STUDIU PRIVIND TRANSPORTUL ŞI MOBILITATEA ÎN CADRUL ...€¦ · 1.3.2.1. Planul de Amenajare a...

www.inforegio.ro www.adroltenia.ro

STUDIU PRIVIND TRANSPORTUL ŞI MOBILITATEA ÎN CADRUL REGIUNII SUD-VEST OLTENIA

Beneficiar: Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia Elaborator: Universitatea din Piteşti, Departamentul Autovehicule şi Transporturi

Realizarea Studiului privind transportul şi mobilitatea în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia a fost iniţiată şi coordonată de beneficiarul acestuia - Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia.

Studiul reprezintă proprietatea exclusivă a beneficiarului.

ISBN: 978-606-633-512-6


Universitatea din Piteşti Facultatea de Mecanică şi Tehnologie Departamentul Autovehicule şi Transporturi Adresa: Piteşti, Str. Târgu din Vale, nr. 1, 110040, jud. Argeş, Romania Telefon: +40 348 453 100, +40 348 453 168 Fax: +40 348 453 123 E-mail: [email protected], [email protected]

Ş.l. dr. ing. Sorin ILIE Expert senior în modelarea şi simularea transporturilor / Responsabil studiu

Ş.l. dr. ing. Gabriela MITRAN Expert junior în modelarea şi simularea transporturilor

Prof. dr. ing. Viorel NICOLAE Expert în planificare strategică

Ş.l. dr. ing. Rodica NICULESCU Expert în analiză, statistică şi previziuni economice

Conf. dr. ing. Doru-Nicolae STĂNESCU Expert junior prelucrare baze de date

Elaborator:

Echipa de elaborare:

5

CUPRINS

1. INTRODUCERE 11 1.1. Scopul şi rolul studiului realizat 11 1.2. Obiectivele şi structura studiului 14

1.2.1. Obiectivul general, obiectivele specifice 14 1.2.2. Structura studiului 14

1.3. Încadrarea în prevederile documentelor de planificare spaţială şi strategice sectoriale

15 1.3.1. Cadrul european 16

1.3.1.1. Carta europeană a amenajării teritoriului (Carta de la Torremolinos)

17 1.3.1.2. Schema de Dezvoltare a Spaţiului Comunitar (SDSC) - Dezvoltarea spaţială echilibrată şi durabilă a teritoriului Uniunii Europene

18 1.3.1.3. Principii directoare pentru o dezvoltare teritorială durabilă a continentului european 19 1.3.1.4. Agenda Teritorială a Uniunii Europene - Spre o Europă mai competitivă şi durabilă a regiunilor diverse 20 1.3.1.5. Planul de acţiune la nivel european pentru logistica transporturilor de mărfuri ("European Action Plan for Freight Transport Logistics")

21 1.3.1.6. Carta Verde Europeană a Transportului Urban – “Spre o Nouă Cultură a Mobilitătii Urbane” 22 1.3.1.7. Planul de Acțiune pentru Mobilitatea Urbană 23 1.3.1.8. Strategia Europa 2020 – "O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii" 23 1.3.1.9. Pentru un spațiu european de siguranță rutieră: Orientări pentru politica de siguranță rutieră 2011-2020 25 1.3.1.10. Cadrul pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier şi pentru interfeţele cu alte moduri de transport

26 1.3.1.11. Cartea Albă – “Foaie de Parcurs pentru un Spațiu European Unic al Transporturilor – Către un Sistem de Transport Competitiv și Eficient din punct de vedere al Resurselor”

27

6

1.3.1.12. Strategia UE pentru Regiunea Dunării 29 1.3.1.13. Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – “Împreună pentru o mobilitate urbană competitivă care utilizează eficient resursele”

31 1.3.1.14. South-East Gateway 31 1.3.1.15. Politica de coeziune şi Fondurile Structurale, respectiv Condiţionalităţile ex-ante pentru accesarea fondurilor europene în perioada 2014-2020

32 1.3.1.16. Linii directoare pentru dezvoltarea şi implementarea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă 32

1.3.2. Cadrul naţional 33 1.3.2.1. Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional 35 1.3.2.2. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030 38 1.3.2.3. Strategia naţională a României privind schimbările climatice 2013 – 2020 39 1.3.2.4. Strategia Naţională pentru Siguranţă Rutieră pentru perioada 2015 - 2020, Versiunea supusă dezbaterii publice 40 1.3.2.5. Strategia de dezvoltare teritorială a României, România policentrică 2035, Coeziune şi competitivitate teritorială, dezvoltare şi şanse egale pentru oameni

43 1.3.2.6. Strategia Naţională pentru Competitivitate 44 1.3.2.7. Acord de Parteneriat Propus de România pentru Perioada de Programare 2014 - 2020 45 1.3.2.8. Master Planul General de Transport al României 45 1.3.2.9. Programul Operaţional Regional 2014 - 2020 46

1.3.3. Cadrul regional 48 1.3.3.1. Planul de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia 2014-2020 49 1.3.3.2. Studiu privind dezvoltarea urbană la nivel regional 50 1.3.3.3. Studiu privind dezvoltarea mediului de afaceri la nivel regional și impactul crizei economice asupra întreprinderilor 50 1.3.3.4. Studiu privind dezvoltarea turismului la nivel regional 50 1.3.3.5. Strategia de Dezvoltare Teritorială Integrată a Microregiunii “Oltenia Danubius” 51 1.3.3.6. Strategia de Dezvoltare Teritorială Integrată a Microregiunii “Oltenia de sub Munte” 51 1.3.3.7. Stadiul actual al dezvoltării rurale şi al agriculturii în Regiunea Sud-Vest Oltenia şi scenarii de dezvoltare în perioada 2014-2020 52 1.3.3.8. Strategii de dezvoltare economico-socială la nivel judeţean 52 1.3.3.9. Planurile de amenajare a teritoriilor judeţene 53

7

1.3.3.10. Strategia de dezvoltare a Zonei Metropolitane Craiova pentru perioada de programare 2014 – 2020 56 PARTEA I

2. ANALIZA REGIONALĂ A TRANSPORTULUI ŞI MOBILITĂŢII 58

2.1. Conectivitate şi accesibilitate în Regiunea Sud-Vest Oltenia 59 2.2. Contextul socio-economic cu identificarea densităţilor de populaţie şi a activităţilor economice 64

2.2.1. Identificarea densităţii demografice pe zone 65 2.2.1.1. Populaţia totală 65 2.2.1.2. Populaţia structurată pe grupe de vârstă 72 2.2.1.3. Densitatea populaţiei 79 2.2.1.4. Sporul natural al populaţiei 85

2.2.2. Identificarea activităţilor economice pe zone 93 2.2.2.1. Populaţia activă 93 2.2.2.2. Populaţia ocupată 95 2.2.2.3. Numărul de salariaţi 99 2.2.2.4. Rata de ocupare a forţei de muncă 105 2.2.2.5. Date referitoare la şomaj 106 2.2.2.6. Venitul net pe gospodărie 108 2.2.2.7. Venitul salarial net pe domenii de activitate 108 2.2.2.8. Numărul de locuinţe 112 2.2.2.9. Numărul de autovehicule înmatriculate 114 2.2.2.10. Numărul unităţilor sanitare 118 2.2.2.11. Unităţi de învăţământ 119 2.2.2.12. Capacitatea de cazare 120

2.3. Reţelele majore de circulaţii 123 2.3.1. Reţeaua majoră de transport rutier 124 2.3.2. Reţeaua majoră de transport feroviar 135 2.3.3. Terminale de transport aerian 150 2.3.4. Terminale de transport naval 153

2.3.4.1. Portul Orşova 154 2.3.4.2. Portul Drobeta Turnu Severin 155 2.3.4.3. Portul Cetate 157 2.3.4.4. Portul Calafat 157 2.3.4.5. Portul Bechet 159 2.3.4.6. Portul Corabia 160

2.4. Transportul public 162

8

2.4.1. Transportul public de călători pe modul rutier 162 2.4.2. Transportul public de călători pe modul feroviar 170 2.4.3. Transportul public de călători pe modul aerian 171 2.4.4. Transportul public de călători pe modul naval 173

2.5. Transportul de marfă 173 2.5.1. Transportul de mărfuri pe modul rutier 173 2.5.2. Transportul de mărfuri pe modul feroviar 174 2.5.3. Transportul de mărfuri pe modul naval 175

2.6. Sisteme alternative de mobilitate 178 2.6.1. Infrastructuri alternative de mobilitate 178 2.6.2. Mijloace alternative de mobilitate 180

2.7. Managementul traficului 180 2.8. Identificarea zonelor cu nivel ridicat de complexitate 184

2.8.1. Centre logistice 184 2.8.2. Terminale intermodale 185 2.8.3. Zone protejate 185

2.9. Date obţinute prin interviuri şi chestionare 187 2.10. Calculul indicatorilor de accesibilitate şi conectivitate în Regiunea Sud-Vest Oltenia 205

2.10.1. Accesibilitatea teritoriului 205 2.10.2. Conectivitatea reţelei 213

2.11. Sistemul de transport şi dezvoltarea economică 215 3. ANALIZA S.W.O.T. 220

3.1. Modul de transport rutier 221 3.1.1. Identificarea şi descrierea aspectelor benefice 221

3.1.1.1. Identificarea punctelor tari 221 3.1.1.2. Identificarea oportunităţilor 222

3.1.2. Identificarea şi descrierea aspectelor dăunătoare 222 3.1.2.1. Identificarea punctelor slabe 222 3.1.2.2. Identificarea ameninţărilor 223

3.2. Modul de transport feroviar 224 3.2.1. Identificarea şi descrierea aspectelor benefice 224



3.3. Modul de transport aerian 227

9

3.3.1. Identificarea şi descrierea aspectelor benefice 227 3.3.1.1. Identificarea punctelor tari 227 3.3.1.2. Identificarea oportunităţilor 227


3.4. Modul de transport naval 229 3.4.1. Identificarea şi descrierea aspectelor benefice 229



4. OBIECTIVE ŞI DIRECŢII DE ACŢIUNE 232 4.1. La nivel regional 232 4.2. La nivel judeţean 237

PARTEA a IIa

5. VIZIUNEA GLOBALĂ PE ORIZONTUL 2020 239

5.1. Viziunea globală privind îmbunătăţirea mobilităţii în condiţiile protejării mediului înconjurător

239 5.2. Surse de finanţare sustenabile pentru susţinerea viziunii 242

6. PRIORITĂŢILE STRATEGICE 248 6.1. Determinarea nevoilor de mobilitate viitoare 248 6.2. Identificarea soluţiilor posibile şi a priorităţilor strategice 265

7. PLANUL DE ACŢIUNE REGIONAL 269 7.1. Propunerile de proiecte de transporturi şi mobilitate pentru perioada de programare 2014 - 2020 în Regiunea Sud-Vest Oltenia

269 7.2. Corelarea proiectelor prioritare din Planul de Dezvoltare Regională cu Master Planul General de Transport la nivelul drumurilor judeţene din Regiunea Sud-Vest Oltenia

270 7.3. Cartografierea proiectelor prioritare de transport şi mobilitate la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia

276 7.3.1. Cartografierea proiectelor prioritare la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia, conţinând coridoarele TEN-T cu prioritizarea MPGT

276

10

7.3.2. Cartografierea tuturor proiectelor prioritizate la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia

281 7.4. Cartografierea proiectelor de drumuri finanţate prin POR 2007-2013 281

8. METODOLOGIA DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE A PLANULUI DE ACŢIUNE 291 8.1. Conceptele de de monitorizare şi evaluare a planului de acţiune în domeniul transporturilor şi mobilităţii la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia

291 8.1.1. Monitorizarea și evaluarea – concepte 291 8.1.2. Monitorizarea proiectelor 293 8.1.3. Evaluarea proiectelor 296 8.1.4. Criterii și indicatori de performanță ai monitorizării și evaluării 301

8.2. Monitorizarea şi evaluarea planului de acţiune 304 8.3. Stabilirea indicatorilor în procesul de monitorizare şi evaluare a planului de acţiune

306

9. CONCLUZII 319

10. ANEXE 330 10.1. Anexa 1.1. Proiecte propuse în judeţul Dolj 330 10.2. Anexa 1.2. Proiecte propuse în judeţul Gorj 340 10.3. Anexa 1.3. Proiecte propuse în judeţul Mehedinţi 347 10.4. Anexa 1.4. Proiecte propuse în judeţul Olt 353 10.5. Anexa 1.5. Proiecte propuse în judeţul Vâlcea 362 10.6. Anexa 1.6. Proiecte propuse de SNCF Craiova - infrastructura feroviară in Regiunea Sud-Vest Oltenia

372 Bibliografie 374 PARTE DESENATĂ Cartografierea stării de viabilitate a drumurilor judeţene Cartografierea propunerilor de proiecte de drumuri judeţene pentru perioada 2014-2020 Cartografierea proiectelor de drumuri judeţene prioritizate de către Consiliul pentru Dezvoltare Regională în perioada 2014-2020, corelate cu reţeaua TEN-T

Cartografierea proiectelor selectate ca primă prioritate de către Consiliul pentru Dezvoltare Regională în perioada 2014-2020, corelate cu reţeaua TEN-T

Cartografierea proiectelor de drumuri judeţene finanţate prin POR 2007-2013

11

1. INTRODUCERE

1.1. Scopul şi rolul studiului realizat

În cadrul capitolului introductiv al "Studiului privind transportul şi mobilitatea în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia" se conturează şi se definesc scopul şi rolul acestuia, cu evidenţierea necesităţii şi oportunităţii realizării în contextul de planificare la nivelurile european, naţional şi regional. Astfel, s-au identificat şi studiat principalele documente de planificare spaţială şi de strategie sectorială la nivelurile amintite, informaţiile relevante pentru întocmirea documentaţiei fiind analizate şi structurate corespunzător obiectivelor.

"Studiul privind transportul şi mobilitatea în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia" se constituie într-un instrument de orientare şi coordonare a programelor de finanţare dedicate dezvoltării economice regionale, făcând parte din cadrul proiectului «Implementarea Programului Operaţional Regional în Regiunea Sud-Vest Oltenia în perioada 1 ianuarie 2013 - 31 iulie 2015», Programul Operaţional Regional, Axa Prioritară 6: Asistenţă Tehnică, Domeniul major de interventie 6.1. – Sprijinirea implementării, managementului şi evaluării Programului Operaţional Regional, derulat de către Autoritatea Contractantă, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia.

La nivel european, obiectivul principal al politicilor în domeniul transporturilor şi mobilităţii constă în crearea unui sistem de transport care să sprijine progresul economic, să consolideze competitivitatea şi să ofere servicii de mobilitate de înaltă calitate, asigurând concomitent o utilizare mai eficientă a resurselor şi un impact mai mai redus asupra mediului înconjurător, aşa cum se prevede în iniţiativa "O Europă eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor", prezentată în cadrul Strategiei Europa 2020.

Referitor la mobilitate, în ultimele decenii s-au produs schimbări majore în funcţiunile de utilizare a teritoriului, cu implicaţii asupra amplasării locurilor de muncă, serviciilor sociale, medicale, educaţionale, etc. Aceste schimbări au avut o influenţă semnificativă asupra nevoilor şi comportamentului de mobilitate al locuitorilor, atât din zonele urbane, cât şi din cele rurale, care au suferit modificări substanţiale. Pentru sistemul de transport, întâmpinarea acestor modificări ale cererii de transport trebuie făcută cu măsuri de adaptare a ofertei, astfel încât cele

12

două componente - cererea şi oferta - să se afle în condiţii de echilibru, asigurând buna funcţionare a sistemelor de transport.

"Cartea Albă a Transporturilor"1 elaborată de Comisia Europeană, este documentul cheie al Uniunii Europene în care se abordează mobilitatea. Potrivit acesteia: "Infrastructura dă măsura mobilității. Nicio schimbare majoră în domeniul transporturilor nu va fi posibilă fără sprijinul unei rețele adecvate și al unei utilizări mai inteligente a acesteia. Per ansamblu, investițiile în infrastructura transporturilor impulsionează creșterea economică, creează bunăstare și locuri de muncă și favorizează accesibilitatea geografică, comerțul și mobilitatea persoanelor. Ea trebuie să fie planificată astfel încât să se maximizeze impactul pozitiv asupra creșterii economice, minimizându-se impactul negativ asupra mediului".

În acelaşi document cheie este propusă iniţiativa "Planuri de continuitate a mobilității", care stipulează: "Trebuie asigurată elaborarea unor planuri de mobilitate în vederea garantării continuității serviciilor în caz de perturbări grave. Aceste planuri ar trebui să abordeze chestiuni legate de prioritatea accesului la instalațiile de lucru, de cooperarea între administratorii de infrastructură, operatori, autoritățile naționale și țările vecine, precum și adoptarea sau relaxarea temporară a normelor specifice".

Ca parte integrantă a Uniunii Europene şi ca membru cu drepturi depline în Comisia Europeană, România trebuie sa respecte "Politicile de transport", precum şi "Politicile Regionale şi Instrumentele pentru Fonduri Structurale". De asemenea, în plan regional este evident că în contextul în care transportul rapid, ieftin şi sustenabil de persoane şi de mărfuri a devenit una din condiţiile esenţiale pentru competitivitatea regiunilor şi dezvoltare economică regională, accesibilitatea şi conectivitatea reprezintă factori importanţi în decizia de localizare a activităţilor economice. Investiţiile în infrastructura de transport se planifică astfel încât să se maximizeze dezvoltarea economică şi se minimizeze impactul asupra mediului înconjurător.

În acest context global şi regional, realizarea acestui studiu orientat către sistemul de mobilitate şi transport va contribui la dezvoltarea şi fundamentarea politicilor în domeniul transporturilor şi îmbunătăţirea accesibilităţii, dezvoltării teritoriale, competitivitatii şi coeziunii la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia. Astfel, este justificată necesitatea şi oportunitatea realizării studiului privind transportul şi mobilitatea la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia, în cadrul căruia se urmăreşte identificarea disfuncţionalităţilor cu privire la mobilitate şi transporturi în cadrul regiunii şi se propune un plan de acţiune pentru diminuarea acestora, care vizează îmbunătăţirea accesibilităţii, dezvoltării teritoriale, competitivităţii şi coeziunii la nivelul regiunii de-a lungul perioadei de programare 2014-2020. Studiul va constitui un instrument suport pe care factorii de decizie îl vor putea utiliza pentru stabilirea, prioritizarea şi justificarea şi fundamentarea finanţărilor investiţiilor specifice.

1 Cartea Albă a Transporturilor, Comisia Europeană, 2011

13

Arealul geografic acoperit de studiu este reprezentat de cele cinci judeţe componente ale Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia: Dolj, Mehedinţi, Gorj, Vâlcea şi Olt (figura 1.1).

Figura 1.1. Arealul de studiu - Regiunea Sud-Vest Oltenia.

Dat fiind că sectorul transporturilor reprezintă un important consumator de energie și emițător de gaze nocive şi cu efect de seră, acesta joacă un rol esențial în atingerea obiectivelor privind îmbunătățirea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră asumate de Organismele Europene prin documentele publicate. Potrivit acestor documente, o abordare strategică presupune integrarea politicilor de planificare a transporturilor cu alte politici sectoriale, cum ar fi protecția mediului, amenajarea teritoriului, locuințe, aspectele sociale ale accesibilităţii și mobilităţii, precum și dezvoltarea economică. Astfel, în elaborarea "Studiului privind transportul şi mobilitatea în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia" s-a urmărit integrarea şi corelarea propunerilor cu cele rezultate din procesele de planificare strategică pentru perioada 2014 - 2020, care se desfăşoară la nivel european, naţional şi regional.

14

1.2. Obiectivele şi structura studiului

1.2.1. Obiectivul general, obiectivele specifice

Studiul privind transportul şi mobilitatea în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia are ca obiectiv general analizarea sistemului regional de transport, luând în considerare toate subsistemele componente (transport rutier, transport feroviar, transport aerian, transport naval), prin prisma intermodalităţii şi interconectivităţii.

Obiectivele specifice atinse în cadrul acestui studiu sunt umătoarele:

(i). Evaluarea accesibilităţii teritoriului pe baza modelelor de accesibilitate spaţio-temporale cunoscute în literatura de specialitate, ţinând cont de impedanţa întâmpinată la efectuarea deplasărilor;

(ii). Clasificarea reţelei rutiere de transport în funcţie de: - categoria de drum; - judeţul în care se găseşte; - stare tehnică a segmentelor de infrastructură componente;

(iii). Clasificarea reţelei rutiere de transport în funcţie de proiectele de reabilitare:

- propuse şi/sau implementate (documentaţia existentă) pe segmentele de infrastructură componente; - sursele de finanţare care pot fi accesate / situaţia finanţării.

1.2.2. Structura studiului

Având în vedere obiectivele general şi specifice, precum şi faptul că studiul elaborat va constitui un document strategic care defineşte caracteristicile rețelelor de transport existente, obiectivele la nivel global și direcţiile de acţiune pentru atingerea obiectivelor, în concordanţă cu studiile de specialitate elaborate la nivel regional şi sectorial, "Studiul privind transportul şi mobilitatea în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia" are structura generală prezentată în figura 1.2.

15

Figura 1.2. Structura generală a studiului.

1.3. Încadrarea în prevederile documentelor de planificare spaţială şi strategice sectoriale

În cele ce urmeză sunt prezentate documentele strategice cheie de care trebuie să se ţină seama la elaborarea unui studiu privind transporturile şi mobilitatea, la nivelurile european, naţional şi regional. Au fost studiate documentele cu conţinuturi relevante din punct de vedere al transportului şi mobilităţii, urmărindu-se ca cele cuprinse în studiul elaborat să se încadreze în prevederile documentelor de planificare spaţială şi documentelor strategice sectoriale.

16

1.3.1. Cadrul european

Documentele cheie care fac referire la planificarea transporturilor şi mobilității la nivel european sunt prezentate în tabelul 1.1.

Tabelul 1.1. Documentele strategice cheie – transporturi / mobilitate şi amenajarea teritoriului – nivel european.

Anul Document Elaborator

1983 Carta europeană a amenajării teritoriului (Carta de la Torremolinos)

Consiliul Europei, adoptată la cea de a VI-a sesiune a Conferinţei Europene a Miniştrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului, Torremolinos, Spania, 1983

1999 Schema de Dezvoltare a Spaţiului Comunitar (SDSC) - Dezvoltarea spaţială echilibrată şi durabilă a teritoriului Uniunii Europene

Comisia Europeană, adoptată la Consiliul Informal al Miniştrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului din ţarile Uniunii Europene, Potsdam, Germania, 1999

2000 Principii directoare pentru o dezvoltare teritorială durabilă a continentului european

Consiliul Europei, adoptat la Conferinţa Europeană a Miniştrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT), Hanovra, Germania, 2000

2007 Agenda Teritorială a Uniunii Europene - Spre o Europă mai competitivă şi durabilă a regiunilor diverse

Comisia Europeană

2007 Planul de acţiune la nivel european pentru logistica transporturilor de mărfuri ("European Action Plan for Freight Transport Logistics")

Comisia Europeană

2007 Carta Verde Europeană a Transportului Urban – “Spre o Nouă Cultură a Mobilitătii Urbane”

Comisia Europeană

2009 Planul de Acțiune pentru Mobilitatea Urbană Comisia Europeană

2010 Strategia Europa 2020 – "O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii"

Comisia Europeană

17


2010 Pentru un spațiu european de siguranță rutieră: Orientări pentru politica de siguranță rutieră 2011-2020

Comisia Europeană

2010

Cadrul pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier şi pentru interfeţele cu alte moduri de transport

Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene

2011

Cartea Albă – “Foaie de Parcurs pentru un Spațiu European Unic al Transporturilor – Către un Sistem de Transport Competitiv și Eficient din punct de vedere al Resurselor”

Comisia Europeană

2011 Strategia UE pentru Regiunea Dunării Comisia Europeană

2013

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – “Împreună pentru o mobilitate urbană competitivă care utilizează eficient resursele”

Comisia Europeană

2014 South-East Gateway Comisia Europeană

2014

Politica de coeziune şi Fondurile Structurale, respectiv Condiţionalităţile ex-ante pentru accesarea fondurilor europene în perioada 2014-2020

Comisia Europeană

2014 Linii directoare pentru dezvoltarea şi implementarea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă

Comisia Europeană prin proiectul ELTISplus - EACI/IEE/2009/05/S12.558822

1.3.1.1. Carta europeană a amenajării teritoriului (Carta de la Torremolinos)

Acest document [19] elaborat de către miniştrii europeni responsabili de amenajarea teritorială, reuniţi în cadrul celei de-a VI-a sesiuni a Conferinţei Europene a Miniştrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului la Torremolinos, Spania în anul 1983, stabileşte obiectivele generale ale politicilor de amenajare teritorial / spaţială în regiunile maritime, privind: dezvoltarea echilibrată a regiunilor maritime, protejarea regiunilor de coastă, amenajarea integrată a sistemelor uscat - mare, dezvoltarea urbană controlată (necesitatea concentrării dezvoltărilor importante în anumite zone şi restricţionarea acestora în zonele în care conservarea este pusă pe primul plan),

18

controlul activităţilor industriale, controlul poluării (politicile de planificare şi dezvoltare pentru regiunile maritime trebuie să ţină cont de necesitatea de a combate poluarea), accesibilitate (asigurarea accesului liber al oricărei persoane la malul mării).

Acelaşi document strategic oferă o definiţie a conceptului de amenajare teritorial-spaţială, astfel:

"Amenajarea teritorial-spaţială este în acelaşi timp o disciplină ştiinţifică, o tehnică administrativă şi o politică condusă ca o abordare interdisciplinară şi cuprinzătoare îndreptată spre o dezvoltare regională echilibrată şi spre o organizare fizică a spaţiului realizată în conformitate cu o strategie globală, conferind o exprimare geografică a politicilor economice, sociale, culturale şi ecologice ale societăţii".

Obiectivele principale ale amenajării teritorial-spaţiale sunt:

dezvoltarea socio-economică echilibrată a regiunilor europene (controlul creşterii regiunilor aglomerate sau care se dezvoltă prea repede şi încurajarea dezvoltării regiunilor rămase în urmă);

îmbunătăţirea calităţii vieţii (din punct de vedere al locuinţelor, muncii, culturii, recreerii sau al relaţiilor din cadrul comunităţilor umane);

gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi protecţia mediului (asigurarea echilibrului între cererea sporită de resurse naturale şi necesitatea de a le conserva);

folosirea raţională a terenului (amplasarea, organizarea şi dezvoltarea corespunzătoare a marilor complexe urbane şi industriale, a infrastructurilor majore şi protejarea terenurilor agricole şi împădurite).

1.3.1.2. Schema de Dezvoltare a Spaţiului Comunitar (SDSC) - Dezvoltarea spaţială echilibrată şi durabilă a teritoriului Uniunii Europene

Acest document [16] publicat de Comisia Europeană şi aprobat la Consiliul informal al Miniştrilor responsabili de amenajarea teritoriului la Postdam în mai 1999 constituie un cadru orientativ adecvat pentru politicile sectoriale cu impact spaţial ale comunităţii şi statelor membre, ca şi pentru colectivităţile regionale şi locale, pentru a se ajunge la o dezvoltare echilibrată şi durabilă a teritoriului european. Politicile de dezvoltare spaţială vizează asigurarea unei dezvoltări echilibrate şi durabile pe întreg teritoriului Uniunii Europene, contribuind astfel la atingerea celor trei obiective fundamentale ale politicii comunitare: (i) coeziune economică şi socială; (ii) conservarea şi gestionarea bazelor naturale ale vieţii şi a patrimoniului cultural şi (iii) competitivitate mai echilibrată a teritoriului european.

19

Referitor la componenta "Transporturi", documentul prevede că în ţările din Europa Centrală şi de Est, pe atunci candidate la aderare, au avut loc schimbări importante în mai multe privinţe, astfel:

sub aspectul geografic – schimbarea orientării, circulându-se mai mult dinspre est către vest;

sub aspectul utilizării modurilor de transport – orientarea către modul de transport rutier, în detrimentul celui feroviar;

sub aspectul economiei publice – trecerea de la transportul public la cel privat.

Provocarea majoră în toate ţările Europei Centrale şi de Est o reprezintă dezvoltarea şi reînnoirea infrastructurii de transport care să răspundă exigenţelor economiei de piaţă aflată în plină creştere, precum şi dezvoltarea echilibrată între diferitele eşaloane spaţiale (internaţional, naţional şi local). Chiar dacă eliminarea deficitului de infrastructură beneficiază de o prioritate politică, o întreagă serie de obstacole se opun schimbării. Principalele probleme identificate sunt legate de lipsa de resurse financiare, conjugată cu investiţii încă reduse, mai ales în subsistemul care prezintă o creştere foarte accentuată, şi anume, cel rutier. Cele identificate ca fiind cele mai atractive pentru investitorii privaţi naţionali şi străini sunt transportul aerian şi transportul informaţiilor (telecomunicaţiile). Cel mai defavorizat este transportul feroviar, necesitând un ajutor international sporit.

Se specifică faptul că o accesibilitate crescută a regiunilor europene ameliorează competitivitatea acestora, precum şi a Europei în ansamblul ei. Însă, se identifică un deficit de accesibilitate, deservirea unor părţi din Europa fiind insuficientă, ceea ce face ca aceste regiuni să fie mai puţin atractive pentru investiţii. Este necesară completarea verigilor lipsă în reţea şi restabilirea legăturilor între oraşe şi regiuni. La nivel regional, oraşele mai importante, legate la mai mult de o reţea de transport internaţional (aeroporturi, porturi, căi ferate de mare viteză, etc.), se află într-o situaţie mai favorabilă faţă oraşele mici şi mijlocii din aceeaşi regiune. De aceea se prevede că legăturile între marile oraşe şi oraşele mai mici sunt foarte importante pentru compensarea diferenţelor în materie de servicii din domeniul transporturilor şi mobilităţii. Trebuie garantată existenţa unei reţele secundare eficace care să completeze reţelele transeuropene aflate în curs de construcţie.

1.3.1.3. Principii directoare pentru o dezvoltare teritorială durabilă a continentului european

Documentul strategic [17] a fost elaborat de către Comitetul Înalţilor Funcţionari şi adoptat la Conferinţa Europeană a Miniştrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT) la Hanovra, Germania, în anul 2000, şi stabileşte principiile politicilor de amenajare durabilă pentru Europa, care vizează o dezvoltare durabilă şi echilibrată

20

din punct de vedere regional. Printre aceste principii se regăseşte şi cel de promovare a unor condiţii de accesibilitate mai echilibrate, care prevede următoarele:

"Realizarea rapidă a reţelei paneuropene de transport este condiţia indispensabilă a unei bune accesibilităţi macro-spaţiale în interiorul continentului european şi ea trebuie consolidată".

"O politică de amenajare mai echilibrată din punct de vedere regional trebuie să asigure o mai bună interconexiune a oraşelor mici şi mijlocii, ca şi a spaţiilor rurale şi a regiunilor insulare, la principalele axe şi centre de transport (căi ferate, autostrăzi, porturi, aeroporturi, centre intermodale) şi eliminarea carenţelor în materie de legături intraregionale. Accesibilitatea regională trebuie să fie ridicată prin eliminarea verigilor lipsă intraregionale. Datorită creşterii permanente a fluxurilor de trafic, reprezintă o necesitate dezvoltarea de strategii integrate care iau în considerare diferitele moduri de transport şi, în acelaşi timp, imperativele amenajării. Trebuie luat în considerare impactul mai mic asupra mediului al căii ferate, al căilor fluviale şi al transportului maritim".

Pe lângă principiile politicilor de amenajare durabilă, se propun măsuri de amenajare mai detaliate pentru peisaje culturale europene, precum şi măsuri speciale vizând o dezvoltare echilibrată şi durabilă pentru teritorii specifice ale Europei. În ceea ce priveşte transporturile şi mobilitatea, următoarele măsuri sunt de evidenţiat:

promovarea utilizării în oraşe şi în zonele urbane a mijloacelor de transport care sunt în acelaşi timp eficiente şi nu afectează mediul, aceasta contribuind la o mobilitate durabilă;

promovarea transportului feroviar, în special pentru tranzitul internaţional şi traficul interregional;

verificarea impactului teritorial (direct şi/sau indirect) la dezvoltarea marilor infrastructuri de transport, cu scopul de a minimiza influenţele negative şi a le valorifica pe cele pozitive, prin: studii de impact asupra mediului şi teritoriului pentru planuri, programe şi proiecte, coordonarea infrastructurilor regionale cu infrastructurile majore, considerarea spaţiilor protejate, regruparea liniară a şoselelor, căilor ferate şi căilor navigabile.

1.3.1.4. Agenda Teritorială a Uniunii Europene - Spre o Europă mai competitivă şi durabilă a regiunilor diverse

Acest document strategic [52] a fost acceptat cu ocazia Reuniunii Ministeriale Informale Privind Dezvoltarea Urbană şi Coeziunea Teritorială de la Leipzig, din 24-25 mai 2007. În contextul politicii de coeziune teritorială, agenda teritorială prevede şi susţine priorităţi ale dezvoltării teritoriale de dezvoltare în Uniunea Europenă, printre care se regăseşte consolidarea şi extinderea reţelelor transeuropene.

21

În acest context, se evidenţiază faptul că mobilitatea şi accesibilitatea sunt premise de bază ale dezvoltării economice în toate regiunile Uniunii Europene. În vederea satisfacerii cerinţelor de mobilitate şi pentru consolidarea unui mediu urban adecvat, este important să se asigure o dezvoltare integrată şi durabilă a sistemelor de transport multimodale. Documentul strategic stipulează că este nevoie de reţele puternice atât pentru transporturile de pasageri cât şi pentru cele de mărfuri, pentru toate modurile (rutier, feroviar, aerian - inclusiv reţele de aeroporturi regionale viabile - şi naval - căi eficiente de navigaţie interioară, costieră şi maritimă), de reţele secundare care să facă legătura cu respectivele hinterland-uri, precum şi de o gestionare transfrontalieră a transporturilor.

1.3.1.5. Planul de acţiune la nivel european pentru logistica transporturilor de mărfuri ("European Action Plan for Freight Transport Logistics")

Logistica transportului de mărfuri joacă un rol cheie în domeniile economic şi social, prin asigurarea competitivității europene și prin contribuția la creșterea economică și ocuparea forței de muncă. Domeniul logisticii contribuie cu un procent semnificativ în PIB (situat între 10 şi 17 %, în ţările OECD2), această valoare fiind în creștere. Pentru a veni în întâmpinarea nevoii unei abordări coerente la nivel european asupra considerentelor logistice, Comisia Europeană a lansat Planul de acţiune la nivel european pentru logistica transporturilor de mărfuri, cu scopul de a îmbunătăți eficiența și sustenabilitatea în transportul de mărfuri în Europa.

Planul stabileşte acţiuni pe termen scurt şi mediu referitoare la [18]:

E-freight şi sistemele inteligente de transport (ITS3). Tehnologiile avansate de informare și comunicare pot fi utile în dezvoltarea co-modalităţii în transporturile de mărfuri, deși sunt necesare îmbunătățiri pentru standardizarea şi protecţia schimburilor de informații. Se prevede că o strategie pentru sistemele inteligente de transport trebuie dezvoltată pentru a gestiona mai bine infrastructura şi operațiunile de transport pe modul rutier (incluzând sisteme de navigație, tahografe digitale și sisteme de taxare);

Calitate și eficiență sustenabilă în transportul de mărfuri (identificarea obstacolelor specifice cu care se confruntă logistica transportului de mărfuri din Europa, stabilirea unui set de indicatori generici pentru evaluarea performanţei în lanţurile logistice de transport de marfă (de exemplu, sustenabilitate, eficiență, etc.), încurajarea orientării către forme mai eficiente și mai nepoluante de transport, îmbunătățirea performanței logistice, în general);

2 OECD - Organisation for Economic Co-operation and Development 3 ITS - Intelligent Transport Systems

22

Simplificarea legăturilor de transport. Cuprinde prevederi referitoare la simplificarea şi descentralizarea schimburilor de informaţii privind transporturile de mărfuri, crearea unui "ghişeu unic" pentru toate procedurile administrative şi pentru toate modurile de transport, stabilirea unui document unic de transport european, care să fie utilizat pentru toate transporturile de mărfuri, indiferent de mod, asigurarea unui echilibru între procedurile de securitate care se îndeplinesc la cele mai înalte standarde și libera circulație a comerțului (în acest context, tehnologiile inteligente pot fi folosite pentru a evita întârzierile);

Standardele referitoare la dimensiunile şi capacitatea de încărcare a vehiculelor. Este subliniată necesitatea luării în considerare a efectele pe care orice modificare a limitelor actuale o poate avea asupra siguranței rutiere, eficienței energetice, emisiilor de noxe şi CO2, infrastructurii rutiere și operațiunilor de transport intermodal, inclusiv transportul combinat. Se propune studierea posibilităţii de implementare a unei unităţi de încărcătură standardizate la nivel european (European Intermodal Loading Unit - Unitatea de încărcătură intermodală europeană) care să fie utilizată pe toate modurile de transport de suprafaţă;

Coridoare "verzi" pentru transportul de marfă. Este propus acest concept integrat al coridoarelor "verzi", în cadrul căruia modurile de transport naval (maritim pe distanțe scurte şi pe căi navigabile interioare), feroviar şi rutier se completează reciproc pentru a asigura alegerea celei mai eficiente variante din punct de vedere ecologic;

Logistica transportului de marfă urban. Logistica transportului de marfă are şi o pronunţată dimensiune urbană. Distribuția mărfurilor în aglomerările urbane necesită interfețe eficiente între livrările interurbane pe distanțe lungi și distribuția către destinația finală pe distanțe mai scurte. Se prevede ca procesul de distribuție între centrele de producție și consumatori în interiorul unei zone urbane trebuie să fie eficient și ecologic.

1.3.1.6. Carta Verde Europeană a Transportului Urban – “Spre o Nouă Cultură a Mobilitătii Urbane”

Potrivit acestui document lansat de Comisia Europeană în ianuarie 2007 cu ocazia “Săptămânii Energiei Durabile în Europa” şi adoptat la 25 Septembrie 2007, mobilitatea urbană trebuie să permită dezvoltarea economică a oraşelor, îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor şi protecţia mediului din oraşe. În acest sens, oraşele europene se confruntă cu cinci provocări, la care trebuie să se răspundă în cadrul unei abordări integrate: (i) oraşe cu trafic fluid; (ii) oraşe mai puţin poluate; (iii) transport urban mai inteligent; (iv) transport urban accesibil şi (v) transport urban în condiţii de siguranţă şi securitate.

În contextul dezvoltării durabile, zonele urbane se confruntă cu o provocare imensă: aceea de a reconcilia dezvoltarea economică a oraşelor şi accesibilitatea, pe de o

23

parte, cu ameliorarea calităţii vieţii şi cu protecţia mediului, pe de altă parte. Astfel, crearea unei “noi culturi a mobilităţii urbane” se va putea realiza prin îmbunătăţirea cunoştinţelor referitoare la mobilitatea durabilă şi îmbunătăţirea procesului de colectare a datelor cu privire la mobilitate.

1.3.1.7. Planul de Acțiune pentru Mobilitatea Urbană

Acest document vine în completarea Cartei Verzi şi a comunicatului Comisiei Europene intitulat “Un viitor sustenabil pentru transporturi: către un sistem integrat, bazat pe tehnologie şi uşor de utilizat”, prin care se solicită o coordonare a acțiunilor la nivel local, regional și național. Recomandările prevăzute în Planul de Acțiune pentru Mobilitatea Urbană reprezintă rezultatul feedback-ului primit de la părţile interesate pe parcursul consultărilor publice ale celor două documente care îl preced şi oferă un pachet cuprinzător de sprijin pentru a ajuta autoritățile locale, regionale și naționale pentru atingerea obiectivelor de mobilitate urbană durabilă. În cadrul acestui document se face referire la planuri de mobilitate urbană durabilă. Pe lângă provocările generate de sectorul transporturilor, respectiv abordarea unui transport durabil din punct de vedere al protecţieie mediului (poluare atmosferică, emisii de CO2 și zgomot) şi al competitivităţii economice (prin reducerea nivelului congestiei), documentul recunoaște, de asemenea, ca priorități sănătatea cetăţenilor, nevoile persoanelor vârstnice, ale celor cu handicap și ale familiilor acestora, precum și coeziunea socială, în general. Aceste provocări se regăsesc concentrate în următoarele obiective principale:

promovarea de politici integrate pentru a face față complexităţii sistemelor de transport;

optimizarea mobilităţii urbane pentru a încuraja integrarea efectivă între diferitele rețele de transport;

diseminarea experiențelor și cunoștințelor. În scopul atingerii obiectivelor prezentate, documentul recomandă 20 de acţiuni structurate în următoarele 6 teme principale: (i) Promovarea unei politici integrate; (ii) Centrarea pe cetățeni; (iii) Transporturi urbane mai ecologice; (iv) Consolidarea finanțării; (v) Schimbul de experiență și de cunoștințe şi (vi) Optimizarea mobilității urbane.

1.3.1.8. Strategia Europa 2020 – "O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii"

Strategia Europa 2020 [13] propune trei priorități care se intercondiţionează şi se susțin reciproc:

I. creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;

24

II. creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;

III. creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.

Pentru a stimula realizarea de progrese în cadrul fiecărei teme prioritare, Comisia Europeană a prezentat șapte inițiative emblematice, printre care se regăseşte şi "O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” - pentru a permite decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a crește gradul de utilizare a surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor și a promova eficiența energetică. Strategia Europa 2020 subliniază importanța unui sistem de transport european durabil care să contribuie la dezvoltarea viitoare a Uniunii Europene și evidențiază necesitatea explicitării dimensiunii urbane a transporturilor. Strategia prevede cinci obiective principale formulate la nivelul Uniunii Europene şi transpuse în obiective naționale, reflectându-se astfel nivelul contribuției fiecărui stat membru la îndeplinirea obiectivelor globale. Dintre acestea obiectivul privind schimbările climatice şi utilizarea durabilă a energiei interacţionează cu domeniul transporturilor. În tabelul 1.2 sunt prezentate valorile ţintă prevăzute a fi atinse prin sub-obiectivele acestui obiectiv principal în anul 2020, la nivelul Uniunii Europene şi la nivelul României.

Tabelul 1.2. Obiectivul privind schimbările climatice şi utilizarea durabilă a energiei – Europa 2020

Obiectivele statelor membre/ UE

Reducerea emisiilor de CO2

Surse regenerabile de energie

Eficienţă energetică – reducerea consumului de energie [Mtone]

Uniunea Europeană

Reducere cu 20 %*

20 % Creştere cu 20%

România Reducere cu 19 %

24 % Creştere cu 10 %

*comparativ cu valorile înregistrate în anul 1990

În cadrul iniţiativei emblematice "O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor" au fost stabilite obiectivele de a decupla creșterea economică de utilizarea resurselor și de consumul de energie, de a reduce emisiile de CO2, de a crește competitivitatea și de a promova o securitate energetică sporită.

În sectorul transporturilor, la nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană şi-a asumat că va depune eforturi pentru modernizarea și decarbonizarea sectorului

25

transporturilor, contribuind astfel la creșterea competitivității. Atingerea acestui deziderat se poate realiza printr-un ansamblu de măsuri care privesc dezvoltarea rapidă a unor infrastructuri de rețea de mobilitate electrică, gestionarea eficientă a traficului, logistică mai performantă, urmărirea reducerii emisiilor de CO2 în subsistemele de transport rutier, aerian și maritim, inclusiv lansarea unei inițiative majore privind automobilele ecologice europene (care va contribui la promovarea noilor tehnologii, inclusiv a autovehiculelor electrice și hibride), printr-o combinație de factori de sprijin care cuprind cercetarea, stabilirea unor standarde comune și dezvoltarea infrastructurii necesare.

În acest sector, la nivel național, statele membre vor trebui să: dezvolte infrastructuri energetice și de transport inteligente, modernizate și

complet interconectate și să utilizeze pe deplin TIC4; asigure implementarea coordonată a proiectelor de infrastructură, în cadrul

rețelei centrale a UE, care contribuie în mod decisiv la eficacitatea sistemului de transport european, în ansamblul său;

se concentreze asupra dimensiunii urbane a transporturilor, responsabile de o mare parte din emisiile generate și din congestiile rețelelor.

1.3.1.9. Pentru un spațiu european de siguranță rutieră: Orientări pentru politica de siguranță rutieră 2011-2020

Acest document strategic [14] reprezintă o comunicare din anul 2010 a Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliul European, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor. Documentul stipulează faptul că siguranţa rutieră este o problema societală de importanţa majoră, din moment ce, spre exemplu, pe drumurile Uniunii Europene în anul 2009, şi-au pierdut viaţa oameni echivalând cu populaţia unui oraş de dimensiuni medii, iar 1500000 de persoane au fost rănite. Costurile asociate sunt imense, reprezentând aproximativ 130 miliarde de euro în anul 20095.

De asemenea, se statuează faptul că siguranţa rutieră va juca un rol important în Cartea albă privind politica în domeniul transporturilor 2010 - 2020, deoarece reducerea numărului victimelor provenite din accidente rutiere este esenţială pentru îmbunătăţirea performanţelor sistemului de transport şi pentru a răspunde nevoilor şi aşteptărilor cetăţenilor şi ale companiilor.

4 TIC - Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor 5 Conform valorii unei vieţi statistice calculate de studiul HEATCO - Developing Harmonised European Approaches for Transport COsting and project assessment (Al şaselea program-cadru pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică)

26

"Politicile în domeniul siguranţei rutiere la nivel local, naţional, european sau internaţional trebuie să integreze obiective conexe ale altor politici publice şi viceversa".

Comisia Europeană consideră că orientările sale privind politica de siguranţă rutieră până în anul 2020 oferă un cadru general de reglementare şi obiective motivante care să ajute la elaborarea strategiilor naţionale sau locale. Conform principiului subsidiarităţii, măsurile cuprinse în document trebuie implementate la nivelul cel mai adecvat şi prin cele mai adecvate mijloace. Acţiunie care trebuiesc întreprinse cu prioritate sunt următoarele:

instituirea unui cadru structurat şi coerent de cooperare bazat pe cele mai bune practici din statele membre, ca o condiţie necesară pentru implementarea eficientă a orientărilor pentru politica de siguranţă rutieră 2011-2020;

elaborarea unei strategii privind vătămările şi acordarea primului ajutor pentru a răspunde nevoii stringente şi tot mai acute de a reduce numărul accidentelor rutiere cu vătămări corporale;

creşterea siguranţei participanţilor la trafic vulnerabili, în special a motocicliştilor, în cazul cărora statisticile privind accidentele sunt îngrijorătoare.

Obiectivul principal în spaţiul comun european de siguranţă rutieră constă în reducerea la jumătate a numărului total de decese în accidente rutiere în Uniunea Europeana până în anul 2020, comparativ cu anul 2010. Obiectivele strategice care vor fi aplicate în vederea atingerii obiectivului principal sunt: (i) îmbunătăţirea gradului de educaţie şi instruire a participanţilor la trafic; (ii) întărirea controlului aplicării normelor rutiere; (iii) infrastructură rutieră mai sigură; (iv) vehicule mai sigure; (v) promovarea tehnologiilor moderne pentru ameliorarea siguranţei rutiere; (vi) creşterea calităţii serviciilor de urgenţă şi post-traumatice şi (vii) protejarea participanţilor la trafic vulnerabili (motociclişti, biciclişti, pietoni).

1.3.1.10. Cadrul pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier şi pentru interfeţele cu alte moduri de transport

Directiva 2010/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2010 privind cadrul pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier și pentru interfețele cu alte moduri de transport ("Directiva STI") [48] intrată în vigoare în august 2010 urmărește să accelereze implementarea și utilizarea coordonată în Europa a sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier (și a interfețelor cu alte moduri). Aceasta identifică o listă de șase acțiuni prioritare care cuprind:

a. furnizarea la nivelul UE a unor servicii de informare cu privire la călătoriile multimodale;

b. furnizarea la nivelul UE a unor servicii de informare în timp real cu privire la trafic;

27

c. datele și procedurile pentru furnizarea către utilizatori, în mod gratuit, atunci când este posibil, a unor informații minime universale cu privire la trafic, legate de siguranța rutieră;

d. punerea la dispoziție în mod armonizat a unui sistem eCall interoperabil la nivelul UE;

e. furnizarea unor servicii de informare referitoare la spații de parcare sigure și securizate pentru camioane și pentru vehicule utilitare;

f. furnizarea unor servicii de rezervare de spații de parcare sigure și securizate pentru camioane și pentru vehicule utilitare.

Potrivit Raportului Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu din octombrie 2014 privind punerea în aplicare a Directivei 2010/40/UE [15] până la data raportului, Directiva STI a constituit un instrument eficient pentru adoptarea rapidă de specificații comune privind primele trei acțiuni prioritare. Lucrările referitoare la specificațiile pentru cele două acțiuni prioritare rămase (a. şi b.) vor fi abordate înainte de sfârșitul programului de lucru în 2015. În ceea ce privește serviciile de rezervare pentru spații de parcare sigure și securizate pentru camioane și vehicule utilitare, nu este necesară nicio acțiune suplimentară în viitorul apropiat.

1.3.1.11. Cartea Albă – “Foaie de Parcurs pentru un Spațiu European Unic al Transporturilor – Către un Sistem de Transport Competitiv și Eficient din punct de vedere al Resurselor”

Cartea Albă – “Foaie de Parcurs pentru un Spațiu European Unic al Transporturilor – Către un Sistem de Transport Competitiv și Eficient din punct de vedere al Resurselor” [11] reprezintă succesorul documentelor Cartea Albă - “Politica europeană în domeniul transporturilor pentru anul 2010: momentul deciziilor”, respectiv Comunicarea Comisiei Europene intitulată "Un viitor sustenabil pentru transporturi: către un sistem integrat, bazat pe tehnologie şi uşor de utilizat”. Cartea Albă completează, de asemenea, documentul intitulat "Foaie de parcurs pentru trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon în 2050".

Încă din debut, documentul statuează:

"Transporturile sunt fundamentale pentru economia și societatea noastră. Mobilitatea este vitală pentru piața internă și pentru calitatea vieții cetățenilor, în condițiile în care aceștia se bucură de libertatea de a călători. Transporturile permit creșterea economică și crearea de locuri de muncă; acestea trebuie să fie sustenabile, în lumina noilor provocări cu care ne confruntăm. Transporturile sunt activităţi care se desfășoară la nivel mondial; de aceea, este nevoie de o cooperare internațională puternică pentru ca acțiunile întreprinse să fie eficiente. Prosperitatea continentului nostru va depinde pe viitor de capacitatea tuturor regiunilor sale de a

28

rămâne pe deplin integrate în economia mondială, în mod competitiv. Transporturile eficiente sunt o condiție vitală pentru realizarea acestui deziderat. Transportul european se află la răscruce de drumuri. Vechile provocări rămân de actualitate, în timp ce altele noi își fac apariția".

şi:

"Infrastructura dă măsura mobilității. Nicio schimbare majoră în domeniul transporturilor nu va fi posibilă fără sprijinul unei rețele adecvate și al unei utilizări mai inteligente a acesteia. Per ansamblu, investițiile în infrastructura transporturilor impulsionează creșterea economică, creează bunăstare și locuri de muncă și favorizează accesibilitatea geografică, comerțul și mobilitatea persoanelor. Ea trebuie să fie planificată astfel încât să se maximizeze impactul pozitiv asupra creșterii economice, minimizându-se impactul negativ asupra mediului".

Documentul prezintă o viziune pentru un sistem de transport competitiv și sustenabil, care cuprinde următoarele direcţii de acţine majore:

Creșterea transporturilor și sprijinirea mobilității, atingând în același timp obiectivul de reducere a emisiilor cu 60 %;

O rețea primară eficientă pentru transportul și călătoriile interurbane multimodale;

Condiții echitabile la nivel mondial pentru călătoriile pe distanțe lungi și pentru transporturile de marfă intercontinentale;

Un transport urban și o navetă curate. În vederea atingerii dezideratului de reducere a emisiilor de CO2 generate de sectorul transporturilor cu cel puțin 60 % până în 2050 (comparativ cu valorile înregistrate în anul 1990), în condiţiile asigurării dezvoltării sistemului de transport global și satisfacerii nevoilor de mobilitate, Cartea Albă propune zece obiective pentru obţinerea unui sistem de transport competitiv și sustenabil. Documentul punctează diverse obiective referitoare la reţelele de transport, inclusiv pentru cele din mediul urban, pentru care se propune modificarea substanțială a parcului de autovehicule, astfel:

înjumătățirea utilizării autovehiculelor "alimentate în mod convențional" în transportul urban până în 2030; dispariția lor progresivă din orașe până în 2050;

implementarea unei logistici urbane practic lipsite de CO2 în marile aglomerări urbane până în 2030.

Alte obiective includ stabilirea unui cadru pentru funcţionarea unui sistem de transport multimodal la nivel european dotat cu facilităţi de informare, gestionare și plată, precum și reducerea accidentelor rutiere şi implicit a victimelor implicate, în

29

proporţie de 50 % până în anul 2020, respectiv "zero decese" în transportul rutier până în 2050.

Cartea Albă identifică necesitatea existenţei unor strategii de dezvoltare urbană complexe care să conducă la reducerea congestiei și a emisiilor de substanţe poluante şi gaze cu efect de seră, strategii rezultate în urma unei abordări integrate, care implică amenajarea teritoriului, sisteme de tarifare, servicii de transport public mai eficiente, infrastructură pentru modurile de transport nepoluante (nemotorizate), facilități de încărcare / alimentare cu energie electrică / combustibil pentru autovehiculele ecologice.

Documentul prevede că orașele care depășesc o anumită dimensiune, ar trebui încurajate să dezvolte planuri de mobilitate urbană care aduc toate aceste elemente împreună. Aceste planuri ar trebui să fie pe deplin aliniate cu planurile de dezvoltare urbană integrată.

Un aspect foarte important este faptul că acest document prevede stabilirea la nivel european a unor proceduri și mecanisme de sprijin financiar destinate pregătirii de Audituri privind mobilitatea urbană și de Planuri privind mobilitatea urbană și instituirea unui Tablou de bord european al mobilității urbane (European Urban Mobility Scoreboard) bazat pe obiective comune. De asemenea, este propusă examinarea, în cazul orașelor cu o anumită dimensiune, a posibilității impunerii unei abordări conforme cu standardele naționale și bazate pe orientările UE:

"Condiționarea acordării fondurilor de dezvoltare regională și a fondurilor de coeziune de prezentarea de către orașe și regiuni a unui certificat de audit valabil, emis în mod independent, care să confirme performanța acestora în materie de mobilitate urbană și de sustenabilitate".

1.3.1.12. Strategia UE pentru Regiunea Dunării

Strategia UE pentru Regiunea Dunării (SUERD) este un instrument comunitar de cooperare macro-regională în cadrul Uniunii Europene, la care participă cele 14 state membre ale UE şi terţe din bazinul Dunării (figura 1.3): nouă state membre UE (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Germania – ca stat federal şi prin landurile Baden-Württemberg şi Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) şi cinci state ne-membre UE (Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova şi Ucraina) [12]. Strategia a fost elaborată de către Comisia Europeană în anul 2010, pe baza contribuţiilor aduse de statele riverane, inclusiv România. În prezent, Strategia Dunării se află în fază de implementare.

30

Figura 1.3. Acoperirea teritorială şi statele participante la Strategia UE pentru Regiunea Dunării (sursele: [12], [40]).

Strategia Dunării este structurată pe patru mari obiective, fiecărui obiectiv corespunzându-i domenii specifice de acţiune, grupate pe 11 arii prioritare, fiecare arie prioritară fiind coordonată de câte 2 state / landuri din regiune.

În ceea ce priveşte transporturile şi mobilitatea, România este implicată în primul obiectiv "Interconectarea regiunii Dunării", domeniul specific de acţiune "Îmbunătăţirea mobilităţii şi a multimodalităţii", fiind, alături de Austria, coordonatorul ariei prioritare "căi navigabile interioare". În cadrul aceluiaşi domeniu specific, mai există şi aria prioritară "legături rutiere, feroviare şi aeriene".

Strategia ajută la dezvoltarea oraşelor şi a satelor din zona Dunării, din acest motiv fiind deosebit de importantă pentru Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia. Oportunităţile de dezvoltare sunt date de posibilitatea de a fi susţinute investiţii care să genereze creştere economică, prin valorificarea potenţialului turistic, sporirea coeziunii sociale şi crearea de noi locuri de muncă. Printre proiectele majore propuse de România se regăseşte şi cel de construcţie a unor poduri noi peste Dunăre împreună cu partenerii bulgari (Bechet-Orehovo, Calafat-Silistra).

31

1.3.1.13. Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – “Împreună pentru o mobilitate urbană competitivă care utilizează eficient resursele”

Comunicarea emisă în decembrie 2013 a fost transmisă instituţiilor europene cu scopul de a încuraja statele membre să ia măsuri mai hotărâte şi mai bine coordonate. Anexa acestui document prezintă conceptul de Plan de Mobilitate Urbană Durabilă, creionat în urma unui amplu proces de consultare între experţi în mobilitate durabilă şi factori interesaţi la nivelul Uniunii Europene. Conceptul reflectă un larg consens în privința principalelor caracteristici ale unui plan de mobilitate urbană durabilă, recomandând adaptarea la circumstanțele individuale ale statelor membre și ale zonelor urbane. Comunicarea prevede:

"Este necesară o schimbare radicală:

Prezenta comunicare urmărește să solidifice sprijinul care se acordă orașelor europene în încercarea lor de a soluționa problemele de mobilitate urbană. Este necesară o schimbare radicală în ceea ce privește modul de abordare a mobilității urbane pentru a se asigura că zonele urbane ale Europei se dezvoltă pe o traiectorie mai sustenabilă și că obiectivele pentru un sistem european de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor sunt îndeplinite.

Este de asemenea esențial să se depășească abordările fragmentate și să se dezvolte piața unică a soluțiilor inovatoare de mobilitate urbană prin abordarea unor chestiuni cum ar fi standardele și specificațiile comune sau achizițiile publice comune.

Comunicarea stabilește modul în care Comisia își va consolida acțiunile privind mobilitatea urbană durabilă în domeniile în care există o valoare adăugată pentru UE. Comisia încurajează totodată statele membre să adopte măsuri mai ferme și mai bine coordonate".

1.3.1.14. South-East Gateway

Pentru perioada de finanțare 2014-2020 Programul South East Gateway este complementar Strategiei UE pentru Regiunea Dunării în cadrul mai larg al Programului de Cooperare Transnaţională SEE (South East Europe) care în perioada de execuţie 2007-2013 a inclus 16 țări, printre care şi România, având ca obiective globale îmbunătățirea procesului de integrare teritorială, economică și socială în Europa de Sud-Est și contribuția la coeziunea, stabilitatea și competitivitatea în această regiune. South-East Gateway sprijină dezvoltarea și punerea în aplicare a Macro Strategiei Regionale pentru zona Adriatică Ionică. Programul de Cooperare Transnatională SEE a adoptat o strategie de capitalizare prin care transferul de cunoștințe între proiectele implementate este facilitată prin formarea de poli tematici.

32

Polul 9 - Sisteme de transport mai ecologice - este în principal orientat pe problemele modurilor de transport de suprafață (feroviar, rutier, pe căi navigabile interioare și maritim) și se ocupă cu moduri de transport inteligente, ecologice, integrate și integratoare în SEE.

1.3.1.15. Politica de coeziune şi Fondurile Structurale, respectiv Condiţionalităţile ex-ante pentru accesarea fondurilor europene în perioada 2014-2020

Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE, adresându-se tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții [38], [53]. Politica de coeziune asigură, în special, cadrul și strategia de investiții necesare îndeplinirii obiectivelor de creștere convenite în Strategia Europa 2020. Politica de coeziune cuprinde 11 obiective tematice destinate creșterii pentru perioada 2014-2020. Cel care se referă la transporturi este obiectivul 7. Promovarea unui transport durabil şi îmbunătăţirea infrastructurilor reţelelor, care va fi sprijinit din Fondul de coeziune. Corespunzător obiectivului tematic 7, Condiţionalităţile ex-ante pentru accesarea fondurilor europene 2014-2020 prevăd următoarele priorităţi de investiţii:

sprijinirea unei reţele europene, multimodale, unice de transport prin investiţii în reţeaua de transport transeuropeană (TEN-T6);

intensificarea mobilităţii regionale prin conectarea nodurilor secundare şi terţiare cu infrastructura TEN-T;

sprijinirea unei reţele europene, multimodale, unice de transport prin investiţii în reţeaua de transport transeuropeană (TEN-T);

dezvoltarea unui sistem feroviar interoperabil, comprehensiv şi de înaltă calitate; intensificarea mobilităţii regionale prin conectarea nodurilor secundare şi

terţiare cu infrastructura TEN-T.

1.3.1.16. Linii directoare pentru dezvoltarea şi implementarea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă

În cadrul proiectului ELTISplus - EACI/IEE/2009/05/S12.558822, finanţat de Comisia Europeană, a fost elaborat ghidul “Orientări. Dezvoltarea şi implementarea unui plan sustenabil de mobilitate urbană”, destinat specialiştilor din domeniul transportului şi mobilităţii urbane, precum şi altor actori implicaţi în dezvoltarea şi implementarea planurilor de mobilitate urbană durabilă. Acesta face referire la o bază de date solidă cu exemple de bune practici, ilustrând modul cum au fost abordate în practică activităţile de dezvoltare şi implementare ale planului. 6 TEN-T - Trans-European Transport Networks

33

"Spre deosebire de abordările tradiţionale de planificare a transporturilor, noul concept pune un accent deosebit pe implicarea cetăţenilor şi a tuturor părţilor interesate, pe coordonarea politicilor între sectoare, între diferite niveluri de autoritate şi între autorităţile învecinate".

Analizând şi sintetizând cele prezentate mai sus, rezultă că încă din anii 1980, dar cu precădere ultimul deceniu, Comisia Europeană a promovat în mod activ conceptul de planificare a transporturilor şi mobilităţii durabile.

Inițiative finanțate de către Uniunea Europeană au reunit părți interesate și experți cu scopul de a analiza problematicile curente şi viitoare legate de transporturi şi mobilitate în Europa și de a identifica cele mai potrivite practici de acţiune şi de planificare pentru a face faţă confruntărilor viitoare legate de depoluare, de conservarea resurselor, de reducerea contribuţiei sectorului transporturi la efectul de seră, etc. Cu sprijinul Comisiei Europene, au fost elaborate orientările pentru dezvoltarea și implementarea măsurilor care să asigure sustenabilitate şi durabilitate sectorului transporturi / mobilitate, oferind, de exemplu, autorităților locale propuneri concrete cu privire la modul în care să implementeze strategii pentru mobilitate, care se bazează pe o analiză detaliată a situației actuale, precum și pe o perspectivă clară asupra dezvoltării durabile a unei zonei [9], [54].

Există un consens larg în legătură cu faptul că planificarea durabilă în domeniul transporturilor şi mobilităţii contribuie la creşterea calităţii vieții oamenilor și este o modalitate de abordare a problemelor de transport mai ales în aşezările urbane aglomerate. În acord cu această abordare, un rol major în sistemele de transport urban viitoare ar trebui să îl aibă modurile de transport durabile – transport public, pietonal, cu bicicleta, transport privat cu autovehicule mai puţin poluante, precum şi transportul intermodal, motiv pentru care unităţile administrativ teritoriale ar trebui să aplice diferite măsuri pentru a promova utilizarea acestor moduri.

1.3.2. Cadrul naţional

La nivel național, în scopul conturării viziunilor cu privire la domeniile în care ar trebui să se investească cu prioritate în periodele de programare 2007-2013 şi 2014-2020 din fondurile acordate de Uniunea Europeană, au fost realizate strategii la nivel naţional şi regional. Documentele cheie din această categorie care fac referire la planificarea transporturilor şi mobilității la nivel naţional şi de care se va ţine cont în elaborarea "Studiului privind transportul şi mobilitatea în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia" sunt specificate în tabelul 1.3.

34

Tabelul 1.3. Documentele strategice cheie – transporturi / mobilitate şi amenajarea teritoriului– nivel naţional.


1997

2000

2001

2006

2009

Planul de Amenajare a Teritoriului National:

Sectiunea I - Reţele de transport (Legea nr. 363 din 21 septembrie 2006) Sectiunea a II-a - Apa (Legea nr. 171 din 24

noiembrie 1997) Sectiunea a III-a - Zone protejate (Legea nr. 5

din 6 martie 2000) Sectiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi (Legea

nr. 351 din 06 iulie 2001) Sectiunea a V-a - Zone de risc natural (Legea

nr. 575 din 22 octombrie 2001) Sectiunea a VI-a - Zone turistice (Legea nr. 190

din 26 mai 2009)

Parlamentul României, publicat în Monitorul Oficial al României, 1997-2009

2008 Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030

Guvernul României, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile

2013 Strategia naţională a României privind schimbările climatice 2013 – 2020

Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice

2015 Strategia Naţională pentru Siguranţă Rutieră pentru perioada 2015 - 2020, Versiunea supusă dezbaterii publice

Ministerul Transporturilor

2014

Strategia de dezvoltare teritorială a României, România policentrică 2035, Coeziune şi competitivitate teritorială, dezvoltare şi şanse egale pentru oameni

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

2014 Strategia Naţională pentru Competitivitate Ministerul Economiei

2014 Acord de Parteneriat Propus de România pentru Perioada de Programare 2014 - 2020

Ministerul Fondurilor Europene

2015 Master Planul General de Transport al României Ministerul Transporturilor

2014 Programul Operaţional Regional 2014 - 2020 Guvernul României, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

35

1.3.2.1. Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional

Planul de Amenajare a Teritoriului National (PATN) reprezintă suportul dezvoltării complexe şi durabile a României, inclusiv al dezvoltării regionale a teritoriului. Totodată, acesta reprezintă contribuţia specifică a ţării noastre la dezvoltarea spaţiului european [41]. PATN are caracter director, fundamentând programele strategice sectoriale pe termen mediu şi lung şi determinând dimensiunile, sensul şi priorităţile dezvoltării în cadrul teritoriului României, în acord cu cerinţele europene. PATN a fost elaborat pe sectiuni specializate, aprobate prin lege de către Parlamentul României, astfel:

Sectiunea I - Reţele de transport - Legea nr. 363 din 21 septembrie 2006; Sectiunea a II-a - Apa - Legea nr. 171 din 24 noiembrie 1997; Sectiunea a III-a - Zone protejate - Legea nr. 5 din 6 martie 2000; Sectiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi - Legea nr. 351 din 06 iulie 2001; Sectiunea a V-a - Zone de risc natural - Legea nr. 575 din 22 octombrie 2001; Sectiunea a VI-a - Zone turistice - Legea nr. 190 din 26 mai 2009.

Sectiunea planului care se referă la reţele de transport cuprinde direcţiile de dezvoltare a infrastructurii de transport, iar lucrările prevăzute în cadrul legii sunt considerate de interes naţional şi constituie cauză de utilitate publică [49]. Direcţiile de dezvoltare cuprinse în plan sunt structurate pe moduri de transport, astfel:

modul rutier: cuprinde reţeaua de căi rutiere (autostrăzi, drumuri expres sau cu 4 benzi de circulaţie şi poduri noi) (figura 1.4);

modul feroviar: cuprinde reţeaua de căi feroviare (linii de cale ferată convenţionale, cu viteze până la 160 km/h pe trasee existente reabilitate, linii de cale ferată cu viteze peste 250 km/h, linii de cale ferată de interes local pe trasee noi, poduri noi) (figura 1.5);

modul naval: cuprinde reţeaua de căi navigabile interioare şi porturi (căi navigabile la care se vor executa lucrări de amenajare, puncte de traversare cu bacul şi de acostare pentru nave de pasageri, la care se vor executa lucrări de modernizare, puncte de trafic RO-RO7 noi, porturi la care se vor executa lucrări de modernizare, porturi noi, porturi turistice şi debarcadere pentru nave de pasageri) (figura 1.6);

modul aerian: cuprinde reţeaua de aeroporturi (aeroporturi existente la care se vor executa lucrări de modernizare, aeroporturi noi) (figura 1.7);

modul combinat: cuprinde reţeaua de transport combinat (terminale de transport combinat existente, la care urmează să se execute lucrări de modernizare, terminale de transport combinat noi) (figura 1.8).

7 RO-RO - Roll on / Roll off

36

Figura 1.4. Dezvoltarea reţelei de transport rutier prevăzută în PATN (sursa: [49]).

Figura 1.5. Dezvoltarea reţelei de transport feroviar prevăzută în PATN (sursa: [49]).

37

Figura 1.6. Dezvoltarea reţelei de transport naval prevăzută în PATN (sursa: [49]).

Figura 1.7. Dezvoltarea reţelei de transport aerian prevăzută în PATN (sursa: [49]).

38

Figura 1.8. Dezvoltarea reţelei de transport combinat prevăzută în PATN (sursa: [49]).

La elaborarea prezentului studiu s-a ţinut cont de direcţiile de dezvoltare a infrastructurii de transport conturate prin Planul de Amenajare a Teritoriului National, Secţiunea I - Reţele de transport.

1.3.2.2. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030

Documentul de planificare "Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă la orizontul anilor 2013–2020–2030" urmează prescripţiile metodologice ale Comisiei Europene şi reprezintă un proiect comun al Guvernului României (prin Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile) şi al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (prin Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă) [32]. Strategia stabileşte obiective concrete pentru trecerea la modelul agreat de Uniunea Europeană, cel a dezvoltării durabile, orientat spre îmbunătăţirea continuă a vieţii oamenilor şi a relaţiilor dintre aceştia, în armonie cu mediul natural.

Documentul identifică poziţia-cheie pe care o deţine România în domeniul transporturilor, la frontiera estică a Uniunii Europene lărgite, ca zonă de tranzit atât pe direcţia est-vest (racordul cu Asia prin Marea Neagră), cât şi nord-sud (de la Marea Baltică la Marea Mediterană). Pentru aducerea la standarde europene a

39

sistemului de transport românesc, documentul prevede dezvoltarea durabilă a infrastructurii şi mijloacelor de transport prin reducerea impactului asupra mediului, promovarea transportului intermodal, îmbunătăţirea siguranţei traficului şi protecţia elementelor critice de infrastructură. Privitor la modurile de transport, se pune accent pe dezvoltarea infrastructurii specifice celor feroviar, fluvial şi maritim.

Documentul stabileşte obiectivele - ţintă şi modalităţi de acţiune la orizont 2013, 2020, 2030, inclusiv în domeniul transportului durabil, care este considerat prioritar în contextul planurilor de dezvoltare ale României, date fiind legăturile sale de interdependenţă cu celelalte ramuri ale economiei naţionale, valoarea serviciilor oferite pentru populaţie şi impactul considerabil asupra mediului. Obiectivele naţionale în domeniile transportului durabil la orizonturile de timp precizate, sunt următoarele:

Orizont 2013: Promovarea unui sistem de transporturi în România care să faciliteze mişcarea în siguranţă, rapidă şi eficientă a persoanelor şi mărfurilor la nivel naţional şi internaţional, în conformitate cu standardele europene;

Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al UE în privinţa eficienţei economice, sociale şi de mediu a transporturilor şi realizarea unor progrese substanţiale în dezvoltarea infrastructurii de transport;

Orizont 2030: Apropierea de nivelul mediu al UE din acel an la toţi parametrii de bază ai sustenabilităţii în activitatea de transporturi.

1.3.2.3. Strategia naţională a României privind schimbările climatice 2013 – 2020

Documentul abordează două părţi distincte: (i) procesul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea atingerii obiectivelor naţionale asumate şi (ii) adaptarea la efectele schimbărilor climatice, ţinând cont de politica Uniunii Europene în domeniul schimbărilor climatice şi de documentele relevante elaborate la nivel european [33].

În procesul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, în domeniul transporturilor, obiectivul îl reprezintă dezvoltarea unui sistem durabil care să îmbunătăţească coeziunea socială, accesul în zonele periferice, reducerea impactului asupra mediului, inclusiv reducerea de emisii de gaze cu efect de seră, care să promoveze competitivitatea economică prin îmbunătăţirea infrastructurii, asigurarea unui mix optim de combustibil precum utilizarea biocombustibililor din plante regenerabile şi utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în vederea eficientizării sectorului. Sunt stabilite obiective strategice naţionale, în concordanţă cu obiectivul general la nivelul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (reducerea la nivelul anului 2030 cu 20 % comparativ cu nivelul din 2008 şi cu 60 % în anul 2050 comparativ cu nivelul emisiilor din anul 1990): dezvoltarea unei strategii

40

sectoriale privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; reducerea emisiilor aferente transportului rutier; utilizarea autovehiculelor prietenoase cu mediul; sisteme de transport inteligent; eficientizarea transportului feroviar; reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transportul aerian; dezvoltarea transportului intermodal; utilizarea biocarburanţilor; încurajarea şi promovarea transportului nemotorizat; stimularea cercetării şi dezvoltării în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul transporturi; îmbunătăţirea performanţelor în domeniul transportului urban; informarea şi conştientizarea publicului.

Referitor la adaptarea la efectele schimbărilor climatice, documentul stabileşte provocările şi acţiunile la nivelurile a 13 sectoare prioritare, inclusiv transporturi. În sectorul transporturilor, se precizează că pentru asigurarea rezilienţei la efectele schimbărilor climatice, principala condiţie este de a asigura o infrastructură de transport durabilă. În vederea reducerii gradului de poluare a aerului (în special în mediul urban) şi utilizării raţionale a resurselor energetice, sunt încurajate modurile de transport alternative (deplasarea pe jos sau cu bicicleta), precum şi sistemele de transport multimodale.

1.3.2.4. Strategia Naţională pentru Siguranţă Rutieră pentru perioada 2015 - 2020, Versiunea supusă dezbaterii publice

Acest document exprimă liniile strategice pentru stabilirea politicii guvernamentale a României în ceea ce priveşte siguranţa rutieră şi căile de realizare şi îmbunătăţire a acesteia [26], [27]. Cuprinde politici coerente şi unitare în sfera siguranţei rutiere, pe termen mediu, urmând a fi pusă în aplicare de către instituţiile cu atribuţii în domeniu, organe de specialitate ale administraţiei publice centrale împreună cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale.

