - Favorizarea locaţiilor din zonele de câmpie cu acces uşor în dauna locaţiilor aflate în zone de dealuri sau locaţii izolate. In astfel de locaţii este costisitor şi greu de operat, de exemplu drumurile de acces pot costa mai mult decât terenul în sine, transportul viitor având un cost mai ridicat.

Cu toate că depozitul de deşeuri trebuie să fie conform cu reglementările româneşti, este uneori mai ieftin să existe slăbiciuni din punct de vedere tehnic, decât să alegem un altul aflat la distanţă mare, izolat dar ideal din punct de vedere tehnic.

106

Totuşi, se mai produc erori în ceea ce priveşte alegerea amplasamentului pentru depozitele de deşeuri.`Se recomandă ca: - Studiul de Fezabilitate/Studiul de Impact asupra Mediului să acordă atenţie şi

considerentelor economice (cel mai mic cost) în amplasarea unui depozit de deşeuri (nu doar considerentelor de ordin geologic/hidrologic),

- Deciziile nu trebuie luate numai în funcţie de finanţările UE – finanţările UE vor acoperi doar parţial costurile de investiţii pentru primele celule ale depozitelor de deşeuri, o mică parte din costul total. După aceea, judeţul sau comuna vor avea un depozit de deşeuri mult prea scump pentru a fi exploatat şi extins, ceea ce va fi peste posibilităţile lor, şi

- Trebuie ţinut minte că nu este o coincidenţă că majoritatea depozitelor de deşeuri, din România, deţinute în regim de PPP (exploatate de sectorul privat) sunt amplasate în apropierea celui mai mare oraş din judeţ, pe un teren plat, cu acces uşor. Sectorul privat ilustrează foarte clar cum pot fi omise costurile mari, prea adesea din motive politice decât din motive economice.

107

6.6 Prezentarea a 3 sisteme de gestionare a deşeurilor

Numărul schemelor se exploatare şi tratare a deşeurilor solide municipale este limitat din cauza considerentelor actuale de ordin tehnic şi economic precum şi din cauza ţintelor definte mai sus, în Capitolul 3, în ceea ce priveşte recucerea deşeurilor biodegradabile şi reciclarea deşeurilor de ambalaje. Opţiunile viabile de tratare sunt limitate pentru compostare şi colectare selectivă, în primă fază, urmate apoi de TMB sau incinerare pentru ţintele cele mai avansate de reducere a deşeurilor biodegradabile. Cele 3 scheme de exploatare sunt previzionate pentru anii 2007, 2010 şi 2013.

Opţiuni de Gestiune a Deşeurilor:Fluxuri de Materiale

Cazul 1: 2010 – Mai multe deşeuri colectate folosind metoda colectării selective şi compostare, Cazul 2: 2013a – Colectarea parţial selectivă a deşeurilor, compostare, tratare TMB, Cazul 3: 2013b – Colectarea parţial selectivă a deşeurilor, compostare, tatare prin incinerare

Pe scurt: Cazul 1 arată fluxurile de deşeuri, recurgându-se la compostare şi sortarea fracţiilor de deşeuri colectate separat. Implementarea stringentă a acestei strategii de tratare poate conduce la îndeplinirea ţintei de reducere cu 25% a deşeurile biodegradabile depozitate până în 2010. Cazurile 2 şi 3 consideră nevoile de tratare pentru atingerea obiectivelor pentru deşeuri biodegradabile şi provenite din ambalaje definite pentru 2013. Două tehnologii de tratare alternative sunt utilizate, tratarea mecano-biologica sau incinerarea.

108

6.6.1 Cazul 1: Colectare separată şi mixtă, compostarea deşeurilor verzi şi alimentare, şi depozitarea – 2010

Cazul de faţă va fi examinat pentru anul 2010, când regiunea va implementa în mod progresiv următoarele:

1. Reducerea cu 25% a cantităţii de deşeuri biodegradabile 2. Colectarea selectivă pentrul ambalaje şi fracţii de deşeuri colectate separat, construirea

unor staţii de sortare fie în vecinătatea depozitelor fie pe locaţii ale REMAT 3. Colectarea selectivă a deşeurilor verzi, construirea de staţii de compostare 4. Construirea de depozite conforme şi închiderea unora dintre depozitele existente 5. Colectarea a 90% din deşeurile provenite din zona rurală până în anul 2009 şi a 100%

din deşeurile provenite din zona urbană până în 2013.

Fig. 6.21: Regiunea 4 - Cazul 1: 2010 Fluxul tratării deşeurilor prin compostare, colectare

selectivă şi sortare

Materialul mai sus menţionat, arată cantităţile de deşeuri reciclate prin colectare selectivă, sortare şi compostare pentru DSM. Procesul recuperează 145 kt de fracţii separate (inclusiv 87 kt de deşeuri provenite din materiale de ambalaj) şi 66 kt de deşeuri biodegradabile transformate în compost. În process 167 kt de deşeu biodegradabil au fost transformate,, atingând totodată în 2010 şi ţintele de reducere a cantităţilor de deşeuri recuperate provenite din ambalaje. Mai departe se presupune că ţintele colectării în 2010 pentru zonele rurale şi urbane vor fi atinse şi că deşeurile rămase vor fi depuse în depozite. În ciuda recurgerii la operaţiile de separare şi compostare judeţele Regiunii vor avea nevoie de investiţii în echipamente pentru colectarea containerelor, detaliate în Capitolul 7.

Regiunea 4 - Cazul 1: Generarea Deşeurilor Municipale solide, 2010: Total DMS generate: 856 kt,

Colectare separată

Colectare mixtă

Deşeuri verzi din grădini, parcuri,

pieţe, străzi şi locuinţe

Deşeuri din ambalaje

Colectare separată

Mărunţire

Omogenizare

Sortare

Balotare

Deşeuri biodegradabile în

compost: 66 kt 131 kts

Angrosişti; 87 kt ambalare, Alte fracţii:

58 kt

Depozit de deşeuri 645 kts, (387 kt biodegradabile) - 25% vs. 1995. (base: 516kt)

Reziduri

109

6.6.2 Cazul 2: 2013 Colectare selectivă şi mixtă, compostarea deşeurilor verzi şi din alimente, tratare mecano-biologică, depozite conforme

Cazul 2 determină volumele de deşeuri ce trebuiesc tratate în vederea atingerii obiectivelor din 2013 privind colectarea (aproximativ 98 % din totalul de deşeuri), reducerea deşeurilor biodegradabile (-50%) şi reciclarea deşeurilor din ambalaje (recuperate 60% şi reciclate 55%). Intrucât prin reciclarea deşeurilor provenite din ambalaje şi alte fracţii ori prin compostare nu se ating ţintele de reducere a deşeurilor biodegradabile, este necesar să includem în tratarea viitoare a deşeurilor menajere şi al altor deşeuri similare, înainte de depozitare, un tratament biomecanic. Tratamentul biomecanic este definit după cum urmează:

Fig. 6.22: Regiunea 4 - Cazul 2: 2013 Fluxul tratării deşeurilor prin compostare şi colectare selectivă, sortare şi TMB

Analiza mai sus menţionată arată că facilităţile de tratare biomecanică sunt necesare pentru a completa staţiile de compostare, transfer şi sortare existente la acea dată, pentru a atinge o reducere cu 50% a cantităţilor de deşeuri biodegradabile depuse. Pentru Regiune aceasta necesită investiţii în TMB, prezentate în Capitolele7 şi 8.

Regiunea 4 - Cazul 2: Generarea DMS, 2013: Generare DMS: 867 kt,

Colectare selectivă Colectare mixtă



Deşeuri din ambalaje Colectare separată

Mărunţire

Omogenizare Sortare

Balotare

Biodegradabile în compost

74 kt

Reciclatori; 127 kt ambalaje,

Alte fracţii: 85 kt

Depozit de deşeuri 466 kt, (258 kt biodegradabile)

- 50% vs. 1995. (base: 516kt)

Reziduri

TBM (- 115 kt din

biodegradabile)

Regiunea 4 - Cazul 2: Generarea DMS, 2013: Generare DMS: 867 kt,





Mărunţire

Omogenizare Sortare Balotare


74 kt

Reciclatori; 127 kt ambalaje,

Alte fracţii: 85 kt

Depozit de deşeuri 466 kt, (258 kt biodegradabile)

- 50% vs. 1995. (base: 516kt)

Reziduri

TBM (- 115 kt din

biodegradabile)

110

6.6.3 2013 2b: Colectarea selectivă şi mixtă, compostarea deşeurilor verzi şi alimentare, incinerarea, terenuri de depozitare pentru reziduri

Acest ultim caz arată pentru Regiunea 4 capacitatea necesară pentru anul 2013, in vederea construcţiei unei instalaţii de incinerare cu recuperare de energie. Această instalaţie este folosită numai după epuizarea posibilităţilor de compostare şi de sortare - reciclare şi nu în loc de acestea.

Regiunea 4 - Cazul 3: Generarea DSM, 2013: Generarea DSM: 867 kt





Mărunţire

Omogenizare

Sortare

Balotare


-70 kts

Angrosişti; 127 kt ambalare, Alte fracţii:

85 kt

Depozit de deşeuri 426 kt, (258 kt biodegradabile) - 50% vs. 1995. (base: 516kt)

Residues

Tratare a 206 kt cu incinerator

(- 115 kt biodegradabile) ( 44 kt de balast pt drumuri

111

Fig. 6.23: Regiunea 4 – Cazul 3: Fluxul tratării deşeurilor prin compostare şi colectare selectivă, sortarea şi TMB

Rezultatele analizei mai sus menţionate arată că instalaţiile de tratatare termică, vor trebui să aibă o capacitate de cca. 175 kt/an pentru a îndeplini obiectivele în ceea ce priveşte reducerea deşeurilor biodegradabile. Trebuie menţionat faptul că aceste facilităţi vor trata doar o parte din DSM din Regiune ca şi deşeuri biodegradabile, cu o eficienţă mai ridicată decât prin tratarea biomecanică. În plus, instalaţia poate produce energie electrică şi energie termică pentru încălzirea populaţiei scăzând costul de tratare cu până la 30%. Această eficienţă poate permite construcţia unei singure facilităţi, de exemplu în Craiova, care are deja un sistem de încălzire urbană extins şi care produce aproximativ 1/3 din deşeurile din Regiune, această facilitate permiţând limitarea transportului de deşeuri din comunele din Regiune aflate la mare distanţă de oraş. Ca o alternativă, Regiunea poate lua în considerare două facilităţi de incinerare. Acest lucru duce la un preţ ridicat pentru tratarea per tonă, dar poate fi parţial compensat printr-un cost mai scăzut al colectării pe tona de deşeu. Un studiu de fezabilitate trebuie realizat pentru a determina soluţia optimă de tratare.

112

7. Calculul Capacităţilor de Management al Deşeurilor Scopul acestui capitol este acela de a determina capacităţile necesare pentru implementarea PRGD. Sunt estimate tipul şi numărul echipamentelor şi facilităţilor pentru gestionarea deşeurilor, cum ar fi: recipienţi de precolectare şi /sau containere, camioane de colectare, containiere sau vehicule roll on – roll off, staţii de transfer, instalaţii de sortare, instalaţii de compostare, instalaţii de tratament mecano-biologic/incineratoare şi depozite care, odată construite şi operabile, vor permite atingerea obiectivelor şi ţintelor impuse în prezentul PRGD. Alte echipamente pot fi incluse în condiţiile în care se consideră necesar.

7.1 Colectarea şi transportul - generalităţi Pentru calculul echipamentelor de pre-colectare şi transport necesare pentru colectarea, transportul, sortarea şi reciclarea deşeurilor solide municipale cele mai importante constrângeri sunt: - obiectivele de reciclare şi recuperare stabilite de către HG nr 621/2005; - densitatea populaţiei în mediul urban sau rural; - distanţele până la instalaţiile de tratare, reciclare, recuperare sau eliminare; - uşurinţa în utilizare şi disponibilitatea pentru colaborare din partea populaţiei ori a agenţilor, economici, instituţiilor; - costurile (de investiţii şi de operare) Intrucât multe dintre cele de mai sus au fost analizate în capitolele anterioare, şi anume referitor la volumele de deşeuri generate, echipamente şi tehnologii, costuri, în continuare se prezintă calcul nevoilor materiale, ţinând cont că scopul final este de a determina o soluţie cu costuri minime, dar care să conducă la atingerea ţintelor. - recuperarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje Folosind ca date de intrare cantităţile de deşeuri generate provenite din ambalaje din Regiune, în 2003, aşa cum au fost calculate în Capitolul 4, s-au determinat următoarele ţinte de reciclare : Tabel 7.1. Ţinte de reciclare pentru deşeuri de ambalaje, kt/an Ţinta de reciclare 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Hârtie+carton 13.7 15.7 17.7 19.7 21.8 25.2 30.0 33.7 37.5 39.4 46.4

Plastic 1.2 2.1 2.6 3.3 4.4 5.4 6.2 8.0 8.7 9.1 13.9

Sticlă 2.7 3.4 3.8 4.1 6.4 10.1 12.9 15.6 18.1 19.0 24.7

Metale 3.9 4.5 5.3 6.1 6.8 9.3 11.3 13.5 15.8 16.6 21.0

Lemn 0.0 0.0 0.3 0.7 0.8 1.4 1.7 3.1 3.4 3.6 4.8

Total reciclare 21.8 26.3 31.0 34.6 40.8 52.2 63.5 74.5 85.7 90.0 113.2

Aceste ţinte pot fi atinse prin colectarea separată a deşeurilor provenite din ambalaje pentru generatorii casnici (deşeuri menajere) şi pentru generatorii comerciali, industriali şi instituţii (deşeuri similare) prin schema pubela uscată/ pubela umedă. Acesta este cel mai eficace sistem de colectare si pre-selectare a deşeurilor. Nu necesită investiţii majore şi menţine costurile de operare la niveluri rezonabile, în condiţiile în care rata de participare a populaţiei este foarte mare. Aceste avantaje sunt potenţatede simplitate şi asimilarea rapidă din partea cetăţenilor şi agenţilor economici., faţă de celelalte sisteme care ar presupune pre-colectarea pe un număr mai mare de fracţii fără a se putea elimina totuşi etapa de sortare, ori sortarea deşeurilor mixte (umede) care ste foarte dificilă şi dă rezultate nesatisfăcătoare. Pe baza sistemului pubelă umedă/pibelă uscată a fost calculat necesarul de echipamente pentru deşeurile de ambalaje. In urma discuţiilor cu MMGA si ANPM şi în baza unor studii

113

anterioare s-a luat în considerare că cantitatea de deşeuri de ambalaje provine în proporţie de 70% din deşeurile menajere şi de 30% din deşeurile similarecelor menajere din comerţ, instituţii, industrie; De asemenea, s-a luat în considerare faptul că până la 95% din deşeurile provenite din ambalaje sunt generate de către instituţii, agenţi comerciali şi industriali, se pot colecta şi recicla, în timp ce numai până la 65% din deşeurile menajere pot fi luate în considerare din cauza ratei mici de participare a populaţiei Rata mare de colectare şi reciclare avută în vedere pentru sectorul economic se bazează pe faptul că deja o serie de agenţi comerciali importanţi practică pre-colectarea diferenţiată, sau chiar balotează şi predau aceste deşeuri unor procesatori. Ratele de sortare aplicate sunt şi rezultatul activităţii culegatorilor informali, care sortează diferite fracţii mai ales în zonele urbane. : Tabel 7.2 Cantităţi de deşeuri provenite din ambalaje colectate din industrie, comerţ şi instituţii, ,kt/an

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Hârtie+carton 3.2 4.0 5.5 6.5 8.2 10.1 11.3 12.6 14.0 15.5

Plastic 3.6 4.5 6.2 7.3 9.3 11.4 12.8 14.3 15.9 17.6

Sticlă 2.4 3.0 4.1 4.9 6.2 7.6 8.5 9.5 10.6 11.7

Metale 1.4 1.8 2.4 2.9 3.6 4.5 5.0 5.6 6.2 6.9

Lemn 1.4 1.8 2.4 2.9 3.6 4.5 5.0 5.6 6.2 6.9

Total 12.0 15.1 20.7 24.4 30.9 38.1 42.7 47.6 52.9 58.7

Tabel 7.3. Cantităţi de deşeuri provenite din ambalaje colectate din gospodării, kt/an

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Hârtie+carton 2.1 2.8 3.7 4.8 7.7 9.9 11.8 13.7 15.8 18.1

Plastic 2.3 3.2 4.2 5.4 8.8 11.2 13.3 15.5 17.9 20.5

Sticlă 1.6 2.1 2.8 3.6 5.8 7.5 8.9 10.3 11.9 13.7

Metale 0.9 1.2 1.6 2.1 3.4 4.4 5.2 6.1 7.0 8.0

Lemn 0.9 1.2 1.6 2.1 3.4 4.4 5.2 6.1 7.0 8.0

Total 7.8 10.6 13.9 18.1 29.2 37.3 44.4 51.6 59.5 68.3

Pentru a limita costurile de colectare a deşeurilor de la populaţie, numarul de locuitori implicaţi a fost calculat luându-se în considerare numai aşezările urbane unde costurile unitare sunt mai mici datorită volumelor mai mari generate şi distanţelor de transport mai mici. Tabel 7.4 Populatia implicată în schema de colectare selectivă , 1000 loc

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Populaţia implicată 380 398 418 453 476 493 534 667 832 1,019

Populaţia care colectează hârtie 495 543 563 630 797

Sursa: Estimarea Consultantului

Pe prima linie este numărul de locuitori, care, se vor implica activ şi integral în diferite scheme de colectare selectivă şi care, în concordanţă cu cerinţele, vor oferi oportunitatea de a atinge ţinte de reciclare impuse de către HG nr. 621/2005. Pentru a realiza obiectivele propuse pentru anul 2008 pentru hârtia reciclată, este necesar să implicăm un număr sporit de locuitori (cea de-a doua linie). Experienţa internaţională reflectă faptul că niciunde în lume populaţia nu a participat în procent de 100% în cadrul schemei de colectare selectivă. De obicei, rata populaţiei implicate este mai mică de 70%. Rezultă că pentru a atinge obiectivele de reciclare, cu excepţia celei privind hârtia, va fi suficient să se implice un număr de locuitori prezentat în tabelul de mai jos. Pentru ârtie este necesară implicarea în sistemul de pre-colectare diferenţiată a unui numár suplimentar de locuitori, care vor proveni din zonele rurale adiacente aglomerărilor urbane.:

114

Tabel 7.5 Populaţia care va fi implicată în schema de colectare selectivă, 1000 locuitori

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Populaţie implicată 380 398 418 453 476 493 534 667 832 1,019

Populaţie pentru hârtie 495 543 563 630 797

Incl. factor corecţie 645 676 711 770 810 789 854 1,067 1,248 1,529

Populaţie urbană

1095 1090 1085 1079 1074 1069 1064 1059 1054 1049

Rata de conectare 83.0% 84.0% 85.0% 86.0% 88.0% 90.0% 94.0% 96.0% 98.0% 100%

Populaţie urbană conectată 909 915 922 928 945 962 1000 1017 1033 1049

Populaţie rurală conectată 50 215 480

Sursa: Estimările Consultantului

S-a considerat că pentru perioada 2004-2008 doar 58% din populaţia implicată în schema de colectare selectivă, se va comporta în concordanţă cu aşteptările, pentru perioada 2009-2011, doar 62% şi după 2011 până la 67% din populaţia implicată va reacţiona în concordanţă cu cerinţele. Adăugând faptul că în concordanţă cu obiectivul 9.1 numărul de locuitori deserviţi în zonele urbane ar trebui să crească an de an, rezultă că un serviciu de colectare organizat în toate aşezările urbane, pentru un nr de 945-1049 mii locuitori, poate aduce facilităţilor de sortare suficiente deşeuri provenite din ambalaje pentru a atinge ţintele de reciclare. Cantităţile de deşeuri colectate pe două fracţii, transportate şi sortate, pot varia după cum urmează: Tabel 7.6 Cantităţi de deşeuri ce urmează a fi colectate în două fracţii tone/an

2008 2010 2013

Coşuri uscate

Coşuri umede

Coşuri uscate

Coşuri umede

Coşuri uscate

Coşuri umede

Deşeuri menajere

Urban 2 coşuri 124229 198947 133561 213893 143474 229767

Rural 2 cosuri 0 0 0 0 26084 49808

Urban mixte 0 0 0 0 0 0

Rural mixte 0 135290 0 159966 0 86924

Similar la deşeurile menajere 87,290 144,774 88408 147384 90119 151377

Total 211519 479012 221970 521242 259678 517877

Capacitatea de precolectare şi transport pentru aproximativ toată cantitatea de deşeuri provenite din ambalaje este prezentaă în tabelul de mai jos:

115

Tabel 7.7. Echipament necesar pentru precolectarea şi transportul deşeurilor

Sursa: Estimarile Consultantului

Pentru a creşte colectarea de hârtie, vor fi utilizate recipiente suplimentare specializate capabile să colecteze aproximativ 13.000t / an (625 bucăţi eurocontainere de 1100 l) Acestea vor fi amplasate în spaţii publice, în zonele urbane urmând a fi golite o dată pe săptămână de aceleaşi vehicule care realizează colectarea fracţiei uscate, nefind necesar un număr suplimentar de vehicule faţă de cel calculat mai sus. Pentru fracţiile de sticlă care trebuie să fie colectate separat, aproape de centre comerciale mari, şi/sau oriunde sunt situate containere speciale pentru hârtie sunt plasate, 200containere speciale (cu o capacitate de 3t). Aceste containere ar trebui să fie de 3 culori diferite pentru sticlă incoloră, verde sau brună. Cinci camioane speciale petnru descărcarea containerelor pentru sticlă, sunt necesare. Sticla provenită din ambalaje de sticlă precolectate de operatori industriali sau instituţionali poate fi colectată în containierele existente de 4-5m3 şi transportată de aceştia sau de către reciclatori. Recipienţi de pre-colectare sunt aleşi după preferinţele locale (dimensiune, tip). În orice caz trebuie să fie compatibili cu sistemele de colectare.

2008 2010 2013

Urban Rural Urban Rural Urban Rural

Recipienţiuscaţi

Recipienţi umezi

Recipienţi uscaţi

Recipienţi umezi

Recipienţi uscaţi

Recipienţi umezi

Recipienţi uscaţi

Recipienţi umezi

Recipienţi uscaţi

Recipienţi umezi

Recipienţi uscaţi

Recipienţi umezi

87290 198947 135290 133561 213893 159966 143474 229767 26084 136733

De;euri în 1100 l Europubelă [t] 0.15 0.25 0.12 0.25 0.15 0.25 0.12 0.25 0.15 0.25 0.12 0.25

Capacitatea de precolectare 1 colectare pe an [pcs.] 581931 795789 0 541161 890410 855572 0 639864 956493 919069 217369 546930

NUmăr de colectări/an 52 104 52 52 104 52 52 104 52 52

Număr containere 11191 7652 10407 17123 8227 12305 18394 8837 4180 10518

Total 110l Recipienţi

[pcs.] 18843 10407 25350 12305 27231 14698

Adiţional 10% rezervă

32175 41420 46122

Camioane containiere 16 cm camion[t] 9.6 12 7.68 12 9.6 12 7.7 12 9.6 12 7.68 12

Număr de cicluri de colectare 52 104 0 52 52 104 0 52 52 104 52 52

Număr de curse ciclu încărcare/ descărcare 10 6 8 10 6 8 10 6 8 8

Număr de vehicule 18 29 29 30 32 36 33 35 12 30

Total vehicule de 16 cm [pcs.]