Pentru elaborarea acestei strategii s-au utilizat date preluate din "Buletinul Siguranței Rutiere – Raportul Anual 2013", elaborat de Ministerul Afacerilor Interne şi din "Cel de al 8-lea Raport Raport privind Indicatorii de Siguranță Rutieră", publicat de Consiliul European pentru Siguranță în Transporturi (ETSC). Pentru identificarea deficienţelor infrastruturii rutiere, s-au utilizat rezultatele studiului efectuat în vederea elaborării Master Planului General de Transport al României.

România, prin aderarea la Uniunea Europeană în 2007, a preluat obiectivul de reducere cu 50 % a numărului de victime ale accidentelor de circulaţie în perioada 2001 - 2010, însă acest obiectiv nu a putut fi atins (nici în România, nici la nivelul UE) în condiţiile în care dezvoltarea infrastructurii nu a avut același ritm de creştere cu parcul auto. Astfel, Comisia Europeană a luat decizia de a elabora noi orientări pentru perioada 2011 – 2020 pentru un spaţiu european de siguranţă rutieră, menţinând obiectivul principal de reducere a deceselor în accidente rutiere cu 50 % faţă de perioada anterioară. Astfel:

41

"Obiectivul general al prezentei strategii este de reducere la jumătate a numărului de decese din accidente rutiere până în anul 2020 față de anul 2010, astfel încât în anul 2020 să se înregistreze cel mult 1188 de decese, față de 2377 în 2010". [26].

Documentul stabileşte următoarele obiective strategice derivate din realităţile româneşti referitoare la incidentele / evenimentele rutiere, ţinând cont şi de obligaţiile pe care România le are ca membru al Uniunii Europene:

Întărire şi coordonare instituţională: îmbunătăţirea sistemului de management integrat al acţiunilor agenţiilor

specializate care intervin în cazul accidentelor rutiere; adoptarea unui Plan Naţional pentru Sisteme de Transport Inteligente;

Educaţie rutieră şi campanii de sensibilizare şi conştientizare prin: reglementarea Planului național de educație rutieră (în şcoli, în media, în

cadrul desfășurării activităților profesionale, prin adresarea către toţi participanţii la trafic, în cadrul pregătirii pentru obținerea permisului de conducere);

coordonarea programelor naţionale de conştientizare şi sensibilizare privind siguranţa rutieră de către autoritățile publice centrale pentru transport;

Formarea în domeniul siguranţei rutiere: crearea de programe universitare, post-universitare şi de formare în

domeniul siguranţei rutiere, pentru formarea de specialişti în domeniul siguranţei rutiere;

îmbunătăţirea calității cercetării la locul accidentului și a expertizelor tehnice judiciare;

îmbunătăţirea practicii judiciare prin introducerea în programele de pregătire a magistraţilor a unor tematici necesare unei înţelegeri corecte a aspectelor legate de accidentele rutiere;

Îmbunătăţirea evaluării medicale și psihologice: a candidaţilor la obţinerea permisului de conducere auto; a persoanelor cu funcții care concură la siguranța circulației;

Instruire şi examinare: îmbunătăţirea calităţii instruirii oferite de şcolile de conducători auto şi de

centrele de pregătire profesională din transporturile auto; perfecționarea legislației în domeniu; îmbunătăţirea calității examinării pentru obținerea permisului de conducere;

Controlul respectării legii: îmbunătăţirea legislaţiei rutiere; îmbunătăţirea capacităţii de supraveghere şi control a respectării legii prin

intermediul sistemelor de supraveghere video;

42

creşterea gradului de încasare a amenzilor contravenţionale şi scăderea costurilor administrative de procesare a contravenţiilor.

Siguranţa infrastructurii dezvoltarea şi întreţinerea infrastructurii rutiere sigure cu o componentă

specială dedicată sistemelor de transport inteligente; îmbunătăţirea siguranţei infrastructurii şi a mijloacelor de semnalizare

orizontală şi verticală; controlul îmbunătăţirii siguranţei drumurilor publice și sancționarea

administratorilor şi executanților de lucrări la drumuri pentru nerespectarea prevederilor legale;

limitarea vulnerabilităţii persoanelor prin remodelarea adecvată a spaţiilor publice;

Transport şi mobilitate: creşterea siguranţei transportului rutier de mărfuri şi a transportului rutier

public de persoane prin curse regulate și local; stimularea şi promovarea transportului public şi a celui nemotorizat şi

respectiv descurajarea transportului motorizat individual; elaborarea strategiilor de dezvoltare teritorială zonală periurbană și

metropolitană pentru municipiile de rang 0 și 1; coordonarea acţiunilor de implementare a politicilor europene generale şi

specifice din domeniul mobilităţii, la nivel naţional; revizuirea reglementărilor de dezvoltare urbană și a normelor de construire

în mediul urban de-a lungul drumurilor de tranzit - europene, naţionale, judeţene - şi limitarea dezvoltării liniare a localităţilor existente;

atragerea de fonduri europene, proiectarea, realizarea şi dezvoltarea unei reţele de transport metropolitan pe calea ferată, corelată cu reţeaua de transport urban pentru marile aglomeraţii urbane din România;

promovarea măsurilor alternative pentru prevenirea congestiilor de trafic (servicii, comerţ şi lucrul la domiciliu prin sisteme de comunicaţii electronice);

Siguranţa vehiculelor: creşterea nivelului de siguranţă rutieră prin îmbunătăţirea stării tehnice a

parcului de vehicule comerciale; introducerea inspecţiei tehnice de siguranţă pentru repunerea în circulaţie a

vehiculelor implicate în accidente rutiere; efectuarea de expertize tehnice extrajudiciare vehiculelor implicate în

accidente rutiere în vederea identificării pieselor şi lucrărilor necesare restabilirii parametrilor funcţionali ai vehiculelor din punct de vedere al siguranţei rutiere şi a protecţiei mediului;

43

Cercetare: determinarea costului social mediu al unui accident soldat cu persoane

decedate; determinarea costului social mediu al unui accident grav; clasificarea tronsoanelor de drum pe categorii de siguranţă rutieră; clasificarea tronsoanelor de drum cu o concentraţie mare de accidente,

conform prevederilor Legii nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră [27].

În secţiunea dedicată transporturilor şi mobilităţii, acest document strategic prevede necesitatea reglementării unui cadru de realizare a planurilor de mobilitate la nivel urban, peri-urban și metropolitan, cel puţin la standardele minime acceptate la nivel european. Planurile de mobilitate sunt necesare pentru alcătuirea unei strategii de dezvoltare durabilă locală, peri-urbană, metropolitană având ca principii de bază asigurarea mobilităţii şi accesibilităţii cu menţinerea siguranţei, confortului şi fluenţei traficului rutier.

Strategia este însoţită de un Program de Acţiuni Prioritare pentru perioada 2015 - 2020 care prevede obiective strategice concrete, precum şi termene de realizare.

1.3.2.5. Strategia de dezvoltare teritorială a României, România policentrică 2035, Coeziune şi competitivitate, teritorială dezvoltare şi şanse egale pentru oameni

Acest document strategic a fost elaborat de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, având ca scop planificarea dezvoltării teritoriului naţional şi orientarea proceselor de dezvoltare de la nivelul teritoriului în acord cu dinamicile teritoriale, tendinţele pentru orizontul de timp 2035 şi ţintele europene de dezvoltare cu relevanţă teritorială.

Strategia de Dezvoltare Teritorială a României reprezintă un document de bază pentru elaborarea "Studiului privind transportul şi mobilitatea în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia" deoarece este documentul care stă la baza întregului sistem de planificare spațială (amenajarea teritoriului și urbanism) la nivel național, fundamentând astfel documentele strategice de nivel regional, județean și local (strategii de dezvoltare teritorială, planuri de amenajarea teritoriului, planuri de dezvoltare regională) și documentaţiile operaționale (planuri de urbanism), precum şi celelalte strategii de dezvoltare de la nivel naţional cu relevanţă şi impact teritorial [29]. Printre obiectivele generale privind dezvoltarea teritoriului național pentru orizontul 2035 se află şi cel de asigurare a unei integrări funcţionale a teritoriului naţional în spaţiul european prin sprijinirea interconectării eficiente a reţelelor energetice, de transporturi și broadband.

44

Rețelele de transport specifice modurilor rutier, feroviar, fluvial și maritim, inter-modal, împreună cu reţelele de telecomunicații şi cele de transport a energiei, formează sistemul teritorial de conectare care facilitează legătura între așezări și comunități umane. Documentul stipulează faptul că mobilitatea este extrem de importantă pentru calitatea vieții cetățenilor, asigurând libera și eficienta circulație a oamenilor şi bunurilor materiale. Proiectarea Rețelei de Transport Trans-European (TEN-T) a avut ca scop principal crearea unei infrastructuri de transport pentru toate modurile (rutier, feroviar, aerian şi naval), în scopul asigurării bunei funcționări a pieței interne, a satisfacerii nevoilor de mobilitate, dar și pentru a sprijini politicile de coeziune economică, socială și teritorială pe teritoriul Uniunii Europene, dar și în relație cu statele învecinate. Documentul descrie configuraţiile şi stările curente ale reţelelor corespunzătoare tuturor modurilor de transport, analizându-le inclusiv din punct de vedere al conectivităţii.

Strategia de dezvoltare teritorială a României a fost întocmită pe baza unor studii de fundamentare. Studiu 13 este cel care are ca obiect domeniile căilor de comunicaţii şi transporturilor [30], realizând analiza-diagnostic a dezvoltării rețelelor de transport, cu evidențierea disfuncționalităților. De asemenea, ţinând cont de oportunitățile, potențialul de dezvoltare teritorială și de obiectivele de amenajare echilibrată a teritoriului național, în contextul obiectivelor strategice ale UE, identifică viziunea, obiectivele şi priorităţile pentru dezvoltarea reţelelor de transport, la orizontul de planificare teritorială 2020-2035.

1.3.2.6. Strategia Naţională pentru Competitivitate

Strategia Naţională pentru Competitivitate [36] este un document strategic al Ministerului Economiei elaborat în anul 2014, împreună cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în vederea corelării intervenţiilor dedicate competitivităţii, având în vedere domeniile naţionale de excelenţă, inclusiv din perspectiva dimensiunii teritoriale şi a dezvoltării rurale.

Documentul identifică în contextul competitiv al economiei României printre condiţiile nefavorabile dezvoltarea insufucientă a rutele de transport, în special cele specifice modului rutier şi nevalorificarea necorespunzătoare a infrastructurilor fluviale interne. În documentul de fundamentare al Strategiei Naţionale pentru Competitivitate, în cadrul secţiunii dedicate analizei poziţiilor competitive ale sectoarelor economice ale României, se identifică domeniul fabricării automobilelor printre cele care deţin peste 1 % din exporturile naţionale. În aceste condiţii, la stabilirea priorităţilor strategice privind transporturile şi mobilitatea în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia, se va ţine cont de prezenţa pe teritoriul de analiză a unuia dintre cei doi producători majori de automobile de la noi din ţară.

45

1.3.2.7. Acord de Parteneriat Propus de România pentru Perioada de Programare 2014 - 2020

Acordul de parteneriat cu România 2014-2020 [10] include cinci fonduri structurale și de investiții europene, vizând provocările și prioritățile aferente, printre care se regăsesc şi cele legate de domeniul transporturilor şi mobilităţii:

dezvoltarea infrastructurii fizice, atât în sectorul TIC, cât și în sectorul transporturilor, în vederea sporirii accesibilității regiunilor din România și a atractivității acestora pentru investitori;

încurajarea utilizării durabile și eficiente a resurselor naturale prin promovarea eficienței energetice, a unei economii cu emisii reduse de carbon, a protecției mediului și a adaptării la schimbările climatice.

În scopul creşterii accesibilității regiunilor și a sporirii atractivității investițiilor industriale, acordul prevede ca o parte semnificativă din fondurile structurale și de investiții europene (20 %) să fie alocată extinderii și modernizării infrastructurii de transport a României, în acord cu planul general care va prioritiza dezvoltarea reţelei de transport până în anul 2030.

1.3.2.8. Master Planul General de Transport al României

Master Planul General de Transport (MPGT) este documentul strategic de dezvoltare a infrastructurii de transport rutiere, feroviare, navale, aeriane și multimodale în acord cu nevoile de dezvoltare ale României şi ale ale regiunilor şi în acord cu obiectivul mai cuprinzător de dezvoltare ale Uniunii Europene pentru perioada de programare 2014 - 2030. MPGT stabileşte un program etapizat de intervenții care includ propuneri de îmbunătățire, întreținere, management şi siguranţă a infrastructurii de transport. MPGT prezintă şi justifică proiectele care vor fi incluse în Programul Operațional Infrastructură Mare (Transport) 2014-2020 pentru finanțare din fonduri structurale, precum și pentru proiectele incluse în Facilitatea Mecanismul de Interconectare a Europei. De asemenea, MPGT justifică baza și pentru proiectele care vor implementate după anul 2020 [34]. Existenţa MPGT constituie condiţie necesară pentru aprobarea de către Comisia Europeană a Programului Operațional Strategic pentru Transport (POST) pentru perioada 2014 -2020.

Conform prevederilor acestuia, acest document strategic de programare a transporturilor în România, oferă următoarele rezultate:

un plan pe termen lung care va contribui la dezvoltarea economică a României în mod durabil;

utilizarea mai eficientă a resurselor financiare în sectorul transporturilor;

46

conexiuni îmbunătățite și, implicit, facilitarea schimburilor comerciale cu alte ţări;

facilitarea creşterii productivităţii activităţilor economice, rezultând un nivel de trai îmbunătățit;

durabilitatea (sustenabilitatea) sistemului de transport din România.

La elaborarea Master Planului au fost considerate următoarele obiectivele strategice (definite la nivel guvernamental sau ministerial și care se aplică în general, ca scopuri sau obiective generice ale Guvernului și Ministerului Transporturilor, precum şi în Cartea Albă a Transporturilor a Uniunii Europene) [35]:

Eficiența economică: sistemul de transport trebuie să fie eficient în ce privește operațiunile de transport și utilizatorii acestuia, iar beneficiile aduse de sistemul de transport ar trebui să depășească costurile investițiilor;

Sustenabilitatea: sistemul de transport trebuie să fie sustenabil din punct de vedere economic, financiar și al mediului. Modurile de transport durabile (mai eficiente energetic și cu grad mai scăzut de emisii trebuie dezvoltate prioritar);

Siguranța: investițiile în transporturi trebuie să conducă la un sistem de transport mai sigur;

Impactul asupra mediului: sistemul de transport nu trebuie să aibă un impact negativ asupra mediului fizic;

Dezvoltare economică echilibrată: sistemul de transport trebuie configurat astfel încât să permită dezvoltarea economică atât la nivel național cât și regional;

Finanțare: la prioritizarea implementării proiectelor se ţine seama de disponibilitatea fondurilor europene prin intermediul fondurilor structurale.

Obiectivele operaționale ale Master Planului reprezintă un sub-set al obiectivelor strategice, fiind derivate din analiza problemelor. Obiectivele operaţionale sunt specifice fiecărui mod de transport fiecărei zone analizate, permiţând stabilirea intervenţiilor astfel încât să fie satisfăcute obiectivele strategice. În cadrul "Studiului privind transportul şi mobilitatea în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia" se ţine cont de rezultatele conţinute MPGT, specifice teritoriului de analiză. Propunerile de dezvoltare a reţelei majore de transport din zona de influenţă a studiului se vor încadra în prevederile strategice şi în politica naţională care se regăsesc în Master Planul General de Transport al României pentru orizontul de timp menţionat. Va fi luată în considerate "Varianta finală revizuită a Raportului privind Master Planul pe termen scurt, mediu și lung" publicată în iulie 2015 [43].

1.3.2.9. Programul Operaţional Regional 2014 - 2020

Programul Operațional Regional 2014-2020 [31] își propune să asigure continuitatea viziunii strategice privind dezvoltarea regională în România, prin completarea și

47

evoluţia direcțiilor și priorităților de dezvoltare regională conținute în PND și CSNR 2007–2013 și implementate prin POR 2007–2013, precum și prin alte programe naționale. Această abordare are la bază una dintre principalele recomandări ale Raportului de evaluare ex-ante POR 2007–2013, în care se afirmă că pe termen lung obiectivul global al politicii de dezvoltare regională va putea fi atins dacă se urmăresc în continuare prioritățile majore de dezvoltare stabilite în perioada 2007-2013.

Totodată, programul propune o serie de priorități de investiții care asigură convergența cu Strategia Uniunii Europene pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum și cu scopul specific al Fondului European de Dezvoltare Regională, în conformitate cu obiectivele Tratatului, în ceea ce privește coeziunea economică, socială și teritorială. Astfel, Programul Operațional Regional 2014-2020 își propune să abordeze toate provocările pentru dezvoltare identificate în Acordul de Parteneriat elaborat pentru România (și aprobat în data de 6 august 2014), adresând 9 din cele 11 Obiective tematice formulate in Strategia UE 2020.

Obiectivul general al Programul Operațional Regional 2014-2020 se corelează cu obiectivul european privind creşterea competitivităţii regiunilor şi promovarea echităţii sociale:

"Creșterea competitivității economice și îmbunătăţirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a condițiilor infrastructurale și a serviciilor, care să asigure o dezvoltare sustenabilă a regiunilor, capabile să gestioneze în mod eficient resursele, să valorifice potențialul lor de inovare și de asimilare a progresului tehnologic". [31]

Analizele întreprinse cu privire la elementele determinante ale creșterii economice la nivel regional identifică o serie de factori critici de creștere economică, printre care se numără infrastructura conectivă, capitalul uman, inovația și procesele de aglomerare / economiile de aglomerare. Îmbunătățirile în infrastructura conectivă la nivel regional nu conduc în mod automat la o mai intensă creştere economică, dar facilitează creșterea și dezvoltarea economică la nivel regional, asigurând în același timp accesul la servicii din zona educaţiei şi sănătății. Totodată, condițiile minime infrastructurale reprezintă o premisă esențială pentru calitatea vieții. Investițiile destinate infrastructurii de transport au ca scop, în primul rând, îmbunătăţirea accesibilităţii înspre şi dinspre regiuni și creșterea mobilității regionale, pentru a se putea valorifica cât mai bine oportunităţile oferite de TEN-T şi sporirea contribuției acestor regiuni la creşterea comerţului intern și internaţional. Prin activităţile care se vor finanţa se va avea în vedere realizarea unor intervenţii concentrate şi fundamentate care să se bazeze pe importanţa accesibilităţii unui număr important de locuitori, pentru conectarea zonelor rurale si urbane cu oportunitățile oferite de centrele economice importante din regiune, asigurând și accesul spre zonele cu înalt potenţial turistic, inclusiv extinderea către pieţe internaţionale, prin accesul la

48

reţelele de transport internaţional. Totodată, prin investiţiile cofinanţate de POR va fi acordată o atenție deosebită realizării conexiunilor (prin modernizare şi creştere a portanţei drumurilor judeţene) reţelei de transport rutier secundar, direct sau prin intermediul reţelei de transport principal cu rețeaua TEN-T și creșterii siguranței rutiere.

1.3.3. Cadrul regional

Documentele cheie elaborate la nivel regional şi judeţean, care conţin referiri la planificarea transporturilor şi mobilității, de conţinutul cărora se ţine seama în elaborarea "Studiului privind transportul şi mobilitatea în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia", sunt sintetizate în tabelul 1.4. Descrierile succinte ale acestora, cu referire la domeniul interesat sunt prezentate mai jos.

Tabelul 1.4. Documentele strategice cheie – amenajarea teritoriului, transporturi şi mobilitate – nivel regional şi judeţean.


2014 Planul de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia 2014-2020

Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia

2012 Studiu privind dezvoltarea urbană la nivel regional

Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, 2012

2013 Studiu privind dezvoltarea mediului de afaceri la nivel regional și impactul crizei economice asupra întreprinderilor


2013 Studiu privind dezvoltarea turismului la nivel regional


2013 Strategia de Dezvoltare Teritorială Integrată a Microregiunii “Oltenia Danubius”


2013 Strategia de Dezvoltare Teritorială Integrată a Microregiunii “Oltenia de sub Munte”


2014

Stadiul actual al dezvoltării rurale şi al agriculturii în regiunea Sud Vest Oltenia şi scenarii de dezvoltare în perioada 2014-2020


49


2008

2009

2011

Strategia de dezvoltare economico-socială a Judeţului Dolj, 2007-2013

Strategia de dezvoltare economico-socială a Judeţului Vâlcea, 2009-2013

Strategia de dezvoltare durabilă a Judetului Gorj, 2011-2020

Consiliul Judeţean Dolj

Consiliul Judeţean Vâlcea

Consiliul Judeţean Gorj

2009 -

2011

Planurile de amenajare a teritoriilor judeţene: Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea

Consiliile judeţene Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea

2014 Strategia de dezvoltare a Zonei Metropolitane Craiova pentru perioada de programare 2014 – 2020


1.3.3.1. Planul de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia 2014-2020

Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia a elaborat "Planul de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia 2014-2020" [1], document care stă la baza fundamentării strategiei nationale de dezvoltare regională şi a documentelor de programare necesare pentru perioada de programare 2014 - 2020. Prin planul de dezvoltare regională, Regiunea Sud-Vest Oltenia îşi promovează priorităţile şi interesele socio-economice, în contextul obiectivelor tematice, priorităţilor de investitii şi acţiunilor cheie prevăzute în regulamentele privind fondurile europene. Planul de dezvoltare regională se constituie, de asemenea, în contribuţia regiunii la elaborarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare 2014-2020.

Documentul de programare conţine o secţiune dedicată infrastructurii de transport, precum şi una dedicată transportului public. Sunt efectuate scurte analize ale tuturor celor patru moduri de transport prezente în regiune (rutier, feroviar, aerian, naval).

În cadrul prezentului studiu, acest document va constiui o sursă bibliografică importantă, de prevederile căreia se va ţine cont mai ales la conturarea viziunii globale pentru orizontul de timp 2020, precum şi la stabilirea obiectivelor şi direcţiilor de acţiune în domeniul transportului şi mobilităţii în Regiunea Sud-Vest Oltenia.

50

1.3.3.2. Studiu privind dezvoltarea urbană la nivel regional

În anul 2011, Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia a contractat realizarea lucrării "Studiu privind dezvoltarea urbană la nivel regional" [5]. Documentul conţine analize socio-economice realizate la nivelurile oraşelor din Regiunea Sud-Vest Oltenia, referitoare la date demografice, situaţia elaborării documentaţiilor de urbanism, situaţia dezvoltării mediului urban (inlcusiv reţea stradală), insfrastructuri (educaţională, sanitară şi de telecomunicaţii), industrie, comerţ, turism, servicii, resurse umane, mediu.

1.3.3.3. Studiu privind dezvoltarea mediului de afaceri la nivel regional și impactul crizei economice asupra întreprinderilor

"Studiul privind dezvoltarea mediului de afaceri la nivel regional și impactul crizei economice asupra întreprinderilor" [6] identifică la rândul său nevoile de dezvoltare la nivel regional, ajutând la fundamentarea strategiilor și planurilor de dezvoltare regională. Documentul identifică nevoile de finanțare pentru perioada de programare 2014-2020, făcând o analiză a contribuției investițiilor din diverse surse de finanțare la dezvoltarea socio-economică a regiunii, inclusiv în domeniul transporturilor şi mobilităţii.

1.3.3.4. Studiu privind dezvoltarea turismului la nivel regional

Documentul demonstreză importanţa sectorului turismului şi face o analiză detaliată a potențialului turistic al Regiunii Sud-Vest Oltenia [7]. Este evidenţiat rolul major pe care sectorul transporturilor şi mobilităţii îl are în dezvoltarea turismului la nivelul unei regiuni, în context european:

"... cadrul propice pentru dezvoltarea acţiunilor din turism la nivelul Uniunii Europene se poate construi în jurul următoarelor patru priorităţi:

... 4. Ridicarea la maximum a potenţialului politicilor şi instrumentelor financiare ale UE pentru dezvoltarea turismului prin:

mai buna integrare şi coordonare a turismului cu alte politici ale UE, cum ar fi cele în domeniul transporturilor, al concurenţei, al pieţei interne, al fiscalităţii, al protecţiei consumatorilor, al mediului, al ocupării locurilor de muncă şi al formării, al politicilor de dezvoltare regională şi rurală, toate acestea având un impact direct sau indirect asupra turismului;"

51

1.3.3.5. Strategia de Dezvoltare Teritorială Integrată a Microregiunii “Oltenia Danubius”

Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia a identificat două microregiuni cu caracteristici şi probleme specifice comune pentru care a realizat strategii de dezvoltare teritorială integrată, în contextul jaloanelor stabilite de Comisia Europeană privind Politica de Coeziune 2014-2020 de stimulare a dezvoltării durabile şi introducerea unor instrumente utilizabile la nivel microregional, în vederea consolidării rolului comunităţilor şi al parteneriatelor. Cele două microregiuni sunt "Oltenia Danubius" (cuprinzând localităţile: Cetate, Calafat, Bistreţ, Bechet, Dăbuleni, Piscu Vechi (judeţul Dolj), Sviniţa, Dubova, Eşelniţa, Orşova, Drobeta Turnu-Severin, Simian (judeţul Mehedinti), Corabia, Ianca, Gura Padinii, Orlea, Giuvărăşti, Gârcov, Grojdibodu, Vişina (judeţul Olt)) şi "Oltenia de sub Munte" (cuprinzând localităţile: Baia de Fier, Polovragi, Novaci, Tismana, Peştişani (judeţul Gorj), Baia de Aramă, Ponoarele (judeţul Mehedinţi), Voineasa, Mălaia, Brezoi (judeţul Vâlcea)).

În cadrul analizei efectuate [3], se identifică ca şi "punct tare" avantajul oferit de Fluviul Dunărea pentru pilonii de dezvoltare: transporturi, agricultură, turism şi pescuit. Se identifică de asemenea, potenţialul economic al porturilor dunărene şi al traversărilor rutiere (Calafat-Vidin, barajele de la Porţile de Fier I şi II), feroviare (Calafat-Vidin) şi cu feribotul (Calafat, Bechet), dar se remarcă în acelaşi timp infrastructura de transport insuficient dezvoltată şi slaba accesibilitate şi conectivitate (un număr mare de localităţi fără acces la principalele rute specifice modurilor rutier şi feroviar). Printre domeniile prioritare şi propunerile de acţiuni, în strategie se regăsesc şi unele specifice domeniului transporturilor şi mobilităţii, orientate cu precădere către creşterea accesibilităţii.

1.3.3.6. Strategia de Dezvoltare Teritorială Integrată a Microregiunii “Oltenia de sub Munte”

Şi în cadrul strategiei de dezvoltare teritorială întocmită pentru localităţile din arealul submontan al Carpaţilor Meridionali situat în partea de nord a judeţelor Mehedinti, Gorj şi Vâlcea din Regiunea Sud-Vest Oltenia [4], se identifică printre propunerile de priorităţi şi acţiuni sinergice de îmbunătăţire a acesibilităţii ca premiză pentru dezvoltarea socio-economică, principalele direcţii: îmbunătăţirea reţelei rutiere locale şi judeţene, eficientizarea transportului public, construirea de piste pentru biciclete, etc.

În situaţia actuală, slaba conectivitate şi lipsa facilităţilor intermodale fac dificile exporturile produselor cu valoare adaugată mare (metale, materiale lemnoase, materii prime agricole, produse miniere, etc.).

52

1.3.3.7. Stadiul actual al dezvoltării rurale şi al agriculturii în Regiunea Sud-Vest Oltenia şi scenarii de dezvoltare în perioada 2014-2020

În cadrul acestui studiu [2] s-a efectuat analiza sectorului agricol şi dezvoltării rurale la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia, stabilindu-se elementele care condiţionează potenţialul de dezvoltare a agriculturii şi a spaţiului rural. În legătură cu domeniul transporturilor şi mobilităţii, s-au făcut scurte descrieri şi s-au identificat disfuncţionalităţile specifice modurilor rutier şi feroviar. Accesibilitatea scăzută a localităţilor rurale la pricipalele artere de transport reprezintă principala problemă de mobilitate specifică mediului rural.

1.3.3.8. Strategii de dezvoltare economico-socială la nivel judeţean

La nivelul judeţelor Dolj, Gorj şi Vâlcea s-au întocmit între anii 2008 - 2011 strategii de dezvoltare economico- socială pentru diverse perioade, astfel:

"Strategia de dezvoltare economico-socială a Judeţului Dolj, 2007-2013" [20]; "Strategia de dezvoltare durabilă a Judetului Gorj, 2011-2020" [22]; "Strategia de dezvoltare economico-socială a Judeţului Vâlcea, 2009-2013" [25].

Aceste documente strategice conţin referiri inclusiv la domeniul care face obiectul prezentului studiu, transporturi şi mobilitate.

Astfel, în strategia de dezvoltare a judeţului Dolj [20], se identifică "dezvoltarea insuficientă a reţelei de transport rutier, în comparaţie cu creşterea traficului rutier" ca o deficienţă importantă, în special în aria de influenţă a polilor importanţi (municipiile din regiune). De asemenea, se remarcă accesibilitatea limitată la nivelul judeţului, cauzată de densitatea redusă a reţelei rutiere situată sub media naţională. În cadrul analizei S.W.O.T. efectuată asupra infrastructurii de transport, se remarcă printre punctele tari buna poziţionare faţă de principalele rute europene şi existenţa aeroportului din Craiova, iar printre punctele slabe calitate a infrastructurii rutiere şi feroviare, accesibilitatea şi conectivitatea reduse ale zonelor de Sud-Est şi Nord-Vest şi dezvoltarea insuficientă a facilităţilor de transport intermodal. Printre obiectivele specifice propuse în viziunea strategică, se regăseşte şi următorul:

"Obiectiv specific 3: Creşterea accesibilităţii şi conectivităţii judeţului Dolj prin îmbunătăţirea infrastructurii de transport, a comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, cu accent deosebit pentru racordarea optimă a judeţului la sisteme teritoriale învecinate (de acelaşi rang sau de rang superior) prin infrastructuri conectate la marile coridoare de transport şi pentru fluidizarea maximă a circulaţiei bunurilor, persoanelor şi informaţiilor, asigurând un standard european al infrastructurilor".

53

În cadrul "Strategiei de dezvoltare durabilă a Judetului Gorj pentru perioada 2011-2020" [22] au fost stabilite obiectivele strategice de dezvoltare și modurile de operaționalizare a acestora până la orizontul anului 2020. Au fost analizate patru domenii importante pentru dezvoltarea județului Gorj, printre care transporturile, în cadrul "Studiul privind dezvoltarea infrastructurii de drumuri şi poduri din judeţul Gorj". Astfel, studiul constată că infrastructura rutieră la nivelul judeţului Gorj este bine dezvoltată, densitatea reţelei rutiere fiind cea mai mare din Regiunea Sud-Vest Oltenia, situându-se chiar peste media naţională. Reţeaua de transport rutier asigură accesibilitatea către porturile dunărene şi către zonele turistice submontane. Un aspect negativ este legat de starea de viabilitate redusă a drumurilor judeţene, care afectează negativ desfăşurarea activităţilor socio-economice, mobilitatea forţei de muncă şi atragerea de investiţii cu capital străin. Analizând infrastructura specifică modului feroviar, densitatea liniilor de cale ferată situează judeţul Gorj pe locul al doilea în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia şi asigură un potenţial important la dezvoltarea socio-economică a judeţului. Conectivitatea reţelei feroviare este ridicată, în special în zonele miniere, putând susţine viitoare investiţii.

În urma analizelor efectuate în "Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Judeţului Vâlcea 2009-2013" [25], se concluzionează că acesta este relativ bine echipat din punct de vedere al infrastructurii de transport, căilor de comunicaţie şi accesibilităţii. În cadrul obiectivului strategic nr. 5 - domeniul "Infrastructură" se stabilesc ţinte importante care asigură accesibilitate crescută cetăţenilor: modernizarea întregii reţele de drumuri judeţene şi comunale, precum şi modernizarea şi reabilitarea a trei sferturi din reţeua feroviară.

1.3.3.9. Planurile de amenajare a teritoriilor judeţene

Planurile de amenajare a teritoriilor judeţene conţin referiri şi la sectorul transporturilor. Astfel, "Planul de amenajare a teritoriului judeţean Gorj - actualizare 2009-2011" [21] stabileşte ca priorităţi în reţeaua rutieră:

realizarea unor trasee de mare viteză; îmbunătăţirea condiţiilor de transport pe drumurile judeţene şi comunale; realizarea de pasaje denivelate pentru rezolvarea punctelor critice de pe

traseele reţelei majore, iar în reţeaua feroviară:

modernizarea infrastructurii feroviare; îmbunătăţirea infrastructurii feroviare şi modernizarea mijloacelor de

transport în vederea creşterii vitezelor comerciale.

54

Documentul precizează şi efectele negative pe care dezvoltarea reţelelor de transport şi a sporirea intensităţii traficului le au asupra mediului înconjurător şi calităţii aerului, în special în zonele urbane. Se prevede că:

"Pentru reducerea emisiilor de poluanţi în atmosferă rezultate din traficul rutier este necesară dezvoltarea unui transport durabil, care se poate realiza prin îmbunătăţiri ale tehnologiilor de fabricaţie a vehiculelor, utilizarea de combustibili cu procent scăzut de plumb, fluidizarea traficului în zonele aglomerate din interiorul oraşelor (prin sincronizarea semafoarelor, stabilirea unor căi de rulare cu sensuri unice)".

De asemenea, se face referire la necesitatea relocării modale şi reorientarea utilizatorilor către moduri de transport mai puţin poluante:

"Traficul rutier influenţează în mod negativ mediul prin: poluarea fonică şi chimică, aglomerări şi blocări ale circulaţiei pietonale. De aceea se pune tot mai mult accent pe folosirea (acolo unde e posibil) a transportului feroviar care este un transport ecologic cu rezultate pozitive atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu".

Planul de amenajare a teritoriului judeţean identifică principalele disfuncţionalităţi (starea de viabilitate necorespunzătoare a drumurilor, lipsa drumurilor expres, infrastructură de acces către obiectivele turistice slab dezvoltată, disparităţi accentuate între mediul urban şi cel rural) şi propune măsuri structurate în următoarele categorii principale [21]:

(i). modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem durabil de transport şi integrării acestuia în reţelele de transport ale UE;

(ii). modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în afara axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem naţional durabil (conţinând modurile rutier, feroviar şi aerian);

(iii). modernizarea materialului rulant de cale ferată dedicat călătorilor pentru reţelele de cale ferată naţională şi TEN-T;

(iv). modernizarea sectorului de transport în scopul îmbunătăţirii protecţiei mediului, a sănătăţii umane şi a siguranţei pasagerilor (promovarea transportului intermodal, îmbunătăţirea siguranţei traficului pentru toate modurile de transport, minimizarea efectelor adverse ale transporturilor asupra mediului).

Şi în cadrul "Planului de amenajare a teritoriului judeţean Olt" [23] se face analiza reţelelor de transport, ajungându-se la concluzia că judeţul este bine poziţionat în context regional în ceea ce priveşte infrastructura de transport, căile de comunicaţie şi accesibilitatea către modul naval reprezentat de porturile dunărene.

La nivel regional, planul identifică următoarele disfuncţionalităţi:

inexistenţa unei autostrăzi în regiune;

55

diminuarea accesibilităţii zonelor montane în timpul iernii; starea precară a reţelei rutiere în sudul regiunii, de-a lungul Dunării; lipsa unei căi ferate de-a lungul Dunării şi în zona deluroas dintre Târgu

Cărbuneşti şi Ocnele Mari; densitatea cea mai redusă a reţelei de căi ferate din România; legături feroviare transfrontaliere inexistente cu ţările de la sud; transport inadevcat de călători şi mărfuri prin porturile fluviale.

Propunerile făcute în vederea eliminării disfuncţionalităţilor identificate includ următoarele:

modernizarea axelor de comunicaţie nord-sud şi a celor două axe diagonale pentru creşterea conectivităţii şi accesibilităţii;

constructia de autostrazi şi drumuri expres; reabilitarea drumurilor naţionale; modernizarea reţelei locale de drumuri judeţene si comunale; realizarea centurilor ocolitoare ale municipiilor şi oraşelor; modernizarea reţelei feroviare prin lucrări la infrastructura existentă; reabilitarea şi modernizarea staţiilor de cale ferată; realizarea unui pod peste Dunăre cu amenajarea punctului de trece a frontierei

de la Corabia; modernizarea portului Corabia pentru creşterea capacităţii de transport

călători şi mărfuri.

La nivelul judeţului Vâlcea, planul de amenajare a teritoriului cuprinde un capitol dedicat analizei infrastructurii de transport specifică modurilor prezente în regiune: rutier, feroviar şi combinat. Disfuncţionalităţile identificate includ [24]:

lipsa autostrăzilor, având ca efect suprasolicitarea drumurilor naţionale de către traficului rutier inter-regional şi internaţional;

lipsa centurilor ocolitoare care îngreunează traficul în interiorul localităţilor şi conduc la creşterea duratelor de deplasare;

drumuri locale nemodernizate care necesită lucrări de întreţinere şi reparaţii; treceri neamenajate ale reţelei rutiere la nivel cu calea ferată; densitatea redusă a reţelei feroviare; mare parte a reţelei feroviare nemodernizată; viteză de circulaţie pe calea ferată scăzută din cauza stării tehnice

necorespunzătoare a reţelei feroviare; orientarea către transportul rutier în defavoarea celui feroviar.

56

Documentul precizează: "Dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport reprezintă un element de bază în relansarea economică a judeţului, în creşterea calităţii vieţii populaţiei, în înscrierea judeţului în reţeaua europeană de transport",

astfel că se prevede dezvoltarea infrastructurilor de transport, cu prioritizarea următoarelor direcţii [24]:

demararea construcţiei de autostrăzi, în scopul integrării infrastructurii rutiere de transport în reţeaua trans-europeană de transport;

modernizarea infrastructurii rutiere şi feroviare în scopul asigurării creşterii mobilităţii populaţiei, bunurilor şi serviciilor;

sporirea măsurilor de siguranţă a circulaţiei şi de confort al participanţilor la trafic;

eliminarea punctelor periculoase şi a restricţiilor de viteză de pe reţeaua feroviară, creşterea vitezei tehnice şi comerciale cu minim 20 %;

creşterea gradului de siguranţă a circulaţiei în exploatarea feroviară. 1.3.3.10. Strategia de dezvoltare a Zonei Metropolitane Craiova pentru perioada de programare 2014 – 2020

În cadrul studiilor de fundamentare a strategiei de dezvoltare a Zonei Metropolitane Craiova (ZMC) [42] s-au analizat inclusiv aspecte legate de transporturi şi mobilitate. Astfel, în studiul "Evaluarea nevoilor de dezvoltare la nivelul ZMC pe termen mediu şi lung şi identificarea perspectivelor de dezvoltare" [8] se precizează faptul că Municipiul Craiova reprezintă principalul pol de generare şi atragere de călătorii, dispunând de un nivel accesibilitate ridicat prin utilizarea mijlocelor şi infrastructurilor specifice modurilor de transport rutier, feroviar şi aerian.

La nivelul infrastructurii rutiere sunt necesare lucrări de reabilitare şi modernizare a a părții carosabile şi rețelei de iluminat public pe anumite sectoare la nivelul întregii regiuni. În vederea creșterii accesibilităţii Zonei Metropolitane Craiova pe modul de transport aerian, studiul prevede că sunt necesare lucrări de modernizare a infrastructurii Aeroportului Craiova, cu scopul de asigura accesul la reţeaua TEN-T de pe teritoriul României, în vederea creşterii nivelului de mobilitate la nivel regional şi pentru asigurarea premiselor pentru dezvoltarea echilibrată şi durabilă în teritoriu.

Strategia de dezvoltare a Zonei Metropolitane Craiova prevede:

"Creșterea accesibilității Zonei Metropolitane Craiova conduce după sine către necesități de dezvoltare a infrastructurii de la nivelul municipiului, prin modernizarea străzilor și a zonelor pietonale, crearea de spații de parcare și modernizarea celor existente, modernizarea sistemului public de

57

transport în comun și decongestionarea traficului auto, etc. În acest sens, se evidențiază nevoia dezvoltării integrate a traficului din Zona Metropolitană Craiova, prin crearea Masterplanului de mobilitate".

În concluzie, în cele ce urmează, la dezvoltarea "Studiului privind transportul şi mobilitatea în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia" vor fi luate în considerare informaţiile cuprinse în aceste studii, documente şi strategii, cu scopul conturării cât mai proeminente a situaţiei curente privind transporturile şi mobilitatea în regiune, pentru a se putea ulterior elabora cea mai potrivită strategie de dezvoltare.

58

PARTEA I

2. ANALIZA REGIONALĂ A TRANSPORTULUI ŞI MOBILITĂŢII

Acest capitol dedicat analizei transportului şi mobilităţii în Regiunea Sud-Vest Oltenia cuprinde caracterizarea teritoriului din punctele de vedere socio-economic, demografic, al funcţiunilor de utilizare şi al performanţelor sistemului de transport existent, prin prisma conectivităţii şi accesibilităţii, cu referire la transportul de călători şi mărfuri, la mijloacele alternative de mobilitate şi la sistemele funcţionale de management al traficului rutier.

În cadrul acestui capitol sunt analizaţi indicatorii sociali şi ecomonici legaţi de transporturi şi mobilitate din Regiunea Sud-Vest Oltenia, în principal cu referire la densitatea demografică şi activităţile economice desfăşurate, pe zone, la nivel de unitate administrativ-teritorială (judeţe, municipii, oraşe, comune). Pentru aceasta s-au utilizat date colectate de la instituţiile specializate (INS1 şi Direcţiile de Statistică Judeţene din Regiunea Sud-Vest Oltenia). Informaţiile colectate au fost structurate în baze de date particularizate în raport cu obiectivele studiului. Abordările metodologice aplicate cuprind analiza, sinteza şi interpretarea datelor socio-economice şi demografice. Informaţiile astfel structurate sunt prezentate sub formă tabelară şi/sau grafică.

Sunt descrise caracteristicile ofertei de transport specifică Regiunii Sud-Vest Oltenia, cu referire la toate modurile de transport existente: rutier, feroviar, aerian, naval.

Teritoriul de analiză - Regiunea Oltenia Sud-Vest Oltenia, cuprinde cinci județe: Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinți și Gorj, fiind situat în partea de sud-vest a României. Se întinde 1 Institutul Naţional de Statistică

59

pe o suprafaţă de de 29.212 km2, reprezentând 12,25% din suprafața totală a țării, fiind delimitată de Fluviul Dunărea la Sud, râul Olt la Est, şi Munții Carpați la Nord și Vest (figura 2.1).

Figura 2.1. Localizarea teritoriului de analiză şi judeţele componente (adaptare după [11]).

2.1. Conectivitate şi accesibilitate în Regiunea Sud-Vest Oltenia

Conform obiectivelor "Studiului privind transportul şi mobilitatea în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia", vor fi analizate conectivitatea reţelei de transport şi accesibilitatea teritorială în arealul de studiu. Accesibilitatea, raportată la rolul reţelelor infrastructurii de transport în solidarizarea, sincronizarea şi organizarea activităţilor sociale şi economice din teritoriul deservit, semnifică uşurinţa mai mare sau mai mică cu care bunurile sau persoanele pot ajunge dintr-un punct de origine într-un punct de destinaţie, apelând la o parte sau la toate modurile de transport a căror conexiune în raport cu criteriul ales este favorabilă intereselor beneficiarului transferului sau ale exploatării sistemului. Fie că se are în vedere o comensurare a unei accesibilităţi

60

unimodale sau intermodale, unităţile de măsură sunt concordante cu criteriile folosite (lungime, durată, cost monetar, cost generalizat global/social) sau adimensionale atunci când se referă la fiabilităţi funcţionale, siguranţă sau securitate a transferului.

Accesibilitatea în exprimarea cea mai simplă, prin lungimea parcursului pe reţeaua infrastructurii(lor), este o caracteristică exclusivă a topologiei, geometriei şi, eventual, a altor particularităţi ale traseului – atunci când se au în vedere echivalări privind lucrul mecanic specific necesar învingerii rezistenţelor traseului (diferenţiate în raport cu ruta – succesiunea de arce şi noduri între punctele de origine şi destinaţie, sau chiar cu sensul deplasării pe aceeaşi rută). Rezultă că în această accepţiune accesibilitatea este un atribut al reţelei infrastructurii. În raport cu celelalte exprimări (durată, cost etc.), accesibilitatea este dependentă atât de reţea, cât şi de caracteristicile mijloacelor de transport utilizate – pentru transporturile individuale, private –, dar în măsură determinantă şi de tehnologiile de exploatare (orarii de circulaţie, în special) – pentru transporturile publice indiferent de aria geografică (locale, zonale, regionale). Făcând abstracţie de modul de comensurare, din care reiese complexitatea calculelor şi specificitatea mărimilor asociate accesibilităţii, se poate aprecia că accesibilitatea este o caracteristică a sistemului de transport (în care infrastructurii îi revine rolul esenţial).

Accesibilitatea, ca element component într-un sistem cu buclă inchisă format din utilizarea teritoriului, prin activităţile socio-economice găzduite, şi transport, reprezintă măsura desfăşurării traficului în interiorul acestui sistem complex. Modificări la nivelul sistemului de transport sau al celui de utilizare a teritoriului influenţează accesibilitatea, atât direct, cât şi indirect (figura 2.2).

Figura 2.2. Interacţiunea dintre sistemul de transport şi utilizarea teritoriului prin activităţile socio-economice şi accesibilitate (adaptare după [45]).

61

În literatura de specialitate există o gamă variată de studii în care sunt dezvoltate metode de evaluare a accesibilităţii [50], dintre care menţionăm: indicatori ai accesibilităţii care se bazează pe costul total de deplasare, modelul oportunităţilor oferite de sistemul de transport – indicele de accesibilitate Hansen, accesibilitatea măsurată în raport cu restricţiile spaţio-temporale, accesibilitatea ca măsură a surplusului de utilitate, accesibilitatea Lowry, modele compozite de măsură a accesibilităţii.

Pornind de la studiile asupra accesibilităţii introduse de Hansen în anul 1959, de-a lungul timpului au existat preocupări susţinute referitoare la acest concept, prin care sunt evidenţiate metodologii de cuantificare a accesibilităţii şi instrumentele disponibile, precum şi influenţele acesteia în cadrul procesului de planificare a transporturilor şi a utilizarii teritoriului [28], [51].

Ţinând cont de complexitatea dată de dinamica în timp şi spaţiu a accesibilităţii şi de influenţa comportamentală a indivizilor asupra acesteia, metodele de cuantificare a accesibilităţii includ modele matematice cu un grad înalt de abstractizare impus de nevoia de a formaliza procese complexe de natură socială, economică şi comportamentală.

În literatura de specialitate indicatorii prin intermediul cărora este evaluată accesibilitatea sunt raportaţi pe de o parte la performanţele ofertei de transport resimtite de prestator, iar pe de altă parte la performanţele resimţite de utilizator. În practică aceşti indicatori ţin cont de costurile de deplasare, constângerile care apar în efectuarea deplasării, utilitatea modurilor de transport disponibile [44], [47].

Costurile de deplasare pot fi utilizate în evaluarea accesibilităţii ca argument al funcţiei de impedanţă care apare la efectuarea deplasării între un punct de origine şi un punct de destinaţie. Accesibilitatea unui punct de interes este invers proportională cu valoarea funcţiei de impedanţă specifică rutei alese.

Expresia matematică a accesibilităţii unui punct de interes "j" raportată la toate punctele de origine "i" dintr-un spaţiu dat "S" este de forma (indicele Hansen):

Si ijj )x(f

1A (2.1)

unde:

)x(f ij este funcţia de impedanţă (funcţia dificultăţilor întâmpinate la

efectuarea deplasărilor); ijx este variabila funcţiei de impedanţă, care poate fi exprimată prin:

distanţa parcursă între punctul de origine "i" şi cel de destinaţie "j" ( ijd );

durata deplasării între punctul de origine "i" şi cel de destinaţie "j" ( ijt );

62

costul generalizat al deplasării ( ijc ), care, în funcţie de scopul analizei poate

conţine diferite componente (valoarea timpului, costuri monetare ale deplasării, taxe de acces pe infrastructură, comfort, comoditate, siguranţă).

Valorile indicatorilor de accesibilitate joacă un rol major în procesul de planificare al reţelor de transport la toate nivelurile de analiză (local, regional, naţional) şi în toate etapele:

analiza situaţiei curente şi definirea disfuncţionalităţilor; analiza efectelor produse de alternativele studiate (analiza multicriterială); verificarea atingerii obiectivelor propuse; identificarea consecintelor negative;

De asemenea, utilitatea evaluării accesibilităţii apare şi în analizele post-implementare, pentru compararea rezultatelor obţinute în urma implementării cu cele planificate.

Pentru evaluarea accesibilităţii reţelei de transport intermodale specifice Regiunii Sud-Vest Oltenia, ţinând cont de obiectivele studiului şi de datele tehnice disponibile, se adoptă ca argument al funcţiei de impedanţă distanţa.

Aplicarea modelului de calcul a accesibilităţii necesită modelarea reţelei de transport sub forma unui graf orientat cu arce şi noduri parametrizat în sistemul de proiecţie cartografică a României – Stereo 70. Reţeaua de transport va fi modelată în cadrul subcapitolului 2.10.1, fiind clasificată în funcţie de categoria de drum, judeţ, starea tehnică a segmentelor de infrastructură componente şi în funcţie de proiectele de reabilitare propuse / implementate (documentaţia existentă) pe segmentele de infrastructură componente, sursele de finanţare care pot fi accesate / situaţia finanţării, folosind software-ul specializat în modelarea şi planificarea transporturilor (care conţine şi componenta GIS) Visum 11.5, care reprezintă actualmente cel mai utilizat astfel de pachet software la nivel european.

Referitor la analiza conectivităţii reţelei de transport la nivelurile judeţean şi regional, conectivitatea reţelelor de transport exprimă multiplicitatea legăturilor asigurate de reţeaua analizată între componentele sistemului. Indicele de conectivitate reprezintă o caracteristică topologică a reţelei. În literatura de specialitate există mai multe metode şi indici pentru evaluarea conectivităţii unei reţele formalizată cu ajutorul teoriei grafurilor [46]. Cei mai utilizaţi sunt indicii , şi , descrişi mai jos.

Indicele α – este definit ca raportul dintre numărul efectiv de legături asigurate în cadrul grafului şi numărul maxim de legături care ar putea exista între nodurile grafului. Indicele α ia valori în intervalul [0, 1]. Cu cât valoarea acestuia este mai mare, cu atât conectivitatea în cadrul reţelei este mai ridicată. Valoarea 1 este atinsă

63

atunci când în cadrul reţelei sunt trasate toate legăturile posibile. În cazul reţelelor planare mai este cunoscut şi cu denumirea de Coeficientul Meshedness.

Pentru determinarea acestui indice se aplică relaţiile:

(i). pentru graful planar:

5v2u (2.2)

cu: pveu (2.3)

unde:

e este numărul de legături existente în reţea; v este numărul de noduri ale reţelei; p este numărul de subgrafuri din reţea.

(ii). pentru graful neplanar:

)1v(2

)1v(vve (2.4)

Indicele β – este definit ca raportul dintre numărul de legături existente în reţea şi numărul de noduri. Cu cât valoarea coeficientului este mai mare, cu atât reţeaua este caracterizată de o conectivitate mai ridicată. În general, acest indice are valoare supraunitară. Relaţia de calcul are următoarea expresie:

ve (2.5)

Indicele γ – reprezintă o măsură a importanţei legăturilor directe între elementele sistemului teritorial analizat, independent de legăturile indirect asigurate prin conexitate. Valorile indicelui γ variază în intervalul [0, 1], valoarea 1 semnificând că avem de a face cu o reţea care prezintă conectivitate maximă, lucru greu de întâlnit în realitate. Acest indice reflectă foarte bine evoluţia în timp a reţelelor de transport din punct de vedere al conectivităţii. Pentru calculul acestui indice se aplică relaţiile:

(i). pentru graful planar:

)2v(3e (2.6)

(ii). pentru graful neplanar:

64

2)1v(v

e (2.6)

Cea mai complexă abordare privind conectivitatea unei reţele este surprinsă de indicele γ, indice care va fi utilizat pentru evaluarea conectivităţii reţelei de transport rutier la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia, în cadrul subcapitolului 2.10.2.

2.2. Contextul socio-economic cu identificarea densităţilor de populaţie şi a activităţilor economice

Pentru atingerea obiectivelor specifice ale studiului, au fost culese, prelucrate şi analizate date de natură socio-economică, demografică şi de mobilitate (a călătorilor şi mărfurilor) specifice unităţilor adminstrativ teritoriale care fac parte din Regiunea Sud-Vest Oltenia.

Pentru a înţelege şi evalua mobilitatea, este necesar a înţelege modul în care facilităţile utilizate pentru a satisface nevoile umane sau industriale sunt distribuite în spaţiu, atât în context urban cât şi regional. Un sistem de transport performant măreşte oportunităţile de satisfacere a acestor nevoi, un sistem cu puţine conexiuni sau puternic congestionat reduce opţiunile şi limitează dezvoltarea socio-economică a regiunii deservite.

Fiecare individ face o serie de alegeri multiple cu scopul de a realiza o anume călătorie. Cererea de transport este determinată de alegerea de a face o deplasare pentru un anume motiv, pe un anume itinerariu şi într-o anumită perioadă a zilei, în situaţia în care utilizatorul este dependent de automobil, iar pentru cel care nu posedă automobil, această alegere va conţine şi etapa opţiunii pentru un anumit mod de transport. Având în vedere caracteristicile cererii de transport menţionate, pentru a putea identifica particularităţile mobilităţii unui areal de studiu, respectiv Regiunea Sud-Vest Oltenia, este necesară cunoaşterea unor seturi de date demografice, socio-economice, referitoare la transport şi mobilitate, inclusiv rezultate prin chestionarea şi intervievarea unor autorităţi publice, agenţi economici şi alţi actori regionali importanţi.

65

2.2.1. Identificarea densităţii demografice pe zone

Există o corelaţie stânsă între caractristicile deplasărilor (număr, distribuţie în timp, mod de transport utilizat) şi caracteristicile populaţiei rezidenţiale (numărul de locuitori, vârstă, venit). În procesul de evaluare a mobilităţii într-un areal de studiu, este necesară cunoaşterea caracteristicilor populaţiei înregistrate la nivelul fiecărei unităţi administrativ teritoriale. Astfel, folosind datele disponibile în baza de date Tempo a Institutului Naţional de Statistică (INS) referitoare la acesti parametri (disponibile la nivel de localitate), au fost analizate următoarele informaţii demografice specificate şi detaliate în cele ce urmează.

2.2.1.1. Populaţia totală

În anul 2014 populaţia cu domiciliul stabil în Regiunea Sud-Vest Oltenia număra 2.237.624 persoane, conform INS. La nivelul întregii regiuni în intervalul 2002 - 2014 s-a înregistrat o scădere cu 6 % a numărului total de locuitori, mult mai accentuată decât variaţia la nivel naţional de -1,9 %. Reducere semnificativă au marcat judeţele Olt şi Mehedinţi, de 9,2 % respectiv 7,7 %. Unul dintre rezultatele prelucrarii bazelor de date create îl reprezintă graficul din figura 2.3, în care este evidenţiată evoluţia cronologică a numărului de locuitori la nivelul fiecăruia dintre cele 5 judeţe din regiune, în perioada 2002 - 2014.

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

900000

2001 2003 2005 2007 2009 2011 2013 2015

Num

ar d

e pe

rsoa

ne

Anul

Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea

Figura 2.3. Variaţia populaţiei la nivel de judeţ, Regiunea Sud-Vest Oltenia, 2002 - 2014.

66

A fost creat un format GIS2 al regiunii de studiu, detaliat la nivel de unitate administrativ teritorială (UAT), completat cu baze de date referitoare la numărul şi structura populaţiei la nivelul fiecărei localităţi.

În figurile 2.4 - 2.9 se prezintă detaliat populaţia înregistrată la nivelul fiecărei localităţi din fiecare judeţ, precum şi cumulat la nivel regional, în anul 2014.

Figura 2.4. Populaţia la nivel de localitate, judeţul Dolj, anul 2014.

2 GIS - Geographic Information System

67

Figura 2.5. Populaţia la nivel de localitate, judeţul Gorj, anul 2014.

68

Figura 2.6. Populaţia la nivel de localitate, judeţul Mehedinţi, anul 2014.

69

Figura 2.7. Populaţia la nivel de localitate, judeţul Olt, anul 2014.

70

Figura 2.8. Populaţia la nivel de localitate, judeţul Vâlcea, anul 2014.

71

Figura 2.9. Populaţia la nivel de localitate, Regiunea Sud-Vest Oltenia, anul 2014.

72

2.2.1.2. Populaţia structurată pe grupe de vârstă

Nevoia de deplasare a populaţiei, legată strâns de mobilitate, este dependentă de vârstă. Astfel, au fost create baze de date cu structura pe grupe de vârste a locuitorilor la nivelul fiecărei localităţi din Regiunea Sud-Vest Oltenia. Numărul total de locuitori a fost structurat pe 4 grupe de vârstă, considerând activităţile principale desfăşurate de obicei de aceste categorii ale populaţiei (studiu la diferite niveluri pentru grupele 0 - 14 ani preşcolar şi gimnazial, şi 15 - 24 ani liceal şi superior, 25 - 65 persoane active, peste 65 ani pensionari), activităţile desfăşurate influenţând în mod decisiv nevoia de mobilitate şi caracteristicile cererii de transport. În figurile 2.10 - 2.16 se prezintă structura populaţiei pe cele 4 grupe de vârstă, separat pentru următoarele tipuri de unităţi adminitrativ teritoriale:

municipii reşedinţă de judeţ - la nivel de regiune; municipii (altele decât reşedinţele de judeţ) şi oraşe - la nivel de regiune; comune - la nivel de judeţ.

Figura 2.10. Structura populaţiei pe grupe de vârstă, municipiile reşedinţă de judeţ, 2014.

73

Figura 2.11. Structura populaţiei pe grupe de vârstă, municipii (altele decât reşedinţele de judeţ) şi oraşe, 2014.

74

Figura 2.12. Structura populaţiei pe grupe de vârstă, comune, judeţul Dolj, 2014.

75

Figura 2.13. Structura populaţiei pe grupe de vârstă, comune, judeţul Gorj, 2014.

76

Figura 2.14. Structura populaţiei pe grupe de vârstă, comune, judeţul Mehedinţi, 2014.

77

Figura 2.15. Structura populaţiei pe grupe de vârstă, comune, judeţul Olt, 2014.

78

Figura 2.16. Structura populaţiei pe grupe de vârstă, comune, judeţul Vâlcea, 2014.

79

2.2.1.3. Densitatea populaţiei

Un indicator cu importanţă deosebită în evaluarea mobilităţii în arealul de studiu îl reprezintă densitatea populaţiei. Aceasta a fost calculată pe baza numărului de locuitori raportat la suprafaţa totală la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale din Regiunea Sud-Vest Oltenia. În figurile de mai jos sunt reprezentate grafic valorile pentru fiecare localitate din regiune, precum şi detaliat, pentru fiecare judeţ, folosind un cod de culori. Se observă, evident, că zonele cu densitate ridicată sunt cele urbane, detaşându-se municipiile reşedinţă de judeţ, dintre care Craiova prezintă cea mai ridicată densitate.

Figura 2.17. Densitatea populaţiei la nivel de localitate, Regiunea Sud-Vest Oltenia, 2014.

80

Figura 2.18. Densitatea populaţiei la nivel de localitate, Judeţul Dolj, 2014.

81

Figura 2.19. Densitatea populaţiei la nivel de localitate, Judeţul Gorj, 2014.

82

Figura 2.20. Densitatea populaţiei la nivel de localitate, Judeţul Mehedinţi, 2014.

83

Figura 2.21. Densitatea populaţiei la nivel de localitate, Judeţul Olt, 2014.

84

Figura 2.22. Densitatea populaţiei la nivel de localitate, Judeţul Vâlcea, 2014.

85

2.2.1.4. Sporul natural al populaţiei

Pe lângă migraţia în afara ţării, un alt factor care contribuie masiv la reducerea populaţiei este sporul natural (diferenţa dintre numărul persoanelor născute şi numărul celor decedate într-o perioadă de timp considerată). În figura 2.23 este prezentată comparativ variaţia numărului de persoane născute şi decedate în anul 2013 în fiecare judeţ din Regiunea Sud-Vest Oltenia. În medie, numărul persoanelor născute reprezintă numai 58 % din numărul persoanelor decedate.

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

10000


Num

ar p

erso

ane

Anul

Persoane nascute Persoane decedate

Figura 2.23. Număr de persoane născute şi decedate în fiecare judeţ, anul 2013.

Pe baza informaţiilor structurate în bazele de date referitoare la numărul persoanelor născute şi decedate în anul 2013 la nivel de localitate, s-au realizat reprezentările de mai jos, pentru aceleaşi trei categorii de localităţi considerate mai sus la structura populaţiei pe grupe de vârstă.

86

Figura 2.24. Compararea numărului de persoane născute/decedate, municipiile reşedinţă de judeţ, 2013.

87

Figura 2.25. Compararea numărului de persoane născute/decedate, municipii (altele decât reşedinţele de judeţ) şi oraşe, 2013.

88

Figura 2.26. Compararea numărului de persoane născute/decedate, comune judeţul Dolj, 2013.

89

Figura 2.27. Compararea numărului de persoane născute/decedate, comune judeţul Gorj, 2013.

90

Figura 2.28. Compararea numărului de persoane născute/decedate, comune judeţul Mehedinţi, 2013.

91

Figura 2.29. Compararea numărului de persoane născute/decedate, comune judeţul Olt, 2013.

92

Figura 2.30. Compararea numărului de persoane născute/decedate, comune judeţul Vâlcea, 2013.

Se constată că în marea majoritate a localităţilor din mediul rural se manifestă un puternic declin demografic, numărul persoanelor decedate fiind mult mai mare decât cel al noilor născuţi. Tendinţa se menţine şi în mediul urban, cu unele excepţii notabile: municipiile Slatina, Râmnicu-Vâlcea şi Târgu Jiu.

La întocmirea estimărilor privind mobilitatea şi transporturile la nivelul regiunii la orizontul de analiza 2020, s-a ţinut seama de aceste tendinţe de variaţie ale sporului natural al populaţiei.

93

2.2.2. Identificarea activităţilor economice pe zone

Utilizarea teritoriului face referire la două componente principale: activităţile care se desfăşoară în arealul analizat şi nivelul de utilizare, exprimat prin intensitatea şi concentraţia activităţilor identificate. Cele mai răspândite funcţiuni de natură socială şi economică implică desfăşurarea de activităţi care interacţionează cu transporturile, precum producţia, consumul şi distribuţia. Aceste activităţi sunt localizate în zone specifice şi sunt parte a unui sistem de activităţi. Unele sunt activităţi care se desfăşoară în mod normal, de rutină şi sunt previzibile (de tip navetă sau cumpărături), în timp ce altele au caracter instituţional, se manifestă în mod neregulat şi sunt modelate de stilul de viaţă sau de nevoi speciale (asistenţa medicală). Pe lângă cele menţionate, se întâlnesc şi activităţi de producţie şi distribuţie, care implică deplasări la nivel local, regional sau global. Modele comportamentale ale indivizilor, instituţiilor şi companiilor îşi lasă amprenta asupra utilizării teritoriului din punct de vedere al amplasării activităţilor. Reprezentarea acestei amprente necesită o tipologie de utilizare a teritoriului, care poate fi de natură formală sau funcţională. Oricare ar fi tipologia funcţiunilor de utilizare a teritoriului, transportul şi utilizarea teritoriului fac parte dintr-un sistem cu buclă închisă, influenţându-se reciproc (figura 2.31).

Figura 2.31. Interacţiunea dintre Transporturi şi Utilizarea Teritoriului (adaptare după [46]).

Astfel, pentru a face o caracterizare a realităţii socio-economice în teritoriul de analiză, au fost analizaţi indicatorii prezentaţi în cele ce urmează.

2.2.2.1. Populaţia activă

Distribuţia anuală a numărului de persoane active în fiecare judeţ în intervalul 2002-2013 este reprezentată în figura următoare.

94

100000

120000

140000

160000

180000

200000

220000

240000

260000

280000

300000

320000

2001 2003 2005 2007 2009 2011 2013

Pers

oane

activ

e

Anul


Figura 2.32. Variaţia anuală a numărului de persoane active, nivel judeţean, 2002 - 2013.

Variaţia numărului de persoane active în aceeaşi perioadă de analiză pentru întreaga regiune este prezentată în figura 2.33, din care se observă evoluţie sinusoidală a acestui indicator, a cărui valoare maximă se înregistrează în anul 2002 şi minimă în anul 2011. În anul anul 2013 populaţia activă a fost cu 6 % mai mică decât cea din anul 2002.

700000

750000

800000

850000

900000

950000

1000000

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Pers

oane

activ

e

Anul

Regiunea SUD-VEST OLTENIA

Figura 2.33. Evoluţia numărului de persoane active la nivel regional, 2002 - 2013.

95

În cadrul regiunii, în anul 2013 au fost identificate 911.100 persoane active, repartizate pe judeţele componente conform graficului din figura următoare.

290900

146400117600

178000

178200

Dolj

Gorj

Mehedinti

Olt

Valcea

Figura 2.34. Distribuţia numărului de persoane active pe judeţe, 2013.

Se constată că 32 % din totalul populaţiei active a regiunii este concentrată în judeţul Dolj. La extrema cealaltă se află judeţul Mehedinţi cu un procent de 13 %.

2.2.2.2. Populaţia ocupată

În anul 2013 numărul populaţiei civile ocupate din cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia a fost de 832.000 de persoane, încadrarea acestora pe activităţi ale economiei naţionale la nivel de secţiune CAEN3 Rev.2, fiind prezentată în diagrama următoare.

Numărul persoanelor ocupate la nivelul judeţelor componente este prezentat în tabelul următor.

Tabelul 2.1. Distribuţia numărului de persoane ocupate pe judeţe, anul 2013 (sursa: INS).

Judeţul Numărul de persoane ocupate Dolj 262.700 Gorj 134.400 Mehedinţi 105.300 Olt 163.500 Vâlcea 166.100

3 CAEN - Clasificarea Activităţilor din Economia Natională

96

323.30

18.10112.70

12.0011.40

58.90

101.60

33.10

11.60

5.80

5.40

3.609.30

19.80 19.70

37.3034.60

5.308.50

A. Agricultura, silvicultura si pescuit

B. Industria extractiva

C. Industria prelucratoare

D. Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionatE. Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminareF. Constructii

G. Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelorH. Transport si depozitare

I. Hoteluri si restaurante

J. Informatii si comunicatii

K. Intermedieri financiare si asigurari

L. Tranzactii imobiliare

M. Activitati profesionale, stiintifice si tehnice

N. Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suportO. Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul publicP. Invatamant

Q. Sanatate si asistenta sociala

R. Activitati de spectacole, culturale si recreative

S. Alte activitati de servicii

Figura 2.35. Încadrarea populaţiei ocupate pe sectoare ale economiei naţionale, nivel regional, anul 2013 (prelucrare date INS).

Distribuţia pe activităţi ale economiei naţionale (conform CAEN Rev.2) a numărului de persoane ocupate pentru fiecare judeţ, exprimată în mii de persoane, este prezentată în figurile 2.36 - 2.40.

105.9

1.132.9

3.23.1

15.4

35.3

10.4

3.92.1

1.8 1.2 4.1 6.3

5.9 12.8

12.8

1.9 2.6















Figura 2.36. Distribuţia populaţiei ocupate pe activităţi, judeţul Dolj, 2013 (prel. date INS).

97

37

13.2

134.42.4

15.2

15.2

5.3

2.2

0.60.9

0.3

1.4

5.4

3.6

6.75.5

1 1.1















Figura 2.37. Distribuţia populaţiei ocupate pe activităţi, judeţul Gorj, 2013 (prel. date INS).

47.8

0.7

11.31.81.5

8.6

11.3

4.2

1.20.3

0.7

0.6

11.9

3.14.4

3.7

0.6 0.6















Figura 2.38. Distribuţia populaţiei ocupate pe activităţi, judeţul Mehedinţi, 2013 (prelucrare date INS).

98

76.6

0.9

27.2

0.51.8

7.8

15.2

5.6

0.9 1.1 1

0.5

1.4 3.2 3.7 6.96.4

0.8

2















Figura 2.39. Distribuţia populaţiei ocupate pe activităţi, judeţul Olt, 2013 (prel. date INS).

56

2.2

28.3

2.12.6

11.9

24.6

7.6

3.41.7

11

1.4

3

3.4 6.56.2

1 2.2















Figura 2.40. Distribuţia populaţiei ocupate pe activităţi, judeţul Vâlcea, 2013 (prel. date INS).

99

2.2.2.3. Numărul de salariaţi

Variaţia numărului mediu de salariaţi la nivel de judeţ în perioada 2002 - 2013 este reprezentată în figura 2.41. Cu excepţia judeţului Gorj, numărul maxim de salariaţi în perioada analizată a fost înregistrat în anul 2008, care a fost urmat de un punct de minim în anul 2010, după care tendinţa de evoluţie are un trend uşor crescător.

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

160000

2001 2003 2005 2007 2009 2011 2013

Num

ar sa

laria

ti

Anul

Mehedinti Dolj Gorj Olt Valcea

Figura 2.41. Evoluţia numărului de salariaţi la nivel judeţean, 2002 - 2013 (prel. date INS).

4443554

115293

71248

40312

62467

72473

361793

Romania Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea

Figura 2.42. Distribuţia numărului de salariaţi pe judeţele din regiune şi reprezentativitatea la nivel naţional, anul 2013 (prelucrare date INS).

100

La nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia, în anul 2013 au fost înregistraţi 361.793 salariaţi, reprezentând 8 % din numărul total de salariaţi din România (4.443.554 salariaţi) (figura 2.42). Se observă ca judeţul Dolj se detaşează, concentrând o treime din numărul de salariaţi din regiune, în timp ce pe ultimul loc se află judeţul Mehedinţi.

Bazele de date cu informaţiile referitoare la numărul de salariaţi de la INS au fost prelucrate şi utilizate pentru a obţine reprezentările grafice cu distribuţia spaţială a acestui indicator la nivel regional şi apoi detaliat la nivelul fiecărui judeţ (figurile 2.43 - 2.48).

Figura 2.43. Distribuţia numărului de salariaţi la nivel de UAT4 în regiune, anul 2013.

4 UAT - Unitate Adminitrativ Teritorială

101

Figura 2.44. Distribuţia numărului de salariaţi la nivel de UAT, judeţul Dolj, anul 2013.

102

Figura 2.45. Distribuţia numărului de salariaţi la nivel de UAT, judeţul Gorj, anul 2013.

103

Figura 2.46. Distribuţia numărului de salariaţi la nivel de UAT, judeţul Mehedinţi, anul 2013.

104

Figura 2.47. Distribuţia numărului de salariaţi la nivel de UAT, judeţul Olt, anul 2013.

105

Figura 2.48. Distribuţia numărului de salariaţi la nivel de UAT, judeţul Vâlcea, anul 2013.

2.2.2.4. Rata de ocupare a forţei de muncă

Rata de ocupare a forţei de muncă în cadrul regiunii este de aproximativ 60 %, judeţul Vâlcea fiind cel în care pe toată perioada analizată 2002 - 2013 s-a înregistrat cel mai ridicat procent, situat între 65 si 70 % (figura 2.49).

106

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Rata

de

ocup

are

a fo

rtei

de

mun

ca [

%]

Anul

Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea Regiunea SUD-VEST OLTENIA

Figura 2.49. Evoluţia ratei de ocupare a forţei de muncă la nivel judeţean şi regional, 2002 - 2013 (prelucrare date INS).

2.2.2.5. Date referitoare la şomaj

Numărul total de şomeri înregistraţi la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia reprezintă 15% din valoarea naţională a acestui indicator. Analiza comparativă a datelor existente indică reducerea cu 8% a numărului de şomeri din regiune în anul 2014 faţă de anul 2013, detaşându-se judeţul Vâlcea unde s-a produs o reducere de 20%, iar la polul opus, judeţul Olt cu o reducere de numai 1% (figura 2.50).

Prin raportarea numărului de şomeri la populaţia fiecărui judeţ, s-a obţinut rata şomajului, un indicator important în cadrul analizei socio-economice specifică studiilor de mobilitate. La nivelul anului 2013 se observă că valoarea medie a ratei şomajului pentru fiecare judeţ şi implicit la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia este superioară valorii medii naţionale, situaţia cea mai problematică întâlnindu-se în judeţul Mehedinţi, unde rata şomajului este de două ori mai mare decât valoarea medie naţională. Prin prisma acestui indicator, cel mai bine se situează judeţul Vâlcea, cu 6,8 % în condiţiile în care medie naţională este de 5,7% (figura 2.51).

107

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000


Num

arul

de

som

eri i

nreg

istra

ti

Judetul

Anul 2013 Anul 2014

Figura 2.50. Numărul şomerilor înregistraţi în fiecare judeţ în anii 2013 şi 2014 (prelucrare date INS).

0

2

4

6

8

10

12


Rata

som

ajul

ui [

%]

Judetul

Valoarea medie - Judete Valoarea medie - Regiunea SV Oltenia Valoarea medie - Romania

Figura 2.51. Ratele şomajului la nivelurile judeţean, regional şi naţional, 2014 (prelucrare date INS).

108

2.2.2.6. Venitul net pe gospodărie

Venitul mediu net pe gospodărie în Regiunea Sud-Vest Oltenia în anul 2013 a fost de 2.363,22 RON lunar, conform datelor publicate de INS. Această valoare este cu 7,6 % mai mică decât media înregistrată la nivel naţional (figura 2.52). Gospodăriile în care membrii fac parte din categoria socială salariaţi sunt cele în care se înregistrează cel mai mare venit.

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

Salariati Lucratori pe cont propriu in activitati

neagricole

Agricultori Someri Pensionari

Veni

t med

iu n

et [R

ON

]

Categorie sociala

Romania Regiunea SV Oltenia

Valoarea medie - Romania Valoarea medie - Regiunea SV Oltenia

Figura 2.52. Venitul net pe gospodările pe categorii sociale şi mediile la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia şi al României (prelucrare date INS).

2.2.2.7. Venitul salarial net pe domenii de activitate

Câştigul salarial nominal mediu net lunar pe activităţi ale economiei naţionale la nivel de secţiune CAEN Rev.2 obţinut în anul 2013 în Regiunea Sud-Vest Oltenia este prezentat în figura 2.53. Salarii de peste 2.000 RON au fost câştigate în următoarele sectoare de activitate (conform datelor publicate de INS):

producţia şi furnizarea de energie electrică şi termica, gaze, apă calda şi aer condiţionat – 2.868 RON lunar;

industria extractivă – 2.711 RON lunar; intermedieri financiare şi asigurări – 2.264 RON lunar; administraţie publică şi aparare; asigurări sociale din sistemul public – 2.194

RON lunar; informaţii şi comunicaţii – 2.001 RON lunar.

109

1140

2711

1455

2868

1314

993

941

13767352001

2264

1163

1724

804

2194

1449

1417

1056901















Figura 2.53. Venitul salarial net mediu lunar pe activităţi ale economiei naţionale la nivel de regiune, 2013 (prelucrare date INS).

Câştigul salarial nominal mediu net lunar la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia, în anul 2013 a fost de 1.433 RON, cu 9,2 % mai puţin comparativ cu valoarea medie la nivel naţional. Valoarea medie a acestui indicator la nivelul judeţelor componente este prezentată în tabelul 2.2.

Tabelul 2.2. Venitul salarial net mediu lunar pe judeţe, anul 2013 (date INS).

Judeţul Salariul net mediu [RON/lună] Dolj 1.465 Gorj 1.608 Mehedinţi 1.367 Olt 1.379 Vâlcea 1.295

În figurile următoare este evidenţiat salariul mediu lunar obţinut în domeniile de activitate ale economiei naţionale (CAEN Rev.2) pentru fiecare judeţ din regiune.

110

1120

3198

1543

2815

1420

1097

1049

15437302555

2653

1212

1692

880

2332

1504

1474

11611094















Figura 2.54. Salariul mediu lunar pe domeniile de activitate, judeţul Dolj, 2013 (prelucrare date INS).

1068

2758

1134

3102

1155

1062

804

13506431247

1999

1224

1513

725

2334

1563

1456

1015 713















Figura 2.55. Salariul mediu lunar pe domeniile de activitate, judeţul Gorj, 2013 (prelucrare date INS).

111

1082

2060

1482

2657

1270

968

836

12177271569

2188

1087

1730

728

2195

1392

1433

936 701















Figura 2.56. Salariul mediu lunar pe domeniile de activitate, judeţul Mehedinţi, 2013 (prelucrare date INS).

Figura 2.57. Salariul mediu lunar pe domeniile de activitate, judeţul Olt, 2013 (prelucrare date INS).

112

1312

2401

1287

2585

1435

994

945

11678171696

2192

1163

2144

783

2014

1254

1283

1019 826















Figura 2.58. Salariul mediu lunar pe domeniile de activitate, judeţul Vâlcea, 2013 (prelucrare date INS).

2.2.2.8. Numărul de locuinţe

Numărul de locuinţe existente în Regiunea Sud-Vest Oltenia în anul 2013 reprezintă 11% din numărul total de locuinţe înregistrate la nivel naţional. Centralizarea acestora la nivel de judeţ este prezentată în figura 2.59.

113

8799832

282666

160304

131627

190515

181897

947009

Romania Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea

Figura 2.59. Numărul de locuinţe în judeţele Regiunii Sud-Vest Oltenia.

Numărul mediu de persoane care revin unei locuinţe, obţinut în urma prelucrării datelor primare, este centralizat în tabelul de mai jos.

Tabelul 2.3. Număr mediu de persoane pe locuinţă (date INS).

Unitatea administrativ -teritorială

Numărul de locuinţe Populaţia Număr de persoane /

locuinţă Romania 8.799.832 22.390.978 2,5 Regiunea Sud-Vest Oltenia 947.009 2.251.542 2,4 Judeţul Dolj 282.666 711.844 2,5 Judeţul Gorj 160.304 373.441 2,3 Judeţul Mehedinti 131.627 293.999 2,2 Judeţul Olt 190.515 463.568 2,4 Judeţul Valcea 181.897 408.690 2,2

În figura de mai jos este prezentată distribuţia numărului de locuinţe pe unităţile administrativ teritoriale din Regiunea Sud-Vest Oltenia, pe baza datelor cele mai recente existente, adică la nivelul anului 2013.

114

Figura 2.60. Distribuţia numărului de locuinţe pe unităţi administrativ teritoriale la nivelul regiunii, 2013.

2.2.2.9. Numărul de autovehicule înmatriculate

Potrivit INS, în total în anul 2013 în Regiunea Sud-Vest Oltenia au fost înmatriculate 496.137 autovehicule, dintre care 417.028 autoturisme şi 66.549 autovehicule de marfă. Variaţia anuală a vehiculelor din aceste categorii la nivelul fiecărui judeţ din regiune este reprezentată în figurile următoare.

115

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

160000

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Auto

turis

me

Anul


Figura 2.61. Evoluţia numărului de autoturisme înmatriculate la nivel judeţean în perioada 2002 - 2013.

0

5000

10000

15000

20000

25000

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Auto

vehi

cule

de

mar

fa

Anul


Figura 2.62. Evoluţia numărului de autovehicule de marfă înmatriculate la nivel judeţean în perioada 2002 - 2013.

116

Atât în cazul autoturismelor, cât şi în cazul vehiculelor de marfă, peste 30% din parcul inventar este deţinut de judeţul Dolj.

Un indicator a cărui valoare influenţează semnificativ mobilitatea este indicele de motorizare, exprimat ca numărul de autoturisme deţinut de 1.000 de locuitori. Analizând curba de variaţie a indicelui de motorizare la nivel de judeţ (figura 2.63), în perioada 2002 – 2013, se observă o scădere semnificativă în anul 2006, care poate fi relaţionată cu rezultatele introducerii programului naţional de înnoire a parcului de autovehicule, în anul 2005, cunoscut sub denumirea de “Programul de stimulare a înnoirii parcului auto naţional”. Începând cu anul 2006, se manifestă o tendinţă ascendentă de evoluţie a valorilor acestui indicator pentru toate judeţele. Cu toate acestea, în anul 2013, valoarea medie la nivel regional este mai mică decât valoarea medie înregistrată la nivel naţional. Judeţul în care se înregistrează cea mai redusă valoare a indicelui de motorizare, de-a lungul întregii perioade de analiză este judeţul Olt, pentru care în anul 2013 fiecare grup de 1.000 de persoane a deţinut numai 156 autoturisme, în condiţiile în care la nivelul regiunii valoarea medie a fost de 185 (figura 2.64).

50

70

90

110

130

150

170

190

210

2001 2003 2005 2007 2009 2011 2013

Indi

ce d

e M

otor

izare

[Aut

otur

isme/

100

0 lo

cuito

ri]

Anul


Figura 2.63. Evoluţia indicelui de motorizare la nivel judeţean, 2002 - 2013.

Cele mai recente valori ale acestui indicator disponibile pentru statele europene se referă la anul 2012, an în care Italia se clasează pe primul loc în Uniunea Europeană 28, având asociată valoarea de 621 autoturisme / 1.000 locuitori. Raportându-ne la statele pentru care sunt publicate valorile din graficul din figura 2.65, România este urmată în clasamentul european numai de statele care au făcut parte din fosta Iugoslavia şi de Turcia. Celelalte state au valori ale indicelui de motorizare de peste 300 autoturisme / 1.000 locuitori.

117

0

50

100

150

200

250


Indi

ce d

e M

otor

izare

[Aut

otur

isme/

100

0 lo

cuito

ri]

Judetul

Valoare medie - Judete Valoare medie - Regiunea SV Oltenia Valoare medie - Romania

Figura 2.64. Situaţia comparativă a indicelui de motorizare: nivelurile judeţean, regional, naţional, 2013.

Figura 2.65. Situaţia comparativă a indicelui de motorizare la nivel european, anul 2012 (sursa: Eurostat, 2015).

118

2.2.2.10. Numărul unităţilor sanitare

Numărul de spitale aflate în proprietate publică care erau în funcţiune în fiecare judeţ în anul 2013 sunt evidenţiate grafic în figura următoare.

0

2

4

6

8

10

12

14


Num

ar d

e sp

itale

Judetul

Figura 2.66. Numărul de unităţi spitaliceşti proprietate publică la nivelul fiecărui judeţ, 2013.

În urma prelucrării datelor primare ale INS se poate menţiona că fiecărui spital îi revine un număr foarte mare de persoane, lucru care implică generarea unui număr semnificativ de călătorii efectuate cu scopul de a benficia de servicii medicale.

Situaţia cea mai defavorabilă se întâlneşte în judeţul Olt, unde unui spital îi sunt arondaţi în medie 90.000 de locuitori, în condiţiile în care valoarea medie la nivelul regiunii este de aproximativ 60.000 de locuitori (figura 2.67). De menţionat, că centre de transfuzie există numai în municipiile reşedinţă de judeţ.

119

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

90000

100000


Num

ar d

e lo

cuito

ri/ s

pita

l

Judetul

Judete Regiunea SV Oltenia

Figura 2.67. Indicatorul număr de locuitori / spital la nivel judeţean, 2013.

2.2.2.11. Unităţi de învăţământ

Unităţile de învăţământ dintr-un areal de studiu reprezintă poli importanţi de atragere şi generare a călătoriilor. Tipul şi amplasarea acestora pe teritoriul de analiză are efecte importante asupra indicatorilor de mobilitate. Astfel, analizând datele oficiale cele mai recente, s-a întocmit reprezentarea din figura de mai jos. Unităţile de învăţământ au fost structurate în 5 categorii specifice:

i. preşcolar; ii. primar şi gimnazial;

iii. liceal; iv. postliceal; v. universitar,

ţinând cont de influenţa pe care fiecare tip o are asupra numărului de deplasări atrase şi generate şi, implict, asupra mobilităţii.

Amplasarea unităţilor de învăţământ în regiune influenţează cererea de mobilitate, în special în situaţiile în care acestea sunt de tip liceal, plasate în mediul urban, atrăgând elevii din zonele rurale învecinate oraşului respectiv. Evident, cele mai numeroase unităţi de învăţământ se află în municipiile şi oraşele regiunii, detaşându-se în această privinţă Municipiile Craiova şi Slatina. În Municipiul Craiova, există de asemenea trei dintre cele patru universităţi din regiune, atrăgând / generând călătorii ale studenţilor dinspre / spre majoritatea zonelor din regiune.

120

Figura 2.68. Distribuţia numărului de unităţi de învăţământ pe categorii, nivel regional, 2013.

2.2.2.12. Capacitatea de cazare

Numărul unităţilor de cazare care funcţionează în Regiunea Sud-Vest Oltenia a urmat o evoluţie ascendentă, de la 158 de unităţi înregistrate în anul 2002, în anul 2014 s-a ajuns la 436. Peste 50 % dintre acestea sunt situate în judeţul Vâlcea (figura 2.69).

Capacitatea anuală de cazare turistică asigurată de unităţile de cazare existente în fiecare judeţ, exprimată în [locuri de cazare - zile] este reprezentată grafic în figura 2.70.

121

În perioada analizată, aproximativ 70 % din numărul total de înnoptări în facilităţile de cazare din regiune s-au înregistrat în judeţul Vâlcea, în care se manifestă o tendinţă descrescătoare a numărului de turişti cazaţi peste noapte (figura 2.71).

0

50

100

150

200

250

300

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Num

ar U

nita

ti de

caza

re

Anul


Figura 2.69. Evoluţia numărului unităţilor cazare pe judeţe, 2002 - 2014.

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

3500000

4000000

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Capa

citat

e de

caza

re [l

ocur

i-zile

]

Anul


Figura 2.70. Evoluţia capacităţii de cazare pe judeţe, 2002 - 2014.

122

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

1600000

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Num

ar In

nopt

ari

Anul


Figura 2.71. Evoluţia numărului de înnoptări pe judeţe, 2002 - 2014.

Raportând numărul de înnoptări la capacitatea de cazare oferită de unităţile de cazare existente de-a lungul perioadei de analiză (2002-2014) în cadrul regiunii, se obţine indicatorul gradul de utilizare a capacităţii disponibile, indicator care pentru judeţul Vâlcea, principalul pol turistic al regiunii, are o evoluţie descrescătoare, de la 54 % în anul 2002, în anul 2014 ajungând la 31 % (figura 2.72).

0.00

0.10

0.20

0.30

0.40

0.50

0.60

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Grad

de

utili

zare

cap

acita

te d

e ca

zare

Anul


Figura 2.72. Evoluţia gradului de utilizare a capacităţii de cazare pe judeţe, 2002 - 2014.

123

2.3. Reţelele majore de circulaţii

Regiunea Sud-Vest Oltenia este deservită de o reţea de transport în care se întâlnesc toate modurile de transport existente la nivel naţional. Conceptual, aceste moduri de transport sunt dispuse pe niveluri diferite, însă funcţional acestea se interconectează formând o reţea complexă intermodală (figura 2.73).

Figura 2.73. Straturile reţelei de transport a Regiunii Sud-Vest Oltenia.

Facilităţile oferite de subsistemul de transport regional, ca parte componentă a sistemului naţional sunt specifice următoarelor moduri de transport:

Modul rutier;

Modul feroviar;

Modul fluvial;

Modul aerian.

124

2.3.1. Reţeaua majoră de transport rutier

Regiunea Sud-Vest Oltenia este străbătută de reţeaua de transport europeană TEN-T (centrală şi extinsă), care se suprapune peste reţeaua de drumuri publice existente sau prevede elemente noi de infrastructură, după cum se poate observa din figura 2.74.

Figura 2.74. Reţeaua TEN-T rutieră pe teritoriul României5.

Reţeaua de transport rutier care deserveşte Regiunea Sud-Vest Oltenia este formată din drumuri publice structurate din punct de vedere administrativ – teriorial, conform legislaţiei în vigoare6, în următoarele categorii:

drumuri de interes naţional;

drumuri de interes judeţean;

drumuri de interes local.

5 TEN-T network, Romania and Bulgaria, 2015, http://ec.europa.eu/transport/themes/infrastructure/ten-t-guidelines/maps_en.htm 6 Ordonanta Guvernului Nr. 43/1997, actualizată, Act sintetic la data 21-ian-2013.

125

Drumurile de interes naţional aparţin proprietăţii publice a statului şi cuprind drumurile naţionale, care asigură legăturile cu capitala ţării, cu reşedinţele de judeţ, cu obiectivele de interes naţional, între ele, precum şi cu ţările vecine, şi pot fi clasificate ca:

autostrăzi;

drumuri expres;

drumuri naţionale europene (E);

drumuri naţionale principale;

drumuri naţionale secundare.

Drumurile de interes judeţean fac parte din proprietatea publică a judeţului şi cuprind drumurile judeţene, care asigură legătura între:

resedinţele de judeţ cu municipiile, cu oraşele, cu resedinţele de comună, cu staţiunile balneoclimaterice şi turistice, cu porturile şi aeroporturile, cu obiectivele importante legate de apărarea ţării şi cu obiectivele istorice importante;

oraşe şi municipii, precum şi între acestea şi resedinţele de comună;

reşedinţe de comună.

Drumurile de interes local aparţin proprietăţii publice a unităţii administrative pe teritoriul căreia se află şi pot fi clasificate ca:

drumuri comunale, care asigură legăturile:

între reşedinţa de comună şi satele componente sau cu alte sate;

între oraş şi satele care îi apartin, precum şi cu alte sate;

între sate;

drumuri vicinale - drumuri ce deservesc mai multe proprietăţi, fiind situate la limitele acestora;

străzi - drumuri publice din interiorul localităţilor, indiferent de denumire: stradă, bulevard, cale, chei, splai, şosea, alee, fundatură, uliţă etc.

Din categoria drumurilor europene la nivelul întregii regiuni au fost identificate următoareale componente (figura 2.75):

E70: (frontiera cu Serbia) Moravița - Timișoara - Drobeta-Turnu Severin – Filiaşi - Craiova - Caracal - Alexandria - București – Giurgiu-Pod Giurgiu (frontiera cu Bulgaria;

E79: (frontiera cu Ungaria) Borș - Oradea – Deva – Petroșani –Tg. Jiu - Filiași- Craiova – Calafat (frontiera cu Bulgaria);

126

Figura 2.75. Reţeaua de drumuri europene – Regiunea Sud-Vest Oltenia.

E81: (frontiera cu Ucraina) Halmeu - Satu Mare - Cluj-Napoca – Sibiu - Râmnicu Vâlcea - Pitești – București;

E574: Craiova - Pitești - Braşov - Onești – Bacău;

E771: Drobeta-Turnu Severin – Porțile de Fier I – frontiera cu Serbia.

Traseele drumurilor europene descrise mai sus se suprapun peste traseele drumurilor naţionale conform datelor centralizate în tabelul 2.4.

127

Tabelul 2.4. Corespondenţa trasee drumuri europene şi naţionale în Regiunea Sud-Vest Oltenia.

Drum european

Drum naţional asociat

E70 DN 6: limita cu jud. Caraş Severin – Orşova- Drobeta-Turnu Severin – Filiaşi - Craiova – Caracal – limita cu jud. Teleorman

E79 DN 66: limita cu jud. Hunedoara - Tg. Jiu - Filiași DN 6: Filiaşi - Craiova DN56: Craiova - Calafat – frontiera cu Bulgaria

E 81 DN 7: limita cu jud. Sibiu – Brezoi – Râmnicu Vâlcea – limita cu jud. Argeş E574 DN 65: Craiova – limita cu jud. Argeş

E771 DN 6: Drobeta-Turnu Severin – Porţile de Fier DN 6A: Porţile de Fier - frontiera cu Serbia

Reţeaua majoră de transport rutier a Regiunii Sud-Vest Oltenia analizată în acest studiu este compusă din drumuri naţionale europene, drumuri naţionale (principale şi secundare) şi drumuri judeţene. Având importanţă locală, drumurile comunale nu au fost introduse în graful reţelei, fiind considerate numai în analizele globale. Astfel, lungimea reţelei rutiere din Regiunea Sud-Vest Oltenia totalizează 11.228 km (drumuri naţionale, drumuri judeţene şi drumuri comunale).

În funcţie de îmbrăcămintea suprafeţei de rulare, acestea sunt clasificate în următoarele categorii:

modernizate;

cu îmbrăcăminti uşoare;

pietruite;

de pământ.

Încadrarea în aceste categorii a drumurilor din compunerea reţelei rutiere în ansamblu, este prezentată în figura 2.76.

Din totalul celor 11.228 km de drum la nivel regional, 35 % sunt drumuri modernizate, 29 % drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare, 27 % drumuri pietruite şi 9 % drumuri de pământ. Proporţia drumurilor modernizate din judeţul Olt este cea mai redusă din regiune, de numai 26% din lungimea totală a reţelei din interiorul teritoriului judeţean.

128

Figura 2.76. Lungimea totală a reţelei de drumuri, pe categorii la nivel judeţean, 2013.

La nivel regional, densitatea reţelei de drumuri publice este de 0,38 km/km2, valorile specifice pentru fiecare judeţ variind între 0,33 km/km2 (judeţul Dolj) şi 0,42 km/km2 (judeţul Olt) – tabelul 2.5.

Tabelul 2.5. Densitatea reţelei de drumuri publice în Regiunea Sud-Vest Oltenia.

Judeţul Reţeaua de drumuri publice

Lungime [km] Densitate [km/km2]Dolj 2.435 0,38 Gorj 2.274 0,33 Mehedinţi 1.872 0,41 Olt 2.328 0,38 Valcea 2.319 0,42

Reţeaua de drumuri naţionale are o lungime de 2.178 km, distribuiţi în teritoriu conform reprezentării grafice din figura 2.77.

Această categorie de drumuri reprezintă 19% din lungimea totală a drumurilor publice regionale, având densitate de 0,07 km/km2. În talelul 2.6 sunt prezentate aceste caracteristici pentru fiecare judeţ.

129

Figura 2.77. Reţeaua de drumuri naţionale – Regiunea Sud-Vest Oltenia.

Tabelul 2.6. Caracteristicile reţelei de drumuri naţionale în Regiunea Sud-Vest Oltenia.

Judeţul Reţeaua de drumuri naţionale

Lungime [km] Densitate [km/km2] Pondere în reţeaua de drumuri publice [%]

Dolj 473 0,06 19 Gorj 426 0,08 19 Mehedinţi 449 0,09 24 Olt 301 0,05 13 Valcea 529 0,09 23

130

Situaţia privind încadrarea drumurilor naţionale pe categorii din punct de vedere al îmbrăcăminţii rutiere la nivelul fiecărui judeţ din regiune sunt prezentate în figura 2.78. Din datele existente, rezultă ca în categoria drumurilor de interes naţional, există sectoare pietruite, însumând 89 km, care sunt localizate în judeţele Gorj, Mehedinţi şi Vâlcea.

Figura 2.78. Lungimea reţelei de drumuri naţionale, pe categorii la nivel judeţean, 2013.

Reţeaua de drumuri judeţene înregistrează ponderea cea mai ridicată în reţeaua de drumuri publice, 41%. La nivel regional aceasta însumează 4.622 km, având o densitate medie de 0,16 km/km2 (tabelul 2.6).

Reprezentarea spaţială a reţelei de drumuri judeţene este realizată în figura 2.79. Peste 50% din totalul drumurilor judeţene au suprafaţa de rulare din îmbrăcăminţi rutiere uşoare, în această categorie de drumuri existând şi drumuri de pământ, a căror lungime însumează 114 km.

Analiza cantitativă a reţelei în funcţie de tipul suprafeţei de rulare, la nivelul fiecărui judeţ este realizată în figura 2.80, iar starea de viabilitate a drumurilor judeţene din regiune este prezentată în figura 2.81.

131

Figura 2.79. Reţeaua de drumuri judeţene şi naţionale – Regiunea Sud-Vest Oltenia.

132

Figura 2.80. Lungimea reţelei de drumuri judeţene, pe categorii la nivel judeţean, 2013.

Tabelul 2.7. Caracteristicile reţelei de drumuri judeţene în Regiunea Sud-Vest Oltenia.

Judeţul Reţeaua de drumuri judeţene

Lungime [km] Densitate [km/km2] Pondere in reţeaua de drumuri publice [%]

Dolj 1.096 0,15 45 Gorj 837 0,15 37 Mehedinţi 702 0,14 38 Olt 1.026 0,19 44 Valcea 961 0,17 41

Drumurile comunale reprezintă 39% din lungimea totală a reţelei de drumuri publice, însumând 4.428 km. În total, aproximativ 70% din aceste drumuri sunt pietruite sau de pământ (figura 2.81). Caracteristicile reţelei de drumuri comunale sunt prezentate în tabelul 2.8.

135

Figura 2.82. Lungimea reţelei de drumuri comunale, pe categorii la nivel judeţean, 2013.

Tabelul 2.8. Caracteristicile reţelei de drumuri comunale în Regiunea Sud-Vest Oltenia.

Judeţul Reţeaua de drumuri comunale

Lungime [km] Densitate [km/km2] Pondere in reţeaua de drumuri publice [%]

Dolj 866 0.12 36 Gorj 1.011 0.18 44 Mehedinţi 721 0.15 39 Olt 1.001 0.18 43 Valcea 829 0.14 36

Aşa cum se poate observa din figura 2.82, judeţele Dolj şi Olt sunt cele în care drumurile comunale de pământ depăşesc lungimi de 200 km. Judeţul Dolj este cel în care drumurile de interes judeţean sunt în proporţie de 33 % de pământ, la polul opus situându-se judeţul Mehedinţi, în care această categorie de drumuri reprezintă 12 % din total drumuri judeţene.

2.3.2. Reţeaua majoră de transport feroviar

Teritoriul Regiunii Sud-Vest Oltenia este străbătut de reţeaua europeană de transport feroviar TEN-T (centrală şi extinsă), aşa cum se poate observa din figura 2.83.

136

Figura 2.83. Reţeaua TEN-T feroviară pe teritoriul României7.

Coridoarele Rin – Dunăre şi Orient/Mediterana de Est se suprapun peste magistrala de cale ferată 900, Bucureşti – Roşiori Nord – Craiova – Filiaşi – Caransebeş – Timişoara Nord, respectiv peste linia 912, Craiova – Calafat (figura 2.84). Reţeaua extinsă include liniile 202, Filiaşi – Tg. Jiu - Petroşani şi 221, Tg. Jiu – Rovinari – Gura Motrului.

Conform documentaţiilor existente, rețeaua feroviară din România este structurată în infrastructură interoperabilă și neinteroperabilă8.

Infrastructura feroviară interoperabilă este cea care se poate conecta la infrastructura feroviară transeuropeană, fiind administrată în concordanță cu prevederile privind accesul liber al operatorilor feroviari și dezvoltată în conformitate cu normele tehnice de interoperabilitate adoptate pe plan European.

7 TEN-T network, Romania and Bulgaria, 2015, http://ec.europa.eu/transport/themes/infrastructure/ten-t-guidelines/maps_en.htm 8 http://www.cfr.ro/index.php/ct-menu-item-81/ct-menu-item-83

137

Figura 2.84. Coridoarele TEN-T Rin – Dunăre şi Orient/Mediterana de Est pe teritoriul României (sursa: Comisia Europeană).

Infrastructura feroviară neinteroperabilă este cea aferentă traficului local, conectată sau nu la infrastructura feroviară interoperabilă, administrată și dezvoltată pe baza unor reglementări specifice interne. În funcție de caracteristicile tehnice ale liniilor și de viteza maximă admisă, secțiile de circulație sunt clasificate pe categorii care au influență în modul de tarifare.

În Regiunea Sud-Vest Oltenia secţiile neinteroperabile sunt9 (figura 2.85): Carbuneşti – Albeni; Amaradia – Bârseşti; Băbeni – Berbeşti – Alunu; Golenţi – Poiana Mare; Caracal – Corabia.

Reţeaua de cale ferată din Regiunea Sud-Vest Oltenia totalizează 988 km, din care 51 % este electrificată. Distribuţia pe judeţe a reţelei totale şi electrificate este prezentată în figura 2.86.

9 Documentul de Referinţă al Reţelei CFR, Anexa 8, Compania Naţională de Căi Ferate “CFR” SA, Versiunea 5.3, 1 septembrie 2015

138

Figura 2.85. Reţeaua feroviară din Regiunea Sud-Vest Oltenia (sursa: CFR S.A.).

139

Distribuţia în funcţie de tipul de linie a reţelei de cale ferată (simplă sau dublă) pentru fiecare judeţ, la nivelul anului 2013, este prezentată în figura 2.87.

Figura 2.86. Lungimea totală a reţelei de cale ferată şi a celei electrificate, nivel judeţean, 2013.

Figura 2.87. Distribuţia tipului de linie a reţelei de cale ferată, nivel judeţean, 2013.

140

Conform datelor publicate de CFR S.A., la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia funcţionează 45 staţii (staţii şi halte de mişcare). Dintre acestea 14 sunt catalogate drept noduri de cale ferată (figura 2.85):

Magistrala 900: Caracal, Craiova, Filiaşi, Gura Motrului, Strehaia; Linia 901: Piatra Olt; Linia 912: Jiu Hm, Golenţi; Linia 914: Motru; Linia 201: Băbeni; Linia 202: Cărbuneşti, Tg. Jiu; Linia 221: Amaradia, Turceni.

Staţia Calafat, amplasată pe linia 912, este staţie de frontieră deschisă traficului de mărfuri şi călători.

Mai jos sunt specificate caracteristici tehnice ale reţelei feroviare din Regiunea Sud Vest Oltenia (tabelele 2.9 - 2.13), pe fiecare judeţ, structurate după criteriile:

tipul căii ferate (simplă sau dublă); modul de tracţiune (electrificată sau neelectrificată),

conform datelor puse furnizate de Sucursala Regională CF Craiova a CFR S.A.

Tabelul 2.9. Caracteristicile reţelei de cale ferată din judeţul Dolj.

Linia Tip Sector de

cale ferată

Poziţia kilometrică

Lungime [km]

Puncte de secţionare


Electrificată / Neelectrificată

100 magistrală Caracal - Craiova

169+500-207+900 38,400

Jianca 177+011

dublă electrificată

Leu 185+473 Malu Mare 198+173

Banu Maracine 203+976

Craiova 207+900=250+002

100 magistrală Craiova-lsalnita

250+002-262+149 12,147 Cernele 255+714 dublă electrificată Isalnita 262+149

100 magistrală Isalnita-

Filiasi

262+149-285+853 23,704

Cotofeni 269+787 dublă electrificată Racari 279+350

Filiasi 285+853

100 magistrală Filiasi-Gura

Motrului

285+853-290+650 4,797 dublă electrificată

116 magistrală Filiasi-Tintareni

0+500-3+000 2,500 simplă electrificată

101 principală Piatra Olt -Craiova

225+806-250+002 24,196

Robanesti 228+857

simplă neelectrificată

Toporasi 232+374 Pielesti 234+956 Circea 241+732

PI. Vulcanesti 246+432

Bordei 248+354 Craiova 250+002

113 secundară Craiova-Golenti

250+000-344+666 94,666

Bordei he 250+486


Jiu Nou hm 252+521 Podari 261+751 Canton 269+000

Salcuta hm 275+578 Dealu

Robului h 280+034

141

Linia Tip Sector de

cale ferată


Lungime [km]




Segarcea he 286+028 Segarcea 287+164 Cerat h 290+960

Portaresti 295+089 Urzica Mare 298+895

Afumati 305+101 Sillstea Crucii 309+698

Boureni 312+116 Bailesti 319+211

Horticola 325+030 Motatei 332+044 Maglavit 338+118 Golenti 344+666

113 secundară Golenti-Calafat

344+666-356+471 11,805 Cobuz 352+398 simplă neelectrificată Calafat 356+471

113 secundară Rac

Golenti - Pod Vidin

0+000-3+216

(0+000 = 351+225

L113)

3,216 simplă neelectrificată

114 secundară Banu M.-Jiu

0+000-001+134 1,134 simplă neelectrificată

115 secundară Golenti-Poiana Mare

345+007-352+128 7,121 Poiana

Mare 351+638 simplă neelectrificată

113A secundară Jiul-Jiul Halta

0+000-2+737 2,737 Jiu Vechi 2+619 simplă neelectrificată

Tabelul 2.10. Caracteristicile reţelei de cale ferată din judeţul Gorj.

Linia Tip Sector de cale ferată


Lungime [km]




116 magistrală Filiasi-Copacioasa

3+000-56+792 53,792

Tintareni 5+774

simplă electrificată

Gilort 12+418,40 Turburea 19+019

Bibesti 26+375 Musculesti 30+967,60 Barbatesti 36+850,80 Jupinesti 41+320

Carbunesti 46+489,60 Pojogeni 51+095

Copacioasa 56+792

116 magistrală Copacioasa- L. Budieni

56+792-63+619 6,722 L. Budieni 63+514 simplă electrificată

116 magistrală L. Budieni-Tg. Jiu

63+514-70+287 7,018 Tg. Jiu 70+287 simplă electrificată

116 magistrală Tg. Jiu-Livezeni

70+287-111+500 41,213

Ecat. Teodoroiu 74+534


Paringu 80+421 Bumbesti 86+234

Valea Sadului 89+932

Meri 94+861 Lainici 101+232

Pietrele Albe 107+701 Strimbuta 113+446

143 principală Gura

Motrului- Turceni


143 principală

Gura Motrului-Turceni

0+500-15-900 15,400 Turceni 13+540 dublă electrificată

142



Lungime [km]




143 principală Turceni-Rogojelu

15+900-51+648 35,748

Plopsoru 29+010 dublă electrificată Rovinari 48+904

Rogojelu 51+648

143 principală Rogojelu-Tg. Jiu

51+648-70+287 18,639

Cirbesti 58+159 simplă electrificată Amaradia

Tg. Jiu

116A secundară Carbunesti-Albeni

0+000-10+450 10,450 Albeni 9+326 simplă electrificată

138 secundară Amaradia-Birsesti 0+600-8+800 8,200 Birsesti 8+500 simplă electrificată

140 secundară L. Budieni-Amaradia 0+000-0+832 0,832 simplă electrificată

144 secundară Turceni-Dragotesti

15+000-42+400 27,400 Borascu 22+966 simplă electrificată

Dragotesti 41+483 simplă electrificată

136 secundară Strehaia-Motru

20+710-27+750 7,040 Motru 27+750 simplă electrificată

136 secundară Motru-Motru Sud


136 secundară Tg-Jiu 0,530 simplă electrificată 136 secundară Tg-Jiu 1,523 simplă neelectrificată

Tabelul 2.11. Caracteristicile reţelei de cale ferată din judeţul Olt.



Lungime [km]




100 magistrală Rosiori - Caracal

110+500-155+430 44,930

Mihaesti 117+404

dublă electrificată Radomiresti 125+700 Draganesti

Olt 137+401

Farcasele 147+650 Caracal 155+430

100 magistrală Caracal - Craiova

155+430-169+500 14,070

Grozavesti 168+458 dublă electrificată Limita 169+500

101 principală Costesti - Slatina

153+500-189+000 35,500

Corbu 155+596


Sinesti 161+607 Potcoava 167+664 Balteni 175+250 Recea 181+246 Slatina 189+000

101 principală Slatina - Piatra Olt

189+000-205+992 16,992

Milcov 194+279 simplă neelectrificată Slatioara 198+900

Piatra Olt 205+992

101 principală Piatra Olt -Craiova

205+992-225+806 19,814

Branet 214+800 simplă neelectrificată Bals 218+819

112 principală Piatra Olt - Caracal

205+992-238+448 32,456

Vladuleni 220+177 simplă neelectrificată Romula 230+943

Caracal 238+448

112A principală Caracal - Corabia

238+448-242+950 4,502

Caracal Gr. Tehnica 242+725 simplă neelectrificată Limita 242+950

203 principală Piatra Olt-Bujoreni

206+360-232+700 26,340

Arcesti 216+284 simplă neelectrificată Strejesti 227+905

112A secundară Caracal - Corabia

(Regiotrans)

242+950-282+223 39,279

Deveselu 245+725

simplă neelectrificată Frasinet 252+378

H.C. Visina 265+381 Corabia 279+875

Port Limita 282+229

143

Tabelul 2.12. Caracteristicile reţelei de cale ferată din judeţul Mehedinţi.



Lungime [km]




100 magistrală Filiasi-Gura Motrului

290+650-292+505 1,855 Gura

Motrului 292+505 dublă electrificată

100 magistrală Gura

Motrului-Strehaia

292+505-310+000 17,495

Butoiesti 298+833 dublă electrificată Strehaia 310+000

100 magistrală Strehaia-Simian P.M.


100 magistrală Strehaia-Simian P.M.

310+500-353+146 42,646

Ciochiuta 317+896


Timna 324+908 Igiroasa 330+000 Prunisor 334+735

Gimita 340+890 Balota 344+600

Valea Alba 348+921 P.M.Simian 353+146

100 magistrală P.M.Simian-Severin Marf


100 magistrală Severin Marf.-Tr.Severin

355+944-363-764 7,820

Tr.Severin Marfuri

356+337 simplă electrificată

Tr. Severin Est

360+460 simplă electrificată

Tr. Severin 363+764 simplă electrificată

100 magistrală Tr. Severin-Orsova

363+764-384-500 20,736 Gura Vaii 372+209 simplă electrificată Vircirova 380+007


Motrului-Turceni



Motrului-Turceni R3


136 secundară Strehaia-Motru

0+485-20+710 20,225 Jirov 12+720 simplă electrificată

Tabelul 2.13. Caracteristicile reţelei de cale ferată din judeţul Vâlcea.



Lungime [km]




203 principală Piatra Olt-Bujoreni

232+700-297+657

64,957

Zlatarei 233+172


Dragasani 239+804 Zavideni 250+054 Fiscalia 257+039 Ionesti 263+392 Babeni 273+028 Govora 281+213 Riureni 286+816

Rm.Vâlcea 292+637 3,285 Bujoreni 297+657 dublă neelectrificată

203 principală Bujoreni-Cozia

297+657-320+674 23,017

Daesti 302+763 dublă neelectrificată Calimanesti 308+857

Cozia 320+674

203 principală Cozia-Podu Olt

320+674-353+700 33,026

Lotru 324+527 simplă neelectrificată Cornet 333+828

Ciineni 345+554

În tabelul 2.14 este prezentat modul de tracţiune pe fiecare linie / traseu de cale ferată din teritoriul de analiză.

144

Tabelul 2.14. Modul de tracţiune (sursa SR CF Craiova)

Nr. crt. Linia Traseul Modul de

tracţiune

1. 100 Ciolpani - Craiova - Filiasi - Strehaia - Drobeta Turau Severin - Orsova electrificat

2. 101 Golesti - Pitesti - Bradu de Sus - Costesti - Slatina - Piatra Olt - Bals - Craiova neelectrificat

3. 112 Piatra Olt - Caracal neelectrificat 4. 113 Craiova - Segarcea - Bailesti - Calafat neelectrificat 5. 116 Filiasi - Carbunesti - Tg. Jiu - Meri - Livezeni electrificat 6. 143 Filiasi - Turceni - Amaradia - Tg. Jiu electrificat 7. 144 Turceni - Dragotesti electrificat 8. 136 Strehaia - Motru electrificat 9. 138 Amaradia - Barsesti electrificat

10. 116A Carbunesti - Albeni electrificat 11. 203 Piatra Olt - Dragasani - Babeni - Rm. Valcea - Lotru - Podu Olt neelectrificat 12. 204 Babeni - Berbesti - Alunu neelectrificat 13. 112A Caracal - Corabia neelectrificat

Vitezele comerciale ale trenurilor de călători şi de marfă la nivel de secţie de circulaţie sunt prezentate în cele ce urmează (tabelele 2.15 - 2.16):

Tabelul 2.15. Viteze maxime de circulaţie la transportul de călători 2014-201510

FIR I (DUS) FIR II (INTORS) Staţia Viteza [km/h] Staţia Viteza [km/h]

VIDELE - ORŞOVA Videle Orşova

R1 Videle 100 Gura VSii 70 Ciolpani 120 Dr Tr Severin 100

Olteni 120 Dr Tr Sev Est 70 Roşiori Nord 80 DrTr Sev Mărfuri 100 Radomireşti 100 Post Macazuri 80

Fărcaşele 100 Balota 50 Caracal 100 Prunişor 80 Craiova 100 Strehaia 120

Filial 120 Filial 120 Strehaia 120 Craiova 120 Prunişor 120 Caracal 120*

Balota 80 Fărcaşele 120* Post Macazuri 50 Radomireşti 100

Dr Tr Sev Mărfuri 80 Roşiori Nord 120* Dr Tr Sev Est 100 Olteni 80 Dr Tr Severin 70 Ciolpani 80**

Gura Văii 100 R1 Videle 120 Orşova 70 Videle 100

FILIAŞI - LIVEZENI

10 Date furnizate de SR CF Craiova

145

FIR I (DUS) FIR II (INTORS) Staţia Viteza [km/h] Staţia Viteza [km/h] Filiasi Livezeni

Pojogeni 100 Valea Sadului 50 Copăcioasa 80 Lunca Budieni 80

Lunca Budieni 65 CopScioasa 65 Valea Sadului 80 Pojogeni 80

Livezeni 50 Filiaşi 100 FILIAŞI - TURCENI - TG. JIU

Filiaşi Tg. Jiu R1 120 Rovinari 80

Ram Filiaşi 40 Ram Filiaşi 100 Rovinari 100 R2 40

Tg. Jiu 80 Filial 120 CRAIOVA - CALAFAT

Craiova Calafat Podari 80 Ram. Golenţi 40

Segarcea 100 Golenti 100 Golenti 40 Segarcea 40

Ram. Golenţi 100 Podari 100 Calafat 40 Craiova 80

RAM. GOLENŢI - POD VIDIN Ram. Golenti Pod Vidin

Pod Vidin 160 Ram. Golenti 160 STREHAIA - MOTRU

Strehaia Motru Motru Est 80 Motru Est 30

Motru 30 Strehaia 80 CRAIOVA - GOLEŞTI

Craiova Goleşti Pieleşti 90 Piteşti 100

Balş 80 Bradu de Sus 80 Piatra Olt 100 Costeşti 100 Costeşti 80 Piatra Olt 80

Bradu de Sus 100 Balş 100 Piteşti 80 Pieleşti 80 Golenti 100 Craiova 90

PIATRA OLT - PODU OLT Piatra Olt Podu Olt Strejeşti 100 Tumu Roşu 70 Zlatarei 120 Caineni 50

Drăgăşani 100 Lotru 65 Rm Vâlcea 120 Cozia 50

Cozia 80 Rm Valcea 80 Lotru 50 Drăgăşani 120

Caineni 65 Zlatarei 100 Tumu Roşu 50 Strejeşti 120

Podu Olt 70 Piatra Olt 100 PIATRA OLT - CORABIA

Corabia Piatra Olt Caracal 60 Caracal 100

146


Piatra Olt 100 Corabia 60 BABENI - ALUNU

Alunu Băbeni Băbeni 30 Alunu 30

Tabelul 2.16. Viteze maxime de circulaţie la transportul de mărfuri 2014-201511


VIDELE - ORŞOVA Videle Orşova R1 Videle 60 Dr Tr Severin 60 Ciolpani 80 Dr Tr Sev Mărfuri 60 Olteni 80 Post Macazuri 60 Roşiori Nord 60 Balota 50 Radomireşti 60 Prunişor 60 F3rcaşele 60 Strehaia 80 Caracal 60 Filiaşi 80 Craiova 60 Craiova 80 Filiaşi 80 Caracal 70 Strehaia 80 FSrcaşele 70 Prunişor 80 Radomireşti 60 Balota 60 Roşiori Nord 70 Post Macazuri 45 Olteni 60 Dr Tr Sev Mărfuri 60 Ciolpani 60 Dr Tr Severin 60 R1 Videle 80 Orşova 60 Videle 60

FILIASI - LIVEZENI Filiaşi Livezeni BSrbşteşti 70 Valea Sadului 50 C3rbuneşti 70 Tg Jiu 60 Pojogeni 70 Pojogeni 60 Tg Jiu 60 Cărbuneşti 70 Valea Sadului 60 Bărbăteşti 70 Livezeni 50 Filiaşi 70

FILIASI - TURCENI - TG. JIU Filiaşi Tg. Jiu R1 80 Rovinari 60 Ram Filial 40 Ram Filiaşi 60 Rovinari 60 R2 40 Tg. Jiu 60 Filiaşi 80

CRAIOVA - CALAFAT Craiova Calafat Podari 60 Ram. Golenţi 40 Segarcea 60 Golenti 60 Moţăţei 30 Moţăţei 40 Golenţi 40 Segarcea 30

11 Date furnizate de SRCF Craiova

147


Ram. Golenţi 60 Podari 60 Calafat 40 Craiova 60

RAM. GOLENTI - POD VIDIN Ram. Golenţi Pod Vidin Pod Vidin 100 Ram. Golenţi 100

RAM. JIU-JIU Ram. Jiu Jiu Jiu 15 Ram. Jiu 15

BANU MĂRĂCINE - JIU Banu Mărăcine Jiu Jiu 30 Banu Mărăcine 30

STREHAIA - MOTRU Strehaia Motru Est Motru Est 60 Strehaia 60

CARBUNESTI - ALBENI Cărbuneşti Albeni Albeni 15 Cărbuneşti 15

AMARADIA - BÎRSEŞTI Amaradia Birseşti Birseşti 50 Amaradia 50

TURCENI - DRAGOTEŞTI Turceni Dragoteşti Dragoteşti 60 Turceni 60

CRAIOVA - GOLEŞTI Craiova Călineşti Balş 70 Goleşti 60 Piatra Olt 70 Piteşti 60 Costeşti 70 Bradu de Sus 70 Bradu de Sus 70 Costeşti 70 Piteşti 70 Piatra Olt 70 Goleşti 60 Balş 70 Călineşti 60 Craiova 70

PIATRA OLT - PODU OLT Piatra Olt Podu Olt Drăgăşani 80 Turnu Roşu 50 Băbeni 80 Caineni 50 Govora 80 Lotru 60 Râureni 80 Cozia 50 Rm Vâlcea 80 Rm Valcea 60 Cozia 60 Râureni 80 Lotru 50 Govora 80 Câineni 60 Bâbeni 80 Turnu Roşu 50 Drăgăşani 80 Podu Olt 50 Piatra Olt 80

PIATRA OLT - CORABIA Piatra Olt Corabia Caracal 60 Caracal 60 Corabia 60 Piatra Olt 60

BABENI - ALUNU

148


Babeni Alunu Alunu 30 Babeni 30

Staţiile de cale ferată funcţionale la nivelul Regiunii Sud Vest Oltenia sunt prezentate în tabelul 2.17.

Tabelul 2.17. Staţiile de cale ferată funcţionale12

Nr. crt. Judeţul Staţia (halta de mişcare) Grad staţie Subunităţi afiliate / afiliate staţiei

1.

Dolj

Craiova I PB 207+250 2. Cernele I HM Plaiu Vulcanesti

3. Isalnita I HM Cotofeni I HM Racari

4. Filiasi II HM Tintareni

HM Gilort

5. Jiu III HM Jiu

PB 253+653 PB 256+760

6. Podari III

HM Salcuta PB 260+796 PB 262+790 PB 263+469

7. Segarcea III HM Portaresti PB 286+044

8. Bailesti III HM Motatei HM Afumati PB 331+020

9. Calafat III HM Golenti PB 352+860

10. Jianca III HM Leu

HM Malu Mare HM Banu Maracine

11.

Olt

Caracal I HM Farcasele

HM Grozavesti HM Grupa Tehnica Caracal

12. Piatra Olt I PB 213+646 PB 211+800

13. Slatina II HM Milcov HM Slatioara

14. Draganesti Olt III HM Mihaesti HM Radomiresti

15. Bals III

HM Robanesti HM Pielesti PB 217+013 PB 223+030

16. Corbu IV HM Sinesti HM Hirsesti

17. Potcoava III HM Recea

12 Date furnizate de SR CF Craiova

149


HM Balteni Olt

18. Vladuleni IV HM Romula PB 217+130 PB 223+270

19. Strejesti IV HM Arcesti PB 210+316

20. Corabia III PB 259+280 PB 277+297

21.

Vâlcea

Govora II PB 274+448 PB 275+725

22. Riureni II PB 284+857 PB 291+562

23. Babeni II

HM lonesti HM Fiscalia PB 255+025 PB 269+824 PB 270+417

24. Rm. Vâlcea II HM Bujoreni Vâlcea

25. Dragasani III HM Zlatarei HM Zavideni PB 236+158

26. Lotru III HM Daesti

HM Calimanesti HM Cozia

27. Caineni IV HM Cornet

HM Valea Marului PB 367+440

28. Berbesti I HM Popesti Vâlcea

HM Copaceni HM Alunu

29.

Gorj

Motru Est I HM Jirov

30. Turceni I HM Borascu I HM Dragotesti

31. Rogojelu I HM Rovinari 32. Tg. Jiu I -

33. Carbunesti II HM Pojogeni

HM Copacioasa HM Jupinesti

34. Ecaterina Teodoroiu II HM Bumbesti

HM Valea Sadului HM Paringu

35. Plopsoru II PB 35+080 PB 41+550

36. Musculesti III HM Turburea

HM Bibesti HM Barbatesti

37. Amaradia III HM Cirbesti HM Lunca Budieni

38. Meri III HM Lainici

HM Pietrele Albe HM Strimbuta

39. Albeni HM SC RC-CF TRANS

40. Birsesti HM SC RC-CF TRANS

150


41.

Mehedinţi

Dr. Tr. Severin I

HM Gura Vaii HM Virciorova

PB 365+270 PB 365+977

42. Strehaia II HM Gura Motrului HM Butoiesti

43. Dr. Tr. Severin Marfuri II HM Dr. Tr. Severin Est

44. Timna III HM Ciochiuta HM Igiroasa HM Prunisor

45. Balota III HM Girnita HM Valea Alba

Legenda: HM - halta de mişcare PB - punct barieră PM - punct macaze

Statistica accidentelor produse în ultimii 5 ani, diferenţiate pe categorii de trenuri, atât pentru transportul de călători, cât şi pentru cel de mărfuri, este prezentată în tabelul de mai jos.

Tabelul 2.18. Statistica accidentelor de cale ferată produse în Regiunea Sud Vest Oltenia între anii 2010 - 2014.

Nr. crt. Anul Deraieri Loviri

autovehicule Loviri

persoane Incendii la

materialul rulant Total

1. 2010 0 0 9 8 0 17 2. 2011 1 4 8 22 0 35 3. 2012 1 2 5 18 0 26 4. 2013 0 2 4 17 2 25 5. 2014 0 1 8 18 0 27

TOTAL 2 9 34 83 2 130

2.3.3. Terminale de transport aerian

Regiunea Sud-Vest Oltenia este conectată la reţeaua internaţională de transport aerian prin Aeroportul Internaţional Craiova. Acesta este parte componentă a reţelei TEN-T extinsă (figura 2.88).

Aeroportul Internaţional Craiova este amplasat la 7 km de centrul oraşului Craiova, fiind interconectat cu reţeaua de transport rutier prin drumul naţional DN 65, Craiova – Piteşti (figura 2.89). Infrastructura aeroportuară permite operarea serviciului aerian de mărfă şi pasageri.

151

Figura 2.88. Reţeaua TEN-T – aeroporturi pe teritoriul României13.

Caracteristicile tehnice ale Aeroportului Craiova sunt următoarele14:

Pentru tehnica aeroportuară: - pistă din beton având capacitate portantă de 29 R/A/W/T, cu dimensiunea de 2500 x 45 m; - mijloace de navigaţie aeriană: (i) ILS Cat I, D/VOR DM; (ii) sistem de aterizare instrumental de categoria I; (iii) iluminarea pistei este LIL şi sistemele luminoase de apropiere sunt HIL CAT I, 420 m pe directia de aterizare 09 si 720 m pe directia de aterizare 27 (din anul 2014, sistemul de iluminare este CAT II, cu lumini de ax HIL, iar ILS este upgradat pentru CAT II);

- birou vamal şi de frontieră cu capacitatea maximă de procesare de 500 de pasageri pe oră.

13 TEN-T network, Romania and Bulgaria, 2015, http://ec.europa.eu/transport/themes/infrastructure/ten-t-guidelines/maps_en.htm 14 conform R.A. "Aeroportul Craiova"

152

Figura 2.89. Aeroportul Internaţional Craiova (sursa: Openstreetmap).

Pentru activităţile de handling: - capacitate maximă de îmbarcare şi debarcare a pasagerilor şi bagajelor: 400 pasageri / oră; - echipament pentru asistenţă de handling: GPU 115 V şi 28,5 V, GPU 115 V şi 28,5 V cu agregat de pornire a motoarelor cu aer sub presiune, 4 scari de pasageri autopropulsate, 1 climatizor aeronave, 1 scară mecanica, 1 bandă de bagaje, 1 vidanja, 1 tractor cu remorca, 3 microbuze pentru transport echipaje/pasageri, 3 electrocare cu 6 remorci, 2 ambulante, push-back cu furca pentru aeronave tip Airbus şi Boeing; - certificat pentru operatiuni de degivrare / antigivrare, dispunând de 2 echipamente degivrare cu fluid tipul I - II; - servicii de stingere a incendiilor CAT6 şi CAT7; - alte servicii: medicale, handling, transport spre şi dinspre oraş, rezervare la hotel, contacte cu operatorii din zonă, servicii de asigurări medicale.

Pentru securitatea aeroportuară: - sistemul de securitate este conform regulilor ICAO; - există 6 dispozitive RAPISCAN X-Ray; - există două fluxuri separate de pasageri şi bagaje (pentru plecări şi sosiri) cu capacitatea de procesare de 500 pasageri/oră.

153

2.3.4. Terminale de transport naval

Regiunea Sud-Vest Oltenia, amplasată în zona de sud a ţării, pe malul stâng al fluviului Dunărea este delimitătă la sud de cursul fluviului pe o lungime de aproximativ 385 km (judeţele Mehedinţi, Dolj şi Olt). Modul de transport naval în regiune este reprezentat de segmentul căii navigabile a Dunării din partea de sud a regiunii, împreună cu porturile fluviale distribuite de-a lungul acestui sector navigabil de 385 km (figura 2.90).

Orşova, în judeţul Mehedinţi; Drobeta Turnu Severin, în judeţul Mehedinţi; Cetate, în judeţul Dolj; Calafat, în judeţul Dolj; Bechet, în judeţul Dolj; Corabia în judeţul Olt;

Figura 2.90. Porturile dunărene din Regiunea Sud-Vest Oltenia (sursa: Comisia Europeană).

Caracteristicile tehnice ale acestor terminale de transport naval situate în Regiunea Sud-Vest Oltenia sunt prezentate în cele ce urmează15:

15 Conform CN Administraţia Porturilor Dunării Fluviale S.A. Giurgiu

154

2.3.4.1. Portul Orşova

Portul Orşova este situat la km 955, în zona amonte a lacului de acumulare - Complexul Hidroenergetic şi de Navigaţie "Porţile de Fier I” (figura 2.91). Rada portuară are deschidere între km 953 şi km 957. Portul dispune de cheiuri pereate cu o lungime de 100 m şi de cheiuri verticale cu o lungime de 500 m. Pe lângă infrastructura pentru transportul de marfă, portul dispune de un terminal de pasageri modern cu gara fluviala la standarde europene. Conexiunea cu reţeaua rutieră este realizată prin drumurile naţionale DN 6 şi DN 57.

Caracteristicile tehnice ale acestui port sunt prezentate în cele ce urmează15.

Figura 2.91. Schema portului Orşova (adaptare după: http://www.apdf.ro/orsova.html).

Conectivitate cu alte moduri de transport: - este legat la reteaua nationala rutiera, feroviara şi navala, fiind situat pe

coridorul de transport pan - european Nr. VII - Fluviul Dunărea şi coridorul IV ramura sud;

- fluviul Dunărea asigură portului Orşova legaturi fluviale cu ţările riverane Dunarii din Europa de Est şi Centrală;

- prin Canalul Rhin - Main - Dunare asigură legături fluviale cu ţările din VestuI Europei, cu ieşire la Marea Nordului prin Portul Rotterdam;

- asigură legătură directă pe apa între Marea Neagră, prin portul Maritim Constanta, şi Marea Nordului prin Portul Rotterdam;

155

- conectivitate cu DN 57 Orşova - Moraviţa şi E70 (DN 6) Bucureşti - Timisoara pe sectorul Drobeta Turnu Severin - Caransebeş;

- legătură feroviară prin linii de rebrusment din statia de cale ferată a oraşului Orşova şi în continuare la magistrala 900 Bucureşti - Caransebeş - Timişoara;

a fost reconstruit în zona golfului Cerna, în urmă cu peste 25 ani, ca urmare a realizarii lacului de acumulare şi a Complexului Hidrotehnic şi de navigaţie de la Porţile de Fier I;

portul este situat pe malul opus oraşului reconstruit Orşova, la aproximativ 7 km distanţa de acestea, în golful Cerna, aval de vărsarea râului Cerna;

se învecinează spre Dunare cu Şantierul Naval Orşova, iar spre uscat cu drumul DN 6 şi cu magistrala de cale ferată Bucureşti - Caransebeş - Timişoara, inclusiv staţia tehnică Orşova;

fronturi de acostare: - 500 metri cheu vertical monolit de greutate pentru danele de marfuri, aflat în

acest moment în stadiu de reabilitate; - 200 metri cheu pereat pentru danele de pasageri, racordate cu protecţia de

mal, din zona actualei staţii; terminal de pasageri modern, inaugurat recent; rada şi portul, fiind situate în golful natural Orşova, vor putea permite

navigaţia, formarea - desfacerea convoaielor de barje fluviale de 4 - 6 unităţi; în acest sens, în port pot accede şi barjele tip Europa 2B, care se preconizează a fi încadrate cu ciment;

cheul vertical, dispune de căi de rulare pentru 2 macarale portic de 5 tf x 32 m şi 4 macarale de 16 tf x 32 m;

limitrof portului se afla Şantierul naval care are ca obiect de activitate reparaţii şi construcţii de nave fluviale (barje, dragi, etc) de până la 3.000 tone.

2.3.4.2. Portul Drobeta Turnu Severin

Portul Drobeta Turnu Severin este amplasat la km 931 - 933, în lacul de acumulare - Complexul Hidroenergetic şi de Navigaţie "Porţile de Fier II" (figura 2.92). Rada portuară este între km 927 şi km 934. Capacitatea de trafic este de 725.000 t/an, permiţând acostarea barjelor de până la 3.000 t. Accesul la cheu se realizează direct din şenalul navigabil. Fronturile de acostare prezintă următoarele caracteristici:

- 300 m cheuri verticale aferente danelor comerciale; - 420 m cheuri pereate pentru danele de aşteptare; - 365 m cheuri pereate pentru dane iernatic; - la 300 m amonte de portul comercial se află dana de operare la siloz cu

lungime de 100 m din care 65 m cheu vertical şi 35 m cheu pereat;

Portul este conectat la reţeaua feroviată (magistrala 900 în staţia Drobeta Turnu Severin) şi la reţeaua rutieră (DN6).

156

Caracteristicile tehnice ale acestui port sunt prezentate sintetic mai jos15.

Figura 2.92. Schema portului Drobeta-Turnu Severin (adaptare după:

http://www.apdf.ro/drobeta_turnu-severin.html).

este amplasat pe malul stâng al Dunării între km fluvial 927 - 934, judeţul Mehedinţi. Coordonate geografice: 22°33' longitudine estică şi 44°38' latitudine nordică;

complexul Portuar Drobeta Turnu Severin este situat pe malul stâng al Dunării, între km 931-933, în imediata vecinătate a oraşului;

recent a fost realizat un port comercial nou spre amonte, între km 932 - 933, specializat în operarea navelor şi marfurilor generale, laminate, minereuri, cereale, etc., portul vechi rămânând destinat danelor pereate pentru pasageri;

în zona amonte a portului se afla rampele de piese agabaritice, în prezent neutilizate;

suprafaţa totală a incintei portuare: 139.442 m2 (incluzând porturile nou şi vechi, precum şi rampa);

Conectivitate cu alte moduri de transport: - legatură cu reţelele naţionale rutieră, feroviară, navală, fiind situat pe

coridorul de transport Pan-European Nr. VII, Fluviul Dunărea; - acces rutier la reţeaua stradală a oraşului cu legături la DN6, DN 56, DN 56A şi

DN 67; - acces feroviar racordat la staţia de cale ferată a oraşului şi în continuare la

magistrala 900 Bucureşti - Caransebeş -Timişoara.

Situatia actuală a Portului Comercial (Port Nou) este prezentată mai jos: amplasament: malul stâng al Dunării între km fluvial 932 - 933; port de tip fluvial; permite acostarea barjelor cu capacităti de până la 3.000 tone;

157

accesul la cheu se realizează direct din lac, respectiv din şenalul navigabil. adâncimea de acostare: - 4,5 metri faţă de nivelul minim din lac; lungimea frontului de acostare:

- 230 metri cheuri verticale aferenţi danelor comerciale; - 70 metri cheuri verticale aferenţi terminalului petrolier;

Utilaje de cheu: - -1 macara portic 5 tf x 32 m; - 2 macarale de cheu 16 tf x 32 m.

Suprafaţa totală a incintei portuare: 72.662 m2. Conectivitate cu alte moduri de transport:

- acces rutier la DN6, DN 56, DN 56A si DN 67 prin reţeaua stradală a oraşului; - acces feroviar prin linii de rebrusment racordate la staţia de cale ferată a

oraşului şi în continuare la magistrala 900 Bucureşti - Caransebeş -Timişoara; - apărător muchie de coronament care prezintă deteriorări.

Situaţia actuală a Portului de Pasageri (Port Vechi) este următoarea: amplasamentul: malul stâng al Dunării între km fluvial 931; port de tip fluvial; accesul la cheu se realizează direct din lac, respectiv din şenalul navigabil. adâncimea de acostare: - 4,5 metri faţă de nivelul minim din lac; lungimea frontului de acostare:

- 500 metri cheuri pereate destinate acostării navelor de pasageri; - 200 metri cheuri pereate destinate danelor de buncheraj;

suprafaţă totală incintă portuară: 45.935 m2.

2.3.4.3. Portul Cetate

Portul Cetate este localizat la km 811, are rada portuară de la km 810 până la km 813. Acesta dispune de cheiuri pereate din piatră brută zidită pe o lungime de 1.000 m. Este conectat la reţeaua rutieră prin DN 56A.

2.3.4.4. Portul Calafat

Portul Calafat este amplasat la km 794-795 (figura 2.93), având rada portuară de la km 793 la km 796. Are capacitate de trafic de 270.000 t/an, permiţând acostarea barjelor de până la maxim 2.000 t. Accesul pe apa este asigurat direct din şenalul navigabil al Dunarii, adâncimea de acostare fiind de 3 m.

158

Figura 2.93. Schema portului Calafat (adaptare după: http://www.apdf.ro/calafat.html).

Caracteristicile tehnice ale Portului Calafat sunt prezentate sintetic mai jos15.

amplasament: malul stâng al Dunării la km 795, jud. Dolj. Oraşul Calafat este situat în extremitatea Sud-Vest a judeţului Dolj, pe malul stâng al Dunării la 22°56'40" longitudine estică şi 43°56’14" latitudine nordică - km 795;

front de acostare: cca. 900 metri, având cote la coronament variabile; capacităţi (din amonte spre aval):

- dana RO-RO, pentru îmbarcări - debarcări de mijloace auto de orice fel, care traversează Dunărea în şi dinspre Bulgaria (portul Vidin km 790+300): 100 metri;

- dane de acostare la ponton a navelor de poliţie, capitănie, precum şi a celor de pasageri în micul trafic (în dreptul acestor dane se află cladirile vămii, poliţiei de frontieră şi TN, administraţiei portului, capităniei, gara fluvială, etc.;

- dana operativă de mărfuri, avand cheu mixt echipat cu două macarale portic de 5 tf - 32 metri -100 metri;

- front neoperativ de aproximativ 300 metri, la care platforma portuară (cca. 11.000 m2) este ocupată de triajul de cale ferată al portului, legat de triajul de cale ferată al staţiei oraşului Calafat;

- extremitatea aval a portului este ocupată de terminalul (vechi şi nou) al ferry-boatului Calafat - Vidin, în prezent acesta fiind nefuncţional.

adâncimea la cheu: aproximativ -2,50 metri (uneori chiar mai puţin din cauza nedragării depunerilor din zonă).

facilităţile actuale: - capacitatea maximă a navelor operate: 1.500 - 2.000 tone. - capacitatea de trafic anuală posibilă: 270.000 tone/an; - trecerea auto cu bacuri româneşti şi bulgareşti; - mic trafic trans-frontalier de pasageri; - servicii poştale şi telefonice; - serviciu sanitar; - aprovizionare cu apă potabilă a navelor;

159

- serviciu de măsurători zilnice hidrometrice a cotelor apelor Dunarii; - loc de iernatic, în aval, la km 788+500 “Schela Veche"; - autorităţi portuare; - capitania portului; - vamă; - poliţia de frontieră.

Conectivitate cu alte moduri de transport: - racordat la reţeaua de transport feroviar (linia 912, staţia Calafat); - racordat la reţeaua de transport rutier (DN 56, DN 55A, DN 56D).

2.3.4.5. Portul Bechet

Portul Bechet este localizat la km 679, are rada portuară de la km 810 până la km 813 (figura 2.94). Portul dispune de cheiuri pereate pe lungime de 600 m, de rampă de acostare a navelor fluviale de tip RO-RO şi de o platformă de îmbarcare a pieselor agabaritice. Este conectat la reţeaua rutieră prin DN 55.

Figura 2.94. Schema portului Bechet

(adaptare după: http://www.apdf.ro/drobeta_turnu-severin.html)

Caracteristici tehnice ale Portului Bechet15:

port de tip fluvial; permite acostarea barjelor de pana la maxim 2.000 tone; convoaiele pot naviga în conformitate cu recomandările Comisiei Dunării pe

sectorul amonte de Călăraşi; accesul pe apă este asigurat direct din şenalul navigabil al Dunării; adâncimea de acostare: -3,00 m; infrastructure portuară:

160

- 600 metri cheu amenajat cu pereu din piatră brută destinat operaţiunilor de încărcare - descărcare mărfuri;

- aproximativ 30 metri cheu vertical din piloţi prefabricaţi din beton armat joantivi, solidarizati la partea superioară cu o grindă de beton armat pentru încărcare/descărcare piese grele si agabaritice;

- rampa RO - RO în extremitatea aval; - clădiri de exploatare, reţele de utilităţi şi facilităţi deservire la punctul de

trecere a frontierei: clădiri pentru vamă, poliţie sanitară şi dispensar, copertine, parcări pentru autoturisme şi autocamioane;

suprafaţa portuară concesionata de Ministerul Transporturilor catre CN APDF SA Giurgiu: 76.287 m2, din care construita: 3.150 m2;

capacitatea de trafic de mărfuri a portului: 100.000 tone/an, utilizându-se macarale plutitoare închiriate din porturi învecinate;

facilităţi: alimentarea cu energie electrică, apă şi canalizare; Conectivitatea cu alte moduri de transport:

- acces rutier la reţeaua locală şi în continuare legături la DN 54A DN 55 şi DN 55A;

- portul nu dispune de conexiune cu modul feroviar.

2.3.4.6. Portul Corabia

Portul Corabia este amplasat la km 629 - 630, rada portuara întinzându-se de la km 627,6 până la km 633 (figura 2.95). Portul dispune de cheiuri pereate pe o lungime de 1.400 m care deservesc silozuri de cereale.

Figura 2.95. Schema portului Corabia (adaptare după: http://www.apdf.ro/corabia.html).

161

Caracteristicile tehnice ale Portului Corabia sunt evidenţiate mai jos15:

amplasament: malul stâng al Dunării în zona km 629 - 630; 10 dane de acostare /operare, având un front total de acostare în lungime de

1.260 m; port de tip fluvial, permiţând acostarea barjelor de până la maxim 1.500 tone; accesul pe apă este asigurat direct din şenalul navigabil al Dunării; adâncimea de acostare: - 3,00 m; dispune de următoarele fronturi de acostare amenajate cu pereu:

- 1110 metri front operativ - mărfuri generale şi în vrac; - 150 metri dana cereale;

suprafaţa incintei portuare: 22,80 hectare, din care construita 3.540 m2; capacitatea silozului: 8.000 tone; încarcarea/descărcarea mărfurilor în vrac se realizează cu macarale

plutitoare; capacitate de trafic: 250.000 tone/an; facilităţi de alimentare cu energie electrică, apă şi canalizare; cai de comunicaţii:

- două accese rutiere nebetonate cu oraşul Corabia (unul în amonte, de circa 900 metri lungime şi un al doilea drum în zona centrală a portului, zona sediului Capitaniei actuate), racordate la reţeaua locala DJ 543, DJ 544A şi în continuare legături la DN 54A şi DN 54;

- legatura feroviară prin linii de rebrusment din reţeaua zonală (linia 910). tipuri de mărfurile operate:

- mărfuri în vrac; - cereale.

Incinta portuară se întinde de la coronamentul cheurilor existente la malul Dunării şi până la limita falezei înalte a oraşului, având o lăţime medie de circa 150 - 200 metri, exceptând zona centrală, care are o lăţime de aproximativ 100 metri. Exploatarea portuară se realizează cu utilaje mobile sau macarate plutitoare utilaje de platformă, benzi transportoare şi cu pontoane cu paserele şi instalaţii fixe proprii ale portului, dotate cu estacadă cu benzi pentru silozul de cereale.

Dintre toate acestea, numai porturile Drobeta Turnu Severin şi Calafat sunt incluse în reţeaua TEN-T centrală (figura 2.96).

162

Figura 2.96. Reţeaua TEN-T – porturi pe teritoriul României16.

2.4. Transportul public

2.4.1. Transportul public de călători pe modul rutier

La nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia transportul de călători pe modul rutier este deservit de transportul public interjudeţean, transportul judeţean prin curse regulate şi transportul public local, la nivelul zonelor urbane.

Conform programului de transport publicat de Autoritatea Rutietă Română, pe teritoriul Regiunii Sud–Vest Oltenia îşi au originea sau destinaţia 191 trasee de transport public interjudetean, pe care zilnic funcţionează 478 curse.

16 TEN-T network, Romania and Bulgaria, 2015, http://ec.europa.eu/transport/themes/infrastructure/ten-t-guidelines/maps_en.htm

163

Polul principal de transport regional este judeţul Dolj în care, în zilele lucrătoare îşi au originea şi destinaţia 132 curse interjudeţene.

Autoritatea Rutieră Română a autorizat 23 de autogări care să deservească transportul interjudeţean de persoane. Informaţii referitoare la aacestea sunt menţionate în tabelul 2.19.

Tabel 2.19. Transportul public judeţean în Regiunea Sud-Vest Oltenia

Judeţul Localitatea Denumire

Dolj Calafat Falcon Trans S. R. L.

Dolj Craiova Pelendava S.A.

Dolj Craiova Asociatia carausilor si operatorilor

Dolj Craiova A.C.O.T.P. Dolj

Gorj Târgu Jiu Livdandor Impex S. R. L.

Gorj Târgu Jiu Luzan Com S. R. L.

Gorj Târgu Jiu Expres Transport S.A.

Mehedinţi Drobeta Turnu Severin Transport Public Urban Drobeta S.A.

Mehedinţi Orşova Real Construct Management S. R. L.

Olt Caracal Metal Lemn Chimie Coop. Mestesl

Olt Corabia Eba-Fag

Olt Corabia Sucidava

Olt Slatina Transbuz

Olt Slatina Coveanu S. R. L.

Vâlcea Drăgăşani Crom Transbuz S. R. L.

Vâlcea Drăgăşani Gril Impex S. R. L.

Vâlcea Drăgăşani Cristi Crina Camelia S. R. L.

Vâlcea Horezu Siva Trans S. R. L.

Vâlcea Horezu Transmontana S.A.

Vâlcea Râmnicu Vâlcea Dacos S. R. L.

Vâlcea Râmnicu Vâlcea Lex-Im-Pol S. R. L.

Vâlcea Râmnicu Vâlcea Obada Trans S. R. L.

Vâlcea Râmnicu Vâlcea Antares Transport S.A.

Volumele de pasageri înregistrate în anul 2014 în transportul rutier interurban şi internaţional, a căror origine sau destinaţie a fost amplasată în Regiunea Sud – Vest Oltenia sunt centalizate în tabelul 2.20.

164

Tabel 2.20. Date referitoare la transportul rutier interurban şi internaţional de pasageri, 2014.

Tipul transportului Mii pasageri Mii pasageri-km

Servicii regulate 14.363,2 1.118.946

Servicii regulate speciale 9.372 273.054,5

Servicii ocazionale 278,2 93.701,2

Transport in cont propriu 406,3 13.188,4

Total 24.419,7 1.498.890

La nivel judeţean transportul de persoane este gestionat de consiliile judeţene. Numărul de trasee şi numărul de curse asociate pentru fiecare judeţ din Regiunea Sud-Vest Oltenia sunt centralizate în tabelul 2.21, pe baza datelor existente în programele de transport judeţean de persoane prin servicii regulate ale celor 5 judeţe componente.

Hărţile tuturor traseelor de transport public judeţean prin servicii regulate, pentru fiecare judeţ, sunt prezentate în figurile 2.97 - 2.101.

Tabel 2.21. Transportul public judeţean în Regiunea Sud Vest Oltenia.

Judeţul Număr trasee Număr curse/ zi Lungime trasee [km]

Dolj 104 670 5.458 Gorj 103 610 3.906 Mehedinţi 100 297 4.915 Olt 108 506 4.041 Vâlcea 117 718 5.076

În ceea ce priveşte transportul public local, în oraşele reşedinţa de judeţ funcţionează astfel de serviciu. Datele privind volumele de călători pe moduri de transport înregistrate în anul 2014 sunt prezentate în tabelul 2.22 (conform INS, 2015).

Tabel 2.22. Transportul public local de pasageri, 2014

Judetul Mijlocul de transport Mii pasageri Mii pasageri-km Dolj Autobuze si microbuze 57.901,8 393.243,4

Gorj Autobuze si microbuze 2.460 22.140 Troleibuze 492 11.900

Mehedinţi Autobuze si microbuze 576 1.899.4 Olt Autobuze si microbuze 1.423 5.026 Vâlcea Autobuze si microbuze 3.956 37.998

Total 66.808,8 472.206,8

16

5

Fi

gura

2.9

7. T

rase

ele

de tr

ansp

ort p

ublic

jude

ţean

pri

n se

rvic

ii re

gula

te -

Jude

ţul D

olj.

16

6

Figu

ra 2

.98.

Tra

seel

e de

tran

spor

t pub

lic ju

deţe

an p

rin

serv

icii

regu

late

- Ju

deţu

l Gor

j.

16

7

Fi

gura

2.9

9. T

rase

ele

de tr

ansp

ort p

ublic

jude

ţean

pri

n se

rvic

ii re

gula

te -

Jude

ţul M

ehed

inţi.

16

8

Fi

gura

2.1

00. T

rase

ele

de tr

ansp

ort p

ublic

jude

ţean

pri

n se

rvic

ii re

gula

te -

Jude

ţul O

lt.

16

9

Fi

gura

2.1

01. T

rase

ele

de tr

ansp

ort p

ublic

jude

ţean

pri

n se

rvic

ii re

gula

te -

Jude

ţul V

âlce

a.

170

2.4.2. Transportul public de călători pe modul feroviar

În prezent, în Regiunea Sud-Vest Oltenia, transportul feroviar de călători este asigurat de trenuri de rang regio şi interregio operate de societatea naţională CFR Călători şi de un operator privat.