76 97 110

Adiţional 10% rezervă

83 106 119

116

Pentru clădirile de apartamente, nu va fi posibilă utilizarea actualelor tobogane pentru pre-colectarea diferenţiată pe 2 fracţii. De aceea containerele de colectare vor fi plasate în locaţii speciale între clădiri. Pentru zonele rezidenţiale fiecare gospodărie individuală va beneficia de recipienţi umezi şi uscaţi. În plus vor fi amenajate puncte de colectare unde vor fi amplasaţi recipienţi de colectare maron pentru deşeuri biologice sau se vor strânge, saci maron de pre-colectare a deşeurilor verzi/deşeuri alimentare. In situaţia în care spaţiul permite în aceste puncte se pot amplasa recipienţi pentru hârtie şi sticlă. (Acest sistem va fi decis de fiecare comună în parte) Implementarea sistemului cu 2 tipuri de recipienţi pentru colectare selectivă pentru un număr de locuitori din zona urbană, va permite atingerea şi ţintelor privnd reducerea deşeurilor biodegradabile. După cum a fost menţionat în Capitolul 4, ţintele de reducere pentru anul 2010 privind deşeurile biodegradabile, sunt în jurul valorii de 166 mii tone. Populaţia implicată este aceeaşi populaţie ca cea din sistemul de colectare selectivă cu două tipuri de recipienţi. Tabel 7.B Ţinte de colectare şi tratare care trebuiesc atinse până în 2010, privind reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile, kt/an

Deşeuri biodegradabile Romania, 1995 Regiunea 3R 4 1995 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

4800 10.74% 516 528 541 543 545 547 549 551 553 555 557 560

Urban hârtie/lemn

% reciclate din total generate 0% 0% 0% 25% 30% 51% 55% 58% 62% 66% 70%

Rural hârtie/lemn


Similar hârtie % reciclate din total generate 30% 35% 40% 45% 50% 90% 95% 95% 95% 95% 95%

Urban hârtie/lemn 15.26% 0.0 0.0 0.0 13.9 16.8 28.6 30.9 32.7 35.1 37.5 39.9

Rural hârtie/lemn 11.91% 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 1.1 2.2 3.2

Similar hârtie 30% 20.1 23.6 27.2 30.8 34.5 62.7 66.7 67.2 67.7 68.3 68.8

Diversiune prin reciclare şi recuperare 20.4 24.0 27.6 45.2 51.8 92.1 98.5 100.9 104.8 108.9 112.9

Urban verde


Rural verde


Similar verde


Compost din grădini / parcuri


Compost din pieţe sau mâncare


Compost din străzi


Deşeuri verzi urbane şi mâncare 35% 0.0 0.0 0.0 6.4 12.8 19.3 19.3 20.7 20.8 20.8 23.5

Deşeuri verzi rurale şi mâncare 40% 15.2 14.4 15.1 15.9 16.6 17.3 17.3 18.1 18.1 18.1 18.1

Deşeuri verzi similare şi mâncare 15% 1.7 2.0 2.4 2.7 2.8 2.8 2.8 3.2 3.2 3.2 3.3

Deşeuri verzi din grădini şi parcuri 95% 0.8 1.0 1.1 1.3 1.6 4.9 8.3 10.6 11.8 12.8 12.9

Deşeuri verzi din pieţe şi mâncare 90% 0.7 0.9 1.0 1.2 1.5 4.4 5.9 9.2 10.5 11.4 11.5

Deşeuri verzi stradale 20% 0.3 0.4 0.5 0.5 0.7 2.1 2.8 4.4 5.0 5.4 5.5

Diversiune prin compostare şi hrănirea animalelor 18.7 18.6 20.1 28.0 35.9 50.8 56.5 66.1 69.4 71.7 74.6

5. Deşeuri biodegradabile valorificate 39 43 48 73 88 143 155 167 174 181 188

6.Deşeuri biodegradabile rămase 489 498 495 472 459 406 396 386 381 377 372

7.Depozite permise 387 387 387 258

8. Biodegradable GAP: Incinerator sau facilităţi TMB 0 -6 -10 114

117

În tabelul de mai sus , ar trebui notat faptul că reciclarea hârtiei, cartonului şi lemnului provenite din deşeuri de ambalaje sau din alte fracţii, contribuie în egală măsură la reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile. În plus staţiile de sortare ce trebuiesc construite pentru procesarea fracţiei uscate, nu doar mută deşeurile provenite din ambalaje, dar le şi sortează pe fracţii de colectare. Acesta este motivul pentru care hărtia+cartonul şi lemnul conţinute în deşeurile menajere (15,26% din mediul urban şi 11,9 % din zonele rurale, cca 30% din deşeurile similare celor menajere) sunt luate în calcul indiferent dacă sunt sau nu ambalaje Această abordare nu cere o capacitate suplimentară de pre colectare sau alte capacităţi de transport decât cele deja luate în calcul pentru reciclare sau sortare în cadrul sistemului celor 2 pubele. Conţinutul biologic al tuturor felurilor de deşeuri poate fi redus prin compostarea anumitor componente ale fluxurilor de deşeuri:

- 35% din deşeurile menajere urbane, fie ele de grădină sau din mâncare - 40% din aceeaşi categorie de deşeuri rurale - 15% din deşeurile menajere similare (deşeuri provenite din mâncarea de la

restaurnate) şi - Diferite cantităţi de deşeuri biodegradabile

Generarea deşeurilor menajere urbane verzi sau din mâncare, se face mai ales în gospodăriile individuale. Pentru acest scop, furnizarea de recipienţi speciali bruni sau pungi de plastic ar trebui luată în considerare ca de altfel şi sporrea capacităţii de transport, în scopul colectării separate şi livrării la instalţiile de compostare. Se asteaptă ca această colectare diferenţiată a deşeurilor verzi şi a cantităţilor de deşeuri să atingă între 20 şi 25 de mii de tone anual. Pentru colectare se estimează nevoia de 40.000 bucăţi, de pubele de plasctic de 120 l amplasaţi în fiecare gospodărie urbană individuală (casă cu gradină) sau 104x60l pungi de plastic brune anual pentru fiecare gospodărie. O capacitate de transport suplimentară de 10 autogunoiere compactoare de 16m 3, va fi luată în calcul Aceeaşi abordare este prevăzută pentru componentele verzi provenite din deşeuri similare celor menajere. Producătorii mari în general furnizează sau contractează recipienţii şi transportul. Unii dintre aceştia pot , de asemenea, organiza în mod regulat colectarea deşeurilor alimentare. Alţi generatori de deşeuri conţinând cantităţi de deşeuri biodegradabile importante sunt pieţele, grădinile şi serviciile de curăţire a străzilor, de obicei acestea fiind parte intregrantă a serviciilor municipale. Pentru colectarea separată a deşeurilor verzi provenite din aceste fluxuri, sistemul existent de colectare ar trebui modificat, în scopul de a permite o colectare separată a acestora. Ca parte a acestui sistem, ar trebui organizată de către autorităţile responsabile instruirea muncitorilor pentru colectarea separată a deşeurilor verzi. Este de aşteptat, ca în baza unei planificări şi organizări atente a muncii, investiţiile suplimentare pentru echipamentul de precolectare şi transport să fie minime. Multe gospodării din zonele rurale vor composta, ca şi în prezent, la nivel local deşeuri verzi şi alimentare. Pentru zonele urbane, instalaţiile de compostare vor avea capacităţi între 50 – 60 tone pe an.

118

7.2 Tratament şi recuperare

Ca un rezultat al tabelelor 7.2 şi 7.3, cantitatea totală de deşeuri reciclabile provenite din ambalaje este în 2011 şi 2013 de cca. 99,2 respectiv 127 mii tone/an. În comparaţie cu ţintele de recuperare prezentate în capitolul 4, de 93 respectiv 123 t pe an, rezultă că prin reciclare, ţinta de recuperare este de asemenea atinsă. Capacitatea de tratare şi transfer De o importananţă deosebită este capacitatea de tratare prin sortare şi compostare, sau tratamentul biomecanic al deşeurilor biodegradabile. Aşa cum s-a calculat anteriror, capacitatea de sortare ar trebui să fie de aproximativ 210mii tone/an în 2008 şi 260mii tone/an în 2013. Este recomandat ca fiecare oraş mare din fiecare judeţ să construiască una sau două staţii de sortare aflate aproape de zonele urbane, unde este cea mai mare sursă de generare a deşeurilor provenite din ambalaje. Suplimentar, în locaţiile staţiilor de transfer, acolo unde cantitatea de deşeuri sortate provenite din ambalaje este de cel puţin 5000 tone/an . Pentru îndeplinirea nevoilor de sortare, este recomandat ca până la finalul anului 2007 , să fie construite 10 staţii de transfer, şi încă alte 10 până la sfârşitul anului 2013. Capacitatea fiecărei staţii de transfer va trebui să fie între 10-20 kt/an. În acelaşi timp, mare parte din sortare poate fi redusă dacă magazinele mari vor organiza într-o manieră adecvată preselectarea materialelor provenite din ambalaje. Până în anul 2012, tratarea deşeurilor biologice prin compostare este soluţia principală pentru valorificarea deşeurilor biodegradabile, reutilizarea unei părţi din deşeul biologic rural pentru hrana animalelor fiind soluţia secundară. Cunoscând faptul că principalele surse de deşeuri compostabile sunt oraşele (unde serviciile publice de curăţare sunt furnizate), este recomandată amplasarea staţiilor de compostare în vecinătatea zonelor urbane. Ar trebui construite instalaţii de copmpostare cu o capacitate de intrare de 50 de mii tone pe an în 2008, 60mii tone/an în 2013 (12 staţii de compostare cu capacităţi medii de 5mii tone/an, din care 10 ar trebui autorizate până în anul 2009) După anul 2012 ţinta pentru reducerea depozitării de deşeuri biodegradabile, nu poate fi atinsă fără instalaţii de tratare mecano-biologică sau alte facilităţi (incineratoare) cu o capacitate de reducere a conţinutului organic de 120 mii tone/an. Tinând seama de costurile de investiţie semnificative necesare pentru amenajarea unor instalaţii de tratare eficiente, este recomandat ca Studiile de Fezabilitate, identificarea amplasamentelor potenţiale şi Studiile de impact să fie efectuate nu mai târziu de 2010, astfel încât să poată fi puse în funcţiune în 2013.

119

7.3 Depozitarea În prevederile PNGD pentru Regiunea 4 SV este alocat un număr de 6 depozite conforme. Unul este deja în folosinţă în judeţul Dolj, un alt depozit fiind în construcţie în Judeţul Vâlcea. În acest judeţ, un alt depozit ar trebui construit. Capacitatea medie anuală de depozitare necesară în perioada 2008-2012, în condiţiile în care toate măsurile de reducere a depozitării prezentate mai sus sunt aplicate, este prezentată de 630000 de tone. Ea scade până la 450000 de tone pe an în 2003 dacă sunt amenajate facilităţile de tratare . Un sumar al fluxurilor de deşeuri este prezentat în tabelul următor: Tabel 7.9 Fluxul de deşeuri kt/an

2008 2010 2013

Generarea deşeurilor solide municipale 848 856 867

Deşeuri compostate 50.8 66.1 74

Deşeu din ambalaj valorificat 87 96 135

Alte fracţii reciclabile valorificate 58 64 90

Deşeuri valorificate prin instalaţii TMB 114

Deşeuri depozitate 652 633 454

Pe de altă parte nevoia pentru depozite speciale pentru materiale inerte va creşte, datorită sporirii cantităţii colectate de deşeuri provenite din construcţii şi demolări, aşa cum este descrisă în Capitolul 5. Totuşi deşeurile inerte nepericuloase depozitate nu vor cere un nivel ridicat de măsuri pentru protecţia mediului precum depozitele conforme pentru deşeuri menajere, şi spre deosebire de acestea sunt mai puţin costisitoare în operare şi construire. Mai devreme s-a estimat faptul că Regiunea necesită terenuri de depozitare de 100.000 mc pentru deşeuri provenite din construcţii şi demolări. Recomandările preliminare incluse în prezentul capitol cât şi în Capitolul 6 nu trebuiesc considerate limitative., întrucât PRGD este fundamentat pe date disponibile la nivelul anului 2003. Este de aşteptat ca date noi sau/şi studii viitoare să pună la dispoziţie evaluări mai apropiate de actualitate conducând la recomandări tehnice diferite.

120

8. Evaluarea costului

8.1 Fundamentarea costurilor Costurile (cheltuielile) propuse pentru investiţii, asociate investiţiilor pentru serviciile de gestionare a deşeurilor au fost extrase din mai multe surse. Stabilirea costurilor are foarte mare legătură cu experienţa acumulată în cadrul proiectelor implementate în România, cât şi cu experienţa acumulată în ceea ce priveşte estimarea costurile instalaţiilor şi al echipamentului de gestionare a deşeurilor, în corelaţie cu proiecte internaţionale.

Trebuie menţionat că există totuşi o anumită incertitudine în ceea ce priveşte nivelul exact al costurilor asociate investiţiilor în echipament şi instalaţii propuse. În prezent, în cadrul Planului Regional de Gestiune a Deşeurilor, la nivelul de analiză, nu există încă informaţie precisă cu privire la amplasamentul capacităţilor noi (depozite, staţii de transfer, sortare, compostare, etc). Din acest motiv nu este posibil să se realizeze estimări ale costurilor în funcţie de condiţiile amplasamentului (condiţiile specifice ale amplasamentului pot avea un impact semnificativ asupra costurilor de investiţii, mai ales asupra investiţiilor pentru depozitul de deşeuri, transportului etc.). Costurile de operare sunt şi ele semnificativ influenţate de locaţiile şi amplasamentul noilor facilităţi.

Un nivel mai crescut de siguranţă în privinţa estimării costurilor va fi atins în faza ulterioară perioadei de planificare, corelat cu studiile de fezabilitate şi fiind acompaniat de schiţa conceptuală şi detaliată a amplasamentului, cât şi de caracteristicile particulare ale instalaţiilor.

În etapa prezentă a procesului de planificare, costurile pentru investiţii se bazează pe media totală a costurilor diverselor instalaţii şi a diferitelor tipuri de echipament.

Au fost utilizate mai multe rapoarte şi studii care oferă informaţii recente cu privire la sectorul gestiunii deşeurilor din România, din care :

Memorandul de Finaţare a ISPA între UE şi România, în pentru programele de gestionare a deşeurilor din Argeş, Bacău, Galaţi, Dâmboviţa, Piatra Neamţ, Râmnicu Vâlcea şi Teleorman;

Master planurile pentru gestionarea deşeurilor elaborate în 2005-2006 pentru Bistriţa Nasăud, Giurgiu, Harghita-Covasna, Maramureş şi Vrancea2 oferă costuri unitare pentru investiţii şi cheltuielile de întreţinere şi operare (Î&O) pentru un număr de activităţi.

RAPORT FINAL, Asistenţă Tehnică pentru Elaborarea Evaluării Costului de Mediu şi al Planului de Investiţii, Proiectul Phare RO 0107.15.03, realizat de Consorţiul: Eptisa Internacional, Regional Environmental Center, 29 September 2005.

În mod suplimentar, au fost consultate un număr de alte surse cu privire la costurile standard unitare din cadrul altor programe internaţionale de investiţiie în gestionarea deşeurilor, din care:

“Costurile gestionării municipale a deşeurilor în UE”, firma consultantă fiind Eunomia, reprezentând Ecotec. Acest raport oferă informaţii cu privire la evoluţia preţurilor gestionării deşeurilor în ţările UE15 pentru anul 2001 pentru toate fazele ciclului de gestionare a deşeurilor;

Estimările costurilor staţiilor pentru reciclare/sortare şi transfer, regăsite în D. Hogg şi J Hummel (2002) Cadrul Economic Legislativ care promova reciclarea în MB;

2 Aceste planuri au fost realizate în cadrul Asistenţei Tehnice pentru pregătirea proiectului din domeniul deşeurilor,

Romania Europeaid/119085/D/SV/ROMANIA de către Royal Haskoning/ERM şi consorţiul I Group.

121

estimări ale costurilor pentru staţii de tratare mecano-biologice (BMT) găsite în VITO (2001) Vergelijkning van Verwerkingsscenario Voor Rest fractie van HHA en Nietspecifiiek Categorie II Bedrijfsafval, Eindrapport.

Master planurile pentru Gestionarea Deşeurilor elaborate pentru Bistriţa Nasăud, Giurgiu, Harghita-Covasna, Maramureş şi Vrancea constituie o sursă utilă pentru estimarea costurilor pentru investiţii. Această sursă oferă avantajul de a oferi informaţii recente, cu aplicabilitate locală a costurilor unitare pentru investiţii şi costuri de operare. Master planurile au fost recent aprobate, în vara anului 2006, iar estimările costurilor par să fie îndeajuns de clare pentru planificarea regională. Master planurile oferă estimaţii ale costurilor bazate pe categorii de costuri unitare, pentru o serie de activităţi de gestionare a deşeurilor – costuri pe persoană deservită sau costuri pe tonă.

La sursele de mai sus se adaugă estimările realizate de experţi, privind gestionarea deşeurilor, bazandu-se pe experienţa lor acumulată din participarea la proiectele internaţionale.

Criteriul de structurare a sumelor rezultate, în funcţie de costurile unitare pentru Investiţii, operare, întreţinere sunt prezentate în Anexa 8-1.

8.2 Costurile investiţiilor regionale de gestiune a deşeurilor

Propunerile pentru investiţiile gestionării deşeurilor sunt detaliate in Capitolul 7. Clasa de investiţii din cadrul fiecărei categorii majore de serviciiu (colectare, transport, tratare etc) este rezumată şi prezentată în Anexa 8-2.

Luând ca punct de plecare programul propus pentru finanţare pentru regiune şi ghidurile costurilor unitare menţionate anterior, au fost estimate următoarele costuri pentru investiţii.

Programul total se ridică la investiţii de aproximativ 130 de milioane de Euro distribuite între

anii 2007 şi 2013. După anul 2013, costurile de înlocuire pentru containere este de aprox. 650000 € pe an. Această valoare nu include investiţia planificată prin programul ISPA la Rm. Vâlcea.

122

Tabelul 8.1. Rezumatul costurilor investiţiilor pentru Regiunea 4

Comentariu Unităţi

Preţul unitar Euro

TOTAL (Mii €)

Activităţi de Colectare şi Transport

Puncte de Colectare 762 10000 7620

Pubele/Containere 88365 13,101

Eurocontainer metalic de 1 m3 1570 400 628

Eurocontainer metalic de 5 m3 242 2000 484

Coşuri de gunoi stradale 20 20 0

Containere pentru sticlă 200 800 160

Containere metalice de 4 m3 cu capac 8 3000 24

Pubele de 120 litri 33550 35 1174

Pubele de 240 litri 8150 45 367

Eurocontainere de 1,1 m3 44625 230 10264

Echipament pentru colectare 82 9244

Autogunoiere capacităţi variate 46 165000 7590

Vehicule pt. colectarea ambalejelor din sticlă 5 80000 400

Tractoare 7 12000 84

Camioane 3 30000 90

Basculante 4 60000 240

Incărcătoare frontale 2 150000 300

Vehicule de patrulă 12 20000 240

Altele utilaje pentru măturat mecanizat 3 100000 300

Gestiunea deşeurilor

Staţii de Transfer 90,000 t/a 9 500000 4500

Investiţii pentru Sortare/Tratare 38 44933

Staţii de Sortare Capacitate de 240,000 t/an 20 20,48 4915

Staţii de tratare mecano-biologică Capacitate de 450,000 t/an 6 80,00 38000

Staţii pentru compost 12 staţii cu capacitatea totală de 60000 t/an 12 33,63 2018

Investiţii pentru depozite Capacitate pentru 680,000 t/a 15 39969

Altele Staţii pentru sortare/sfărâmare 5 200000 1000

Inchiderea depozitelor existente 23 de depozite pe 58,5 hectare 23 150000 8775

TOTAL INVESTITII 129142 Notă: Totalul nu include investiţia ISPA. Această investiţe este prezentată separat mai jos.

Aşa cum s-a menţionat există o investiţie ISPA aprobată în Regiunea 4 2001/RO/16/P/PE/014 în RAMNICU VALCEA - Integrated Municipal Waste Management System, cu o valoare de €14,673,100.00 din care grantul ISPA este de €11,004,825.00. Structura costurilor pentru proiectul ISPA de la Rm. Vâlce este prezentat mai jos.

123

Tabelul 8.2. Structura costurilor pentru investiţia ISPA de la Ramnicu Valcea ISPA (€)

Item Total cheltuieli publice Cheltuieli publice neeligibile

Proiectare/programare fees 627 058 0

Achiziţie teren 0 0

Pregătirea terenului 689 910 0

Lucrări de construcţie 12 812 825 3 528 266(*)

Instalaţii şi maşini 1 743 400 0

Asistenţă tehnică şi supraveghere la implementare

673 503 0

Neprevăzute 1 654 670 0

TOTAL 18 201 366 3 528 266

Sura datelor: ISPA Measure No.: 2001 RO 16 P PE 014., FINANCING MEMORANDUM agreed between the

European Commission and the Republic of Romania Concerning the grant of assistance from the Instrument for

Structural Policies for Pre-Accession to the following measure Integrated Municipal Waste Management System

located in Ramnicu Valcea, South-west Oltenia in Romania.

8.3 Implicaţiile investiţiilor propuse prin prisma disponibilităţii de plată a

populaţiei

Gestionarea deşeurilor în Regiune va avea implicaţii tarifare pentru consumatorii finali. Impactul precis al tarifelor asupra consumatorilor trebuie determinat prin studii de fezabilitate, prin proiecte particulare şi programe de investiţii (ţinând cont de caracterul particular al instalaţiilor pentru tratare/depozitare şi transfer, acolo unde este cazul).

Tarifele ce vor fi aplicate în cadrul regiunii reprezintă o funcţie a unui număr de factori, incluzând dar nelimitându-se la următorii:

Structuri existente şi viitoare de cost aparţinănd furnizorilor de servicii;

Nivelul tarifelor existente aplicat în cadrul regiunii şi adaptate la costuri;

Caracteristicile deşeurilor din cadrul diferitelor arii de servicii şi separarea deşeurilor generate/colectate în menajere şi ne-menajere;

Amortizarea activelor existente şi a investiţiilor propuse;

Nevoia de înlocuire anuală a activelor uzate ( depinde de durata de exploatare a acestora);

Structura de finanţare pentru noi active şi nivelul costurilor din sistemul de creditare din cadrul mecanismului;

Capacitatea de rambursare a utilizatorului (posibilităţi de creditare neavantajoase, întârzierea plăţilor);

Planuri detaliate de investiţii (detalierea costurilor pe fiecare componentă de investiţii, bazânu-se pe nevoia specifică de instalaţii şi pe costul total ţinând cont de finanţarea locală şi internaţională, neprevăzute, inflaţia etc);

Costuri detaliate de operare, luând ca punct de referinţă structura deja existentă a costurilor, adaptarea la impactul investiţiilor propuse şi schimbările operaţionale/procedurale.

124

Se poate întâmpla să apară mici fluctuaţii ale tarifelor în cadrul regiunii, întrucât prestatorii de servicii se supun diferitelor structuri de cost (sunt vizate mai ales activităţile locale de colectare, pentru care costurile vor varia în funcţie de metodele locale de colectare şi tratare folosite, densitatea populaţiei, frecvenţa de colectare, distanţele de transport către depozit etc.).

Evaluarea consecinţelor particulare asupra tarifelor pentru obţinerea investiţiilor necesare gestionării deşeurilor în cadrul regiunii nu se regăseşte în obiectivele prezentului Plan Regional. Scopul analizei curente este să identifice nevoile generale ale sistemului; evaluarea detaliată a fezabilităţii/sustenabilităţii financiare şi a consecinţelor tarifare trebuiesc abordate într-un studiu separat de fezabilitate care să prevadă evaluări tehnice detaliate ale sistemelor şi amplasamentului instalaţiilor precum şi evaluări financiare detaliate ale companiilor de gestionare a deşeurilor.

În cadrul prezentului Plan Regional este posibil să se comenteze la modul general asupra implicaţiilor tarifare asupra sistemului, privit ca întreg.

125

8.4 Disponibilitatea de plată la nivel macro Preocuparea principală a unei analize de sustenabilitate financiară a sistemelor de gestionare a deşeurilor este aceea ca acestea să ofere servicii accesibile tuturor beneficiarilor, mai ales consumatorilor din gospodării. Din motivul prezentat mai sus nu se pot determina implicaţiile particulare/locale ale aplicării tarifelor în cadrul Regiunii. Este totuşi posibil să se realizeze o evaluare generală a disponibilităţii globale de plată, per ansamblu înainte şi după implementarea măsurilor din Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor.

Scopul analizei disponibilităţii de plată la acest nivel al Planului Regional este acela de a determina nivelul tarifului ce poate fi suportat de populaţie. Disponibilitatea de plată se referă la capacitatea beneficiariilor serviciilor de gestionare al deşeurilor de a plăti aceste servicii fară a pune în pericol abilitatea persoanelor/familiilor de a-şi satisface nevoile personale. Este important să se identifice abilitatea de plată a beneficiarilor, în cadrul evaluării capacităţii economice de plată a serviciilor pentru gestiunea deşeurilor (solvabilitatea clientului). În această analiză s-a folosit un indicator al solvabilităţii pentru a aprecia dacă veniturile populaţiei sunt suficiente pentru a putea suporta creşterea costurilor pentru serviciile privind gestiunea deşeurilor, fară a prejudicia în mod serios bugetul familiei. O gospodărie se consideră a fi incapabilă de plata serviciilor, când ar necesita o reducere semnificativă a bugetului dedicat altor bunuri şi servicii precum sunt chiriile, alimentele, îngrijirea sănătăţii. Conform standardelor UE pentru gestionarea deşeurilor, nivelul acceptabil de suport al serviciilor pentru gestionarea deşeurilor este de ~ 1.5% din venitul mediu al fiecărei gospodării – ex. costurile medii lunare pentru gestionarea deşeurilor nu ar trebui să depăşească 1.5% din veniturile medii lunare ale gospodăriilor (unde costurile ar trebui sa acopere întregul ciclu al serviciilor pentru deşeuri – colectare, transport, sortare, tratare şi eliminare). Se specifică faptul că deşi un asemenea criteriu este util în dezvoltarea strategiei de gestionare a deşeurilor, în formularea politicii de tarifare trebuie să se ţină cont de faptul că venitul multor gospodării este sub medie. Cu privire la dificultatea financiară în care se găsesc unele gospodării, de a suporta aceste costuri în raport cu veniturile proprii, se impune să se prevadă măsuri în cadrul politicii, cu privire la protejarea unor asemenea beneficiari. De cele mai multe ori se recurge la sistemul subvenţiei încrucişate, prin care agenţii economici finanţează indirect populaţia. Evaluarea abilităţii globale de plată este realizată în funcţie de venitul mediu pe gospodărie din cadrul regiunii. Sunt disponibile statistici oficiale referitoare la venitul mediu în România şi pentru regiunile importante, determinat prin studii de venit al gospodăriilor. Cele mai recente date sunt pentru anul 2004. Sunt considerate veniturile din diferite surse, cum sunt lichidităţile şi din surse proprii în natură (schimb de bunuri, valorificarea legumelor cultivate şi a bunurilor produse în gospodărie, etc.). O prezentare a veniturilor în Regiunea 4 este realizată în următorul tabel.

126

Tabelul 8.3. Nivelul veniturilor pentru Regiunea 4 (2004)

Dezvoltare Regională Total

gospodării

Gospodării de:

Salariaţi Agricultori Şomeri Pensionari

Total i Lei, lunar pe o persoană

Regiunea 4 Sud Vest Oltenia 3457715 4474883 2342505 1931020 3154488

procente

Venituri băneşti, din care 71,4 84,5 46,6 65,6 61,7

Venituri băneşti, din salariile brute şi alte drepturi salariale

41 75,6 4,3 24,1 14,3

Venituri din agricultură 5,2 2,0 22,1 4,2 5,6

Venituri din activităţi independente non-agricole

2,2 0,5 1,0 3,3 1,2

Venituri din ajutor social 19,6 5,3 16,4 21,0 38,1

Venituri din posesiuni 0,7 0,1 *) 0,5 0,2

Valoarea echivalentă a veniturilor în natură obţinută de angajaţi şi de

persoanele beneficiare de ajutor social 1,3 1,4 0,9 1,5 1,2

Valoarea echivalentă a consumului de produse agricole în natură

27,3 14,1 52,5 32,9 37,1

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2005; Specificaţii ale veniturilor , 2004 În scopul prezentei analize se presupune că nivelul viitor al veniturilor va creşte cu rata de creştere a PIB-ului în fiecare regiune. Previziuni ale ratelor de creştere a PIB-ului pentru perioada 2006-2009 au fost elaborate de Comisia Naţională pentru Prognoză şi sunt prezentate în tabelul de mai jos. În tabel mai figureză şi aprecierea că rata anuală de creştere după 2009 va scădea la 5%, şi va rămâne constantă în 2011 şi mai departe în fiecare an pentru toate regiunile. Tabelul 8.4. Evoluţia PIB, modificarea % anuală

Actual Actual Actual Comisia Naţională pentru

Prognoză Estimările consultantului,

2009 & mai departe

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

România 5,2 8,4 4,1 6,0 6,2 6,3 6,0 5,5 5,0

1. NORD - EST 6,7 5,7 2,2 5,8 6,1 6,5 6,0 5,5 5,0

2. SUD - EST 5,0 10,3 2,6 5,9 5,9 6,2 6,0 5,5 5,0

3. SUD 6,5 10,6 3,7 6,0 6,0 6,1 6,0 5,5 5,0

4. SUD - VEST 11,3 9,1 2,6 6,1 5,8 6,0 6,0 5,5 5,0

5. VEST 9,6 8,5 5,6 5,8 5,7 5,9 6,0 5,5 5,0

6. NORD - VEST 8,0 6,3 2,6 5,4 5,9 6,2 6,0 5,5 5,0

7. CENTRU 4,7 8,4 3,8 5,7 5,9 6,0 6,0 5,5 5,0

8. BUCUREŞTI -1,9 8,7 7,3 6,6 7,1 6,8 6,0 5,5 5,0 Sursa datelor: Comisia Naţională pentru Prognoză (www.cnp.ro) şi estimările consultantului

Luând ca punct de referinţă nivelul veniturilor din anul 2004 şi ajustându-le PIB-urilor previzionate pentru fiecare regiune, poate fi calculat nivelul acceptabil al costurilor lunare pentru gestionarea deşeurilor pe fiecare regiune în parte.