Numărul de trenuri ale operate de CFR Călători (plecări / sosiri) care deservesc staţiile amplasate în oraşele reşedintă de judeţ sunt specificate în tabelul de mai jos.

Tabel 2.23. Oferta de transport feroviar – CFR Călători (date preluate din [39]).

Judet Statia

Plecari [număr trenuri]

Sosiri [număr trenuri] Legaturi directe cu

statiile Regio Inter-regio Regio Inter-

regio

Dolj Craiova 18 36 21 35

Arad, Bucuresti Basarab, Bucuresti Nord, Calafat, Caracal, Cluj Napoca, Curtici, Deva, Drobeta Turnu Severin, Golenti, Petrosani, Piatra Olt, Rosiori Nord, Sibiu, Timisoara Nord, Tirgu Jiu

Gorj Tg. Jiu 13 10 14 11

Arad, Bucuresti Nord, Caracal, Cluj Napoca, Craiova, Deva, Filiasi, Petrosani, Sibiu, Timisoara Nord, Turceni

Mehedinti

Drobeta Turnu

Severin 2 13 2 14

Bucuresti Nord, Craiova, Curtici, Golenti, Timisoara Nord

Olt Slatina 11 9 13 10 Bucuresti Nord, Caracal, Craiova, Piatra Olt, Pitesti, Potcoava, Sibiu

Valcea Rm Vâlcea 11 13 14 12

Babeni, Bucuresti Nord, Calimanesti, Caracal, Cluj Napoca, Craiova, Lotru, Pausa, Petrosani, Piatra Olt, Podu Olt, Sibiu

Aşa cum se poate observa, oraşul Craiova deţine oferta de transport feroviar cea mai cuprinzătoare, în decursul unei zile lucrătoare în staţia Craiova operând peste 50 de trenuri ale căror origini sau destinaţii sunt staţiile: Arad, Bucureşti Basarab, Bucureşti Nord, Calafat, Caracal, Cluj Napoca, Curtici, Deva, Drobeta Turnu Severin, Golenţi, Petroşani, Piatra Olt, Roşiori Nord, Sibiu, Timişoara Nord, Târgu Jiu.

În plus, în sezonul estival fiecare dintre staţiile analizate este punct de oprire pentru trenuri a căror staţie de origine sau destinaţie este staţia Mangalia.

171

Operatorul privat deserveşte regiunea Regiunea Suv-Vest Oltenia cu două perechi de trenuri / zi, care circulă pe relaţia Craiova – Filiaşi – Strehaia – Motru.

2.4.3. Transportul public de călători pe modul aerian

Aeroportul Internaţional Craiova deserveşte Regiunea Sud – Vest Oltenia, operând curse de linie către aeroporturi din Marea Britanie, Italia şi Spania (figura 2.102) şi curse charter către aeroporturi din Grecia şi Turcia.

Figura 2.102. Curse de linie cu origine/ destinaţie Aeroportul Internaţional Craiova (Sursa: http://www.aeroportcraiova.ro/).

În total, în anul 2014, 138.886 de pasageri au utilizat transportul aerian având ca origine sau destinaţie Aeroportul Internaţional Craiova. Distribuţia lunară a numărului de pasageri îmbarcaţi şi debarcaţi este reprezentată în figura 2.103. Vârful de trafic a fost înregisterat în luna august, 22.771 de persoane, reprezentând o creştere de 450 % faţă de luna ianuarie a aceluiaşi an. După această valoare maximă, volumele de pasageri au urmat o tendinţă descrescătoare, ajungând în lunile noiembrie şi decembrie la 15.000.

172

0

5000

10000

15000

20000

25000

Num

ar p

asag

eri

Luna

Pasageri imbarcati Pasageri debarcati

Figura 2.103. Volume de trafic de pasageri, modul aerian, 2014.

Aceste volume de pasageri au fost operate de 3.506 aeronave, variaţia lunară a mişcărilor de aeronave fiind reprezentată grafic în figura 2.104.

0

100

200

300

400

500

600

Num

ar ae

rona

ve

Luna

Figura 2.104. Mişcările de aeronave, 2014.

173

2.4.4. Transportul public de călători pe modul naval

Dintre cele şase porturi Dunărene amplasate pe teritoriul Regiunii Sud – Vest Oltenia, trei sunt dotate cu facilităţi pentru transportul de pasageri, respectiv: Calafat, Orşova şi Drobeta Turnu Severin.

În anul 2014, portul Calafat nu a fost utilizat pentru transporul de pasageri. Prin porturile Orşova şi Drobeta Turnu Severin au tranzitat 2.329 motonave, iar numărul pasagerilor care au acostat în aceste porturi a fost de 22 (tabelul 2.24).

Tabel 2.24. Trafic de pasageri – porturi Regiunea Sud-Vest Oltenia.

Port Număr motonave Număr pasageri

Orşova 210 3 Drobeta Turnu Severin 2.119 19

Total 2.329 22

2.5. Transportul de marfă

2.5.1. Transportul de mărfuri pe modul rutier

În urma analizei şi prelucrării datelor disponibile în publicaţiile electronice ale INS 2014, au fost identificate fluxurile de mărfuri transportate pe modul rutier la nivel intra şi interregional (tabelul 2.25).

Tabelul 2.25. Transportul rutier naţional de mărfuri, intra şi interregional, 2014 [mii tone] Regiunea de descărcare /încărcare

Nord - Vest Centru Nord - Est Sud - Est Sud-

Muntenia Bucuresti - Ilfov

Sud - Vest Oltenia Vest Total

Nord - Vest 18.202 1.300 304 166 228 429 104 377 21.110

Centru 942 24.335 471 268 509 448 201 856 28.030

Nord - Est 207 354 17.386 758 215 413 35 56 19.424

Sud - Est 154 260 857 14.830 1.225 934 195 107 18.562 Sud Muntenia 333 492 480 1.667 17.372 2.720 571 291 23.926

Bucuresti - Ilfov 602 400 666 1.267 1.969 10.608 352 264 16.128

Sud - Vest Oltenia 172 242 36 263 681 209 11.296 443 13.342

Vest 655 625 55 115 234 260 312 22.476 24.732

Total 21.267 28.008 20.255 19.334 22.433 16.021 13.066 24.870 165.254

174

Regiunea Sud – Vest Oltenia reprezintă zona de origine / destinaţie pentru 14 % din totalul mărfurilor transportate pe modul rutier la nivel naţional (figura 2.105).

13%

17%

12%

11%

14%

10%

8%

15%

Nord - Vest

Centru

Nord - Est

Sud - Est

Sud Muntenia

Bucuresti - Ilfov

Sud - Vest Oltenia

Vest

Figura 2.105. Ponderea mărfurilor transportate din/ în Regiunea Sud-Vest Oltenia pe modul rutier, 2014.

Se observă că Regiunea Sud-Vest Oltenia intră în compunerea perechilor Origine - Destinaţie cu toate celelalte regiuni, cele mai mari cantităţi de mărfuri transportate pe modul rutier provenind din Regiunea Sud Muntenia şi Regiunea Vest. Destinaţiile reprezentative ale mărfurilor încărcate în Regiunea Sud-Vest Oltenia sunt Regiunea Sud Muntenia şi Regiunea Bucureşti - Ilfov.

2.5.2. Transportul de mărfuri pe modul feroviar

Conform INS, la nivel naţional cantitatea totală de mărfuri transportate pe modul feroviar reprezintă 25% din totalul cantităţii transportate pe modul rutier. Fluxurile de mărfuri transportate în anul 2014 pe modul feroviar, intra şi interregional sunt centralizate în tabelul (tabelul 2.26).

Tabelul 2.26. Transportul rutier naţional de mărfuri, intra şi interregional, vagoane complete, 2014 [mii tone] (sursa: INS).

Regiunea de descărcare /încărcare

Nord - Vest

Centru Nord - Est

Sud - Est

Sud Muntenia

Bucuresti - Ilfov

Sud - Vest Oltenia

Vest Total

Nord - Vest 666,4 2958,8 23,5 508 439,9 27,4 41,5 126,3 4791,9

Centru 105,8 621,5 1666,9 1276 246,6 75 318,5 103,4 4413,9

Nord - Est 25,7 5813,5 281,1 1103,4 698,4 1,8 149 367,7 8440,7

175

Regiunea de descărcare /încărcare

Nord - Vest

Centru Nord - Est

Sud - Est

Sud Muntenia

Bucuresti - Ilfov

Sud - Vest Oltenia

Vest Total

Sud - Est 272,9 416,3 580,4 1756,7 1240,2 54,2 463,9 155,9 4940,4 Sud Muntenia

272,1 38,1 12,1 1735,1 266,2 108,3 84,3 77,9 2594,1

Bucuresti - Ilfov

0,5 7,3 0 29,6 11,9 0,4 0,3 0,1 50,1

Sud - Vest Oltenia

0,1 0,4 5,6 688,5 53,8 1,1 12291,9 275,1 13316,5

Vest 13,8 11,5 146,5 482,7 64,9 29,6 414 1838,1 3001,1

Total 1357,4 9867,6 2716,1 7580,1 3022,1 297,8 13763,4 2944,4 41548,8

Din totalul mărfurilor transportate din/în Regiunea Sud-Vest Oltenia pe modul feroviar, 92% reprezintă trafic intraregional. La nivel naţional Regiunea Sud-Vest Oltenia reprezintă zonă de origine / destinaţie pentru numai 8% din totalul cantităţii de mărfuri transportate pe modul feroviar (figura 2.106).

7%

17%

14%

15%7%0%

33%

7%

Nord - Vest

Centru

Nord - Est

Sud - Est

Sud Muntenia

Bucuresti - Ilfov

Sud - Vest Oltenia

Vest

Figura 2.106. Ponderea mărfurilor transportate din/ în Regiunea Sud-Vest Oltenia pe modul feroviar, 2014.

2.5.3. Transportul de mărfuri pe modul naval

Traficul de mărfuri înregistrat în cele şase porturi din Regiunea Sud-Vest Oltenia în anul 2014 este de 847.413 mii tone, de-a lungul perioadei de analiză 2007-2014, valoarea medie anuală fiind de 801.155 mii tone, conform INS (figura 2.107). Se observă că valori de trafic mai mici decât valoarea medie anuală s-au înregistrat în anii 2010, 2012 si 2013. Contribuţia fiecărui port la înregistrarea cantităţii totale de mărfuri transportate este prezentată în figura 2.108. De-a lungul întregii perioade de

176

analiză portul Drobeta Turnu Severin este cel în care s-a vehiculat cea mai mare cantitate de marfă, însă în anul 2014 acesta s-a clasat pe locul 3 în funcţie de acest indicator, fiind devansat de porturile Orşova şi Calafat.

0

200000

400000

600000

800000

1000000

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Mar

fa t

rans

port

ata

[ton

e]

Anul

Cantitatea totala anuala Cantitatea medie anuala

Figura 2.107. Variaţia anuală a cantităţii totale de mărfuri vehiculate în porturile dunărene din Regiunea Sud-Vest Oltenia, 2007 şi 2010 – 2014 (prelucrare date INS).

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Mar

fa t

rans

port

ata

[ton

e]

Anul

Bechet Calafat Cetate Corabia Drobeta Turnu Severin Orsova

Figura 2.108. Variaţia anuală a cantităţii totale de mărfuri vehiculate în fiecare dintre porturile dunărene din Regiunea Sud-Vest Oltenia, 2007 şi 2010 - 2014 (prelucrare date INS).

177

Referitor la categoriile de mărfuri vehiculate, la nivelul tuturor porturilor din regiune în anul 2014, cerealele reprezintă 42% din totalul mărfurilor transportate (figura 2.109).

Cereale

Seminţe (nuci) oleaginoase, uleiuri şi grăsimi

Lemn, lemn de foc

Îngrăşăminte (naturale şi chimice)

Produse minerale brute (de carieră şi balastieră, ipsos, sulfuri, zgură, cretă, sare etc.)

Minereuri de fier, fier vechi

Combustibili solizi (cărbuni, cocs etc.)

Produse petroliere şi gaz

Var, ciment, materiale de construcţii fabricate

Metale (feroase şi neferoase)

Articole fabricate din metal ( otel )

Maşini, material de transport

Figura 2.109. Categoriile de mărfuri vehiculate în porturile dunărene din Regiunea Sud-Vest Oltenia, 2014 (prelucrare date INS).

Pentru transportul cantităţilor de mărfuri menţionate mai sus, în anul 2014, în porturile din Regiunea Sud-Vest Oltenia au fost manipulate 871 nave ramâneşti şi străine (tabelul 2.27).

Tabelul 2.27. Nave manipulate în porturile din Regiunea Sud-Vest Oltenia, 2014

Portul/ Nave operate Româneşti Străine Total

Bechet 13 0 13 Calafat 258 2 260 Cetate 0 0 0

Corabia 164 50 214 Drobeta Turnu Severin 73 104 177

Orşova 122 85 207

178

2.6. Sisteme alternative de mobilitate

2.6.1. Infrastructuri alternative de mobilitate

Mobilitatea, definită ca numărul de deplasări realizate de 1.000 de locuitori este determinată de măsura în care o aşezare este accesibilă tututor rezidenţilor săi, incluzând aici persoane cu dizabilităţi, persoane vârstnice, persoane cu venituri reduse sau care sunt însoţite de copii. Optimizarea mobilităţii este direct dependentă de amplasarea în teritoriu a diverselor funcţiuni (locuire, comerţ, locuri de muncă, locuri de agrement etc.), de tipul şi caracteristicile infrastructurii, siguranţa circulaţiei. Astfel, ţinând cont de cele menţionate, locuitorii optează pentru modul de transport cu care îşi efectuează deplasările. Localităţile rurale, în care avem de-a face cu calătorii pe distanţe scurte, reprezintă mediul propice pentru utilizarea modurilor de transport nemotorizate, contribuind astfel la realizarea unei mobilităţi durabile. În aceasta perioadă de relocare modală a călătoriilor, în care se formează cultura cetăţenilor către dezvoltarea durabilă, este esenţială oferta privind utilizarea modurilor de transport nemotorizate care le este pusă la dispoziţie. Infrastructurilor alternative de mobilitate le este asociată amenajarea spaţiului public într-o manieră care să atragă cetăţenii către deplasarea pe jos sau cu bicicleta, asigurându-le:

spaţii pietonale generoase; marcarea, indicarea traseelor pietonale către principalele puncte de interes; siguranţa în deplasare (iluminat public stradal, semnalizarea trecerilor de

pietoni, amenajarea pasajelor denivelate); accesibilitatea persoanelor cu dizabilităţi (borduri semi-îngropate la trecerile de

pietoni, rampe de acces, marcaj tactil la trecerile de pietoni, semnale acustice la semafoare);

amenajarea pistelor pentru biciclete care să asigure siguranţa în deplasare; parcări pentru biciclete în vecinătatea principalelor puncte de interes (staţii de

transport public, centre comerciale, instituţii publice, şcoli, locuri de agrement).

În prezent, la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia, dezvoltarea acestor sectoare de infrastructură este în fază incipientă. Există localităţi rurale în care au fost amenajate de curând alei pietonale care să faciliteze deplasarea în condiţii de siguranţă a cetăţenilor (figura 2.110), însă ponderea acestora este foarte scăzută în raport cu reţeaua de transport regională în care predomină aşezările rurale în care circulaţia pietonală se desfăşoară pe partea carosabilă (figura 2.111), generând probleme de siguranţă a circulaţiei.

179

a). Municipiul Băileşti b). DJ 561, tronsonul Segarcea-Carna (Dunăreni), judeţul Dolj

Figura 2.110. Infrastructură pietonală reabilitată. (Sursa: http://harta.adroltenia.ro/judetView.php?judet=4)

Figura 2.111. Infrastructură pietonală inexistentă. Comuna Brădeşti, judeţul Dolj, E79 (DN 6) (Sursa: Google Earth).

Infrastructura pentru deplasare cu bicicleta a fost amenajată pe sectoare izolate în municipiul Craiova, acestea nefiind conectate sub forma unei reţele.

Pe lângă cele menţionate, infrastructurile alternative de mobilitate includ şi componente care să faciliteze circulaţia vehiculelor electrice, atât pentru transportul public, în special în zonele urbane (centre istorice, zone cu densitate mare de locuire),

Staţie de transport public fară trecere

de pietoni Biciclist pe

partea carosabilă

180

cât şi pentru transportul individual (autoturisme). În Regiunea Sud-Vest Oltenia încă nu află în exploatare astfel de infrastructuri.

2.6.2. Mijloace alternative de mobilitate

Mijloacele de transport disponibile pentru utilizarea infrastructurilor alternative de mobilitate menţionate, în prezent sunt în număr foarte mic. La nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia există un singur centru de închiriere biciclete, amplasat lângă Parcul Romanescu din Municipiul Craiova.

În ceea ce priveşte vehiculele, conform datelor privind structura parcului puse la dispoziţie de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, în anul 2014 la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia existau înmatriculate 3 autovehicule cu propulsie electrică şi 90 cu propulsie hibridă (tabelul 2.28), 37 % dintre acestea fiind în judeţul Dolj.

Tabelul 2.28. Mijloace de transport nepoluante, Regiunea Sud-Vest Oltenia, 2014.

Judeţul Număr vehicule Propulsie electrică Propulsie hibridă

Dolj 1 33 Gorj 1 13 Mehedinţi 0 7 Olt 0 13 Vâlcea 1 24 Total 3 90

2.7. Managementul traficului

Sistemele de management al traficului rutier reprezintă modalităţi de dirijare şi control centralizat al circulaţiei vehiculelor din compunerea fluxurilor de trafic, care înglobează Sisteme Inteligente de Transport (ITS) pentru detecţia, prelucrarea, transmiterea şi distribuţia informaţiilor legate de trafic. Utilitatea acestora se regăseşte în creşterea gradului de siguranţă a circulaţiei, fluidizarea traficului, reducerea emisiilor de substanţe poluante şi a gazelor cu efect de seră, reducerea costurilor de operarea a vehiculelor, reducerea duratelor de deplasare etc.

Existenţa unui sistem de management al traficului pe reţeaua de drumuri publice, oferă informaţii în timp real utilizatorilor, facilitând luarea deciziilor cu privire la

181

traseul pe care urmează să efectueze deplasarea, cu privire la blocajele în trafic, cu privire la conexiunile cu reţelele urbane şi cu alte moduri de transport.

În România încă nu este funcţional un sistem de management al traficului unitar la nivelul reţelei naţionale de drumuri. Există elemente de managementul traficului din domeniul semnalizării rutiere, care sunt amplasate pe sectoarele de autostradă aflate în exploatare, însă problemele majore se întâlnesc pe drumurile naţionale şi judeţene, lucru demonstrat de gradul scăzut de sigurantă a circulaţiei înregistrat la nivel naţional. Datele statistice cu privire la acest subiect, situează România pe primul loc în funcţie de valoarea raportului dintre numărul de morţi înregistraţi la 1 milion de locuitori. Valoarea acestui raport asociată României este de 69,6, în condiţiile în care nivelul mediu la nivelul statelor membre EU24 este de 23,3, iar valoarea corespunzătoare Suediei este de 9,6 (figura 2.112).

0

10

20

30

40

50

60

70

80

BE CZ DK DE EE IE EL ES FR IT LV LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK

EU24 CH IS

Num

ar d

eces

e/1

mili

on lo

cuito

ri

Statul

State membre EU24 EU24 (valoare medie)

Figura 2.112. Numărul de decese / 1 milion de locuitori, statele membre EU 24, anul 2010.

Baza de date INS conţine referinţe despre accidentele de circulaţie înregistrate pe drumurile publice din România începând cu anul 2005. Variaţia anuală a numărului de accidente soldate cu victime pe drumurile din judeţele componente Regiunii Sud-Vest Oltenia clasează judeţul Dolj pe primul loc în ultimii patru ani, cu o tendinţă crescătoare, în condiţiile în care în celelalte judeţe s-au înregistrat scăderi uşoare ale numărului de accidente (figura 2.113).

182

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Num

ar ac

ciden

te

Anul


Figura 2.113. Variaţia numărului de accidente soldate cu victime, pe judeţe, 2005 - 2013.

Aceeaşi tendinţa de variaţie se păstrează şi în cazul numărului total de victime implicate în accidente de circulaţie pe sectoarele de drum din fiecare judeţ. În cele 2.576 de accidente soldate cu victime care s-au produs în anul 2013 pe drumurile publice din Regiunea Sud-Vest Oltenia au fost implicate 3.546 de persoane, dintre care 199 au decedat, iar 3.347 au fost rănite (figurile 2.114 – 2.116).

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Num

arul

tota

l de

vict

ime

Anul


Figura 2.114. Variaţia numărului total de victime ale accidentelor de circulaţie, pe judeţe, 2005-2013.

183

În figura figura 2.114 este redată evoluţia cronologică a indicatorului număr total de victime ale accidentelor de circulaţie între anii 2005 - 2013, pentru fiecare dintre cele cinci judeţe compomente ale regiunii. Se observă în toate cazurile un tendinţă de descreştere, aspect valabil şi pentru evoluţia indicatorului număr total de persoane decedate în accidente de circulaţie, prezentat în figura 2.115.

0

20

40

60

80

100

120

140

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Num

arul

de

pers

oane

dec

edat

e

Anul


Figura 2.115. Variaţia numărului total de persoane decedate în accidente de circulaţie, pe judeţe, 2005-2013.

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Num

arul

de

pers

oane

ran

ite

Anul


Figura 2.116. Variaţia numărului total de persoane rănite în accidente de circulaţie, pe judeţe, 2005-2013.

184

Privitor la numărul persoanelor rănite în accidente de circulaţie în acelaşi interval de timp considerat, trendul este unul cu pantă pozitivă, cu precădere pentru judeţele Dolj, Olt şi Mehedinţi (figura 2.116).

2.8. Identificarea zonelor cu nivel ridicat de complexitate

2.8.1. Centre logistice

Organizarea activităţii de transport şi distribuţie a mărfurilor are un rol covârşitor în desfăşurarea traficului, la nivelul reţelei de transport considerate, în special în zonele învecinate marilor aglomerări urbane.

La nivelul Regiunii Sud – Vest Oltenia, zona de influenţă a Municipiului Craiova se detaşează ca pol logistic principal. Aici sunt amplasate centre logistice care fac parte din reţele naţionale sau internaţionale, cum ar fi KLG Europe Logistics – Craiova, Gebrüder Weiss, DB Schenker. Centrele logistice / depozitele cu activitate semnificativă care funcţionează în fiecare judeţ sunt centralizate în tabelul 2.29.

Tabelul 2.29. Centre logistice / Depozite în Regiunea Sud – Vest Oltenia.

Denumire Centru logistic / Depozit Amplasare Localitate Judeţ

Agroalim Craiova

Dolj

Dumagas Transport SA Craiova Cris-Tim Craiova KLG Europe Logistics – Craiova Craiova Parcul Industrial Craiova Craiova Parc Logistic Craiova Est Craiova DB Sencker Craiova Gebrüder Weiss Pielești Albalact Simnicu de Sus Agrinvest Cetate DB Sencker Târgu Jiu Gorj DB Sencker Portile de Fier 1 Mehedinţi Pirelli Slatina Olt Avicarvil Băbeni

Vâlcea Marna

Raureni Calimanesti Horezu Berbesti Olanu Vladesti Roesti Stirbei Voda

185

2.8.2. Terminale intermodale

Transportul intermodal reprezintă modul de organizare a deplasării între un punct de origine şi un punct de destinaţie prin utilizarea a două sau mai multe moduri de transport unimodale. Organizarea transportului intermodal are ca obiectiv optimizarea transportului ca urmare a integrării avantajelor specifice fiecărui mod de transport, cum ar fi flexibilitatea transportului rutier, capacitatea ridicată de transport pe calea ferată, costurile scăzute ale transportului naval şi viteza ridicată a transportului aerian.

În România sistemul de transport intermodal este slab dezvoltat, existând foarte puţine terminale de transport dotate cu facilităţi care să permită transbordarea mărfurilor între două sau mai multe moduri de transport.

La nivelul Regiunii Sud – Vest Oltenia puncte intermodale pot fi considerate aeroportul şi porturile dunărene.

Aeroportul Internaţional Craiova permite transbordarea fluxurilor de călători între transportul public local, transportul rutier individul şi transportul aerian. De asemenea, permite transbordarea coletăriei între modurile rutier şi aerian.

Toate porturile dunărene din Regiunea Sud – Vest Oltenia sunt conectate la cel puţin un mod de transport diferit de transportul fluvial, respectiv modul de transport rutier.

Porturile Calafat şi Bechet sunt dotate cu infrastructură pentru desfăşurarea transportului combinat RO-RO. Transportul combinat RO-RO este o particularitate a transportului intermodal. Acesta permite ca pe anumite sectoare ale parcursului stabilit între punctul de origine şi punctul de destinaţie mijloacelor de transport utilizate la transportul rutier să se deplaseze pe mijlocul de transport destinat transportului naval.

Porturile Drobeta Turnu Severin, Calafat şi Corabia, pe lângă conexiunea la reţeaua rutieră prezintă conexiune şi la reţeaua feroviară.

2.8.3. Zone protejate

Zonele protejate reprezintă teritorii terestre sau marine destinate special pentru protecția și menținerea diversității biologice, a resurselor naturale și a celor culturale asociate.

Ţinând cont de faptul că desfăşurarea activităţii de transport şi construcţia de infrastructură implică un impact negativ substanţial asupra mediului, este important ca în procesul de planificare a transporturilor să se identifice zonele protejate şi să se respecte reglementările în domeniu.

186

Regiunea Sud – Vest Oltenia este bogată în zone cu însemnătate biologică, naturală şi culturală, pe teritoriul acesteia fiind declarate 175 de arii protejate, încadrate în categoriile:

Monument al naturii; Parc naţional; Parc natural; Rezervaţie naturală; Rezervaţie ştiinţifică; Situri de Importanță Comunitară (SCI); Arii de Protecție Specială Avifaunistică (SPA).

Dintre acestea 40 acoperă teritorii amplasate în două sau mai multe judeţe. În tabelul de mai jos sunt indicate numărul de zone protejate şi tipul acestora pentru fiecare judeţ din Regiunea Sud – Vest Oltenia, conform datelor agreate de Agenția Națională pentru Protecția Mediului şi Agenţia Europeană de Mediu, care sunt publicate în reţeaua Atlas Explorer (http://atlas.anpm.ro/atlas#). Cartografierea acestor zone este prezentată în figura 2.117.

Tabelul 2.30. Arii protejate în Regiunea Sud – Vest Oltenia.

Judeţ Arii protejate Tip Număr

Dolj

Rezervaţie naturală 16 SCI 4 SPA 6

Gorj

Monument al naturii 17 Parc naţional 2 Parc natural 1 Rezervaţie naturală 19 Rezervaţie ştiinţifică 2 SCI 9 SPA 1

Mehedinţi

Monument al naturii 2 Parc naţional 1 Parc natural 2 Rezervaţie naturală 29 Rezervaţie ştiinţifică 3 SCI 10 SPA 5

Olt

Rezervaţie naturală 5 SCI 15 SPA 4

Vâlcea

Monument al naturii 9 Parc naţional 2 Rezervaţie naturală 20 Rezervaţie ştiinţifică 1 SCI 9 SPA 2

187

Figura 2.117. Arii protejate în Regiunea Sud – Vest Oltenia, 2015 (Sursa: http://atlas.anpm.ro/atlas#).

2.9. Date obţinute prin interviuri şi chestionare

Cu scopul culegerii de informaţii şi opinii referitoare la aspectele legate de mobilitate şi transporturi în regiune, s-au desfăşurat interviuri cu autorităţi publice (incluzând consiliile judeţene şi primăriile de municipii şi oraşe din regiune) şi actori regionali majori. A fost elaborat un Ghid de interviu privind Transportul şi Mobilitatea în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia, prin care s-au stablit elementele principale care trebuiesc îndeplinite pentru desfășurarea cu succes a interviului. La elaborarea ghidului s-a ținut seama de specificul desfășurării interviurilor, stabilindu-se un set de reguli minimale care trebuie respectate pentru ca desfășurarea sesiunilor de interviu să se efectueze în cele mai bune condiții, iar răspunsurile obținute să reflecte opinia organizației cu care se efectuează interviul. În acest mod, rezultatele obținute în cadrul interviurilor vor fi optime, asigurând obținerea unei bune baze de informații necesară pentru elaborarea ulterioară a studiului. De asemenea, au fost întocmite 2 planuri de interviu, aplicabile autorităţilor publice, respectiv actorilor regionali

188

majori, care au fost transmise către cei cărora li se vor aplica interviurile, în scopul pregătirii acestora. Aceste documente constituie elementele de bază care au fost folosite la realizarea interviurilor. Întrebările stabilite în cuprinsul planului au vizat obținerea informațiilor referitoare la următoarele aspecte:

importanța transporturilor pentru dezvoltarea economică și socială a regiunii; punctele tari ale infrastructurii (drumurilor) din regiune; punctele slabe ale infrastructurii (drumurilor) din regiune; calitatea infrastructurii (drumurilor) din regiune; organizarea rețelei de transport din regiune din punct de vedere al conectivității (legături între localități, legături cu drumurile naționale și europene); organizarea rețelei de transport regionale din punct de vedere al aspectelor care afectează fluența circulației (număr de intersecții, zone cu restricție de viteză, existența variantelor de ocolire a localităților); nivelul de accesibilitate al modurilor de transport disponibile în regiune; satisfacerea cerințelor de mobilitate ale populației existente în regiune; principalele oportunități de dezvoltare privind transporturile în următorii 5 ani la nivelul regiunii; sistemul de transport public în Regiunea Sud-Vest Oltenia; principalele amenințări privind transporturile în următorii 5 ani la nivelul regiunii; necesitatea construirii unor drumuri expres sau autostrăzi în regiune; propuneri concrete pentru îmbunătățirea transportului și mobilității în regiune.

Transmiterea ghidului și planului pentru desfășurarea interviului către reprezentanții desemnați ai autorităților publice locale şi actorilor regionali majori s-a desfășurat prin contactarea organizațiilor menționate anterior și transmiterea prin e-mail a celor documente de bază pentru realizarea interviurilor: ghidul pentru interviu și planul de interviu.

Desfășurarea interviurilor cu reprezentanți ai autorităților publice locale a reprezentat una dintre cele mai importante activități pentru culegerea datelor necesare întocmirii studiului. Informațiile care au fost colectate în cadrul interviurilor au fost sistematizate pe categorii în vederea constituirii unei bazei de date care a fost analizată pentru obținerea datelor relevante pentru elaborarea studiului.

De asemenea, au fost elaborate chestionare privind transportul şi mobilitatea la nivelul unităţilor administrativ teritoriale din Regiunea Sud-Vest Oltenia care a fost trimise către un grup ţintă constituit dintr-un eşantion reprezentativ la nivelui arealului de studiu, format din:

i) autorităţi publice (primăriile de comune mari şi inspectorate şcolare judeţene); ii) societăţi comerciale (selectate după cifra de afaceri) şi operatori de transport (transportatori rutieri majori regionali de mărfuri şi persoane).

189

Analizând, structurând şi prelucrând informaţiile desprinse din chestionarele completate, s-a realizat o statistică a răspunsurilor la întrebări, prezentată în cele ce urmează.

Întrebarea 1. Pe o scală de la 1 la 10, ce notă ați acorda transporturilor din punct de vedere al importanței lor pentru dezvoltarea economică și socială a Regiunii Sud-Vest Oltenia?

Nota 3 4 5 6 7 8 9 10 Pondere răspunsuri [%] 9 0 0 9 9 9 9 55

Întrebarea 2. Pe o scală de la 1 la 10, cum apreciați, în general, calitatea infrastructurii (drumurilor) din Regiunea Sud-Vest Oltenia?

Nota 3 4 5 6 7 8 9 10 Pondere răspunsuri [%] 0 0 9 64 18 9 0 0

Întrebarea 3. Cum apreciați organizarea rețelei de transport din regiunea Sud-Vest Oltenia din punct de vedere al conectivității (legături între localități, legături cu drumurile naționale și europene)?

190

Calificativ nesatisfăcătoare satisfăcătoare bună foarte bună Pondere răspunsuri [%] 18 27 46 9

Întrebarea 4. Cum apreciați organizarea rețelei de transport din Regiunea Sud-Vest Oltenia din punct de vedere al aspectelor care afectează fluența circulației (număr de intersecții, zone cu restricție de viteză, existența variantelor de ocolire a localităților)?


Întrebarea 5. Cum apreciați nivelul de accesibilitate al modurilor de transport disponibile în zona Dumneavoastră?


191

Întrebarea 6. Cum apreciați, din punct de vedere al infrastructurii existente, satisfacerea cerințelor de mobilitate ale populației existente în zona Dumneavoastră?


Întrebarea 7. Care este aprecierea Dumneavoastră privind sistemul de transport public în zonă?


192

Întrebarea 8. Considerați necesară construirea unor drumuri expres sau autostrazi în Regiunea Sud-Vest Oltenia?

Răspuns da nu Pondere răspunsuri [%] 94 6

Întrebarea 9. În ce măsură considerați că este influențată funcționarea organizației Dumneavoastră de către desfășurarea eficientă a activităților de transport?

Apreciere în mare măsură moderat în mică măsură Pondere răspunsuri [%] 75 25 0

193

Întrebarea 10. Cum apreciați, în general, calitatea infrastructurii (drumurilor) din Regiunea Sud-Vest Oltenia?

Calificativ foarte bună bună satisfăcătoare nesatisfăcătoare Pondere răspunsuri [%] 0 31 47 22

Întrebarea 11. Cum apreciați organizarea rețelei de transport din Regiunea Sud-Vest Oltenia din punct de vedere al conectivității (legături între localități, legături cu drumurile naționale și europene)?

Apreciere foarte bună bună satisfăcătoare nesatisfăcătoare Pondere răspunsuri [%] 0 53 39 8

194

Întrebarea 12. Cum apreciați organizarea rețelei de transport din Regiunea Sud-Vest Oltenia din punct de vedere al aspectelor care afectează fluența circulației (număr de intersecții, zone cu restricție de viteză, existența variantelor de ocolire a localităților)?

Apreciere

drumurile în afara localităților au multe intersecții, ce impun

opriri și demarări repetate

drumurile traversează multe localități,

impunând deplasarea cu viteze comerciale

reduse

există puține variante de

ocolire a localităților

alte aprecieri

Pondere răspunsuri

[%] 2 56 42 0

195

Întrebarea 13. Cum apreciați nivelul de accesibilitate al modurilor de transport disponibile în localitatea Dumneavoastră? (marcați doar pentru modurile de transport existente în localitate).

Modul de transport Accesibilitatea - pondere răspunsuri [%] Foarte bună Bună Satisfăcătoare Nesatisfăcătoare

Rutier 14 43 39 4 Feroviar 10 35 35 20 Aerian 0 0 50 50 Fluvial 14 14 0 72

Întrebarea 14. Cum apreciați, din punct de vedere al infrastructurii existente, satisfacerea cerințelor de mobilitate ale populației existente în localitatea Dumneavoastră?

Apreciere foarte bună bună satisfăcătoare nesatisfăcătoare Pondere răspunsuri [%] 0 58 32 10

196

Întrebarea 15. În următorii 5 ani există perspective de dezvoltare economică și socială la nivelul localității Dumneavoastră?


Întrebarea 16. Estimați o creștere a a populației din localitatea Dumneavoastră în următorii 5 ani ca urmare a modificării funcțiunilor de utilizare a teritoriului (extindere zone rezidențiale, extindere intravilan)?


Întrebarea 17. Estimați o dezvoltare a zonelor comerciale și de agrement în perimetrul localității Dumneavoastră în urmatorii 5 ani?


197

Întrebarea 18. Care este aprecierea Dumneavoastră privind sistemul de transport public în zonă?

Modul de transport

Grafic de circulație [%]

Amplasarea stațiilor [%]

Traseele liniilor de transport [%]

Confortul oferit de mijloacele de transport

[%]

Rutier bun 79 bună 85 bune 89 bun 68 nesatisf. 21 nesatisf. 15 nesatisf. 11 nesatisf. 32

Feroviar bun 65 bună 88 bune 83 bun 50 nesatisf. 35 nesatisf. 12 nesatisf. 17 nesatisf. 50

Fluvial bun 33 bună 33 bune 20 bun 33 nesatisf. 67 nesatisf. 67 nesatisf. 80 nesatisf. 67

0102030405060708090

Grafic de circulație

[%]

bun nesatisf. bun nesatisf. bun nesatisf.

Modul de transport

Rutier Feroviar Fluvial

Pond

erea

răsp

unsu

rilor

[%

]

Calificativ

198

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Ampl. stațiilor

[%]

bună nesatisf. bună nesatisf. bună nesatisf.

Modul de transport


Pond

erea

răsp

unsu

rilor

[%

]

Calificativ

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Traseele liniilor de transport

[%]

bune nesatisf. bune nesatisf. bune nesatisf.

Modul de transport


Pond

erea

răsp

unsu

rilor

[%

]

Calificativ

199

0

10

20

30

40

50

60

70

80

Confortul oferit de m.t. [%]

bun nesatisf. bun nesatisf. bun nesatisf.

Modul de transport


Pond

erea

răsp

unsu

rilor

[%

]

Calificativ

Întrebarea 19. Cum apreciați, din punct de vedere al infrastructurii, accesul mijloacelor de transport mărfuri la depozitele și centrele logistice din Regiunea Sud-Vest Oltenia?

Răspuns Accesul mijloacelor de transport este facil

Accesul mijloacelor de transport este îngreunat

Pondere răspunsuri [%] 50 50

200

Întrebarea 20. Cum apreciați, din punct de vedere al infrastructurii, accesul mijloacelor de transport mărfuri la terminalele multimodale și punctele de traversare a Dunării din Regiunea Sud-Vest Oltenia?

Răspuns Accesul mijloacelor de transport este facil

Accesul mijloacelor de transport este îngreunat

Pondere răspunsuri [%] 29 71

Întrebarea 21. Ce modalitate de traversare a Dunării folosesc mijloacele de transport pentru deplasarea spre/din Bulgaria?

Răspuns Pe pod Cu bacul Pondere răspunsuri [%] 25 75

201

Din analiza răspunsurilor obținute prin desfășurarea interviurilor și completarea chestionarelor de către principalii actori din domeniile economic, social și administrativ din Regiunea Sud-Vest Oltenia, s-au desprins idei şi propuneri de care se va ţine cont la stabilirea obiectivelor şi direcţiilor de acţiune.

În general, se doreşte ca sistemele de transport să satisfacă nevoile economice, sociale și de mediu ale societății, reducând, în același timp, la minimum impactul lor nedorit asupra economiei, societății și mediului. Domeniul transporturilor este considerat prioritar în contextul planurilor de dezvoltare ale României, date fiind relaţiile sale de interdependenţă cu celelalte ramuri ale economiei naţionale, valoarea serviciilor oferite pentru populaţie şi impactul considerabil asupra mediului. Dezvoltarea transporturilor are în vedere facilitarea includerii sistemelor urbane din România în mediul european prin îmbunătăţirea serviciilor rutiere, feroviare, maritime, fluviale şi aeriene având destinaţiile principale în Europa. Indicatorul relativ al accesibilităţii (combinând servicii, transbordări, preţuri şi durate de călătorie) urmează să se alinieze progresiv până în anul 2020 la cel existent în zonele metropolitane din Europa.

Propuneri pentru îmbunătățirea infrastructurii de transport din Regiunea Sud-Vest Oltenia:

- reclasificarea drumurilor din cadrul Regiunii; - reabilitarea și modernizarea tuturor drumurilor de pe teritoriul Regiunii; - menținerea marcajelor rutiere în stare de vizibilitate; - accesarea unor programe de finanțare naționale pentru dezvoltarea și

reabilitarea infrastructurii; - accesarea programelor europene de finanțare nerambursabilă pentru

executarea lucrărilor de întreținere și a celor de îmbunătățiri funciare (hidrologice);

- consultarea beneficiarilor direcți ai rețelelor de transport la realizarea proiectelor de reabilitare și modernizare a drumurilor;

- angajarea de firme competente pentru executarea lucrărilor de construire, întreținere și reparare a drumurilor;

- asigurarea finanțării proiectelor în execuție, termenul de punere în execuție să nu depășească doi ani;

- folosirea materialelor de calitate la construirea și repararea drumurilor; - după finalizarea proiectelor să se impună companiilor constructoare să asigure

întreținerea drumurilor cel puțin doi ani, prin diferite programe de finanțare; - folosirea căilor de transport alternative (feroviar, fluvial) pentru transportul

mărfurilor; - realizarea centurilor ocolitoare pentru orașele aflate pe traseul drumurilor

europene și naționale; - lărgirea drumurilor existente la două benzi pe sens;

202

- realizarea de drumuri pentru circulația transportului în comun și bicicletelor pe distanțe de până la 30 km între orașul polarizator și localitățile învecinate;

- amenajarea de benzi de circulație suplimentare pe drumurile naționale; - amenajarea de parcări cu utilități complexe; - recuperarea restanțelor la reparațiile capitale ale drumurilor; - construirea de șanțuri și rigole laterale, canale de evacuare și descărcare a

apelor; - înființarea drumurilor pentru căruțe și biciclete; - amenajarea unor drumuri de exploatație agricolă; - crearea de sensuri unice în orașe; - reabilitarea drumului Bumbești-Jiu-Schela; - finalizarea lucrărilor pe DN6 între Dioști (jud. Dolj) și Măldăieni (jud.

Teleorman); - amenajarea unei benzi suplimentare la urcare pe DN67 - reabilitarea DC174A; - extinderea rețelei de străzi în zonele periferice orașului Horezu; - modernizarea DN65C Horezu-Craiova; - asfaltarea DN56C între DN56B și comuna Gogoșu; - asfaltarea drumurilor sătești pentru a facilita accesul populației la DJ661 ce

aparține comunei Turburea; - realizarea căii ferate Râmnicu Vâlcea-Vâlcele; - electrificarea rețelei de cale ferată; - refacerea căilor ferate; - extinderea rețelei de cale ferată; - efectuarea lucrărilor de modernizare pe secțiunile de transport europene și

TEN-T; - modernizarea instalațiilor de centralizare; - eliminarea posturilor de bariere păzite și înlocuirea lor cu instalații automate; - înnoirea parcului de locomotive și vagoane; - amenajarea unor locuri de oprire a ambarcațiunilor pe rutele de transport

fluvial între Porțile de Fier I și II.

Propuneri pentru îmbunătățirea conectivității în cadrul rețelei de transport din Regiunea Sud-Vest Oltenia:

- realizarea unui canal navigabil pe Olt sau Jiu pentru conectarea Craiovei sau Slatinei la Dunăre;

- realizarea a încă unui pod peste Dunăre; - crearea nodurilor de transport intermodal; - conectarea stațiunilor din județul Vâlcea cu centura ocolitoare a municipiului

Râmnicu Vâlcea; - înființarea transportului fluvial de călători în județele Mehedinți și Dolj; - eficientizarea transportului feroviar; - consolidarea infrastructurii rutiere și feroviare;

203

- construirea de drumuri expres sau autostrăzi care să facă legătura între municipiile regiunii;

- extinderea rețelei de drumuri naționale; - benzi suplimentare pe drumurile naționale existente; - înființarea unor curse interjudețene regionale care să asigure legătura între

orașele regiunii și cuprinderea acestora într-un program de transport public regional prin curse regulate;

- reactivarea terminalului de transcontainere Craiova, cu acces rapid la Aeroportul Craiova și la porturile dunărene;

- realizarea unei autostrăzi care să conecteze principalele orașe din regiune, punctele vamale, centrul țării și capitala;

- realizarea unui drum modernizat pe traseul Ocnele Mari-Buda-Râmnicu Vâlcea; - realizarea unui drum modernizat pe traseul Ocnele Mari-Păușești Măglași-

Olănești; - realizarea unui drum modernizat pe traseul Ocnele Mari-Lunca-Teiușu-Bunești; - realizarea unui drum modernizat pe traseul Ocnele Mari-Splai-Râmnicu Vâlcea.

Propuneri pentru îmbunătățirea fluenței circulației în cadrul rețelei de transport din regiunea Sud-Vest Oltenia:

- realizarea centurilor ocolitoare ale tuturor localităților; - crearea de piste pentru bicicliști; - crearea de drumuri expres; - extinderea rețelei de cale ferată; - îmbunătățirea infrastructurii de cale ferată; - dezvoltarea transportului intermodal; - amplasarea autogărilor pentru curse interjudețene și regionale în afara

localităților; - construirea de pasaje, pasarele, sensuri giratorii, semaforizarea inteligentă de

tip ”undă verde”, care să asigure o traversare mai rapidă a orașelor și un trafic mai fluent;

- evitarea zonelor de trafic pietonal important (școli, primării, spitale, obiective industriale, obiective turistice);

- modificarea legislației privind viteza de deplasare în localități, de la 50 km/h la 60-70 km/h;

- separarea traficului greu de cel ușor; - crearea unor rute tip ”carways” (drumuri pitorești, care se construiesc la

periferia marilor orașe); - realizarea de pasaje la intersectarea fluxurilor de transport; - vehiculele cu tracțiune animală să fie semnalizate corespunzător; - animalele care merg la pășunat să fie însoțite de un număr corespunzător de

persoane; - amenajarea de spații pentru bicicliști;

204

- realizarea unei benzi alternative la intrarea în localități pentru mărirea fluenței circulației;

- realizarea de drumuri laterale pentru circulație mijloacelor hipo, cu finanțare europeană;

- repararea drumului Caracal-Craiova; - decolmatarea Dunării în zona portului comercial Corabia.

Propuneri pentru îmbunătățirea satisfacerii cerințelor de mobilitate ale populației:

- transport public eficient și sigur; - asigurarea transportului elevilor la fiecare școală; - întocmirea programelor de transport public județean în concordanță cu cele

interjudețean, regional și feroviar, pe baza unui studiu privind dispunerea zonelor de interes administrativ, economic, turistic și monahal;

- transportul prin curse regulate județene și regionale să se facă doar cu microbuze de minim 23 de locuri, la intervale de peste 60 minute;

- eradicarea fenonemului de piraterie în transportul public; - criteriile de atribuire în sistem electronic a traseelor să fie anul de fabricație,

clasificarea autovehiculelor, tariful/km și nu cel privind vechimea pe traseu a operatorului de transport;

- încurajarea concurenței; - crearea de facilități operatorilor de transport care investesc în parcul auto; - dotarea cu mijloace moderne de transport, eficiente energetic și ecologice; - modernizarea mijloacelor de transport în comun: wi-fi în autobuze, platforme în

autobuze; - achiziția de autobuze electrice; - implementarea sistemului e-ticketing; - asigurarea unor tarife mai mici de transport; - acordarea de subvenții pentru anumite categorii sociale; - creșterea frecvenței de circulație a mijloacelor de transport; - construirea de autobaze noi, moderne; - optimizarea traseelor existente; - extinderea liniilor de transport pentru creșterea accesibilității; - reabilitarea și modernizarea stațiilor de transport existente; - îmbunătățirea confortului oferit de transportul rutier și feroviar; - crearea de zone pietonale în cartierele nou-construite; - realizarea de piste pentru biciclete; - revitalizarea transportului pe calea ferată; - lucrări de modernizare a stațiilor feroviare; - folosirea mijloacelor de informare a cetățenilor pentru ca aceștia să cunoască

graficele de circulație ale transportului rutier și feroviar;

205

- reabilitarea drumurilor forestiere și de acces către exploatații agricole – Bumbești-Jiu-Plai;

- realizarea de drumuri către parcurile industriale; - reintroducerea legăturii feroviare Corabia-Caracal; - folosirea transportului feroviar pentru deplasări locale în cadrul Regiunii; - reînființarea linei de transport expres pe ruta Râmnicu Vâlcea-Stoenești-

Dorniceni, așa cum a fost până în anul 1989; - realizarea unor rute de transport de agrement pe tronsoane scurte pe râul Olt.

2.10. Calculul indicatorilor de accesibilitate şi conectivitate în Regiunea Sud-Vest Oltenia

2.10.1. Accesibilitatea teritoriului

În urma construirii reţelei de drumuri în format GIS, conţinând atributele specificate la subcapitolul 2.1, a devenit posibil a aplica relaţia de calcul a accesibilităţii (relaţia 2.1) pentru fiecare localitate, considerând ca variabilă a funcţiei de impedanţă durata deplasării (exprimată în minute) între punctul de origine "i" (localitatea respectivă) şi cel de destinaţie "j", în două situaţii, astfel:

punctul de origine este polul principal de transport al Regiunii Sud-Vest Oltenia - Municipiul Craiova, care este şi cel mai important nod feroviar şi care se suprapune şi cu nodul intermodal rutier - aerian, singurul aeroport din regiune fiind plasat aici; rezultatele sunt prezentate grafic în figura 2.118;

punctul de origine este reprezentat de fiecare municipiu reşedinţă de judeţ (la nivel judeţean, acestea fiind principalele noduri rutiere - feroviare); rezultatele obţinute sunt prezentate grafic în figura 2.119 (la nivel regional) şi în figurile 2.120 - 2.124 (pentru fiecare dintre cele 5 judeţe componente, cu indicarea valorii efective a indicelui de accesibilitate pentru fiecare UAT faţă de municipiul reşedinţă de judeţ).

S-a obţinut astfel o indicaţie cantitativă (valorică) a indicelui de accesibilitate pentru fiecare localitate componentă a teritoriului de analiză.

206

Figura 2.118. Accesibilitatea teritoriului la nivel regional, faţă de polul principal regional de transport - Municipiul Craiova.

207

Figura 2.119. Accesibilitatea teritoriului la nivel regional, faţă polul principal de transport din fiecare judeţ - Municipiile Craiova,

Slatina, Târgu-Jiu, Drobeta Turnu-Severin, Râmnicu-Vâlcea.

208

Figura 2.120. Accesibilitatea teritoriului la nivelul judeţului Dolj, faţă de polul principal de transport - Municipiul Craiova.

209

Figura 2.121. Accesibilitatea teritoriului la nivelul judeţului Gorj, faţă de polul principal de transport - Municipiul Târgu-Jiu.

210

Figura 2.122. Accesibilitatea teritoriului la nivelul judeţului Mehedinţi, faţă de polul principal de transport - Municipiul Drobeta Turnu-Severin.

211

Figura 2.123. Accesibilitatea teritoriului la nivelul judeţului Olt, faţă de polul principal de transport - Municipiul Slatina.

212

Figura 2.124. Accesibilitatea teritoriului la nivelul judeţului Vâlcea, faţă de polul principal de transport - Municipiul Râmnicu- Vâlcea.

213

2.10.2. Conectivitatea reţelei

Conectivitatea reţelei rutiere de transport constituită din drumurile europene, naţionale şi judeţene din teritoriul de analiză - Regiunea Sud-Vest Oltenia, se determină prin calculul indicelui γ, această abordare fiind cea mai complexă dintre cele prezentate teoretic în cadrul subcapitolului 2.1. Acest indice oferă o măsură cantitativă a importanţei legăturilor directe între elementele sistemului teritorial analizat, independent de legăturile indirect asigurate prin conexitate.

Astfel, a fost construită reţeaua de drumuri specifică Regiunii Sud-Vest Oltenia, în format GIS, utilizând programul informatic Visum 11.5 (figura 2.125). Reţeaua a fost formalizată ca un graf planar cu arce orientate şi noduri (figura 2.126), de numărul acestora depinzând indicele de conectivitate.

Figura 2.125. Reţeaua de drumuri judeţene, naţionale şi europene existentă la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia.

214

Figura 2.126. Formalizarea reţelei ca un graf orientat cu arce şi noduri.

La nivelul reţelei există v = 548 noduri ale reţelei şi e = 1548 legături în reţea (arce), astfel că, aplicând relaţia (2.6) de calcul a indicelui de conectivitate γ pentru graful planar, se obţine:

945,0)2548(3

1548)2v(3

e

Aşa cum s-a arătat, valorile acestui indice pot varia între 0 şi 1, valoarea 1 fiind specifică unei reţele cu conectivitate maximă. Astfel, valoarea obţinută indică o foarte bună conectivitate a reţelei rutiere în Regiunea Sud-Vest Oltenia.

215

2.11. Sistemul de transport şi dezvoltarea economică

Aşa cum a fost prezentat şi în Capitolul 2.1, între dezvoltarea economică a unei regiuni şi sistemul de transport disponibil există o strânsă dependenţă care se manifestă din ambele sensuri. Dezvoltarea economică stimulează cererea de transport prin creșterea numărului angajaţi care fac naveta către/ de la locul de muncă, creşterea numărului clienților care călătoresc către/ de la zonele de servicii, creşterea cantităţii/ volumelor de produse expediate între producători, centre de desfacere și consumatori. Odată înregistrată o suplimentare a cererii de transport, acesta impune îmbunătăţirea ofertei de transport. Principalele efecte ale îmbunătățirilor aduse la nivelul ofertei de transport sunt reducerea costurilor de transport şi creşterea siguranţei circulaţiei, aspecte care la rândul lor contribuie la dezvoltarea economică.

Dezvoltarea economică este un concept larg care se reflectă în bunăstarea materială a unei comunităţi. Printre idicatorii care caracterizează dezvoltarea economică se regăsesc: valoarea PIB naţional, valoarea PIB/ locuitor, venitul populaţiei, distribuţia echitabilă a venitului la nivelul gospodăriilor, numărul de persoane angajate, etc. Principalii indicatori din domeniul transporturilor care caracterizează dezvoltarea economică a unei regiuni sunt lungimea reţelelor de transport şi parcursul mediu anual al mărfurilor şi călătorilor din zona de analiza.

În cadrul acestui capitol valorile acestor indicatori au fost culese, prelucrate şi analizate, rezultând o radiografie socio-economică şi demografică la nivel de localitate, judeţ, regiune în funcţie de disponibilitatea datelor primare.

Dependenţa dintre activitatea economică şi cea de transport poate fi observată din figura 2.127 în care sunt reprezentate variaţiile anuale ale valorilor financiare asociate importului şi exportului de mărfuri la nivel naţional şi ale parcursului mărfurilor la nivelul reţelei globale de transport. Tendinţa de variatie a celor trei curbe este similară, lucru care justifică faptul că activitatea economică influenţează activitatea de transport şi invers.

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România are una dintre cele mai reduse densități de autostrăzi dintre toate statele Uniunii Europene (tabelul 2.31). Relaţionând valoarea acestui indicator cu valoarea PIB/ locuitor la nivelul anului 2012 pentru statele membre EU 28 (pentru care există date publicate) se observă că dezvoltarea economică (exprimată prin PIB/ locuitor) este direct proporţională cu dezvoltarea infrastructurii de transport (exprimată prin densitatea reţelei de autostrăzi) (figura 2.128).

216

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

0

10000000

20000000

30000000

40000000

50000000

60000000

70000000

1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016

Parc

urs m

arfu

ri tr

ansp

orta

te [M

ilioa

ne T

one-

km]

Tran

zact

ii Im

port

/ Exp

ort

[Mii

Euro

]

Anul

Tranzactii Export Tranzactii Import Parcurs marfa

Figura 2.127. Variaţia anuală a tranzacţiilor de import/ export şi a transportului de mărfuri din România.

Tabelul 2.31. Dezvoltarea economică şi infrastructura, state membre EU 28, 2012 (Sursa: Eurostat, 2015).

Statul PIB/ Locuitor

[% PIB/ locuitor UE28] Densitate Autostrazi

[km/km2] România 53 0,002 Estonia 71 0,003 Polonia 66 0,004 Bulgaria 45 0,005 Slovacia 74 0,009 Republica Cehă 82 0,010 Ungaria 65 0,016 Franţa 107 0,021 Croaţia 61 0,022 Italia 101 0,022 Cipru 94 0,028 Spania 94 0,029 Portugalia 76 0,033 Germania 123 0,036 Slovenia 82 0,038

217

20

40

60

80

100

120

140

160

0.000 0.005 0.010 0.015 0.020 0.025 0.030 0.035 0.040

PIB

/Loc

uito

r [%

PIB

/ Lo

cuito

r EU

28, $

]

Densitatea retelei de autostrazi [km/km^2]

Figura 2.128. Variaţia PIB/ locuitor în funcţie de densitatea reţelei de autostrăzi, statele membre UE, 2012 (Sursa: Eurostat, 2015).

La nivel naţional, PIB/ locuitor înregistrat în anul 2012 pentru cele şapte regiuni de dezvoltare, exceptând Regiunea Bucureşti-Ilfov, variază între 18591 RON (Regiunea Nord-Est) şi 32380 RON (Regiunea Vest) (figura 2.129). Valoarea specifică Regiunii Sud-Vest Oltenia, 22639 RON, este plasată sub valorile asociate Regiunilor Vest, Centru, Nord-Vest şi Sud-Est. Având în vedere dependenţa dintre valoarea indicatorului PIB/ locuitor şi densitatea de autostrăzi demonstrată mai sus pe baza datelor referitoare la statele membre UE 28, se poate afirma că valoarea scăzută a PIB/ locuitor specifică Regiunii Sud-Vest Oltenia este cauzată de lipsa infrastructurii de mare capacitate de tip autostradă.

Detaliind această analiză în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia, se observă că între variaţia valorile PIB specifice fiecărui judeţ (figura 2.130) şi lungimea totală a reţelelor judeţene de drumuri (figura 2.76) există o corelaţie strânsă, justificată de valoarea coeficientului de corelaţie de 0,825.

Judeţul Mehedinţi este cel în care se înregistrează cea mai redusă valoare a PIB şi totodată cea mai redusă lungime a reţelei de drumuri public. PIB al judeţului Medehinţi este de 3,2 ori mai mic decât PIB înregistrat în judeţul Dolj, judeţ care ocupă primul loc la nivel regional.

218

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

Nord - Vest Centru Nord - Est Sud - Est Sud Muntenia Sud - Vest Oltenia

Vest

PIB/

Locu

itor [

RON

]

Regiunea

Figura 2.129. Variaţia PIB/ locuitor - Regiuni România, 2012 (Sursa: INS, 2015).

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000


PIB

[Mili

oane

RO

N]

Judetul

Figura 2.130. Valoarea PIB/ judeţ, anul 2012.

În subcapitolul 2.3 este evidenţiat faptul că drumurile judeţene reprezintă ponderea cea mai ridicată în reţeaua de drumuri publice, acestea irigând zonele rurale, greu accesibile. Pentru evidenţierea dependenţei dintre dezvoltarea economică, exprimată prin valoarea PIB judeţean şi calitatea ofertei de transport, în figura 2.131 sunt

219

reprezentate simultan valoarea PIB pentru fiecare dintre judeţele componente şi starea de viabilitate a drumurilor judeţene. Din această figură se poate observa cu uşurinţa că în judeţul Dolj în care drumurile judeţene sunt în mare parte încadrate în categoriile „stare medie” sau „stare bună” s-a înregistrat cea mai ridicată valoare a PIB din regiune, iar pentru judeţul Mehedinţi în care apar în proporţie de aproximativ 50% drumuri judeţene încadrate în categoria „stare rea”, valoarea PIB judeţean este cea mai redusă din regiune.

Figura 2.131. Legătura dintre PIB-ul la nivel de judeţ

şi starea de viabilitate a drumurilor judeţene.

220

3. ANALIZA S.W.O.T.

Datele şi informaţiile obţinute, structurate şi prelucrate în cadrul capitolului anterior au fost utilizate pentru diagnosticarea situaţiei curente a transportului şi mobilităţii prin intermediul unei analize de tip S.W.O.T. Rezultatele acestei analize vor sta la baza stabilirii obiectivelor şi direcţiilor de acţiune în domeniul transportului şi mobilităţii, în capitolul următor.

Analiza S.W.O.T. evidenţiază punctele tari şi slabe ale transportului şi mobilităţii în Regiunea Sud-Vest Oltenia, asociate cu oportunităţile şi ameninţările existente. Analiza S.W.O.T. este structurată conform schemei din figura 3.1, pentru fiecare dintre modurile de transport rutier, feroviar, aerian şi naval.

Aspecte BENEFICE ale

transportului şi mobilităţii în Regiunea Sud-Vest Oltenia

Aspecte DĂUNĂTOARE ale transportului şi mobilităţii

în Regiunea Sud-Vest Oltenia

MED

IU IN

TERN

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

MED

IU E

XTER

N

OPORTUNITĂŢI

AMENINŢĂRI

Figura 3.1. Schema analizei S.W.O.T. a transportului şi mobilităţii în Regiunea Sud-Vest Oltenia.

221

Au fost identificate aspectele de sursă internă, adică punctele tari şi cele slabe ale transportului şi mobilităţii în Regiunea Sud-Vest Oltenia, considerând toate modurile de transport. Analizând contextul european, naţional şi regional, s-au identificat apoi elementele externe care pot influenţa transportul şi mobilitatea: oportunităţile şi ameninţările.

Analiza S.W.O.T. desfăşurată implică înţelegerea şi analizarea punctelor tari şi a celor slabe ale transportului şi mobilităţii, precum şi identificarea aspectelor care ar putea favoriza sau ameninţa aceste elemente. În acest fel se pot identifica căi de valorificare la maxim a punctelor tari, se pot găsi căi de rezolvare a deficienţelor, se pot valorifica ocaziile favorabile şi se vor putea lua măsuri de diminuare a riscurilor.

Scopul cheie al acestei analize este de a identifica direcţii strategice de acţiune care vor fi propuse în cadrul următoarelor capitole, implicând cel mai bine resursele şi capacităţile existente în sfera transportului şi mobilităţii în regiune. De asemenea, această analiză este fundamentală pentru evaluarea potenţialului intern şi a limitelor şi oportunitatilor şi ameninţărilor posibile din mediul extern domeniului transporturilor şi mobilităţii.

Analiza consecventă a domeniului transporturilor şi mobilităţii în regiune facilitează previzionarea şi predicţia tendinţelor de schimbare şi, de asemenea, ajută la integrarea acestora în procesul de luare şi fundamentare a deciziilor.

3.1. Modul de transport rutier

3.1.1. Identificarea şi descrierea aspectelor benefice

3.1.1.1. Identificarea punctelor tari

Potrivit Institutului Național de Statistică, deplasările pe cale rutieră, efectuate pe teritoriul României, reprezintă aproximativ 75 % din totalul deplasărilor efectuate în scopul transportului de călători și puțin sub 50 % din deplasările destinat transportului de mărfuri (INS, date 2010). Aceste statistici atestă faptul că în ambele cazuri, transportul rutier reprezintă cel mai important și utilizat mod de transport;

Armonia reliefului, modul în care se îmbină marile trepte de relief la nivelul regiunii și dispunerea geografică a acestora permit o dezvoltare echilibrată a rețelei rutiere de transport;

Regiunea Sud-Vest Oltenia are o poziție bună în ceea ce privește accesibilitatea rutieră și conexiunile cu celelalte regiuni ale României și cu Europa;

222

Regiunea Sud-Vest Oltenia este traversată de Coridorul IV pan-european de transport, rută care va asigura o legătură rapidă între extremitatea sud-estică a Europei și țările Europei Centrale. În prezent, pe teritoriul Regiunii Sud-Vest Oltenia, pe acest traseu se suprapune DN7 care se numără printre drumurile cu cel mai intens trafic din România;

Regiunea Sud-Vest Oltenia dispune de o rețea de drumuri naționale, județene și comunale care permite accesul spre toate zonele regiunii și asigură o bună legătură a Regiunii cu celelalte regiuni ale României;

Majoritatea orașelor au acces la un drum național; Rețeaua rutieră permite realizarea accesului la rețeaua feroviară, ceea ce

facilitează realizarea transportului multimodal; Existenţa forței de muncă competitive și disponibile în regiune.

3.1.1.2. Identificarea oportunităţilor

Creșterea indicelui de motorizare; Îmbunătățiri aduse rețelei naționale de drumuri; Scăderea performanței serviciilor de transport feroviar; Dezvoltarea și implementarea de proiecte cu finanțare europeană care vizează

modernizarea și construcția de drumuri care să asigure creșterea gradului de accesibilitate a orașelor de importanță locală și regională, contribuind astfel la procesul de dezvoltare a Regiunii Sud-Vest Oltenia;

Îmbunătățirea accesului spre toate zonele regiunii, inclusiv spre cele care în prezent au o infrastructură rutieră deficitară;

Asigurarea unor legături rapide între Regiunea Sud-Vest Oltenia și celelalte regiuni ale României, creșterea gradului de integrare a rețelei rutiere regionale în rețelele europene de transport;

Valorificarea potențialului turistic și creșterea fluxului de turiști ca urmare a îmbunătățirii accesului către zonele turistice;

Punerea bazelor pentru dezvoltarea transportului inter-modal de mărfuri; Diminuarea poluării generate de transportul rutier; Asigurarea premiselor necesare pentru dezvoltarea economică și socială a

tuturor zonelor regiunii.

3.1.2. Identificarea şi descrierea aspectelor dăunătoare

3.1.2.1. Identificarea punctelor slabe

Calitatea și starea tehnică a rețelei rutiere sunt necorespunzătoare (drumuri pietruite și drumuri de pământ, drumuri județene și naționale din regiune care au durata de serviciu depășită);

223

Lipsa autostrăzilor și a drumurilor expres; Lipsa centurilor ocolitoare în cazul multor orașe mari traversate de drumuri

europene sau naționale cu trafic intens; Întârzierea investițiilor în extinderea și modernizarea infrastructurii de

transport rutier; Calitatea necorespunzătoare a multor lucrări de reabilitare și modernizare a

drumurilor; Prezenţa pe drumuri a vehiculelor cu tracţiune animală şi a utilajelor agricole; Întârzierea adoptării de strategii și planuri realiste de dezvoltare a

infrastructurii rutiere; Nivelul redus de siguranță rutieră. În perioada 2007-2012 s-a înregistrat un

număr de 8.401 decese doar pe rețeaua de drumuri naționale. Aceasta echivalează cu un număr mediu de 1.400 decese pe an, ca urmare a accidentelor înregistrate pe rețeaua de drumuri naționale;

Majoritatea covârșitoare a drumurilor au o singură bandă pe sens. Acestea sunt recunoscute ca fiind cele mai periculoase, riscul de incidență a accidentelor pentru un drum cu o singură bandă pe sens fiind de patru ori mai mare decât pentru autostrăzi;

Chiar în situația în care fluxurile de trafic sunt scăzute, drumurile cu o singură bandă pe sens oferă oportunități limitate de depășire în siguranță, în special în cazul în care numărul de vehicule de transport mărfuri este mare;

Viteza medie de deplasare pe rețeaua rutieră este de aproximativ 66 km/h, pentru călătoriile inter-urbane. Acest lucru nu este corespunzător pentru o rețea națională pentru care, potrivit standardelor internaționale, viteza medie ar trebui să aibă valori între 90 și 100 km/h, pentru a fi considerate adecvate;

Disproporția între transportul rutier și celelalte moduri de transport.

3.1.2.2. Identificarea ameninţărilor

În lipsa îmbunătățirii ofertei de transport public se va ajunge la schimbarea modului de transport adoptat de populație, respectiv trecerea la transportul cu autoturismul, cu o creștere a numărului de călătorii cu autoturismul de peste 15%, față de creșterea totală a numărului de călătorii pentru toate modurile de transport care este sub 11 %;

Se estimează creșterea numărului de călătorii efectuate pe distanțe mai lungi, cu o creștere aferentă a numărului de pasageri-kilometri, care este tot mai mare în cazul transportului cu autoturismul, respectiv de peste 44 % față de 27 % pentru toate modurile de transport;

Transportul rutier de marfă înregistrează o creștere de peste 31 %, în comparație cu procentul total de aproximativ 27 %;

Întârzierea investițiilor necesare pentru modernizarea și extinderea infrastructurii rutiere;

224

Trafic îngreunat, suprasolicitarea drumurilor europene și naționale; Continuarea degradării infrastructurii de transport rutier; Prelungirea stării de relativă izolare a unor zone greu accesibile în prezent pe

căi rutiere; Relocarea unor întreprinderi, scăderea nivelului de atractivitate a Regiunii Sud-

Vest Oltenia pentru investiții economice; Accesibilitate scăzută către comerțul internațional; Timpi de parcurs mari care duc la servicii necompetitive; Costuri mari de administrare pentru transportatorii locali și naționali; Întârzieri înregistrate la punctele de trecere a frontierei; Rate crescute ale accidentelor soldate cu decese în comparație cu țările UE; Lipsa parcărilor cu bune condiții de siguranță și securitate pentru vehiculele de

marfă; Greutăți pe osie prea mari care duc la deprecierea semnificativă a suprafeței

carosabile; Creșterea disproporției între transportul auto și transportul feroviar, întârzierea

dezvoltării sistemului de transport inter-modal și creșterea nivelului de poluare generată de transportul rutier. Creșterea volumului traficului rutier în defavoarea celui feroviar va determina suprasolicitarea rețelei rutiere, creșterea poluării, sporirea aglomerației cu scăderea vitezei comerciale, creșterea insecurității rutiere.

3.2. Modul de transport feroviar



Infrastructura feroviară este satisfăcător dezvoltată pe tot teritoriul Regiunii și are o densitate care asigură accesul la majoritatea localităților;

Regiunea Sud-Vest Oltenia dispune de o rețea de căi ferate care permite accesul spre toate zonele și asigură o bună legătură cu celelalte regiuni ale României;

Potențialul culoarului Nord - Sud prin Calafat - Vidin; Există operatori feroviari privați care pot furniza servicii locale de transport; Vitezele mici din sistemul feroviar nu au reprezentat o problemă pentru clienți,

deoarece transportul mărfurilor tradiționale tip vrac nu este unul cu termen sensibil precum bunurile de larg consum, produsele alimentare sau auto;

Comparativ cu alte țări, România este poziționată pe locul 6 în Uniunea Europeană, cu aproximativ 28 % dintre mărfuri transportate pe calea ferată.

225

Această cifră este cu aproximativ 10 % mai mare comparativ cu media UE-27, care este de 18,4 % (au fost utilizate datele din anul 2011);

Productivitatea forței de muncă angajate în domeniul feroviar s-a îmbunătățit cu 46 % între 2002 și 2011;

Existenţa forței de muncă competitive și disponibile în regiune.


Dezvoltarea și implementarea de proiecte cu finanțare europeană care vizează modernizarea infrastructurii feroviare care să asigure creșterea competitivității, atractivității și accesibilității sistemului feroviar, contribuind astfel la procesul de dezvoltare a Regiunii Sud-Vest Oltenia;

Îmbunătățirea accesului spre toate zonele regiunii, inclusiv spre cele care în prezent au o infrastructură feroviară deficitară;

Asigurarea unor legături rapide între Regiunea Sud-Vest Oltenia și celelalte regiuni ale României, prin creșterea vitezei comerciale feroviare;

Valorificarea potențialului turistic și creșterea fluxului de turiști ca urmare a îmbunătățirii accesului pe calea ferată către zonele turistice;

Modernizarea sistemului feroviar din Bulgaria prin îmbunătățirea infrastructurii care va permite mărirea vitezei comerciale și extinderea electrificării rețelei. Aceste aspecte vor determina creșterea volumelor de mărfuri care vor fi transportate pe calea ferată spre și dinspre Europa, pe trasee care vor tranzita România prin Regiunea Sud-Vest Oltenia;

Dezvoltarea căii ferate dintre Turcia și Europa, ca parte a unui amplu proces de modernizare a sistemului feroviar din Turcia. La fel ca și în cazul de mai sus, volumele de mărfuri care vor fi transportate pe calea ferată spre și dinspre Europa sunt așteptate să crească, pe trasee care vor tranzita România prin Regiunea Sud-Vest Oltenia;

Extinderea spațiului feroviar european unic; Interoperabilitatea materialului rulant convențional și specificațiile tehnice de

interoperabilitate; Introducerea sistemului ERTMS/ETCS de management feroviar; Valorificarea potențialului de transport oferit prin introducerea în reţea a

podului peste Dunăre Calafat - Vidin; Orientarea către transportul intermodal de mărfuri; Cererea de transport marfă a unor agenți economici importanţi din regiune,

precum Ford Craiova, Pirelli Slatina, ALRO Slatina, etc.; În sectorare precum cel al produselor metalice sau fertilizatorilor, există spațiu

de creștere pentru transportul feroviar, acesta putând să își exploateze poziția existentă pentru a-și crește cota de piață prin investiții specifice care vor conduce la creșterea diminuarea timpilor de parcurs și reducerii costurilor pentru coridoarele cheie pe care sunt transportate astfel de produse.

226



Starea deteriorată a infrastructurii feroviare și deficitul mare de lucrări de întreținere și reparații capitale au dus la expirarea duratei de viață a activelor, la restricții de viteză și la scăderea vitezei medii în cadrul rețelei;

Multe vagoane de tren și locomotive nu corespund cerințelor clienților; Numărul de călători a înregistrat o scădere de 28 % între anii 2004 și 2012, fiind

cea mai mare diminuare înregistrată în cadrul statelor membre ale UE; Ponderea aferentă transportului feroviar de călători a scăzut de la aproximativ

o treime în 2004 la aproximativ o șesime până în anul 2012. În același interval de timp, numărul de călătorii cu transportul rutier a crescut cu peste 10 %;

Între cele opt sectoare de cale ferată ale României, ponderea deplasărilor zilnice de călători plasează sectorul Craiova pe poziția a șasea;

Aproximativ o treime dintre călători circulă fără legitimaţie de călătorie. Pierderea de venit estimată este de aproximativ 50 milioane de euro pe an, la nivelul României;

Transportul feroviar a înregistrat o cotă de piață de 18 % în 2012, cele mai mari fluxuri de mărfuri transportate fiind reprezentate de combustibili minerali solizi, produse petrochimice și metalice;

Tarifele de transport feroviar din România sunt relativ mari față de alte țări europene, dacă se raportează la puterea de cumpărare. Prețurile mari limitează oportunitățile de a atrage noi călători și reduc venitul net al sistemului feroviar;

Orele de plecare pentru unele secțiuni ale rețelei feroviare au intervale de succesiune neregulate, ceea ce determină un grafic de mers al trenurilor de călători complicat. Acest lucru reduce nivelul de confort al călătoriilor efectuate cu trenul;

Viteza medie de călătorie este de aproximativ 65-70 km/h, fiind afectată de numeroasele opriri intermediare, timpii mari de staționare și motive tehnice;

Vechimea medie a garniturilor de trenuri este de aproximativ 35 de ani, dar există și unități care au o vechime de peste 60 de ani, 50 % din acestea fiind încă în folosință.