Tabelul 8.5. Puterea de cumpărare în România, EURO pe lună/pe persoană

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Romania 1,47 1,53 1,62 1,72 1,83 1,94 2,05 2,15 2,26 2,37

1. NORD - EST 1,35 1,38 1,46 1,55 1,65 1,75 1,85 1,94 2,04 2,14

127

2. SUD - EST 1,32 1,35 1,43 1,51 1,61 1,70 1,80 1,89 1,98 2,08

3. SUD 1,34 1,39 1,47 1,56 1,66 1,76 1,85 1,95 2,04 2,14

4. SUD - VEST 1,38 1,42 1,50 1,59 1,69 1,79 1,89 1,98 2,08 2,18

5. VEST 1,57 1,66 1,75 1,85 1,96 2,08 2,19 2,30 2,42 2,54

6. NORD - VEST 1,55 1,59 1,68 1,78 1,89 2,00 2,11 2,22 2,33 2,44

7. CENTRU 1,53 1,58 1,67 1,77 1,88 1,99 2,10 2,21 2,32 2,43

8. BUCURESTI 1,91 2,05 2,19 2,34 2,50 2,65 2,80 2,94 3,08 3,24 Sursa: Anuarul Statistic român şi etimările consultantului

Pentru Regiunea 4 disponibilitatea lunară de susţinere a creşterii costurilor este de 1.38 euro la 2.18 euro între anii 2004 şi 2013. Nivelurile abilităţii lunare de plată în Regiunea 8 (Bucureşti) sunt din cele mai ridicate unde plăţile maxime lunare acceptate depăşesc media naţională cu 30%. Ar fi fost ideal să se facă distincţie între nivelul veniturilor şi abilitatea de suport din mediul urban şi rural. Din nefericire nu sunt disponibile date cu privire la nivelul veniturilor regionale, care să facă distincţie între gospodăriile urbane şi rurale. În orice caz, Studiul Dezvoltării Rurale în România (2003) sugerează că nivelurile veniturilor din cadrul gospodăriilor sunt 85% din cele al gospoduriilor din mediul urban, dupa cum se poate observa din tabelul de mai jos. Tabelul 8.6. Surse de venit în România (2002)

Surse de venit Urban Rural

Salariu şi venituri personale (Euro/lună) 143 122

Salariu şi venituri personale (%) 61% 28%

Consumul alimentar privat, vânzarea de produse agricole & carne 11% 45%

Ajutorul social 19% 20%

Alte venituri 9% 7%

TOTAL 100% 100%

Sursa: Studiul Dezvoltării Rurale în România - 2003 Cea mai importantă sursă de venit pentru gospodăriile din mediul urban îl reprezintă salariul şi ajutorul social. Impactul alimentelor produse în mediul privat şi cel al produselor agricole au un efect redus asupra venitului total al gospodăriilor urbane (11% din venitul total). În mediul rural cea mai importantă sursă de venit o reprezintă activităţile agricole întreprinse în gospodărie (în ambele sensuri cel monetar şi în natură); aceste activităţi însumează 45% din totalul veniturilor. Alte surse de venit mai sunt salariul si auto-finanţarea (28%) şi ajutorul (20%). Rezultatele Studiului Dezvoltării Rurale pot să fie folosite pentru o aproximare foarte generală a nivelurilor abilităţii de suport a gospodăriilor rurale. În Regiunea 4, populaţia rurală reprezintă 53% din total. Se poate aproxima foarte general că nivelul abilităţii de plată pe persoană/pe lună din cadrul gospodăriilor rurale se situează de la 1.27 euro în 2004 la 2.01 euro în 2013.

Tabelul 8.7. Populaţia urbană şi rurală în Regiunea 4 (iulie, 2004)

În procente faţă de total Locuitori / km2

2

Urban Rural

Regiunea 4 Sud Vestt Oltenia 47,2 52,8 79,7

- Dolj 53,0 47,0 97,2

- Gorj 46,7 53,3 68,8

- Mehedinţi 48,3 51,7 61,9

- Olt 40,4 59,6 88,4

128

- Vâlcea 45,0 55,0 72,2 Source: Date din Anuarul Statistic al României., 2006

8.5 Nivelurile tarifelor deja existente În obiectivele prezentului Plan nu se regăseşte inventarierea sistematică a nivelurilor tarifelor pentru toţi prestatorii de servicii din regiune. Oricum în tabelul de mai jos figurează câteva exemple de tarife pentru gospodării pentru serviciul de management al deşeurilor, aplicate de câţiva prestatori de servicii din Regiunea .

Tarifele aplicate gospodariilor în 2006 se siteaua între 1.87 până 3.6 RON pe persoană/lună (~0.5 – 1.0 euro). Acest nivel reprezintă 33%- 66% din estimările nivelului abilităţii de suport a tarifelor pentru 2006 de 1.5 euro pe persoană/lună pentru gospodăriile cu venit mediu. Cu alte cuvinte, având în vedere tarifele din anul 2006, este acceptabilă creşterea tarifelor cu 0.5 euro pe persoană pe lună. De asemenea şi veniturile persoanelor vor creşte în timp.

Tabelul 8.8. Nivelul tarifelor pentru gestionarea deşeurilor în Regiunea 4 (2006)

Numele operatorului

Tariful de colectare (inclusiv TVA) Tariful pentru depozitarea deşeurilor

inclusiv TVA

Cantitatea colectată (30.06.2006)

total

Din careh

Populaţia Companii şi

instituţii publice Populaţia

Companies and public

institutions

RON/pers/lună RON/mc/lună RON/mc mc Mc mc

Craiova 3,5 32 20,95 94783 52950 41833

Targu Jiu 2,25 36,27 0 49600 22080 27520

Dr.Tr. Severin 1,87 21,423 5,238 34662 13602 21060

Slatina 2,82 29,02 19,96 57582 37542 20040

Rm. Valcea 3,6 28,04 3,57 84850 57277 27573

Average tariff Reg. 4

3,12

Sursa: Datedin ANRSC, 2006

129

8.6 Impactul investiţiilor asupra tarifelor

Au fost elaborate predicţii primare ale fluxurilor financiare a investiţiilor pentru gestiunea deşeurilor din regiune, având în vedere creşterea incrementală a costurilor pentru investiţii şi impactul costurilor de operare. Au fost considerate numai costurile asociate alternativei tehnice definite în capitolul 7.

Trebuie specificat că au fost considerate numai costurile incrementale ale investiţiilor propuse pentru o periodă de planificare din 2006-2025, ex. impactul investiţiei suplimentare şi a costului de operare (creştere/descreştere) a îmbunătăţirilor regionale în gestionarea deşeurilor. Costurile existente asociate serviciilor de gestionare a deşeurilor în cadrul regiunii nu figureză în analiză şi se presupune a fi constante.

Predicţiile fluxurilor financiare sunt pretentate în Anexa 8-2.

Analiza poate fi caracterizată după cum urmeză:

A fost elaborată pe baza de numerar, ex. se presupune că toate investiţiile şi costurile de operare vor fi finanţate prin lichidităţi, imediat ce se ivesc. Deprecierea nu va fi luată în considerare. Orice înlocuire de activ din timpul planificării va fi considerată drept având surse de finanţare;

A fost elaborată în termeni reali, preţurile din 2006 au fost ajustate pe durata de programare la valori reale;

A fost considerat numai costul suplimentar generat de investiţii pe perioada de planificare (cum localizarea diferitelor capacităţi nu se cunoaşte şi nici diferite specificaţii tehnice, aceste costuri au fost calculate pe baza unor valori medii ale costurilor unitare standard);

S-au considerat costurile de Operare&Întreţinere pentru diferite categorii de activităţi: collectare, sortare/reciclare/transfer, trasport şi eliminare la groapa de gunoi (costurile pentru aceste componente au la bază costuri unitare standard). Au fost calculate doar costurile suplimentare generate de noile capacităţi;

Nu au fost caculate costurile pentru proiectele ISPA deja aprobate şi care au finanţare; costurile de O&Î pentru proiectele ISPA au fost luate în considerare;

S-a avut în vedere cantitatea de deşeuri estimată a fi generată în regiune, pe durata de planificare.

Rezultatul analizei reprezintă un calcul de ansamblu al NVP (Valoarea Prezenta Netă) asociată costurilor generate de noile servicii de gestionare a deşeurilor (luând în considerare atât investiţiile cât şi costurile O&Î de-a lungul perioadei planificate).

Deasemenea, sunt calculate atât valorile actualizate pe tonă în perioada de planificare cât şi pe persoană/lună.

Este important de subliniat faptul că această sumă nu este egală cu tariful real aplicabil consumatorilor - tariful real aplicabil va reprezenta o funcţie de mai mulţi factori cum ar fi condiţiile locale, schemele de finanţarea a investiţiilor, performanţa de plată a utilizatorilor (gradul de încasare a facturilor), etc.

Tabelul 8.9. Impactul mediu al programului de investiţi în Regiunea 4

Rata de actualizare 5%

130

NPV a Investiţiilor planificate Investment Actions (1000€) (investitii plus

costul de operare si intretinere) 397505

NPV a fluxului de deşeuri generate (1000 t) 10.720

NPV a fluxului de deşeuri colectate (1000 t) 10.193

Impactul investiţiei fără finanţare UE

NPV a investiţiei/t de deşeuri generate (Euro) 37.1

NPV a investiţiei/t deşeuri colectate (Euro) 39.0

Plata suplimentară datorată investiţiei pe pers/lună(Euro) 1,27

Costul suplimentar ca procent din limita disponibilităţii de plată 52%

Tariful necesar ca % din diponibilitatea de plată pe perioada de

programare 89%

Impactul investiţiei cu finanţare UE *)

Gradul de cofinanţare 70%

Plata suplimentară datorată investiţiei pe pers/lună cu grant al UE (EURO) 1,03

Costul suplimentar ca % din din limita disponibilităţii de plată 43%

Tariful mediu necesar ca % din din limita disponibilităţii de plată pe

perioada de programare 79% *)

Susţinerea UE poate fi prin intermediul Fondului de Coeziune; în present nu sunt sume allocate dar aceasta se

poate schimba în viitor.

NVP al investiţiei pe persoană/lună reprezintă costul mediu total pe persoană/lună al investiţiilor de-a lungul perioadei planificate. Dacă presupunem ca programul de investiţii este finanţat in totalitate prin tarifele utilizatorilor, impactul mediu al programului de investiţii ar fi de 1,27 Euro pe persoană lunar. Este însă foarte probabil ca acea investiţie să fie suportată de UE. Presupunând că 70% din sprijinul financiar al UE este direcţionat spre investiţii (şi costul O&Î este finanţat în totalitate prin tarifele utilizatorilor), impactul mediu al programului de investiţii ar fi de 1,03 euro pe persoană lunar.

Consecinţele tarifare ale investiţiilor propuse se încadrează în anumite limite posibil acceptabile în cadrul regiunii. Ar trebui subliniat faptul că aceste calculele, de mai sus reprezintă doar costurile investiţiilor propuse pe cap de locuitor şi nu iau în considerare partea reală de cheluieli alocată familiilor sau consecinţele subvenţiilor încrucişate dintre grupurile de consumatori. In regiunea 8, un procent de 70% din deşeul colectat este datorat gospodăriilor - dacă costurile ar fi distribuite proporţional între grupurile de generatori (incluzând firmele), atunci gospodăriile ar trebui să plătească suplimentar între 0.29 si 0.34 Euro pe persoană lunar.

Consecinţele globale asupra tarifelor generate de investiţiile propuse sunt, în general în limite acceptabile pentru regiune dacă se consideră o perioadă mai lungă (2007-2025). În medie, tarifele necesare pe perioada de planificare sunt 89% din limita acceptabilă a venitutilor persoanelor, în cazul în care nu există suportul UE şi de 79% în cazul în care există acest suport.

Dificultăţi în privinţa gradului de suportabilitate pot apărea pe termen scurt datorită intensităţii programului de investiţii din perioada 2007-2013 care să ducă la atingerea obiectivelor propuse. Cum se poate vedea din figura de mai jos, tarifele implicate de noile investiţii rămân sub limita acceptabilă a veniturilor pentru cea mai mare parte a perioadei dar este evident că este nevoie de granturi pentru a susţine acest program de investiţii pe termen scurt.

Chiar considerând granturile UE pentru investiţii, constrângerile de venit sunt depăşite pe termen scurt datorită dinamicii costurilor de Î&O associate cu gropile de gunoi şi instalaţiile MBT. Ca urmare a acestei situaţii este recomandabil ca planul de investiţii să fie eşalonat pe o perioadă mai mare de timp.

131

Affordability Threshold

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

3,5

4,0

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Eu

ro

Pe

r P

erso

n/

Mo

nth

Affordability Threshold, 1.5% of Average Income (Euro person/month)

Average Existing Household Tariffs

Necessary Tariffs without grant Support

Necessary Tariffs with grant Support

Figura 8-1. Suportabilitatea tarifului pentru Regiunea 4

Trebuie precizat că aceste calcule reprezintă costul pe persoană a investiţiilor propuse şi nu ia în calcul participarea firmelor/instituţiilor care generează deşeuri de tip menajer sau consecinţele subvenţiilor încrucişate între grupurile de generatori (populaţie, firme, instituţii etc.).

132

9. Implementarea măsurilor şi orarele de atingere a obiectivelor şi ţintelor planului

Tabel 9.1 măsuri de implementare

Obiective prinicipale

Sub-Obiective Măsuri de implementare

Ţinte – Timp de îndeplinire

Organism responsabil

1. Dezvoltarea şi aprobarea politicilor Regionale şi Judeţene în vederea atingerii obiectivelor şi ţintelor şi implmentării PRGD - PLGD

1.1 Crearea structurilor organizaţionale şi grupurilor care să dezvolte şi să implemteze PRGD/PRGD şi 1.2 Dezvoltarea şi aprobarea de strategii/planuri/studii şi PLGD pentru realizarea ţintelor şi obiectivelor PRGD - ului

1.1 Să creeze grupuri de lucru cu privire la PLGD şi PRGD – să desfăşoare întâlniri semestriale în vederea dezvoltării şi implementării PRGD şi PLGD 1.2.1 Publicarea şi aprobarea PRGD şi PLGD 1.2.2 Publicarea raportului anual privind rezultatele şi progresul PLGD/PRGD 1.2.3 Consilii Judeţene şi locale vor lua decizii şi instrucţiuni care să implementeze şi să ducă la atingerea obiectivelor şi ţintelor PRGD/PLGD

2006 4 întâlniri pe an 2006 2007 2006 şi Ad Hoc

ARPM/APM APM/Consilii ARPM/APM, consilii ARPM/APM Consilii Judeţene şi locale

2 Creşterea eficienţei în aplicarea legislaţiei din domeniul gestionării deşeurilor

2.1. Aplicarea şi reactualizarea regulamentelor locale privind gestiunea deşeurilor 2.2. Îmbunătăţirea şi controlul legislaţiei în domeniul deşeurilor 2.3. Luarea de măsuri pentru lărgirea şi capacitatea de construcţie a ofocialităţilor

2.1 Consiliile Judeţene să instruiască Consiliile Locale pentru a îmbunătăţii regulile de gestiune a deşeurilor la nivel local în vederea realizării obiectivelor PRGD/PRGD 2.2 Elaborarea liniilor directoare pentru implementarea PRGD/PLGD şi evaluarea progresului implementării 2.3.1 Aplicarea responsabilitaţilor legislative aşa cum sunt definite prin lege 2.3.2 Pregătirea rapoartelor anuale şi ale inspecţiilor ad hoc, planuri şi alte activităţi pentru urmărirea progresului

2007 and Ad Hoc 2007 and ad hoc 2004/7 Annual and Ad Hoc

Judeţe Localităţi Garda naţională de mediu Garda naţională de mediu ANPM/ARPM/APM MMGA/NEPA Garda naţională de mediu

3.Dezvoltarea cadrului instituţional şi organizaţional în vederea atingerii ţintelor la nivel local, regional, naţional şi european

3.1 Dezvoltarea şi întărirea structurilor instituţionale şi sistemelor de gestiune a deşeurilor, şi 3.2.Încurajarea

3.1.1 Dezvoltarea departamentelor de deşeuri din ARPM/APM 3.1.2 Audit operaţional anual privind eficacitatea ARPM/APM

începând 2004 2007

MMGA, ANPM MMGA, ANPM

133





sectorului privat în participarea în domeniul gestiunii deşeurilor

3.2 Încurajarea BOT, PPP şi contracte de servicii pentru operatorii privaţi în gestiunea deşeurilor

70%

Consilii şi Comune

4. Resurse umane Asigurarea necesarului de resurse umane privind numărul şi calificarea profesională

4.1. Recrutarea şi angajarea de personal calificat pentru sistemul de operare şi control 4.2.Asigurarea nevoilor de personal calificat pentru sectorul public şi privat

4.1.1 Recrutarea de personal calificat 4.2 Instruirea personalului din sectorul public şi privat privind: - gestiunea deşeurilor - IPPC BREF - Afaceri juridice - Inspecţii şi control tehnic - Raportarea şi

înregistrarea datelor - Servicii de licitaţii - Managementul de

proiect şi finanţare

2004/2007 Cel puţin de 2 ori pe an pentru profesionişti

MMGA, ANPM, REPA, APM MMGA/ANPM/ARPM/APM ANPM / ARPM

5.Optimizarea sistemelor financiare şi instrumentelor economice pentru gestiunea deşeurilor folosind principiul “Poluatorul Plateşte” şi “responsabilităţile producătorului”

5.1. Stimularea crearii şi dezvoltării unui sector privat viabil pe piaţa gestiunii deşeurilor 5.2. Facilitarea folosirii fondurilor disponibile (fondul naţional de mediu, fonduri private, etc). Optimizarea utilizării fondurilor europene si internationale (ISPA, CES, Fonduri Structurale, etc ),şi 5.3. Promovarea celor mai bune practici în sistemul de gestiune a deşeurilor şi găsirea celor mai bune soluţii (tarife şi taxe)

5.1 Furnizarea unor studii financiare şi economice care să determine tarife sustenabile şi să formuleze/implementeze politici şi instrumente atractive pentru dezvoltarea sectorului privat 5.2 Creşterea capacităţii de obţinere a fondurilor/ granturilor prin: a)- pregătirea proiectelor Studii de fezabilitate şi Co finanţare b) Pregătirea proiectelor în vederea obţinerii de fonduri pentru: - vehicule şi recipienţi - Staţii de transfer - Depozite ecologice - Colectare separată - Staţii de sortare - Staţii de compostare - TBM sau incineratoare - Facilităţi speciale pentru

deşeuri periculoase menajere, DEEE, VSU, nămol provenit de la instalaţiile de tratarea a apei, deşeuri provenite

Tarife sustenabile de acoperire a operaţiilor şi evaluarării. Revizuire anuală Numărul de studii şi cereri de grant 2006/10

MMGA/ANPM ANPM, ARPM, APM Consiliul Judeţean Consiliul local Agenţi economici

134





din construcţii şi demolări,

5.3 Desfăşurarea de întâlniri şi sesiuni de instruire privind aplicaţiile pentru finanţare, sprijinulJASPERS şi a altor suporturi de finanţare pentru proiecte

Din 2006 de două ori pe an

ARPM/APM/ANPM/MMGA

6.Conştientizarea şi motivarea factorilor interesaţi

6.1Creşterea comunicării între factorii interesaţi şi operatorii în domeniul planurilor legislative de mediu 6..2 Conştientizarea şi educarea populaţiei , în special a profesorilor şi copiilor şi utilizarea mijloacelor mass media 6.3 Creşterea conştientizării privind consecinţele de depunere ilicită a deşeurilor, şi impactul negativ asupra sănătăţii umane şui al faunei şi florei din regiune, apelor de suprafaţă şi subterane.

6.1.1 întalniri anule cu consiliile locale şi judeţene, ADR, ARPM, APM, Garda de Mediu, ONG, factori interesaţi. 6.1 Întreţinerea web site-ului, publicarea scrisorilor şi forum-uri de discutii 6.2.2 Dezvoltarea suportului material şi utilizarea mass media pentru informare privind PRGD - sistemul de pre colectare 2 recipienţi, - sortare şi reciclare - puncte de colectare

pentru fluxuri diferite de deşeuri

- impact negativ al depozitelor neconforme

- alte acţiuni ale PLGD, PRGD

6.3 Dezvoltarea materialelor media, campanii, afişe.

Din 2006 cel puţin o data pe an pe judet 2006 70% participarea gospodăriilor la sortare, cel puţin 65% sortare eficientă 95% participarea industriei 2006 Inchiderea depozitelor ilegale Reducerea numărului depozitelor ilegale

ARPM, APM ARPM, APM ARPM, ALPM Consilii locale şi judeţene ARPM, APM

7. Dezvoltarea şi

Implementarea

managementului

în domeniului

deşeurilor şi

îmbunătăţirea

sistemului de

date.

7.1Implementarea la nivel regional/judeţean/local a sistemului de înregistrări şi raportări cu privire la datele de colectare a deşeurilor 7.2 Furnizarea datelor privind deşeurile către factorii interesaţi 7.3 Îmbunătăţirea datelor de colectare şi sisteme de analiză pentru generarea, colectarea , tratarea şi depunerea deşeurilor

7.1 Sistem de raportare a ANPM 7.2 ARPM şi APM să organizeze colectarea, analiza şi validarea datelor, să publice raportul şi 7.3 Operatorii să trimită date trimestrial şi să realizeze anual o analiză a compoziţiei deşeurilor.

2006 de 4 ori pe an 2006 de 4 ori pe an 2007

ARPM, APM Operatori de deşeuri ARPM, APM Operatori de deşeuri

8 Minimizarea 8.1. Minimizarea 8.1. Pregătirea liniilor 2006 MMGA, ANPM

135





generării

deşeurilor,

promovarea

reciclării şi

recuperării

deşeurilor asimilabile 8.2 Minimizarea deşeurilor menajere 8.3 Promovarea reciclării economice 8.4 Sustinerea recuperării energetice

directoare şi studiilor ad hoc pentru industrie, incurajarea aplicaţiei IPPC BREF şi seminarii de informare 8. 2 sustinerea de campanii de constientizare/dezvoltarea materialelor informative pentru cetăţeni 8.3 Sustinerea pietei secundare de material rulant si promovarea producerii şi utilizării produselor obţinute din materie reciclată 8.4 Recuperare energetică pana la 10 % din greutatea deşeurilor menajere

IPPC-BREF BAT targets Menţinerea nivelurilor actuale. Permenant Functionalitatea pietei viitor

Ministerul Industriei ARPM; APM EcoRom Ambalaje ANPM, Ministerul Industriei Producători EcoRom Ambalaje Consilii judeţene

9. Imbunatatire si dezvoltarea unui sistem modern integrat de colectare şi transport a deşeurilor

9.1. Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor în ariile urbane

Identificarea ariilor extinse, identificarea frecvenţei de colectare, punctelşor şi containerelor, vehicule. Studii optimizate complete, studii financiare complete, tarife determinate, informarea rezidenţilor, audiţii publice. Containere şi vehicule sau servicii contractate, şi angajarea de muncitori şi contractarea serviciilor.

100% urban, 2013 Consilii Judeţene Consilii Locale Operatori de salubritate

9.2. Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor în mediul rural,

-Identificarea ariilor extinse, - identificarea frecvenţei de colectare, punctelor şi containerelor, vehicule . Studii optimizate complete, - studii financiare complete, tarife determinate, informarea rezidenţilor, audiţii publice.

colectare 90% rural 2009

Consilii Judeţene Consilii locale Operatori de salubritate

9.3 Modernizarea sistemelor actuale pentru colectarea si transportul deşeurilor

Studii de fezabilitate, financiare, tehnice complete Includerea studiilor în 9.1,9.2, 9.4, 9.5,9.6,9.7 Pregatirea Master Planurilor Judeţeane şi Locale dacă este necesar Sustinerea de campanii publice pe tema planului propus

2007/2013 APM, Consilii Judeţene Consilii Locale, Operatori de salubritate, Consultanti ADR

136





9.4 Construirea de staţii de transfer daca este recomandat prin studiile de fezabilitate ,

Realizare Planul/proiect (incluzând identificarea sitului, EIA, dezbaterea şi aprobarea), finanţarea, construirea şi operarea la capacitaţi de transfer în concordanţă cu cerinţele sistemului de gestiune a deşeurilor în condiţii optime.

2008/2013 Consilii Judeţene Comune Operatori de salubritate

9.5.Separarea deşeurilor periculoase menajere de cele nepeiculoase

Identificarea punctelor de colectare, Studiu complet de optimizare, studii financiare complete, determinarea tarifelor, informarea rezidenţilor, containere şi vehicule sau contractarea de servicii. Completarea contractelor cu deşeuri periculoase

2017 Consilii Judeţene Comune Operatori de salubritate

9.6. Creşterea colectării separate a deşeurilor pentru zonele urbane

Coordonarea/combinarea cu 9.1

2013, 100% Consilii Judeţene Comune Operatori de salubritate

9.7 Creşterea colectării separate a deşeurilor pentru zonele rurale

Coordonarea/combinarea cu 9.2

2013, cel puţin 50% Consilii Judeţene Comune Operatori de salubritate

10. Reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate

10.1.Separarea deşeurilor biodegradabile de deşeurile municipale colectate

Acţiunea necesită legi şi implementarea colectarii separate (mai sus menţionata 9) în concordanţă cu legea deşeurilor provenite din ambalaje şi alte fracţinui de deşeuri provenite de la populaţie, servicii municipale, comerciale, instituţii, producători de deşeuri industriale verzi şi provenite din mancare şi deşeuri biodegradabile separate pe fracţii (lemn, hartie, textile).

recuperare 25%, faţă de . 1995: 2010 recuperare 50 %, faţă de 1995: 2013 recuperare 65%, faţă 1995: 2016

Consilii Judeţene Şi Locale Operatori de salubritate

10.2.Realizarea staţiilor de compostare în vederea recuperării de deşeuri biodegradabile şi

10.2.1 Încurajarea compostării în grădină pentru deşeurile verzi şi alimentare în zonele rurale. 10.2.2.Încurajarea folosirii deşeurilor din mâncare la animale. 10.2.3 Implementarea BAN cu privire la arderea deşeurilor verzi şi 10.2.4 Construirea de staţii de compostare aerisite

Consilii Judeţene şi locale Operatori de salubritate Consultanţi

137





Inclusiv:Studii de fezabilitate (inclusive identificarea sit ului, numărul, dimensiunea, etc), design, finanţarea, construirea şi alte facilităţi de operare.

10.3 Realizarea tratarii avansate pentru reducerea biodegradabilelor: tratament biomecanic, incinerare, staţii de compostare

Construirea de facilitaţi avansate de tratament. Inclusiv: Studii de fezabilitate(inclusiv identificarea zonelor, nr, dimensiune, Evaluarea impactului asupra mediului, dezbatere publică şi aprobare, etc), design, finanţarea, construirea şi alte facilităţi de operare.

ARPM

11. Recuperarea şi reciclarea fracţiilor de deşeurilor provenite din ambalaje

11.1 Reciclarea şi recuperare ambalajelor cu costuri mici..

11.1 Pregătirea susţinerea de campanii de informare privind promovarea colectarii separate a deşeurilor provenite din ambalaje 11.2 Îmbunătăţirea bazei de date privind deşeurile provenite din ambalaje şi validarea datelor 11.3 Introducerea în regulamentele locale de gestiune a deşeurilor a unor prevederi care să încurajeze precolectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje de către cetăţeni, operatori, distribuitori, şi producători. 11.4 Completarea studiilor de fezabilitate(inclusive identificarea sit ului, numărul, dimensiunea, etc), design, finanţarea, construirea şi alte facilităţi de operare. Modificări la Master Plan. Construirea de statii de sortare şi furnizarea de facilitaţi adecvate de colectare pentru atingerea ţintelor şi obiectivelor PRGD

2006 2006 2007 2007 recuperat: 34% reciclat: 28% cu: - 15% sticlă - 60% hârtie si carton - 50% metal 2008 recuperat: 40% reciclat: 33% cu - 15% sticlă -60% hârtie şi carton - 50% metal 2009 recuperat: 45% reciclat: 38% cu: - 15% sticlă

Consilii Judeţene Şi locale Operatori de salubritate EcoRom Ambalaje ARPM EcoRom Ambalaje Consilii judeţene şi locale Consilii judeţene ARPM APM Consilii locale şi judeţene

138





- 60% hârtie şi carton - 50% metal 2010 recuperat: 48% reciclat 42% cu: - 15% sticlă - 60% hârtie şi carton - 50% metal 2011 recuperat: 53% Reciclat: 46% cu: - 15% sticlă - 60% hârtie şi carton - 50% metal - 15% plastic - 15% lemn 2012 recuperat 57% reciclat: 50% cu: - 15% sticlă - 60% hârtie şi carton - 50% metal - 15% plastic - 15% lemn 2013 recuperat: 60% reciclat: 55% cu: - 60% sticlă - 60% hârtie şi carton - 50% metal - 22,5% plastic - 15% lemn

12 Colectarea separate a deseurilor voluminoase

12.1 Colectarea separată si recuperarea deseurilor voluminoase

12.1 Organizarea colectării separate 12.2 Studii de fezabilitate şi planul de implementarea planului deşeuri voluminoase.

2006 Începând din 2007

Consiliile judeţene şi locale ARPM/APM Consilii judetean

13. Creşterea eficienţei tratării şi eliminării nămolului provenit de la instalaţiile de tratare a apei uzate şi prevenirea contaminării necontrolate a solurilor şi a apelor de suprafaţă cu nămol

13.1 Promovarea folosirii nămolului în agricultură ca fertilizant sau reabilitarea terenurilor afectate, acoperirea vechilor terenuri de depozitare şi 13.2. Promovarea coincinerării nămolului în instalaţiile de ciment

13.1 Respectarea limitelor impuse de către HG 344.798/2005 De asemenea, testarea şi promovarea folosirii nămolului pentru reabilitarea terenurilor afectate prin folosirea ca material de acoperire 13.2 Studiu de fezabilitate şi testarea nămolului provenit de la instalaţiile de tratare a apei uzate pe post de combustibil pentru instalaţiile de ciment, inclusiv limita de clor. Include studii de

În 2007 Începerarea testului în 2008 urmată de inaugurarea staţiei de epurare din Craiova

Staţii de epurare Autorităti agricole judeţene Conducerile staţiilor de epurare Conducerile fabricilor de ciment

139





deshidratare şi pretratare a nămolului în vederea incinerării pentru a îndeplini Directivele UE şi româneşti privind incinerarea, alte soluţii pot include alte metode de incinerare la cel mai mic cost.

14. Deşeuri provenite din construcţii şi demolări

14.1 îmbunătăţirea inventarului, sistemului de raportare şi control 14.2 stabiliera sistemului de gestionare a deşeurilor provenite din construcţii şi demolări, incluzând: - depozite controlate - reutilizarea şi reciclarea deşeurilor provenite din contrucţii şi demolări necontaminate prin mărunţire - trimiterea deşeurilor amestecate provenite din construcţii şi demolări către depozite salubre dacă nu sunt periculoase - tratarea deşeurilor di C&D periculoase în vederea depozităriii - refolosirea şi reciclarea solurilor excavate dacă nu sunt contaminate

14.1.1 Îmbunătăţirea sistemului de raportare, control şi licenţiere 14.1.2 Infomarea Operatorilor din Construcţii cu privire la procedurile şi organizarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări 14.2. Studiu de fezabilitate / Dezvoltarea Planului de Implementare la siturile selectate (EIA), fonduri, proiectare, construirea şi operarea terenurilor controlate, zdrobirea deşeurilor inerte provenite din construcţii şi demolări

Începând din 2006 Începând din 2006 Încrepând din 2007 50% reciclare Cel puţin un teren de depozitare a deşeurilor provenite din construcţii şi demolări şi un concasor pe judeţ

ARPM / APM Consilii Operatori din construcţii Garda nationala de mediu Consilii Locale şi judeţene ARPM / APM ADR Consilii

15. Vehicule scoase din uz

15.1 Colectarea vehiculelor scoase din uz şi

15.1.1 Dezvoltarea unui sistem eficient pentru colectare, puncte de colectare şi licenţe pentru obţinerea certificatului de vehicul scos din uz 15.1.2 Utilizarea instrumentelor financiare legale pentru întări legislaţia de mediu şi activităţilor de dezmembrare a vehiculele scoase din uz, şi

2005 Începând cu 2005 Începând cu 2005

ARPM APM Ministerul Transporturilor Consilii Judeţene Garda Natională de Mediu Consiliile Judeţene Consilii Locale şi Judeţene

140





15.1.3 Informează publicul şi firmelor despre punctele de colectare

15.2. Reciclarea, recuperarea şi creşterea reciclării şi recuperării componentelor obţinute prin dezasamblare

15.2.1 Dezvoltarea instrumentelor financiare şi economice stimulative care să încurajeze operatorii să investească în echipamentul necesar şi facilităţile potrivite pentru reutilizarea, reciclarea şi atingerea ţintelor în condiţii legislaţiei româneşti. 15.2.2 extinderea re-utilizarii si reciclarii materialelor din vehiculele scoase din uz si recuperarea energiei, atingerea tintelor

Începând din 2006 2007 recuperarea şi reciclarea a cel puţin 75% din greutatea produsă înainte de 1 ian 1981 2007 recuperarea şi reciclarea a cel puţin 85% din greutatea produsă după 1 ian 1981 Refolosirea şi reciclarea a 70% din greutatea vehiculelor scoase din uz produse inainte de 1981(viitor) Refolosirea şi reciclarea a 80% din greutatea vehiculelor scoase din uz produse inainte de 1981(viitor)

MMGA ANPM Operatori ANPM Fondul de mediu Operatori Producători Distribuitori judeţeni / Consilii Locale Operatori

16. Deşeuri din Echipamente Electrice şi Electronice.

16.1. Organizarea centrelor locale de colectare pentru DEEE şi

16.1.1 Dezvoltarea unui sistem eficient pentru colectare, puncte de colectare 16.1.2 Informează publicul şi firmele despre punctele de coelctare 16.1.3 Folosirea instrumentelor legale şi financiare care să îmbunătăţească legislatţia prind DEEE şi actrivităţi legate de dezasamblarea DEEE

2005 Puncte de colectare în fiecare municipiu şi pentru fiecare localitate cu peste 20000 locuitori Ţinte de colectare 2 kg /loc./an in 2006 3 kg /loc/an in 2007 4 kg /loc/an in 2008

Consilii Judeţene Consilii Locale Garda Naţională de Mediu

141





16.2. Reciclarea şi recuperarea DEEE

16.2.1 reciclarea componentelor proventie din DEEE 16.2.2 Dezvoltarea instrumentelor financiare şi economice stimulative şi condiţiilor pentru operatorii care să investească în echipamentul necesar şi facilităţile potrivite pentru reutilizarea, reciclarea şi atingerea ţintelor în condiţiile legislaţiei româneşti. 6.2.3 Reproiectarea EEE pentru o mai bună reparare, îmbunătăţirea refolosirii, Dezasamblare şi reciclare 16.2.4 Reducerea numărului de componente periculoase din EEE, încurajează cercetările pentru înlocuirea materialelor periculoase cu alte materiale cu un impact scăzut asupra mediului şi sănătăţii umane

2006 Reciclarea şi recuperarea a 35% din DEEE colectate 2008 Reciclarea şi recuperarea a 75% din DEEE colectate (Vezi HG 448/2005 pentru mai multe detalii privind cele 10 categorii de DEEE)

Producători şi importatori de EEE ANPM Operatori

17. Deşeuri periculoase din deşeurilor municipale

17.1 Implementarea unui sistem de colectare şi încurajarea refolosirii / reciclării / recuperării pentru deşeurile periculoase din deşeurilor municipale

17.1.1 Informarea şi încurajarea locuitorilor să separe componentele periculoase din deşeurile menajere 17.1.2 Realizarea unui sistem de puncte de colectare pentru deşeuri periculoase din deşeuri menajere în cooperare cu operatorii de salubritate (9 de mai sus). Realizarea colectării separate pentru uleiuri uzate, acumulatori şi medicamente expirate, 17.1.3. Încurajarea refolosirii/recuperarării/ reciclării uleiurilor uzate, acumulatorilor

2017 ANPM APM Conssilii Locale şi Comunale Operatori de salubritate Alţi operatori

17.2 Transportul deşeurilor către o facilitate de tratare românescă autorizată

17.2 Transportatori autorizaţi pentru deşeuri periculoase din deşeuri menajere

2010 ANPM Firme de transport

17.3 Tratarea deşeuri periculoase din deşeuri menajere în conformitate cu facilităţile OECD

17.3 Redactarea unei liste aprobată de facilităţi

Din 2009 MMGA ANPM

17.4 Transportul deşeurilor periculoase din deşeuri menajere

17.4 Organizează un birou de notificare

2010 MMGA ANPM

142





către facilităţi de tratare OECD

18.Depozite Deschidere şi Închidere

18.1 Deschiderea de depozite salubre în confomitate normele EU şi ale României

18.1 Studii de fezabilitate, locaţia terenurilor de depozitare, EIA, dezbaterii publice, finanţare, aprobare, costrucţie, deschiderea şi operarea terenurilor salubre necesare

Depozite salubre operative pentru toate judeţele din Regiune până în 2009

Consilii Judeţene Operatori

18.2 Închiderea etapizată a terenurilor neconforme, închiderea de terenuri din zonele rurale şi reabilitarea acestor situri

18.2. Închiderea şi reabilitare terenurilor urbane

Iulie 2009


18.3 Reabilitarea tuturor terenurilor rurale de depozitare

18.3 Închiderea definitivă şi reabilitarea terenurilor rurale neconfomre

Termen limită iulie 2009


143

10. Monitorizarea

Planul de monitorizare va urma progresul regiunii în ceea ce proveşte realizarea obiectivelor PRGD. Monitorizarea fiecărui PRGD este o funcţie oficială care intră în competenţa ANPM şi a fiecărui ARPM. Rezultatele monitorizării PRGD sunt raportate annual către MMGA, ANPM, alte ARPM, APM, Consiliile Judeţene, publicul şi alţii. Rezultatele monitorizării vor fi publicate în concordanţă cu cerinţele legislaţiei şi vor fi folosite la :

- determinarea progresului în atingerea obiectivelor stabilite în plan; - determinarea deficienţelor şi a zonelor care necesită atenţie; - redirecţionarea investiţiilor viitoare, revizuirea calendarului şi - informarea şi raportarea către public şi oficialităţi guvernamentale despre Planul de

Implementare şi atingerea ţintelor şi obiectivelor. Monitorizarea PRGD include:

- monitorizarea anuală a obiectivelor şi ţintelor PRGD - evaluarea progresului obiectivelor şi ţintelor PRGD - identificarea întârzierilor şi a deficienţelor în implementarea PRGD - acţiuni recomandate privind îmbunătăţirea implementării PRGD - publicarea raportului de monitorizare anuală a PRGD şi - publicarea ad+hoc sau a studiilor speciale dacă este necesar.

Metodologia de monitorizare În general, rezultatele cuantificate sunt date în comparaţie cu ţintele şi obiectivele. Monitorizarea poate de asemenea, folosi simbolurile Chernoff după cum urmează:

- Variaţia pozitivă în relaţie cu intenţiile

- Variaţia negativă în relaţie cu intenţiile

- Nici o variaţie Indicatorii monitorizaţi sunt prezentaţi în tabelul alăturat Sector /

Obiective` Activităţi măsurabile Indicatori Frecv./

dată Valori

1. PLDG/PRGD Politică şi dezvoltare

1.1. Deciziile Consiliului Judeţean şi instrucţiuni ale Consiliilor Locale privind acţiunile de implementare, obiective şi ţinte descries în PRGD/PLGD 1.2 Întâlliri trimestriale ale Grupului de Lucru, elaborarea de ghiduri şi evaluarea progresului în implementarea PRGD/PLGD 1.3 Pregătire raportului PRGD/PLGD şi actualizare 1.4 Pregătire studii/ cereri de finaţare. 1.5 Inserare în Master Planurile Judeţene şi regionale a tuturor facilităţilor noi

Noumăr aprobări, decizii, ghiduri, clarificări, instrucţiuni şi acţiuni luate de consiliile judeţene sau date de consiliile locale, pentru a implementa PRGD/PLGD. Rapoartele şedinţelor. Participanţi pentru ARPM/APM/ADR/Consiliile Judeţene Rapoarte PRGD/PLGD Nr studii (Master Planuri, studii de fezabilitate, Proiecte, EIA) propuse şi finalizate, cereri de finanţare Master Plan aprobat

Trimestrial Trimestrial anual Ad Hoc 2006

2. Forţa de muncă

2.1 Dezvoltarea şi aplicarea de legi noi PRGD/PLGD 2.2 Instruiri Garda de Mediu

Nr de legi şi amendamente locale Nr de rapoarte de inspecţie Nr.şi valoarea amenzilor şi contravenţiilor Nr. De instruiri şi rapoarte de instruiri ale GNM

Trimestrial

3. Dezvoltări 3.1 Revizia anuală a structurilor organizaţiomale effective Organigrama reactualizată Anual

144

Sector / Obiective`

Activităţi măsurabile Indicatori Frecv./ dată

Valori

instituţionale şi organizaţionale.

prin audit annual pentru ARPM şi APM 3.2 Operatorii sectorului Privat

Fişe de post reactualizate Capabilitatea anuală şi raparte de instruire Nr şi valoarea BOT, contracte private de servicii, concesiunii, angajaţi, echipamente, etc. Valori procentuale Sector Privat vs Sector Public

Anual Anual Anual Anual

4. Resurse umane

4.1 Recrutare şi completarea cu personal calificat 4.2 Organizarea de instruiri pentru:

Gestiunea deşeurilor Afaceri juridice Control şi inspecţii tehnice Înregistrare de date raportare Servicii de licitaţie Managemnetul şi finanţare de proiecte IPPC-BREF

Nr. De personal recrutat şi recalificarea personalului, abordarea ţintelor privind personalul Raportare instruiri (subiect, listă de participanţi, durată, locaţien) Nr. Acţiunilor de instruire, zile de instruire Lista cu echipamentul ethnic prevăzut

Anual Anual

5. Optimizarea sistemelor financiare şi instrumenteloreconomice pentru gestiuunea deşeurilor incluzând principiul “poluatorul plăteşte” şi “responsabilitatea producătorului”

5.1. Organizarea de workshops cu scopul privind pregătirea aplicanţilor (fonduri structurare UE şi RO) - colaborare şi coordonare cu JASPERS 5.2. Alocări financiare pentru - pregătirea proiectelor - studii de fezabilitate - cofinanţări 5.3 Pregătirea cererilor de finanţare pentru granturi aplicaţiilor Preparation of funding or grant application dossiers/request for: - vehicule şi containere, - staţii de colectare şi transfer, - depozite ecologice, - închidere şi reabilitare, - colectare selectivă, - staţii de sortare - staţii de compostare - tratare mecano - biologiocă şi incinerare - facilităţi speciale pentru: deşeurile periculoase

provenite de la populaţie, DEEE, VSU, nămolul provenit de la tratarea apei uzate, deşeuriu din construcţii şi demolări, deşeuri voluminoase

5.4. Controlul şi auditul financiar al operatorilor 5.5 raport de performanţă pentru operatori.

Nr Workshop/ rapoarte ale şedinţelor. Nr. şi valoare propunerilor pentru cereri de finantare Nr. şi valoarea finanţărilor aprobate şi granturi Aprobarea anuală a protocolului privind taxele de deşeuri % taxe colectate Nevoi financiare / bilanţ Arrears in Payments, Raţia financiară / nivelul debitului Evaluări /obligaţiuni /fluxuri de plăţi Raport de audit Nr., valoarea şi durata contratelor Performanţe anuale şi rapoarte de servicii/ revizuiri incluzând: tone, investiţii daune, cursuri, intreţinere, accidente, eficienţă, imbunătăţiri, concordanţă, atingerea ţintelor.

Ad hoc Anual Anual Anual Trimestrial (aprobări anuale) Anual Trimestrial

6. Conştientizarea publică şi motivarea factorilor

6.1 Ţinerea a cel puţin o întâlnire pe an cu fiecare consiliu local/ judeţean ADR, ARPM, APM, Garda de Mediu, ONG - uri, membri grupului de lucru privind deşeurile, factori interesaţi.

Nr. Întîlniri/rapoartele întâlnirilor

Cel puţi o dată pe judeţ şi pe an

145

Sector / Obiective`


Valori

interesaţi

6.2Realizarea unor suporturi materiale bianuale, menţinerea paginii web (site) şi promovarea de campanii de conştientizare a publicului pentru: - sisteme de colectare “doi recipienţi”, - sortare şi reciclare - puncte de colectare pentru fluxuri separate de

deşeuri - alte acţiuni PRGD/PLGD . 6.3 Construirea conştientizării privind impactul negative al depozitelor necontrolate şi neconforme

Nr. campanii,intâlniri de 4 ori pe an, publicitate, achiziţii, acţiunii speciale, intâlniri, numărul de aşteptări , actualizare site Raportul analytic ce arata cresterea cantităţilor reciclabile in tone, tendinţe, descreşterea cantităţilor refuzate la staţiile de sortare. 70% rata de participare a gospodăriilor 65%sortare bună in gospodării 95%participare similara Numarul de campanii si materile dezoltate s Numarul de tone si depozite inchise Nr si tone ale noilor locatii de depozitare Tone si cost pentru terenuri contaminate/ape.

2 mari campanii pe an Dupa fiecare campanie 2013 Raport annual privind deseurile Raport annual privind deseurile

7. Colectarea de date şi raportarea privind gestiunea deşeurilor

7.1Implementarea şi raportarea unui system de raportare pentru cerinţele APNM, 7.2 Raportarea rezultatelor pe internet şi în ziare, .7.3. Operatorii de deşeuri trebuie să asigure anual date îmbunătăţite privind analiza compoziţiei deşeurilor – realizarea de sesiuni de instruire şi promovarea achiziţiilor de instrumente necesare de măsurare.

Trimestrial şi annual raport de monitorizare al analizei datelor Date publicate pe web şi sub formă de broşuri Calitatea datelor să se apropie de normele internaţionale. Date procentuale măsurate vs estimate.

trimestrialAnual trimestrial Anual trimestrial Anual

8. Minimizarea cantităţilor de deşeuri generate. Promovarea recuperării şi reciclării.

8.1 Reducerea deşeurilor industriale şi asimilabile: descarcare şi pregătire de informaţii pentru sectoarele industriale cu privire la refolosire, reciclare şi recuperarea deşeurilor / IPPC BREF 8.2 Conducerea şi susţinerea de studii pe baza oportunităţilor de recuperare pe baza oportunităţilor de recuperare a materialelor neprelucrate şi alte campanii de conştientizare. 8.3 Reducerea deşeurilor menajere: Pregătire de noi ghiduri şi susţinerea de campanii de conştientizare pentru minimizarea deşeurilor menajere. 8.4 recuperarea deşeurilor

Noi scrisori de informare către ANPM/ARPM Nr de ghiduri./ Nr campanii (vezi 5.2) Tone reduse Tones tratate şi recuperate. Păstrarea nimelului current al generării de deşeuri 0.9 kg/loc/zi. Tonnes recuperate

Cel puţin o dată pe an Raport annual Cel puţin o dată pe an Raport anual Cel puţin de 2 ori pe an Anual

9.Îmbunătăţirea / dezvoltarea unui system modern integrat de colectare şi transport al deşeurilor

9.1 Studii optimizte complete pentru un sistem modern şi integrat de colectare şi transport al deşeurilor, incluzând identificarea motivelor pentru care colectarea nu este asigurată la toţi generatorii iar reglementările locale impun clauze generatorilor din mediul urban şi adoptă măsuri legale corespunzătoare, instituţionale sau financiare pentru asigurarea unei colectări complete/ totale. 9.2/9.7 Consiliul Judeţean să instriască şi supervizeze Autorităţile locale să organizeze şi implementeze un system modern de colectare şi transport al deşeurilor în concordanţă cu cerinţele şi termenele limită definite în PRGD, aceste incluzând: - Planificarea (inclusiv identificarea site-ului şi aprobarea),

9.1 Optimizarea studiilor complete şi aprobate. 9.2 colectarea 100% din deşeuri în mediul urban (nr. De locuitori deserviţi de către un operator autorizat) - înregistrări ale operatorilor de salubritate 9.3 Colectarea 90% din deşeuri în mediul rural (nr de locuitori deserviţi de către un operator autorizat) - înregistrări ale operatorilor de salubritate 9.4 Nr de localităţi deservite de serviciul de salubritate

2007 2013 2009

146

Sector / Obiective`


Valori

finanţarea, construirea,şi operarea unei stţii corespunzătoare de transfer / staţii de colectare de capacitate în conformitate cu cerinţele sistemului şi reducerilor de costuri la transport. Aceasta duce la un procent de colectare a deşeurilor mixte municipale de 100% în zona urbană şi 90% în cea rurală şi promovează colectarea selectivă sau la puncte „drop off”, facilităţi, containere şi vehicule de colectare pentru fracţii separate: hârtie & carton, sticlă, metal, plastice, lemn, deşeuri vegetale şi alimentare, deşeuri periculoase.

9.5 nr total de staţii de transfer operaţionale: - 4 statii - 6 statii - 9 statii - raport al operatorilor staţiilor de transfer privind fluxul de deşeuri 9.6 Nr echipamente noi de colectaret: - Euro containers, 31145 - 5 m3 containere, 94 - clopote de sticlă, 200 - vehicule pentru colectarea sticlei, 5 - pubele 240 l ,792 - pubele 120l ,28 000 - Vehicule de colectare, 31 - containiere, 3 - Basculante, 5 - Tractoare, 2 - Eurocontainere,9520 - 5 m3 containere, 98 - pubele 240 l , 2825 - pubele 120 l , 5550, - vehicule de colectare, 10 - containiere, 4 - basculante, 2 - tractoare, 2 - containier cu descărcare frontală, 2 - maşi de patrulat, 12 -euro containere, 5530 - container 5 m3, 50 - pubele 240 l ,4533 - vehicuile de colectare, 5 - containiere 9.7 nr. Noilor puncte de colectare - 452 - 265 - 45

2008 2010 2013 lunar 2007 2010 2013 2007 2010 2013

10.Reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate

10.1 În concordanţă cu 9, colectare separată a deşeurilor biodegradabile provenite din ambalaje şi fracţii separate (hârtie, carton, lemn)/ deşeuri verzi de către operatorii de deşeuri. Încurajarea compostării acasă şi în grădină a deşeurilor vegetale în zonele rurale. . 10.2Planificare(inclusiv identificarea locului şi aprobare) finanţare, construirea şi operarea unor facilităţi de compostare în concordanţă cu cerinţele şi termenele limită definite in PRGD. 10.3 Planificare(inclusiv identificarea locului şi aprobare) finanţare, construirea şi operarea unor facilităţi tehnologice avansate în concordanţă cu cerinţele şi termenele finale definite în PRGD. 10.4. Realizarea ţintelor şi obiectivelorze targets and objectives

10.1 operarea colectării selective, creşterea compostării acasă. 10.2 Nr. De staţii de compostare, 2 compostare 10 compostare 12 compostare - raport al operatorilor staţiei de compostare privind fluxul de deşeuri 10.3. Nr staţiilor de tratare bio-mecanică funcţionale şi / sau Incineratoare pentru reducerea a 100 kt deşeu biodegradabile: - raportul operatorilor asupra fluxurilor de deşeuri 10.4 reducerea cantităţii depozitate faţă de cantitatea generată în 1995 (Base 516 kts) - 25% (387 permis, kt/yr) - 50% ( 258 permis, kts/yr)

Anual 2008 2010 2013 Lunar 2013 2010 2013

11.Recuperare 11.1 Pregătirea de campanii de informare organizate de 11.1 campanii Bianual

147

Sector / Obiective`


Valori

a şi reciclarea fracţiilor de deşeuri provenite din ambalaje

EcoRom şi consiliile locale şi judeţene 11.2 Îmbunătăţirea bazei de date privind deşeurile provenite din ambalaje şi validarea datelor. 11.3 Introducerea în regulamentele locale de stimulente pentru încurajarea pre-colectării selective a deşeurilor de ambalaje de către agenţii economici. . 11.4 planificare (inclusive identificarea locului şi aprobare), finanţarea, construirea şi operarea unor facilităţi de compostare în concordanţă cu cerinţele şi termenele limită definite în PRGD 11.5 Realizarea obiectivelor şi ţintelor din PRGD.

11.2 operare în baza de date 11.3 număr de regulamente 11.4 Nr staţii de sortare operaţionale: 10 sortare 15 sortare 20 sortare - raport al operatorilor staţiilor de sortare privind fluxul de deşeuri 11.5 Ţinte. Total recuperat 34% Total reciclat 27.6% Total recuperat 40 Total reciclat 33% Hârtie, 60% Metal 50% Total recuperare 45% Total reciclare37.5% Total Recuperare 48% Total reciclare 41.9% Total recuperare53% Total reciclare 45.9% plastic, 15% lemn, 15% Total recuperat 60% Total reciclat 55% Plastic, 22.5% Sticlă, 60%

Trimestrial

Anual

2008 2010 2013 Lunar

2008

2009

2010

2011

2013

12Colectarea separată pentu deşeuri voluminoase

12.1Împlementarea sistemului de colectare separată pentru deşeurile voluminoase 12.2Studii de fezabilitate şi planul de implementare pentru recuperarea deşeurilor voluminoase

12.1 Colectarea separată 12.2Completarea studiului de fezabilitate

2006 Începând cu 2007

13.Nămolul provenit de la staţiile de tratare a apelor uzate municipale

Studii de fezabilitate realizate de staţiile de epurare în colaborare cu autorităţile din agricultură şi industria cimentului privind dezhidratarea şi pre-tratarea nămolului în co-incinerarea în cuptoarele de ciment sau instalaţii de incinerare.