Sectorul rutier se afirmă ca un competitor serios pentru transportul feroviar, oferind prețuri mai mici, timpi de parcurs mai mici și punctualitate mai mare;

Întârzierea investițiilor necesare pentru modernizarea și extinderea infrastructurii feroviare;

Continuarea degradării infrastructurii de transport feroviar;

227

Prelungirea stării de izolare a unor zone greu accesibile în prezent pe căi feroviare;

Relocarea unor întreprinderi, scăderea nivelului de atractivitate a Regiunii Sud-Vest Oltenia pentru investiții economice;

Scăderea cantităților de marfă transportată ca urmare a reducerii activităților economice;

Creșterea disproporției între transportul auto și transportul feroviar, întârzierea sistemului de transport inter-modal. Scăderea volumului traficului feroviar în favoarea celui rutier va determina sporirea dificultăților în funcționare a companiilor de transport feroviar, având ca rezultat final falimentul unora dintre aceste companii.

3.3. Modul de transport aerian



Transportul aerian este un mijloc important pentru asigurarea conectivității internaționale. Cum rețeaua de autostrăzi din România este încă în dezvoltare, iar legăturile feroviare naționale se află sub restricții de viteză, transportul aerian reprezintă o opțiune preferată pentru transportul autohton pe distanțe lungi, în cazurile în care duratele de parcurs mici și nu neapărat costul de transport reprezintă factorul critic;

Aeroportul Craiova este singurul furnizor de servicii de transport aerian din Regiune, aflat în subordinea autoritățlior locale, având ca zonă de captare locuitorii din partea de sud-vest a României;

În cadrul aeroportului Craiova activează un Hub WizzAir; În cadrul Masterplanului General de Transport al României, aeroportul Craiova

este clasificat ca un aeroport internațional, cu 30 % din trafic realizat la ora de vârf.


Dezvoltarea și implementarea de proiecte cu finanțare europeană care vizează modernizarea infrastructurii aeriene care să asigure creșterea competitivității, atractivității și accesibilității sistemului de transport aerian, contribuind astfel la procesul de dezvoltare a Regiunii Sud-Vest Oltenia;

228

Numărul companiilor care operează în România și cel a pasagerilor care utilizează serviciile oferite de acestea sunt în continuă creștere;

În ultima vreme se înregistrează o diversificare a servicilor de transport aerian; Dezvoltarea călătoriilor de afaceri și turism va determina creșterea cererii

clienților pentru transportul aerian low-cost în cadrul Aeroportului Craiova, care oferă bilete de avion la preț redus în schimbul renunțării la câteva dintre serviciile oferite pasagerilor de companiile aeriene tradiționale;

Punerea bazelor pentru dezvoltarea transportului inter-modal de mărfuri.



În cadrul Aeroportului Craiova se remarcă prezența unui număr redus de nave, operatori și oferte de servicii, care fac ca transportul aerian să nu exploateze multe din oportunitățile de ordin geopolitic;

Nu există un serviciu de transport de calitate care să conecteze zonele urbane cu aeroportul Craiova. Condițiile care trebuie îndeplinite de un astfel de serviciu sunt: trenurile vor opera la un interval de 30 minute în ora de vârf, fluxurile de taxi vor fi separate de restul traficului, stațiile de tren/autobuz nu vor fi mai departe de 15 minute de mers pe jos față de terminalul de plecări;

Lipsa ofertelor de transport aerian intern, pentru conectarea municipiului Craiova cu celelalte aeroporturi din România; lipsa rutelor interne;

Lipsa ofertei de calificare în domeniul transporturilor aeriene în Regiune; Ofertă limitată de servicii logistice.


Lipsa de capacitate a terminalelor aeroportului Craiova până în 2020; Lipsa de capacitate a platformelor aeroportului Craiova până în 2020; Fluxuri crescute de marfă generate în urma conectivității internaționale a

aeroportului Craiova; Competiția cu celelalte aeroporturi din România și Bulgaria, care poate

determina pierderea unor oportunități de afaceri în favoarea acestora (implantarea reprezentanțelor unor companii aeriene și de logistică în aceste aeroporturi, pierderea unor oportunități de finanțare a dezvoltării);

Continuarea degradării infrastructurii de transport aerian; Întârzierea investițiilor necesare pentru modernizarea și extinderea

infrastructurii aeriene;

229

Infrastructura de transport aerian necesită modernizări semnificative, tarife și nivel de servcii atractive, pentru ca aeroportul Craiova să poată fi perceput nu doar ca un terminal pentru trafic intern, ci ca o rută spre Europa;

Pregătirea proiectelor și a studiilor de fezabilitate, precum și achiziția terenurilor necesită prea mult timp pentru implementare, putându-se irosi bune oportunități de folosire a fondurilor UE. Dacă fondurile naționale disponibile un vor fi suficiente pentru cofinanțarea oportunităților de investiții în infrastructurile de transport, anumite proiecte vor fi întârziate. Ritmul lucrărilor de construcție a fost lent până acum, iar o implementare insuficient de rapidă va compromite sau va reduce finanțările lucrărilor de infrastructură aeriană. Lipsa resurselor calificate și insuficiența contractorilor și a furnizorilor experimentați vor genera costuri de dezvoltare ridicate;

Lipsa de personal calificat în domeniul logisticii și lipsa ofertei de servicii de calificare în domeniul logisticii;

Relocarea unor întreprinderi, scăderea nivelului de atractivitate a Regiunii Sud-Vest Oltenia pentru investiții economice;

Slaba preocupare pentru sporirea măsurilor de securitate și amenințările teroriste care vizează cu precădere transportul aerian ar putea scădea încrederea călătorilor în siguranța zborurilor aeriene, determinând o diminuare a cererii.

3.4. Modul de transport naval



Costurile de operare pe cale navală sunt cele mai reduse; Regiunea Sud-Vest Oltenia dispune de o infrastructură navală care permite

conectarea cu celelalte porturi românești la Dunăre precum și cu importante porturi europene aflate pe acest fluviu;

Portul Corabia este bine amplasat, fiind singurul port mai mare între Giurgiu și Calafat și dispune de un hinterland extins care poate fi accesat din port. Suprafața acestuia depășește 227000 m2 astfel că există multe posibilități de dezvoltare și extindere pe viitor;

Portul Calafat este parte din recent desemnatul Coridor IV TEN-T Sud și utilizează drumul și podul feroviar inaugurate recent, care leagă localitatea Vidin din Bulgaria de România. Acest coridor are un potențial substanțial având în vedere că ar putea deveni o rută de bază pentru transporturile de mărfuri din

230

Germania și Europa Centrală spre Turcia și ar putea deveni o alternativă viabilă la rutele existente care trec prin Serbia;

Portul Drobeta Turnu Severin are un amplasament strategic ca punct de transbordare pe Dunăre pentru traficul spre nord-vestul României și spre orașe precum Craiova, fiind port al rețelei de bază TEN-T;

Portul Orșova operează mărfuri de tipul materialelor de construcții și produsele minerale, dar nu există o industrie dominantă sau o cantitate de mărfuri predominantă;

Ofertă de calificare în domeniul transporturilor în Regiune, la nivel liceal și universitar.


Dezvoltarea și implementarea de proiecte cu finanțare europeană care vizează modernizarea infrastructurii fluviale care să asigure creșterea competitivității, atractivității și accesibilității sistemului de transport fluvial, contribuind astfel la procesul de dezvoltare a Regiunii Sud-Vest Oltenia;

Nivelul de containerizare a mărfii transportate în România se ridică, în prezent, la 4 %. Se estimează că în următorii 20 de ani acesta să crească până la nivelul întâlnit în țările din vestul Europei, de aproximativ 12 %;

Existența unor fluxuri de marfă cu potențial de a fi atrase în toate porturile din Regiune;

Valorificarea potențialului turistic și creșterea fluxului de turiști ca urmare a îmbunătățirii accesului pe calea fluvială în Regiune și apoi către zonele turistice;

Punerea bazelor pentru dezvoltarea transportului inter-modal de mărfuri.



Portul Corabia înregistrează un trafic foarte redus și este într-o stare foarte avansată de degradare, cu excepția unor facilități de depozitare și a transportului de cereale;

Infrastructura portului Calafat este subdezvoltată, restricționând astfel capacitatea potențială a acestuia. Până în 2030 portul va suferi de un deficit de capacitate;

Portul Drobeta Turnu Severin are depozite și facilități de depozitare care nu sunt adecvate practicilor logistice moderne;

Portul Orșova are o infrastructură depășită, care împiedică operarea eficientă a mărfurilor;

231

Portul Gruia operează în principal cantități mari de balast și piatra spartă și este un port mic (1000 m2) care nu necesită evaluări suplimentare în acest moment din cauza infrastructurii și a posibilităților sale limitate de a fi dezvoltat pe viitor pentru alte tipuri de utilizare. În anul 2011 Portul Gruia nu a operat nici un fel de marfă înregistrată;

Cetate este un port cu o suprafață limitată (1000 m2) care operează cantități mari de balast și piatra spartă din dragarea Dunării și nu se consideră necesară dezvoltarea infrastructurii, ci o modernizarea a acesteia și o extindere a rețelei de utilități publice. În anul 2011 Portul Cetate nu a operat nici un fel de marfă;

Navigația pe Dunăre a navelor mari este limitată de adâncimea și lățimea canalelor și șenalelor. De asemena, apar limitări privind condițiile de navigație pe sectorul româno-bulgar în anumite perioade ale anului;

Lipsa investițiilor în gestionarea cursurilor râurilor reduc valoarea căilor de transport pe apă, cu pierderi de trafic față de alte moduri de transport;

Numărul și calitatea reduse ale navelor, operatorilor și ofertelor fac ca transportul naval să nu exploateze multe din oportunitățile de ordin geopolitic;

Capacitatea redusă de a asigura condițiile de navigație pe timpul iernii; Ofertă limitată de servicii logistice; Lipsa implicării comunității portuare în activități de cercetare-inovare.


Competiția cu celelalte porturi dunărene, care poate determina pierderea unor oportunități de afaceri în favoarea acestora (implantarea reprezentanțelor unor companii navale și de logistică în aceste porturi, pierderea unor oportunități de finanțare a dezvoltării);

Consolidarea coalițiilor între porturi și intensificarea competiției între bazinele portuare, elemente care vor constitui factori determinanți în obținerea finanțărilor de dezvoltare în viitor;

Lipsa de personal calificat în domeniul logisticii și lipsa ofertei de servicii de calificare în domeniul logisticii;

Modernizarea sistemului feroviar din Bulgaria în cadrul unor proiecte finanțate de către Uniunea Europeană și Banca Mondială, care vor permite ca sistemul feroviar să devină un competitor redutabil pe piața transportului de mărfuri;

Dezvoltarea căii ferate dintre Turcia și Europa, care va permite creșterea volumului de mărfuri transportate pe calea ferată în defavoarea modului naval;

Întârzierea investițiilor necesare pentru modernizarea și extinderea infrastructurii fluviale;

Continuarea degradării infrastructurii de transport naval; Relocarea unor întreprinderi, scăderea nivelului de atractivitate a Regiunii Sud-

Vest Oltenia pentru investiții economice; Întârzierea implementării sistemului de transport inter-modal.

232

4. OBIECTIVE ŞI DIRECŢII DE ACŢIUNE

4.1. La nivel regional

Pentru atingerea obiectivului general, adică oricare unitate teritorială a Regiunii Sud-Vest Oltenia să fie conectată la reţeaua de transport intermodal, locuitorii acesteia având la dispoziţie facilităţi pentru deplasarea eficientă, fiabilă, la prețuri accesibile și ecologică, se impun următoarele direcţii de acţiune: (i) dezvoltarea economică; (ii) accesibilitatea sistemului de transport; (iii) siguranţa circulaţiei; (iv) protecţia mediului.

Obiectivul general la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia constă în asigurarea funcţionării unui sistem de transport durabil, care să susţină dezvoltarea economică şi să fie accesibil pentru toate categoriile de utilizatori în condiţiile minimizării impactului asupra mediului.

Transport şi Mobilitate în Regiunea

Sud – Vest Oltenia

Dezvoltare economică Accesibilitate

Protejarea mediului Siguranţa circulaţiei

233

Asigurarea unei infrastructuri care să permită deplasarea mărfurilor şi călătorilor în condiţii de siguranţă, securitate şi competitivitate a costurilor generalizate.

Infrastructura dă măsura mobilității. Nicio schimbare majoră în domeniul transporturilor nu va fi posibilă fără sprijinul unei rețele adecvate și al unei utilizări mai inteligente a acesteia. Per ansamblu, investițiile în infrastructura transporturilor impulsionează creșterea economică, creează bunăstare și locuri de muncă și favorizează accesibilitatea geografică, comerțul și mobilitatea persoanelor. Aceasta trebuie să fie planificată astfel încât să se maximizeze impactul pozitiv asupra creșterii economice, minimizându-se impactul negativ asupra mediului.

Revitalizarea infrastructurii feroviare care să conducă la creşterea vitezei comerciale şi implicit la creşterea atractivităţii acestui mod de transport reprezintă un pilon în susţinerea dezvoltării economice la nivel regional.

Investiţiile în infrastructura navală, astfel încât să devină funcţionale terminale de transport intermodal (combinat) reprezintă o măsură care va contribui la eficientizarea transportului de mărfuri, susţinând astfel dezvoltarea economică regională.

Activităţile economice angrenează componente de business, pentru a căror desfăşurare, accesibilitatea transportului aerian reprezintă factor care influenţează alegerile privind amplasarea unităţilor economice. Astfel, se impune dezvoltarea terminalului intermodal de pasageri care deserveşte teritoriul regional şi operarea curselor aeriene interne, asigurându-se conexiunea directă pe cale aeriană cu principalele centre economice şi de afaceri din România.

În concluzie, rețeaua primară trebuie să asigure legături multimodale eficiente între orașe, porturi, aeroport și puncte de trecere a frontierei, precum și alte centre economice principale. Trebuie acordată prioritate finalizării "verigilor lipsă" din reţeaua de transport regională – în principal variantelor ocolitoare, modernizării infrastructurii existente, dezvoltării unor terminale intermodale în porturi și a unor centre de consolidare logistică în orașe. Trebuie create legături tren - avion mai bune pentru călătoriile pe distanțe mari.

Dezvoltare economică

234

Asigurarea accesibilităţii sistemului de transport pentru toate categoriile de utilizatori, indiferent de localizarea în cadrul regiunii, mediul urban sau mediul rural.

Având în vedere rata de îmbâtrânire a populaţiei şi nevoile de mobilitate ale acestei categorii de utilizatori, este necesară îmbunătăţirea legăturilor între oraşe prin stimularea serviciilor de transport public interurban. Totodată, existenţa un sistem de transport accesibil susţine deplasările în scop de navetă, contribuind astfel la reducerea şomajului.

Alte caracteristici ale calității serviciilor de transport public care contribuie la creşterea atractivităţii şi care trebuiesc avute în vedere (îmbunătăţite) sunt: frecvența de circulaţie, confortul, fiabilitatea și integrarea intermodală. Disponibilitatea informațiilor referitoare la durata călătoriilor și la rutele alternative este de asemenea importantă pentru a asigura o mobilitate neîntreruptă "din poartă în poartă", atât pentru pasageri cât și pentru mărfuri.

Pe lângă accesibilitatea reţelei de transport public, exprimată ca durată / distanţa de parcurs până la cea mai apropiată staţie, întervine şi componenta de accesibilitate a vehiculului, care să permită a fi folosit de către toate categoriile de utilizatori. Astfel, se impune introducerea vehiculelor de transport public accesibile pentru toate categoriile de utilizatori (persoane vârstnice, persoane cu mobilitate redusă, persoane în scaun cu rotile, mame cu copii în cărucioare), care să fie dotate cu rampe de acces, sisteme de siguranţă în vehicule pentru cărucioare, amplasarea de sisteme de validare a biletelor astfel încât să poată fi utilizate de persoanele cu mobilitate redusă sau nevăzători, sisteme de informare atât vizuale, cât şi acustice.

Accesibilitatea ridicată a reţelelor de transport nemotorizat (reţele pietonale, piste de biciclete) încurajează orientarea utilizatorilor către aceste moduri de transport, în special în zonele rurale sau între localităţi învecinate, atunci când avem de-a face cu deplasări pe distanţe scurte.

Sporirea accesibilităţii modurilor de transport recomandate pentru călătoriile de lungă distanţă (feroviar, naval) se va reflecta în creşterea numărului de turişti în zonele cu specific turistic irigate de aceste reţele de transport.

Accesibilitate

235

Asigurarea unui grad înalt de siguranţă a circulaţiei la nivelul sistemului de transport pentru toate modurile de transport.

Un sistem de transport sigur şi durabil contribuie la competitivitate şi prosperitate, la ocuparea forţei de muncă, siguranţă şi securitate pe plan european.

Întrucât ambiţiosul obiectiv de reducere la jumătate a numărului de decese în accidentele rutiere, pentru perioada 2001 – 2010 la nivelul Uniunii Europene nu s-a îndeplinit, numărul de decese în accidentele rutiere din Uniunea Europeană scăzând doar cu 35 % până în 2010, Comisia Europeană a menţinut în orientările pentru un spaţiu european de siguranţă rutieră pentru perioada 2011 – 2020, obiectivul principal de reducere a deceselor cu 50 % faţă de perioada anterioară, aşa cum s-a arătat în cadrul primului capitol.

În România se remarcă un nivel redus al siguranței rutiere. În perioada 2007 - 2012 s-a înregistrat un număr de 8.401 decese doar pe rețeaua de drumuri naționale. Aceasta echivalează cu un număr mediu de 1.400 decese pe an, ca urmare a accidentelor înregistrate pe rețeaua de drumuri naționale. Majoritatea covârșitoare a drumurilor au o singură bandă pe sens. Acestea sunt recunoscute ca fiind cele mai periculoase, riscul de incidență a accidentelor pentru un drum cu o singură bandă pe sens fiind de patru ori mai mare decât pentru autostrăzi. Chiar în situația în care fluxurile de trafic sunt scăzute, drumurile cu o singură bandă pe sens oferă oportunități limitate de depășire în siguranță, în special în cazul în care numărul de vehicule de transport mărfuri este mare. Implementarea unui sistem integrat de management al traficului, încluzând semnalizare orizontală şi verticală, sistem de informare a participanţilor la trafic, restricţionări ale vitezei de circulaţie în zonele vulnerabile (şcoli, spitale, zone centrale ale localităţilor rurale traversate de drumuri intens circulate, etc.) reprezintă direcţii de acţiune care să completeze strategia de creştere a siguranţei circulaţiei.

Alături de construirea şi întreţinerea unei infrastructuri rutiere sigure, este importantă prevenirea accidentelor rutiere prin educaţia tuturor celor implicaţi în trafic, indiferent de vârstă sau profesie, în acest scop fiind necesară intensificarea şi profesionalizarea comunicării şi informării privind siguranţa rutieră, printr-o mai mare implicare logistică şi materială. Astfel, se recomandă dezvoltarea unor campaniile dedicate siguranţei rutiere la nivel local, judeţean şi regional.

Siguranţa circulaţiei

236

Diminuarea progresivă a impactului global al emisiilor poluante din transporturi în vederea încadrării în obiectivele stabilite pentru România privind plafoanele naţionale de emisii.

În ciuda eforturilor depuse la nivel statelor membere ale Uniunii Europene, sectorul transporturilor este singurul domeniu economic în care emisiile de gaze cu efect de seră au urmat un trend crescător începând cu anul 1990. În anul 2012 emisiile de gaze cu efect de seră asociate activităţilor de transport au reprezentat 24 % din totalul acestor substanţe. Creșterea volumului traficului, dar și promovarea vehiculelor echipate cu motoare Diesel au jucat un rol în acest sens. Pentru a reduce impactul dăunător asupra mediului sunt necesare schimbări fundamentale în sistemul de transport, inclusiv soluții tehnologice și modificări de natură comportamentală.

Se va urmări o reducere a depăşirilor actuale ale nivelurilor limită privind calitatea aerului în oraşe, urmând ca proporţia să crească până la 15 % la emisiile unde transportul constituie sursa principală de poluare, până în anul 2020.

Acţiuni de organizare a spaţiului public astfel încât să limiteze circulație vehiculelor poluante în zonele centrale precum şi amenajarea de locuri de parcare la periferia zonelor urbane pentru vehiculelor sosite din alte localități, vor orienta utilizatorii către transportul public, reducând astfel impactul asupra mediului generat de fiecare deplasare.

În ceea ce priveşte transportul de marfă, prin revitalizarea modului feroviar se va obţine o reducere semnificativă a poluării asociată sectorului transporturi. În mediul urban se impun măsuri de organizare a activităţii de distribuţie a mărfurilor (restricţionarea accesului vehiculelor de marfă în perioadele de vârf de trafic, utilizarea pe timp de noapte a vehiculelor de transport public pentru distribuţia mărfurilor, etc.).

Reducere semnificativă a poluării din transporturi în mediul urban se va obţine prin intervenţii asupra parcului de vehicule de transport public, astfel se recomandă susţinerea achiziţionării de vehicule ecologice (cu propulsie hibridă, electrică sau din alte surse decât cele convenţionale).

Protejarea mediului

237

4.2. La nivel judeţean

Sistemul de transport care deserveşte Regiunea Sud - Vest Oltenia manifestă nevoi care pot fi încadrate într-o scară a complexităţii de la cele mai simple până la foarte complexe. Acestea s-au conturat ca urmare a degradării accentuate a subsistemului de transport feroviar, care s-a produs în ultimele două decenii, inducând schimbarea comportamentului de deplasare al populaţiei şi al mărfurilor în sensul utilizării în proporţii semnificative a transportului rutier pentru satisfacerea nevoii de deplasare. Anul 2003 este cel în care pentru transportul de călători, pe modul rutier se realizează prestaţie mai mare decât pe modul feroviar, ajungând ca în anul 2014 la nivel naţional transportul feroviar să fie utilizat pentru numai 21% din totalul prestaţiei (călători*km) (figura 4.1).

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

Mili

oane

cal

ator

i -km

Anul

Transport feroviar Transport rutier

Figura 4.1. Variaţia cererii de transport de persoane, 1990-2014 (Sursa: INS, Baze de date Tempo 2015).

Acest fapt atrage după sine sporirea impactului negativ al sectorului transporturi, în general, asupra societăţii, sens de evoluţie contrar recomandărilor propuse de organismele europene acreditate în domeniul dezvoltării durabile.

Regiunea Sud-Vest Oltenia, prin Studiul asupra Transportului şi Mobilităţii, îşi propune orientarea către o mobilitate durabilă în ansamblu, lucru care se poate

238

realiza numai prin contribuţia tuturor factorilor interesaţi şi propagarea principiilor de planificare durabilă la nivelul fiecărei unităţi administrativ teritoriale componente. În acest context, obiectivele şi direcţiile de acţiune propuse la nivel regional se vor particulariza cu obiective specifice la nivelul fiecărui judeţ din compunerea Regiunii Sud-Vest Oltenia. În acelaşi timp, ca urmare a analizei datelor socio-economice şi demografice la nivelul judeţelor şi localităţilor componente, s-au conturat nevoi specifice fiecărui areal de analiză, urmărindu-se ca direcţiile de acţiune propuse să vină în întâmpinarea acestor deficienţe identificate şi să întărească domeniile de activitate care se detaşează ca reprezentative şi pentru care există potenţial de dezvoltare. Astfel, evoluţia ofertei de transport şi politicile de mobilitate care urmează să fie implementate trebuie să urmărească:

susţinerea dezvoltării economice (industrie, agricultură şi servicii) în toate judeţele care fac parte din Regiunea Sud-Vest Oltenia; susţinerea dezvoltării turismului în judeţele Gorj, Vâlcea şi Mehedinţi;

sporirea accesibilităţii sistemului de transport:

transport de persoane: feroviar, rutier prin curse regulate la nivel judeţean, rutier prin curse regulate la nivel naţional, aerian, transport public urban; transport multimodal (integrarea programului de circulaţie şi a sistemului de tarifare pentru diferite moduri de transport: transport rutier prin curse regulate la nivel judeţean – transport public urban; transport rutier prin curse regulate la nivel judeţean - transport feroviar; transport aerian - transport public urban);

transport de marfă: feroviar, rutier, fluvial, combinat;

sporirea siguranţei circulaţiei, în special pentru modul rutier, atât în interiorul localităţilor, cât şi în afara acestora:

intervenţii precum restricţionări ale vitezei de circulaţie în zonele vulnerabile (şcoli, spitale, zone centrale ale localităţilor rurale traversate de drumuri intens circulate, etc.), îmbunătăţirea sistemului de semnalizare orizontală şi verticală şi campanii de educaţie rutieră revin în sarcina autorităţilor care funcţionează la nivel judeţean şi local;

protecţia mediului:

măsurile care vor fi propuse pentru atingerea obiectivelor de mai sus (la nivel regional şi la nivel judeţean), vor avea în vedere minimizarea impactului sistemului de transport din Regiunea Sud-Vest Oltenia asupra mediului.

239

PARTEA a IIa

5. VIZIUNEA GLOBALĂ PE ORIZONTUL 2020

5.1. Viziunea globală privind îmbunătăţirea mobilităţii în condiţiile protejării mediului înconjurător

Sistemul de transportul din Regiunea Sud-Vest Oltenia trebuie să contribuie la implementarea viziunii de dezvoltare prevăzută în Planul de Dezvoltare Regională Sud - Vest Oltenia 2014 - 2020:

"Regiunea Sud-Vest Oltenia – promotor al competitivității atât în domeniul industrial, cât și în agricultură, dar și al economiei digitale prin dezvoltarea unui mediu de afaceri performant, bazat pe resurse umane competente, integrarea tehnologiilor inovative şi promovarea dezvoltării durabile".

Dezvoltarea generală a regiunii are un efect major asupra nevoilor de transport şi comportamentului de mobilitate, atât în cazul persoanelor, cât şi al mărfurilor. Sistemul de transport reprezintă un factor cu importanţă semnificativă asupra modelului de dezvoltare economică și a calităţii mediului, parte componentă a politicii de dezvoltare adoptate. Obiectivele de dezvoltare a transporturilor şi

240

mobilităţii la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia se înscriu în liniile directoare recomandate de Comisia Europeană1 pentru statele membre, respectiv:

"Obiectivul principal al politicii europene a transporturilor este de a contribui la crearea unui sistem care să sprijine progresul economic european, să consolideze competitivitatea și să ofere servicii de mobilitate de înaltă calitate, asigurând în același timp o utilizare mai eficientă a resurselor."

"În practică, transporturile trebuie să folosească energie mai puțină și mai curată, să exploateze mai bine o infrastructură modernă și să reducă impactul negativ pe care îl au asupra mediului și asupra unor componente fundamentale ale patrimoniului natural precum apa, solul și ecosistemele".

Transportul constituie o latură a activităţilor umane în care, cu mijloace speciale, se modifică voluntar şi organizat coordonatele geografice ale bunurilor şi persoanelor în vederea satisfacerii nevoilor materiale şi spirituale ale societăţii.

Transportul este sectorul în care individul şi societatea vor continua să coexiste, căutând permanent echilibre contrare şi reciproce în funcţie de locuri, epoci şi circumstanţe.

Conceptul de durabilitate a intrat în dezbaterea politică și socială în anul 1992 în cadrul Conferinței Organizației Națiunilor Unite organizată la Rio de Janeiro. Principiul sustenabilităţii se transpune prin faptul că nevoile generațiilor actuale ar trebui să fie îndeplinite fără limitarea posibilităților de satisfacere a nevoilor generațiilor viitoare, ţinând cont de faptul că aspectele legate de calitatea mediului, economie și cadrul social sunt relevante pentru dezvoltarea durabilă.

Efectele generate de desfăşurarea activităţilor de transport asupra mediului sunt diverse și cuprinzătoare. Cele mai importante se referă la calitatea aerului, zgomot, schimbările climatice şi consumurile de resurse neregenerabile.

Calitatea aerului este un factor important în asigurarea dezvoltării durabile a unui oraș. Având în vedere că emisiile de substanţe poluante pot avea efecte negative atât asupra mediului, cât și asupra sănătăţii populaţiei, care în mediul urban prezintă densitate ridicată, acestui aspect negativ al transporturilor trebuie să i se acorde o atenţie deosebită. Nivelul de zgomot asociat sectorului transporturi reprezintă o problemă de mediu de importanță tot mai mare. Expunerea populaţiei la zgomot nu este doar o dezutilitate în sensul că aceştia resimt un disconform, ci contribuie la

1 Cartea Albă – “Foaie de Parcurs pentru un Spațiu European Unic al Transporturilor – Către un Sistem de Transport Competitiv și Eficient din punct de vedere al Resurselor”, Comisia Europeană, 2011.

241

apariţia deficiențelor de sănătate, la reducerea productivităţii muncii și la ineficienţa timpului alocat activităţilor de recreere. În ultima perioadă, creşterea gradului de urbanizare şi a mobilităţii populaţiei, reprezintă factori care au contribuit semnificativ la creşterea nivelului de zgomot în mediul urban. Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale omenirii în anii următori. Creşterea temperaturilor, topirea gheţarilor, secetele şi inundaţiile din ce în ce mai frecvente sunt toate semne că schimbările climatice se petrec cu adevărat. Riscurile pentru întreaga planetă şi pentru generaţiile viitoare sunt enorme, astfel că trebuie să se acţioneze urgent. Modelarea fenomenelor climatice și a impactului economic al schimbărilor climatice reprezintă preocupări de interes major la nivel mondial. Problema centrală a evaluării impactului tuturor sectoarelor de activitate asupra schimbărilor climatice este cuantificarea realistă a prețului carbonului. Efectele transporturilor care influenţează schimbările climatice şi încălzirea globală sunt, în principal, cauzate de emisiile de gaze cu efect de seră, dintre care cel mai important este dioxidul de carbon (CO2).

În concordanţă cu obiectivul general stabilit în secţiunea anterioară, dezvoltarea mobilităţii şi transportului în Regiunea Sud-Vest Oltenia va urmări respectarea ţintelor naţionale privind aspectele de mediu (normele europene ale calităţii aerului, zgomotului şi emisiilor de gaze cu efect de seră), asigurând în acelaşi timp satisfacerea nevoii de mobilitate.

Astfel, viziunea globală asupra transporturilor şi mobilităţii sustenabile în Regiunea Sud-Vest Oltenia este următoarea:

SIST

EMU

L D

E TR

ANSP

OR

T ŞI

M

OBI

LITA

TE ÎN

REG

IUN

EA S

UD

-VES

T O

LTEN

IA L

A O

RIZ

ON

TUL

ANU

LUI 2

020 atractiv, competitiv, sigur

adaptat nevoilor de transport (de călători şi mărfuri)

care susţine dezvoltarea socio-economică

care asigură accesibilitatea în mod nediscriminatoriu tuturor cetăţenilor

are caracter plurimodal (rutier, feroviar, aerian şi naval) şi durabil

în concordanţă cu strategiile UE

SIST

EMU

L D

E TR

ANSP

OR

T ŞI

M

OBI

LITA

TE ÎN

REG

IUN

EA S

UD

-VES

T O

LTEN

IA L

A O

RIZ

ON

TUL

ANU

LUI 2

020 atractiv, competitiv, sigur

adaptat nevoilor de transport(de călători şi mărfuri)

care susţine dezvoltarea socio-economică

care asigură accesibilitatea în modnediscriminatoriu tuturorcetăţenilor

are caracter plurimodal (rutier, feroviar, aerian şi naval) şi durabil

în concordanţă cu strategiile UE

242

Un sistem de transport şi mobilitate orientat conform aceastei viziuni va contribui în final la ridicarea nivelului de trai al tuturor cetăţenilor şi creşterea calităţii vieţii în Regiunea Sud-Vest Oltenia.

5.2. Surse de finanţare sustenabile pentru susţinerea viziunii

Finanţarea acţiunilor din domeniul transportului şi mobilităţii (proiectare, consultanţă, construcţie de infrastructură, operare) în intervalul 2014-2020 poate fi obţinută din diverse surse, precum programe operaţionale (Programul Operaţional Regional, Pogramul Operaţional Infrastructură Mare), programe de cooperare teritorială europeană la care participă şi România (programe care se deruleaza atât la graniţele interne, cât şi la graniţele externe ale Uniunii Europene), buget local şi / sau judeţean, credite (Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare), parteneriate public - private, etc.

În cele ce urmează vor fi prezentate principalele surse de finanţare care pot fi utilizate pentru finanţarea propunerilor de proiecte în domeniul transporturilor şi mobilităţii în Regiunea Sud-Vest Oltenia de-a lungul perioadei de programare 2014-2020.

Tabelul 5.1. Surse de finanţare pentru propunerile de proiecte.

Nr. crt. Program de finanţare

Informaţii specifice

1.

Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020

Aria eligibilă: Regiunea Sud-Vest Oltenia Obiectiv general: Creșterea competitivității economice și îmbunătăţirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale, prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, infrastructurii și serviciilor, pentru dezvoltarea durabilă a regiunilor, astfel încât acestea să își poată gestiona în mod eficient resursele și să își valorifice potențialul de inovare și de asimilare a progresului tehnologic. Obiective tematice:

Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon

Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile Axa prioritară 6: Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de

importanță regională Axa prioritară 9: Sprijinirea regenerării economice și

sociale a comunităților defavorizate din mediul urban Buget*: 8,25 miliarde Euro

243



2.

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020

Aria eligibilă: Regiunea Sud-Vest Oltenia Obiectiv general: Creşterea competitivităţii agriculturii; gestionarea durabilă a resurselor naturale și schimbările climatice; dezvoltarea rurală echilibrată, reducând decalajele economice şi sociale dintre diverse zone ale ţării. Obiective tematice:

Sprijinirea investiţiilor în construcţia, extinderea şi / sau modernizarea drumurilor de acces agricole către ferme (căi de acces din afara exploataţiilor agricole);

Sprijinirea investiţiilor de modernizare şi infiinţare de drumuri pentru accesibilizarea padurilor;

Buget*: 235,39 milioane Euro

3.

Programul Operaţional Infrastructură Mare

Aria eligibilă: Regiunea Sud-Vest Oltenia Obiectiv general: Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) a fost elaborat pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat 2014-2020 şi în acord cu Cadrul Strategic Comun şi Documentul de Poziţie al serviciilor Comisiei Europene. Strategia POIM este orientată spre obiectivele Strategiei Europa 2020, în corelare cu Programul Naţional pentru Reformă şi cu Recomandările Specifice de Ţară, concentrându-se asupra creșterii durabile prin promovarea unei economii bazate pe consum redus de carbon prin măsuri de eficienţă energetică şi promovare a energiei verzi, precum şi prin promovarea unor moduri de transport prietenoase cu mediul şi o utilizare mai eficientă a resurselor. Priorităţile de finanţare stabilite prin POIM contribuie la realizarea obiectivului general al Acordului de Parteneriat prin abordarea directă a două dintre cele cinci provocări de dezvoltare identificate la nivel naţional: Infrastructura şi Resursele. POIM finanţează activităţi din patru sectoare: infrastructura de transport, protecţia mediului, managementul riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice, energie şi eficienţă energetică, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. Obiective tematice:

Creşterea mobilităţii prin dezvoltarea transportului rutier pe reţeaua rutieră TEN-T centrală;

Creşterea mobilităţii pe reţeaua feroviară TEN-T centrală; Creşterea gradului de utilizare a căilor navigabile și a

porturilor situate pe reţeaua TEN-T centrală; Buget*: 11,8 miliarde Euro

244



4.

Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) 2014 - 2020

Aria eligibilă: Regiunea Sud-Vest Oltenia Obiectiv general: Crearea unei administraţii moderne, capabila să faciliteze dezvoltarea socio-economică, prin intermediul unor servicii publice competitive, investiţii şi reglementări de calitate, resurse umane profesionalizate, contribuind astfel la implementarea măsurilor de reformă şi la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020; Obiective tematice:

Axa prioritară 1: Administrație publică și sistem judiciar eficiente;

Axa prioritară 2: Administrație publică și sistem judiciar accesibile și transparente.


5.

Programe de cooperare teritorială europeană

Programul INTERREG V-A România-Bulgaria Aria eligibilă: Judeţele Dolj, Mehedinţi şi Olt Obiective tematice:

Axa prioritară 1 - O regiune bine conectată Buget*: 258,5 milioane Euro

6.

Programul Interreg IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Serbia Aria eligibilă: Judeţul Mehedinţi Obiective tematice:

Axa prioritară 3. Mobilitate şi accesibilitate durabile Buget*: 21 milioane Euro

7.

Programul de Cooperare Interregională INTERREG EUROPE, 2014 – 2020 Aria eligibilă: Regiunea Sud-Vest Oltenia Obiective tematice:

Axa Prioritară 3. Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele (promovarea unor strategii cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritorii, în special pentru zonele urbane, inclusiv promovarea mobilităţii urbane multimodale durabile şi a măsurilor de adaptare relevante pentru atenuare);

Axa Prioritară 4. Mediu şi utilizarea eficientă a resurselor; Buget*: 359 milioane Euro

8.

Programul operational URBACT III, 2014 - 2020

Aria eligibilă: Regiunea Sud-Vest Oltenia Obiectiv general: promovarea dezvoltării urbane durabile, permiţând oraşelor să colaboreze şi să dezvolte împreună soluţii integrate pentru provocările comune în domeniul dezvoltării urbane

245



Obiective tematice: Schimb de experienţă şi bune practici la nivel

transnaţional; Creşterea capacităţii administrative; Capitalizarea şi diseminarea rezultatelor.


9.

Programul de cooperare INTERACT III, 2014 - 2020

Aria eligibilă: Regiunea Sud-Vest Oltenia Obiectiv general: întărirea capacităţii administrative a organismelor de management al programelor de cooperare teritorială europeană (autorităţi de management, de certificare, de audit etc.) şi a actorilor implicaţi în cooperarea la nivel naţional, regional şi european Buget*: 1,8 milioane Euro

10.

Programul transnaţional Dunarea, 2014 – 2020

Aria eligibilă: Regiunea Sud-Vest Oltenia Obiectiv general: îmbunătăţirea politicilor publice şi a cooperarii instuţionale, implementate de un parteneriat transnational extins Obiective tematice:

Axa prioritară 2. Responsabilitate faţă de mediu şi cultură în Regiunea Dunării;

Axa prioritară 3. Conectivitate în Regiunea Dunării. Buget*: 263 milioane Euro

11.

Facilităţi pentru Conectarea Europei (Connecting Europe Facility -CEF) 2014-2020

Aria eligibilă: Regiunea Sud-Vest Oltenia Obiectiv general: accelerarea ritmului investiţiilor în reţelele energetice trans-europene şi cooperarea cu sectoarele publice şi private. Comisia Europeana va finanţa doar proiectele necesare pentru a îndeplini obiectivele tuturor regiunilor europene care nu au putut atrage finanţările din piaţă. Obiective tematice:

Infrastructură de transport, Reţeaua TEN-T Buget*: 26,25 miliarde Euro

12.

Planul Junker

Fondul European pentru Investitii Strategice, 2015 – 2017;

Aria eligibilă: Regiunea Sud-Vest Oltenia Obiectiv general: crearea de locuri de muncă şi accelerarea ritmului de creştere ecnomică. Finanţează preponderant proiecte viabile cu un grad de risc mai ridicat, care nu pot fi finanţate prin intermediul pieţelor financiare şi a programelor actuale. Au prioritate proiectele cu un grad ridicat de rentabilitate socio-economică. Domenii: cercetare si dezvoltare, energie, infrastructura de transport, comunicatii si tehnologie informationala, mediul si eficientizarea utilizaii resurselor, capital uman, cultura, sanatate, educatie, industrii innovative si infrastructura sociala. Buget*: 16 miliarde Euro

246



13.

Fondul European de Eficienţă Energetică (EEEF)

Aria eligibilă: Regiunea Sud-Vest Oltenia Obiectiv general: finanţare bazată pe piaţa pentru proiectele de energie regenerabilă din Uniunea Europeană, dar şi pentru proiectele publice de eficienţa energetică viabile din punct de vedere comercial. Acest fond va sprijini statele membre în încercarea lor de a-şi atinge, până în 2020, obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% si de creştere a utilizării energiei regenerabile cu 20%. Buget*: 265 miliarde Euro

14.

Programul ELENA (European Local ENergy Assistance)

Aria eligibilă: Regiunea Sud-Vest Oltenia Obiectiv general: granturi pentru asistenţă tehnică. Gama largă de măsuri eligibile pentru o astfel de finanţare include: studii de fezabilitate şi de piaţă, programe de structurare a investiţiilor, planuri de afaceri, audituri de energie, pregătirea procedurilor de licitaţie şi a aranjamentelor contractuale şi alocarea gestionării programului de investiţii către personalul nou recrutat. Scopul este de a grupa proiectele locale dispersate în investiţii sistemice şi de a le face bancabile. Buget*: 15 milioane Euro/ an

15.

Programul LIFE 2014-2017, Subprogramul pentru Mediu

Aria eligibilă: Regiunea Sud-Vest Oltenia Obiectiv general: implementarea, actualizarea şi dezvoltarea politicii şi a legislaţiei UE privind mediul și clima, prin co-finanţarea proiectelor care adaugă valoare spaţiului european. Programul LIFE este instrumentul financiar al Uniunii Europene pentru mediu și politici climatice. Buget*: 2,5 miliarde Euro, din care 34,3 milioane Euro pentru România

16.

Programul-cadru pentru cercetare și inovare al Uniunii Europene - ORIZONT 2020

Aria eligibilă: Regiunea Sud-Vest Oltenia Obiectiv general: finanţarea de inovaţii capitale, descoperiri şi premiere mondiale, aducând ideile mareţe din laboratoare pe piaţă. Orizont 2020 este instrumentul financiar de implementare a Uniunii Inovării, initiativă emblematică Europa 2020 ce vizează asigurarea competitivităţii globale în Europa. Reprezintă cel mai amplu program de Cercetare şi Inovare derulat vreodată de Uniunea Europeană. Buget*: 80 miliarde Euro

17. Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL)

18. Bugete locale şi judeţene

247



19.

Credite de la Instituţii Financiare Internaţionale (Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Mondială)

20. Credite comerciale de pe piaţa privată de capital

21. Parteneriate Public – Private (PPP)

*Buget – Sumele reprezintă bugetul total al Programului. La momentul elaborării studiului nu se cunosc alocările indicative pe Priorităţi de Investiţii.

248

6. PRIORITĂŢILE STRATEGICE

6.1. Determinarea nevoilor de mobilitate viitoare

Fluxurile de trafic de perspectivă se obţin prin confruntarea dintre cererea de transport prognozată la orizontul de perspectivă pentru care se realizează analiza şi oferta de transport materializată prin reţeaua de transport prognozată la nivelul aceluiaşi orizont de timp (figura 6.1).

Figura 6.1. Fluxuri de trafic de perspectivă – proces.

Prognoza traficului reprezintă procesul de estimare a numărului de vehicule sau de călători care vor utiliza o insfrastructură de transport la un moment de timp dat. În cadrul acestui studiu este necesară estimarea variaţiei traficului la orizontul de prognoză al anului 2020.

Punctul de plecare în realizarea procesului de prognoză a traficului îl reprezintă cunoaşterea volumelor de trafic asociate reţelei de transport existente la nivelul anului de bază al analizei. Aceste valori ale volumelor de trafic pot fi determinate fie prin înregistrări manuale sau automate, fie prin modele matematice.

FLUXURI de trafic

de perspectivă

CERERE de

transport viitoare

REŢEA de transport viitoare

249

Cu ocazia elaborării Master Planului Naţional de Transport a fost realizat un model de transport la nivel naţional pentru anul de bază 2011. În figura 6.2 sunt prezentate fluxurile de trafic (total vehicule) înregistrate pe reţeaua rutieră la nivelul MZA (Media Zilnică Anuală). Se observă că valori semnificative ale fluxurilor de trafic se înregistrează pe DN 65 Craiova – Piteşti şi pe DN 6 Craiova – Drobeta Turnu Severin.

Figura 6.2. Fluxuri de trafic – reţea rutieră, total vehicule, MZA 2011. (Sursa: Master Planul General de Transport, 2015,

http://www.mt.ro/web14/documente/strategie/mpgt/23072015 /Master%20Planul%20General%20de%20Transport_iulie_2015_vol%20I.pdf).

În figura 6.3 sunt ilustrate fluxurile de călători care utilizează transportul feroviar la nivel naţional. În Regiunea Sud-Vest Oltenia, se observă că cele mai ridicate valori de trafic se înregistrează pe magistrala 900 Bucureşti - Craiova - Timişoara.

Craiova

250

Figura 6.3. Fluxuri de călători – reţea feroviară, MZA 2011. (Sursa: Master Planul General de Transport, 2015,

http://www.mt.ro/web14/documente/strategie/mpgt/23072015/ Master%20Planul%20General%20de%20Transport_iulie_2015_vol%20I.pdf).

În figura 6.4 se prezintă o analiză comparativă între modul feroviar şi cel rutier. Sunt evidenţiate ponderea modală asociată sistemului feroviar, numărul total de călătorii zilnice realizate cu alte moduri de transport în afară de cel feroviar, raportul dintre timpii de parcurs în sistemul feroviar versus sistemul rutier, viteza medie de circulaţie înregistrată pe reţeaua feroviară și intervalul mediu de succedare a trenurilor pe coridoarele principale. De asemenea, sunt ilustrate valorile fluxurilor de trafic pe segmente ale reţelei.

Prognoza principalilor parametri socio-economici şi demografici cu influenţă semnificativă asupra nevoii de mobilitate este realizată pe baza datelor publicate de instituţiile abilitate (Comisia Naţioală de Prognoză, Institutul Naţional de Statistică, Eurostat), datelor prognozate sau datelor istorice din care reies tendinţe de evoluţie.

Craiova

251

Figura 6.4. Fluxuri de călători – reţea feroviară, MZA 2011. (Sursa: Master Planul General de Transport, 2015,

http://www.mt.ro/web14/documente/strategie/mpgt/23072015/ Master%20Planul%20General%20de%20Transport_iulie_2015_vol%20I.pdf).

Nevoia de mobilitate viitoare este determinată de valorile prognozate ale indicatorilor socio – economici, demografici şi de utilizare a teritoriului (figura 6.5).

Figura 6.5. Prognoza nevoii de mobilitate – proces.

NEVOIA DE MOBILITATE

252

În cadrul acestui studiu a fost estimată tendinţa de evoluţie a principalilor indicatori socio-economici şi demografici care detrmină caracteristicile de mobilitate ale persoanelor şi bunurilor: produsul intern brut, numărul de locuitori, indicele de motorizare, parcursul mediu anual al vehiculelor.

Produsul Intern Brut (PIB) naţional

Periodic Comisia Naţională de Prognoză elaborează prognoze privind dezvoltarea economico-socială a României pe termen scurt, mediu şi lung în corelare cu prevederile Programului de guvernare, a strategiilor naţionale, sectoriale şi regionale precum şi pe baza tendinţelor din economia naţionala si cea mondială.

În cadrul acestui studiu au fost utilizate cele mai recente tendinţe de evoluţie pe termen lung şi mediu a PIB-ului naţional. Prognoza pe termen lung atinge orizontul de timp 2020, dar prognoza cea mai recentă, pe termen mediu (toamna 2015) prevede evoluţia PIB-ului naţional numai până în anul 2019. Având la bază prognoza pe termen mediu până în anul 2019, consultantul a estimat tendinţa de evoluţie a indicatorului analizat până în anul 2020, rezultând valorile reprezentate grafic în figura 6.6.

0

50

100

150

200

250

300

350

2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020 2022

PIB

[mld

. EU

R]

Anul

Prognoza pe termen lung - varianta primăvară 2009

Prognoza pe termen mediu - varianta preliminara toamna 2015

Estimare Consultant

Figura 6.6. Prognoza PIB-ului naţional (Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, 2015).

Numărul de locuitori la nivelul arealului studiat

Studiile de specialitate indică faptul că între caractristicile deplasărilor (număr, distribuţie în timp, mod de transport utilizat) şi caracteristicile populaţiei rezidente

253

într-un areal de studiu (numărul de locuitori, vârsta, venit) există o stânsă corelaţie. În acest sens, pentru analiza nevoilor viitoare de mobilitate s-a avut în vedere şi estimarea evoluţiei numărului de locuitori rezidenţi la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia. Pornind de la datele istorice înregistrate la nivel judeţean în intervalul 2002 – 2014, consultantul a estimat tendinţa de evoluţie a numărului de locuitori până în anul 2020. Reprezentarea grafică a valorilor prognozate este realizată în figura 6.7.

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020 2022

Num

arul

de

locu

itori

Anul

Judetul Dolj - Date INS Judetul Dolj - Estimare consultant

Judetul Gorj - Date INS Judetul Gorj - Estimare consultant

Judetul Mehedinti - Date INS Judetul Mehedinti - Estimare consultant

Judetul Olt - Date INS Judetul Olt - Estimare consultant

Judetul Valcea - Date INS Judetul Valcea - Estimare consultant

Figura 6.7. Prognoza numărului de locuitori la nivel judeţean.

Indicele de motorizare la nivelul arealului studiat

Indicele de motorizare constituie unul dintre factorii care influenţează direct numărul de deplasări generate la nivelul unei zone de studiu. Valorile acestui indicator sunt strâns corelate cu cele ale PIB.

La nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia, au fost evidenţiate variaţiile anuale ale indicelui de motorizare în perioada 2002 – 2013 pentru fiecare dintre judeţele componente. Având în vedere tendinţa de variaţie determinată pe baza valorile istorice menţionate, prognoza PIB naţional tratată mai sus (figura 6.6), dar şi datele statistice referitoare la acest indicator înregistrate în statele membre ale Uniunii Europene (figura 2.65), consultantul a estimat valorile anuale ale indicelui de motorizare până la orizontul de prognoză 2020. Plecând de la valoarea medie regională de 185 autoturisme/ 1000 locuitori în anul 2013, în anul 2020 este estimată o valoare medie a indicelui de motorizare regional de 267 autoturisme/ 1000 locuitori, judeţul Gorj atingând limita

254

maximă de 299 autoturisme/ 1000 locuitori, la polul opus situându-se judeţul Olt cu numai 226 autoturisme/ 1000 locuitori (figura 6.8).

50

100

150

200

250

300

350

2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020 2022

Indi

ce d

e M

otor

izare

[Aut

otur

isme/

100

0 lo

cuito

ri]

Anul

Judetul Dolj - Date INS Judetul Dolj - Estimare consultant

Judetul Gorj - Date INS Judetul Gorj - Estimare consultant

Judetul Mehedinti - Date INS Judetul Mehedinti - Estimare consultant

Judetul Olt - Date INS Judetul Olt - Estimare consultant

Judetul Valcea - Date INS Judetul Valcea - Estimare consultant

Figura 6.8. Prognoza indicelui de motorizare la nivel judeţean.

Parcursul mediu anual al vehiculelor la nivel naţional

Parcursul mediu anual al vehiculelor rutiere reprezintă exprimarea cererii de transport aferentă modului rutier, mod de transport cu pondere semnificativă în transportul de călători şi mărfuri din România. Plecând de la valorile măsurate în anul 2010, CNADNR – CESTRIN a realizat estimări ale acestu indicator până la orizontul de prognoză 2035. Pentru acest studiu, consultantul a extras datele estimate la nivelul anilor 2015 şi 2020 (tabelele 6.1 şi 6.2).

Tabel 6.1. Prognoza parcursului mediu anulal - km (Sursa: CNADNR – CESTRIN, 2010).

Categorie vehicule Varianta Parcursul mediu anual [km] 2010 (măsurat)

2015 (estimat)

2020 (estimat)

Biciclete, motorete şi motociclete VP

4.200 4.410 4.542

VPP 4.536 4.808 VO 4.662 5.082

Autoturisme VP

13.500 14.175 14.600

VPP 14.580 15.455 VO 14.985 16.334

255

Categorie vehicule Varianta Parcursul mediu anual [km] 2010 (măsurat)

2015 (estimat)

2020 (estimat)

Microbuze cu max. 8+1 locuri VP

36.000 37.800 38.934

VPP 38.880 41.213 VO 39.960 43.556

Autocamionete şi autospeciale cu MTMA<3,5 t

VP 22.000

23.320 24.253 VPP 23.980 25.659 VO 24.640 27.104

Autocamioane şi derivate cu 2 axe VP

30.000 31.500 32.445

VPP 32.400 34.344 VO 33.300 36.297

Autocamioane şi derivate cu 3 sau 4 axe VP

35.000 36.050 36.771

VPP 36.750 38.220 VO 37.800 40.068

Autovehicule articulate (TIR), vehicute cu peste 4 axe, remorcheere cu trailer

VP 76.000

77.520 78.295 VPP 79.040 81.411 VO 81.320 85.386

Autobuze şi autocare VP

40.000 41.200 42.024

VPP 42.400 44.520 VO 43.600 47.088

Tractoare cu/fără remorcă, vehicule speciale

VP 6.500

6.695 6.829 VPP 6.890 7.235 VO 7.085 7.652

Autocamioane cu 2,3 sau 4 axe cu remorci (tren rutier)

VP 33.000

33.990 34.670 VPP 34.980 36.729 VO 35.970 38.848

Vehicule cu tracţiune animală VP

2.500 2.525 2.550

VPP 2.575 2.652 VO 2.650 2.809

Scenarii estimate: VP - varianta pesimistă; VPP - varianta probabilă propusă; VO - varianta optimistă.

Tabel 6.2. Prognoza parcursului mediu anul [veh. x km] (Sursa: CNADNR – CESTRIN, 2010).

Categorie vehicule Varianta Parcursul mediu [vehicule * km] 2010 (măsurat)

2015 (estimat) 2020 (estimat)

Biciclete, motorete şi motociclete

VP 5.322.538.200

6.426.964.877 7.281.751.205 VPP 6.783.042.682 8.268.529.029 VO 7.089.620.882 9.118.670.379

Autoturisme VP

58.148.415.000 70.214.211.113 79.552.701.190 VPP 74.104.340.076 90.333.190.553

256

VO 77.453.688.780 99.620.934.509

Microbuze cu max. 8+1 locuri

VP 736.812.000

866.490.912 954.959.634 VPP 915.120.504 1.067.030.508 VO 965.076.358 1.188.684.550

Autocamionete şi autospeciale cu MTMA<3,5 t

VP 5.403.904.000

6.300.952.064 7.208.289.161 VPP 6.773.793.664 8.335.153.104 VO 7.141.799.526 9.270.055.785

Autocamioane şi derivate cu 2 axe

VP 6.364.110.000

7.350.547.050 7.949.616.635 VPP 7.904.224.620 9.048.756.345 VO 8.335.711.278 10.176.236.328

Autocamioane şi derivate cu 3 sau 4 axe

VP 3.517.010.000

3.984.772.330 4.267.691.165 VPP 4.136.003.760 4.645.559.423 VO 4.368.126.420 5.139.537.546

Autovehicule articulate (TIR), vehicute cu peste 4 axe, remorcheere cu trailer

VP

2.412.848.000

2.707.215.456 2.953.030.619

VPP 2.835.578.970 3.241.917.436

VO 2.969.009.464 3.522.729.729

Autobuze şi autocare VP

746.920.000 861.646.912 966.767.835

VPP 910.495.480 1.080.302.887 VO 960.688.504 1.203.550.558

Tractoare cu/fără remorcă, vehicule speciale

VP 777.484.500

840.849.487 883.396.471 VPP 881.822.920 972.209.769 VO 932.203.916 1.087.322.647

Autocamioane cu 2,3 sau 4 axe cu remorci (tren rutier)

VP 840.807.000

909.332.771 973.895.397 VPP 953.643.299 1.071.418.247 VO 998.962.797 1.175.979.004

Vehicule cu tracţiune animală

VP 1.422.645.000

1.451.240.165 1.480.410.092 VPP 1.509.284.081 1.601.199.481 VO 1.583.403.885 1.762.328.524

Coeficienţii de variaţie ai parcursului mediu anual exprimat ca distanţă parcursă de toate vehiculele (tabelul 6.1), respectiv ca produs dintre numărul total de vehicule şi distanţa parcursă de acestea (tabelul 6.2) (pe categorii), având ca an de bază 2010, sunt reprezentaţi în figurile 6.9 şi 6.10.

Datele care au stat la baza acestor reprezentări grafice au fost publicate de CNADNR-CESTRIN odată cu valorile de trafic înregistrate cu ocazia recensământului general de circulaţie realizat în anul 2010. CNADNR contorizează vehiculele care utilizează drumurile publice la interval de 5 ani. În acest an este în desfăşurare o astfel de acţiune, dar datele nu sunt încă procesate şi publicate. În consecintă, în cadrul acestui studiu, pentru estimarea nevoii de mobilitate viitoare se vor considera coeficienţii de variaţie a traficului cu baza în anul 2010. Valorile coeficienţilor de variaţie a traficului

257

pe categorii de vehicule pentru drumurile europene, naţionale, judeţene şi comunale sunt prezentate în tabelele 6.3 şi 6.4.

0.5

0.7

0.9

1.1

1.3

1.5

1.7

1.9

2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020 2022

Coef

icien

t de

varia

tie

Anul

Varianta pesimista Varianta probabila propusa Varianta optimista

Figura 6.9. Coeficienţii de variaţie ai parcursului mediu anual în [km]. (Sursa: CNADNR – CESTRIN, 2010).

0.5

0.7

0.9

1.1

1.3

1.5

1.7

1.9

2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020 2022

Coef

icien

t de

varia

tie

Anul

Varianta pesimista Varianta probabila propusa Varianta optimista

Figura 6.10. Coeficienţii de variaţie ai parcursului mediu anual în [vehicule*km]. (Sursa: CNADNR – CESTRIN, 2010).

25

8

Tabe

l 6.3

. Coe

ficie

nţi d

e pr

ogno

ză a

traf

icul

ui -

drum

uri n

aţio

nale

, naţ

iona

le e

urop

ene şi

naţ

iona

le p

rinc

ipal

e (S

ursa

: CN

ADN

R –

CEST

RIN

, 201

0).

Grup

a D

enum

irea

gru

pei

Valo

ri

Reţe

aua

de d

rum

uri

naţio

nale

Re

ţeau

a de

dru

mur

i naţ

iona

le

euro

pene

Re

ţeau

a de

dru

mur

i naţ

iona

le

prin

cipa

le

2010

20

15

2020

20

10

2015

20

20

2010

20

15

2020

1.

Bici

clet

e, m

otor

ete

şi m

otoc

icle

te

min

ime

1,00

1,

21

1,38

1,

00

1,22

1,

39

1,00

1,

23

1,41

m

edii

1,00

0,

92

0,84

1,

00

0,89

0,

79

1,00

0,

99

0,98

m

axim

e 1,

00

1,03

1,

06

1,00

1,

04

1,07

1,

00

1,04

1,

07

2.

Auto

turi

sme

min

ime

1,00

1,

20

1,36

1,

00

1,20

1,

36

1,00

1,

20

1,36

m

edii

1,00

1,

28

1,55

1,

00

1,28

1,

56

1,00

1,

28

1,56

m

axim

e 1,

00

1,33

1,

71

1,00

1,

33

1,71

1,

00

1,34

1,

74

3.

Mic

robu

ze c

u m

ax. 8

+1 lo

curi

m

inim

e 1,

00

1,18

1,

30

1,00

1,

18

1,30

1,

00

1,18

1,

30

med

ii 1,

00

1,25

1,

45

1,00

1,

25

1,46

1,

00

1,25

1,

52

max

ime

1,00

1,

31

1,61

1,

00

1,31

1,

61

1,00

1,

32

1,63

4.

Auto

cam

ione

te şi

aut

ospe

cial

e cu

MTM

A<3,

5 t

min

ime

1,00

1,

16

1,26

1,

00

1,16

1,

26

1,00

1,

16

1,26

m

edii

1,00

1,

25

1,52

1,

00

1,25

1,

52

1,00

1,

27

1,48

m

axim

e 1,

00

1,31

1,

70

1,00

1,

31

1,70

1,

00

1,33

1,

73

5.

Auto

cam

ioan

e şi

der

ivat

e cu

2 a

xe

min

ime

1,00

1,

15

1,24

1,

00

1,16

1,

27

1,00

1,

15

1,24

m

edii

1,00

1,

23

1,40

1,

00

1,26

1,

45

1,00

1,

23

1,40

m

axim

e 1,

00

1,30

1,

58

1,00

1,

33

1,65

1,

00

1,30

1,

58

6.

Auto

cam

ioan

e şi

der

ivat

e cu

3 sa

u 4

axe

min

ime

1,00

1,

12

1,19

1,

00

1,13

1,

21

1,00

1,

12

1,20

m

edii

1,00

1,

16

1,29

1,

00

1,18

1,

32

1,00

1,

16

1,30

m

axim

e 1,

00

1,22

1,

41

1,00

1,

24

1,46

1,

00

1,22

1,

42

7.

Auto

vehi

cule

art

icul

ate

(TIR

), ve

hicu

te c

u pe

ste

4 ax

e,

rem

orch

ere

cu tr

aile

r

min

ime

1,00

1,

11

1,21

1,

00

1,12

1,

22

1,00

1,

11

1,20

m

edii

1,00

1,

16

1,32

1,

00

1,18

1,

45

1,00

1,

16

1,31

m

axim

e 1,

00

1,21

1,

42

1,00

1,

23

1,46

1,

00

1,21

1,

42

8.

Auto

buze

şi a

utoc

are

min

ime

1,00

1,

15

1,29

1,

00

1,15

1,

29

1,00

1,

16

1,31

m

edii

1,00

1,

16

1,20

1,

00

1,21

1,

43

1,00

1,

23

1,48

m

axim

e 1,

00

1,28

1,

60

1,00

1,

28

1,60

1,

00

1,31

1,

66

9.

Trac

toar

e cu

/făr

ă re

mor

că, v

ehic

ule

spec

iale

m

inim

e 1,

00

1,08

1,

16

1,00

1,

07

1,15

1,

00

1,07

1,

15

med

ii 1,

00

1,14

1,

27

1,00

1,

15

1,31

1,

00

1,15

1,

28

max

ime

1,00

1,

22

1,49

1,

00

1,22

1,

48

1,00

1,

22

1,48

10.

Auto

cam

ioan

e cu

2,3

sau

4 ax

e cu

rem

orci

(tre

n ru

tier)

m

inim

e 1,

00

1,08

1,

16

1,00

1,

09

1,18

1,

00

1,08

1,

15

med

ii 1,

00

1,14

1,

27

1,00

1,

15

1,49

1,

00

1,13

1,

26

max

ime

1,00

1,

19

1,40

1,

00

1,22

1,

46

1,00

1,

18

1,38

11.

Vehi

cule

cu

trac

ţiune

ani

mal

ă m

inim

e 1,

00

1,02

1,

03

1,00

1,

01

1,02

1,

00

1,02

1,

03

med

ii 1,

00

0,44

0,

19

1,00

0,

35

0,13

1,

00

0,33

0,

27

max

ime

1,00

1,

04

1,07

1,

00

1,03

1,

06

1,00

1,

03

1,06

12.

Tota

l veh

icul

e m

inim

e 1,

00

1,19

1,

34

1,00

1,

20

1,36

1,

00

1,19

1,

35

med

ii 1,

00

1,23

1,

46

1,00

1,

24

1,48

1,

00

1,23

1,

47

max

ime

1,00

1,

32

1,68

1,

00

1,32

1,

68

1,00

1,

33

1,70

Le

gend

a: v

alor

i min

ime

- var

iant

a pe

sim

istă

; val

ori m

edii

- var

iant

a pr

obab

ilă; v

alor

i max

ime

- var

iant

a op

tim

istă

.

25

9

Tabe

l 6.4

. Coe

ficie

nţi d

e pr

ogno

ză a

traf

icul

ui -

drum

uri n

aţio

nale

secu

ndar

e, ju

deţe

ne şi

com

unal

e (S

ursa

: CN

ADN

R –

CEST

RIN

, 201

0).

Grup

a D

enum

irea

gru

pei

Valo

ri

Reţe

aua

de d

rum

uri n

aţio

nale

se

cund

are

Reţe

aua

de d

rum

uri

jude

ţene

Re

ţeau

a de

dru

mur

i co

mun

ale

2010

20

15

2020

20

10

2015

20

20

2010

20

15

2020

1.

Bici

clet

e, m

otor

ete

şi m

otoc

icle

te

min

ime

1,00

1,

19

1,33

1,

00

1,20

1,

36

1,00

1,

19

1,33

m

edii

1,00

0,

82

0,67

1,

00

0,87

0,

75

1,00

0,

83

0,69

m

axim

e 1,

00

1,03

1,

06

1,00

1,

03

1,06

1,

00

1,03

1,

06

2.

Auto

turi

sme

min

ime

1,00

1,

22

1,39

1,

00

1,18

1,

28

1,00

1,

16

1,28

m

edii

1,00

1,

29

1,58

1,

00

1,23

1,

45

1,00

1,

21

1,41

m

axim

e 1,

00

1,36

1,

78

1,00

1,

28

1,60

1,

00

1,25

1,

53

3.

Mic

robu

ze c

u m

ax. 8

+1 lo

curi

m

inim

e 1,

00

1,19

1,

32

1,00

1,

15

1,25

1,

00

1,14

1,

23

med

ii 1,

00

1,26

1,

48

1,00

1,

21

1,38

1,

00

1,19

1,

34

max

ime

1,00

1,

33

1,66

1,

00

1,26

1,

50

1,00

1,

24

1,46

4.

Auto

cam

ione

te şi

aut

ospe

cial

e cu

MTM

A<3,

5 t

min

ime

1,00

1,

18

1,36

1,

00

1,14

1,

28

1,00

1,

13

1,25

m

edii

1,00

1,

27

1,56

1,

00

1,22

1,

44

1,00

1,

19

1,39

m

axim

e 1,

00

1,34

1,

77

1,00

1,

27

1,59

1,

00

1,24

1,

52

5.

Auto

cam

ioan

e şi

der

ivat

e cu

2 a

xe

min

ime

1,00

1,

12

1,19

1,

00

1,13

1,

20

1,00

1,

16

1,26

m

edii

1,00

1,

18

1,31

1,

00

1,20

1,

34

1,00

1,

25

1,43

m

axim

e 1,

00

1,23

1,

44

1,00

1,

25

1,49

1,

00

1,32

1,

62

6.

Auto

cam

ioan

e şi

der

ivat

e cu

3 sa

u 4

axe

min

ime

1,00

1,

10

1,16

1,

00

1,14

1,

23

1,00

1,

13

1,21

m

edii

1,00

1,

14

1,25

1,

00

1,19

1,

36

1,00

1,

17

1,32

m

axim

e 1,

00

1,18

1,

33

1,00

1,

26

1,50

1,

00

1,23

1,

44

7.

Auto

vehi

cule

art

icul

ate

(TIR

), ve

hicu

te c

u pe

ste

4 ax

e,

rem

orch

ere

cu tr

aile

r

min

ime

1,00

1,

09

1,17

1,

00

1,09

1,

17

1,00

1,

14

1,26

m

edii

1,00

1,

14

1,26

1,

00

1,14

1,

26

1,00

1,

20

1,39

m

axim

e 1,

00

1,18

1,

35

1,00

1,

18

1,35

1,

00

1,26

1,

52

8.

Auto

buze

şi a

utoc

are

min

ime

1,00

1,

15

1,28

1,

00

1,14

1,

26

1,00

1,

11

1,21

m

edii

1,00

1,

21

1,42

1,

00

1,19

1,

39

1,00

1,

15

1,31

m

axim

e 1,

00

1,27

1,

58

1,00

1,

25

1,52

1,

00

1,21

1,

42

9.

Trac

toar

e cu

/făr

ă re

mor

că, v

ehic

ule

spec

iale

m

inim

e 1,

00

1,08

1,

16

1,00

1,

07

1,14

1,

00

1,07

1,

14

med

ii 1,

00

1,15

1,

28

1,00

1,

14

1,26

1,

00

1,13

1,

24

max

ime

1,00

1,

22

1,48

1,

00

1,20

1,

42

1,00

1,

19

1,41

10.

Auto

cam

ioan

e cu

2,3

sau

4 ax

e cu

rem

orci

(tre

n ru

tier)

m

inim

e 1,

00

1,07

1,

14

1,00

1,

06

1,11

1,

00

1,07

1,

14

med

ii 1,

00

1,11

1,

22

1,00

1,

10

1,20

1,

00

1,12

1,

24

max

ime

1,00

1,

15

1,31

1,

00

1,14

1,

29

1,00

1,

16

1,34

11.

Vehi

cule

cu

trac

ţiune

ani

mal

ă m

inim

e 1,

00

1,02

1,

03

1,00

1,

02

1,04

1,

00

1,03

1,

05

med

ii 1,

00

0,60

0,

36

1,00

0,

62

0,39

1,

00

0,68

0,

46

max

ime

1,00

1,

04

1,08

1,

00

1,05

1,

10

1,00

1,

06

1,11

12.

Tota

l veh

icul

e m

inim

e 1,

00

1,18

1,

33

1,00

1,

15

1,25

1,

00

1,14

1,

25

med

ii 1,

00

1,22

1,

44

1,00

1,

19

1,36

1,

00

1,17

1,

33

max

ime

1,00

1,

30

1,64

1,

00

1,25

1,

53

1,00

1,

23

1,47

Le

gend

a: v

alor

i min

ime

- var

iant

a pe

sim

istă

; val

ori m

edii

- var

iant

a pr

obab

ilă; v

alor

i max

ime

- var

iant

a op

tim

istă

.

260

Aplicând procesele descrise mai sus şi ţinând cont de valorile prognozate ale parametrilor socio-economici şi demnografici specifici zonelor de analiză a traficului (printre care se regăsesc şi parametrii analizati mai sus), în cadrul Master Planului General de Transport au fost determinate nevoile de mobilitate la nivel naţional pentru orizonturile de timp 2020 şi 2030.

În urma reprezentării fluxurilor de transport au fost determinate coridoare naţionale de transport, care leagă principalii poli de generare / atragere a călătoriilor. Potrivit figurii 6.11, la nivel naţional au fost identificate 5 coridoare principale, dintre care unul traversează Regiunea Sud-Vest Oltenia, asigurând conectarea acesteia cu Regiunea Bucureşti-Ilfov.

Figura 6.11. Coridoare naţionale de transport.

(Sursa: Master Planul General de Transport, 2015, http://www.mt.ro/web14/documente/strategie/mpgt/23072015/

Master%20Planul%20General%20de%20Transport_iulie_2015_vol%20I.pdf).

În cadrul Master Planului General de Transport al României între judeţele componente ale Regiunii Sud-Vest Oltenia sunt prognozate fluxuri medii de transport cu valori cuprinse între 5.000 şi 10.000 de vehicule pe zi, cu excepţia legăturii dintre judeţele Dolj şi Olt pe care sunt estimate zilnic fluxuri de transport de 10.000 până la 20.000 de vehicule (figura 6.12).

261

Figura 6.12. Fluxuri de transport interjudeţene, modul rutier, 2020.

(Sursa: Master Planul General de Transport, 2015, http://www.mt.ro/web14/documente/ strategie/mpgt/23072015/Master%20Planul%20General%20de%20Transport_iulie_2015_vol%20I.pdf).

Figura 6.13. Fluxuri de transport interregionale, modul rutier, 2020.

(Sursa: Master Planul General de Transport, 2015, http://www.mt.ro/web14/documente/ strategie/mpgt/23072015/Master%20Planul%20General%20de%20Transport_iulie_2015_vol%20I.pdf).

262

În ceea ce priveşte legăturile interregionale, se detaşează valorile fluxurilor de transport dintre Regiunea Sud-Vest Oltenia şi Regiunea Sud Muntenia, acestea fiind cuprinse între 10.000 şi 20.000 de vehicule pe zi (figura 6.13). Din acestă figură pot fi identificate şi fluxurile de transport care tranzitează reţeaua de transport a regiunii, care se transformă în fluxuri de trafic la nivelul drumurilor naţionale şi europene.

Referitor la transportul feroviar, datele statistice indică o uşoară creştere a numărului de călătorii înregistrate la nivel naţional în ultimii 2 ani (2012-2014), tendinţă care ar putea fi menţinută ţinând cont de faptul că transportul rutier se va confrunta cu o reducerea nivelului de serviciu generată de amplificarea blocajelor în trafic şi implicit cu reducerea vitezei medii de deplasare. Pornind de la această raţiune, consultantul a estimat evoluţia numărului de călătorii asociate modului feroviar în intervalul 2015 – 2020 (figura 6.14).

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

160000

180000

200000

2000 2005 2010 2015 2020

Cala

torii

x 1

000

Anul

Calatorii - Date INS Calatorii - Estimare consultant Figura 6.14. Prognoza numărului de călătorii la nivel naţional – modul feroviar.

Cantitatea de mărfuri manipulată în ultimii ani în porturile dunărene amplasate pe teritoriul Regiunii Sud – Vest Oltenia a cunoscut o uşoară creştere, tendinţa pentru care există premize de menţinere până la orizontul de analiză 2020 (figura 6.15). În cadrul Master Planului General de Tranport sunt elaborate prognoze de evoluţie a traficului de mărfuri în principalele porturi din regiune. Reprezentarea grafică a valorilor prognozate este preluată de consultant şi evidenţiată în figurile de mai jos: Orşova (figura 6.16), Drobeta Turnu Severin (figura 6.17), Calafat (figura 6.18) şi Corabia (figura 6.19).

263

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

2010 2012 2014 2016 2018 2020

Mar

fa t

rans

port

ata

[ton

e]

Anul

Marfa transportata - Date statistice Marfa transportata - Estimare consultant

Figura 6.15. Prognoza cantităţii de mărfă manipulată în porturile din Regiunea Sud – Vest Oltenia.

Figura 6.16. Prognoza cantităţii de mărfuri manipulată în portul Orşova.


Master%20Planul%20General%20de%20Transport_iulie_2015_vol%20II.pdf).

Figura 6.17. Prognoza cantităţii de mărfuri manipulată în portul Drobeta Turnu Severin.



264

Figura 6.18. Prognoza cantităţii de mărfuri manipulată în portul Calafat.



Figura 6.19. Prognoza cantităţii de mărfuri manipulată în portul Corabia.



În cadrul aceluiaşi document este realizată şi prognoza traficului de pasageri pentru aeroporturile din România. Prognoza realizată pentru Aerportul din Craiova, indică faptul că în anul 2020, numărul de pasageri va creşte cu 35% faţă de anul de bază 2014, ajungând să fie tranzitat de 187.773 de pasageri (total plecări, sosiri).

Reprezentarea grafică a valorilor anuale prognozate este prezentată în figura 6.20.

265

100000

110000

120000

130000

140000

150000

160000

170000

180000

190000

200000

2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021

Pasa

geri

Anul

Transport aerian comercial - Prognoza Master Plan General de Tranport

Figura 6.20. Prognoza traficului de pasageri, Aeroportul Internaţional Craiova. (Sursa: Master Planul General de Transport, 2015,

http://www.mt.ro/web14/documente/strategie/mpgt/23072015/ Master%20Planul%20General%20de%20Transport_iulie_2015_vol%20II.pdf).

6.2. Identificarea soluţiilor posibile şi a priorităţilor strategice

Analiza situaţiei actuale privind transportul şi mobilitatea în Regiunea Sud-Vest Oltenia realizată pe baza datelor statistice, a rezultatelor anchetelor, interviurilor şi grupului de lucru cu actorii regionali a condus la conturarea unor disfuncţionalităţi , iar viziunea de dezvoltare la nivelul anului 2020 propusă este orientată către eliminarea şi/sau minimizarea acestora.

Priorităţile strategice identificate (la nivel de măsuri / tipologii de proiecte) pentru minimizarea / înlăturarea disfuncţionalităţilor şi atingerea viziunii propuse sunt grupate pe tematici ale mobilităţii durabile, respectiv:

1. Infrastructura de transport;

2. Managementul traficului (siguranţa circulaţiei, sisteme de parcări, sisteme inteligente de transport);

3. Sistem de transport public;

4. Sisteme alternative de mobilitate;

5. Transport de marfă;

6. Noduri intermodale.

266

Propunerea priorităţilor strategice s-a realizat pe fiecare dintre obiectivele / direcţiile de acţiune stabilite în cadrul capitolului 4:

1. Dezvoltare economică;

2. Accesibilitate;

3. Siguranţa circulaţiei;

4. Protejarea mediului.

Astfel, a rezultat centralizarea acestora prezentată în tabelul 6.5, în care sunt evidenţiate cu caractere îngroşate priorităţile strategice ale căror rezultate vor avea impact major asupra mobilităţii la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia. Selectarea priorităţilor cu impact maxim s-a realizat în concordanţă cu potenţialul socio-economic al regiunii rezultat în urma analizelor desfăşurare în cadrul Capitolului 2 al Studiului.

Tabel 6.5. Priorităţi strategice propuse pentru atingerea obiectivelor.

Tematică Obiective / Direcţii de acţiune

Priorităţi strategice

1. Infrastructura de transport

1. Dezvoltare economică

1. Dezvoltarea infrastructurilor reţelelor în conformitate cu cererea de transport şi asigurarea funcţionării optime a acestora

2. Reabilitarea drumurilor şi podurilor publice judeţene în vederea reducerii duratelor de deplasare

3. Reabilitarea străzilor în zonele urbane în vederea reducerii duratelor de deplasare

4. Dezvoltarea infrastructurii de transport în zonele defavorizate / izolate, în vederea susţinerii dezvoltării economice

5. Creşterea vitezei comerciale a transportului feroviar (de călători şi de mărfuri)

2. Accesibilitate

1. Asigurarea accesibilităţii către toate modurile de transport pentru toţi cetăţenii, în mod nediscriminatoriu, acordând atenţie sporită asupra persoanelor cu nevoi speciale

2. Dezvoltarea de elemente de infrastructură între polii regionali principali şi secundari de transport (Autostrăzi, Drumuri Expres şi Drumuri Regionale)

3. Crearea sistemelor de informare integrate privind accesul la obiective importante ale regiunii

267



3. Siguranţa circulaţiei

1. Măsuri de reducere a numărului de accidente rutiere

4. Protejarea mediului

1. Amenajarea de parcări "park and ride" la periferia zonelor urbane, conectate cu terminalele de transport public

2. Managementul traficului


1. Promovarea de sisteme ITS de management al traficului în vederea diminuării costurilor generate de congestii


1. Organizarea de parcări colective de capacitate mare în aglomerările urbane

2. Amenajarea de treceri pentru pietoni pe drumurile naţionale şi judeţene care tranzitează localităţile rurale

3. Limitarea vitezei de circulaţie în zonele cu risc crescut de accidente (şcoli, grădiniţe, spitale, instituţii publice)

4. Implementarea sistemelor inteligente de management al traficului la nivelul reţelelor urbane, pe drumurile naţionale şi judeţene şi pentru celelalte moduri de transport (feroviar, naval, aerian)

3. Sistem de transport public


1. Extinderea ariei de acoperire a sistemului de transport public în zonele cu activitate economică/ industrială

2. Susţinerea funcţionării transportului public judeţean / regional în scopul deplasărilor de tip navetă

3. Întărirea capacităţii instituţionale şi operaţionale pentru îmbunătăţirea managamentului transportului public

2. Accesibilitate

1. Asigurarea accesibilităţii la reţeaua de transport public pentru toţi cetăţenii prin extinderea ariei de deservire a acestui serviciu

2. Asigurarea accesului persoanelor cu nevoi speciale în mijloacele de transport public

3. Facilitarea achiziţionării legitimaţiilor de călătorie pentru toţi utilizatorii

4. Dezvoltarea sistemelor de integrare tarifară între modurile de transport la nivelurile urban/judeţean/regional


1. Creşterea gradului de siguranţă şi securitate în mijloacele de transport în comun 2. Amenajarea corespunzătoare a staţiilor de transport public (pentru transportul judeţean şi local)

268




1. Achiziţia de mijloace de transport public ecologice (cu propulsie electrică sau hibridă)

4. Sisteme alternative de mobilitate

1. Accesibilitate

1. Dezvoltarea de reţele pietonale moderne şi accesibile tuturor categoriilor de utilizatori

2. Dezvoltarea de infrastructuri pentru biciclete la nivelurile urban şi rural, între obiective locale importante


1. Promovarea modurilor de transport prietenoase cu mediul înconjurător (deplasări pietonale, cu bicicleta, cu transportul în comun)

2. Asigurarea de facilități pentru achiziția de vehicule ecologice (cu propulsie hibridă, electrică sau din alte surse decât hidrocarburile)

3. Creşterea gradului de încărcare al autovehiculelor prin implementarea sistemelor "car sharing" şi "car pooling"

5. Transport de marfă


1. Reducerea duratei de deplasare la nivelul reţelelor stradale din zonele urbane ca urmare a realizării variantelor de ocolire a localităţilor

2. Facilitarea dezvoltării unor centre logistice regionale

3. Eficientizarea transportului rutier de marfă și îmbunătăţirea logisticii de aprovizionare

6. Noduri intermodale


1. Dezvoltare de noduri intermodale de călători: aerian-rutier (urban/ judeţean/ regional)

2. Dezvoltare de noduri intermodale de călători: naval-rutier (urban/ judeţean/ regional)

3. Dezvoltare de noduri intermodale de călători: feroviar-rutier (urban/ judeţean/ regional)

4. Dezvoltare de terminale intermodale de călători pentru a facilita transferul între moduri şi între transportul regional, judeţean şi local

5. Dezvoltarea de terminale intermodale pentru transportul de marfă: naval-feroviar-rutier

6. Dezvoltarea de terminale intermodale pentru transportul de marfă: aerian-rutier

269

7. PLANUL DE ACŢIUNE REGIONAL

Plan de acţiune la nivel regional cuprinde propunerile de proiecte din domeniul transporturilor şi mobilităţii specifice perioadei de programare 2014-2020 în Regiunea Sud-Vest Oltenia, asigurând legătura dintre obiective şi rezultate. La stabilirea conţinutului planului de acţiune s-a ţinut cont de proiectele prioritare cuprinse în Planul de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia 2014-2020 şi în Master Planul General de Transport al României, varianta cea mai recentă publicată în iulie 2015. De asemena, au fost făcute propuneri de proiecte noi, cu caracter general şi arie largă de acoperire, în special în sfera mobilităţii durabile.

Planul de acţiune ghidat după direcţiile de acţiune (i) dezvoltarea economică, (ii) accesibilitatea sistemului de transpor, (iii) siguranţa circulaţiei şi (iv) protecţia mediului va asigura îmbunătăţirea accesibilităţii, dezvoltării teritoriale, competitivităţii şi coeziunii la nivelul regiunii la finele perioadei de programare 2014-2020.

Propunerile de proiecte de transporturi şi mobilitate au fost clasificate în categoriile: proiecte de drumuri (naţionale şi judeţene); proiecte de infrastructură feroviară; proiecte de infrastructură navală (porturi); proiecte specifice transportului de mărfuri şi celui de călători; proiecte specifice transportului urban; proiecte legate de mijloace alternative de mobilitate.

7.1. Propunerile de proiecte de transporturi şi mobilitate pentru perioada de programare 2014 - 2020 în Regiunea Sud-Vest Oltenia

Proiectele specifice de transporturi şi mobilitate în Regiunea Sud-Vest Oltenia propuse pentru perioada de programare 2014-2020, pentru fiecare judeţ, plus cele specifice infrastructurii feroviare, sunt prezentate în secţiunea a zecea, în Anexele 1.1 - 1.6. La stabilirea proiectelor referitoare la modernizarea şi reabilitarea sectoarelor de drumuri judeţene s-a ţinut cont şi de portofoliul de proiecte cuprins în Planul de Dezvoltare Regionala Sud-Vest Oltenia 2014-2020.

270

7.2. Corelarea proiectelor prioritare din Planul de Dezvoltare Regională cu Master Planul General de Transport la nivelul drumurilor judeţene din Regiunea Sud-Vest Oltenia

Aşa cum s-a arătat în cadrul primului capitol, Master Planul General de Transport al României se constituie într-un document strategic de dezvoltare a infrastructurii specifice fiecărui mod de transport (rutier, feroviar, naval, aerian, multimodal), armonizat cu nevoile de dezvoltare ale României şi ale regiunilor sale, în contextul mai larg de dezvoltare al Uniunii Europene pentru perioada de programare 2014 - 2030.

Master Planul General de Transport al României stabileşte un program etapizat de intervenții care includ propuneri de îmbunătățire, întreținere, management şi siguranţă a infrastructurii de transport, însă la nivel de autostrăzi, drumuri expres, drumuri Transregio / Eurotrans şi variante de ocolire, şi nu pentru drumurile judeţene.

Corelarea proiectelor prioritare din Planul de Dezvoltare Regională cu Master Planul General de Transport la nivelul drumurilor judeţene din Regiunea Sud-Vest Oltenia se va trata din punct de vedere al conexităţii dintre reţeaua de drumuri judeţene şi reţelele TEN-T Core, respectiv TEN-T Comprehensive.

Traseul regional - Judetul Dolj

Traverseaza regiunea de la Est la Vest între localităţile Teslui şi Cetate, de la limita cu județul Olt până în apropierea graniței cu Bulgaria. Traseul este compus din următoarele drumuri (figura 7.1):

- DJ 552: Cetate – Vârtop – Terezita – Bucovăţ - Craiova

- DJ 641: Albesti – Pieleşti – Bobeanu – Viişoara - Teslui

Conexitatea traseului regional cu reţeaua TEN-T Core este asigurată astfel:

- DJ 552 intersectează DN 56A (parte a reţelei TEN-T Core) în comuna Cetate. Prin DN 56A se asigură legătura cu DN 6 şi cu DN 65 (E79), care se continuă în partea de Sud cu podul Calafat – Vidin;

- DJ 552 prin intermediul reţelei stradale a Municipiului Craiova se conectează cu DN 6 (Craiova – Caracal), respectiv cu DN 56 (Craiova – Calafat), ambele drumuri naţionale reprezentând parte a reţelei TEN-T Core;

271

- DJ 641 se continua pe teritoriul judeţului Olt cu un tronson de 15 km care intersectează DN 6 (E 70) (parte a reţelei TEN-T Core) în Municipiul Caracal.

Figura 7.1. Traseul regional – Judeţul Dolj.

Conexitatea traseului regional cu reţeaua TEN-T Comprehensive se realizează în următoarele noduri:

- DJ 552 prin intermediul reţelei stradale a Municipiului Craiova se conectează cu DN 6 (Craiova – Filiaşi), respectiv cu DN 65 (Craiova – Slatina), ambele tronsoane de drumuri naţionale reprezentând parte a reţelei TEN-T Comprehensive;

- DJ 641 intersectează DN 6 (Craiova – Filiaşi) (parte a reţelei TEN-T Comprehensive) în localitatea Albeşti;

- DJ 641 intersectează cu DN 65 (Craiova – Slatina) (parte a reţelei TEN-T Comprehensive) în localitatea Pieleşti;

Traseul regional – Judeţele Vâlcea şi Olt

Traseul traverseaza regiunea de la Nord la Sud pe latura estică a acesteia, fiind format din următoarele drumuri (figura 7.2):

272

Figura 7.2. Traseul regional –Judeţele Vâlcea şi Olt.

273

- DJ 703G: Limita Jud. Argeş - Robaia - Berislăveşti - Sălătrucel – Jiblea Veche

- DJ 678: Budeşti - Barza – Bârseşti – Ruda – Bercioiu – Cremenari – Brătia – Galicea - Drăgioiu – Casa Veche – Drăgoeşti - Limita Jud. Olt

- DJ 546: Dăneasa – Drăgăneşti Olt – Marunţei – Coteana – Brebeni – Slatina - Curtişoara – Valea Fetei - Verguleasa – Poganu – Limita Jud. Vâlcea

- DJ 642: Stoeneşti – Gostavatu – Babiciu – Scărişoara – Rusăneşti – Cilieni - Tia Mare – Izbiceni – Giuvărăşti


- DJ 703G se conectează la reţeaua TEN-T Core prin intermediul DN 7 (E81), Râmnicu Vâlcea – Sibiu cu care se intersectează în localitatea Jiblea Veche, UAT Călimănești. La extremitatea estică a judeţelui Vâlcea este conectat printr-un sector de drum judeţean din judeţul Argeş cu DN 7D, parte a reţelei TEN-T Core;

- DJ 546 intersectează DN 6 (Craiova – Caracal – Limita Jud. Teleorman) (parte a reţelei TEN-T Core) în localitatea Dăneasa din judeţul Olt;

- DJ 642 intersectează DN 6 (Craiova – Caracal – Limita Jud. Teleorman) (parte a reţelei TEN-T Core) în localitatea Stoeneşti din judeţul Olt;

Reţeau TEN-T Comprehensive interacţionează cu traseul analizat prin:

- DJ 546, care are nod comun cu DN 65 (Craiova – Slatina – Limita Jud. Argeş) (parte a reţelei TEN-T Comprehensive) în localitatea Slatina;

Traseul regional – Judeţele Gorj şi Vâlcea

Traseul traverseaza regiunea în zona de Nord-Est, pe direcţia Vest – Est, parcurgând următoarele drumuri (figura 7.3):

- DJ 675C: Târgu Logreşti – Popeşti – Bustuchin - Poiana Seciuri – Seciurile - Roşia de Amaradia – Becheni - Alimpeşti – Sârbeşti - Ciupercenii de Olteţ

- DJ 675B: Câmpu Mare – Albeni

- DJ 675 D: Albeni - Călugăreasa – Prigoria – Zorlești – Alimpești

- DJ 646: Manastirea Arnota – Balutoaia (VL)

- DJ 678A: Bratia Vale - Ginerica (VL)

274

Figura 7.3. Traseul regional – Judeţele Gorj şi Vâlcea.


- DJ 646 şi DJ 678A prin DN 64, latura de Sud se conectează cu DN 6 (Craiova – Caracal – Limita Jud. Teleorman), care este parte a reţelei TEN-T Core, în localitatea Caracal. Aceleaşi sectoare ale traseului regional, prin DN 64, latura de Nord şi DN 7 (Râmnicu Vâlcea – Limita cu Jud. Sibiu) se conectează cu reţeau TEN-T Core, traseul autostrăzii A1 în zona de Nord a judeţului Vâlcea;

Conexitatea traseului regional cu reţeaua TEN-T Comprehensive este asigurată astfel:

- DJ 675B prin DN 67 se conectează la reţeaua TEN-T Comprehensive (DN 66) în localitatea Târgu Jiu;

- DJ 675C prin DN 67 se conectează la reţeaua TEN-T Comprehensive (DN 66) în localitatea Târgu Jiu;

- DJ 646 şi DJ 678A prin DN 64, latura de Sud se conectează cu DN 65 (Craiova – Slatina – Limita Jud. Argeş), care este parte a reţelei TEN-T Comprehensive, în localitatea Găneasa din judeţul Olt.

Traseul regional – Judeţele Mehedinţi şi Gorj

Traseul deserveşte zona de Vest a regiunii, parcurgând următoarele drumuri (figura 7.4):

- DJ 562A: Gruia - Rogova

- DJ 563: Punghina – Cearângu – Drincea – Oprisor

275

Figura 7.4. Traseu regional – Judeţele Mehedinţi şi Gorj.

- DJ 561A: Oprişor – Bălăciţa

- DJ 561A: Gvardeniţa – Bîcleş – Seliştiuţa – Vladica – Adunaţii Teiului – Plopi– Boceni – Tâmna

- DJ 607: Strehaia – Cârceni – Grozeşti – Şuşiţa – Păsărani

- DJ 674: Picu - Vlăduleni

- DJ 674B: Negomir – Menții din Dos

276


- DJ 562A intersectează reţeaua TEN-T Core prin nodul comun cu DN 56A (parte a reţlei TEN-T Core) amplasat în localitatatea Rugova;

- DJ 563 intersectează reţeaua TEN-T Core prin nodul comun cu DN 56A (parte a reţlei TEN-T Core) amplasat în localitatatea Punghina;

- DJ 561A prin DJ 606 se conectează la DN 56A (parte a reţlei TEN-T Core) în localitatea Vânju Mare din judeţul Mehedinţi;

Conexitatea traseului regional cu reţeaua TEN-T Comprehensive este realizată prin:

- DJ 561A intersectează reţeaua TEN-T Comprehensive prin nodul comun cu DN 6 (parte a reţlei TEN-T Comprehensive) amplasat în localitatatea Tâmna;

- DJ 607, prin DN 67A/ reţeaua stradală a oraşului Strehaia este conectat la reţeaua TEN-T Comprehensive, reprezentată de DN 6 (Craiova – Filiaşi - Șimian);

- DJ 674 este conectat la reţeaua TEN-T Comprehensive, reprezentată de DN 6 (Craiova – Filiaşi - Șimian) în localitatea Gura Motrului;

- DJ 674 este conectat la reţeaua TEN-T Comprehensive, reprezentată de DN 66 (Filiaşi – Târgu Jiu – Bumbeşti Jiu – Limita Jud. Hunedoara) în localitatea Vlăduleni;

- DJ 674B şi DJ 674, prin DJ 673, se conectează la reţeaua TEN-T Comprehensive reprezentată de DN 66 (Filiaşi – Târgu Jiu – Bumbeşti Jiu – Limita Jud. Hunedoara) în localitatea Broşteni.

7.3. Cartografierea proiectelor prioritare de transport şi mobilitate la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia

7.3.1. Cartografierea proiectelor prioritare la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia, conţinând coridoarele TEN-T cu prioritizarea MPGT

Proiectele de infrastructură rutieră prevăzute în Master Planul General de Transport au urmărit intervențiile specifice care să conducă la acoperirea integrală a rețelei de transport TEN-T Core. Proiectele au fost prioritizate după o strategia de

277

implementare care a luat în considerare elemente economice, ecologice şi de apartenență la reţeaua TEN-T Core.

Pe lângă autostrăzi şi drumuri expres (gândite cu posibilitatea extinderii în categoria autostradă odată cu dezvoltarea economică a regiunilor pe care le deservesc), Master Planul General de Transport a identificat nevoia de dezvoltare a drumurilor Transregionale (pentru a asigura conectarea la rețeaua TEN-T) și a drumurilor Eurotrans (conectivitatea la rețeaua de transport a statelor vecine).

În figura 7.5 se prezintă harta tuturor proiectelor de infrastructură rutieră majoră, prevăzute în MPGT.

Figura 7.5. Proiecte de infrastructură rutieră - MPGT (Sursa: Master Planul General de Transport, 2015,


După cum se observă, în Regiunea Sud-Vest Oltenia sunt propuse toate categoriile de drumuri aminitite:

autostrăzi: Piteşti - Craiova şi Piteşti - Sibiu (parţial în judeţul Vâlcea)

drumuri expres: Bucureşti - Alexandria - Craiova - Drobeta Turnu Severin - Lugoj;

278

drumuri EuroTrans: Craiova - Calafat şi Drobeta Turnu Severin - Calafat

drumuri Trans Regio: Pitești - Rm. Vâlcea - Racovița, Corabia - Rm. Vâlcea, Filiași - Tg. Jiu - Petroșani - Hațeg - Deva - A1, Dr. Tr. Severin - Tg. Jiu - Rm. Vâlcea

variante de ocolire: Rm. Vâlcea, Caracal, Craiova, Filiași, Strehaia, Drobeta Turnu Severin, Slatina, Balş.

Dintre aceste proiecte majore de infrastructură, în perioada de programare 2014 - 2020, numai autostrăzile Piteşti - Sibiu (parte din TEN-T Core) şi Piteşti - Craiova (parte din TEN-T Comprehensive) sunt prevăzute a fi implementate (figura 7.6).

Figura 7.6. Proiecte de infrastructură rutieră - MPGT - perioada 2014-2020 (Sursa: Master Planul General de Transport, 2015,


Drumurile naţionale care vor fi reabilitate sunt DN 6 Alexandria-Craiova şi DN 56 Craiova-Calafat , ambele făcând parte din TEN-T Core.

Reabilitarea şi modernizarea drumurilor Trans-Regio este prioritizată pentru Pitești - Rm. Vâlcea - Racovița, parte din TEN-T Core.

279

Referitor la prioritizarea variantelor de ocolire, în perioada de programare 2014 - 2020 sunt prevăzute a fi realizate aceste proiecte de infrastructură pentru: Municipiul Râmnicu-Vâlcea (parte din TEN-T Core), Municipiul Târgu-Jiu (parte din TEN-T Comprehensive şi aflată deja în lucru) şi Municipiul Caracal (parte din TEN-T Core şi aflată deja în lucru).

În figura 7.7 sunt evidenţiate proiectele de infrastructură specifice modului aerian şi multimodal. În Regiunea Sud-Vest Oltenia proiectul major de infrastructură aeriană este cel care vizează modernizarea şi Aeroportului Craiova, făcâd parte din TEN-T Comprehensive (dotare cu echipamente de siguranţă, infrastructură auxiliară – drum perimetral tehnologic, infrastructura auxiliara – iluminat public şi supraveghere video). Referitor la infrastructura multimodală, Master Planul prevede construcţia a două terminale multimodale, la Craiova şi la Drobeta Turnu Severin.

Figura 7.7. Proiecte de infrastructură aeriană şi multimodală - MPGT (Sursa: Master Planul General de Transport, 2015,


În figura 7.8 sunt evidenţiate proiectele de infrastructură specifice modului naval (porturile din regiune propuse pentru modernizare fiind: Corabia, Calafat, Drobeta Turnu Severin şi Orşova), precum şi reţeaua de cale ferată reabilitată sau propusă pentru reabilitare.

280

Figura 7.8. Proiecte de infrastructură feroviară (reţea de cale ferată reabilitată sau propusă spre reabilitare) şi navală (porturi propuse pentru modernizare) - MPGT

(Sursa: Master Planul General de Transport, 2015, http://www.mt.ro/web14/documente/strategie/mpgt/23072015

/Master%20Planul%20General%20de%20Transport_iulie_2015_vol%20I.pdf).

Ca parte din TEN-T Core, sunt prevăzute a fi realizate cu prioritate (până în anul 2020) realizarea lucrărilor de drenaj de iniţiere şi construcţii hidrotehnice speciale în vederea creşterii numărului de zile de navigaţie pe Dunăre (etapa I), Sector Pistol-Corabia, precum şi dezvoltarea porturilor Drobeta Turnu Severin şi Calafat. De asemenea, este prioritizată dezvoltarea portului Corabia, care face parte din TEN-T Comprehensive.

Pentru modul feroviar, sunt prevăzute până în anul 2020 două proiecte de infrastructură făcând parte din TEN-T Core: electrificarea reţelei pe linia Craiova - Calafat şi creşterea vitezei de circulaţie pe linia Bucureşti - Craiova.

Toate aceste proiecte cuprinse în Master Planul General de Transport al României se regăsesc în lista cu propunerile de proiecte de transporturi şi mobilitate pentru perioada de programare 2014-2020 în Regiunea Sud-Vest Oltenia, fiind parte integrantă din Planul de acţiune regional.

281

În figura 7.9 se prezintă cartografierea propunerilor de proiectele de drumuri judeţene pentru perioada 2014-2020 (propuse spre finanţate în PDR 2014-2020 (linie albastră) şi din alte surse (linie verde)), corelate cu reţeaua TEN-T.

7.3.2. Cartografierea tuturor proiectelor prioritizate la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia

În figura 7.10 sunt prezentate proiectele de drumuri judeţene prioritizate la finanţare de către Consiliul pentru Dezvoltare Regională în Regiunea Sud-Vest Oltenia în perioada 2014-2020, iar în figura 7.11 sunt indicate traseele regionale, reprezentând proiecte selectate ca primă prioritate de către forul amintit, regăsindu-se şi în partea grafică a studiului.

7.4. Cartografierea proiectelor de drumuri finanţate prin POR 2007-2013

Proiectele de drumuri judeţene finanţate prin POR 2007-2013 sunt evidenţiate grafic în figura 7.12, regăsindu-se şi în partea grafică a studiului.

291

8. METODOLOGIA DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE A PLANULUI DE ACŢIUNE

8.1. Conceptele de de monitorizare şi evaluare a planului de acţiune în domeniul transporturilor şi mobilităţii la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia

8.1.1. Monitorizarea și evaluarea – concepte

Monitorizarea şi evaluarea sunt instrumente de management importante pentru planificarea şi implementarea proiectelor şi programelor, care oferă informații asupra eficienței eforturilor depuse în procesul de realizare a anumitor activităţi.

În cazul de față, monitorizarea și evaluarea sunt folosite pentru a planifica și implementa măsurile stabilite în planul de acțiune elaborat în domeniul transporturilor și mobilității la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia. Aceste măsuri vor fi implementate prin intermediul unor proiecte, deci monitorizarea și evaluarea se va referi la astfel de proiecte.

Monitorizarea şi evaluarea oferă informaţii pentru a planifica mai eficient activităţile, a aloca raţional resursele şi a asigura durabilitatea proiectelor derulate. Alocarea fondurilor este condiţionată de includerea în cadrul propunerilor de proiect a unui capitol dedicat monitorizării şi evaluarii, ce permite ulterior estimarea eficienţei fondurilor alocate şi impactul activităţilor finanţate asupra grupului ţintă [37].

Prin monitorizare şi evaluare se efectuează analiza şi controlul respectării obiectivelor şi termenelor prevăzute, respectiv:

- compararea rezultatelor obţinute cu rezultatele prevăzute; - analiza stadiului de realizare a obiectivelor; - analiza eficacităţii utilizării resurselor.

Monitorizarea este un instrument de management folosit la urmarirea progresului făcut în realizarea activităților proiectului. Ea se concentrează asupra analizei performanțelor pe termen scurt, comparate cu ceea ce s-a planificat.

292

Monitorizarea facilitează verificarea regulată a ceea ce se realizează în mod curent. Informaţiile pot reprezenta indicatori cantitativi şi calitativi. Dacă nu sunt colectate datele pe parcursul desfăşurării proiectului, la final nu se poate aprecia dacă ceea ce s-a realizat este corect. Dacă nu sunt informaţii suficiente, atunci corectitudinea şi transparenţa vor avea de suferit.

Instrumentele de monitorizare ale unui proiect sunt:

- rapoartele de activitate intermediare (de etapă/trimestrial/anual); - rapoartele de expertiză tehnico-ştiinţifică întocmite de experţi; - rapoartele de evaluare (trimestrial /anual); - raport final de activitate; - raport final de evaluare.

Evaluarea realizează o apreciere obiectivă a reușitei proiectului. Orice proiect are un ciclu de derulare ce este orientat spre îndeplinirea obiectivelor specifice şi generale prevăzute. Evaluarea este un instrument de apreciere, ce măsoară rezultatele, obiectivele și impactul proiectului, asigurând date pentru proiecte similare în viitor. Evaluarea se poate realiza la finalul proiectului sau pot avea loc evaluări intermediare.

Evaluarea reprezintă procesul prin care sunt determinate eficacitatea şi eficiența proiectului. Ea implică colectarea, analiza şi interpretarea datelor despre îndeplinirea obiectivelor proiectului.

Evaluarea permite îmbunătățirea deciziilor, evitarea repetării greşelilor şi risipirii resurselor. În urma evaluării unui program se pot lua decizii de continuare, modificare sau întrerupere a acestuia. Evaluarea proiectelor implică utilizarea unor metode ştiințifice pentru a măsura implementarea şi rezultatele acestora, în scopul luării deciziilor.

Evaluarea examinează opinia beneficiarilor privind calitatea produselor şi serviciilor generate de proiect. Ea se concentreaza asupra a patru aspecte principale:

- resurse investite; - obiective realizate; - rezultate obținute; - impactul realizat.

Planul de evaluare cuprinde date despre modul în care vor fi culese informaţiile privind progresul proiectului (monitorizarea) şi felul în care se va aprecia măsura în care au fost atinse obiectivele şi rezultatele preconizate. Evaluarea nu poate fi realizată individual, fără a fi precedată de monitorizare, ce presupune stabilirea prealabilă a unor indicatori şi standarde de performanţă.

Dacă rezultatele proiectului nu sunt conforme cu cele din planul inițial, se stabilesc cauzele care au condus la aceste abateri şi impactul asupra resurselor utilizate.

293

Principalele diferențe dintre monitorizare şi evaluare se referă la momentul realizării, la frecvența acțiunilor de monitorizare şi evaluare şi la tipul de întrebări puse.

Tabel 8.1. Diferenţele dintre monitorizare şi evaluare.

Monitorizare Evaluare Informații privind procesul de implemen-tare a proiectului

Perspectivă generală asupra efectelor generale ale proiectului evaluat (impact, eficiență, etc.)

Vizează analiza situației curente, respect-area termenelor, indicatorii de performanță, minimizarea costurilor

Vizează determinarea progreselor obținute, a nivelului de atingere a obiectivelor, a im-pactului proiectului implementat

Proces continuu Periodică (la diferite etape, finală) Desfăşurată de echipa de proiect şi de ceilalți participanți la implementare

Desfăşurată de echipa de proiect, participanți (evaluări interne) sau de consultanți, agenții externe, donatori (evaluări externe)

Colectare de date cantitative Colectare de date calitative

8.1.2. Monitorizarea proiectelor

Monitorizarea este procesul prin care se identifică abaterile dintre planificarea inițială și rezultatele actuale, pentru a ajusta planul proiectului prin adoptarea de acțiuni corective, inclusiv prin repetarea proceselor de planificare atunci când este necesar [37].

Procesul de control al proiectului implică trei grupe de decizii:

- modul de monitorizare a proiectului, pentru a verifica progresul desfășurării acestuia;

- modul de evaluare a performanțelor proiectului, prin compararea observațiilor monitorizate cu planul proiectului;

- modul de intervenție în proiect, printr-o buclă de feedback, pentru a efectua schimbările care îl vor readuce la planul inițial.

Tipuri de rapoarte utilizate pentru monitorizarea proiectului:

- liste de activități, cu procentaje de îndeplinire; - analize în timp ale proiectului; - grafice-rețea; - diagrame Gantt de eșalonare calendaristică a activităților; - rapoarte de execuție lunare, trimestriale, semianuale sau anuale, pentru

proiecte pe termen lung.

Tehnici de analiză a performanțelor:

294

- analiza varianței - se compară rezultatele actuale ale proiectului cu cele planificate. Sunt utilizate frecvent analize ale varianței costului și programării;

- analiza trendului - implică examinarea rezultatelor proiectului în timp, pentru a determina dacă performanțele se îmbunătățesc sau se diminuează;

- analiza valorii realizate, sau analiza valorii cîștigate - cea mai completă metodă utilizată pentru analiza performanțelor proiectului, ce integrează măsuri asupra scopului, costului și programării. La analiza valorii realizate se compară cantitatea de lucrări planificate cu cea care s-a realizat în realitate, pentru a determina dacă performanțele de costuri și programare corespund cu ceea ce s-a planificat.

Indiferent de cât de bine sunt planificate, de eficiența organizației sau de resursele investite, proiectele nu pot atinge întotdeauna rezultatele dorite. Cei mai întâlniți factori care afectează un proiect sunt:

- presupunerile din planificare pot fi eronate; - modificarea în timp a cerințelor proiectului; - modificarea termenului limită al proiectului; - modificarea priorității proiectului în viziunea managementului organizației; - erorile umane.

De aceea, este necesar un mecanism care să avertizeze echipa de implementare a proiectului asupra posibilităților de succes sau eşec ale proiectului. Monitorizarea contribuie la economisirea resurselor şi asigură, în acelaşi timp, executarea corecta a proiectului.

Monitorizarea proiectului ajută la formularea de sugestii constructive, precum:

- revizuirea orarului proiectului, dacă acesta nu a decurs conform graficului inițial;

- ajustarea bugetului, prin alocarea de fonduri de la o activitate la alta și evitarea cheltuielilor inutile;

- atribuirea de noi sarcini personalului, schimbarea personalului dintr-un domeniu în altul, recrutarea de personal temporar pentru a se încadra în grafic.

Elementele care sunt monitorizate în cadrul unui proiect sunt:

- resursele investite în proiect - umane, materiale, financiare, informaţionale, de timp;

- activităţile - respectarea planificării şi a standardelor cantitative şi calitative pentru fiecare din ele;

- procesul de luare a deciziilor - ce decizii sunt luate, cine este implicat în luarea deciziilor, cine nu este implicat in luarea deciziilor.

295

Etapele monitorizării sunt:

- colectarea permanentă a informațiilor; - analiza informațiilor și datelor pentru a vedea ce s-a realizat pe parcurs; - evaluarea măsurii în care obiectivele au fost atinse sau problema rezolvată; - elaborarea concluziilor și folosirea experienței pentru viitor.

Sursele de informații pentru monitorizare sunt:

- statistici - răspund la întrebările: Cât de mult? Câți? Câte? - informații calitative - răspund la întrebările: Ce am făcut? Ce efecte a avut ceea

ce am făcut? - jurnalele - răspund la întrebările: Cine a făcut? Ce a făcut? Când a făcut? - observațiile - răspund la întrebările: Ce văd? Ce aud? - interviuri si chestionare.

O monitorizare bună și sistematică presupune colectarea informațiilor de la membrii echipei, beneficiari ai proiectului, parteneri, etc. Acest lucru se face solicitând persoanele respective să completeze un chestionar scris sau să răspundă la întrebări deschise sau închise în cadrul unui interviu. Prin întrebări închise, numarul variantelor de răspuns posibile este stabilit de către cel ce intervievează. Întrebările deschise aduc, de obicei, mai multă informație, dar răspunsurile la ele sunt mai greu de prelucrat.

Pe parcursul desfășurării unui proiect pot apărea diverse probleme. Dacă monitorizarea este bine făcută, atunci managerul proiectului poate sesiza aceste probleme și poate acționa pentru soluționarea acestora sau pentru introducerea unor schimbări.

O problemă se transformă într-o schimbare doar atunci când nu poate fi rezolvată fără să afecteze constrângerile de timp, bani și calitate. La schimbare se ajunge în funcție mai mulți factori:

- factori externi, atunci când conducerea proiectului decide să facă o schimbare de genul:

- schimbarea tehnologiei; - pierderea susținerii financiare; - un nou finanțator cu idei noi; - schimbare de legislație; - factori naturali nefavorabili, etc.

Monitorizarea trebuie privită nu ca un mecanism de control, ci ca un instrument de management, fiindcă are rolul de sistem de avertizare timpurie ce permite luarea de măsuri corective pentru atingerea obiectivelor proiectului. Principalul obiectiv al sistemului de monitorizare este măsurarea continuă a progresului proiectului,

296

urmărind aspecte precum managementul achizițiilor, aspecte financiare şi beneficiile pentru grupul-țintă.

Principiile de bază în activitatea de monitorizare sunt:

- stabilirea, încă de la începutul proiectului, a unui sistem de monitorizare şi alocarea de resurse pentru aceasta în bugetul proiectului. Specificarea indicatorilor de la începutul proiectului creează premisele pentru realizarea eficientă a monitorizării şi evaluării;

- furnizarea unui minim de informații care să asigure posibilitatea luării deciziilor potrivite. Mai multe informații nu înseamnă neapărat o mai bună informare;

- asigurarea unui echilibru între informațiile cantitative şi cele calitative; - utilizarea mai multor surse de informații sau metode de colectare a datelor; - utilizarea sistemelor de colectare a datelor deja existente, pentru a evita crearea

unor structuri paralele.

8.1.3. Evaluarea proiectelor

Metodele prin care se face evaluarea succesului unui proiect trebuie determinate înainte de implementarea lui, încă din faza de planificare. Trebuie să fie descrise instrumentele și procedurile de evaluare, prin care se determină dacă au fost sau nu îndeplinite obiectivele și dacă metodele au fost cele adecvate [37].

Evaluarea reprezintă una dintre etapele esențiale ale oricărui proiect, alături de identificarea problemei, diagnoza acesteia, elaborarea obiectivelor, a strategiei, a planului de acțiune şi implementare. De evaluare depinde luarea deciziilor referitoare la continuarea, încheierea sau modificarea proiectului. Prin intermediul evaluării se obțin informații referitoare la alocarea resurselor şi se poate determina dacă grupul-țintă primeşte o parte echitabilă din resursele respective.

Din punct de vedere al scopului urmărit, există două tipuri de evaluare: formativă și sumativă.

Evaluarea formativă analizează modul de implementare şi de administrare a proiectului şi utilizează metode calitative de culegere şi analiză a datelor. Ea se derulează pe parcursul implementării proiectului, cu scopul de a afla dacă acesta se desfăşoară conform planului, de a identifica obstacole sau oportunități neaşteptate şi posibilele măsuri ce pot fi aplicate pentru a creşte succesul proiectului.

Evaluarea sumativă vizează consecințele unui proiect şi foloseşte metode cantitative de culegere şi analiză a datelor. Ea se realizează la finalizarea proiectului, în scopul luării deciziilor.

297

În funcție de momentul realizării, există trei tipuri de evaluare: pre-evaluare, evaluarea continuă și post-evaluare.

Pre-evaluarea se desfășoară înainte de implementarea proiectului. Acesta este procesul prin care finanţatorul, în baza documentaţiei proiectului, determină dacă propunerea răspunde cerinţelor sale. Această evaluare este efectuată de personal calificat, de regulă independent, neimplicat în realizarea ulterioară şi care nu are nici un fel de relaţie cu factorii implicaţi în proiect. În funcţie de cerinţele finanţatorului, se stabilesc criteriile de selecţie pe baza cărora se face evaluarea şi ierarhizarea proiectelor. Aceste criterii sunt specifice, analizînd o serie de aspecte care constituie elemente definitorii pentru toate proiectele, cum ar fi:

- oportunitatea temei propuse; - obiectivele şi activităţile prevăzute a fi realizate; - strategia şi metodele propuse a fi utilizate; - realismul planului operaţional; - bugetul proiectului; - echipa de lucru; - managementul proiectului; - formele de raportare şi evaluare a rezultatelor propuse; - documentația de proiect (proiect tehnic, studiu de fezabilitate, avize, etc.).

Evaluarea cuprinde atît aspecte calitative, cît şi cantitative. În procesul de evaluare sunt utilizate instrumente cum ar fi:

- oportunitatea – încadrarea în cerinţele şi obiectivele generale ale proiectului; acesta trebuie să ofere date prin intermediul cărora să se poată aprecia dacă proiectul este capabil de a furniza beneficiul în cantitatea şi la parametrii calitativi prestabiliţi;

- acceptabilitatea – gradul în care se presupune că va influenţa proiectul situaţia existentă;

- participarea – gradul în care beneficiarul proiectului participă la resursele necesare realizării proiectului;

- grupul-ţintă – dimensiunea grupului vizat faţă de totalul beneficiarilor potenţiali, corelat şi cu costul aferent;

- eficienţa – sunt comparate rezulatele propuse cu resursele necesare realizării lor. Acest instrument oferă managerilor posibilitatea focalizării pe problemele sau pe slăbiciunile proiectului, ceea ce permite acţionarea în sensul asigurării performanţei;

- calitatea – standardele calitative utilizate pentru serviciile oferite; astfel, în urma clarificărilor aduse privind utilitatea programului şi după identificarea resurselor necesare, se impune găsirea acelor aspecte care necesită a fi măsurate. Se pune problema găsirii echilibrului între satisfacerea aşteptărilor finanţatorilor (interesaţi mai mult în indicatori care oferă informaţii despre

298

nivelul minim de performanţă) şi necesitatea de a include mai ales acei indicatori de bază care să descrie performanţele în atingerea scopului pe termen lung;

- sustenabilitatea – reprezintă posibilităţile ca proiectul să fie continuat sau dezvoltat ulterior prin forţele proprii ale beneficiarilor;

- diseminarea – presupune posibilităţi de extindere a rezultatelor proiectului asupra unui număr mai mare de beneficiari.

Pre-evaluarea urmăreşte relevanța proiectului. Ea verifică dacă s-au stabilit obiective clare şi cuantificabile şi analizează posibilele riscuri ale proiectului. Scopul acestei evaluări este de a optimiza alocarea resurselor şi a îmbunătăți calitatea proiectului, astfel încât să obțină finanțare. Pre-evaluarea poate fi realizată printr-un studiu de fezabilitate sau o diagnoză inițială. Specifică pre-evaluării este analiza cost-beneficiu, care urmăreşte alegerea celei mai bune alternative pe baza criteriului eficienței.

Evaluarea continuă se derulează de-a lungul perioadei de desfăşurare a proiectului. Acesta este procesul prin care coordonatorul de proiect şi/sau managerul acestuia urmăresc realizarea activităţilor propuse, atingerea obiectivelor, gradul de îndeplinire al acestora şi de utilizare a resurselor. Această evaluare este un proces continuu şi nu este evidenţiată prin acţiuni specifice, ci trebuie avută în vedere de către coordonatorul proiectului ca o listă de sarcini şi resurse care, pe măsura utilizării, conduc la apariţia unor rezultate. Procesul de evaluare continuă trebuie să fie în perfectă concordanţă cu planul operaţional, alocarea bugetului şi a resurselor umane.

Rapoartele de situaţie utilizate în proiectele complexe şi cu durate mai mari reprezintă concretizarea procesului de control sau evaluare care au loc pe parcursul desfăşurării proiectului. Acestea pot constitui motive de închidere a unui proiect înainte de termenul stabilit sau pot conduce la apariţia unor modificări semnificative ale acestuia dacă se constată discrepanţe esenţiale între estimările iniţiale şi rezultatele intermediare obţinute.

Evaluarea continuă se poate concentra pe două aspecte:

- dinamica internă a procesului de implementare (atingerea obiectivelor strategice, a scopurilor sau priorităților stabilite în cadrul procesului de planificare strategică);

- modul specific de implementare şi efectele acestuia.

Acest tip de evaluare se bazează în principal pe datele culese prin monitorizare şi este vital pentru revizuirea şi corectarea în timp real a planului de acțiune şi a activităților prevăzute.

Post-evaluarea sau evaluarea finală se derulează după finalizarea implementării, cu scopul de a furniza informații despre eficacitatea proiectului. Acest proces este foarte

299

complex, iar raportul final al proiectului şi raportul de evaluare a rezultatelor constituie documentele prin care proiectul este considerat încheiat. Contractul de finanţare se consideră executat în momentul validării/aprobării de către finanţator a acestor documente. Evaluarea rezultatelor unui proiect se face prin compararea obiectivelor propuse şi a rezultatelor preconizate cu cele obţinute efectiv ca urmare a realizării proiectului.

În procesul de evaluare a rezultatelor se au în vedere următorii parametri:

- eficienţa – se calculează de cele mai multe ori ca raport între efect şi efort. Se compară resursele utilizate şi nivelul rezultatelor obţinute;

- eficacitatea – se compară rezultatele efectiv obţinute cu rezultatele preconizate;

- economicitatea – se analizează costurile efectuate comparativ cu costurile planificate;

- participarea – participarea aşteptată din partea beneficiarilor proiectului, eventuale alte participări din partea unor factori implicaţi;

- grupul ţintă – se compară grupul ţintă propus (ca număr şi structură) cu grupul efectiv implicat în proiect. În acelaşi timp se compară grupul ţintă cu totalul potenţialilor beneficiari identificaţi în timpul proiectului;

- disponibilitatea – analiza calității serviciilor oferite în cadrul proiectului; - gradul de cunoaştere – procentul celor care au cunoscut proiectul, obiectivele

acestuia şi cei care ar fi trebuit să le cunoască; - gradul de implicare – măsura în care s-au implicat în desfăşurarea proiectului

factorii interesaţi în realizarea acestuia; - suficienţa – compararea resurselor utilizate pentru realizarea proiectului cu

cele care ar fi fost efectiv necesare.

Evaluarea rezultatelor proiectului reprezintă un instrument utilizat în vederea identificării de noi tematici pentru proiectele viitoare. Datele cuprinse în rapoartele de evaluare sunt utile pentru evaluări şi estimări de resurse ulterioare, în ele fiind menţionate forme de utilizare a rezultatelor obţinute prin proiect, forme de continuare a acestuia sau noi obiective ce au reieşit ca potenţiale nevoi ce pot constitui proiecte viitoare.

Se recomandă ca post-evaluarea să fie realizată la un interval de timp mai lung după finalizarea implementării proiectului (cîteva luni sau chiar ani). Post-evaluarea este utilă pentru identificarea efectelor indirecte şi pe termen lung ale proiectului.

Multe proiecte nu sunt implementate conform planului inițial ca urmare fie a unui management prost, fie a diferitelor interferențe externe proiectului. Determinarea fidelității şi eficacității implementării unui proiect reprezintă scopul unui tip specific de evaluare, respectiv evaluarea de proces, prin care se verifică modul în care

300

proiectul funcționează şi se încearcă identificarea punctelor tari şi a celor slabe. Se urmăresc aspecte precum:

- adecvarea serviciilor pentru obiectivele programului; - serviciile prevazute de proiect sunt furnizate beneficiarilor; - desfăşurarea furnizării serviciilor; - eficacitatea managementului de proiect; - utilizarea resurselor proiectului.

Evaluarea de proces constituie un ajutor indispensabil pentru evaluarea de impact. Informațiile despre rezultatele proiectului furnizate de evaluarea de impact sunt incomplete fără cunoaşterea activităților proiectului care au dus la obținerea acelor rezultate. În cazurile în care se constată că proiectul nu are impact, evaluarea de proces indică dacă acest lucru s-a întîmplat din cauza eşecului în implementare sau proiectul a fost implementat cum era prevăzut, dar nu a produs efectele aşteptate.

Evaluarea rezultatelor urmăreşte efectele și schimbările care au avut loc în rîndul participanților, de-a lungul şi după implementarea unui proiect. Acest tip de evaluare se deosebeşte de evaluarea de impact prin faptul că urmăreşte doar efectele intenționate ale proiectului.

Evaluarea de impact arată dacă proiectul îşi atinge obiectivele finale, dacă a fost eficient în producerea schimbării condițiilor sociale vizate şi dacă au apărut efecte neintenționate, ca urmare a implementării proiectului. Evaluările de impact sunt utile când se urmăreşte determinarea eficienței proiectului în soluționarea problemei propuse, compararea eficienței/eficacității diferitelor proiecte sau testarea utilității unor eforturi noi în rezolvarea unei probleme regionale.

În funcţie de tipul proiectului se identifică şi se cuantifică (dacă este posibil) impactul economic, social şi asupra mediului a rezultatelor proiectului (impactul se poate defini prin condiţii mai bune de muncă şi viaţă, inclusiv sănătate, oportunităţi pentru dezvoltare şi perfecţionare, creare de noi locuri de muncă, conservarea mediului şi a resurselor naturale pe cale de dispariţie, oportunităţi de transfer tehnologic, în special în regiuni mai puţin dezvoltate şi/sau pentru dezvoltare regională şi rurală, etc.).

Evaluarea presupune expertiza tehnico–ştiinţifică şi financiară.

Expertiza tehnico–ştiinţifică reprezintă verificarea tehnică a proiectului pe baza planului de activităţi.

Expertiza financiară constă în verificarea eligibilităţii cheltuielilor efectuate pe parcursul derulării proiectului.

Calitatea evaluării va fi asigurată prin selecţia unor instrumente de cercetare adecvate activităţii de evaluare, prin aderarea la principiile şi standardele etice

301

aplicabile, prin configurarea expertizei şi stabilirea echipei adecvate de evaluatori, prin utilizarea rezultatelor şi indicatorilor corespunzători, prin utilizarea unei abordări participative implicând părţile direct interesate şi prin alocarea unui buget adecvat pentru identificarea, colectarea şi procesarea datelor.

În efectuarea unei evaluări există 4 principii necesare pentru a inspira încredere în procesul de evaluare şi pentru a asigura credibilitatea evaluării. Acestea sunt:

- principiul imparțialității și independenței – arată că trebuie să existe o separare completă între funcţia de evaluare şi funcţiile de programare şi implementare. În forma cea mai simplă, persoanele şi organizațiile responsabile de elaborarea şi/sau implementarea proiectelor nu trebuie să fie cele care evaluează;

- principiul credibilității – precizează că în desfăşurarea evaluării trebuie folosiţi experţi competenţi şi independenţi;

- principiul participării factorilor interesați – menționează că este importantă implicarea factorilor interesaţi în evaluare, pentru a garanta faptul că diferite perspective sunt luate în considerare şi reflectate în rezultatele evaluării. Determinarea factorilor interesaţi relevanţi este importantă pentru desfăşurarea evaluării. Obţinerea acordului din partea celor interesați în evaluarea proiectului – beneficiari, manageri de proiect, membrii grupului ţinta, etc. – este esenţială pentru conferirea sentimentului de „posesiune” asupra rezultatelor şi recomandărilor evaluării;

- principiul utilității – subliniază că recomandările și concluziile raportului de evaluare trebuie să fie utile şi fezabile. Credibilitatea unei evaluări poate fi afectată dacă recomandările par să fie motivate politic sau ideologic, sau dacă nu reies direct din corpul principal al raportului.

8.1.4. Criterii și indicatori de performanță ai monitorizării și evaluării

Monitorizarea şi evaluarea presupun stabilirea unor criterii şi indicatori de performanţă.

Pentru a putea monitoriza un proiect, trebuie definiți indicatorii de performanță. Monitorizarea presupune defalcarea rezultatele ce trebuie obținute în etape distincte și transpunerea acestora în indicatori de performanță cu dublu rol:

- de monitorizare periodică a evoluției activității; - de comparare a rezultatelor intermediare sau finale planificate cu cele obținute

[37].

302

Indicatorii de performanţă reprezintă unităţile de măsură utilizate pentru evaluarea performanţei prin prisma criteriilor stabilite. Un indicator stabileşte standardul de performanţă care trebuie atins pentru a realiza obiectivul.

Pentru stabilirea unui indicator sunt parcurse patru etape:

- definirea indicatorului; - definirea calităţii; - definirea cantităţii; - definirea perioadei.

Criteriile reprezintă aspectele considerate relevante pentru aprecierea performanţei activităţii pe care o evaluăm. Aspectele ce se pot măsura în timpul activităţii vor face obiectul monitorizării, în timp ce altele care ţin de impact vor fi abordate prin evaluare.

Indicatorul trebuie să acopere anumite criterii de cantitate, calitate şi timp. In funcţie de criteriul utilizat pentru evaluarea performanţei, indicatorii pot fi:

- cantitativi – măsoară cantitatea (de servicii, de clienţi, de timp, etc.) şi sunt cei mai uşor de măsurat;

- financiari – măsoară nu doar costurile directe (transport, cazare, salariul unui angajat, etc.) ci şi cele indirecte (chirie, întreţinere, administrare);

- calitativi – nu măsoară cât de mult se face, ci cât de bine sau cât de bun este produsul sau serviciul. Indicatorii de calitate pot fi interni sau externi;

- de proces – se concentrează pe cum se iau deciziile privind managementul proiectului (cine este implicat în luarea deciziilor şi cum se iau deciziile, cum se transmit celor interesaţi, etc.);

- de impact – se concentrează pe efectele produse prin activitatea proiectului şi beneficiile obţinute. Efectele şi beneficiile pot fi pe termen scurt şi pe termen lung.

Indicatorii oferă informații importante pentru procesul decizional la fiecare nivel şi etapă de implementare a proiectului. Comisia Europeană sugerează patru categorii de indicatori:

- indicatorii referitori la resursele proiectului (inputuri): furnizează informații referitoare la resursele financiare, umane, materiale folosite pentru realizarea unui proiect. Exemple de indicatori de input:

- bugetul total; - rata de absorbție a resurselor; - numărul persoanelor care lucrează la implementarea proiectului; - numărul de organizații implicate în implementare.

303

- indicatorii referitori la ieşiri (output) măsoară ce anume s-a realizat cu banii alocați pentru implementarea proiectului. Indicatorii de output sunt extrem de utili managerilor de proiect, care sunt responsabili pentru producerea ieşirilor respective. Exemple de indicatori de output:

- kilometri de drum reabilitat; - număr servicii create; - număr obiecte turistice renovate; - număr de persoane formate în cadrul proiectului; - numărul de activități de instruire derulate la nivelul fiecărei comunități.

- indicatorii de rezultate vizează efectele obținute de proiect şi furnizează informații asupra schimbărilor produse. Exemple de indicatori de rezultat:

- numărul de afaceri noi demarate în comunitate; - numărul de locuri de muncă nou create în întreprinderile realizate cu

ajutorul proiectului; - numărul de copii înscrişi în programe educaționale timpurii; - gradul de satisfacție al beneficiarilor (%); - condiții bune de deplasare pe traseul renovat; - îmbunătățirea cunoştințelor și abilităților participanților la cursurile de

formare.

- indicatorii de impact au în vedere consecințele pe termen lung ale proiectului, dincolo de efectele imediate asupra beneficiarilor direcți; ei vizează şi consecințele asupra persoanelor sau organizațiilor care nu sunt beneficiari direcți. Aceşti indicatori corespund procesului de evaluare, nu celui de monitorizare.

Procesul de stabilire a indicatorilor de performanță trebuie să înceapă cu o negociere a acestora între membrii organizației, tocmai pentru ca schimbarea să parvină de jos în sus și nu să fie resimțită ca o impunere din partea managementului. Indicatorii de performanță trebuie să reflecte eforturile depuse de angajați.

Caracteristicile indicatorilor de performanță eficienți sunt:

- să se integreze ușor în sistemul deja existent; - să fie ușor de interpretat de catre manageri; - să se fundamenteze pe date și informații reale, verificate și accesibile; - să fie înțeleși în profunzime de către angajați; - să fie urmați de un feedback din partea managerilor; - să fie repartizați în funcție de complexitatea și importanța sarcinii

monitorizate; - să existe un anumit grad de flexibilitate în alegerea unor indicatori; - să se aloce o perioadă de timp relevantă implementării indicatorilor noi.

304

În concluzie, stabilirea unor indicatori de performanță conduce la creșterea eficienței proiectului implementat, precum și a managementului acestuia. Aceasta nu garantează succesul, dar o abordare sistematică a întregului proces va conduce la o utilizare mai bună a resurselor aflate la dispoziția managerilor.

8.2. Monitorizarea şi evaluarea planului de acţiune

Monitorizarea planului de acţiune propus pentru atingerea obiectivelor privind transportul şi mobilitatea în Regiunea Sud-Vest Oltenia la nivelul orizontului de prognoză 2020 se va realiza de către o echipă de monitorizare din cadrul ADR Sud - Vest Oltenia, echipă care va fi numită de către conducerea organizaţiei.

Mecanismul de monitorizare a planului de acţiune presupune parcurgerea unui set de activităţi, după cum urmează:

- colectarea datelor;

- prelucrarea şi analiza datelor;

- evaluarea măsurii în care obiectivele au fost atinse;

- elaborarea unui raport de monitorizare.

Întregul mecanism de monitorizare propus are caracter repetitiv, raportul de monitorizare fiind elaborat pe parcursul perioadei de implementare, în anul 2017 şi la încheierea acesteia, în anul 2020. Demararea procesului de monitorizare şi evaluare a planului de acţiune şi programarea în timp a activităţilor se va realiza de către echipa de monitorizare astfel încât raportul de monitorizare final să se încheie la finalul anilor 2017 şi 2020.

A. Colectarea datelor

Colectarea datelor şi informaţiilor care vor sta la baza determinării valorilor indicatorilor de monitorizare pentru măsurarea progresului acţiunilor propuse prin planul de acţiune se va realiza de către echipa de monitorizare în colaborare cu beneficiarii direcţi ai proiectelor propuse (consilii judeţene, consilii locale, administratori ai reţelei de drumuri naţionale, reţelei de cale ferată, porturilor dunărene, aeroportului) şi cu instituţiile care deţin baze de date din care pot fi extrase efecte ale implementării proiectelor în domeniul transportului şi mobilităţii

305

(inspectorate de poliţie, operatori ai sistemelor de transport public, operatori logistici, etc.).

Într-o primă etapă, în cadrul acestei activităţi se va stabili momentul de timp de referinţă pentru care se vor solicita date. Ulterior se va identifica setul de date necesare, după care acestea vor fi solicitate de la organizaţiile care le deţin. Pentru fiecare proiect propus în planul de acţiune se va întocmi o fişă de monitorizare care va fi înaintată beneficiarului direct. Prin intermediul chestionarelor/ interviurilor, se vor colecta informaţii de la beneficiarii direcţi ai proiectelor propuse în planul de acţiune cu privire la planificarea internă (în cadrul organizaţiei) a implementării proiectelor în cauză, dificultăţile întâmpinate în situaţia în care acestea au fost implementate, respectiv cauzele întârzierilor, dacă intervin decalări ale termenelor de implementare.

Calitatea datelor care vor fi utilizate în vederea monitorizării şi evaluării planului de acţiune este deosebit de importantă. În consecinţă, cooperarea dintre ADR Sud-Vest Oltenia şi instituţiile implicate în culegerea şi furnizarea datelor este crucială pentru a asigura buna înţelegere şi definire a indicatorilor.

B. Prelucrarea şi analiza datelor

Datele culese vor fi prelucrate şi analizate şi interpretate astfel încât să conducă la identificarea valorilor indicatorilor propuşi pentru monitorizarea planului de acţiune. Prelucrarea datelor primare se va realiza prin aplicarea instrumentelor descrise mai sus. Această activitate revine în sarcina echipei de monitorizare din cadrul agenţiei.

C. Evaluarea măsurii în care obiectivele au fost atinse

Cunoscând valorile curente ale indicatorilor de monitorizare a proiectelor propuse în planul de acţiune, prin raportare la valori specifice anului de bază şi / sau la valorile propuse a fi atinse la momentul de timp de referinţă, se determină măsura în care au fost atinse obiectivele asumate prin studiu. Evaluarea va fi realizată de membrii echipei de monitorizare din cadrul agenţiei. Rezultatele acestei activităţi vor sta la baza întocmirii raportului de monitorizare.

D. Elaborarea unui raport de monitorizare

Datele şi informaţiile culese şi interpretate în cadrul activităţilor precedente vor fi utilizate pentru întocmirea unui raport de monitorizare.

306

Acest raport este elaborat în scopul evidenţierii stadiului de implementare a planului şi propunerii de recomandări şi acţiuni în vederea atingerii obiectivelor studiului în intervalul de timp rămas până la încheierea perioadei de analiză. Astfel, se poate evidenţia clar dacă activităţile au fost corect şi eficient planificate, dacă fondurile sunt utilizate şi cheltuite corect pentru atingerea obiectivelor propuse şi dacă indicatorii de rezultat evoluează în direcţia propusă, iar efectele acţiunilor întreprinse sunt cele scontate.

Raportul de monitorizare va cuprinde o secţiune introductivă în care se vor menţiona informaţii cu privire la perioada de analiză, sursele datelor utilizate pentru aprecierea progresului înregistrat în implementarea planului de acţiune, dificultăţi întâmpinate. În continuare, raportul de monitorizare va avea o secţiune în care vor fi descrise activităţile desfăşurate în procesul de monitorizare. Prelucrarea, analiza şi interpretarea datelor precum şi secţiunea în care se va determina măsura în care au fost atinse obiectivele asumate prin studiu vor reprezenta partea consistentă a raportului, care se va încheia cu un capitol dedicat concluziilor şi recomandărilor privind implementarea planului în perioada rămasă.

Raportul de monitorizare astfel întocmit va fi transmis spre analiză către factorii interesaţi. Varianta actualizată pe baza observaţiilor şi recomandărilor pertinente primite din partea acestora va fi analizată în cadrul unui grup de lucru în care echipa de monitorizare împreună cu actorii regionali vor extrage bunele practici şi deficienţele manifestate în implementarea planului de acţiune în perioada care face obiectul raportului în cauză. Concluziile discuţiilor din cadrul grupului de lucru vor fi înglobate în raportul de monitorizare final.

Subactivităţile din cadrul acestei activităţi (întocmirea raportului de monitorizare; transmiterea raportului către factorii interesaţi; preluarea, analiza, introducerea observaţiilor / recomandărilor în varianta actualizată a raportului; convocarea şi organizarea grupului de lucru; elaborarea raportului de monitorizare final) revin în sarcina echipei de monitorizare din cadrul agenţiei.

8.3. Stabilirea indicatorilor în procesul de monitorizare şi evaluare a planului de acţiune

În acest capitol sunt stabiliți indicatorii de context, de rezultat și de output pentru fiecare dintre priorităţile strategice prevăzute în planul de acțiune în domeniul transportului şi mobilităţii la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia (tabelul 8.2).

307

Valorile indicatorilor specifici priorităţilor strategice centalizate în tabelul 8.2 vor reprezenta impactul tuturor proiectelor încadrate în fiecare prioritate strategică, determinate ca sumă (de exemplu, numărul de autobuze ecologice) sau valoare medie ponderată (de exemplu, viteza medie de deplasare) între valorile asociate proiectelor individuale la momentul de timp la care se raportează monitorizarea.

Valorile indicatorilor la nivelul anului de bază al analizei se vor prelua din studiile de specialitate elaborate pentru proiectele încadrate în priorităţile strategice propuse.

În această etapă, de întocmire a planului de acţiune, în tabelul 8.2 sunt menţionate variaţiile estimate a se înregistra până la finele perioadei de implementare (2020) pentru valorile indicatorilor de output asociaţi priorităţilor strategice, prin raportare la valorile înregistrate în anul de bază al analizei (2014).

Având în vedere obiectivele specifice ale studiului, care se referă la reţeaua rutieră de transport, se aşteaptă ca în perioada de implementare a planului de acţiune (2015-2020), în Regiunea Sud-Vest Oltenia cel puţin 600 km de drumuri judeţene să fie reabilitate / modernizate. Această valoare este una realistă, reprezentând cu 12,5% mai mult decât lungimea totală a drumurilor din aceeaşi categorie care au fost reabilitate / modernizate la nivel regional în perioada de programare 2007-2013.

30

8

Tabe

l 8.2

. Ind

icat

orii

de m

onito

riza

re şi

eva

luar

e a

plan

ului

de

acţiu

ne.

Tem

atică

Obi

ecti

ve /

D

irec

ţii d

e ac

ţiun

e Pr

iori

tăţi

str

ateg

ice

Indi

cato

ri d

e co

ntex

t In

dica

tori

de

rezu

ltat

In

dica

tori

de

outp

ut

1. In

fras

truc

tura

de

tran

spor

t 1.

Dez

volta

re

econ

omic

ă

1. D

ezvo

ltare

a in

fras

truc

turi

lor

reţe

lelo

r în

conf

orm

itate

cu

cere

rea

de tr

ansp

ort ş

i asi

gura

rea

func

ţionă

rii o

ptim

e a

aces

tora

Grad

ul d

e de

zvol

tare

a in

fras

truc

turi

i în

cel

elal

te re

giun

i ale

Rom

ânie

i Co

ndiți

i opt

ime

de d

epla

sare

pe

rețe

lele

pub

lice

de tr

ansp

ort

-Vite

za m

edie

de

depl

asar

e pe

in

fras

truc

tura

rutie

ră, î

n tim

pul o

relo

r de

vâr

f (+1

0%)

2. R

eabi

litar

ea d

rum

urilo

r şi

podu

rilo

r pub

lice

jude

ţene

în

vede

rea

redu

ceri

i dur

atel

or d

e de

plas

are

Grad

ul d

e re

abili

tare

a d

rum

urilo

r şi

podu

rilo

r pub

lice

jude

ţene

în

cele

lalte

regi

uni a

le R

omân

iei

Cond

iții o

ptim

e de

dep

lasa

re p

e dr

umur

i și p

odur

i

Vite

za m

edie

de

depl

asar

e pe

dr

umur

ile p

ublic

e ju

dețe

ne

-Lun

gim

ea d

rum

urilo

r pub

lice

jude

ţene

re

abili

tate

(+60

0 km

) -P

onde

rea

drum

urilo

r pub

lice

jude

ţene

re

abili

tate

din

tota

lul a

cest

ora

(+12

%)

-Num

arul

pod

urilo

r rea

bilit

ate

(+10

) -P

onde

rea

podu

rilo

r jud

eţen

e re

abili

tate

din

tota

lul a

cest

ora

(+5%

)

3. R

eabi

litar

ea st

răzi

lor î

n zo

nele

ur

bane

în v

eder

ea re

duce

rii

dura

telo

r de

depl

asar

e

Grad

ul d

e re

abili

tare

a st

răzi

lor î

n zo

nele

urb

ane

în c

elel

alte

regi

uni a

le

Rom

ânie

i

Cond

iții o

ptim

e de

dep

lasa

re p

e re

țele

le p

ublic

e ur

bane

de

tran

spor

t

Vite

za m

edie

de

depl

asar

e în

zo

nele

urb

ane

-Lun

gim

ea st

răzi

lor r

eabi

litat

e (+

150

km)

-Pon

dere

a st

răzi

lor r

eabi

litat

e di

n to

talu

l str

ăzilo

r din

zon

ele

urba

ne

(+15

%)

4. D

ezvo

ltare

a in

fras

truc

turi

i de

tran

spor

t în

zone

le d

efav

oriz

ate

/ iz

olat

e, în

ved

erea

susţ

iner

ii de

zvol

tări

i eco

nom

ice

Grad

ul d

e de

zvol

tare

a in

fras

truc

turi

i de

tran

spor

t în

zone

le d

efav

oriz

ate

/ iz

olat

e al

e Ro

mân

iei

Cond

iții o

ptim

e de

dep

lasa

re p

e in

fras

truc

tura

de

tran

spor

t din

zo

nele

def

avor

izat

e /

izol

ate

Vite

za m

edie

de

depl

asar

e

Den

sita

tea

traf

icul

ui ru

tier î

n zo

nele

def

avor

izat

e

-Lun

gim

ea d

rum

urilo

r rea

bilit

ate/

m

oder

niza

te (+

400

km)

-Pon

dere

a dr

umur

ilor r

eabi

litat

e di

n to

talu

l ace

stor

a (+

8%)

5. C

reşt

erea

vite

zei c

omer

cial

e a

tran

spor

tulu

i fer

ovia

r (de

căl

ător

i şi

de

măr

furi

)

Grad

ul d

e de

zvol

tare

a in

fras

truc

turi

i fe

rovi

are

de tr

ansp

ort î

n ce

lela

lte

regi

uni a

le R

omân

iei

Cond

iții o

ptim

e de

dep

lasa

re p

e in

fras

truc

tura

fero

viar

ă

Num

ărul

de

călă

tori

Cant

itate

a de

măr

furi

tran

spor

tate

-Vite

za c

omer

cial

ă de

dep

lasa

re p

e in

fras

truc

tura

fero

viar

ă (+

30%

)

30

9

Tem

atică

Obi

ecti

ve /

D

irec

ţii d

e ac

ţiun

e Pr

iori

tăţi

str

ateg

ice

Indi

cato

ri d

e co

ntex

t In

dica

tori

de

rezu

ltat

In

dica

tori

de

outp

ut

2.

Acce

sibi

litat

e

1. A

sigu

rare

a ac

cesi

bilit

ăţii

cătr

e to

ate

mod

urile

de

tran

spor

t pe

ntru

toţi

cetă

ţeni

i, în

mod

ne

disc

rim

inat

oriu

, aco

rdân

d at

enţie

spor

ită a

supr

a pe

rsoa

nelo

r cu

nev

oi sp

ecia

le

Grad

ul d

e ac

cesi

bilit

ate

cătr

e to

ate

mod

urile

de

tran

spor

t pen

tru

toţi

cetă

ţeni

i, în

cel

elal

te re

giun

i ale

Ro

mân

iei

Acce

sibi

litat

e op

timă

cătr

e to

ate

mod

urile

de

tran

spor

t pen

tru

toţi

cetă

ţeni

i

-Num

arul

de

pasa

geri

tran

spor

tați

pe

mod

ul ru

tier (

+10%

) -N

umar

ul d

e tr

ansp

orta

ți pe

cal

ea

fera

tă (+

5%)

-Num

arul

de

tran

spor

tați

pe c

ăi

navi

gabi

le (+

50%

) -N

umar

ul d

e pa

sage

ri tr

ansp

orta

ți pe

că

i aer

iene

(+35

%)

-Pon

dere

a pe

rsoa

nelo

r cu

nevo

i sp

ecia

le în

tota

lul p

asag

erilo

r tr

ansp

orta

ți pe

căi

rutie

re (+

5%)

-Pon

dere

a pe

rsoa

nelo

r cu

nevo

i sp

ecia

le în

tota

lul p

asag

erilo

r tr

ansp

orta

ți pe

cal

ea fe

rată

(+5%

) -P

onde

rea

pers

oane

lor c

u ne

voi

spec

iale

în to

talu

l pas

a ger

ilor

tran

spor

tați

pe c

ăi n

avig

abile

(+5%

) -P

onde

rea

pers

oane

lor c

u ne

voi

spec

iale

în to

talu

l pas

ager

ilor

tran

spor

tați

pe c

ăi a

erie

ne (+

5%)

2. D

ezvo

ltare

a de

ele

men

te d

e in

fras

truc

tură

într

e po

lii re

gion

ali

prin

cipa

li şi

secu

ndar

i de

tran

spor

t (Au

tost

răzi

, Dru

mur

i Ex

pres

şi D

rum

uri R

egio

nale

)

Grad

ul d

e de

zvol

tare

a e

lem

ente

lor

de in

fras

truc

tură

într

e po

lii re

gion

ali

prin

cipa

li şi

secu

ndar

i de

tran

spor

t, în

cel

elal

te re

giun

i ale

Rom

ânie

i

Dez

volta

rea

unita

ră a

ele

men

telo

r de

infr

astr

uctu

ră în

tre

polii

re

gion

ali p

rinc

ipal

i şi s

ecun

dari

de

tran

spor

t, ca

re să

asi

gure

ac

cesi

bilit

ate

optim

ă că

tre

mod

urile

de

tran

spor

t pen

tru

toţi

cetă

ţeni

i

-Vite

za m

edie

de

depl

asar

e (+

15%

) - D

urat

a m

edie

a p

arcu

rsul

ui (-

20%

)

3. C

rear

ea si

stem

elor

de

info

rmar

e in

tegr

ate

priv

ind

acce

sul l

a ob

iect

ive

impo

rtan

te a

le re

giun

ii

Grad

ul d

e in

form

are

a pu

blic

ului

pr

ivin

d ac

cesu

l la

obie

ctiv

e im

port

ante

ale

regi

unii,

în c

elel

alte

re

giun

i ale

Rom

ânie

i

Info

rmar

ea c

orec

tă și

com

plet

ă a

publ

icul

ui p

rivi

nd a

cces

ul la

ob

iect

ive

impo

rtan

te a

le re

giun

ii

Num

ărul

ui d

e tu

rișt

i la

obie

ctiv

ele

impo

rtan

te a

le re

giun

ii

-Num

ărul

de

sist

eme

de in

form

are

inte

grat

e (+

200%

) -D

istib

uția

la n

ivel

ul re

ţele

i de

tran

spor

t a si

stem

elor

de

info

rmar

e in

tegr

ate

31

0

Tem

atică

Obi

ecti

ve /

D

irec

ţii d

e ac

ţiun

e Pr

iori

tăţi

str

ateg

ice

Indi

cato

ri d

e co

ntex

t In

dica

tori

de

rezu

ltat

In

dica

tori

de

outp

ut

3. S

igur

anţa

ci

rcul

aţie

i 1.