13.1. Studiu de fezabilitate complet 13.2 Raportul pe fluxuri de deşeuri a operatorilor staţiilor de epurare

2008

14. . Deşeuri din construcţii şi demolări, C&

14.1.îmbunătăţirea sistemului de inventariere, raportare, informare şi control 14.1.2 Informarea operatorilor din construcţii asupra procedurilor şi organizării gestionării deşeurilor din C&D 14.2.1Studiu complet de fezabilitate / implementarea Planului de Dezvoltare pentru selectarea site-urilor (EIA and dezbaterea publică), finanţare, proiectare, construire şi operare depozite conforme, recuperarea prin mărunţire

14.1.1. Îmbunătăţirea sistemului de raportare, control şi autorizare 14.1.2.Materiale informative şi campanii 14.2.1.Studiu şi Plan de implementare complet, depozit şi utilităţi construit şi funcţional. Cel puţin un depozit şi un concasor pe judeţ. Total: Minim 5 depozite şi 5 concasoare 14.2.2. Instalaţii pentru deşeurile din C &

Anual, din 2006Î Anual, din 2007 Începând din 2007 Începând

148

Sector / Obiective`


Valori

a deşeurilor inerte din C&D 14.2.2 Stabilirea unui sistem specific pentru deşeurile din C&D incluzând: - depozite controlate - re-utilizarea şi reciclarea deşeurilor mărunţite C&D necontaminat - trimiterea deşeurilor mixte de C&D la depozitele ecologice dacă nu sunt periculoase, - trimiterea deşeurilor periculoase de C&D pentru tratare specifică sau eliminare - re-utilizarea şi reciclarea solurilor excavate dacă nu sunt contaminate

D. funcţionale: Tone colectate Tone depozitate Tone reciclate, 50% Tone la tratament specific Tone re-utilizate

din 2007 Anual Anual Anual Anual Anual

15. . Vehicule scoase din uz, VSU

15.1.1/2 Colectarea VSU. Selectarea numărului şi informarea publicului asupra locaţiilor punctelor de colectare. 15.1.3 Utilizarea de instrumente legale şi financiare pentru punerea în aplicare a legislaţiei privind activitatea dezmembratorilor de VSU, 15.2.1 Dezvoltarea de instrumente financiare şi stimulente economice pentru încurajarea operatorilor să investească în echipamentul necesar şi facilităţilepentru atingerea ţintelor conforme cu cerinţele de protecţia mediului privind reutilizarea, reciclarea şi valorificarea VSU. 15.2.2 Reciclarea, valorificarea şi mărirea eficienţei pentru dezmembrarea componentelor VSU pentru atingerea ţintelor PRGD.

15.1.1/2 Lista punctelor de colectare autorizate, informarea publicului. 15.1.3 Nr de citaţii, sancţiuni, contravenţii 15.2.1.Nr. şi valoarea instrumentelor financiare Nr. operatorilor dezmembratori. Nr. şi tone de VSU procesate 15.2.2 Ţinte: Valorificarea şi reciclarea a cel puţin 75% masic din VSU fabricate înainte de 1 ian 81. Valorificarea şi reciclarea a cel puţin 85% by masic din VSU fabricate după 1 ian 81. Re-utilizarea şi reciclarea a 70% (gr) din VSU produse înainte de 1981 Re-utilizarea şi reciclarea a 80% (gr) din VSU produse după 1.01.1981

2005 Anual Anual Anual 2007 2007 Viitor Viitor

16Deşeuri de echipamente electrice şi electronice ,DEEE

16.1.1 Dezvoltarea unui sistem eficient de colectare şi de puncte de colectare 16.1.2 Informarea publicului şi agenţilor economici asupra punctelor de colectare 16.1.3 Utilizarea de instrumentele legale şi economice pentru punerea în aplicare a legislaţieui privind activitatea de dezmembrare a DEEE 16.2.1 Dezvoltarea instrumentelor financiare, stimulentelor economice şi condiţiilor pentru operatori pentru a investi în echipamentul necesar şi facilităţilor pentru realizarea ţintelor propuse pentru reutilizarea, reciclarea şi valorificarea DEEE conform cerinţelor de mediu. 16.2.2 Re-proiectarea EEE pentru o mai bună reparare,

16.1.1a Rapoartele operatorilor referitoare la ţintele propuse: 2 kg/loc / an 3 kg/ loc / an 4 kg/ loc / an 16.1.1b puncte de colectare operaţionale: - 1 locaţie în fiecare capitală de judeţ - 1 locaţie în fiecare oraş cu peste 20.000 locuitori 16.1.1. c Nr.şi tone colectate 16.1. 2 Nr. campanii de informare şi materiale pentru public 16.1.3 Nr de citaţii, sancţiuni, contravenţii 16.2 Reciclare Nr. şi valoarea instrumentelor financiare Nr. operatori dezmembratori şi facilităţi Valoare de investiţie Nr şi tone de DEEE procesate. Tone reciclate Nr. stimulente şi acţiuni pentru producători pentru a reduce componentele periculoase

2006 2007 2008 2005 2006 Anual Anual

149

Sector / Obiective`


Valori

îmbunătăţirea reutilizării, dezmembrării şi reciclării. 16.2.3 Reducerea componentelor periculoase din EEE, încurajarea cercetării pentru înlocuirea materialelor periculoase cu alte materiale cu impact redus asupra mediului şi sănătăţii umane.

şi pentru a îmbunătăţi reciclarea.

17.Deşeurile periculoase ca parte a deşeurilor municipale

17.1.1 Informarea şi înurajarea gospodăriilor să separe componentele periculoase din deşeurile menajere. 17.1.2 Instalarea unui sistem de puncte de colectare pentru colectarea selectivă a deşeurilor periculoase în cooperare cu operatorii de salubritate şi cfm. pct. 9. Se pot include aici şi colectarea separată a uleiurilor uzate,acumulatorilor şi medicamentelor vechi 17.1.3. Încurajarea reutilizării / reciclării / valorificării uleiurilor uzate / acumulatorilor şi altor deşeuri periculoase, 17.2. Autorizarea şi controlul sistemului de transport 17.3 Alcătuirea şi reactualizarea listei instalaţiilor OECD aprobate în România şi ţările vecine 17.4. Organizarea unui birou de notificări pentru export

17.1 1 Nr. campani de informare 17.1.2 Nr. puncte de colectare Tone şi tipuri de deşeuri colectate 1 pe capitală de judeţ, 1 pentru localităţi cu peste 20000 de locuitori 17.1.3. Tone / Nr. colectate şi reciclate 17.2 Nr. transportatorilor autorizaţi, a punctelor de transfer şi staţiilor de tratare. 17.3 Nr. şi locaţia instalaţiilor de tratare autorizate 17.4. Procedură de înlocuire

Din 2017 Anual Din 2017 Anual Din 2017 Anual 2009 Anual 2010

18.Depozitarea (eliminarea) deşeurilor

18.1 Deschiderea de depozite ecologice conforme cu legislaţia EU şi transpunerea acestei în legislaţia românească: Plan (inclusiv selectare locaţie şi aprobare) finanţare, construire şi operare a noilor depozite ecologice pentru atingerea capacităţii necesare. 18.2 Închiderea etapizată a depozitelor neconforme, sistarea depozitării pe rampele rurale necontrolate şi reabilitarea acestor terenuri. 18.3 Reabilitarea tuturor gropilor rurale

18.1. Nr de depozite ecologice funcţionale 1 3 6

- raportul operatorilor pe fluxuri de deşeuri

18.2. Închiderea şi reabilitarea depozitelor

municipale: 1 2 1 17 2 1 6

2005 2007 2009/10 2006 2007 2008 2009 2010 2015 2017 Anual

150

ANEXA 1 Considerente legale Directive ale UE, Reglementări naţionale, Reglementări ale Ministerului Administraţiei şi Internelor şi a altor ministere, scurtã prezentare Responsabilitãţi

Aceastã secţiune prezintã reglementările europene şi româneşti de bazã în domeniul gestionãrii deşeurilor, precum şi prevederile principale şi acolo unde este cazul, punctele critice (în font italic). Prezintã, de asemenea, şi legislaţie legatã de domeniul de gestionare a deşeurilor. Ca punct critic general privind actele juridice trebuie subliniate urmãtoarele:

Pentru anumite directive UE (de exemplu Directiva nr. 96/59/EC referitoare la eliminarea bifenilului policlorinat şi a trifenilului policlorinat (PCB şi PCT), Directiva nr. 2000/53/EC privind vehiculele scoase din uz, Directiva nr. 2002/96/EC privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice (DEEE)), transpunerea integrală a fost realizatã pas cu pas în mai multe acte juridice şi au fost făcute amendamente în noi acte juridice care le completează şi modifică pe primele, sau chiar într-o succesiune de acte juridice ca Ordine de Ministru.

Pentru a oferi autoritãţilor competenete şi publicului reglementări mult mai clare şi mai complete, legislaţia ce transpune directivele UE numite mai sus, în noi Decizii Guvernamentale şi Ordine de Ministru trebuie întocmite şi numerotate din nou.

Celelalte acte juridice- ordonanţe de urgentã, legi, etc- completate şi modificate periodic trebuie reîntocmite şi combinate într-un singur act pentru ca procesul de control şi monitorizare să fie cât mai clar pentru autorităţile competente, agenţii economici şi public.

151

Legea UE Legea româneascã Sumarul prevederilor legaleIşi al

punctelor critice (unde este cazul) Responsabilitãţile autoritãţilor relevante

Directiva nr 2006/12/CE privind deşeurile Directiva nr. 91/689/EEC privind deşeurile periculoase

Ordonanţa de Urgenţã nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (MonitorulOficial Nr. 283 dîn 22. 06.2000), Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţã nr.78/2000 privind regimul deşeurilor, completatã şi modificatã (Monitorul Oficial Partea I Nr..411 dîn 25. 07. 2001) şi Ordonanţa de Guvern nr. 61/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţã nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (Monitorul Oficial Nr. 790 dîn 19. 08. 2006)

Toate reglementează cadrul activitãţilor de gestionare a deşeurilor care trebuie sã asigure un nivel înalt de protecţie pentru sãnãtatea umanã şi pentru mediu.

În general, principalele puncte critice privind responsabilitãţile pentru elaborarea şi aprobarea Planurilor la toate nivelele- naţional, regional, judeţean şi pentru Bucureşti – au fost soluţionate prin noua Ordonanţã de Guvern nr. 61/2006. Au fost deja stabilite sancţiuni clare pentru autoritãţile care nu elaboreazã şi revizuiesc planurile lor de gestionare a deşeurilor. Cu toate acestea, ar trebui introdus un amendament care sã stabileascã o perioadã mai lungã de valabilitate pentru Strategia Naţionalã (de ex. 10 ani), comparativ cu planurile care trebuie revizuite la fiecare 5 ani.

-Ministerul Sãnãtãţii- evalueazã impactul pe care îl pot avea deşeurile asupra sãnãtãţii publice. -Ministerul Administraţei Publice şi Internelor supraveghezã şi asigurã transpunerea strategiilor şi programelor de gestionare a deşeurilor de cãtre autoritãţile locale. -Alte ministere ar trebui sã contribuie cu strategii sectoriale şi planuri de gestionare pentru a fi integrate în planul naţional.

Hotărârea de Guvern nr. 1470/2004 privind aprobarea Planului şi Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor. (Official Journal No 954/18.10.2004)

Se referã la aprobarea Strategiei şi Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor conţinând o prognoză, obiective şi ţinte, un plan de acţiune şi alternative pentru atingerea obiectivelor şi ţintelor propuse, în ceea ce priveşte deşeurile municipale, inclusiv deşeurile de ambalaje şi deşeurile biodegradabile. Planul Naţional conţine, de asemenea, şi o parte distinctã pentru deşeurile din producţie inclusiv deşeurile periculoase.

-Ministerul Administraţiei Publice- participã la întocmirea planurilor de gestionare a deşeurilor pentru serviciile de administraţie publicã şi monitorizeazã îndeplinirea obiectivelor propuse în Planul Naţional. -Administraţia regionalã/judeţeanã/localã asigurã implementarea anumitor puncte din planul de implementare.

152

Legea UE Legea româneascã Sumarul prevederilor legaleIşi al punctelor critice (unde este cazul)

Responsabilitãţile autoritãţilor relevante

Directiva nr. 91 /689/EEC privind deşeurile periculoase

Ordonanţa de Urgenţã nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (Monitorul Oficial Nr. 283 din 22. 06.2000),

Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţã nr.78/2000 privind regimul deşeurilor, completatã şi modificatã (Monitorul Oficial Partea I Nr..411 dîn 25. 07. 2001) Ordonanţa de Guvern nr.

61/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţã nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (Monitorul Oficial Nr. 790 dîn 19. 08. 2006)

Toate reglementează cadrul activitãţilor de gestionare a deşeurilor, inclusiv deşeurile periculoase, care trebuie sã asigure prevenirea generãrii de deşeuri periculoase, tratarea acestor deşeuri periculoase pentru a minimiza potenţialele riscuri şi a asigura un nivel mare de protecţie al sãntãţii populaţiei şi al mediului.

Ministerul Economiei şi Comerţului coordoneazã şi monitorizeazã valorificarea şi reciclarea deşeurilor industriale prin intermediul Comisiei Naţionale de Reciclare a Materialelor.

Hotărârea de Guvern nr. 1470/2004 privind aprobarea Planului şi Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 954/18.10.2004)

Se referã la aprobarea Strategiei şi Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor conţinând o prognoză, obiective şi ţinte, un plan de acţiune şi alternative pentru atingerea obiectivelor şi ţintelor propuse. Aceste documente conţin o parte specialã dedicată gestionării deşeurilor periculoase.

Dupã reglementările naţionale şi Strategia şi Planul Naţional, agenţii economici sunt responsabili cu gestionarea adecvată a deşeurilor periculoase.

Directiva nr. 75/439/EEC privind eliminarea uleiurilor uzate, modificată prin Directiva nr. 87/101/EEC şi Directiva nr. 91 /692/EEC

Decizia Guvernamentalã Nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate (Monitorul Oficial, Partea I nr. 446 din 8.08. 2001),completată şi modificată prin Decizia Guvernamentalã nr. 441/2002 (Monitorul Oficial nr. 325 din 16.05. 2002) şi Decizia Guvernamentalã nr. 1159/2003 ce modifică Decizia

Guvernamentalã nr. 662/2001

privind gestionarea uleiurilor

uzate (Monitorul Oficial nr. 715

din 14.10. 2003).

Reglementează depozitarea uleiurilor uzate, pentru a evita efectele negative pe care acestea le pot avea asupra sãnãtãtii umane şi asupra mediului. Se referã la condiţiile pentru colectarea anumitor tipuri de uleiuri uzate. Capitolul privind permisele trebuie revizuit pentru a se alinia noii legi pentru protecţia mediului şi noi legislaţii privind transportarea deşeurilor. Trebuie, de asemenea, schimbate prioritaţile privind regenerarea uleiurilor uzate din cauza modificării abordării europene

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Transporturilor şi autorităţile locale de mediu sunt autorităţile competente. Autorităţile locale de mediu trebuie sã publice lista companiilor certificate sã întreprindã activitaţi de gestionare a uleiurilor uzate

Directiva nr. 91/157/EEC privind bateriile şi acumulatorii ce conţin anumite substanţe periculoase şi Directiva nr. 93/86/EC privînd etichetarea

Decizia Guvernamentalã nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor ce conţin substanţe periculoase (Monitorul Oficial nr. 700 din 5.11. 2001)

Stabileste condiţiile pentru etichetarea

bateriilor şi acumulatorilor ce conţin

anumite substanţe periculoase, ca şi

pentru eliminarea bateriilor şi

acumulatorilor uzaţi.

Trebuie verificatã cantitatea de baterii de maşinã deja depuse, şi, daca va fi cazul, trebuie revizuitã destinaţia lor. Revizuirea deciziei este binevenitã pentru a putea fi completatã cu o destinaţie mai clarã a “sistemului de

Ministerul Economiei şi Comerţului trebuie sã depunã la Ministerul Educaţiei şi Cercetării diferite programe de cercetare menite sã reducã conţinutul de metal-greu şi cantitatea de substanţe periculoase din baterii şi acumulatori.

153



bateriilor depozitare” pentru a ajuta la organizarea unui întreg sistem de colectare, transport şi reciclare a bateriilor mici, altele decât cele de maşinã.

Directiva nr. 99/31/EC. privind depozitarea deşeurilor

Hotărârea de Guvern nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 394 din 10.05.2005)

Stabileste cadrul legal pentru depozitarea deşeurilor, ca şi pentru construcţia, exploatarea, monitorizarea, închiderea şi operaţiunile de întreţinere ulterioară a amplasamentelor depozitelor existente de deşeuri.

Autoritãţile locale trebuie sã iniţieze acţiunile corespunzătoare pentru construirea unui depozit nou de deşeuri după ce a fost folosită 75% din capacitatea proiectatã a unui depozit existent de deşeuri.

Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 95/2005 ce defineşte criteriile ce trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a putea fi incluse pe lista specificã de deşeuri a unui depozit şi pe lista naţionalã de deşeuri acceptate în fiecare clasã de depozit de deşeuri (Monitorul Oficial nr. 194 din 8.03. 2005)

Aprobã normele tehnice privind procedurile preliminare de acceptare a deşeurilor, criteriile de acceptare a deşeurilor şi lista naţionalã de deşeuri acceptate pentru fiecare clasã de depozit.

Responsabilitatea aparţine Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Agentiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi fiecărei Agenţii Regionale pentru Protecţia Mediului.

Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 757/2004 privind aprobarea normelor tehnice privind depozitarea deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 86 din 26.01. 2005), completatã şi modificatã prin Ordinul nr. 1230/2005 (Monitorul Oficial nr. 1101 din 7.12. 2005).

Aprobã normele tehnice privind depozitarea deşeurilor, construcţia, exploatarea, monitorizarea şi închiderea depozitelor de deşeuri. OM 757/2004 face referire la DG 162/2002 care a fost abrogatã. Ar trebui efectuate schimbările necesare pentru a fi în concordanţã cu actul în vigoare DG 349/2005. OM nr.1230/2005 reglementează pre-tratarea/tratarea levigatului de la depozitele de deşeuri în concordanţã cu actele juridice în vigoare privind calitatea apei.

Pentru implementarea acestor reglementări, responsabilitãţile aparţin administraţiilor publice centrale/regionale/locale şi autoritãţilor competenete pentru protecţia mediului, precum şi proiectanţilor, constructorilor, operatorilor şi proprietarilor.

Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 1274/2005 privind emiterea avizelor de mediu la încetarea activităţii de eliminare a deşeurilor, respectiv depozitare şi incinerare. (Monitorul Oficial nr. 1180 din 28.12.2005).

Reglementează condiţiile pentru închiderea depozitelor de deşeuri, a incineratoarelor spitaliceşti şi eliberarea permiselor pentru închiderea acestor instalaţii.

Agenţiile Locale pentru Protecţi Mediului sunt responsabile cu eliberarea permiselor pentru închidere.

154



Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 775/2006 pentru aprobarea listei localitãţilor izolate care pot depozita deşeurile municipale în acele depozite cu condiţia sã îndeplinească unele din prevederile HG nr. 349/ 2005 privind depozitarea deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 675 din 7.08. 2006)

Aprobã o listã a localitãţilor izolate care pot depune deşeurile la anumite depozite de deşeuri care nu sunt în totalitate conforme cu HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. Lista trebuie completatã cu ajutorul autoritãţilor locale şi extinsã şi cu alte localitãţi izolate din alte zone, cum ar fi Delta Dunării.

Autoritãţile locale sunt responsabile cu propuneri noi, luând în considerare criteriul localitãţilor izolate.

Directiva nr. 2000/76/EC privind încinerarea deşeului

Hotărârea de Guvern nr.128/ 2002 privind incinerarea deşeurilor (Monitorul Oficial, Partea I nr.160 din 6.03.2002)

Reglementeazã activităţile de incinerare şi co-incinerare, mãsurile de control şi monitorizare a incineratoarelor şi co-incineratoarelor.

Agenţiile pentru protecţia mediului sunt responsabile cu eliberarea permiselor.

Hotărârea de Guvern nr. 268/2005 (Monitorul Oficial nr. 332. din 20.04.2005) care

completeazã şi modificã HG nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor

Completeazã şi modificã HG128/2002 şi asigurã transpunerea totalã a Directivei nr. 2000/76/EC privind incinerarea deşeurilor, dând de asemenea şi lista graficelor de închidere a incineratoarelor. Ar trebui întocmitã o nouã DG pentru a putea fi corelatã cu legislaţia actualã în vigoare (ex. HG 856/2002 şi procedura de obţinere a permiselor) şi pentru a avea un singur act juridic, complet şi clar.

Agenţiile pentru protecţia mediului sunt responsabile cu eliberarea acordurilor şi autorizaţiilor pentru incineratoare şi co-incineratoare.

Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 756/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind incinerarea deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 86 din 26.01.2005)

Aprobã normele tehnice privind incinerarea deşeurilor.

Directiva nr. 94/62/EC privind ambalajele şi deşeurile din ambalaje

Hotărârea de Guvern nr. 621/ 2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje (Monitorul Oficial nr. 639 din 20.07.2005)

Reglementează gestionarea ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje, stabilînd obiective şi ţinte naţionale privind valorificarea/reciclarea deşeurilor din ambalaje.

Ministerul Economiei şi Comerţului trebuie sã proiecteze programe de cercetare menite sã studieze manufacturarea şi compoziţia ambalajelor -Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor – campanii de educare privind colectarea selectivã.

Ordonanţa de Urgenţã nr. 196/2005 aprobatã şi modificatã de Legea nr. 105/25.04.2006 privind Fondul de Mediu (Monitorul Oficial nr. 393 din 8.05. 2006).

Aprobã nivelul taxelor plãtite de cãtre producătorii şi importatorii de bunuri ambalate dacã aceştia nu îndeplinesc ţintele stabilite de HG nr. 621/ 2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje.

Adminstraţia Fondului de Mediu colecteazã taxele pentru a finanţa prin proiecte sistemul de colectare/reciclare PET şi alte proiecte de protecţie a mediului.

155



Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 927/2005 privind procedurile de raportare a informaţiilor privind ambalajele şi deşeurile din ambalaje (Monitorul Oficial nr. 929 din 18.10.2005).

Aprobã procedura de raportare a informaţiilor privind ambalajele şi deşeuri din ambalaje.

Agenţii economici- producători şi importatori- care introduc bunuri ambalate pe piaţã trebuie sã raporteze cantitãţile pentru baza de date naţionalã privind ambalajele şi deşeurile din ambalaje.

Ordinul MMGA nr. 1229/ 731/ 1095/2005 privind aprobarea procedurii şi criteriilor de autorizare a entitãţilor economice pentru a prelua responsabilitatea în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje (Monitorul Oficial Partea I, nr. 27 din 12.01. 2006).

Reglementează procedurile şi criteriile de acordare a permiselor pentru persoanele juridice pentru a prelua responsabilităţile privind atingerea ţintelor de reciclare şi valorificare a bunurilor ambalate.

ANPM trebuie sã ia toate măsurile pentru a îndeplini prevederile acestui ordin. MMGA, prin ANPM este responsabil cu eliberarea licenţelor de funcţionare a entitãţilor economice ce preiau responsabilităţile de la importatori şi producatori.

Ordinul MMGA nr. 194/ 360/1325/2006 ce completeazã şi modificã Ordinul 1229/ 731/ 1095/2005 privind aprobarea procedurii şi criteriilor de autorizare a persoanelor juridice pentru a prelua responsabilitatea în ceea ce priveşte atingerea ţintelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor din ambalaje (Monitorul Oficial nr. 499 din 8.06.2006).

Completeazã şi modificã procedura şi criteriile pentru obţinerea permiselor de către entitãţile juridice pentru a prelua responsabilitatea în ceea ce priveşte atingerea ţintelelor privind reciclarea şi valorificarea. Aceste douã ordine de ministru, nr. 1229/ 731/ 1095/2005 şi nr. 194/ 360/1325/2006 ar putea fi unite într-un singur act juridic, clar şi cuprinzător pentru o mai bunã utilizarea a acestuia de către autorităţile competente şi în special de către public.

Directiva nr. 96/59/EC privind depozitarea bifenilului policlorinat şi a trifenilului policlorinat (PCB şi PCT)

Hotărârea de Guvern nr. 173/2000 privind gestionarea specială şi controlul bifenililor policlorinaţi şi a altor compuşi similari (Monitorul Oficial nr. 131 din 28.03.2000)

Reglementează condiţiile speciale pentru gestionarea şi controlul bifenililor policlorinaţi şi a altor compuşi similari, transpunând principalele prevederi ale Directivei CE.

Autorităţile responsabile cu activitãţile de prevenire şi stingere a incendiilor trebuie sã reactualizeze în mod regulat inventariile lor privind PCB şi PCT, incluzand date despre cantitatea, tipul şi locaţia compuşilor.

Hotărârea de nr. 291/ 2005 pentru modificarea DG nr. 173/ 2000 (Monitorul Oficial nr. 330 din 19.04. 2005)

Completeazã şi modificã HG nr. 173/2000 pentru a fi în concordanţã cu Directiva UE privind termenele limitã şi depozitarea echipamentelor contaminate şi a uleiurilor uzate.

Agenţii economici trebuie sã respecte termenele limitã stabilite pentru eliminare.

Ordinul MMGA nr. 1018/2005 ce stabileste Secretariatul Tehnic pentru gestionarea şi controlul PBC şi PCT în cadrul Direcţiei pentru Gestionarea Deşeurilor şi Substanţelor Chimice Periculoase (Monitorul Oficial nr. 966 din 1.11 2005).

Aprobã înfiinţarea Secretariatului Tehnic pentru Gestionarea şi Controlul PCB şi PCT în cadrul Direcţiei pentru Gestionarea Deşeurilor şi Substanţelor Chimice Periculoase din cadrul Agentiei Nationale pentru Protecţia Mediului.

Secretariatul Tehnic pentru Gestionarea şi Controlul PCB şi PCT are 3 reprezentanti de la ANPM şi câte 1 reprezentant de la fiecare din următoarele instituţii: MMGA, ARPM, Garda Naţionalã de Mediu şi ICIM- Bucureşti.

156



Ordinul MMGA nr. 257/2006 pentru completarea anexei Ordinului de Ministru nr. 1018/2005 ce stabileste înfiinţarea Secretariatului Tehnic pentru compuşii numiţi în cadrul Direcţiei pentru Gestionarea Deşeurilor şi Substanţelor Chimice Periculoase (Monitorul Oficial nr. 249 din 20.03. 2006).

Stabileşte condiţiile pentru inventarul echipamentelor ce conţin compuşii numiţi sub 50 ppm şi prin adãugarea unor definiţii şi prevederi asigurã transpunerea totală a Directivei nr. 96/59/EC. Este necesarã întocmirea unei HG noi care sã fie în deplină concordanţã cu Directiva UE, care sã conţină toate prevederile şi definiţiile şi un singur OM stabilind Secretariatul pentru a avea un act juridic clar şi cuprinzãtor.

Decizia nr. 2000/532/EC, modificată prin Decizia nr. 2001/119 stabilind o listã a deşeurilor.

Hotărâre de Guvern nr. 856/2002 privind pãstrarea de înregistrãri legate de gestionarea deşeurilor şi o listã de deşeuri, inclusiv cele periculoase (Monitorul Oficial nr. 659, din 5.09.2002)

Reglementează pãstrarea de informaţii privind gestionarea deşeurilor, inclusiv colectarea, transportul, depozitarea temporarã, refolosirea şi eliminarea de cãtre agenţii economici.