Măs

uri d

e re

duce

re a

num

ărul

ui

de a

ccid

ente

rutie

re

Redu

cere

a nu

măr

ului

de

acci

dent

e ru

tiere

în c

elel

alte

regi

uni a

le

Rom

ânie

i

Sigu

ranţ

a ci

rcul

aţie

i pe

drum

urile

pu

blic

e

-Num

ărul

de

acci

dent

e ru

tiere

la m

ia

de lo

cuito

ri (-

20%

) -N

umăr

ul d

e ac

cide

nte

dato

rate

de

ficie

nțel

or in

fras

truc

turi

i rut

iere

(-

20%

) -N

umăr

ul d

eces

elor

surv

enite

din

ca

uza

acci

dent

elor

rutie

re (-

20%

) -N

umăr

ul p

unct

elor

neg

re p

rivi

nd

acci

dent

ele

rutie

re (-

20%

)

4. P

rote

jare

a m

ediu

lui

1. A

men

ajar

ea d

e pa

rcăr

i "pa

rk

and

ride

" la

peri

feri

a zo

nelo

r ur

bane

, con

ecta

te c

u te

rmin

alel

e de

tran

spor

t pub

lic

Dez

volta

rea

sist

emel

or d

e pa

rcăr

i "p

ark

and

ride

" la

peri

feri

a zo

nelo

r ur

bane

, în

cele

lalte

regi

uni a

le

Rom

ânie

i

Den

sita

tea

traf

icul

ui ru

tier î

n zo

nele

urb

ane

Polu

area

gen

erat

ă de

traf

icul

rutie

r în

zon

ele

urba

n

Num

ărul

de

acci

dent

e ru

tiere

în

zone

le u

rban

e

Vite

za m

edie

de

depl

asar

e în

zo

nele

urb

ane

-Num

ărul

sist

emel

or d

e pa

rcăr

i "pa

rk

and

ride

" am

enaj

ate

la p

erife

ria

zone

lor u

rban

e (+

5 si

stem

e)

-Cap

acita

tea

sist

emel

or d

e pa

rcăr

i "p

ark

and

ride

”(+5

00 lo

curi

de

parc

are)

2.

Man

agem

entu

l tr

afic

ului

1. D

ezvo

ltare

ec

onom

ică

1. P

rom

ovar

ea d

e si

stem

e IT

S de

m

anag

emen

t al t

rafic

ului

în

vede

rea

dim

inuă

rii c

ostu

rilo

r ge

nera

te d

e co

nges

tii

Dez

volta

rea

sist

emel

or d

e m

anag

emen

t al t

rafic

ului

în z

onel

e ur

bane

, în

cele

lalte

regi

uni a

le

Rom

ânie

i

Cost

urilo

r gen

erat

e de

con

gest

ie

Vite

za m

edie

de

depl

asar

e

Num

ărul

de

acci

dent

e ru

tiere

pr

odus

e la

mia

de

locu

itori

-Num

ărul

de

sist

eme

ITS

(+50

%)

2. S

igur

anţa

ci

rcul

aţie

i

1. O

rgan

izar

ea d

e pa

rcăr

i col

ectiv

e de

cap

acita

te m

are

în a

glom

erăr

ile

urba

ne

Dez

volta

rea

sist

emel

or d

e pa

rcăr

i co

lect

ive

de c

apac

itate

mar

e în

ag

lom

erăr

ile u

rban

e, în

cel

elal

te

regi

uni a

le R

omân

iei

Den

sita

tea

traf

icul

ui ru

tier î

n zo

nele

urb

ane

Polu

area

gen

erat

ă de

traf

icul

rutie

r în

zon

ele

urba

ne

Num

ărul

de

acci

dent

e ru

tiere

în

zone

le u

rban

e (la

100

0 lo

cuito

ri)

-Num

ărul

de

parc

ări c

olec

tive

(+50

%)

-Num

ărul

tota

l de

locu

ri d

e pa

rcar

e am

enaj

ate

(+50

%)

2. A

men

ajar

ea d

e tr

ecer

i pen

tru

piet

oni p

e dr

umur

ile n

aţio

nale

şi

jude

ţene

car

e tr

anzi

teaz

ă

Dez

volta

rea

de tr

ecer

i sup

rate

rane

pe

ntru

pie

toni

pe

DN

şi D

J car

e tr

anzi

teaz

ă lo

calit

ăţile

rura

le, î

n

Num

ărul

de

acci

dent

e ru

tiere

în

zone

le ru

rale

(la

1000

locu

itori

)

Vite

za m

edie

de

depl

asar

e în

-Num

ărul

trec

erilo

r de

piet

oni

amen

ajat

e în

med

iul r

ural

(+20

0%)

31

1

Tem

atică

Obi

ecti

ve /

D

irec

ţii d

e ac

ţiun

e Pr

iori

tăţi

str

ateg

ice

Indi

cato

ri d

e co

ntex

t In

dica

tori

de

rezu

ltat

In

dica

tori

de

outp

ut

loca

lităţ

ile ru

rale

ce

lela

lte re

giun

i ale

Rom

ânie

i lo

calit

ăţile

rura

le

3. L

imita

rea

vite

zei d

e ci

rcul

aţie

în

zone

le c

u ri

sc c

resc

ut d

e ac

cide

nte

(şco

li, g

rădi

niţe

, spi

tale

, ins

tituţ

ii pu

blic

e)

Dez

volta

rea

de z

one

cu v

iteză

de

circ

ulaț

ie li

mita

tă, î

n pr

oxim

itate

a lo

curi

lor c

u ri

sc c

resc

ut d

e ac

cide

nte

(şco

li, g

rădi

niţe

, spi

tale

, ins

tituţ

ii pu

blic

e) , î

n ce

lela

lte re

giun

i ale

Ro

mân

iei

Num

ărul

de

acci

dent

e ru

tiere

în

zone

le v

ulne

rabi

le

-Num

ărul

de

acci

dent

e ru

tiere

/ 10

00

locu

itori

pro

duse

în z

onel

e vu

lner

abile

(ş

coli,

gră

dini

ţe, s

pita

le, i

nstit

uţii

publ

ice)

(-30

%)

4. Im

plem

enta

rea

sist

emel

or

inte

ligen

te d

e m

anag

emen

t al

traf

icul

ui la

niv

elul

reţe

lelo

r ur

bane

, pe

drum

urile

naţ

iona

le şi

ju

deţe

ne şi

pen

tru

cele

lalte

mod

uri

de tr

ansp

ort (

fero

viar

, nav

al,

aeri

an)

Dez

volta

rea

sist

emel

or d

e m

anag

emen

t al t

rafic

ului

la n

ivel

ul

reţe

lelo

r urb

ane,

pe

drum

urile

na

ţiona

le şi

jude

ţene

şi p

entr

u ce

lela

lte m

odur

i de

tran

spor

t (f

erov

iar,

nava

l, ae

rian

), în

cel

elal

te

regi

uni a

le R

omân

iei

Vite

za m

edie

de

depl

asar

e /

mod

de

tran

spor

Num

ărul

de

acci

d ent

e /1

000

locu

itori

-Num

ărul

sist

emel

or in

telig

ente

de

man

agem

ent a

l tra

ficul

ui/

mod

de

tran

spor

t

3. S

iste

m d

e tr

ansp

ort p

ublic

1. D

ezvo

ltare

ec

onom

ică

1. E

xtin

dere

a ar

iei d

e ac

oper

ire

a si

stem

ului

de

tran

spor

t pub

lic în

zo

nele

cu

activ

itate

eco

nom

ică/

in

dust

rial

ă

Dez

volta

rea

rețe

lelo

r de

tran

spor

t pu

blic

în z

onel

e cu

act

ivita

te

econ

omic

ă/ in

dust

rial

ă, în

cel

elal

te

regi

uni a

le R

omân

iei

Pond

erea

tran

spor

tulu

i pub

lic în

di

stri

buţia

mod

ala

a ca

lato

riilo

r

Num

arul

de

utili

zato

ri a

i tr

ansp

ortu

lui p

ublic

-Ari

a de

aco

peri

re a

sist

emul

ui d

e tr

ansp

ort p

ublic

-D

urat

a de

par

curs

de

la/p

ana

la

obie

ctiv

ul e

cono

mic

pân

ă la

/ de

la

staţ

ia d

e tr

ansp

ort p

ublic

(max

5 m

in

de m

ers p

e jo

s)

2. S

usţin

erea

func

ţionă

rii

tran

spor

tulu

i pub

lic ju

deţe

an /

re

gion

al în

scop

ul d

epla

sări

lor d

e tip

nav

etă

Dez

volta

rea

sche

mel

or d

e su

sțin

ere

a fu

ncţio

nări

i tra

nspo

rtul

ui p

ublic

ju

deţe

an /

regi

onal

în sc

opul

de

plas

ărilo

r de

tip n

avet

ă, în

cel

elal

te

regi

uni

Pond

erea

tran

spor

tulu

i pub

lic în

di

stri

buţia

mod

ala

a ca

lato

riilo

r cu

scop

serv

iciu

(nav

eta)

-Num

ărul

de

tras

ee d

e tr

ansp

ort p

ublic

al

căr

or p

rogr

am d

e ci

rcul

aţie

est

e ad

apta

t cu

prog

ram

ul d

e lu

cru

în

unită

ţi ec

onom

ice

(90

% d

in to

talu

l tr

asee

lor c

are

dese

rves

c ob

iect

ivul

) -N

umăr

ul d

e ut

iliza

tori

ai t

rans

port

ului

pu

blic

în sc

op d

e na

vetă

(+30

%)

3. În

tări

rea

capa

cită

ţii

inst

ituţio

nale

şi o

pera

ţiona

le

pent

ru îm

bună

tăţir

ea

man

agem

entu

lui t

rans

port

ului

pu

blic

Dez

volta

rea

stru

ctur

ilor p

entr

u în

tări

rea

capa

cită

ţii in

stitu

ţiona

le şi

op

eraţ

iona

le p

entr

u îm

bună

tăţir

ea

man

agem

entu

lui t

rans

port

ului

pu

blic

, în

cele

lalte

regi

uni a

le

Pond

erea

tran

spor

tulu

i pub

lic în

di

stri

buţia

mod

ala

a ca

lato

riilo

r

Vite

za m

edie

de

depl

asar

e a

mijl

oace

lor d

e tr

ansp

ort î

n co

mun

Inte

rval

ul m

ediu

de

succ

edar

e

-Num

ărul

de

acțiu

ni d

erul

ate

pent

ru

îmbu

nătă

ţirea

man

agem

entu

lui

tran

spor

tulu

i pub

lic (+

10 a

cţiu

ni))

31

2

Tem

atică

Obi

ecti

ve /

D

irec

ţii d

e ac

ţiun

e Pr

iori

tăţi

str

ateg

ice

Indi

cato

ri d

e co

ntex

t In

dica

tori

de

rezu

ltat

In

dica

tori

de

outp

ut

Rom

ânie

i în

tre

mijl

oace

le d

e tr

ansp

ort î

n co

mun

Cost

urile

ope

rațio

nale

ale

tr

ansp

ortu

lui p

ublic

, pe

tras

ee

2.

Acce

sibi

litat

e

1. A

sigu

rare

a ac

cesi

bilit

ăţii

la

reţe

aua

de tr

ansp

ort p

ublic

pen

tru

toţi

cetă

ţeni

i pri

n ex

tinde

rea

arie

i de

des

ervi

re a

ace

stui

serv

iciu

Grad

ul d

e ac

cesi

bilit

ate

la re

ţeau

a de

tr

ansp

ort p

ublic

pen

tru

toţi

cetă

ţeni

i, în

cel

elal

te re

giun

i ale

Rom

ânie

i

Pond

erea

tran

spor

tulu

i pub

lic în

di

stri

buţia

mod

ala

a ca

lato

riilo

r

-Ari

a de

aco

peri

re a

sist

emul

ui d

e tr

ansp

ort p

ublic

-D

urat

a de

par

curs

de

la/p

ana

la o

zo

nă d

e lo

cuin

te/e

cono

mic

a de

pân

ă la

/ de

la st

aţia

de

tran

spor

t pub

lic (m

ax

5 m

in d

e m

ers p

e jo

s)

- Num

ăr d

e ut

iliza

tori

ai t

rans

port

ui

publ

ic (+

20%

)

2. A

sigu

rare

a ac

cesu

lui

pers

oane

lor c

u ne

voi s

peci

ale

în

mijl

oace

le d

e tr

ansp

ort p

ublic

Grad

ul d

e ac

cesi

bilit

ate

al

pers

oane

lor c

u ne

voi s

peci

ale

la

reţe

aua

de tr

ansp

ort p

ublic

, în

cele

lalte

regi

uni a

le R

omân

iei

Pond

erea

tras

eelo

r de

tran

spor

t pu

blic

urb

an c

u st

ații

și m

ijloa

ce d

e tr

ansp

ort a

men

ajat

e pe

ntru

acc

esul

pe

rsoa

nelo

r cu

nevo

i spe

cial

e, în

to

talu

l tra

seel

or d

e tr

ansp

ort

publ

ic u

rban

-Pon

dere

a tr

asee

lor d

e tr

ansp

ort

publ

ic in

teru

rban

cu

staț

ii și

m

ijloa

ce d

e tr

ansp

ort a

men

ajat

e pe

ntru

acc

esul

per

soan

elor

cu

nevo

i spe

cial

e, în

tota

lul t

rase

elor

de

tran

spor

t pub

lic in

teru

rban

-Num

ărul

de

vehi

cule

de

tran

spor

t pu

blic

dot

ate

cu e

chip

amen

te p

entr

u pe

rsoa

nele

cu

nevo

i spe

cial

e (9

0% d

in

parc

ul c

ircu

lant

) -P

onde

rea

vehi

cule

lor d

e tr

ansp

ort

publ

ic d

otat

e cu

ech

ipam

ente

pen

tru

pers

oane

le c

u ne

voi s

peci

ale,

din

to

talu

l tra

seel

or d

e tr

ansp

ort p

ublic

ur

ban

(90%

) -N

umăr

ul d

e st

aţii

de tr

ansp

ort p

ublic

do

tate

cu

echi

pam

ente

pen

tru

pers

oane

le c

u ne

voi s

peci

ale

(50%

din

to

talu

l sta

ţiilo

r)

-Pon

dere

a st

aţiil

or d

e tr

ansp

ort p

ublic

do

tate

cu

echi

pam

ente

pen

tru

pers

oane

le c

u ne

voi s

peci

ale,

din

to

talu

l tra

seel

or d

e tr

ansp

ort p

ublic

ur

ban

(50%

)

31

3

Tem

atică

Obi

ecti

ve /

D

irec

ţii d

e ac

ţiun

e Pr

iori

tăţi

str

ateg

ice

Indi

cato

ri d

e co

ntex

t In

dica

tori

de

rezu

ltat

In

dica

tori

de

outp

ut

3. F

acili

tare

a ac

hizi

ţionă

rii

legi

timaţ

iilor

de

călă

tori

e pe

ntru

to

ţi ut

iliza

tori

i

Dez

volta

rea

sist

emel

or m

oder

ne d

e ac

hizi

ționa

re a

legi

timaţ

iilor

de

călă

tori

e pe

ntru

toţi

utili

zato

rii,

în

cele

lalte

regi

uni a

le R

omân

iei

Pond

erea

tran

spor

tulu

i pub

lic în

di

stri

buţia

mod

ala

a ca

lato

riilo

r

-Num

ărul

staţ

iilor

de

tran

spor

t pub

lic

dota

te c

u ec

hipa

men

te p

entr

u vâ

nzar

ea

legi

timaţ

iilor

(50%

din

tota

lul s

taţii

lor)

-P

onde

rea

staţ

iilor

de

tran

spor

t pub

lic

dota

te c

u ec

hipa

men

te p

entr

u vâ

nzar

ea

legi

timaţ

iilor

(50%

)

4. D

ezvo

ltare

a si

stem

elor

de

inte

grar

e ta

rifa

ră în

tre

mod

urile

de

tran

spor

t la

nive

luri

le u

rban

/

jude

ţean

/ re

gion

al

Dez

volta

rea

sist

emel

or m

oder

ne d

e in

tegr

are

tari

fară

într

e m

odur

ile d

e tr

ansp

ort l

a ni

velu

rile

urb

an

/jud

eţea

n/re

gion

al, î

n ce

lela

lte

regi

uni a

le R

omân

iei

Pond

erea

tran

spor

tulu

i pub

lic în

di

stri

buţia

mod

ala

a ca

lato

riilo

r

-Num

ărul

sist

emel

or d

e in

tegr

are

tari

fara

dez

volta

te la

niv

el re

gion

al (5

si

stem

e)

3. S

igur

anţa

ci

rcul

aţie

i

1. C

reşt

erea

gra

dulu

i de

sigu

ranţ

ă şi

secu

rita

te în

mijl

oace

le d

e tr

ansp

ort î

n co

mun

Dez

volta

rea

sist

emel

or m

oder

ne

pent

ru c

reșt

erea

gra

dulu

i de

sigu

ranţ

ă şi

secu

rita

te în

mijl

oace

le

de tr

ansp

ort î

n co

mun

, în

cele

lalte

re

giun

i ale

Rom

ânie

i

Num

ărul

de

sesi

zări

pri

vind

in

cide

nte

de si

gura

nță

și se

curi

tate

în

mijl

oace

le d

e tr

ansp

ort î

n co

mun

-Num

ărul

mijl

oace

lor d

e tr

ansp

ort î

n co

mun

dot

ate

cu si

stem

ene

de

min

itori

zare

vid

eo (9

0% d

in p

arcu

l ci

rcul

ant)

-P

onde

rea

mijl

oace

lor d

e tr

ansp

ort î

n co

mun

dot

ate

cu si

stem

ene

de

min

itori

zare

vid

eo d

in to

talu

l par

culu

i ci

rcul

ant (

90%

)

2. A

men

ajar

ea c

ores

punz

ătoa

re a

st

aţiil

or d

e tr

ansp

ort p

ublic

(p

entr

u tr

ansp

ortu

l jud

eţea

n şi

lo

cal)

Dez

volta

rea

staţ

iilor

de

tran

spor

t pu

blic

(pen

tru

tran

spor

tul j

udeţ

ean

şi lo

cal)

cu d

otăr

i mod

erne

, în

cele

lalte

regi

uni a

le R

omân

iei

Num

ărul

de

sesi

zări

pri

vind

in

cide

nte

de si

gura

nță

și se

curi

tate

în

staţ

iile

de tr

ansp

ort î

n co

mun

Num

ărul

de

sesi

zări

pri

vind

am

enaj

area

nec

ores

punz

ătoa

re a

st

ațiil

or d

e tr

ansp

ort p

ublic

loca

l

Num

ărul

de

sesi

zări

pri

vind

am

enaj

area

nec

ores

punz

ătoa

re a

st

ațiil

or d

e tr

ansp

ort p

ublic

ju

dețe

an

-Num

ărul

staţ

iilor

de

tran

spor

t pub

lic

urba

n am

enaj

ate şi

dot

ate

cu si

stem

e de

sigu

aran

ţă/

secu

rita

te şi

de

info

rmar

e a

călă

tori

lor (

50%

din

to

talu

l sta

ţiilo

r)

-Num

ărul

staţ

iilor

de

tran

spor

t pub

lic

jude

tean

am

enaj

ate

şi d

otat

e cu

si

stem

e de

sigu

aran

ţă/

secu

rita

te şi

de

info

rmar

e a

călă

tori

lor (

80%

din

to

talu

l sta

ţiilo

r)

-Pon

dere

a st

aţiil

or d

e tr

ansp

ort p

ublic

ur

ban

amen

ajat

e şi

dot

ate

cu si

stem

e de

sigu

aran

ţă/

secu

rita

te şi

de

31

4

Tem

atică

Obi

ecti

ve /

D

irec

ţii d

e ac

ţiun

e Pr

iori

tăţi

str

ateg

ice

Indi

cato

ri d

e co

ntex

t In

dica

tori

de

rezu

ltat

In

dica

tori

de

outp

ut

info

rmar

e a

călă

tori

lor d

in to

tatu

l st

aţiil

or (5

0%)

-Pon

dere

a st

aţiil

or d

e tr

ansp

ort p

ublic

ju

deţe

an a

men

ajat

e şi

dot

ate

cu

sist

eme

de si

guar

anţă

/ se

curi

tate

şi d

e in

form

are

a că

lăto

rilo

r din

tota

tul

staţ

iilor

(50%

)

4. P

rote

jare

a m

ediu

lui

1. A

chiz

iţia

de m

ijloa

ce d

e tr

ansp

ort p

ublic

eco

logi

ce (c

u pr

opul

sie

elec

tric

ă sa

u hi

brid

ă)

Dez

volta

rea

unui

sist

em d

e tr

ansp

ort

dota

t cu

mijl

oace

de

tran

spor

t pub

lic

ecol

ogic

e (c

u pr

opul

sie

elec

tric

ă sa

u hi

brid

ă), î

n ce

lela

lte re

giun

i ale

Ro

mân

iei

Polu

area

chi

mic

ă ge

nera

tă d

e tr

afic

ul ru

tier î

n zo

nele

urb

ane

Num

ărul

caz

urilo

r de

depă

șire

a

limite

lor d

e no

xe în

zon

ele

urba

ne

-Num

ărul

de

vehi

cule

de

tran

spor

t pu

blic

eco

logi

ce d

in p

arcu

l cir

cula

nt

(50

% d

in to

talu

l par

culu

i cir

cula

nt)

-Pon

dere

a ve

hicu

lelo

r de

tran

spor

t pu

blic

eco

logi

ce d

in to

talu

l par

culu

i ci

rcul

ant (

50%

)

4. S

iste

me

alte

rnat

ive

de

mob

ilita

te

1.

Acce

sibi

litat

e

1. D

ezvo

ltare

a de

reţe

le p

ieto

nale

m

oder

ne şi

acc

esib

ile tu

turo

r ca

tego

riilo

r de

utili

zato

ri

Real

izar

ea d

e re

ţele

pie

tona

le

mod

erne

şi a

cces

ibile

tutu

ror

cate

gori

ilor d

e ut

iliza

tori

, în

cele

lalte

re

giun

i ale

Rom

ânie

i

Pond

erea

dep

lasă

rilo

r pie

tona

le în

di

stri

buţia

mod

ală

a că

lăto

riilo

r

Polu

area

gen

erat

ă de

traf

icul

rutie

r în

zon

ele

urba

ne și

rura

le

Pond

erea

îmbo

lnăv

irilo

r dat

orat

e se

dent

aris

mul

ui p

opul

ație

i și

polu

ării

med

iulu

i în

zone

le u

rban

e,

în to

talu

l îm

boln

ăvir

ilor p

opul

ație

i di

n ac

este

zon

e

-Lun

gim

ea tr

otua

relo

r mod

erni

ate

care

as

igur

ă ac

cesi

bila

te p

entr

u to

ate

cate

gori

il e d

e ut

iliza

tori

(70%

din

to

talu

l reţ

elei

) -P

onde

rea

trot

uare

lor m

oder

niat

e ca

re

asig

ură

acce

sibi

late

pen

tru

toat

e ca

tego

riile

de

utili

zato

ri d

in to

talu

l re

ţele

lor p

ieto

nale

(70%

)

2. D

ezvo

ltare

a de

infr

astr

uctu

ri

pent

ru b

icic

lete

la n

ivel

urile

urb

an

şi ru

ral,

într

e ob

iect

ive

loca

le

impo

rtan

te

Real

izar

ea d

e in

fras

truc

turi

pen

tru

bici

clet

e la

niv

elur

ile u

rban

şi ru

ral,

într

e ob

iect

ive

loca

le im

port

ante

, în

cele

lalte

regi

uni a

le R

omân

iei

Pond

erea

dep

lasă

rilo

r cu

bici

clet

a

în d

istr

ibuţ

ia m

odal

ă a

călă

tori

ilor

Polu

area

gen

erat

ă de

traf

icul

rutie

r în

zon

ele

urba

ne și

rura

le

Num

ărul

de

acci

dent

e ru

tiere

în

care

sunt

impl

icaţ

i bic

icliș

ti/ 1

000

de lo

cuito

ri

Pond

erea

îmbo

lnăv

irilo

r dat

orat

e se

dent

aris

mul

ui p

opul

ație

i și

polu

ării

med

iulu

i în

zone

le u

rban

e, -L

ungi

mea

pis

telo

r pen

tru

bici

clet

e am

enaj

ate

la n

ivel

urb

an (1

50 k

m)

-Lun

gim

ea p

iste

lor p

entr

u bi

cicl

ete

amen

ajat

e la

niv

el ru

ral (

100

km)

31

5

Tem

atică

Obi

ecti

ve /

D

irec

ţii d

e ac

ţiun

e Pr

iori

tăţi

str

ateg

ice

Indi

cato

ri d

e co

ntex

t In

dica

tori

de

rezu

ltat

In

dica

tori

de

outp

ut

în to

talu

l îm

boln

ăvir

ilor p

opul

ație

i di

n ac

este

zon

e

2. P

rote

jare

a m

ediu

lui

1. P

rom

ovar

ea m

odur

ilor d

e tr

ansp

ort p

riet

enoa

se c

u m

ediu

l în

conj

urăt

or (d

epla

sări

pie

tona

le,

cu b

icic

leta

, cu

tran

spor

tul î

n co

mun

)

Grad

ul d

e in

form

are

a pu

blic

ului

pr

ivin

d m

odur

ile d

e tr

ansp

ort

prie

teno

ase

cu m

ediu

l înc

onju

răto

r (d

epla

sări

pie

tona

le, c

u bi

cicl

eta,

cu

tran

spor

tul î

n co

mun

), în

cel

elal

te

regi

uni a

le R

omân

iei

Pond

erea

dep

lasă

rilo

r cu

mod

urile

pr

iete

noas

e cu

med

iul

(dep

lasă

ri

piet

onal

e, c

u bi

cicl

eta,

cu

tran

spor

tul î

n co

mun

) în

dist

ribu

ţia m

odal

ă a

călă

tori

ilor

Polu

area

gen

erat

ă de

traf

icul

rutie

r în

zon

ele

urba

ne și

rura

le

Pond

erea

îmbo

lnăv

irilo

r dat

orat

e se

dent

aris

mul

ui p

opul

ație

i și

polu

ării

med

iulu

i în

zone

le u

rban

e,

în to

talu

l îm

boln

ăvir

ilor p

opul

ație

i di

n ac

este

zon

e

-Num

ărul

acț

iuni

lor d

e pr

omov

are

a m

odur

ilor d

e tr

ansp

ort p

riet

enoa

se c

u m

ediu

l înc

onju

răto

r (de

plas

ări

piet

onal

e, c

u bi

cicl

eta,

cu

tran

spor

tul î

n co

mun

), în

med

iul u

rban

(10

actiu

ni)

2. A

sigu

rare

a de

faci

lităț

i pen

tru

achi

ziția

de

vehi

cule

eco

logi

ce (c

u pr

opul

sie

hibr

idă,

ele

ctri

că s

au

din

alte

surs

e de

cât

hidr

ocar

buri

le)

Real

izar

ea d

e ac

țiuni

pen

tru

faci

litar

ea a

chiz

iției

de

vehi

cule

ec

olog

ice

(cu

prop

ulsi

e hi

brid

ă,

elec

tric

ă sa

u di

n al

te su

rse

decâ

t hi

droc

arbu

rile

), în

cel

elal

te re

giun

i al

e Ro

mân

iei

Polu

area

chi

mic

ă ge

nera

tă d

e tr

afic

ul ru

tier î

n zo

nele

urb

ane

Num

ărul

caz

urilo

r de

depă

șire

a

limite

lor d

e no

xe în

zon

ele

urba

ne

-Num

ărul

de

vehi

cule

de

tran

spor

t pu

blic

eco

logi

ce d

in p

arcu

l cir

cula

nt

(50

% d

in to

talu

l par

culu

i cir

cula

nt)

-Pon

dere

a ve

hicu

lelo

r de

tran

spor

t pu

blic

eco

logi

ce d

in to

talu

l par

culu

i ci

rcul

ant (

50%

)

3. C

reşt

erea

gra

dulu

i de

încă

rcar

e al

aut

oveh

icul

elor

pri

n im

plem

enta

rea

sist

emel

or "c

ar

shar

ing"

şi "c

ar p

oolin

g"

Real

izar

ea d

e ac

țiuni

pen

tru

faci

litar

ea c

reșt

erii

grad

ului

de

încă

rcar

e al

aut

oveh

icul

elor

pri

n im

plem

enta

rea

sist

emel

or "c

ar

shar

ing"

şi "c

ar p

oolin

g", î

n ce

lela

lte

regi

uni a

le R

omân

iei

Cost

urile

de

tran

spor

t sup

orta

te d

e ut

iliza

tori

-Num

ărul

acț

iuni

lor d

e pr

omov

are

a si

stem

elor

de

tip "c

ar sh

arin

g" şi

"car

po

olin

g" (1

0 ac

ţiuni

) -N

umăr

ul sp

aţiil

or a

men

ajat

e pe

ntru

pa

rcar

e ve

hicu

lelo

r car

e fa

c pa

rte

din

sist

emel

e "c

ar sh

arin

g" şi

"car

po

olin

g"(2

) -N

umăr

ul d

e ut

iliza

tori

ai s

iste

mel

or

de"c

ar sh

arin

g" şi

"car

poo

ling"

(100

0)

5. T

rans

port

de

mar

fă

1. D

ezvo

ltare

ec

onom

ică

1. R

educ

erea

dur

atei

de

depl

asar

e la

niv

elul

reţe

lelo

r str

adal

e di

n zo

nele

urb

ane

ca u

rmar

e a

Dez

volta

rea

vari

ante

lor d

e oc

olir

e a

loca

lităț

ilor,

în ce

lela

lte re

giun

i ale

Ro

mân

iei

Den

sita

tea

traf

icul

ui în

zon

ele

urba

ne p

revă

zute

cu

vari

ante

de

ocol

ire

-Lun

gim

ea v

aria

ntel

or d

e oc

olir

e (+

50

km)

-Pon

dere

a lu

ngim

ii dr

umur

ilor

31

6

Tem

atică

Obi

ecti

ve /

D

irec

ţii d

e ac

ţiun

e Pr

iori

tăţi

str

ateg

ice

Indi

cato

ri d

e co

ntex

t In

dica

tori

de

rezu

ltat

In

dica

tori

de

outp

ut

real

izăr

ii va

rian

telo

r de

ocol

ire

a lo

calit

ăţilo

r Vi

teza

med

ie d

e de

plas

are

a ve

hicu

lelo

r în

zone

le u

rban

e pr

evăz

ute

cu v

aria

nte

de o

colir

e

Polu

area

gen

erat

ă de

traf

icul

rutie

r în

zon

ele

urba

ne

Valo

area

pen

alită

ților

apl

icat

e op

erat

orilo

r de

tran

spor

t pen

tru

întâ

rzie

ri la

ridi

care

a/liv

rare

a m

ărfu

rilo

r, da

tora

te a

glom

erăr

ilor

de tr

afic

naţio

nale

şi e

urop

ene

care

trav

erse

ază

teri

tori

ul in

trav

ilan

al lo

calit

ăţilo

r din

lu

ngim

ea to

tala

a d

rum

urilo

r din

ace

ste

cate

gori

i

-Num

ărul

loca

lităţ

ilor u

rban

e pe

ntru

ca

re e

xist

ă va

rian

te d

e oc

olir

e (+

5 lo

calit

aţi)

2. F

acili

tare

a de

zvol

tări

i uno

r ce

ntre

logi

stic

e re

gion

ale

Real

izar

ea d

e ac

țiuni

pen

tru

faci

litar

ea d

ezvo

ltări

i uno

r cen

tre

logi

stic

e re

gion

ale,

în c

elel

alte

re

giun

i

Valo

area

schi

mbu

rilo

r eco

nom

ice

deru

late

pri

n ce

ntre

le lo

gist

ice

regi

onal

e

Num

ărul

de

anga

jaţi

în c

entr

ele

logi

stic

e re

gion

ale

-Num

ărul

de

cent

re lo

gist

ice

regi

onal

e di

n Re

giun

ea S

ud-V

est O

lteni

a (+

3)

-Cap

acita

tea

de m

anip

ular

e şi

de

pozi

tare

a c

entr

elor

logi

stic

e di

n Re

giun

ea S

ud-V

est O

lteni

a (+

20%

)

3. E

ficie

ntiz

area

tran

spor

tulu

i ru

tier d

e m

arfă

și îm

bună

tăţir

ea

logi

stic

ii de

apr

oviz

iona

re

Real

izar

ea d

e ac

țiuni

pen

tru

efic

ient

izar

ea tr

ansp

ortu

lui r

utie

r de

mar

fă și

îmbu

nătă

ţirea

logi

stic

ii de

ap

rovi

zion

are,

în c

elel

alte

regi

uni a

le

Rom

ânie

i

Num

ărul

de

ridi

cări

/liv

rări

de

mar

fă fă

ră în

târz

ieri

Polu

area

gen

erat

ă de

traf

icul

rutie

r în

zon

ele

urba

ne

-Dur

ata

de li

vrar

e a

măr

furi

lor (

-20%

) -C

ostu

rile

de

livra

re a

măr

furi

lor (

-10

%)

6. N

odur

i in

term

odal

e 1.

Dez

volta

re

econ

omic

ă

1. D

ezvo

ltare

de

nodu

ri

inte

rmod

ale

de c

ălăt

ori:

aeri

an-

rutie

r (ur

ban/

jude

ţean

/ re

gion

al)

Real

izar

ea d

e ac

țiuni

pen

tru

dezv

olta

rea

de n

odur

i int

erm

odal

e de

căl

ător

i: ae

rian

-rut

ier (

urba

n/

jude

ţean

/ re

gion

al),

în c

elel

alte

re

giun

i ale

Rom

ânie

i

Pond

erea

dep

lasă

rilo

r cu

mod

urile

de

tran

spor

t pub

lic în

dis

trib

uţia

m

odal

ă a

călă

tori

ilor

Polu

area

gen

erat

ă de

traf

icul

rutie

r în

zon

ele

urba

ne

-Num

ărul

de

nodu

ri in

term

odal

e de

că

lăto

ri: a

eria

n-ru

tier (

urba

n/

jude

ţean

/ re

gion

al) (

1)

-Vol

umul

de

călă

tori

ce

tran

zite

ază

prin

no

duri

le in

term

odal

e ae

rian

-rut

ier

(+20

%)

-Pon

dere

a vo

lum

ului

de

călă

tori

ce

tran

zite

ază

prin

nod

urile

inte

rmod

ale

aeri

an-r

utie

r în

tota

lul c

ălăt

orilo

r ce

se

depl

asez

ă în

Reg

iune

a Su

d-Ve

st O

lteni

a (+

50%

)

31

7

Tem

atică

Obi

ecti

ve /

D

irec

ţii d

e ac

ţiun

e Pr

iori

tăţi

str

ateg

ice

Indi

cato

ri d

e co

ntex

t In

dica

tori

de

rezu

ltat

In

dica

tori

de

outp

ut

2. D

ezvo

ltare

de

nodu

ri

inte

rmod

ale

de c

ălăt

ori:

nava

l-ru

tier (

urba

n/ ju

deţe

an/

regi

onal

)

Real

izar

ea d

e ac

țiuni

pen

tru

dezv

olta

rea

de n

odur

i int

erm

odal

e de

că l

ător

i: na

val-r

utie

r (ur

ban/

ju

deţe

an/

regi

onal

), în

cel

elal

te

regi

uni a

le R

omân

iei

Pond

erea

dep

lasă

rilo

r cu

mod

urile

de

tran

spor

t pub

lic în

dis

trib

uţia

m

odal

ă a

călă

tori

ilor

Polu

area

gen

erat

ă de

traf

icul

rutie

r în

zon

ele

urba

ne

-Num

ărul

de

nodu

ri in

term

odal

e de

că

lăto

ri: n

aval

-rut

ier (

urba

n/

jude

ţean

/ re

gion

al) (

3)

-Vol

umul

de

călă

tori

ce

tran

zite

ază

prin

no

duri

le in

term

odal

e na

val-r

utie

r (+

50%

) -P

onde

rea

volu

mul

ui d

e că

lăto

ri c

e tr

anzi

teaz

ă pr

in n

odur

ile in

term

odal

e na

val-r

utie

r în

tota

lul c

ălăt

orilo

r ce

se

depl

asez

ă în

Reg

iune

a Su

d-Ve

st O

lteni

a (+

5%)

3. D

ezvo

ltare

de

nodu

ri

inte

rmod

ale

de c

ălăt

ori:

fero

viar

-ru

tier (

urba

n/ ju

deţe

an/

regi

onal

)

Real

izar

ea d

e ac

țiuni

pen

tru

dezv

olta

rea

de n

odur

i int

erm

odal

e de

căl

ător

i: fe

rovi

ar-r

utie

r (ur

ban/

ju

deţe

an/

regi

onal

), în

cel

elal

te

regi

uni a

le R

omân

iei

Pond

erea

dep

lasă

rilo

r cu

mod

urile

de

tran

spor

t pub

lic în

dis

trib

uţia

m

odal

ă a

călă

tori

ilor

Polu

area

gen

erat

ă de

traf

icul

rutie

r în

zon

ele

urba

ne

-Num

ărul

de

nodu

ri in

term

odal

e de

că

lăto

ri: f

erov

iar-

rutie

r (ur

ban/

ju

deţe

an/

regi

onal

) (+5

) -V

olum

ul d

e că

lăto

ri c

e tr

anzi

teaz

ă pr

in

nodu

rile

inte

rmod

ale

fero

viar

-rut

ier

(+50

%)

-Pon

dere

a vo

lum

ului

de

călă

tori

ce

tran

zite

ază

prin

nod

urile

inte

rmod

ale

fero

viar

-rut

ier î

n to

talu

l căl

ător

ilor c

e se

dep

lase

ză în

Reg

iune

a Su

d-Ve

st

Olte

nia

(+10

%)

4. D

ezvo

ltare

de

term

inal

e in

term

odal

e de

căl

ător

i pen

tru

a fa

cilit

a tr

ansf

erul

într

e m

odur

i şi

într

e tr

ansp

ortu

l reg

iona

l, ju

deţe

an şi

loca

l

Real

izar

ea d

e ac

țiuni

pen

tru

dezv

olta

rea

de te

rmin

ale

inte

rmod

ale

de c

ălăt

ori p

entr

u a

faci

lita

tran

sfer

ul în

tre

mod

uri ş

i în

tre

tran

spor

tul r

egio

nal,

jude

ţean

şi

loca

l, în

cel

elal

te re

giun

i ale

Ro

mân

iei

Pond

erea

dep

lasă

rilo

r cu

mod

urile

de

tran

spor

t pub

lic în

dis

trib

uţia

m

odal

ă a

călă

tori

ilor

Polu

area

gen

erat

ă de

traf

icul

rutie

r în

zon

ele

urba

ne

-Num

ărul

de

term

inal

e in

term

odal

e de

că

lăto

ri c

e fa

cilit

ează

tran

sfer

ul în

tre

mod

uri ş

i înt

re tr

ansp

ortu

l reg

iona

l, ju

deţe

an şi

loca

l (5)

-V

olum

ul d

e că

lăto

ri c

e tr

anzi

teaz

ă pr

in

nodu

rile

inte

rmod

ale

ce fa

cilit

ează

tr

ansf

erul

într

e m

odur

i şi î

ntre

tr

ansp

ortu

l reg

iona

l, ju

deţe

an şi

loca

l (+

20%

) -P

onde

rea

volu

mul

ui d

e că

lăto

ri c

e

31

8

Tem

atică

Obi

ecti

ve /

D

irec

ţii d

e ac

ţiun

e Pr

iori

tăţi

str

ateg

ice

Indi

cato

ri d

e co

ntex

t In

dica

tori

de

rezu

ltat

In

dica

tori

de

outp

ut

tran

zite

ază

prin

nod

urile

inte

rmod

ale

ce fa

cilit

ează

tran

sfer

ul în

tre

mod

uri ş

i în

tre

tran

spor

tul r

egio

nal,

jude

ţean

şi

loca

l, în

tota

lul c

ălăt

orilo

r ce

se

depl

asez

ă în

Reg

iune

a Su

d-Ve

st O

lteni

a (+

5%)

5. D

ezvo

ltare

a de

term

inal

e in

term

odal

e pe

ntru

tran

spor

tul d

e m

arfă

: na

val-f

erov

iar-

rutie

r

Real

izar

ea d

e ac

țiuni

pen

tru

dezv

olta

rea

de te

rmin

ale

inte

rmod

ale

pent

ru tr

ansp

ortu

l de

mar

fă:

nava

l-fer

ovia

r-ru

tier,

în

cele

lalte

regi

uni a

le R

omân

iei

Pond

erea

dep

lasă

rilo

r cu

mod

urile

de

tran

spor

t mai

puţ

in p

olua

nte

(fer

ovia

r, na

val)

în d

istr

ibuţ

ia

mod

ală

a că

lăto

riilo

r

Polu

area

gen

erat

ă de

traf

icul

rutie

r în

zon

ele

urba

ne

-Num

ărul

de

term

inal

e in

term

odal

e pe

ntru

tran

spor

tul d

e m

arfă

: na

val-

fero

viar

-rut

ier (

3)

-Vol

umul

de

măr

furi

ce

tran

zite

ază

prin

no

duri

le in

term

odal

e pe

ntru

tr

ansp

ortu

l de

mar

fă:

nava

l-fer

ovia

r-ru

tier (

+20%

) -P

onde

rea

volu

mul

ui d

e m

ărfu

ri c

e tr

anzi

teaz

ă pr

in n

odur

ile in

term

odal

e pe

ntru

tran

spor

tul d

e m

arfă

: na

val-

fero

viar

-rut

ier,

în to

talu

l măr

furi

lor c

e su

nt tr

ansp

orta

te în

Reg

iune

a Su

d-Ve

st

Olte

nia

6. D

ezvo

ltare

a de

term

inal

e in

term

odal

e pe

ntru

tran

spor

tul d

e m

arfă

: ae

rian

-rut

ier

Real

izar

ea d

e ac

țiuni

pen

tru

dezv

olta

rea

de te

rmin

ale

inte

rmod

ale

pent

ru tr

ansp

ortu

l de

mar

fă a

eria

n-ru

tier,

în c

elel

alte

re

giun

i ale

Rom

ânie

i

Pond

erea

dep

lasă

rilo

r cu

mod

ul

aeri

an în

dis

trib

uţia

mod

ală

a că

lăto

riilo

r Po

luar

ea g

ener

ată

de tr

afic

ul ru

tier

în z

onel

e ur

bane

-Cap

acita

tea

term

inal

ui in

term

odal

pe

ntru

tran

spor

tul d

e m

arfă

: ae

rian

-ru

tier

-Vol

umul

de

măr

furi

ce

tran

zite

ază

prin

no

duri

le in

term

odal

e pe

ntru

tr

ansp

ortu

l de

mar

fă:

aeri

an-r

utie

r -P

onde

rea

volu

mul

ui d

e m

ărfu

ri c

e tr

anzi

teaz

ă pr

in n

odur

ile in

term

odal

e pe

ntru

tran

spor

tul d

e m

arfă

: ae

rian

-ru

tier,

în to

talu

l măr

furi

lor c

e su

nt

tran

spor

tate

în R

egiu

nea

Sud-

Vest

Ol

teni

a

319

9. CONCLUZII

Studiul cu privire la sistemul de mobilitate şi transport în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia a fost realizat cu scopul principal de sprijinire a Autorităţii Contractante, Agenţia de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, şi a altori factori de decizie de la nivelurile regional, judeţean şi local în dezvoltarea politicilor în domeniul mobilităţii şi transporturilor, în vederea îmbunătăţirii accesibilităţii, a dezvoltării teritoriale, a competitivităţii şi a coeziunii la nivelul întregii Regiuni Sud-Vest Oltenia.

Pe lângă partea introductivă în care s-au conturat scopul, rolul şi modul de încadrare în prevederile documentelor de planificare spaţială şi strategice sectoriale, Studiul a fost structurat în două mari părţi, prima incluzând analiza transportului şi mobilităţii în regiune, o analiză S.W.O.T. a acestui domeniu, precum şi stabilirea obiectivelor şi direcţiilor de acţiune în domeniu, pe baza celor rezultate din capitolele anterioare.

În partea de doua, s-a stabilit viziunea globală asupra transportului şi mobilităţii în regiune la orizontul de timp al anului 2020, s-au stabilit priorităţile strategice şi s-a întocmit un plan de acţiune regional cuprinzând propunerile de proiecte de transporturi şi mobilitate pentru perioada de programare 2014 - 2020. În final, s-au stabilit seturi de indicatori de monitorizare şi evaluare a planului de acţiune.

În capitolul de debut al "Studiului privind transportul şi mobilitatea în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia" s-a definit obiectivul general al acestuia (analizarea sistemului regional de transport, luând în considerare toate subsistemele componente, prin prisma intermodalităţii şi interconectivităţii), iar pe baza acestuia şi a obiectivelor specifice, s-a conturat structura lucrării, care a fost urmărită pe tot parcursul realizării acesteia.

Au fost analizate documentele strategice cheie cu conţinuturi relevante din punct de vedere al transportului şi mobilităţii, la toate nivelurile (european, naţional, regional, judeţean şi local), urmărindu-se ca cele propuse în studiu să se încadreze în prevederile acestor documentele de planificare spaţială şi strategice sectoriale.

Aceste documente strategice susţin dezvoltarea echilibrată şi durabilă a sistemelor de transport şi mobilitate, astfel încât să se asigure dezvoltarea economică, în condiţii de protecţie de mediului înconjurător şi conservare a resurselor neregenerabile. De asemenea, se pune accent deosebit pe accesibilizarea tuturor modurilor de transport către toţi uzilizatorii, în condiţii de siguranţă crescută în utilizare. Dezvoltarea sistemelor de transport şi mobilitate nu poate fi disociată de evoluţiile socio-economice şi teritoriale, astfel că politicile de amenajare la nivel regional trebuie să

320

asigure o bună interconexiune a localităţilor mici şi mijlocii (inclusiv a celor rurale) la principalele axe de transport, specifice tuturor modurilor (rutier, feroviar, aerian naval). La elaborarea obiectivelor şi direcţiilor de acţiune la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia s-a ţinut cont de aceste principii.

O parte consistentă a studiului a fost alocată analizei transportului şi mobilităţii în Regiunea Sud-Vest Oltenia, care a cuprins caracterizarea teritoriului din punctele de vedere socio-economic, demografic, al funcţiunilor de utilizare şi al performanţelor sistemului de transport existent, prin prisma conectivităţii şi accesibilităţii, cu referire la transportul de călători şi mărfuri, la mijloacele alternative de mobilitate şi la sistemele funcţionale de management al traficului rutier.

Pe baza datelor statistice, culese şi prelucrate de consultant, s-au analizat indicatorii sociali şi ecomonici care influenţează transporturile şi mobilitatea, pe zone la nivel de unitate administrativ-teritorială. Au fost create reprezentări în format GIS ale regiunii de studiu, detaliate la nivel de unitate administrativ teritorială, accesorizate cu baze de date demografice şi socio-economice: populaţia totală la nivel de localitate, structura populaţiei pe grupe de vârstă, densitatea demografică, sporul natural al populaţiei, populaţia activă, populaţia ocupată, activităţile economice desfăşurate, numărul de salariaţi, rata de ocupare a forţei de muncă, şomajul, venitul net pe gospodărie, venitul salarial net pe domenii de activitate, numărul de locuinţe, numărul de autovehicule înmatriculate, numărul şi distribuţia teritorială a unităţilor de învăţământ şi sanitare, capacităţile de cazare.

Principalele concluzii care s-au desprins din analizele amintite sunt:

scăderea cu 6 % a numărului total de locuitori la nivelul întregii regiuni în intervalul 2002 - 2014 (la nivel naţional scăderea a fost de 1,9 % în acelaşi interval de timp); zonele cu densitate ridicată sunt cele urbane, detaşându-se municipiile reşedinţă de judeţ, dintre care Craiova prezintă cea mai ridicată densitate demografică; sporul natural al populaţiei este negativ, în medie numărul persoanelor născute reprezentând numai 58 % din numărul persoanelor decedate, la nivelul întregii regiuni; declinul demografic este mai accentuat în mediul rural; cele mai răspândite funcţiuni de natură socială şi economică implică desfăşurarea de activităţi care interacţionează cu transporturile (precum producţia, consumul şi distribuţia); indiferent de tipologia funcţiunilor de utilizare a teritoriului, transportul şi utilizarea teritoriului fac parte dintr-un sistem cu buclă închisă, influenţându-se reciproc;

321

indicatorul "populaţie activă" a înregistrat o evoluţie sinusoidală între anii 2002 şi 2013, în anul anul 2013 populaţia activă fiind cu 6 % mai redusă decât cea din anul 2002; distribuţia populaţiei active are un puternic caracter neomogen în regiune (32 % este concentrată în judeţul Dolj, pe când în judeţul Mehedinţi se regăseşte numai 13 %); acelaşi caracter în are şi indicatorul "populaţie ocupată"; numărul mediu de salariaţi prezintă o evoluţie cu un trend uşor crescător în perioada 2002 - 2013 (judeţul Dolj concentrează o treime din numărul de salariaţi din regiune, în timp ce pe ultimul loc din acest punct de vedere se află judeţul Mehedinţi); rata de ocupare a forţei de muncă în cadrul regiunii este de aproximativ 60 %; rata şomajului în anul 2013 la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia Oltenia este superioară valorii medii naţionale (situaţia cea mai problematică este tot în judeţul Mehedinţi, unde rata şomajului este de două ori mai mare decât valoarea medie naţională); venitul mediu net pe gospodărie în Regiunea Sud-Vest Oltenia în anul 2013 a fost cu 7,6 % mai mic decât media înregistrată la nivel naţional; sectoare de activitate în care s-au înregistrat cele mai mari câştiguri salariale sunt, în ordine: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termica, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; industria extractivă; intermedieri financiare şi asigurări; administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public; informaţii şi comunicaţii; numărul mediu de persoane care revin unei locuinţe la nivel regional este de 2,4 persoane / locuinţă; indicele de motorizare (numărul de autoturisme deţinut de 1.000 de locuitori) manifestă o tendinţă ascendentă începând cu anul 2006 în toate judeţele regiunii, însă valoarea medie la nivel regional (185 în anul 2013) este mai mică decât valoarea medie înregistrată la nivel naţional (210 în acelaşi an); fiecărei unităţi spitaliceşti îi revine un număr foarte mare de persoane (60.000 persoane la nivel regional), lucru care implică generarea unui număr semnificativ de călătorii efectuate cu scopul de a benficia de servicii medicale; numărul unităţilor de cazare în Regiunea Sud-Vest Oltenia a urmat o evoluţie ascendentă (de la 158 în anul 2002 la 436 în anul 2014), peste 50 % dintre acestea fiind situate în judeţul Vâlcea.

Analiza a continuat cu descrierea reţelelor majore de transport la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia pe moduri de transport, observaţia imediată fiind că sunt prezente toate modurile de transport: rutier, feroviar, naval (fluvial) şi aerian, formând o reţea complexă intermodală.

322

Reţeaua majoră de transport rutier din Regiunea Sud-Vest Oltenia conţine elemente care se suprapun peste reţeaua de transport europeană TEN-T (Core şi Comprehensive). Au fost descrise şi reprezentate grafic tipurile de căi rutiere care compun reţeaua specifică regiunii, precum şi utilitatea acestora (modul cum asigură legătura între obiective locale, regionale, naţionale şi europene).

Densitatea reţelei de drumuri publice este de 0,38 km/km2 la nivel regional (cu valori maxime pentru judeţul Dolj şi minime pentru judeţul Olt).

De asemenea, s-a efectuat o analiză asupra tipului îmbrăcăminţii suprafeţei de rulare, calculându-se următoarele ponderi din totalul celor 11.228 km de drum la nivel regional: 35 % drumuri modernizate, 29 % drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare, 27 % drumuri pietruite şi 9 % drumuri de pământ.

Aceleaşi tipuri de analize s-au detaliat apoi pentru drumurile naţionale, judeţene şi comunale din regiune.

Reţeaua de drumuri naţionale şi judeţene a fost formalizată ca un graf planar orientat, cu arce şi noduri, cu ajutorul unui software specializat în modelarea şi planificarea transporturilor.

Teritoriul Regiunii Sud-Vest Oltenia este străbătut de reţeaua europeană de transport feroviar TEN-T (centrală şi extinsă), Coridoarele Rin – Dunăre şi Orient/Mediterana de Est se suprapun peste magistrala de cale ferată 900, Bucureşti – Roşiori Nord – Craiova – Filiaşi – Caransebeş – Timişoara Nord, respectiv peste linia 912, Craiova – Calafat, iar reţeaua extinsă include liniile 202, Filiaşi – Tg. Jiu - Petroşani şi 221, Tg. Jiu – Rovinari – Gura Motrului.

Studiul cuprinde caracteristici tehnice ale reţelei feroviare din Regiunea Sud Vest Oltenia, structurate după tipul căii ferate (simplă sau dublă) şi modul de tracţiune (electrificată sau neelectrificată), pe fiecare dintre cele cinci judeţe componente.

De asemenea, au fost prezentate vitezele comerciale ale trenurilor de călători şi de mărfuri la nivel de secţie de circulaţie, staţiile de cale ferată funcţionale (pe judeţe), precum şi o statistică a accidentelor de cale ferată produse în Regiunea Sud Vest Oltenia între anii 2010 - 2014.

Modul aerian este reprezentat în regiune de un singur obiectiv, Aeroportul Internaţional Craiova, parte componentă a reţelei TEN-T extinsă, pentru care au fost descrise principalele caracteristici tehnice.

Dat fiind faptul că Regiunea Sud-Vest Oltenia este amplasată în zona de sud a ţării, pe malul stâng al fluviului Dunărea, modul de transport naval este reprezentat de segmentul căii navigabile a fluviului, împreună cu porturile distribuie de-a lungul acestui sector navigabil de 385 km: Orşova şi Drobeta Turnu Severin în judeţul Mehedinţi; Cetate, Calafat şi Bechet în judeţul Dolj şi Corabia în judeţul Olt. Studiul

323

conţine informaţii detaliate asupra caracteristicilor tehnice ale acestor terminale de transport naval, referitoare la: amplasament, conectivitatea cu celelalte moduri de transport, starea de viabilitate curentă, capacităţile disponibile, dotarea tehnică portuară, etc. Portul Drobeta Turnu Severin şi Portul Calafat sunt incluse în reţeaua TEN-T Core.

Apoi, pentru fiecare dintre cele patru moduri de transport prezente în teritoriul de analiză, Regiunea Sud-Vest Oltenia, au fost analizate transporturile de călători, pe baza unor indicatori precum:

modul rutier: număr de trasee, lungimile acestora, număr de autogări, număr de curse, volume călători transportaţi, prestaţia în transportul de călători [călători * km]; modul feroviar: număr de trenuri sosite - plecate, tipul acestora, legăturile directe cu alte staţii. Polul de transport Craiova deţine oferta de transport feroviar cea mai cuprinzătoare, în decursul unei zile lucrătoare operând peste 50 de trenuri ale căror origini sau destinaţii sunt staţii importante la nivel naţional; modul aerian: număr total de pasageri, distribuţia lunară a celor îmbarcaţi şi debarcaţi, tendinţe de evoluţie a volumelor de pasageri; modul naval: număr motonave, număr pasageri.

Pentru analiza transportului de mărfuri utilizând modul rutier, s-au prelucrat datele disponibile în publicaţiile electronice ale INS 2014, identificându-se fluxurile de mărfuri transportate la nivel intra şi interregional. S-a constatat că Regiunea Sud-Vest Oltenia reprezintă zona de origine sau destinaţie pentru 14 % din totalul mărfurilor transportate pe modul rutier la nivel naţional, cele mai importante schimburi (considerând volumele de mărfuri trasportate) făcându-se cu Regiunile Sud Muntenia, Regiunea Vest şi Bucureşti - Ilfov.

O analiză asemănătoare s-a realizat şi pentru modul feroviar, constatându-se că din totalul mărfurilor transportate din/în Regiunea Sud-Vest Oltenia 92% reprezintă trafic intraregional şi numai 8% din totalul cantităţii de mărfuri transportate la nivel naţional pe acest mod au ca origine sau destinaţie regiunea.

Pentru modul naval s-a determinat variaţia anuală a cantităţii totale de mărfuri vehiculate în porturile dunărene din Regiunea Sud-Vest Oltenia, între anii 2010 - 2014. S-a observat că ponderea importantă o deţine transportul cerealelor (42% din totalul mărfurilor transportate).

În secţiunea dedicată sistemelor alternative de mobilitate, s-a precizat că amenajarea spaţiului public trebuie realizată într-o manieră care să atragă cetăţenii către deplasările nemotorizate, asigurându-le:

spaţii pietonale generoase;

324

marcarea, indicarea traseelor pietonale către principalele puncte de interes; siguranţa în deplasare (iluminat public stradal, semnalizarea trecerilor de

pietoni, amenajarea pasajelor denivelate); accesibilitatea persoanelor cu dizabilităţi (borduri semi-îngropate la trecerile de

pietoni, rampe de acces, marcaj tactil la trecerile de pietoni, semnale acustice la semafoare);

amenajarea pistelor pentru biciclete care să asigure siguranţa în deplasare; parcări pentru biciclete în vecinătatea principalelor puncte de interes (staţii de

transport public, centre comerciale, instituţii publice, şcoli, locuri de agrement).

La nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia, dezvoltarea acestor sectoare de infrastructuri alternative de mobilitate se află în fază incipientă, iar infrastructuri care să faciliteze circulaţia vehiculelor cu propulsie electrică nu există.

Mijloacele de transport specifice sistemelor alternative de mobilitate sunt în număr foarte mic, la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia existând un singur centru de închiriere biciclete, amplasat lângă Parcul Romanescu din Municipiul Craiova. În anul 2014 la nivelul regiunii existau înmatriculate numai 3 autovehicule cu propulsie electrică şi 90 cu propulsie hibridă, 37 % dintre acestea regăsindu-se în judeţul Dolj.

În ceea ce priveşte numărul de accidente rutiere soldate cu victime pe drumurile judeţene ale Regiunii Sud-Vest Oltenia, judeţul Dolj se situază pe primul loc în ultimii patru ani, cu o tendinţă crescătoare, în condiţiile în care în celelalte judeţe s-au înregistrat scăderi uşoare ale numărului de accidente.

Au fost identificate apoi zonele cu nivel ridicat de complexitate centre logistice şi depozitele mari, terminalele intermodale (incluzând aeroportul şi porturile dunărene), precum şi ariile protejate cu însemnătate biologică, naturală sau culturală (în total 196 la nivelul regiunii).

În scopul colectării de informaţii şi opinii referitoare la aspectele legate de mobilitate şi transporturi în regiune, s-au desfăşurat interviuri cu autorităţi publice (incluzând consiliile judeţene şi primăriile de municipii şi oraşe din regiune) şi actori regionali majori. Pentru aceleaşi scopuri, unui grup ţintă constituit din eşantioane reprezentative (primăriile comunelor mari / inspectorate şcolare judeţene şi societăţi comerciale / operatori de transport) le-au fost aplicate chestionare privitoare la transportul şi mobilitatea la nivelul unităţilor administrativ teritoriale.

Respondenţii îşi doresc în general un sistem de transport şi de mobilitate care să satisfacă nevoile economice, sociale și de mediu ale societății, cu reducerea concomitentă a impactului negativ asupra mediului. Concret, din analiza răspunsurilor s-au cristalizat propuneri pentru îmbunătățirea următoarelor componente ale transportului şi mobilităţii în Regiunea Sud-Vest Oltenia: infrastructura de transport, conectivitatea rețelei, fluența circulației, satisfacerea

325

cerințelor de mobilitate ale populației. Din aceste surse de informaţii s-au desprins idei şi propuneri de care s-a ţinut cont la stabilirea obiectivelor şi direcţiilor de acţiune.

În urma construirii reţelei de drumuri în format GIS, au fost evaluaţi indicatorii de accesibilitate a teritoriului şi conectivitate a reţelei rutiere în Regiunea Sud-Vest Oltenia. Accesibilitatea fiecărei localităţi componente teritoriului de analiză s-a exprimat faţă de principal de transport al Regiunii Sud-Vest Oltenia - Municipiul Craiova, precum şi faţă de municipiul reşedinţă de judeţ respectiv, considerând ca variabilă a funcţiei de impedanţă durata deplasării (exprimată în minute) între punctul de origine (localitatea respectivă) şi cel de destinaţie, S-au întocmit reprezentări grafice relevante (hărţi în format GIS) cu valorile acestui indicator.

Conectivitatea reţelei rutiere de transport constituită din drumurile europene, naţionale şi judeţene de pe teritoriului Regiunii Sud-Vest Oltenia s-a evaluat prin determinarea indicelui γ, valoarea obţinută indicând o foarte bună conectivitate a reţelei rutiere în regiune.

A fost descrisă legătura reciprocă dintre domeniul transporturilor şi dezvoltarea economică a unei zone, cu particularizare pe Regiunea Sud-Vest Oltenia. A fost detaliat modul în care dezvoltarea economică generează cerere de transport (atât de călători, cât şi de mărfuri), precum şi modul în care trebuie să se răspundă la această variaţie printr-o ofertă de transport adecvată - prin reducerea costurilor de transport şi creşterea siguranţei circulaţiei, care la rândul lor contribuie la dezvoltarea economică regională. Dependenţa direct proporţională dintre intensităţile activităţilor economice şi transporturi a fost justificată prin observarea tendinţelor de variaţie ale tranzacţiilor de import / export (exprimate în unităţi monetare) şi ale parcursului mărfurilor transportate (exprimate în tone*km), în perioada 1998-2016. Analizând date publicate de Eurostat, s-a demonstrat că dezvoltarea economică (exprimată prin PIB/ locuitor) este direct proporţională cu dezvoltarea infrastructurii de transport (exprimată prin densitatea reţelei de autostrăzi), putându-se constata că valoarea scăzută a PIB/ locuitor specifică Regiunii Sud-Vest Oltenia este cauzată de lipsa infrastructurii de mare capacitate de tip autostradă. Cu scopul evidenţierii dependenţei dintre dezvoltarea economică (exprimată prin valoarea PIB-ului la nivelul fiecărui judeţ) şi calitatea ofertei de transport, a fost creat un format GIS reprezentând legătura dintre valoarea PIB pentru fiecare dintre judeţele componente şi starea de viabilitate a drumurilor judeţene. S-a putut astfel observa că în judeţele în care infrastructura de transport judeţeană se află în „stare medie” sau „stare bună”, valoarea acestui indicator este substanţial mai mare (de ex., judeţul Dolj vs. judeţul Mehedinţi).

Datele şi informaţiile obţinute au fost utilizate pentru diagnosticarea situaţiei curente a transportului şi mobilităţii prin intermediul unei analize de tip S.W.O.T., scopul acestei analize fiind de a identifica direcţiile strategice de acţiune, care implică în mod

326

optim resursele şi capacităţile existente în sfera transportului şi mobilităţii în regiune. Astfel, s-au identificat şi descris aspectele benefice (puncte tari şi oportunităţi) şi aspectele dăunătoare (puncte slabe şi amenintăţi) ale fiecărui mod de transport prezent în teritoriul de analiză: rutier, feroviar, aerian, naval. Rezultatele acestei analize au stat la baza stabilirii obiectivelor şi direcţiilor de acţiune în domeniul transportului şi mobilităţii.

După desfăşurarea acestor analize şi identificarea disfuncţionalităţilor, a devenit posibil a se formula obiectivul general domeniului transporturilor şi mobilităţii la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia: asigurarea funcţionării unui sistem de transport durabil, care să susţină dezvoltarea economică şi să fie accesibil pentru toate categoriile de utilizatori, în condiţiile minimizării impactului asupra mediului.

Pentru îndeplinirea obiectivului general, s-au stabilit următoarele patru direcţii de acţiune la nivel regional: (i) dezvoltarea economică; (ii) accesibilitatea sistemului de transport; (iii) siguranţa circulaţiei; (iv) protecţia mediului, orientate, respectiv, pe următoarele direcţii de acţiune:

infrastructură care să permită deplasarea mărfurilor şi călătorilor în condiţii de siguranţă, securitate şi competitivitate a costurilor generalizate;

accesibilitatea sistemului de transport pentru toate categoriile de utilizatori, indiferent de localizarea în cadrul regiunii, mediul urban sau mediul rural;

grad înalt de siguranţă a circulaţiei la nivelul sistemului de transport pentru toate modurile de transport;

diminuarea progresivă a impactului global al emisiilor poluante din transporturi în vederea încadrării în obiectivele stabilite pentru România privind plafoanele naţionale de emisii.

Obiectivele şi direcţiile de acţiune stabilite la nivel regional s-au particularizat cu obiective specifice la nivelul fiecărui judeţ din compunerea Regiunii Sud-Vest Oltenia.

Pe baza celor reieşite din analizele desfăşurate şi ţinând cont că sectorul transporturilor şi mobilităţii trebuie să contribuie la implementarea viziunii de dezvoltare prevăzută în Planul de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia 2014 - 2020, în secţiunea următoare s-a conturat viziunea globală privind îmbunătăţirea mobilităţii, astfel:

Sistemul de transport şi mobilitate în Regiunea Sud-Vest Oltenia la orizontul anului 2020 trebuie să fie atractiv, competitiv, durabil, sigur, adaptat nevoilor de transport (de călători şi mărfuri), să susţină dezvoltarea socio-economică, să asigure accesibilitatea în mod nediscriminatoriu tuturor cetăţenilor, să aibă caracter plurimodal (rutier, feroviar, aerian şi naval) şi să fie în concordanţă cu strategiile Uniunii Europene.

327

Sistemul de transport şi mobilitate orientat conform aceastei viziuni va contribui la ridicarea nivelului de trai al tuturor cetăţenilor şi la creşterea calităţii vieţii în Regiunea Sud-Vest Oltenia.

Apoi, au fost identificate şi prezentate principalele 21 de surse de finanţare care pot fi utilizate pentru finanţarea propunerilor de proiecte în domeniul transporturilor şi mobilităţii în Regiunea Sud-Vest Oltenia de-a lungul perioadei de programare 2014-2020: programe operaţionale europene, naţionale, regionale, de cooperare teritorială transnaţională / europeană, fonduri european pentru investiţii, pentru eficientizare energetică, credite, parteneriate public - private, etc.

Pentru stabilirea priorităţilor strategice, s-a efectuat un studiu asupra nevoilor viitoare de mobilitate, pe baza unor date relevante extrase din Master Planul General de Transport al României.

Prognoza nevoii de mobilitate viitoare s-a realizat pe baza evoluţiei previzionate a produsului intern brut naţional, numărului de locuitori la nivelul regiunii, indicelui de motorizare, parcursului mediu anual al vehiculelor la nivel naţional (pe baza datelor publicate de CESTRIN). Astfel de previzionări s-au realizat şi pentru celelalte moduri de transport, atât pentru fluxurile de călători, cât şi pentru cele de mărfuri.

Astfel, s-a putut trece la identificarea soluţiilor posibile pentru minimizarea / înlăturarea disfuncţionalităţilor şi atingerea viziunii propuse. Acestea au fost grupate pe şase tematici specifice mobilităţii durabile, respectiv: 1. infrastructura de transport; 2. managementul traficului (siguranţa circulaţiei, sisteme de parcări, sisteme inteligente de transport); 3. sistem de transport public; 4. sisteme alternative de mobilitate; 5. transport de marfă şi 6. noduri intermodale. Stabilirea priorităţilor strategice s-a realizat pe fiecare dintre obiectivele / direcţiile de acţiune stabilite anterior: a) Dezvoltare economică; b) Accesibilitate; c) Siguranţa circulaţiei; şi d) Protejarea mediului. Astfel, au fost propuse 39 de priorităţi strategice, pe care s-a întemeiat planul de acţiune regional şi pentru care s-au prevăzut indicatori în procesul de monitorizare şi evaluare a acestuia.

Plan de acţiune la nivel regional este constituit din propunerile de proiecte din domeniul transporturilor şi mobilităţii specifice perioadei de programare 2014 - 2020 în Regiunea Sud-Vest Oltenia. La stabilirea acestora s-a ţinut cont de proiectele prioritare cuprinse în Planul de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia 2014-2020 şi în Master Planul General de Transport al României (varianta cea mai recentă publicată în iulie 2015), însă au fost făcute propuneri de proiecte noi, cu caracter general şi arie largă de acoperire, în special în sfera mobilităţii durabile.

Propunerile de proiecte de transporturi şi mobilitate au fost clasificate în categoriile: proiecte de drumuri (naţionale şi judeţene); proiecte de infrastructură feroviară; proiecte de infrastructură navală (porturi); proiecte specifice transportului de mărfuri

328

şi celui de călători; proiecte specifice transportului urban şi proiecte care vizează mijloacele alternative de mobilitate.

Proiectele specifice sectorului transporturi şi mobilitate pentru perioada de programare 2014-2020, pentru fiecare judeţ, plus cele specifice infrastructurii feroviare, au fost prezentate tabelar.

Partea grafică a studiului cuprinde următoarele cartografieri, corespunzătoare obiectivelor acestuia:

Starea de viabilitate a drumurilor judeţene din Regiunea Sud-Vest Oltenia; Proiecte finanţate prin POR 2007-2013 în Regiunea Sud-Vest Oltenia; Proiecte de drumuri judeţene prioritare la finanţare în perioada 2014-2020 în

Regiunea Sud-Vest Oltenia; Proiecte prioritizate de către Consiliul pentru Dezvoltare Regională în Regiunea

Sud-Vest Oltenia; Proiecte selectate ca prioritate 1 de către Consiliul pentru Dezvoltare Regională

în Regiunea Sud-Vest Oltenia.

Proiectele au fost prezentate sub formă tabelară şi grafică (în format editabil GIS), permiţând ulterior beneficiarului să actualizeze informaţiile referitoare la acestea.

În final, a fost stabilită o metodologie de monitorizare şi evaluare a planului de acţiune. Au fost prezentate conceptele de monitorizare şi evaluare ca instrumente de management importante pentru planificarea şi implementarea proiectelor şi programelor.

Pentru fiecare măsură propusă anterior în planul de acțiune, au fost stabiliți indicatorii de context, de rezultat și de output, care vor constitui un instrument foarte important la îndemâna beneficiarului în scopul monitorizării şi evaluării planului de acţiune.

A fost propus un mecanism de monitorizare a planului de acţiune care presupune parcurgerea următorului set de activităţi: colectarea datelor; prelucrarea şi analiza datelor; evaluarea măsurii în care obiectivele au fost atinse şi elaborarea unui raport de monitorizare. S-a detaliat modul în care se vor desfăşura fiecare dintre aceste activităţi de monitorizare, specificându-se că demararea procesului de monitorizare şi evaluare şi programarea în timp a activităţilor trebuie realizată astfel încât raportul de monitorizare final să se încheie la finalul anilor 2017 şi 2020. Referitor la cuantificarea indicatorilor de monitorizare şi evaluare, au fost menţionate variaţiile estimate a se înregistra până la finele perioadei de implementare (2020) pentru valorile indicatorilor de output asociaţi priorităţilor strategice, prin raportare la valorile înregistrate în anul de bază al analizei (2014).

329

În concluzie, "Studiul privind transportul şi mobilitatea în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia" oferă a imagine completă, de ansamblu şi actualizată asupra elementelor care compun sistemul de transport şi mobilitate în Regiunea Sud-Vest Oltenia. Prin analizele efectuate, s-au identificat disfuncţionalităţile specifice tuturor modurilor de transport, însă s-au oferit şi soluţii de îmbunătăţire în viitor prin conturarea unei viziuni centrată pe dezvoltarea durabilă în domeniu, prin stabilirea unor obiective şi direcţii de acţiune clare şi prin formularea unui plan de acţiune structurat pe proiecte concrete. Respectând structura generală prezentată în debut, lucrarea oferă şi un instrument de monitorizare şi evaluare în viitor a acţiunilor propuse, atingând toate obiectivele asumate şi constituindu-se într-un document util de orientare şi coordonare a programelor de finanţare a proiectelor de transport şi mobilitate, în scopul dezvoltării socio-economice a Regiunii Sud-Vest Oltenia.

33

0 10

. AN

EXE

10.1

. Ane

xa 1

.1. P

roie

cte

prop

use

în ju

deţu

l Dol

j

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

t Co

d Te

mat

ică/

O

biec

tiv/

Prio

rita

te

Tip

inte

rven

ţie

Des

crie

re

1 Ro

jiste

Re

abili

tare

DJ 6

04A

11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

a im

brac

amin

tii a

sfal

tice

2

Vale

a St

anci

ului

, D

anet

i, D

obro

test

i, Bu

cova

t

Reab

ilita

re p

odur

i pe

DJ 5

61C:

km

3+9

20, k

m

12+0

43, k

m 1

9+91

0, k

m 2

3+50

0 11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari r

eabi

litar

e si

mod

erni

zare

a p

odul

ui

exis

tent

4 Os

trov

eni

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 5

51B

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

3 Bu

cova

t Re

abili

tare

DJ 5

52E

11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

a im

brac

amin

tii a

sfal

tice

5 B

ulze

sti

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 6

43D

, DN

65C

(B

ulze

şti)

– P

rejo

i – În

frăţ

irea

– F

răţil

a –

Lim

. Ju

d. V

âlce

a Km

0+0

00-1

6+00

0 11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră ju

deţe

ană

Exe

cutie

lucr

ari d

e re

abili

tare

a im

brac

amin

tii a

sfal

tice

si m

oder

niza

re a

dru

mul

ui p

ietr

uit

6 Ve

la

Mod

erni

zare

DJ 5

52B

11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e m

oder

niza

re d

e dr

um p

ietr

uit

7 So

pot B

rabo

va

Gogo

su B

otos

esti

Paia

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 6

06E:

Pie

troa

ia

(DJ 6

06) –

Urd

iniţa

– G

ogoş

iţa –

Bot

oşeş

ti Pa

ia –

Lim

. Jud

. MH

Km

0+0

00-2

4+98

0 11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

a im

brac

amin

tii a

sfal

tice

pe 3

,5 k

m si

mod

erni

zare

s dr

umul

ui p

ietr

uit p

e di

fere

nta

de k

m.