Reglementarea nr. 259/93 privind supervizarea şi controlul transporturilor de deşeuri între ţãrile membre UE, în şi în afara Comunitãţii Europene.

Hotărâre de Guvern nr. 1357/2002 ce stabileşte autoritãtile publice responsabile cu supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri între ţãri, în ţarã şi în afara ţãrii (Monitorul Oficial nr. 893 din 10.12.20025).

Reglementează supervizarea şi controlul transporturilor de deşeuri între ţãri, în ţarã şi în afara ţãrii.

Ministerul Economiei şi Comerţului trebuie sã autorizeze activităţile de import de deşeuri şi activitãţile de valorificare/reciclare.

Hotărâre de Guvern nr. 228/2004 privind supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri nepericuloase destinate importului, procesãrii în interiorul ţării şi tranzitului (Monitorul Oficial Nr. 189 din 04.03.2004) completatã cu DG nr. 514/2005 (Monitorul Oficial nr. 505 din 14.06.2005)

Reglementează supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri nepericuloase destinate importului, procesãrii în interiorul ţării şi tranzitului.

Autoritãţile vamale trebuie sã autorizeze intrãrile în ţarã a transporturilor de deşeuri nepericuloase.

Legea nr. 6/1991 privind aderarea României la Convenţia de la Basel privind mişcările transfrontaliere ale deşeurilor periculoase şi privind eliminarea lor (Monitorul Oficial, Partea I, nr. 18 din 26.01.1991)

Reglementează mişcările transfrontaliere ale deşeurilor periculoase şi eliminarea acestora.

Autoritatea competentã şi punctul central îl reprezintã MMGA prin entitãţile subordonate acestuia: Direcţia pentru Gestionarea Deşeurilor şi Agenţia Naţionalã pentru Protecţia Mediului.

Legea nr. 265/2002 privind acceptarea amendamentelor Convenţiei de la Basel privind controlul mişcărilor transfrontaliere ale deşeurilor periculoase şi privind eliminarea acestora (Monitorul Oficial nr. 352 din 27.05.2002)

Adoptã amendamentele Convenţiei de la Basel privind controlul mişcărilor transfrontaliere a deşeurilor periculoase.

157



Ordinul MMGA nr. 2/2004 ce aprobă Procedura pentru Reglementarea şi Controlul Transporturilor de deşeuri pe teritoriul României (Monitorul Oficial nr. 324 din 15.04. 2004)

Stabileşte Procedura pentru reglementarea şi controlul transporturilor deşeurilor de orice tip pe teritoriul României.

Ministerele Mediului, Transporturilor, Sãnãtãţii, Administraţiei şi Internelelor, Comisia Naţionalã de Reciclare şi Garda Naţionalã de Mediu trebuie sã identifice neconcordanţele şi sã aplice sancţiuni.

Hotărâre de Guvern nr. 895/2006 pentru întãrirea Reglementării nr. 259/93/CEE privind supravegherea şi controlul transportului în, prin şi în afara UE, adoptatã la 1.02.1993, începând cu data la care România va adera la Comunitatea Europeanã (Monitorul Oficial nr. 638, din 25.07.2006)

Stabileşte cadrul legal pentru importul, exportul şi tranzitul deşeurilor în, prin şi între ţările UE. Această Hotărâre de Guvern va intra în vigoare în momentul în care Romania va deveni stat membru al UE. La aceeaşi datã, celelalte Hotărâre de Guvern cum ar fi 1357/2002 şi 228/204 vor fi abrogate.

Directiva nr. 86/278/EEC privind protecţia mediului, şi în particular, a solului, atunci când namolul provenit de la staţiile de epurare este folosit în agriculturã

Ordinul MMGA şi al Ministerului Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 344/708/ 2004 privind aprobarea normelor tehnice pentru protecţia mediului, şi în particular, a solului, când nãmolul provenit de la staţiile de epurare este folosit în agriculturã (Monitorul Oficial nr. 959 din 19.10.2004).

Aprobã normele tehnice pentru protecţia mediului şi în special a solului, atunci când nãmolul provenit de la staţiile de epurare este folosit în agriculturã.

-Autoritãţile teritoriale din agricultură trebuie sã coopereze cu autoritatea de mediu pentru eliberarea permiselor pentru folosirea nãmolului provenit de la staţiile de epurare în agriculturã. -Ministerul Internelor şi Administraţiei Publice elaboreazã împreunã cu autoritãţile locale planuri pentru imbunãtaţirea activitãţilor staţiilor de epurare pentru a aplicare cele mai bune practici în ceea ce priveşte eliminarea nămolului.

Directiva nr. 2000/53/EC privind vehiculele scoase din uz (VSU)

Hotărâre de Guvern nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz (Monitorul Oficial nr.32 din 11.01.2005.).

Reglementează gestionarea vehiculelor scoase din uz, stabilind ţintele pentru valorificare şi reciclare, şi cerinţele minime ce trebuie îndeplinite în ceea ce priveşte instalaţiile de colectare şi de dezmembrare a VSU.

MMGA are responsabilitatea de a raporta datele la fiecare 3 ani Comisiei Europene.

Ordinul MMGA şi al Ministerului Economiei şi Comerţului nr. 88/110/2005 privind materialele şi componentele de VSU ce fac excepţie de la aplicarea articolului 4 al Hotărâre de Guvern nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz (Monitorul Oficial nr. 260 din 29.03. 2005)

Aprobã lista materialelor şi componentelor ce fac excepţie de la aplicarea articolului 4, paragraful (1) al Hotărâre de Guvern nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz. Ar trebui întocmit un act juridic cuprinzãtor şi clar pentru a include şi excepţiile de la art. 4 al Hotărâre de Guvern 2406/2004 şi alte prevederi, la fel ca şi prevederea ordinului de ministru nr. 87/527/411/2005 în acceaşi Hotărâre de Guvern.

158



Ordinul comun al MMGA, MAPA şi MTCT nr. 87/527/411/2005 privind modelul certificatului de distrugere şi condiţiile pentru eliberarea acestuia pentru vehiculele scoase din uz (Monitorul Oficial nr. 295 din 8.04.2005)

Aprobã modelul de certificat de distrugere pentru vehiculele scoase din uz precum şi condiţiile de eliberare a acestui certificat. Trebuie întocmit un act juridic clar şi cuprinzãtor care sã încludã toate actele juridice menţionate mai sus, referitoare la VSU (HG 2406/2004, OM 88/110/2005 şi OM 87/527/411/2005) în aceeaşi Hotărâre de Guvern.

Ordinul MMGA nr. 1224/2005 privind aprobarea procedurii şi condiţiilor de autorizare a entitãţilor legale de asumare a responsabilitãţilor pentru stabilirea ţintelor anuale de refolosire, reciclare şi valorificare energeticã a VSU (Monitorul Oficial nr. 1178 din 27.12.2005)

Aprobã procedura şi condiţiile pentru eliberarea permisului cãtre entitãţile juridice pentru ca acestea sã-şi asume responsabilitãţile pentru îndeplinirea ţintelor anuale privind valorificarea şi reciclarea de la producãtorii şi importatorii de vehicole.

Ordinul MMGA nr. 816/2006 pentru înfiinţarea comisiei pentru evaluarea şi eliberarea permiselor pentru entitãţile juridice, privind asumarea responsabilitãţilor legate de ţintele anuale de refolosire, reciclare şi valorificare energeticã a VSU (Monitorul Oficial nr. 724 din 24.08.2006)

Stabileşte competenţele Comisiei, în ceea ce priveşte emiterea permiselor pentru entitãţile juridice care ăşi asumă responsabilitatea pentru îndeplinirea ţintelor anuale de valorificare/reciclare.

O parte din persoanele nominalizate în comisie au fost înlocuite şi OM trebuie modificat în concordanţã cu noile schimbãri şi nominalizãri din Minister.

Directiva nr. 2002/96/EC privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice (DEEE)

Hotărâre de Guvern nr. 448/2005 privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice (Monitorul Oficial nr. 491 din 10.06.2005)

Transpune cerinţele Directivelor Europene, obiectivele şi ţintele ce trebuie atinse gradual. Responsabilitatea finanţãrii colectãrii/ transportului şi eliminãrii DEEE din gospodãrii şi de la ceilalţi utilizatori revine producãtorilor care introduc EEE pe piatã după 31.12.2006.

În viitorul apropiat, după ce entitãţile juridice ce vor fi responsabile de atingerea ţintelor vor intra în vigoare, sau chiar înainte, trebuie adãugate responsabilitãţi clare pentru atingerea ţintelor stabilite şi sancţiuni dacã aceste ţinte nu sunt îndeplinite.

Ministerul Economiei şi Comerţului, MMGA şi autoritãtţile publice locale sunt obligate sã promoveze informaţii şi campanii de educare a consumatorilor şi sã ii încurajeze sã faciliteze procesul de refolosire, tratare şi valorificare a DEEE.

Ordinul MMGA nr. 901/SB/

2005 privind aprobarea

mãsurilor specifice pentru

colectarea DEEE care prezintã

riscuri de contaminare pentru

personalul de la punctele de

colectare (Monitorul Oficial nr.

910 din 12.10.2005).

Aprobã mãsurile specifice pentru colectarea DEEE deteriorate şi contaminate în condiţii de siguranţã pentru sãnãtatea personalului ce deserveşte punctele de colectare.

159



Ordinul comun al MMGA şi MEC nr. 1225/721/2005 privind aprobarea procedurii şi criteriilor de evaluare şi autorizare a entitãţilor colective ce preiau responsabilitãţile de atingere a ţintelor anuale de refolosire/valorificare/reciclare a DEEE (Monitorul Oficial nr. 161 din 21.12.2005) şi rectificarea acestuia în 2006 (Monitorul Oficial nr. 44 din 18.01.2005)

Reglementează procedura şi criteriile de evaluare şi autorizare a entitãţilor colective ce preiau responsabilitatea de atingere a ţintelor anuale de la producătorii şi importatorii de echipamente electrice şi electronice.

Responsabilã cu intrarea în vigoare a OM este Agenţia Naţionalã pentru Protecţia Mediului.

Ordinul comun al MMGA şi MEC nr. 1223/715/2005 privind procedura de înregistrare a producãtorilor, inventarul şi datele raportate privind EEE şi DEEE (Monitorul Oficial nr..1 din 3.01.2006)

Este aprobatã o procedurã clarã de înregistrare a producãtorilor şi a formelor specifice de raportare a datelor privind EEE produse şi introduse pe piaţã, precum şi date referitoare la DEEE. Este necesarã elaborarea unui act juridic care sã conţină şi sancţiuni pentru cei care nu respectã procedurile de înregistrare şi nu raporteazã date. Garda Naţionalã de Mediu trebuie sã fie responsãbilã cu controlul şi acordarea de sancţiuni.

Agenţia Naţionalã pentru Protecţia Mediului este responsabilã cu agregarea datelor primite într-o bază de date naţionalã privind EEE şi DEEE.

Hotărâre de Guvern nr. 992/2005 privind limitarea folosirii anumitor substanţe periculoase în EEE (Monitorul Oficial nr 822 din 12.09.2005)

Reglementează regimul de introducere pe piaţã a EEE ce conţin substanţe periculoase; dupã 1.01.2007 va fi interzisã introducerea pe piaţã a EEE ce conţin Pb, Hg, Cd, Cr6, BPB şi DEPB

Agenţia Naţionalã pentru Substanţe Chimice şi Periculoase este responsabilã cu impunerea de penalitãţi în cazul neconformãrii.

Hotărâre de Guvernnr. 816/2006 pentru completarea şi modificarea HG nr. 992/2005 privind limitarea folosirii anumitor substanţe periculoase în EEE (Monitorul Oficial nr 822 din 12.09.2005)

Reglementează nivelul admis al concentraţiilor de anumite metale grele şi alţi compuşi toxici în echipamentele electrice şi electronice.

Cele douã HG 992/2005 şi HG 816/2006 trebuie reformulate într-una singurã.

MEC va schimba nivelul concentraţiilor şi lista substanţelor periculoase pentru a fi în concordanţã cu progresul tehnologic.

Ordinul MMGA nr. 556/2006 privind etichetarea specificã aplicatã echipamentelor electrice şi electronice introduse pe piaţã dupa 31 Dec 2006. (Monitorul Oficial nr.608 din 13.07.2006)

Reglementează tipul şi mãsurile etichetelor pentru diferite bunuri, introduse pe piaţă după 31 Dec 2006, precum şi identificarea producãtorului. Acest OM poate fi unit cu HG 448/2005 privind DEEE într-un singur act legal, clar.

Garda Naţionalã de Mediu şi Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului sunt responsabile cu instituirea penalitãţilor în caz de neconformare.

Ordinul MMGA nr. 66 / 20.01. 2006 privind înfiinţarea Comisiei pentru Evaluarea şi Autorizarea entităţilor colective ce preiau responsabilitatea atingerii ţintelor anuale de refolosire, valorificare şi reciclare a DEEE (OMiîntern- nepublicat în Monitorul Oficial)

Nominalizeazã persoanele din cadrul Comisiei de Evaluare şi Autorizare a entitãţilor colective ce preiau responsabilitatea atingerii ţintelor anuale de refolosire, valorificare şi reciclare a DEEE. Ordinul trebuie revizuit şi modificat datoritã schimbărilor aparute la Nivelul Secretarului de Stat.

Directiva nr. 78/176/EEC9 privind deşeurile provenite din

Ordinul comun al MMGA şi MEC nr. 751/870/2004 privind gestionarea deşeurilor din industria de dioxid de titaniu (Monitorul Oficial nr.10

Aprobã condiţiile necesare pentru autorizarea proiectelor şi/sau a activităţilor din industria dioxidului de titaniu precum şi gestionarea deşeurilor din această industrie.

160



industria de TiO2, Directiva nr. 82/883/EEC** şi Directiva nr. 92/112/CEE***

din 5.01.2005). Trebuie revizuite obligaţiile proprietarului activităţii pentru a fi în concordanţã cu noile Legi de Protecţia Mediului.

Directiva nr. 87/217/CEE privind prevenirea şi reducerea poluãrii mediului cu azbest

Hotărâre de Guvern nr. 124/2003 privind prevenirea şi reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest (Monitorul Oficial nr.109 din 20.02.2003)

Reglementează prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest; restricţioneazã folosirea şi comercializarea azbestului şi a produselor ce conţin azbest şi stabileşte reguli pentru etichetarea produselor cu conţinut de azbest.

Hotărâre de Guvern nr. 1875/2003 privind protecţia sãnãtãţii personalului împotriva poluării cu azbest (Monitorul Oficial nr.64 din 24.01.2006)

Reglementează condiţiile de lucru pentru protecţia personalului împotriva poluării cu azbest.

Ordinul MMGA nr. 108/2005 privind reglarea periodicã a azbestului şi metodele pentru reglare şi determinare a azbestului în mediu (Monitorul Oficial nr.217 din 15.03.2005).

Stabileşte metodele de reglare şi metodele analitice ce vor fi folosite pentru a determina concentraţia/cantităţile de poluanţi.

* Decizia nr. 2000/532/EC, modificată de Decizia nr. 2001/119 privind lista deşeurilor - înlocuieşte Decizia nr. 94/3/EC ce stabileşte o listã de deşeuri şi Decizia nr. 94/904/EC cu privire la deşeurile periculoase. **Directiva nr. 82/883/EEC privind procedurile pentru supravegherea şi monitorizarea mediilor afectate de deşeurile din industria de dioxid de titaniu. ***Directiva nr. 92/112/CEE privind procedurile de armonizare a programelor pentru reducerea şi eventuala eliminare a poluãrii cauzate de deşeurile din industria de TiO2. Legislaţie adiacentã

Legi şi reglementãri Principalele prevederi

Hotărârea de Guvern nr. 246/2006 pentru aprobarea Strategiei Naţionale privind dezvoltarea acceleratã a utilitãţilor publice comunitare (Monitorul Oficial nr. 2995 din 3.4.2005).

Stabileşte: Unitatea Centralã de Monitorizare responsabilã cu monitorizarea şi evaluarea stadiului de implementare a “Strategiei Naţionale privind dezvoltarea serviciilor comunitare pentru utilităţile publice”;

-responsabilitãţi clare pentru Ministerul Afacerilor şi Internelor şi pentru autoritãţile judeţene şi locale privind elaborarea Planurilor Municipale de Gestionare a Deşeurilor.

- Fondurile IID (fonduri pentru dezvoltare, întreţinere şi reabilitare) pentru agenţii economici care dezvoltã proiecte de servicii publice comunitare privind infrastructura cu fonduri europene nerambursabile.

Legea nr. 326/2001 (Monitorul Oficial nr. 359 Stabileşte un cadru legal unitar pentru

161

Legi şi reglementãri Principalele prevederi

din 4.07.2001.) privind serviciile publice de administraţie, modificată de OGU nr. 9/2002 (Monitorul Oficial nr 120 din 14.02.2002) şi OGU nr. 197/2002 (Monitorul Oficial nr. 956 din 27.12.2002).

înfiintarea, organizarea, monitorizarea şi controlul serviciilor de administraţie publicã în localitãţi, orase şi comune.

Legea nr. 139/2002 (Monitorul Oficial nr. 233 din 1.09.2001) pentru aprobarea Ordonanţei Guvernamentale nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubritate în localităţi (Monitorul Oficial nr.543 din 1.09.2001).

Stabileşte un cadru legal unitar pentru organizarea, gestionarea, reglementarea şi monitorizarea serviciilor publice de salubritate în localităţi.

Legea nr. 515/2002 (Monitorul Oficial nr.578 din 5.08.2002) pentru aprobarea Ordonaţei Guvernamentale nr. 21/2002 privind administrarea aşezãrilor urbane şi rurale (Monitorul Oficial nr 86 din 1.02.2002).

Stabileşte obligaţiile şi responsabilitãţile ce revin autoritãţilor publice locale, instituţiilor publice, intreprinderilor şi publicului pentru crearea unui mediu curat în aşezãrile urbane şi rurale.

Ordinul MEC nr. 128/2004 privind aprobarea listei standardelor româneşti ce adoptã standardele europene armonizate (Monitorul Oficial nr. 224 din 19.03.2004).

Aprobã lista ce include standardele româneşti ce aprobã standardele europene armonizate referitoare la ambalaje şi la deşeurile din ambalaje.

Ordonanţa de Urgenţã nr. 99/2004 privind înfiinţarea programului de stimulare a reînnoirii Parcului Auto Naţional (Monitorul Oficial nr. 1106 din 26.11.2004).

Aprobã programul de stimulare a reînnoirii Parcului Auto Naţional şi stimularea colectãrii vehiculelor scoase din uz.

Ordonanţa de Urgenţã nr. 38/2006 pentru modificare Ordonanţei de Urgenţã nr. 99/2004 privind înfiinţarea programului de stimulare a reînnoirii Parcului Auto Naţional (Monitorul Oficial nr 474 din 1.06.2006).

Aprobã programul de stimulare a reînnoirii Parcului Auto Naţional şi stimularea colectãrii vehiculelor scoase din uz.

162

Anexa Definitii

Act Normativ Definitia

activitatea medicala Ordin MSF

219/2002

orice activitate de diagnostic, preventie, tratament, monitorizare

si recuperare a starii de sanatate, care implica sau nu implica

utilizarea de instrumente, echipamente ori aparatura medical

Autoritate competenta H.G. 349/2005 autoritatea careia îi revin atributii si responsabilitati ce decurg din

prezenta hotarâre

Autoritate competenta Legea 6/1991 autoritate guvernamentala desemnata de catre o parte ca fiind

raspunzatoare, in cadrul unei zone geografice determinate, pentru

a primi notificarea privind deplasarea transfrontiera a deseurilor

periculoase sau a altor reziduuri, precum si orice informatii

referitoare la acestea si pentru a raspunde la aceasta notificare,

conform art. 6.

autoritate

competenta

Ordinul 344/2004 autoritatea careia îi revin atributiili responsabilitati ce decurg din

prezentele norme

tehnice;

autoritate

competenta pentru

protectia mediului

H.G. 128/2002 autoritatea centrala pentru protectia mediului sau autoritatea

teritoriala pentru

protectia mediului care are stabilite competentele referitoare la

instalatiile de

incinerare in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000

privind regimul

deseurilor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/2001;

agenti economici H.G. 621/2005 referitor la ambalaje, inseamna furnizorii de materiale de

ambalare, producatorii de

ambalaje si produse ambalate, importatorii, comerciantii si

distribuitorii;

acumulatori H.G. 1057/2001 surse de energie electrica - sunt alcatuiti din una sau mai multe

celule primare

reincarcabile, energia electrica obtinandu-se prin transformarea

directa a energiei chimice

agent de transport Legea 6/1991 orice persoana care organizeaza transportul deseurilor

periculoase sau a altor

reziduuri;

agricultura Ordinul 344/2004 cresterea tuturor tipurilor de culturi agricole în scop comercial,

inclusiv a cantitatilor

necesare pentru stocare si însamântare;

ambalaje Ordin MMPA

756/2004

containere transportabile, de diferite dimensiuni, pentru substante

solide, pastoase

si lichide

ambalaje H.G. 621/2005 orice obiect, indiferent de materialul din care este confecţionat

ori de natura acestuia, destinat reţinerii, protejării, manipulării,

distribuţiei şi prezentării produselor, de la materii prime la

produse procesate, de la producător până la utilizator sau

consumator. Obiectul nereturnabil destinat aceloraşi scopuri este,

de asemenea, considerat ambalaj.

ambalaj primar H.G. 621/2005 ambalaj de vanzare - ambalaj conceput si realizat pentru a

indeplini functia de

unitate de vanzare, pentru utilizatorul final sau pentru

consumator in punctul de

achizitie;

ambalaj secundar H.G.621/2005 ambalaj grupat-supraambalaj - ambalaj conceput pentru a

constitui la punctul de

achizitie o grupare a unui numar de unitati de vanzare, indiferent

daca acesta este

vandut ca atare catre utilizator sau consumatorul final ori daca

serveste numai ca

mijloc de umplere a rafturilor in punctul de vanzare; acesta poate

fi separat de

163

produs fara a afecta caracteristicile produsului;

ambalaj tertiar H.G. 621/2005 ambalaj de transport - ambalaj conceput pentru a usura

manipularea si transportul

unui numar de unitati de vanzare sau ambalaje grupate, in scopul

prevenirii

deteriorarii in timpul manipularii sau al transportului. Ambalajul

pentru transport nu

include containerele rutiere, feroviare, navale sau aeriene;

ambalaj reutilizabil H.G. 621/2005 ambalaj reutilizabil - ambalaj refolosit pentru acelaşi scop, a

cărui returnare de către consumator ori comerciant este asigurată

de plata unei sume-sistem depozit, prin reachiziţionare sau altfel.

Ambalajul reutilizabil se consideră introdus pe piaţă atunci

când este făcut disponibil pentru prima oară, împreună cu

produsul pe care este destinat să îl conţină, să îl protejeze, să îl

manipuleze, să îl distribuie sau să îl prezinte.

Ambalajul reutilizabil se consideră deşeu de ambalaj când se

înlătură, la sfârşitul duratei utile de viaţă. Ambalajul reutilizabil

nu se consideră deşeu de ambalaj atunci când este returnat pentru

a fi refolosit.

Ambalajul reutilizabil nu se consideră ambalaj introdus pe

piaţă atunci când este refolosit pentru ambalarea unui produs şi

făcut disponibil din nou.

amplasament de

receptie

H.G. 173/2000 unul sau mai multe locuri geografice alese pentru depozitarea pe

termen lung sau

pentru eliminarea compusilor desemnati ;

ape uzate orasenesti Ordinul 344/2004 ape uzate menajere sau amestec de ape uzate menajere cu ape

uzate industriale

si/sau ape meteorice (conform Normelor tehnice privind

colectarea, epurarea si

evacuarea apelor uzate orasenesti NTPA-011, cuprinse în anexa

nr. 1 la Hotarârea

Guvernului nr.188/2002

ape uzate menajere Ordinul 344/2004 ape uzate provenite din gospodarii si servicii, care rezulta de

regula din

metabolismul uman si din activitatile menajere (conform

Normelor tehnice privind

colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti NTPA-

011, cuprinse în

anexa nr. 1 la Hotarârea Guvernului nr. 188/2002);

ape uzate industriale Ordinul 344/2004 orice fel de ape uzate ce se evacueaza din incintele în care se

desfasoara activitati

industriale si/sau comerciale, altele decât apele uzate menajere si

apele meteorice

(conform Normelor tehnice privind colectarea, epurarea si

evacuarea apelor uzate

orasenesti NTPA-011, cuprinse în anexa nr. 1 la Hotarârea

Guvernului nr.

188/2002);

baterii si acumulatori

care contin substante

periculoase

H.G. 1057/2001 1. baterii si acumulatori care contin mai mult de 0,0005% mercur

din greutate,

comercializati pe piata;

2. baterii si acumulatori care contin:

- mai mult de 25 mg mercur/celula, cu exceptia bateriilor alcaline

cu mangan;

- mai mult de 0,025% cadmiu din greutate;

- mai mult de 0,4% plumb din greutate;

3. baterii alcaline cu mangan, care contin mai mult de 0,025%

mercur din greutate;

baterii H.G. 1057/2001 surse de energie electrica - sunt alcatuite din una sau mai multe

celule primare

nereincarcabile, energia electrica obtinandu-se prin transformarea

directa a

164

energiei chimice.

Tipuri de baterii:

- baterii zinc-carbon

- baterii alcaline cu mangan

- baterii zinc

- baterii litiu-dioxid de mangan

- baterii tip pastila;

baterii sau

acumulatori pentru

autovehicule

H.G. 1057/2001 baterii sau acumulatori care se folosesc la autovehicule pentru

pornire, aprindere si

iluminare;

baterii sau

acumulatori uzati

H.G. 1057/2001 baterii sau acumulatori care au devenit improprii folosirii pentru

care au fost initial

destinati;

beneficiar de namol Ordinul 344/2004 orice persoana fizica si juridica care este proprietar, arendas sau

reprezentant al

acestora, care accepta aplicarea namolului pe terenul sau

capacitate nominala H.G.128/2002 suma capacitatilor cuptoarelor din care se compune instalatia de

incinerare sau de

coincinerare, specificata de constructor si confirmata de operator,

tinandu-se

seama in special de puterea calorica a fiecarui tip de deseu,

exprimata prin

cantitatea de deseuri incinerate pe ora;

cantitati minimale H.G.173/2000 o concentratie totala de minimum 50 ppm compusi desemnati la

un volum total de

peste 5 dm3, considerate impreuna ;

ciclu de viata al

produsului

Legea 426/2001 intervalul de timp cuprins intre data de fabricatie a unui produs si

data cand acesta

devine deseu;

colectare Legea 426/2001 strangerea, sortarea si/sau regruparea (depozitarea temporara) a

deseurilor, in

vederea transportului lor;

colectare H.G. 662/2001 toate operatiunile care permit transferul uleiurilor uzate de la

detinatori la cei care

valorifica sau elimina aceste uleiuri ;

colectare selectiva H.G. 621/2005 colectarea deseurilor de ambalaje pe tipuri de materiale si/sau

sortimente de

materiale;

combustie H.G. 662/2001 utilizarea uleiurilor uzate drept combustibil, cu recuperarea

adecvata a caldurii

generate;

combustie Ordin MMPA

1215/2003

tratarea deseurilor prin oxidare termica în exces de aer ;

compusi desemnati H.G. 173/2000 compusi chimici sau clase de substante chimice supuse unui

control special

conform prezentei hotarari

consumator H.G. 349/2002 persoana fizica sau juridica ce foloseste ambalaje sau produse

ambalate pentru

alte scopuri decat cele comerciale ;

deponii Legea 426/2001 material rezultat prin decopertarea solului in urma excavatiilor;

deseu Legea 426/2001 orice substanta sau orice obiect din categoriile stabilite in anexa

nr. I B, pe care

detinatorul le arunca, are intentia sau obligatia de a le arunca;

deseu H.G. 349/2005 definit în anexa nr. I A la Ordonanta de urgenta a Guvernului

nr.78/2000 privind

regimul deseurilor, aprobata cu modificari prin Legea nr.

426/2001

deseuri Legea 6/1991 substantele sau obiectele care sint eliminate sau urmeaza a fi

eliminate sau este

necesar sa fie eliminate in conformitate cu legislatia nationala;

deseuri de ambalaje H.G. 621/2005 deşeuri de ambalaje - orice ambalaje sau materiale de ambalare

care satisfac cerinţele definiţiei de deşeu, exclusiv deşeurile de

165

producţie, din anexa nr. I A la Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001.

deseuri menajere Legea 426/2001 deseuri provenite din activitati casnice sau asimilabile cu acestea

si care pot fi

preluate cu sistemele de precolectare curente din localitati;

deseuri asimilabile cu

deseuri menajere

Legea 426/2001 deseuri provenite din industrie, din comert, din sectorul public

sau administrativ,

care prezinta compozitie si proprietati similare cu deseurile

menajere si care sunt

colectate, transportate, prelucrate si depozitate impreuna cu

acestea;

deseuri din comert

asimilabile cu cele

menajere

Ordin MMPA

756/2004

deseuri rezultate din activitati comerciale, magazine, activitati de

servicii publice si

industriale etc., cu conditia sa poata fi depozitate împreuna sau în

acelasi mod ca

deseurile menajere în functie de tipul si cantitatea lor;

deseuri periculoase Legea 426/2001 deseurile mentionate la art. 181 alin. (1), care se incadreaza la

categoriile sau

tipurile generice de deseuri periculoase, prezentate in anexa nr. I

C, si constituentii

acestor deseuri, prezentati in anexa nr. I D, constituenti care fac

ca aceste deseuri

sa fie periculoase atunci cand au una sau mai multe dintre

proprietatile descrise in

anexa nr. I E;

deseuri periculoase H.G. 349/2005 deseuri definite în anexa nr. I C, I D si I E la Ordonanta de

urgenta a Guvernului

nr.78/2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/2001;

deseuri municipale H.G. 349/2005 deseuri menajere si alte deseuri care, prin natura sau compozitie,

sunt similare cu

deseurile menajere si care sunt generate pe raza localitatilor;

deseuri municipale

mixte

H.G 128/2002 deseuri menajere si comerciale, industriale si din institutii, care,

din cauza naturii si

compozitiei, sunt similare cu deseurile menajere, dar excluzand

fractiile indicate in

anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 155/1999 pentru

introducerea evidentei

gestiunii deseurilor si a Catalogului European al Deseurilor, sub

numarul 20 01

care sunt colectate separat la sursa, si excluzand alte deseuri

indicate sub numarul

20 02 din aceeasi anexa

Deseuri periculoase H.G. 128/2002 orice deseu solid sau lichid, asa cum este definit in anexa nr. IA

la Ordonanta de

urgenta a Guvernului nr. 78/2000, aprobata cu modificari prin

Legea nr. 426/2001.

Pentru urmatoarele deseuri periculoase cerintele specifice pentru

deseuri

periculoase din prezenta hotarare nu se aplica ;

deeurile periculoase Ordin MSF

219/2002

deseurile rezultate din activitati medicale, care constituie un risc

real pentru sanatatea umana si pentru mediu si care sunt generate

în unitatea sanitara în

cursul activitatilor de diagnostic, tratament, supraveghere,

prevenirea bolilor si

recuperare medicala, inclusiv de cercetare medicala si producere,

testare,

depozitare si distributie a medicamentelor si produselor

biologice;

deseuri nepericuloase H.G. 349/2005 deseuri care nu sunt incluse în categoria deseurilor periculoase

conform lit. j)

166

deseurile

nepericuloase

Ordin MSF

219/2002

deseurile a caror compozitie este asemanatoare cu cea a

deseurilor menajere si

care nu prezinta risc major pentru sanatatea umana si pentru

mediu;

deseuri

biodegradabile

H. G.349/2005 deseuri care sufera descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi

deseurile

alimentare sau de gradina , hârtia si cartonul ;

deseuri inerte H. G. 349/2005 deseuri care nu sufera nici o transformare semnificativa fizica,

chimica sau

biologica, nu se dizolva, nu ard ori nu reactioneaza în nici un fel

fizic sau chimic, nu

sunt biodegradabile si nu afecteaza materialele cu care vin în

contact într- un mod

care sa poata duce la poluarea mediului sau sa dauneze sanatatii

omului.

Levigabilitatea totala si continutul de poluanti al deseurilor,

precum si ecotoxicitatea

levigatului trebuie sa fie nesemnificative si, în special, sa nu

pericliteze calitatea

apei de suprafata si/ sau subterane ;

deseuri lichide H. G. 349/2005 orice deseuri în forma lichida, inclusiv apele uzate, dar exclusiv

namolurile

deseuri din parcuri si

gradini

Ordin MMPA

756/2004

Deseuri de origine vegetal provenind de pe suprafe folosite la

gradinarit, din

parcuri publice, cimitire si spat ii verzi amplasate de- a lungul

strazilor ;

deseurile rezultate

din activitati medicale

Ordin MSF

219/ 2002

toate deseurile, periculoase sau nepericuloase, care se produc în

unitat ile sanitare

deseurile anatomo-

patologice si part i

anatomice

Ordin MSF

219/ 2002

deseurile care includ resuturile si organele, part ile anatomice

rezultate din actele

chirurgicale, din autopsii si din alte proceduri medicale; în

aceasta categorie se

includ si animalele de laborator utilizate în activitatea de

diagnostic, cercetare si

experimentare;

deseurile chimice si

farmaceutice

Ordin MSF

219/ 2002

substantele chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi toxice,

corosive ori

inflamabile; medicamentele expirate si reziduurile de substante

chimioterapice,

care pot fi citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau

cancerigene;

deseurile infect ioase Ordin MSF

219/ 2002

deseurile lichide si solide care cont in sau sunt contaminate cu

sânge ori cu alte

fluide biologice, precum s i materialele care contin sau au venit

în contact cu

virusuri, bacterii, paraziti si/ sau toxinele microorganismelor;

deseurile

înt epatoare - ta ietoare

Ordin MSF

219/ 2002

deseurile care pot produce leziuni mecanice prin întepare sau

taiere;

deseuri radioactive Ordin MSF

219/ 2002

deseurile solide, lichide si gazoase rezultate din activitat ile

nucleare medicale, de

diagnostic si tratament, care cont in materiale radioactive;

depozitarea

temporara

Ordin MSF

219/ 2002

pa strarea pe o perioada limitata a deseurilor ambalate

corespunzator în spat ii

special destinate si amenajate, pâna la preluarea si transportul lor

la locul de

eliminare finala;

depozitarea sanitaar Ordin MSF

219/ 2002

depozitarea deseurilor rezultate din activitatea medicala în locuri

special

amenajate, denumite depozite de des euri periculoase sau

nepericuloase. Des eurile

periculoase sunt depozitate în depozitul de deseuri dupa ce au

fost supuse

167

tratamentelor de neutralizare;

depozit H. G. 349/2005 amplasament pentru eliminarea finala a deseurilor prin depozitare

pe sol sau în

subteran, inclusiv:

- spaţii interne de depozitare a deşeurilor, adică depozite în care

un producător de deşeuri execută propria eliminare a deşeurilor la

locul de producere;

- o suprafaţă permanent amenajată (adică pentru o perioadă de

peste un an) pentru stocarea temporară a deşeurilor, dar exclusiv:

- instalaţii unde deşeurile sunt descărcate pentru a permite

pregătirea lor în vederea efectuării unui transport ulterior în

scopul recuperării, tratării sau eliminării finale în altă parte;

- stocarea deşeurilor înainte de valorificare sau tratare

pentru o perioadă mai mică de 3 ani, ca regulă generală, sau

stocarea deşeurilor înainte de eliminare, pentru o perioadă mai

mică de un an;

Stocare subterana H. G. 349/2005 mod de depozitare permanenta a deseurilor într- o cavitate

geologica adânca,cum sunt minele de sare sau de potasiu

deplasare

transfrontiera

Legea 6/ 1991 orice miscare a deseurilor periculoase sau a altor reziduuri dintr-

o zona aflata sub

jurisdictia nationala a unui stat spre/ sau printr- o zona aflata sub

jurisdictia nationala

a altui stat sau spre o zona ce nu e sub jurisdictia nationala a nici

unui stat, cu

conditia ca cel putin doua state sa fie implicate in aceasta

deplasare;

detinator Legea 426/ 2002 producatorul de deseuri sau persoana fizica, persoana fizica

autorizata sa

desfasoare activitati independente ori persoana juridica care are

deseuri in posesia

sa. Se considera detinator si persoana care transporta deseuri, pe

toata durata

transportului, pana la livrarea lor, pentru tratare ulterioara, unei

alte persoane;

detinator H. G. 349/2005 definit în anexa nr. I A la Ordonanta de urgenta Guvernului nr.

78/ 2000, aprobata

cu modificari prin Legea nr. 426/ 2001

dioxine si furani H.G. 128/2002 toate dioxinele dibenzo- p- policlorurate si dibenzofuranii

enumerati in anexa nr. 3;

eluat H. G. 349/2005 solutia obtinuta printr- un test de levigare a deseurilor, efectuat

în laborator

eliminare Legea 426/ 2001 orice operatiune prevazuta in anexa nr. II A;

eliminare H. G. 662/ 2001 incinerarea uleiurilor uzate;

eliminare Legea 6/ 1991 este orice operatiune specificata in anexa IV a acestei conventii;

eliminarea finala Ordin MSF219/

2002

totalitatea metodelor si tratamentelor fizice, chimice si biologice

aplicate deseurilor

periculoase rezultate din activitatile medicale, care vizeaza

eliminarea pericolelor si

riscurilor potentiale asupra mediului si asupra starii de sanatate a

populatiei, precum si reducerea volumului de deseuri

eliminator Legea 6/ 1991 orice persoana care primeste deseurile periculoase sau alte

reziduuri si care

efectueaza operatiile de eliminare a acestor deseuri;

Guvernului nr. 188/ 2002);

emisie H. G. 128/ 2002 degajarea directa sau indirecta din instalatie de substante,

vibratii, caldura sau

zgomote din surse individuale ori difuze, in aer, apa sau sol;

echivalent locuitor Ordinul 344/2004 încarcarea organica biodegradabila având un consum biochimic

de oxigen la 5 zile

(CBO 5 ) de 60 g O 2 /zi (conform Normelor tehnice privind

colectarea, epurarea si

168

evacuarea apelor uzate orasenesti NTPA- 011, cuprinse în anexa

nr. 1 la Hotarârea

electrolit H. G. 1057/ 2001 solutie de acid sulfuric si apa distilata sau demineralizata;

excesul de aer Ordin MAPAM

1215/ 2003

cantitatea de aer pentru combustie suplimentara fata de cea

necesara teoretic

pentru combustie;

exportator Legea 6/ 1991 orice persoana ce se afla sub jurisdictia unui stat exportator, care

organizeaza

exportul de deseuri periculoase sau de alte reziduuri;

fisa interna a

gestiunii deseurilor

Ordin MSF

219/ 2002

formularul de pastrare a evidentei deseurilor produse în unitatile

sanitare, cu date

privind circuitul complet al deseurilor de la producere si pâna la

eliminarea finala a

acestora, conform Hotarârii Guvernului nr. 155/ 1999 pentru

introducerea evidentei

gestiunii deseurilor si a Catalogului European al Deseurilor;

gestionare Legea 426/ 2001 colectarea, transportul, valorificarea si eliminarea deseurilor,

inclusiv

supravegherea zonelor de depozitare dupa inchiderea acestora;

gaz de depozit H. G. 349/2005 amestecul de compusi în stare gazoasa, generat de deseurile

depozitate ;

gospodarire Legea 6/ 1991 inseamna colectarea, transportul si eliminarea deseurilor

periculoase sau a altor

reziduuri, incluzind si masurile de securitate ce trebuie luate dupa

depozitarea in

locurile special amenajate;

gospodarirea

ecologica rationala a

deseurilor

periculoase si a altor

reziduuri

Legea 6/ 1991 totalitatea masurilor practice necesare unei gospodariri a acestor

deseuri

periculoase sau a altor reziduuri, de natura sa asigure protectia

sanatatii omului si

a mediului inconjurator impotriva efectelor nocive ce pot rezulta

din aceste

reziduuri;

generator H. G. 662/ 2001 orice persoana fizica sau juridica din a carei activitate rezulta

uleiuri uzate;

gazeificare Ordin MMPA

756/2004

conversia deseului cu compusi carbonici în bioxid de carbon,

monoxid de carbon si hidrogen folosind un mediu de gazeificare

(aer, oxigen, abur);

gaze reziduale - gaze

de ardere

Ordin MMPA

756/2004

amestecuri gazoase cu componenti solizi, lichizi si gazosi

formate prin arderea

deseurilor, tratate în instalatiile de epurare a gazelor. Gazele

reziduale pot fi

caracterizate aditional prin definirea provenientei lor de exemplu,

tratarea gazelor

reziduale de dupa boiler, gazele reziduale la evacuarea din cosul

de dispersie etc ;

incinerare H. G. 662/ 2001 operatiunea de distrugere termica a uleiurilor uzate;

instalatie de

incinerare

H. G. 128/ 2002 orice unitate tehnica stationara sau mobila si echipamentul

destinat tratamentului

termic al deseurilor, cu sau fara recuperarea caldurii de ardere

rezultate. Aceasta

include incinerarea prin oxidarea deseurilor, precum si piroliza,

gazificarea sau alte

procese de tratament termic, cum sunt procesele cu plasma, in

masura in care

produsele rezultate in urma tratamentului sunt incinerate ulterior.

Aceasta definitie

se refera la amplasament si la intreaga instalatie, incluzand toate

liniile de

incinerare, receptie a deseurilor, depozitare, dispozitive de

pretratare locala;

169

sistemele de alimentare cu deseuri- combustibil- aer; boilerul;

dispozitivele de tratare

a gazelor de ardere si a apei uzate sau depozitarea reziduurilor;

cosul de fum;

dispozitivele si sistemele de control al operatiunilor de control al

incinerarii, de

inregistrare si urmarire a conditiilor de incinerare;

instalatie de

incinerare existenta

H. G. 128/ 2002 o instalatie de incinerare care functioneaza si detine autorizatie

de mediu emisa la

data intrarii in vigoare a prezentei hotarari sau care este

inregistrata pentru

obtinerea autorizatiei de mediu, cu conditia ca instalatia sa fie

pusa in functiune cel

tarziu la 31 decembrie 2002, iar pentru instalatiile ai caror

indicatori tehnico-

economici au fost aprobati prin hotarari ale Guvernului pana la

data de 31

decembrie 2001, termenul limita de punere in functiune este 31

decembrie 2004;

instalatie de

coincinerare

H. G. 128/ 2002

orice instalatie fixa sau mobila, al carei scop principal este

generarea energiei sau

a unor produse materiale, care foloseste deseuri drept combustibil

uzual sau

suplimentar sau in care deseurile sunt tratate termic pentru

eliminare. In cazul in

care coincinerarea are loc astfel incat scopul principal al

instalatiei nu estegenerarea de energie sau producerea de produse

materiale, ci tratarea termica a

deseurilor, instalatia este considerata instalatie de incinerare

conform definitiei

prezentate la pct. 8. Aceasta definitie se refera la amplasament si

la intreaga

instalatie, incluzand toate liniile de coincinerare, receptie a

deseurilor, depozitare,

dispozitive de pretratare locala; sistemele de alimentare cu

deseuri, combustibil si

aer; boilerul; dispozitivele de tratare a gazelor de ardere si a apei

uzate sau

depozitarea reziduurilor; cosul de fum; dispozitivele si sistemele

de control al

coincinerarii, de inregistrare si urmarire a conditiilor de

coincinerare;

instalatie de

coincinerare

existenta

H. G. 128/ 2002 o instalatie de coincinerare care functioneaza si detine autorizatie

de mediu emisa

inainte de data de 31 decembrie 2004 sau care este inregistrata

pentru

coincinerare si detine acord de mediu emis inainte de data de 31

decembrie 2004,

cu conditia ca instalatia sa fie pusa in functiune pana la data de

31 decembrie

2005, sau este subiectul cererii acordului de mediu inainte de

data de 31

decembrie 2004, cu conditia ca instalatia sa fie pusa in functiune

pana la data de

31 decembrie 2006;

inlocuirea lichidului H. G. 173/ 2000 evacuarea din echipamente a lichidelor ce contin compusi

desemnati si umplerea

echipamentelor cu alte lichide ;

inventar national H. G. 173/ 2000 baza de date in care se descriu existenta, tipul si locul unde se

gasesc in Romania

toti compusii desemnati in cantitati mai mari decat cele minimale

introducere pe piata Legea 426/ 2001 actiunea de a face disponibil pentru prima data, contra cost sau

gratuit, un produs

170

in vederea distribuirii si/ sau utilizarii;

introducere pe piata H. G. 1057/ 2001 actiunea de a face disponibil pentru prima data, contra cost sau

gratuit, un produs

in vederea distribuirii si/ sau utilizarii;

importator Legea 6/ 1991 este orice persoana ce se afla sub jurisdictia unui stat importator,

care organizeaza

importul de deseuri periculoase sau de alte reziduuri ;

incinerarea

des eurilor

OMSF 219/ 2002 - arderea deseurilor în instalatii speciale, denumite incineratoare,

cu asigurarea

unei temperaturi înalte de combustie ce determina neutralizarea

deseurilor,

utilizându- se echipamente de retinere si purificare a gazelor;

incinerator de deseuri

periculoase

Ordinul MMGA

756/2004

instalatii pentru eliminarea prin tratare termica, în principal a des

eurilor periculoase ;

levigat H. G. 349/2005 orice lichid care a percolat deseurile depozitate si este eliminat

sau mentinut în

depozit ;

lichidul de inlocuire H. G. 173/ 2000 compozitii ce contin compusi desemnati in proportii mai mici de

50 ppm si care pot

fi utilizate pentru inlocuirea lichidului cu continut de compusi

desemnati mai mare

decat cantitatile minimale din chipamente ;

lichidul inlocuit H. G. 173/ 2000 compozitii ce contin compusi desemnati si care exista in

echipamente inainte de

inlocuirea lichidului ;

namoluri Ordinul 344/2004 1. na moluri provenite de la statiile de epurare a apelor uzate din

localitati si de

la alte statii de epurare a apelor uzate cu o compozitie

asemanatoare apelor

uzate orasenesti;

2. na moluri provenite de la fosele septice si de la alte instalatii

similare pentru

epurarea apelor uzate;

3. na moluri provenite de la statiile de epurare, altele decât cele

mentionate la

pct. 1 si 2;

namol municipal Ordin MMPA

756/2004

na mol rezultat din tratarea apelor uzate municipale si industriale

similare cu cele

municipale, chiar si atunci când este uscat sau tratat în vreun fel ;

namoluri tratate Ordinul 344/2004 namolurile tratate printr- un proces biologic, chimic sau termic,

prin stocare pe

termen lung ori prin orice alt procedeu corespunzator care sa

reduca în mod

semnificativ puterea lor de fermentare si riscurile sanitare

rezultate prin utilizarea

lor;

operator Legea 426/ 2001 orice persoana fizica sau juridica investita cu atributii si

responsabilitati in activitati

autorizate in domeniul gestiunii deseurilor;

operator H. G. 128/ 2002 orice persoana fizica sau juridica ce exploateaza sau controleaza

instalatia ori

careia i s- a delegat puterea economica decizionala pentru

functionarea tehnica a

instalatiei;

operatorul depozitului H. G. 349/2005 - orice persoană juridică, învestită cu atribuţii şi responsabilităţi

pentru administrarea unui depozit conform legislaţiei naţionale;

această persoană juridică poate fi alta la faza de pregătire faţă de

cea de la urmărirea postînchidere;

operator de transport H. G. 173/ 2000 persoana autorizata de agentiile teritoriale de protectie a mediului

171

autorizat pentru transferul

compusilor desemnati de la un amplasament la altul ;

producator Legea 426/ 2001 orice persoana fizica, persoana fizica autorizata sa desfasoare

activitati

independente sau persoana juridica din a carei activitate rezulta

deseuri

(producator initial) si/ sau care a efectuat operatiuni de pretratare,

de amestecare

sau alte operatiuni care genereaza schimbarea naturii ori a

compozitiei acestor

deseuri;

organizatie de

integrare politica

si/ sau economica

Legea 6/ 1999 orice organizatie constituita de state suverane, careia acestea i- au

conferit

competente in domeniile reglementate prin prezenta conventie si

care au fost

autorizate, in conformitate cu procedurile interne, sa semneze,

ratifice, accepte,

aprobe sau sa confirme oficial conventia sau sa adere la ea ;

producator Legea 6/ 1991 orice persoana a carei activitate produce deseuri periculoase sau

alte reziduuri

sau, daca aceasta persoana nu este cunoscuta, persoana care este

in posesia

si/ sau controleaza aceste deseuri;

prag de alerta H. G. 162/ 2002 nivelul peste care exista un risc pentru sanatatea oamenilor în

urma unei expuneri

de scurta durata si fata de care trebuie sa se ia masuri imediate

conform legislat iei

în vigoare;

program pentru

conformare

H. G. 349/2005 definit în Ordinul ministrului apelor, padurilor si protect iei

mediului nr. 184/ 1997

pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanturilor de mediu,

publicat în

Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 303 bis din 6

noiembrie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare ;

planuri de eliminare H. G. 173/ 2000 scheme intocmite de agentii economici si aprobate de agentiile

teritoriale de

protectie a mediului privind transferarea compusilor desemnati la

un amplasament

de receptie ;

persoana Legea 6/ 1991 orice persoana fizica sau juridica;

punctul focal Legea 6/ 1991 entitatea unei parti, la care se fac referiri in art. 5, responsabila cu

primirea si

comunicarea informatiilor conform art. 13 si 15.

piroliza /gazeificare Ordinul 756/2004 descompunerea termica a substantelor organice la temperaturi

ridicate, în mare

masura în absent a oxigenului ;

reutilizare Legea 426/ 2001 orice operatiune prin care ambalajul care a fost conceput si

proiectat pentru arealiza in cadrul ciclului sau de viata un numar

minim de parcursuri sau rotatii este

reumplut sau reutilizat pentru acelasi scop pentru care a fost

conceput;

reciclare Legea 426/ 2001 operatiunea de reprelucrare intr- un proces de productie a

deseurilor pentru scopul

original sau pentru alte scopuri;

reziduu H. G. 128/ 2002 orice material lichid sau solid, inclusiv cenusa de vatra si zgura;

cenusi volante si

praf de cazan; produsi solizi de reactie de la tratarea gazelor;

namol de la tratarea

apelor uzate; catalizatori consumati si carbune activ epuizat,

definit ca deseu in

anexa nr. I A la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/ 2000,

aprobata cu

172

modificari prin Legea nr. 426/ 2001, care este generat prin

procesul de incinerare

sau coincinerare, tratarea gazului de ardere si a apei uzate sau din

alte procese ale

instalatiei de incinerare ori coincinerare;

reprezentant

autorizat

H. G. 1057/ 2001 persoana juridica cu sediul in Romania, desemnata de producator

sa actioneze in

numele sau;

recipiente H. G. 662/ 2001 rezervoare, cisterne, autocisterne si butoaie metalice;

Regenerare H. G. 662/ 2001 orice procedeu care permite producerea de uleiuri de baza printr-

o rafinare a

uleiurilor uzate, implicând mai ales separarea de impuritati,

produsi de oxidare si

aditivi ;

raportul de aer Ordin MMPA

756/2004

raportul între cantitatea de aer de combustie folosita practic si

cea stabilita teoretic;

reziduuri din stat ia de

epurare a apelor

Ordin MMPA

756/2004

reziduurile din statia de epurare a apelor includ reziduuri de la

desnisipatoare si

separatoare de grasimi, site si reziduuri de la curatarea

conductelor si drenurilor;

reciclarea deseurilor

de ambalaje

H. G. 621/2005 operatiunea de reprelucrare intr- un proces de productie a

deseurilor de ambalaje

pentru a fi reutilizate in scopul initial sau pentru alte scopururi. . Termenul include reciclarea organică, dar exclude recuperarea de

energie;

reciclare organica H. G.621/2005 - tratarea aeroba (compostare) sau anaeroba (biometanizare), in

conditii controlate,

utilizandu- se microorganisme, a partilor biodegradabile ale

deseurilor de ambalaje,

care produc reziduuri organice stabilizate sau metan. Depozitarea

in depozite nu

poate fi considerata reciclare organica;

recuperarea

ambalajelor si

deseurilor de

ambalaje

H. G. 349/ 2002 colectare in vederea reutilizarii si, respectiv, a reciclarii acestora;

recuperarea energiei H. G. 349/ 2002 utilizarea deseurilor de ambalaje combustibile ca mijloc de

producere a energiei

prin incinerarea directa cu sau fara alte deseuri, dar cu recuperare

de caldura;

reutilizarea

ambalajelor

H. G.621/2005

orice operatiune prin care un ambalaj care a fost conceput si creat

pentru a putea

indeplini in cursul ciclului sau de viata un numar minim de rotatii

este reutilizat intr-

un scop identic celui pentru care a fost conceput, recurgandu- se

sau nu la produse

auxiliare existente pe piata, care permit reumplerea ambalajului

insusi; un

asemenea ambalaj reutilizat va deveni deseu de ambalaj atunci

cand nu va mai

putea fi reutilizat;

solicitant H. G. 349/2005 orice persoana care solicita o autorizatie pentru depozitarea

deseurilor, conform

prevederilor prezentei hotarâri;

stat exportator Legea 6/ 1991 partea care planifica initierea sau initiaza deplasarea

transfrontiera a deseurilor periculoase sau a altor reziduuri;

stat importator Legea 6/ 1991 partea pentru care se planifica sau se efectueaza deplasarea

transfrontiera a

deseurilor periculoase sau a altor reziduuri, in scopul eliminarii

lor sau transbordarii

173

inainte de a fi eliminate intr- o zona ce nu se afla sub jurisdictia

nationala a nici unui

stat.

stat de tranzit Legea 6/ 1991 orice stat, altul decit statul exportator sau importator, prin care se

planifica sau se

efectueaza o deplasare transfrontiera a deseurilor periculoase sau

a altor reziduuri.

state interesate Legea 6/ 1991 partile care sint state exportatoare sau importatoare si de tranzit,

fie ca sint sau nu

parti la prezenta conventie

sistem "depozit" H. G. 1057/ 2001 sistemul prin care cumparatorul, la cumpararea unei baterii si/

sau a unui

acumulator pentru autovehicul, plateste vanzatorului o suma de

bani care ii este

rambursata atunci cand bateria si/ sau acumulatorul uzat cu

electrolitul in el este

returnat persoanelor juridice care comercializeaza baterii si/ sau

acumulatori pentru

autovehicule.

stat importator Legea 6/ 1991 partea pentru care se planifica sau se efectueaza deplasarea

transfrontiera a

deseurilor periculoase sau a altor reziduuri, in scopul eliminarii

lor sau transbordarii

inainte de a fi eliminate intr- o zona ce nu se afla sub jurisdictia

nationala a nici unui

stat.

stat de tranzit Legea 6/ 1991 orice stat, altul decit statul exportator sau importator, prin care se

planifica sau se

efectueaza o deplasare transfrontiera a deseurilor periculoase sau

a altor reziduuri.

state interesate Legea 6/ 1991 partile care sint state exportatoare sau importatoare si de tranzit,

fie ca sint sau nu

parti la prezenta conventie

sistem- depozit H. G. 621/2005 sistemul prin care cumparatorul, la achizitionarea unui produs

ambalat in ambalaj

reutilizabil, plateste vanzatorului o suma de bani care ii este

rambursata atunci

cand ambalajul este returnat

studiu agrochimic

special

Ordinul 344/2004 studiul agrochimic completat cu datele privind încarcarea solului

si plantei cu

elementele poluante

sistemul de

gestionare a

deseurilor

Ordin MSF

219/ 2002

totalitatea activitat ilor de colectare separata la locul de

producere, ambalare,

depozitare intermediara , transport si eliminare finala

titularul proprietatii Legea 426/ 2001 administratorul sau detinatorul cu titlu al unei proprietati ori

arendasul care detine

proprietatea in urma unui contract de arendare sau de locatie.

Prevederile

prezentei ordonante de urgenta cu privire la detinatorii

proprietatii se vor aplica in

egala masura responsabililor cu intretinerea drumurilor publice,

proprietarilor cailor

ferate, detinatorilor micilor porturi si ai zonelor de recreare in aer

liber;

Tranzit Legea 426/ 2001 transportul pe teritoriul national de la o granita la alta, cu

stationari de scurta

durata, exclusiv cu caracter tehnic si fara modificarea cantitatii

confirmate prin

sigiliul vamal

Tratare Legea 426/ 2001 totalitatea proceselor fizice, chimice si biologice care schimba

caracteristicile

174

deseurilor, in scopul reducerii volumului si caracterului periculos

al acestora,

Tratare H. G. 349/2005 definita în anexa nr. I A la Ordonanta de urgenta Guvernului nr.

78/ 2000, aprobata

cu modificari prin Legea nr. 426/ 2001.

trafic ilicit Legea 6/ 1991 orice deplasare transfrontiera a deseurilor periculoase sau a altor

reziduuri, asa

cum este specificata in art. 9.

ulei de baza H. G. 662/ 2001 ulei mineral rafinat în care se introduc diferite adaosuri (aditivi

sau alte substan _ e

organice ori anorganice) pentru obt inerea unor proprietati

speciale

unitatea sanitar OMSF 219/ 2002 orice unitate publica sau privata care desfasoara activitati cu

profil sanitar;

uleiuri uzate H. G. 662/ 2001 toate uleiurile industriale si lubrifiant ii, pe baza minerala,

sintetica sau biogena, care

au devenit improprii folosirii pentru care au fost initial destinate,

în special uleiurile

uzate de la motoarele cu combustie si de la sistemele de

transmisie, uleiurile

lubrifiante, uleiurile pentru turbine, pentru sistemele hidraulice,

emulsiile si filtrele

de ulei

Utilizare Ordinul 344/2004 - împratierea namolurilor pe soluri sau orice alta aplicare a

namolurilor pe si în

soluri;

utilizator de namol Ordinul 344/2004 orice persoana fizica sau juridica autorizata, implicata în

încarcarea, transportul,

depozitarea, împrastierea si încorporarea namolului în terenul

agricol al

beneficiarului;

Valorificare Legea 426/ 2001 orice operatiune mentionata in anexa nr. II B;

de constructie

valori limita de emisie HG 128/ 2002 masa exprimata in termenii parametrilor specifici, concentratia

si/ sau nivelul unei

emisii, care nu poate fi depasit in cursul uneia sau mai multor

perioade de timp.

Valorificare HG 662/ 2001 regenerarea si/ sau combustia uleiurilor uzate.

zona construibila Legea 426/ 2001 suprafata pentru care s- a elaborat si s- a aprobat un plan de

urbanizare, un plan de

constructie pentru o cladire sau un magazin, dar si o suprafata in

perimetrul careia

constructiile sunt sistate pe durata elaborarii planului de

urbanizare sau a planului de constructie

zona sau instalatie

aprobata

HG 173/ 2000 este o zona sau instalatie pentru eliminarea deseurilor

periculoase, sau a altor reziduuri, care are autorizatia sau

permisiunea sa opereze in acest scop,

autorizatie emisa de o autoritate competenta a statului in care se

afla instalatia sau

zona respectiva de eliminare

zona aflata sub

jurisdictia nationala a

unui stat

Legea 6/ 1991 - este orice zona terestra, maritima sau aeriana asupra careia un

stat isi exercita

competenta administrativa si legislativa, in conformitate cu legile

internationale cu

privire la protectia sanatatii omului si a mediului inconjurator.

zgura /cenusa

Ordinul 756/2004 termen folosit pentru reziduuri de combustie topite sau sinterizate

rezultate din

ardere.

175

Annex 2, 3 şi 4 (Servicii de salubritate, Societăţi de valorificare, Depozite)

178

Anexa 5 - Capitolul 8 Baza de date pentru costuri unitare

Nr. Crt.

Descriere Unit. Investiţia

Factori de influenţă Min Mediu Max

1. INVESTIŢII PENTRU COLECTARE ŞI TRANSPORT

1.1. Investiţii pentru colectare în zonele urbane

1.1.1 Investiţii pentru punctele de colectare (îngrădirea zonelor pentru amplasarea containerelor)

euro/pers.

5.20 6.35 7.50

Gradul de dispersare al populaţiei, numărul persoanelor vizate de un punct de colectare, numărul locuitorilor din blocuri sau apartamente, frecvenţa de colectare

1.1.2

Investiţii pentru containere (furnizarea de diferite tipuri de containere; mărimea depinde de numărul de locuitorilor care folosesc un container, strategia de sortare la sursă, etc)

euro/pers.

0.70 1.35 2.00 Strategia şi frecvenţa de colectare

1.1.3 Investiţii pentru echipamentele de colectare (furnizarea de diferite tipuri de vehicule pentru colectare)

euro/ pers.

7.50 11.25 15.00

Strategia şi frecvenţa de colectare, gradul de dispersare al gospodăriilor, lungimea totală a străzilor de parcurs, distanţa până la punctele de destinaţie (CGD sau staţii de transfer)

1.1.4 Investiţii pentru centrele mărginaşe (îngrădirea zonelor, acoperite cu asfalt sau ciment; de mărime medie)

euro/ pers.

1.00 1.50 2.00 Strategia de colectare, gradul de sortare la sursă, gradul de dispersare al zonelor urbane

1.2. Investiţii pentru colectare în zonele rurale

1.2.1 Investiţii pentru punctele de colectare (îngrădirea zonelor pentru amplasarea containerelor)

euro/pers.

4.00 4.50 5.00

Gradul de dispersare a populaţiei, numărul persoanelor vizate de un punct de colectare, numărul locuitorilor din blocuri sau apartamente, frecvenţa de colectare

1.2.2

Investiţii pentru containere (furnizarea de diferite tipuri de containere; mărimea depinde de numărul de locuitorilor care folosesc un container, strategia de sortare la sursă, etc)

Euro/ pers.

0.70 0.85 1.00 Strategia şi frecvenţa de colectare

1.2.3 Investiţii pentru echipamentele de colectare (furnizarea de diferite tipuri de vehicule pentru colectare)

euro/pers.

2.60 4.20 5.80

Strategia şi frecvenţa de colectare, gradul de dispersare al gospodăriilor, lungimea totală a străzilor de parcurs, distanţa până la punctele de destinaţie (CGD sau staţii de transfer)

1.3. Investiţii pentru transport

1.3.1

Investiţii pentru staţiile de transfer (îngrădirea zonelor pentru depozitare, cu rampă; vehicule se vor folosi de această rampă pentru a descărca deşeurile în containere mai mari, situate în apropierea rampei)

euro/ pers.

0.80 1.60 2.40

Frecvenţa de transfer, distanţa până la drumul principal, caracteristicile amplasamentului, distanţa până la sursa de electricitate)

1.3.2 Investiţii pentru echipamentele de colectare (furnizarea de echipamente cu capacitate mare de transport)

euro/ pers.

5.00 10.00 15.00 Frecvenţa de transfer, distanţa de la staţia de transfer la CGD, starea drumurilor

2. INVESTIŢII PENTRU CENTRUL DE GESTIONARE A DEŞEURILOR (CGD)

2.1. Pregătirea platformei tehnologice

2.1.1 Investiţie pentru construirea unui drum de acces la instalaţie, dimensionat pentru vehicule de colectare cu capacitate mare care merg la CGD)

euro/m2 40.00 50.00 60.00 Acces existent, topologia terenului

2.1.2 Investiţie pentru alimentarea cu apă (conectarea la reţeaua de apă)

euro/m2 35.00 37.50 40.00 Distanţa până la cea mai apropiată sursă de apă disponibilă, topologia terenului

2.1.3 Investiţie pentru sursa proprie de apă (construcţia propriei reţele de colectare a apei şi a sistemului de alimentare cu apă)

euro/unit. 25,000 32,500 40,000.00 Disponibilitatea surselor de apă freatică, adâncimea

2.1.4 Investiţie pentru conectare la sistemul de canalizare (conectarea la sistemul existent de canalizare)

euro/m 60.00 70.00 80.00 Distanţa pâna la cea mai apropiată conexiune la canalizare/emisarul natural, topologia terenului

2.1.5 Investiţie pentru conectarea la reţeaua electrică de tensiune medie

euro/m 60.00 65.00 70.00 Distanţa pâna la cea mai apropiată sursă de electricitate de tensiune medie, topologia terenului

2.1.6 Investiţie pentru punctul de transformare (construirea unui transformator pentru scăderea tensiunii)

euro/CGD

25,000 27,500 30,000 Puterea instalată a CGD

2.2. Investiţie pentru tratarea mecano-biologică

2.2.1

Investiţie pentru staţia de sortare (construirea unei instalaţii care să includă un separator magnetic şi un dispozitiv pentru balotare, curea transportoare, sortare automată a diferitelor reciclabilelor, etc.)

euro/t 30,000 55,000 80,000 Disponibilitatea amplasamentului, tehnologia propusă, condiţii climaterice, strategia de colectare

2.2.2

Investiţie pentru zona de compostare (construirea unei instalaţii de compostare aerobă/ anaerobă şi dotarea acesteia cu diferite echipamente mecanice: mărunţitor, curea tarnsportatoare, etc.)

euro/t 15,000 16,500 18,000 Disponibilitatea locaţiei, tehnologia propusă, condiţiile climatice, strategia de colectare

179

Nr. Crt.

Descriere Unit. Investiţia

Factori de influenţă Min Mediu Max

2.2.3 Investiţie pentru echipamentele de tratare macano-biologică (furnizare de diferite echipamente: încărcător pe faţă, strung, etc)

euro/plant

1,000,000 1,150,000 1,300,000 Cantităţi recepţionate

2.3. Investiţie în depozitul de deşeuri

2.3.1

Investiţie pentru organizarea amplasamentului (organizarea săpăturilor necesare pentru următorul depozit: modelare, completarea stratului de argilă, diguri de protecţie, etc)

euro/m3 1.50 5.75 10.00

Condiţiile topografice şi geotehnice, prezenţa şi consitenţa stratului de argilă, distanţa până la groapa de argilă

2.3.2 Investiţie pentru izolaţie (organizarea straturilor de izolare conform normelor tehnice: stratul de drenaj, geomembrana, etc.)

euro/m2 40.00 45.00 50.00 Topologia, tipul izolaţiei

2.3.3

Investiţie pentru echipamente pentru depozit (furnizarea de diferite echipamente: buldozer, compactor, etc, pentru un flux de deşeuri intrate de 350 t/zi)

euro/depozit

1,000,000 1,150,000 1,300,000 Cantităţi recepţionate

2.3.4 Investiţie pentru tratarea levigatului (construirea unei staţii de epurareare pentru levigatul provenit de la depozitul de deşeuri)

euro/m2 100.00 150.00 200.00 Condiţii de eliminare, opţiuni tehnologice

2.3.5 Investiţie pentru echipamentele de monitorizare (construirea de puţuri de monitorizare a calităţii apei freatice în aval şi amonte de depozit)

euro/depozit

10,000 12,500 15,000 Topografia depozitului şi a zonei înconjurătoare, condiţiile geotehnice, cerinţele APM

2.4. Instalaţii anexe pentru centrul de gestionare a deşeurilor

2.4.1 Investiţie pentru cântar (construirea unui punct de recepţie pentru a măsura cantităţile recepţionate)

euro/comp. de gest.a

deşeurilor

40.00 45,020 90,000 Opţiuni tehnologice selectate, capacitate

2.4.2 Investiţie pentru clădirea administrativă (construirea unei clădiri ce va fi folosită de personalul administrativ şi de conducere; va include şi un laborator)

euro/CGD

75,000 162,500 250,000 Condiţiile topografice şi geotehnice, dotarea laboratorului

2.4.3 Investiţie pentru staţia de spălare (organizarea unui spaţiu pentru spălarea vehiculelor care sosesc la depozit)

euro/CGD

25,000 27,500 30,000 Condiţiile topografice şi geotehnice, tipul de echipamente

2.4.4 Investiţie pentru atelierul de întreţinere (această clădire va fi folosită şi ca spaţiu pentru depozitarea echipamentului de lucru)

euro/CGD

70,000 85,000 100,000 Condiţiile topografice şi geotehnice, tipul de echipamente

3. ÎNCHIDEREA DEPOZITELOR ŞI GROPILOR DE GUNOI EXISTENTE

3.1. Închiderea depozitelor existente autorizate şi neconforme

euro/m2 50.00 60.00 70.00 Condiţiile topografice şi geotehnice, aspecte specifice de mediu

3.2. Închiderea gropilor ilegale euro/m3 1.00 3.00 5.00 Cantităţi depozitate, gradul de dispersare al deşeurilor depozitate, accesul în zonă

Sursă: RAPORT FINAL , Asistenţă Tehnică pentru Elaborarea Evaluării Costurilor de Mediu şi al Planului de Investiţii, Proiect Phare RO 0107.15.03, realizat de Consorţiul: Eptisa Internacional, Centrul Regional pentru Mediu, 29 Septembrie 2005.

180

Anexa 5-1. - Capitolul 8 Infrastructura regională pentru gestionarea deşeurilor în Regiunea 4

Punct de plecare Infrastructura necesară-(estimări) Cost aproximativ

Descriere Infrastructură Unitate de măsură Existent 2006 În lucru 2006 2007 2010 2013 TOTAL

Depozite ce vor fi închise

nr. 28

Ha 39,7

Chiajna Depozit 1 Capacitate, 1000 t 5400 0 0 0 0 0

Vidra Depozit 2 Capacitate, 1000 t 8000 0 0 0 0 0

Glina Depozit 3 Capacitate, 1000 t 16000 0 0 0 0 0

Maşini pentru salubrizare stradală nr.

Pubele 120 l nr. 101708 2884 4613 1092 8589

Pubele 240 l nr. 0 8226 18105 26330 52661

Euro container 1 cm nr. 4119 2298 476 7101 9875

Euro container 5 cm nr. 0 0 0 0

Alte pubele nr. 0 0 0 0

Compactoare cu 2 osii, 19 t, 12-14m³

Vehicule de colectare 1 nr. 0 2 11 19 32

Tractoare cu remorcă Vehicule de colectare 2 nr. 40 0 0 0 0 0

Basculantă Vehicule de colectare 3 nr. 7 0 0 0 0 0

Containieră de mare capacitate

Vehicule de colectare 4 nr. 7 0 0 1 0 0 200.000 €

Gunoiere nr. 3 0 0 0 0 0

Compactoare nr. 180 0 0 0 0 0

Puncte de colectare nr. 8 0 0 0 0 0

Staţii de transfer

nr. 0 0 1 0 0

t/an 0 0 50000 0 0 100.000 €

Manual & Staţii de sortare manuală

nr. 1 0 0 0 0

mecanic t/an 130000 0 0 0 0

Staţii pentru compostare primară

nr. 0 0 0 1 1 2

t/an 0 0 0 85000 95000 180000

Staţii pentru compostare avansată

nr. 0 0 0 0 1 1

t/an 0 0 0 0 190000 190000

Incineratoare

nr. 0 0 0 0 0 0

t/an 0 0 0 0 0 0

Staţii de tratare mecano-biologică

nr. 0 0 0 0 0 0

t/an 0 0 0 0 0 0

Biogaz emanat Îmbunătăţirea depozitelor existente nr. 3 3.000.000 €

Construirea de celule noi pentru 3 depozite de deşeuri

nr. 1 ha/an 500.000 € per an

Calcule detaliate ale Costurilor de Investiţii pot fi găsite în fişierul Excel ataşat PRGD.

181

Anexa 5-2. - Capitolul 8 Costuri unitare în zonele rurale şi urbane (€/tonă)

Unitatea pentru gestionarea deşeurilor Cost unitar (€/tonă)

Zonă Urbană Densă Zonă Urbană Zonă Rurală

Investiţie E&Î Investiţie E&Î Investiţie E&Î

Depozit de deşeuri 9.30 3.00 9.30 3.00 9.30 3.00

Instalaţie pentu compostare 33.63 28.11 33.63 28.11 33.63 28.11

Incinerator 60.00 50.00 60.00 50.00 60.00 50.00

Instalaţie pentu sortare 20.48 30.72 20.48 30.72 20.48 30.72

Instalaţie pentru sortarea primară a deşeurilor din construcţii şi demolări (C&D)

3.00 4.00 3.00 4.00 3.00 4.00

Dispozitiv pentru tratarea mecano-biologică a combustibilului derivat din deşeuri (CDD)

22.31 32.02 22.31 32.02 22.31 32.02

Staţie de transfer 0 0 0.16 2.53 0.16 2.53

Transport de deşeuri în canitiăţi mari Deşeuri reciclabile uscate

2.63

4.21

2.63

4.08

2.87

4.42

Deşeuri biodegradabile 1.05 1.68 1.05 1.63 1.15 1.77

Reziduuri 1.31 2.10 1.31 2.04 1.44 2.21

Sticlă 0.58 0.93 0.58 0.91 0.64 0.98

Deşeuri din C&D 0.55 0.89 0.55 0.86 0.61 0.93

Colectarea sticlei de la locaţiile pentru colectare 4.10 4.21 4.10 4.21 4.10 4.21

Colectarea deşeurilor reciclabilele uscate de la locaţiile pentru colectare

8.90 25.30 8.90 25.30 8.90 25.30

Colectarea deşeurilor biodegradabile menajere 0.74 3.00 0.74 3.00 0.74 3.00

Colectarea deşeurilor reciclabile menajere 9.00 30.00 9.00 30.00 9.00 30.00

182

Anexa 5-3. - Capitolul 8 Costurile unitare pentru închiderea depozitelor de deşeuri (€/HA)

Închidere în conformitate cu cerinţele directivei privind depozitele de deşeuri

Investiţie (€/ha)

Defalcarea costurilor (pe

ani)

E&Î pentru depozitele

închise(€/an/ha)

Menţinerea E&Î pentru

(ani)

Depozit din zonă urbană densă

200,000 2 4500 20

Depozit de oraş 150,000 2 2500 20

Închidere fără respectarea cerinţelor directivei depozitele de deşeuri

Investiţie (€/ha)

Defalcarea

costurilor pe ani

E&Î (€/an/ha)

Menţinerea E&Î pentru

(ani)

Depozit din zonă urbană densă închis înainte de 2007

150,000 2 500 20

Depozit de oraş închis după 2007 150,000 2 500 20

Depozit rural 13,488 1 0 0

183

Anexa 5-4.- - Capitolul 8 Calculul costului unitar pentru instalaţiile de compostare (€/t)

INVESTIŢIE Investiţie (€) Perioada de

returnare (ani)

Procent (%)

Costuri actualizate anual (€/an)

Costuri unitare

(€/t)

Pământ 414,000 7 29,000 0.73

Dezvoltarea amplasamentului

320,000 25 7 27,500 0.69

Clădiri pentru procesare 6,153,000 25 7 528,000 13.20

Instalaţii tehnice şi maşinării

3,911,000 15 7 429,400 10.74

Echipamente mobile 205,000 8 7 34,200 0.65

Instalaţii electrico-tehnice 1,237,000 15 7 135,900 3.39

Taxe 1,065,000 20 7 100,500 2.51

Pre-finanţare 643,000 20 7 60,700 1.52

Investiţie totală 13,947,000 1,345,100 33.63

EXPLOATARE, independent de cantitatea intrată

€ Procent (%) Costuri

actualizate anual (€/an)

Costuri unitare

(€/t)

Clădiri pentru procesare 6,473,000 1 64,700 1.62


3,911,000 4 154,900 3.91

Echipamente mobile 205,000 8 16,400 0.41

Instalaţii electrico-tehnice 1,237,000 2.5 30,900 0.77

Taxe şi asigurări 12,240,000 1 122,400 3.06

Gestionare 188,000 10 18,800 0.47

Materiale auxiliare 268,000 5 13,400 0.34

Nr. €/persoană

Mâna de lucru 5.25 35,800 187,900 4.70

Total 611,000 15.28

EXPLOATARE, dependentă de cantităţile intrate

Electricitate 1,650

MWh/an €81.8/MWh 135,000 3.37

Combustibil 25 m3/an €485.7/m3 12,100 0.30

Treatarea reziduurilor 100 Kg/t intrate

4,000 t/an €91.5/t 366,100 9.15

Total 513,200 12.83

Total E&Î 28.11

184

Anexa 5-5. - Capitolul 8 Calculul costului unitar pentru instalaţie de incinerare (€/t)

INVESTIŢIE Investiţie

(€)

Perioada de

returnare (ani)

Procent (%)

Costuri actualizate anual (€/an)

Costuri unitare

(€/t)

Preţul pământului 368,000 7 25,700 0.13

Dezvoltarea zonei 341,000 25 7 29,200 0.15

Costurile de construcţie

21,629,000 25 7 1,856,000 9.28


69,740,000 15 7 7,657,100 38.29

Instalaţii electro-tehnice

13,280,000 15 7 1,458,000 7.29

Taxe 5,559,000 17 7 300,000 1.50

Pre-finanţare 7,279,000 17 7 676,000 3.38

Investiţie totală 12,000,000 60,00

EXPLOATARE, independent de cantităţile intrate

€ Procent (%) Costuri

actualizate anual (€/year)

Costuri unitare

(€/t)

Construcţie 21,970,000 1 219,700 1.10


69,740,000 4 2,789,600 13.95

Instalaţii electro-tehnice

13,280,000 2,5 332,000 1.66

Taxe şi asigurări 105,357,000 1 1,053,600 5.27

Gestionare 2,863,000 10 286,300 1.43

Materiale auxiliare 3,341,000 5 167,100 0.83

n.r €/persoană

Mâna de lucru 80 21800 1,744,000 8,72

Total 6,592,000 32.96

EXPLOATARE, dependentă de cantităţile intrate

Apa procesată 51,200 m3/an

€0.15/m3 7,900 0.04

Gaz 1,381,440 0.20 282,500 1.41

CaO 1000 ton/an €79.2/t 79,200 0.40

Amoniac 400 97.1 38,900 0.19

Tratarea zgurei 334 Kg/t

input 66,800 t/an €28.1/t 1,878,500 9.39

Tratarea cenuşei 8 Kg/t input 1,600 t/an €255.6/t 409,000 2.05

Tratarea filtrelor de praf şi altele

22 Kg/t input

4,400 t/an €255.6/t 1,124,800 5.62

Total 3,820,800 19.10

Total E&Î 52.06

185

Anexa 5-6. - Capitolul 8 Costul unitar pentru investiţii în staţiii de transfer (€/tonă)

Investiţie pentru staţie de transfer în Judeţul Teleorman 650,000 €

Populaţia urbană ce generează deşeuri 140,023 0.43 60,209.89 tone

Populaţia rurală ce generează deşeuri 295,932 0.23 68,064.36 tone

Cantitate totală de deşeuri care trebuie transferată într-un an 128,274.3 tone

Durata de viaţă a staţiei de transfer 30 ani

Cantitate totală de deşeuri care va fi transferată în 30 de ani 3,848,228 tone

Costul unitar CAPEX pentru staţiile de transfer 0.168909 €/tonă

Anexa 5-7. - Capitolul 8 Costul unitar pentru transportul cantităţilor mari de la staţiile de transfer (€/tonă)

Anexa 5-8. - Capitolul 8 Ipoteze pentru calcul a costurilor unitare pentru transportul cantităţilor mari de la staţiile de transfer (€/tonă)

Costuri de investitţie (€)

Perioda de înlocuire (ani)

Sursa de informare

vehicul pentru transportul cantităţilor mari de deşeuri de 30 m3

120,000 7 ISPA Bacău 300 zile/ani; 16 ore pe zi (2 ture)

pubele de 30 m3 7,500 5 ISPA Bacău 365 zile pe an

Sistem de încarcare

50,000 7 ISPA Bacău Exploatare 365 zile/an; până la 8 ore/zi

Densitatea colectată

Densitatea pentru transfer

deşeuri reciclabile

uscate 0.15 0.2

volumul metalului poate fi redus foarte mult, dar acesta reprezintă o mică parte a încarcăturii

deşeuri biodegradabile

0.25 0.5 compactare

reziduuri 0.2 0.4 compactare

sticlă 0.9 0.9 Nicio schimbare, sticla este spartă când se face descărcarea

Municipal Urban Rural

Investment E&Î Investment E&Î Investment E&Î

Deşeuri reciclabile uscate 2.63 4.21 2.63 4.08 2.87 4.42

Deşeuri biodegradabile 1.05 1.68 1.05 1.63 1.15 1.77

Reziduuri 1.31 2.10 1.31 2.04 1.44 2.21

Sticlă 0.58 0.93 0.58 0.91 0.64 0.98

Deşeuri din construcţii şi demolări 0.55 0.89 0.55 0.86 0.61 0.93

Prgd Oltenia

Documents

Transcript of Prgd Oltenia