8 Am

aras

tii d

e Su

s Re

abili

tare

a D

J 542

: Lim

. Jud

. Olt

- Zvo

rsca

- 11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

Exec

utie

lucr

ari r

eabi

litar

e

33

1

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

t Co

d Te

mat

ică/

O

biec

tiv/

Prio

rita

te

Tip

inte

rven

ţie

Des

crie

re

– Am

aras

tii d

e Jo

s - D

abul

eni

Amar

astii

de

Sus -

Am

aras

tii d

e Jo

s -

Dab

ulen

i (D

N54

A), k

m 1

6+00

0 –

46+1

70,

incl

usiv

reab

ilita

re p

odur

i pe

DJ 5

42: k

m

24+9

30, k

m 3

2+03

6, k

m 3

2+27

2, k

m

36+6

75, k

m 3

6+96

0, k

m 3

9+76

3, k

m

41+5

87, k

m 4

2+19

7

rutie

ră ju

deţe

ană

9 Te

slui

Dra

gote

sti

Roba

nest

i Pie

lest

i M

isch

ii

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 6

41: T

eslu

i –

Moş

neni

– U

rien

i – V

iişoa

ra –

Dră

gote

şti –

Be

neşt

i – B

obea

n –

Popâ

nzăl

eşti

– Bu

joru

–

Robă

neşt

i – R

obăn

eştii

de

Sus –

Pie

leşt

i –

Gârl

eşti

– Gh

erce

şti –

Mle

căne

şti –

Mis

chii–

Ur

eche

şti-Ş

imni

cu d

e Su

s – A

lbeş

ti –

DN

65C

Km 1

5+00

0-59

+000

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

jude

ţean

ă E

xecu

tie lu

crar

i de

reab

ilita

re a

imbr

acam

intii

asf

altic

e si

mod

erni

zare

a d

rum

ului

pie

trui

t

10

Răca

rii d

e Jo

s –

Scăi

eşti

Re

abili

tare

si m

oder

niza

re D

J 606

F 11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re

11

Amar

astii

de

Jos

Reab

ilita

re p

od p

e D

J 604

, km

33+

210

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i rea

bilit

are

si m

oder

niza

re a

pod

ului

ex

iste

nt

12

Crai

ova,

Mof

leni

, Te

rpez

ita

Rea

bilit

are

DJ 5

52, i

nclu

siv

reab

ilita

re

podu

ri: k

m 4

+967

, km

32+

965

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i rea

bilit

are

drum

uri s

i pod

uri

13

Popâ

nzăl

eşti

– M

ănăs

tirea

Po

pânz

ăleş

ti Re

abili

tare

si m

oder

niza

re D

J 641

A 11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re

14

Mal

u M

are

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 5

51C:

DN

55

– Pr

eajb

a –

Cârc

ea

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i rea

bilit

are

si m

oder

niza

re

15

Filia

si, F

arca

s Ta

lpas

Reab

ilita

re D

J 605

A: F

iliaş

i (D

N 6

) –

Bodă

eştii

de

Sus –

Bod

ăieş

tii d

e Jo

s (D

N6B

)-

Mel

ineş

ti (D

N6B

)– A

măr

ăşti

– Fă

rcaş

–

Golu

mbu

– T

ălpa

ş – S

ocen

i –Li

m Ju

d Go

rj K

m

20+0

00-3

6+75

7

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re a

imbr

acam

intii

asf

altic

e

16

Brea

sta,

Cot

ofen

ii di

n D

os, S

caes

ti,

Arge

toai

a

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 6

06A:

Bre

asta

(D

J 606

) – O

bedi

n –

Mih

ăiţa

– P

otm

elţu

–

Coţo

feni

i din

Dos

– S

caeş

ti –

Vale

a lu

i Păt

ru –

Sa

lcia

– A

rget

oaia

(DJ6

06C)

– I

ordă

cheş

ti –

Piri

a –

Lim

. Jud

. Meh

edin

ţi Km

0+0

00-

43+2

66, i

nclu

siv

reab

ilita

re p

od: k

m 2

7+16

4

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

jude

ţean

ă

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

a im

brac

amin

tii a

sfal

tice

si m

oder

niza

re a

dru

mul

ui p

ietr

uit;

Exec

utie

lucr

ari

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

a p

odul

ui e

xist

ent

17

Giur

gita

Re

abili

tare

DJ 5

61A

11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

a im

brac

amin

tii a

sfal

tice

33

2

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

t Co

d Te

mat

ică/

O

biec

tiv/

Prio

rita

te

Tip

inte

rven

ţie

Des

crie

re

18

Bral

ostit

a Re

abili

tare

DJ 6

06H

11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re

19

Vart

op, G

iube

ga,

Baile

sti

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 5

61D

incl

usiv

re

abili

tare

pod

, km

53+

210

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

mod

erni

zare

de

drum

pie

trui

t

20

Varv

orul

de

Jos -

Sa

lcut

a - P

eris

or -

Cior

oias

i -

Afum

ati

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 5

52A:

DJ 5

52 -

Criv

a - V

arvo

rul d

e Jo

s – C

iutu

ra –

Dra

goia

- Te

ncan

au -

Mir

za -

Mar

acin

ele

- Per

isor

- Ce

tatu

ia -

Cior

oias

i - C

ioro

iu N

ou -

Bour

eni -

Co

vei -

Cat

ane

(DN

55A)

, km

0+0

00 -

56+6

50,

incl

usiv

reab

ilita

re p

od, k

m 7

+450

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

jude

ţean

ă

Exec

utie

lucr

ari r

eabi

litar

e si

mod

erni

zare

. PT-

urile

se

refe

ra d

oar l

a an

umite

tron

soan

e di

n dr

um si

nec

esita

re

actu

aliz

are.

21

Brea

sta

Cern

ates

ti Gr

eces

ti

Reab

ilita

re D

J 606

B: B

reas

ta (D

J 606

A)–

Crov

na–R

asni

cu O

ghea

n–Co

rniţa

–Ce

rnăt

eşti–

Met

rou–

Băr

boi

Grec

eşti–

Grăd

işte

a –B

uşu-

Lim

Jud

MH

Km

0+0

00-

43+6

85

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re a

imbr

acam

intii

asf

altic

e

22

Sopo

t, Go

gosu

, Gr

eces

ti, S

ecu

Mod

erni

zare

DJ 6

06C,

DJ 6

06 (P

eren

i) –

Bel

oţ

– So

pot –

Şte

făne

l – G

ogoş

u –

Grec

eşti(

DJ6

06B)

– Ş

uman

dra

– Se

cu –

Co

măn

icea

– N

ovac

(DJ6

06A)

– A

rget

oaia

–

Lim

. Jud

. Meh

edin

ţi: K

m 1

4+80

0-17

+800

, Km

28

+610

-39+

900,

Km

39+

900-

44+9

25

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

mod

erni

zare

a d

rum

ului

pie

trui

t

23

Poia

na M

are

Reab

ilita

re p

od p

e D

J 553

, km

39+

730

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i rea

bilit

are

si m

oder

niza

re a

pod

ului

ex

iste

nt

24

Mag

lavi

t Re

abili

tare

DJ 5

54

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

25

Baile

sti

Mod

erni

zare

DJ 5

61E,

incl

usiv

reab

ilita

re

pod:

km

1+9

00

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

mod

erni

zare

de

drum

pie

trui

t

26

Mur

gasi

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 6

43A:

Lim

. Jud

. Ol

t – P

icăt

urile

– M

urga

şi –

Gai

a –

Buşt

eni –

Ba

lota

de

Jos –

Bal

ota

de S

us –

Vel

eşti

Km

25+0

00-4

4+04

1

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

jude

ţean

ă E

xecu

tie lu

crar

i de

reab

ilita

re a

imbr

acam

intii

asf

altic

e si

mod

erni

zare

a d

rum

ului

pie

trui

t

27

Cior

oias

i Re

abili

tare

DJ 5

52C

11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

a im

brac

amin

tii a

sfal

tice

28

Rado

van

Re

abili

tare

DJ 5

61F

11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

a im

brac

amin

tii a

sfal

tice

33

3

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

t Co

d Te

mat

ică/

O

biec

tiv/

Prio

rita

te

Tip

inte

rven

ţie

Des

crie

re

29

Baile

sti

Reab

ilita

re D

J 561

G

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re a

imbr

acam

intii

asf

altic

e

30

Raca

ri, B

ralo

stita

, Sc

aest

i

Mod

erni

zare

DJ 6

06G:

Sca

eşti(

DJ6

06A)

-Ra

znic

(DJ6

06B)

Km

0+0

00-4

+090

11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră ju

deţe

ană

Exe

cutie

lucr

ari d

e m

oder

niza

re a

dru

mul

ui p

ietr

uit

31

Cala

fat

Reab

ilita

rea

şi m

oder

niza

rea

reţe

lei d

e dr

umur

i loc

ale

în m

unic

ipiu

l Cal

afat

11

3 In

fras

truc

tură

ru

tieră

loca

lă

Reab

ilita

re c

ovor

asf

altic

/ m

oder

niza

re in

ters

ectii

/

amen

ajar

e al

ei p

ieto

nale

/ re

abili

tare

ilum

inat

stra

dal

32

Baile

sti

Reab

ilita

rea

şi m

oder

niza

rea

reţe

lei d

e dr

umur

i loc

ale

în o

rasu

l Bai

lest

i 11

3 In

fras

truc

tură

ru

tieră

loca

lă

33

Cala

fat

Cons

trui

rea

unui

dru

m o

colit

or tr

afic

gre

u in

zo

na d

e ve

st a

mun

icip

iulu

i Cal

afat

51

1 Va

rian

ta d

e oc

olir

e Co

nstr

uire

a un

ui d

rum

oco

litor

in lu

ngim

e de

198

00 m

.

34

Crai

ova

Înno

irea

par

culu

i aut

o cu

300

aut

obuz

e si

50

tram

vaie

in m

unic

ipiu

l Cra

iova

34

1 Tr

ansp

ort u

rban

Ac

hizi

tiona

rea

a 30

0 au

tobu

ze si

50

tram

vaie

35

Crai

ova

Extin

dere

a lin

iei d

e tr

amva

i cat

re a

erop

ortu

l di

n Cr

aiov

a 11

1, 1

21, 4

21

Tran

spor

t urb

an

36

Crai

ova

Reab

ilita

rea

şi m

oder

niza

rea

reţe

lei d

e dr

umur

i loc

ale

în m

unic

ipiu

l Cra

iova

11

3 In

fras

truc

tură

ru

tieră

loca

lă

Reab

ilita

re c

ovor

asf

altic

/ m

oder

niza

re in

ters

ectii

/

amen

ajar

e al

ei p

ieto

nale

/ re

abili

tare

ilum

inat

stra

dal

37

Crai

ova

Amen

ajar

e pi

ste

pent

ru b

icic

lete

41

2 Tr

ansp

ort u

rban

Am

enaj

are

40 k

m p

iste

pen

tru

bici

clet

e

38

Baile

sti

Mod

erni

zare

a tr

otua

re ş

i in

fiint

area

de

pa

rcar

i aut

o in

mun

icip

iul

Baile

sti

411,

221

In

fras

truc

tură

ru

tieră

loca

lă

Mod

erni

zare

trot

uoar

e, c

rear

e pa

rcar

i

39

Baile

sti

Crea

rea

cen

turi

i oc

olito

are

a m

unic

ipiu

lui

Baile

sti

– va

rian

ta e

stic

ă, v

aria

nta

vest

ica

511

Vari

anta

de

ocol

ire

Mod

erni

zare

in

fras

truc

tura

str

azi

40

Baile

sti

Cent

ru d

e tr

ansf

er a

măr

furi

lor î

ntre

m

ijloa

cele

de

tran

spor

t rut

ier s

i fer

ovia

r 61

3 In

fras

truc

tură

in

term

odal

ă M

oder

niza

re in

fras

truc

tura

ec

onom

ica

(rut

iera

-fe

rovi

ara)

41

Cala

fat

Dez

volta

rea

infr

astr

uctu

rii p

ortu

are

pent

ru

oper

atii

com

erci

ale

la p

ortu

l Cal

afat

11

1, 6

15

Infr

astr

uctu

ră

nava

lă

Exec

utie

lucr

ari r

eabi

litar

e si

mod

erni

zare

42

Crai

ova

Extin

dere

a si

mod

erni

zare

a Ae

ropo

rtul

ui

Inte

rnat

iona

l Cra

iova

in v

eder

ea a

sigu

rari

i co

nditi

ilor d

e tr

afic

la st

anda

rde

euro

pene

11

1, 6

11

Infr

astr

uctu

ră

aeri

ană

Lucr

ari d

e ex

tinde

re, r

eabi

litar

e si

mod

erni

zare

43

Crai

ova

Dez

volta

re a

infr

astr

uctu

rii a

erop

ortu

are

a Ae

ropo

rtul

ui C

raio

va p

rin

extin

dere

a pi

stei

de

ate

riza

re/d

ecol

are

si im

plem

enta

rea

unui

si

stem

de

ater

izar

e IL

S/D

ME

cate

gori

e su

peri

oara

, int

egra

t cu

GP R

adar

SRE

(rad

ar

111,

611

, 224

In

fras

truc

tură

ae

rian

ă Lu

crar

i de

extin

dere

, rea

bilit

are

si m

oder

niza

re

33

4

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

t Co

d Te

mat

ică/

O

biec

tiv/

Prio

rita

te

Tip

inte

rven

ţie

Des

crie

re

prim

ar/r

adar

secu

ndar

)

44

Crai

ova

Aero

port

ul C

raio

va -

Reab

ilita

rea

in

fras

truc

turi

i de

mis

care

11

1, 6

11, 2

24

Infr

astr

uctu

ră

aeri

ană

Reab

ilita

rea

infr

astr

uctu

rii d

e m

isca

re p

entr

u Ae

ropo

rtul

Cra

iova

45

Crai

ova

Aero

port

ul C

raio

va -

Reab

ilita

rea

unui

dru

m

tehn

olog

ic p

erim

etra

l, do

tat c

u su

prav

eghe

re

vide

o 11

1, 6

11

Infr

astr

uctu

ră

aeri

ană

Reab

ilita

rea

unui

dru

m te

hnol

ogic

per

imet

ral,

dota

t cu

supr

aveg

here

vid

eo

46

Crai

ova

Aero

port

ul C

raio

va -

Mod

erm

izar

ea

term

inal

ului

CAR

GO

111,

616

In

fras

truc

tură

ae

rian

ă

Mod

erni

zare

a te

rmin

alul

ui C

ARGO

se v

a fa

ce p

rin

urm

atoa

rele

: rea

bilit

are,

con

solid

are,

dot

are

cu

echi

pam

ente

, rep

arat

ii fa

tade

inte

rioa

re si

ext

erio

are,

et

c.

47

Crai

ova

Amen

ajar

ea u

nei p

latfo

rme

pent

ru sp

alar

ea

auto

vehi

cule

lor s

i a u

nui b

azin

de

cole

ctar

e si

de

cant

are

a ap

elor

con

dam

inat

e si

a

subs

tant

elor

deg

ivra

nte

111

Infr

astr

uctu

ră

aeri

ană

Amen

ajar

ea u

nei p

latfo

rme

pent

ru sp

alar

ea

auto

vehi

cule

lor s

i a u

nui b

azin

de

cole

ctar

e si

dec

anta

re

a ap

elor

con

dam

inat

e si

a su

bsta

ntel

or d

egiv

rant

e.

48

Crai

ova

Echi

pam

ente

nec

esar

e ri

dica

rii g

radu

lui d

e si

gura

nta

la A

erop

ortu

l Cra

iova

11

1, 2

24

Infr

astr

uctu

ră

aeri

ană

Aces

te e

chip

amen

te v

or fi

urm

atoa

rele

: aut

ospe

cial

a pe

ntru

stin

gere

a in

cend

iilor

, deg

ivro

r cu

solu

tii ti

p I s

i tip

II, e

chip

amen

t pen

tru

inla

tura

rea

aero

nave

lor

imob

iliza

te a

ccid

enta

l, ec

hipa

men

t de

desc

arce

rare

ae

rona

ve si

aut

ospe

cial

a pe

ntru

intin

erir

ea

infr

astr

uctu

rii d

e m

isca

re (d

ezap

ezir

e, m

atur

are,

ie

rbic

idar

e, c

osie

r).

49

Jude

tul D

olj

Spor

irea

mob

ilita

tii si

stim

ular

ea

tran

spor

turi

lor m

ultim

odal

e/Ca

ile n

aval

e in

tern

e 11

1, 6

12

Infr

astr

uctu

ră

nava

lă

Spor

irea

mob

ilita

tii si

stim

ular

ea tr

ansp

ortu

rilo

r m

ultim

odal

e/Ca

ile n

aval

e in

tern

e

50

Jude

tul D

olj

Prom

ovar

ea b

enef

iciil

or tr

ansp

ortu

lui

inte

rmod

al (r

utie

r-flu

vial

, rut

ier-

aeri

an)

pent

ru m

inim

izar

ea e

fect

elor

adv

erse

ale

tr

ansp

ortu

lui a

supr

a m

ediu

lui

421,

611

, 612

In

fras

truc

tură

in

term

odal

ă

Dat

orita

nev

oilo

r tot

mai

acc

entu

ate

de m

obili

tate

am

arfu

rilo

r si c

alat

orilo

r,ser

vici

ile d

e tr

ansp

ort a

u in

cepu

t sa

fie o

feri

te to

t mai

sofis

ticat

ata

t teh

nic,

cat s

i in

fras

tuct

ural

.

51

Jude

tul D

olj

Cons

trui

rea

de p

latfo

rme

pent

ru d

ebar

care

a pa

sage

rilo

r de

pe n

avel

e de

cro

azie

ra in

co

ntin

uare

a fa

leze

i exi

sten

te

121,

612

In

fras

truc

tură

na

vală

Pl

atfo

rme

mod

erne

pen

tru

deba

rcar

ea p

asag

erilo

r de

pe

nave

le d

e cr

oazi

era

in c

ontin

uare

a fa

leze

i exi

sten

te.

52

Jude

tul D

olj

Mon

itori

zare

traf

ic d

rum

uri J

udet

ene

224

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră ju

deţe

ană

Mod

erni

zare

traf

ic d

rum

uri j

udet

ene

53

Jude

tul D

olj

Mar

irea

sigu

rant

ei c

ircu

latie

i la

trec

erile

pe

ste

cale

fera

ta la

dru

mur

ile ju

dete

ne

(bar

iere

, sem

naliz

ari,

cam

ere

vide

o)

111,

112

, 224

In

fras

truc

tură

ru

tieră

jude

ţean

ă M

onta

rea

bari

erel

or, a

cam

erel

or v

ideo

si se

mna

lizar

i la

nive

l cu

cale

a fe

rata

.

33

5

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

t Co

d Te

mat

ică/

O

biec

tiv/

Prio

rita

te

Tip

inte

rven

ţie

Des

crie

re

54

Jude

tul D

olj

Dez

volta

rea

unei

rete

le d

e tr

ansp

ort m

arfu

ri

si p

erso

ane

inte

rcon

ecta

te: p

e ca

lea

apei

, so

lulu

i si a

erul

ui, p

rin

cola

bora

re c

u st

atel

e ri

vera

ne fl

uviu

lui D

unar

ea

612,

615

In

fras

truc

tură

na

vală

Dez

volta

rea

unei

rete

le d

e tr

ansp

ort m

arfu

ri si

per

soan

e in

terc

onec

tate

: pe

cale

a ap

ei, s

olul

ui si

aer

ului

, pri

n co

labo

rare

cu

stat

ele

rive

rane

fluv

iulu

i Dun

area

55

Jude

tul D

olj

Mas

uri d

e de

zvol

tare

a in

fras

truc

turi

i po

rtur

ilor,

mod

erni

zare

a flo

tei,

aplic

atii

tele

mat

ice

(ser

vici

ile d

e in

form

atii

rive

rane

), in

ovar

ea, l

ogis

tica,

edu

catia

si fo

rmar

ea

prof

esio

nala

111,

615

In

fras

truc

tură

na

vală

Mas

uri d

e de

zvol

tare

a in

fras

truc

turi

i por

turi

lor,

mod

erni

zare

a flo

tei,

aplic

atii

tele

mat

ice

(ser

vici

ile d

e in

form

atii

rive

rane

), in

ovar

ea, l

ogis

tica,

edu

catia

si

form

area

pro

fesi

onal

a

56

Regi

unea

Dun

arii

Stra

tegi

a UE

pen

tru

Regi

unea

Dun

arii

612,

615

In

fras

truc

tură

na

vală

Stra

tegi

a UE

pen

tru

Regi

unea

Dun

arii

1. c

onec

tivita

tea

(tra

nspo

rt in

term

odal

, cul

tura

si tu

rism

, ret

ele

de

ener

gie)

; Par

c in

dust

rial

pen

tru

intr

epri

nder

ile m

ici s

i m

ijloc

ii Vi

din

- Cal

afat

cu

un n

od m

ulti-

mod

al d

e tr

ansp

ort (

cale

fera

ta, r

utie

r si f

luvi

al) s

i un

cent

ru

logi

stic

2. -

Imbu

nata

tirea

atr

activ

itatii

zon

ei D

abul

eni -

Be

chet

– O

riah

ovo

prin

am

enaj

area

de

faci

litat

i pen

tru

prac

ticar

ea d

e sp

ortu

ri ri

vera

ne 3

. - Im

buna

tatir

ea

atra

ctiv

itatii

zon

ei D

abul

eni -

Bec

het –

Ori

ahov

o pr

in

amen

ajar

ea d

e fa

cilit

ati p

entr

u pr

actic

area

de

spor

turi

ri

vera

ne

57

Ceta

te

Amen

ajar

ea c

heiu

lui P

ortu

lui C

etat

e 11

1, 6

12, 6

15

Infr

astr

uctu

ră

nava

lă

Lucr

ari d

e am

enaj

are

58

Rast

Achi

zitio

nare

a un

ui fe

rry-

boat

si a

unu

i po

nton

pen

tru

pune

rea

in v

aloa

re si

de

zvol

tare

a pu

nctu

lui d

e tr

ecer

e a

fron

tiere

i Ra

st

612

Infr

astr

uctu

ră

nava

lă

Pune

rea

in v

aloa

re si

dez

volta

rea

punc

tulu

i de

trec

ere

a fr

ontie

rei R

ast

59

Jude

tul D

olj

Real

izar

ea d

e ha

rti e

lect

roni

ce p

entr

u tr

ansp

ortu

l flu

vial

si a

l unu

i sis

tem

mod

ern

de m

asur

ator

i si s

emna

lizar

e in

sect

orul

ro

man

esc

al D

unar

ii

224

Infr

astr

uctu

ră

nava

lă

Imbu

nata

tirea

sigu

rant

ei tr

afic

ului

fluv

ial p

rin

utili

zare

a de

har

ti el

ectr

onic

e

60

Jude

tul D

olj

Crea

rea

unui

cen

tru

de in

form

atii

pent

ru

port

urile

dol

jene

in v

eder

ea a

sigu

rari

i de

info

rmat

ii pr

ivin

d tr

ansp

ortu

l nav

al si

ac

cesu

l la

aces

te in

form

atii

al tu

turo

r in

stitu

tiilo

r si a

gent

ilor e

cono

mic

i si

inte

rcon

ecta

rea

la si

stem

e ex

iste

nte

121,

123

In

fras

truc

tură

na

vală

Cr

eare

a un

ui c

entr

u de

info

rmat

ii pe

ntru

por

turi

le

dolje

ne

61

Jude

tul D

olj

Dez

volta

rea

tran

spor

tulu

i pe

dist

ante

scur

te

pe D

unar

e pe

ntru

pre

luar

ea si

11

1 In

fras

truc

tură

na

vală

D

ezvo

ltare

tran

spor

t pe

Dun

are

33

6

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

t Co

d Te

mat

ică/

O

biec

tiv/

Prio

rita

te

Tip

inte

rven

ţie

Des

crie

re

deco

nges

tiona

rea

traf

icul

ui ru

tier

62

Jude

tul D

olj

Extin

dere

serv

icii

info

rmat

izat

e in

ape

le

natio

nale

nav

igab

ile p

entr

u flu

idiz

area

op

tima

a tr

afic

ului

fluv

ial

224

Infr

astr

uctu

ră

nava

lă

Extin

dere

serv

icii

info

rmat

izat

e pe

ntru

flui

diza

rea

traf

icul

ui fl

uvia

l

63

Jude

tul D

olj

Arm

oniz

area

sist

emel

or in

form

atio

nale

pe

ntru

traf

icul

de

mar

furi

si p

erso

ane

in

zona

de

trec

ere

a gr

anite

i Vid

in-C

alaf

at

224

Infr

astr

uctu

ră

nava

lă

Sist

eme

info

rmat

iona

le p

entr

u tr

afic

ul d

e m

arfu

ri.

64

Jude

tul D

olj

Refa

cere

a ca

nalu

lui n

avig

abil

prin

real

izar

ea

de lu

crar

i hid

rote

hnic

e pe

ntru

asi

gura

rea

adan

cim

ii m

inim

e pe

ntru

nav

igat

ie in

ve

dere

a im

buna

tatir

ii na

viga

tiei p

e D

unar

e in

ved

erea

cre

ster

ii po

nder

ii tr

ansp

ortu

lui

fluvi

al in

baz

inul

Dun

arii

111

Infr

astr

uctu

ră

nava

lă

Refa

cere

a ca

nalu

lui n

avig

abil

pent

ru a

sigu

rare

a ad

anci

mii

min

ime

de n

avig

atie

in v

eder

ea im

buna

tatir

ii na

viga

tiei p

e D

unar

e pe

ntru

cre

ster

ea p

onde

rii

tran

spor

tulu

i flu

vial

in b

azin

ul D

unar

ii

65

Cala

fat

Reab

ilita

rea

şi m

oder

niza

rea

reţe

lei d

e dr

umur

i loc

ale

în o

raşu

l Cal

afat

11

3 In

fras

truc

tură

ru

tieră

loca

lă

Reab

ilita

re c

ovor

asf

altic

/ m

oder

niza

re in

ters

ectii

/

amen

ajar

e al

ei p

ieto

nale

/ re

abili

tare

ilum

inat

stra

dal

66

Crai

ova

Cres

tere

a si

gura

ntei

pub

lice

in m

unic

ipiu

l Cr

aiov

a pr

in in

trod

ucer

ea u

nui s

iste

m d

e su

prav

eghe

re v

ideo

22

4 In

fras

truc

tură

ru

tieră

loca

lă

Inst

alar

e si

stem

de

supr

aveg

here

vid

eo c

u ro

l de

cres

tere

a g

radu

lui d

e si

gura

nta

a tr

afic

ului

aut

o si

pi

eton

al

67

Dăb

ulen

i Am

enaj

are

căi p

ieto

nale

41

1 Că

i pie

tona

le

Amen

ajar

e tr

otua

re și

am

enaj

area

spaț

ii ve

rzi

68

Crai

ova

Amen

ajar

ea d

e pi

ste

pent

ru b

icic

listi

si

achi

zitia

de

auto

vehi

cule

ele

ctri

ce p

entr

u tr

aspo

rtul

in c

omun

34

1, 4

12

Tran

spor

t urb

an

Amen

ajar

ea d

e pi

ste

pent

ru b

icic

listi

si a

chiz

itia

de

auto

vehi

cule

ele

ctri

ce p

entr

u tr

aspo

rtul

in c

omun

69

Jude

tul D

olj

Elec

trifi

care

rete

a Cr

aiov

a-Ca

lafa

t 11

1, 1

15, 1

22

Infr

astr

uctu

ră

fero

viar

ă - M

PGT

2014

-202

0 TE

N-T

Cor

e

70

Dro

beta

Tur

nu

Seve

rin

Dez

volta

re P

ort D

robe

ta T

urnu

Sev

erin

11

1, 6

15

Infr

astr

uctu

ră

nava

lă -

MPG

T 20

14-2

020

TEN

-T C

ore

71

Crai

ova

Aero

port

ul C

raio

va (D

otar

e cu

ech

ipam

ente

de

sigu

rant

a, In

fras

truc

tura

aux

iliar

a –

drum

pe

rim

etra

l teh

nolo

gic,

Infr

astr

uctu

ra

auxi

liara

– il

imin

at p

ublic

+sup

rave

gher

e vi

deo)

111,

122

In

fras

truc

tură

ae

rian

ă - M

PGT

2014

-202

0 TE

N-T

Cor

e

72

Jude

tul D

olj

Sist

eme

de in

form

are

şi o

rien

tare

pe

drum

urile

pub

lice

jude

ţene

şi n

aţio

nale

pr

ivin

d ac

cesu

l la

obie

ctiv

ele

impo

rtan

te a

le

123,

131

, 224

Si

gura

nţa

circ

ulaţ

iei

Amen

ajar

e si

stem

e de

man

agem

ent a

l tra

ficul

ui p

entr

u in

form

area

şi o

rien

tare

a ut

iliza

tori

lor d

espr

e ac

cesu

l la

obie

ctiv

e im

port

amte

din

regi

une

33

7

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

t Co

d Te

mat

ică/

O

biec

tiv/

Prio

rita

te

Tip

inte

rven

ţie

Des

crie

re

regi

unii

73

Crai

ova

Amen

ajar

ea d

e pa

rcăr

i "pa

rk a

nd ri

de"

cone

ctat

e la

sist

emel

e de

tran

spor

t pub

lic

urba

n 14

1, 4

21

Tran

spor

t urb

an

Proi

ectu

l isi

pro

pune

sa re

duca

con

gest

ia si

pol

uare

a in

zo

nele

urb

ane

prin

cre

area

de

faci

litat

i car

e sa

asi

gure

po

sibi

litat

ea d

e tr

ansf

er d

e la

aut

otur

ism

ul p

ropr

iu

catr

e tr

ansp

ortu

l pub

lic p

entr

u ut

iliza

tori

i din

afa

ra

mun

icip

iiilo

r res

pect

ive

74

Toat

e m

unic

ipiil

e di

n ju

det

Impl

emen

tare

a de

sist

eme

ITS

de

man

agem

ent a

l tra

ficul

ui în

zon

ele

urba

ne

131,

211

Tr

ansp

ort u

rban

Prin

impl

emen

atre

a si

stem

elor

inte

ligen

te d

e m

anag

emen

t al t

rafic

ului

rutie

r în

zone

le u

rban

e se

ob

ţine

fluid

izar

ea a

cest

uia,

redu

cere

a co

nges

tiilo

r si

num

arul

ui d

e ac

cide

nte,

pre

cum

si c

ostu

rilo

r aso

ciat

e ac

esto

ra

75

Jude

tul D

olj

Trec

eri d

e pi

eton

i pe

drum

urile

naţ

iona

le şi

ju

deţe

ne

131,

222

In

fras

truc

tură

ru

tieră

loca

lă

Prin

ace

st ti

p de

inte

rven

ţie v

a cr

eşte

gra

dul d

e si

gura

nţă

rutie

ră în

loca

lităţ

ile ru

rale

76

Toat

e m

unic

ipiil

e di

n ju

det

Asig

urar

ea a

cces

ului

util

izat

orilo

r căt

re

obie

ctiv

e ec

onom

ice

/ in

dist

rial

e cu

tr

ansp

ortu

l pub

lic

311,

121

Tr

ansp

ort u

rban

şi

per

iurb

an

Prin

ace

st ti

p de

pro

iect

se o

bţin

e ad

apta

rea

ofer

tei

tran

spor

tulu

i pub

lic la

cer

erea

gen

erat

ă de

obi

ectiv

ele

econ

omic

e şi

indu

stri

ale

situ

ate

de o

bice

i în

zone

le

peri

feri

ce şi

per

iurb

ane

ale

oraş

elor

77

Toat

e lo

calit

ăţile

Pr

ogra

me

de c

ircu

laţie

ada

pata

te c

erer

ii de

tr

ansp

ort d

e tip

nav

etă

121,

312

, 421

Tr

ansp

ort

jude

ţean

şi

inte

rjud

eţea

n

Adap

tare

a pr

ogra

mel

or d

e ci

rcul

aţie

ale

tran

spor

tulu

i pu

blic

rutie

r jud

eţea

n /

inte

rjud

eţea

n şi

fero

viar

la

vari

aţia

ora

ră a

cer

erii

de tr

ansp

ort î

n sc

opul

atr

ager

ii că

lăto

riilo

r de

tip n

avet

ă

78

Crai

ova

Creş

tere

a ac

cesi

bilit

ăţii

prin

ext

inde

rea

arie

i de

des

ervi

re a

tran

spor

tulu

i pub

lic u

rban

12

1, 3

21

Tran

spor

t urb

an

Crea

rea

sau

extin

dere

a un

or tr

asee

de

tran

spor

t pub

lic

urba

n că

tre

zone

le n

edes

ervi

te sa

u de

serv

ite d

efic

itar

(car

tiere

noi

, car

tiere

izol

ate,

etc

.)

79

Toat

e lo

calit

ăţile

St

imul

area

ach

iziţi

onăr

ii /

utili

zări

i ve

hicu

lelo

r eco

logi

ce

422

Tran

spor

t urb

an

Prin

ace

sti t

ip d

e pr

oiec

t se

dore

şte

încu

raja

rea

utili

zato

rilo

r spr

e a

achi

ziţio

na şi

/sau

util

iza

auto

vehi

cule

nep

olua

nte,

pri

n re

duce

rea

taxe

lor ş

i im

pozi

telo

r, as

igur

are

de lo

curi

de

parc

are

grat

uite

şi

dota

te şi

infr

astr

uctu

ră d

e în

cărc

are

a ba

teri

ilor,

etc.

80

Toat

e lo

calit

ăţile

St

aţii

de în

cărc

are

şi/s

au sc

him

b ba

teri

i pe

ntru

veh

icul

e el

ectr

ice

111,

421

, 422

Tr

ansp

ort u

rban

Pr

oiec

tul v

izea

ză o

rien

tare

a ut

iliza

tori

lor c

ătre

mod

uri

de tr

ansp

ort p

riet

enoa

se c

u m

ediu

l, pr

in a

sigu

rare

a de

fa

cilit

ăţi t

ehni

ce c

are

să p

erm

ită fo

losi

rea

aces

tora

33

8

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

t Co

d Te

mat

ică/

O

biec

tiv/

Prio

rita

te

Tip

inte

rven

ţie

Des

crie

re

81

Toat

e lo

calit

ăţile

Si

stem

e "c

ar sh

arin

g" şi

"car

poo

ling"

42

3 Tr

ansp

ort u

rban

şi

per

iurb

an

Redu

cere

a gr

adul

ui d

e ut

iliza

re a

l aut

otur

ism

ului

se

poat

e re

aliz

a pr

in im

plem

enta

rea

de a

stfe

l de

sist

eme

care

pro

mov

ează

util

izar

ea a

celu

iaşi

aut

otur

ism

de

cătr

e m

ai m

ulţi

călă

tori

, la

toat

e ni

velu

rile

: reg

iona

l, ju

deţe

an, l

ocal

82

Crai

ova

Cent

re lo

gist

ice

regi

onal

e 11

1, 5

12

Infr

astr

uctu

ră

inte

rmod

ală

Dez

volta

rea

econ

omic

ă lo

cală

şi re

gion

ală

poat

e fi

susţ

inut

ă şi

pri

n fa

cilit

area

real

izăr

ii un

or c

entr

e lo

gist

ice

regi

onal

e, si

tuat

e st

rate

gic

la c

onflu

enţa

m

odur

ilor d

e tr

ansp

ort

83

Crai

ova

Îmbu

nătă

ţirea

pro

cese

lor l

ogis

tice

de

apro

vizi

onar

e în

med

iul u

rban

51

3 Tr

ansp

ort u

rban

Prin

opt

imiz

area

pro

cese

lor d

e ap

rovi

zion

are

în m

ediu

l ur

ban,

se o

bţin

o se

rie

de a

vant

aje

econ

omic

o-so

cial

e şi

de

med

iu, p

rint

re c

are:

redu

cere

a po

luăr

ii, re

duce

rea

cong

estie

i, ef

icie

ntiz

area

act

ivită

ţilor

eco

nom

ice

84

Crai

ova

Term

inal

e in

term

odal

e de

căl

ător

i 12

1, 6

14

Tran

spor

t urb

an

Aces

te fa

cilit

ăţi s

peci

fice

infr

astr

uctu

rii o

raşe

lor m

ari

vor p

erm

ite c

ălăt

orilo

r tra

nspo

rtul

ui re

gion

al şi

ju

deţe

an să

real

izez

e tr

ansf

erul

căt

re tr

ansp

ortu

l pub

lic

loca

l. As

tfel,

mijl

oace

le d

e tr

ansp

ort r

egio

nal ş

i jud

eţea

n nu

vor

mai

pen

etra

şi în

cărc

a re

ţeau

a lo

cală

85

Toat

e lo

calit

ăţile

ur

bane

Ce

ntre

de

înch

irie

ri b

icic

lete

41

2, 4

21

Tran

spor

t urb

an

şi p

eriu

rban

Prin

ace

st ti

p de

pro

iect

impl

emen

tat l

a ni

velu

l lo

calit

ăţilo

r urb

ane

din

regi

une

se v

a ob

ţine

reor

ient

area

util

izat

orilo

r căt

re a

cest

mod

de

tran

spor

t ec

olog

ic

86

Jude

tul D

olj

Inte

grar

e ta

rifa

ră în

tre

mod

uri d

e tr

ansp

ort

publ

ic la

niv

elur

ile u

rban

, jud

eţea

n, re

gion

al

(inc

lusi

v tr

ansp

ort f

erov

iar)

32

4, 4

21

Tran

spor

t urb

an

şi p

eriu

rban

Inte

grar

ea ta

rifa

ră în

tre

mod

uri d

e tr

ansp

ort e

ste

o m

ăsur

ă fa

cilă

de

reor

ient

are

a că

lăto

rilo

r căt

re

tran

spor

tul p

ublic

, cu

toat

e av

anta

jele

car

e de

rivă

din

ac

esta

87

Crai

ova

E-tic

ketin

g 32

3, 4

21

Tran

spor

t urb

an

şi p

eriu

rban

Faci

litar

ea a

chiz

iţion

ării

legi

timaţ

iei d

e că

lăto

rie

prin

m

ijloa

ce m

oder

ne (c

arte

le e

lect

roni

ce, S

MS,

car

d ba

ncar

, et

c.) u

şure

ază

utili

zare

a tr

ansp

ortu

lui p

ublic

de

cătr

e că

lăto

ri şi

ofe

ră in

form

aţii

valo

roas

e op

erat

orilo

r asu

pra

com

port

amen

tulu

i de

depl

asar

e a

călă

tori

lor,

în si

tuaţ

ia

în c

are

se v

a ce

re v

alid

area

legi

timaţ

iei d

e că

lăto

rie,

atâ

t la

urc

area

, cât

şi la

cob

orâr

ea în

/din

mijl

ocul

de

tran

spor

t

88

Toat

e lo

calit

ăţile

ur

bane

Pl

anur

i de

mob

ilita

te u

rban

ă du

rabi

lă

Tr

ansp

ort u

rban

şi

per

iurb

an

Prin

real

izar

ea a

cest

or d

ocum

enta

ţii, l

ocal

ităţil

e vo

r av

ea la

înde

mân

ă un

ghi

d de

dez

volta

re in

tegr

ată

a m

obili

tăţii

urb

ane

dura

bile

ada

ptat

ă ne

voilo

r loc

ale.

M

odel

ul d

e tr

ansp

ort r

ealiz

at în

cad

rul a

cest

or p

lanu

ri

33

9

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

t Co

d Te

mat

ică/

O

biec

tiv/

Prio

rita

te

Tip

inte

rven

ţie

Des

crie

re

va re

prez

enta

un

inst

rum

et te

hnic

val

oros

la în

dem

âna

auto

rită

ţilor

pen

tru

fund

amen

ater

ea p

roie

ctel

or

viito

are.

Mai

mul

t, ex

iste

nţa

aces

tui d

ocum

ent e

ste

oblig

ator

ie p

entr

u ac

cesa

rea

de fo

ndur

i ner

ambu

rsab

ile

pe a

num

ite a

xe d

in P

OR 2

014-

2020

89

Piel

esti,

Sat

Ca

mpe

ni, J

udet

ul

Dol

j si C

omun

a Ba

ldov

ines

ti,

Jude

tul O

lt

Amen

ajar

e in

fras

truc

tură

rutie

ră lo

cală

car

e sa

faci

litez

e le

gatu

ra d

intr

e Co

mun

a Pi

eles

ti,

Sat C

ampe

ni si

Com

una

Bald

ovin

esti

Jude

tul

Olt

111

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră re

gion

ală

Rebi

litar

e in

fras

truc

ura

de tr

ansp

ort p

entr

u fa

cilit

area

re

latii

lor d

intr

e ce

le d

ouă

com

une

90

Jude

tul D

olj

Auto

stra

da P

itest

i-Cra

iova

11

1, 1

22, 1

31

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră m

ajor

ă -

MPG

T 20

14-

2020

TEN

-T C

ompr

ehen

sive

91

Jude

tul D

olj

Reab

ilita

re D

rum

Nat

iona

l DN

6, A

lexa

ndri

a-Cr

aiov

a 11

1, 1

22, 1

31

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră -

MPG

T 20

14-2

020

TEN

-T C

ore

92

Jude

tul D

olj

Reab

ilita

re D

rum

Nat

iona

l DN

56,

Cra

iova

-Ca

lafa

t 11

1, 1

22, 1

31

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră -

MPG

T 20

14-2

021

TEN

-T C

ore

93

Jude

tul D

olj

Spor

ire

vite

ză d

e ci

rcul

atie

Buc

ures

ti-Cr

aiov

a 11

1, 1

15, 1

22

Infr

astr

uctu

ră

fero

viar

ă - M

PGT

2014

-202

0 TE

N-T

Cor

e

94

Jude

tul D

olj

Elec

trifi

care

rete

a, C

raio

va-C

alaf

at

111,

115

, 122

In

fras

truc

tură

fe

rovi

ară

- MPG

T 20

14-2

020

TEN

-T C

ore

95

Jude

tul D

olj

Real

izar

ea lu

crar

ilor d

e dr

enaj

de

initi

ere

si

cons

truc

tii h

idro

tehn

ice

spec

iale

in v

eder

ea

cres

teri

i num

arul

ui d

e zi

le d

e na

viga

tie p

e D

unar

e (e

tapa

I), S

ecto

r Pis

tol-C

orab

ia

111

Infr

astr

uctu

ră

fero

viar

ă - M

PGT

2014

-202

0 TE

N-T

Cor

e

96

Jude

tul D

olj

Mod

erni

zare

Por

t Cal

afat

11

1, 6

15

Infr

astr

uctu

ră

fero

viar

ă - M

PGT

2014

-202

0 TE

N-T

Cor

e

34

0 10

.2. A

nexa

1.2

. Pro

iect

e pr

opus

e în

jude

ţul G

orj

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

tul

Cod

Tem

atică/

O

biec

tiv/

Pr

iori

tate

Tip

inte

rven

ţie

Des

crie

re

1 Le

leşt

i – D

obri

ţa –

Run

cu

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 6

72D

11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

2 Li

curi

ci –

Ber

leşt

i – P

ârâu

–

Poja

ru

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 6

75A

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re

3 Co

rneș

ti –

Stol

ojan

i – A

rcan

i –

Runc

u Re

abili

tare

si m

oder

niza

re D

J 672

E 11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

4 D

răgo

ieni

– B

ălăn

eşti

– Gr

ui

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 6

65A

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re

5 Cr

asna

– Bu

zeşt

i – M

ogoş

ani –

Po

joge

n Re

abili

tare

si m

oder

niza

re D

J 665

C 11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

6 Tă

lpăș

ești

– St

roie

ști –

Ră

chiţi

– R

uncu

Reab

ilita

re si

stem

rutie

r pe

DJ

672C

: Tăl

păşe

şti-S

troi

eşti-

Răch

iţi-

Runc

u-Li

mită

Jude

ţ Hun

edoa

ra, k

m

10+0

60- k

m 3

9+29

1, ju

dețu

l Gor

j

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Reab

ilita

re si

stem

rutie

r pe

DJ 6

72C,

Tăl

păşe

şti-S

troi

eşti-

Răch

iţi-R

uncu

-Lim

ită Ju

deţ H

uned

oara

, km

10+

060-

km

39

+291

, jud

ețul

Gor

j

7 Al

beni

– C

ălug

ărea

sa –

Pr

igor

ia –

Alim

peșt

i Re

abili

tare

si m

oder

niza

re D

J 675

D

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re

8 D

anci

ules

ti Re

abili

tare

si m

oder

niza

re D

J 651

A 11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

9 A

pa N

eagr

ă - P

adeş

- Că

lugă

reni

- Va

lea

Mar

e Re

abili

tare

si m

oder

niza

re D

J 671

11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

34

1

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

tul

Cod

Tem

atică/

O

biec

tiv/

Pr

iori

tate

Tip

inte

rven

ţie

Des

crie

re

10

Văgi

uleș

ti-Sa

mar

ineș

ti-M

otru

-Lup

oaia

-Căt

unel

e-Gl

ogov

a-Că

mui

ești

Reab

ilita

rea

sist

em ru

tier p

e D

J 67

1B: k

m 4

+500

– 4

1+00

0, li

m. J

ud.

Meh

edin

ți-Vă

giul

ești-

Sam

arin

ești-

Mot

ru-L

upoa

ia-C

ătun

ele-

Glog

ova-

Căm

uieș

ti, ju

d. G

orj

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Reab

ilita

rea

sist

em ru

tier p

e D

J 671

B, k

m 4

+500

– 4

1+00

0,

lim. J

ud. M

ehed

inți-

Văgi

uleș

ti-Sa

mar

ineș

ti-M

otru

-Lup

oaia

-Că

tune

le-G

logo

va-C

ămui

ești,

jud.

Gor

j

11

Tism

ana

– M

ănăs

tirea

Ti

sman

a Re

abili

tare

si m

oder

niza

re D

J 672

A 11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

12

Poci

oval

iste

– S

itest

i –

Bum

beşt

i Piti

c

Reab

ilita

rea

sist

em ru

tier p

e D

J 66

5D: k

m 0

+000

-km

4+8

10,

Poci

oval

iște

(DN

67C)

-Site

ști-

Bum

beșt

i Piți

c (D

N67

), Ju

dețu

l Gor

j

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Reab

ilita

rea

sist

em ru

tier p

e D

J 665

D, k

m 0

+000

-km

4+8

10,

Poci

oval

iște

(DN

67C)

-Site

ști-B

umbe

ști P

ițic(

DN

67),

Jude

țul

Gorj

13

Nis

tore

şti –

Alim

peşt

i –

Sârb

ești

Re

abili

tare

si m

oder

niza

re D

J 605

C 11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

14

Balo

şani

– S

teja

ri –

Pis

coiu

–

Obâr

şia

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 6

05B

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re

15

Târg

u Lo

greş

ti - P

opeş

ti Re

abili

tare

si m

oder

niza

re D

J 675

C 11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

16

Câm

pu M

are

– Al

beni

Re

abili

tare

si m

oder

niza

re D

J 675

B 11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

17

Bârs

eşti

- Pol

ata

- Urs

aţi -

Su

seni

Re

abili

tare

si m

oder

niza

re D

J 672

B 11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

18

Dăn

ciul

eşti

– H

ălăn

get –

Ră

dine

şti –

Obâ

rşia

Re

abili

tare

si m

oder

niza

re D

J 605

A 11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

19

Turc

ineş

ti –

Sâm

botin

–

Arsu

ri –

Sch

ela

Reab

ilita

re D

J 664

: (D

N66

) Tg-

Jiu-

Turc

ineş

ti-Ca

rtiu

-Sîm

botin

-Ars

uri-

Sche

la-L

im.Ju

d. H

uned

oara

, km

0+

000-

km

35+

000

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Reab

ilita

re D

J664

, (D

N66

)Tg-

Jiu-T

urci

neşt

i-Car

tiu-S

îmbo

tin-

Arsu

ri-S

chel

a-Li

m.Ju

d. H

uned

oara

, km

0+0

00- k

m 3

5+00

0

34

2

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

tul

Cod

Tem

atică/

O

biec

tiv/

Pr

iori

tate

Tip

inte

rven

ţie

Des

crie

re

20

Vlad

ulen

i – U

rdar

i – T

urce

ni

– Io

nest

i

Reab

ilita

re D

J 674

: Vla

dule

ni –

Ur

dari

– T

urce

ni –

Ione

sti –

lim

ita

jud.

Meh

edin

ti –

44,1

46 k

m (

km

0+00

0 –

44+1

46)

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Reab

ilita

re D

J 674

, Vla

dule

ni –

Urd

ari –

Tur

ceni

– Io

nest

i –

limita

jud.

Meh

edin

ti –

44,1

46 k

m (

km 0

+000

– 4

4+14

6)

21

Câln

ic –

Som

ăneş

ti

Reab

ilita

rea

sist

em ru

tier p

e D

J 67

4C: k

m 0

+000

-km

7+0

58,

Câln

iC(D

N67

)-Șo

măn

ești-

DN

66,

jude

țul G

orj

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Reab

ilita

rea

sist

em ru

tier p

e D

J674

C, k

m 0

+000

-km

7+0

58,

Câln

iC(D

N67

)-Șo

măn

ești-

DN

66, j

udeț

ul G

orj

22

Boto

rogi

, Dăn

eşti,

Ţâr

cule

şti

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 6

63A

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re

23

Turc

ineș

ti, R

ugi,

Curp

en,

Stan

esti,

Căl

ești,

Urs

ați

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 6

64A

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re

24

ârgu

Jiu,

Buc

urea

sa,

Mer

fule

ști,

Brăt

uia,

Tro

cani

, Ţâ

rcul

eşti,

Ţic

leni

Re

abili

tare

si m

oder

niza

re D

J 674

A 11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

25

Rovi

nari

, Neg

omir

, Art

anu,

Va

lea

Raci

lor,

Raci

, Nuc

etu,

Ba

nu, B

oras

cu G

ura

Men

tii,

Men

tii d

in D

os

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 6

74B

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re

26

Cârb

eşti

– Tâ

lveş

ti –

Urec

heşt

i – V

ăcar

ea –

Dăn

eşti

– Şa

sa –

Ung

uren

i – B

udie

ni

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 6

63

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re

27

Mic

uleş

ti –

Teho

mir

–

Cojm

ăneş

ti –

Sliv

ileşt

i –

Bolb

oşi –

Oha

ba Ji

u –

Boră

scu

– Ca

lăpa

ru –

Tur

ceni

–

Broş

teni

Reab

ilita

rea

DJ 6

73: S

iacu

–

Bora

scu

– Tu

rcen

i – B

rost

eni (

DN

66

), km

16+

650+

41+6

50, j

udet

ul

Gorj

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Reab

ilita

rea

DJ 6

73, S

iacu

– B

oras

cu –

Tur

ceni

– B

rost

eni (

DN

66

), km

16+

650+

41+6

50”,

jude

tul G

orj

28

Cap

u D

ealu

lui –

Pâr

âu –

Gi

lort

– G

roşe

rea

– An

inoa

sa

– Bi

beşt

i – A

ndre

eşti

– Vl

adim

ir –

Val

ea D

esul

ui –

Ţo

ţea

de H

urez

ani –

Hur

ezan

i

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 6

62

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re

29

Sate

lele

Ure

ches

ti, T

alve

sti,

com

una

Dra

gute

sti

Mod

erni

zare

dru

mur

i com

unal

e si

st

rada

le in

Com

una

Dra

gute

sti

Jude

tul G

orj

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

loca

lă

Asfa

ltare

si m

oder

niza

re d

rum

uri

com

unal

e si

stra

dale

6,9

km

34

3

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

tul

Cod

Tem

atică/

O

biec

tiv/

Pr

iori

tate

Tip

inte

rven

ţie

Des

crie

re

30

Baia

de

Fier

M

oder

niza

re d

rum

uri d

e ex

ploa

tare

11

1, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră lo

cală

Re

ctifi

cari

ale

tras

eulu

i in

plan

si p

rofil

long

itudi

nal,

rect

ifica

ri

ale

pant

elor

tran

sver

sale

, mod

erni

zare

a si

site

mul

ui ru

tier

31

Stăn

ești

Real

izar

ea, d

ezvo

ltare

a și

in

tegr

area

Aer

odro

mul

ui S

tăne

ști,

Jude

țul G

orj,

în re

țeau

a na

ționa

lă

de a

erod

rom

uri c

ertif

icat

e pe

ntru

av

iația

gen

eral

ă

111

Infr

astr

uctu

ră

aeri

ană

Real

izar

ea, d

ezvo

ltare

a și

inte

grar

ea A

erod

rom

ului

Stă

neșt

i, Ju

dețu

l Gor

j, în

rețe

aua

națio

nală

de

aero

drom

uri c

ertif

icat

e pe

ntru

avi

ația

gen

eral

ă

32

Tele

sti,

loca

litat

e Te

lest

i, Bu

duha

la

Reab

ilita

re d

rum

uri l

ocal

e, C

omun

a Te

lest

i, lu

ngim

e de

9,4

4 km

11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră lo

cală

re

abili

tare

dru

mur

i loc

ale

33

Tele

sti,

loca

lităţ

ileTe

lest

i, So

man

esti,

Bud

uhal

a

Mod

erni

zare

dru

mur

i loc

ale

Com

una

Tels

ti, lu

ngim

ea d

e 4,

251

km

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

loca

lă

Mod

erni

zare

dru

mur

i loc

ale

pe se

ctoa

rele

pie

trui

te

34

Tele

sti.

Loca

litat

ea T

eles

ti Co

nstr

uire

pod

pes

te p

arau

l Bi

stri

ta p

e D

C 95

sat T

eles

ti 11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră lo

cală

35

Târg

u-Jiu

M

oder

niza

re tr

ansp

ort î

n co

mun

11

1, 1

21, 3

13,

322,

323

, 324

, 33

1, 3

32, 3

41

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră lo

cală

Re

abili

tare

şi m

oder

niza

re tr

ansp

ort î

n co

mun

36

Turc

eni ş

i sat

ele

apar

ţinăt

oare

Reab

ilita

re, e

xtin

dere

si

mod

erni

zare

sist

em ru

tier s

trăz

i or

aşul

Tur

ceni

11

2, 1

13, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră lo

cală

Lucr

area

cup

rind

e lu

ngim

ea to

tala

a se

ctoa

relo

r de

drum

in

lung

ime

de 1

2.33

7 m

din

ora

şul T

urce

ni si

sate

le

apar

tinat

oare

37

Tg. C

arbu

nest

i M

oder

niza

re D

C 18

, dru

m a

cces

va

tra

de sa

t Coj

ani

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

loca

lă

Lucr

arile

con

stau

in b

alas

tare

, rea

bilit

are

pode

te si

asf

alta

re

2,13

5 km

de

drum

38

Tg. C

arbu

nest

i M

oder

niza

re D

C 20

Cop

acio

asa-

Pojo

geni

, km

5+

575-

8+57

5, sa

t Po

joge

ni

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

loca

lă

Reab

ilita

re d

rum

39

Tg. C

arbu

nest

i M

oder

niza

re In

fras

truc

tură

rutie

ră

loca

lă D

C 43

Bar

bate

sti-S

ocu-

Mac

esu,

km

9+0

00-k

m 1

1+00

0 11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră lo

cală

Re

abili

tare

dru

m

40

Tg. C

arbu

nest

i, sa

tele

M

aces

u-Cu

rtea

na -F

lore

sten

i M

oder

niza

re D

C 59

, km

0+0

00- k

m

8+33

0 M

aces

u-Fl

ores

teni

11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră lo

cală

As

falta

re 8

,330

km

de

drum

41

Tg. C

arbu

nest

i, sa

tul

Stef

anes

ti

Cons

trui

re p

od p

e D

C 27

, km

3+3

60

pe V

alea

Ung

urel

u St

efan

esti

si

pode

t pe

DC

27 k

m 5

+600

pes

te

Vale

a Fr

umus

elu

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

loca

lă

Prin

real

izar

ea a

cest

ei in

vest

itii s

e ur

mar

este

adu

cere

a po

dulu

i si p

odet

ului

exi

sten

te in

exp

loat

are

la p

aram

etri

i ne

cesa

ri fu

nctio

nalit

atii

si si

gura

ntei

cir

cula

tiei u

nui

Infr

astr

uctu

ră ru

tieră

loca

lă d

e cl

asa

tehn

ica

V

42

Tg. C

arbu

nest

i Re

abili

tare

rete

a de

stra

zi, o

ras T

g.

Carb

unes

ti 11

2, 1

13, 1

14,

221

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră lo

cală

Re

abili

tare

stra

zi c

u ca

i de

acce

s la

prop

riet

ati,

piet

onal

e,

evac

uare

ape

plu

vial

e, a

men

ajar

ea d

e lo

curi

de

parc

are

34

4

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

tul

Cod

Tem

atică/

O

biec

tiv/

Pr

iori

tate

Tip

inte

rven

ţie

Des

crie

re

43

Bum

beşt

i-Jiu

Re

abili

tare

, mod

erni

zare

dru

mur

i pu

blic

e, in

clus

iv e

xtin

dere

rete

a dr

umur

i

112,

113

, 114

, 22

1 In

fras

truc

tură

ru

tieră

loca

lă

Reab

ilita

rea,

mod

erni

zare

a şi

ext

inde

rea

drum

urilo

r din

lo

calit

ate,

incl

usiv

a p

odur

ilor,

pode

ţelo

r, ri

gole

lor,

mijl

oace

lor d

e se

mna

lizar

e şi

mar

care

, etc

44

Ticl

eni

Mod

erni

zare

ale

i, dr

umur

i str

adal

e si

com

unal

e Ti

clen

i 11

2 In

fras

truc

tură

ru

tieră

loca

lă

Asfa

ltare

a a

apro

xim

ativ

12

km

45

Ticl

eni

Cons

trui

re 1

000

pode

te si

pod

uri

112

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră lo

cală

Se

vor

con

stru

i 100

0 de

pod

uri s

i pod

ete

in o

ras

46

Târg

u-Jiu

Re

abili

tare

stră

zi

113

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră lo

cală

47

Târg

u-Jiu

Pa

saj s

ubte

ran

trec

ere

C.F.

str.

Ana

Ipăt

escu

11

3, 1

31

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră lo

cală

48

Mot

ru

Cons

trui

re d

rum

cen

tura

DN

67-

Gara

Mot

ru- D

J 671

B 51

1 Va

rian

ta d

e oc

olir

e

49

Turc

eni

Reab

ilita

re, e

xtin

dere

si

mod

erni

zare

sist

em ru

tier,

podu

ri,

stra

zi, d

rum

uri d

e ac

ces

113,

114

, 131

In

fras

truc

tură

ru

tieră

loca

lă

Mod

erni

zare

a a

circ

a 13

km

de

stra

zi, r

ealiz

area

a d

oua

pode

te c

are

sa a

sigu

re a

cces

ul la

dru

mul

jude

tean

, rea

lizar

ea a

do

ua p

odet

e ca

re sa

asi

gure

acc

esul

la d

rum

ul ju

dete

an a

ce

tate

nilo

r de

pe d

oua

stra

zi, r

ealiz

area

une

i tre

ceri

pe

sub

cale

a fe

rata

si a

unu

i pod

pes

te ra

ul Ji

lt

50

Turc

eni

Real

izar

ea tr

otua

re, r

igol

e be

tona

te

si p

odet

e de

acc

es la

pro

prie

tati

pe

late

rale

le d

rum

urilo

r jud

eten

e c

e st

raba

t loc

alita

tea

411

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră lo

cală

Lu

crar

ea se

va

real

iza

pe o

lung

ime

de 4

5 km

51

Turc

eni

Real

izar

ea u

nei s

osel

e oc

olito

are

51

1 Va

rian

ta d

e oc

olir

e Se

va

real

iza

o so

sea

ocol

itoar

e pe

o lu

ngim

e de

cir

ca 1

0 k

m

52

Ranc

a

Mod

erni

zare

a că

ii de

acc

es c

ătre

Ba

za d

e Sa

lvar

e M

onta

nă R

ânca

și

amen

ajar

ea u

nui l

oc d

e at

eriz

are

de

urge

nță

pent

ru e

licop

tere

111,

112

In

fras

truc

tură

ru

tieră

loca

lă

53

Târg

u-Jiu

Pa

rcar

e su

bter

ana

str.

Gen.

Gh.

M

aghe

ru

221

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră lo

cală

Re

aliz

are

parc

are

subt

eran

ă st

r. Ge

n. G

he.M

aghe

ru

54

Târg

u-Jiu

Pa

saj s

ubte

ran

trec

ere

C.F.

str.

Ana

Ipăt

escu

11

3, 1

31

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră lo

cală

Re

aliz

are

pasa

j sub

tera

n tr

ecer

e C.

F. st

r. An

a Ip

ătes

cu

55

Rovi

nari

Am

enaj

are

zonă

cen

tral

ă pi

eton

ală

în o

raşu

l Rov

inar

i, ju

deţu

l Gor

j 41

1, 4

21

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră lo

cală

Îmbu

nătă

ţirea

asp

ectu

lui,

crea

rea

unei

iden

tităţ

i, un

ifica

rea

la

nive

l de

imag

ine

a sp

aţiil

or u

rban

e şi

cre

area

uno

r zon

e de

in

tere

s cu

iden

tităţ

i dife

rite

adr

esân

du-s

e u

nor t

ipol

ogii

soci

ale:

plim

bare

, odi

hnă,

spaţ

iu a

dună

ri ti

nere

t, zo

na jo

curi

cu

fânt

âni a

rtez

iene

, pla

tou

care

să g

ăzdu

iasc

ă di

feri

te

34

5

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

tul

Cod

Tem

atică/

O

biec

tiv/

Pr

iori

tate

Tip

inte

rven

ţie

Des

crie

re

even

imen

te c

ultu

rale

etc

.

56

Rovi

nari

Re

amen

ajar

e, d

otar

e cu

mob

ilier

ur

ban

şi d

ezvo

ltare

func

ţiona

lă

Parc

Cen

tral

Rov

inar

i 41

1, 4

21

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră lo

cală

Cr

eare

a de

ale

i şi p

rom

enad

e no

i, cr

eare

a de

pis

te p

entr

u ro

lleri

si sk

ater

i

57

Rovi

nari

Re

abili

tare

pri

n ra

nfor

sare

st

ruct

uri r

utie

re st

răzi

urb

ane

oraş

Ro

vina

ri

113,

411

In

fras

truc

tură

ru

tieră

loca

lă

Proi

ectu

l pre

supu

ne re

abili

tare

a in

fras

truc

turi

i a u

nui n

umăr

de

22

de st

răzi

urb

ane

(lung

imea

ech

ival

entă

a a

cest

ora

fiind

de

10,

17km

) Re

abili

tare

a pr

esup

une:

reab

ilita

re p

arte

car

osab

ilă,

reab

ilita

re p

arcă

ri a

diac

ente

, rea

bilit

are

trot

uare

58

Târg

u Jiu

Va

rian

ta d

e oc

olir

e Tg

. Jiu

(in

lucr

u)

In

fras

truc

tură

ru

tieră

- M

PGT

2014

-202

0 TE

N-T

Com

preh

ensi

ve

59

Jude

tul G

orj

Sist

eme

de in

form

are

şi o

rien

tare

pe

dru

mur

ile p

ublic

e ju

deţe

ne şi

na

ţiona

le p

rivi

nd a

cces

ul la

ob

iect

ivel

e im

port

ante

ale

regi

unii

123,

131

, 224

Si

gura

nţa

circ

ulaţ

iei

Amen

ajar

e si

stem

e de

man

agem

ent a

l tra

ficul

ui p

entr

u in

form

area

şi o

rien

tare

a ut

iliza

tori

lor d

espr

e ac

cesu

l la

obie

ctiv

e im

port

amte

din

regi

une

60

Targ

u Jiu

Am

enaj

area

de

parc

ări "

park

and

ri

de" c

onec

tate

la si

stem

ele

de

tran

spor

t pub

lic u

rban

14

1, 4

21

Tran

spor

t ur

ban

Proi

ectu

l isi

pro

pune

sa re

duca

con

gest

ia si

pol

uare

a in

zon

ele

urba

ne p

rin

crea

rea

de fa

cilit

ati c

are

sa a

sigu

re p

osib

ilita

tea

de tr

ansf

er d

e la

aut

otur

ism

ul p

ropr

iu c

atre

tran

spor

tul

publ

ic p

entr

u ut

iliza

tori

i din

afa

ra m

unic

ipiii

lor r

espe

ctiv

e

61

Toat

e m

unic

ipiil

e di

n ju

det

Impl

emen

tare

a de

sist

eme

ITS

de

man

agem

ent a

l tra

ficul

ui în

zon

ele

urba

ne

131,

211

Tr

ansp

ort

urba

n

Prin

impl

emen

atre

a si

stem

elor

inte

ligen

te d

e m

anag

emen

t al

traf

icul

ui ru

tier î

n zo

nele

urb

ane

se o

bţin

e flu

idiz

area

ac

estu

ia, r

educ

erea

con

gest

iilor

si n

umar

ului

de

acci

dent

e,

prec

um si

cos

turi

lor a

soci

ate

aces

tora

62

Jude

tul G

orj

Trec

eri d

e pi

eton

i pe

drum

urile

na

ţiona

le şi

jude

ţene

13

1, 2

22

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră lo

cală

Pr

in a

cest

tip

de in

terv

enţie

va

creş

te g

radu

l de

sigu

ranţ

ă ru

tieră

în lo

calit

ăţile

rura

le

63

Toat

e m

unic

ipiil

e di

n ju

det

Asig

urar

ea a

cces

ului

util

izat

orilo

r că

tre

obie

ctiv

e ec

onom

ice

/ in

dist

rial

e cu

tran

spor

tul p

ublic

31

1, 1

21

Tran

spor

t ur

ban

şi

peri

urba

n

Prin

ace

st ti

p de

pro

iect

se o

bţin

e ad

apta

rea

ofer

tei

tran

spor

tulu

i pub

lic la

cer

erea

gen

erat

ă de

obi

ectiv

ele

econ

omic

e şi

indu

stri

ale

situ

ate

de o

bice

i în

zone

le p

erife

rice

şi

per

iurb

ane

ale

oraş

elor

64

Toat

e lo

calit

ăţile

Pr

ogra

me

de c

ircu

laţie

ada

pata

te

cere

rii d

e tr

ansp

ort d

e tip

nav

etă

121,

312

, 421

Tr

ansp

ort

jude

ţean

şi

inte

rjud

eţea

n

Adap

tare

a pr

ogra

mel

or d

e ci

rcul

aţie

ale

tran

spor

tulu

i pub

lic

rutie

r jud

eţea

n /

inte

rjud

eţea

n şi

fero

viar

la v

aria

ţia o

rară

a

cere

rii d

e tr

ansp

ort î

n sc

opul

atr

ager

ii că

lăto

riilo

r de

tip

nave

tă

65

Targ

u Jiu

Cr

eşte

rea

acce

sibi

lităţ

ii pr

in

extin

dere

a ar

iei d

e de

serv

ire

a tr

ansp

ortu

lui p

ublic

urb

an

121,

321

Tr

ansp

ort

urba

n

Crea

rea

sau

extin

dere

a un

or tr

asee

de

tran

spor

t pub

lic u

rban

că

tre

zone

le n

edes

ervi

te sa

u de

serv

ite d

efic

itar (

cart

iere

noi

, ca

rtie

re iz

olat

e, e

tc.)

34

6

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

tul

Cod

Tem

atică/

O

biec

tiv/

Pr

iori

tate

Tip

inte

rven

ţie

Des

crie

re

66

Toat

e lo

calit

ăţile

St

imul

area

ach

iziţi

onăr

ii /

utili

zări

i ve

hicu

lelo

r eco

logi

ce

422

Tran

spor

t ur

ban

Prin

ace

sti t

ip d

e pr

oiec

t se

dore

şte

încu

raja

rea

utili

zato

rilo

r sp

re a

ach

iziţi

ona

şi/s

au u

tiliz

a au

tove

hicu

le n

epol

uant

e, p

rin

redu

cere

a ta

xelo

r şi i

mpo

zite

lor,

asig

urar

e de

locu

ri d

e pa

rcar

e gr

atui

te şi

dot

ate

şi in

fras

truc

tură

de

încă

rcar

e a

bate

riilo

r, et

c.

67

Toat

e lo

calit

ăţile

St

aţii

de în

cărc

are

şi/s

au sc

him

b ba

teri

i pen

tru

vehi

cule

ele

ctri

ce

111,

421

, 422

Tr

ansp

ort

urba

n

Proi

ectu

l viz

ează

ori

enta

rea

utili

zato

rilo

r căt

re m

odur

i de

tran

spor

t pri

eten

oase

cu

med

iul,

prin

asi

gura

rea

de fa

cilit

ăţi

tehn

ice

care

să p

erm

ită fo

losi

rea

aces

tora

68

Toat

e lo

calit

ăţile

Si

stem

e "c

ar sh

arin

g" şi

"car

po

olin

g"

423

Tran

spor

t ur

ban

şi

peri

urba

n

Redu

cere

a gr

adul

ui d

e ut

iliza

re a

l aut

otur

ism

ului

se p

oate

re

aliz

a pr

in im

plem

enta

rea

de a

stfe

l de

sist

eme

care

pr

omov

ează

util

izar

ea a

celu

iaşi

aut

otur

ism

de

cătr

e m

ai m

ulţi

călă

tori

, la

toat

e ni

velu

rile

: reg

iona

l, ju

deţe

an, l

ocal

69

Targ

u Jiu

Ce

ntre

logi

stic

e re

gion

ale

111,

512

In

fras

truc

tură

in

term

odal

ă

Dez

volta

rea

econ

omic

ă lo

cală

şi re

gion

ală

poat

e fi

susţ

inut

ă şi

pr

in fa

cilit

area

real

izăr

ii un

or ce

ntre

logi

stic

e re

gion

ale,

si

tuat

e st

rate

gic

la c

onflu

enţa

mod

urilo

r de

tran

spor

t

70

Targ

u Jiu

Îm

bună

tăţir

ea p

roce

selo

r log

istic

e de

apr

oviz

iona

re în

med

iul u

rban

51

3 Tr

ansp

ort

urba

n

Prin

opt

imiz

area

pro

cese

lor d

e ap

rovi

zion

are

în m

ediu

l ur

ban,

se o

bţin

o se

rie

de a

vant

aje

econ

omic

o-so

cial

e şi

de

med

iu, p

rint

re ca

re: r

educ

erea

pol

uări

i, re

duce

rea

cong

estie

i, ef

icie

ntiz

area

act

ivită

ţilor

eco

nom

ice

71

Targ

u Jiu

Te

rmin

ale

inte

rmod

ale

de c

ălăt

ori

121,

614

Tr

ansp

ort

urba

n

Aces

te fa

cilit

ăţi s

peci

fice

infr

astr

uctu

rii o

raşe

lor m

ari v

or

perm

ite c

ălăt

orilo

r tra

nspo

rtul

ui re

gion

al şi

jude

ţean

să

real

izez

e tr

ansf

erul

căt

re tr

ansp

ortu

l pub

lic lo

cal.

Astfe

l, m

ijloa

cele

de

tran

spor

t reg

iona

l şi j

udeţ

ean

nu v

or m

ai

pene

tra

şi în

cărc

a re

ţeau

a lo

cală

72

Toat

e lo

calit

ăţile

urb

ane

Cent

re d

e în

chir

ieri

bic

icle

te

412,

421

Tr

ansp

ort

urba

n şi

pe

riur

ban

Prin

ace

st ti

p de

pro

iect

impl

emen

tat l

a ni

velu

l loc

alită

ţilor

ur

bane

din

regi

une

se v

a ob

ţine

reor

ient

area

util

izat

orilo

r că

tre

aces

t mod

de

tran

spor

t eco

logi

c

73

Jude

tul G

orj

Inte

grar

e ta

rifa

ră în

tre

mod

uri d

e tr

ansp

ort p

ublic

la n

ivel

urile

urb

an,

jude

ţean

, reg

iona

l (in

clus

iv

tran

spor

t fer

ovia

r)

324,

421

Tr

ansp

ort

urba

n şi

pe

riur

ban

Inte

grar

ea ta

rifa

ră în

tre

mod

uri d

e tr

ansp

ort e

ste

o m

ăsur

ă fa

cilă

de

reor

ient

are

a că

lăto

rilo

r căt

re tr

ansp

ortu

l pub

lic, c

u to

ate

avan

taje

le c

are

deri

vă d

in a

cest

a

74

Targ

u Jiu

E-

ticke

ting

323,

421

Tr

ansp

ort

urba

n şi

pe

riur

ban

Faci

litar

ea a

chiz

iţion

ării

legi

timaţ

iei d

e că

lăto

rie

prin

mijl

oace

m

oder

ne (c

arte

le e

lect

roni

ce, S

MS,

car

d ba

ncar

, etc

.) uş

urea

ză

utili

zare

a tr

ansp

ortu

lui p

ublic

de

cătr

e că

lăto

ri şi

ofe

ră

info

rmaţ

ii va

loro

ase

oper

ator

ilor a

supr

a co

mpo

rtam

entu

lui

de d

epla

sare

a c

ălăt

orilo

r, în

situ

aţia

în c

are

se v

a ce

re

valid

area

legi

timaţ

iei d

e că

lăto

rie,

atâ

t la

urca

rea,

cât

şi la

co

borâ

rea

în/d

in m

ijloc

ul d

e tr

ansp

ort

34

7

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

tul

Cod

Tem

atică/

O

biec

tiv/

Pr

iori

tate

Tip

inte

rven

ţie

Des

crie

re

75

Toat

e lo

calit

ăţile

urb

ane

Plan

uri d

e m

obili

tate

urb

ană

dura

bilă

Tran

spor

t ur

ban

şi

peri

urba

n

Prin

real

izar

ea a

cest

or d

ocum

enta

ţii, l

ocal

ităţil

e vo

r ave

a la

în

dem

ână

un g

hid

de d

ezvo

ltare

inte

grat

ă a

mob

ilită

ţii u

rban

e du

rabi

le a

dapt

ată

nevo

ilor l

ocal

e. M

odel

ul d

e tr

ansp

ort

real

izat

în c

adru

l ace

stor

pla

nuri

va

repr

ezen

ta u

n in

stru

met

te

hnic

val

oros

la în

dem

âna

auto

rită

ţilor

pen

tru

fund

amen

ater

ea p

roie

ctel

or v

iitoa

re. M

ai m

ult,

exis

tenţ

a ac

estu

i doc

umen

t est

e ob

ligat

orie

pen

tru

acce

sare

a de

fond

uri

nera

mbu

rsab

ile p

e an

umite

axe

din

POR

201

4-20

20

10.3

. Ane

xa 1

.3. P

roie

cte

prop

use

în ju

deţu

l Meh

edin

ţi

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

tul

Cod

Tem

atică/

O

biec

tiv/

Pr

iori

tate

Tip

inte

rven

ţie

Des

crie

re

1 Jir

ov

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 6

71B

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re

2 Bu

rila

Mar

e, C

rivi

na,

Vran

cea

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 5

65,

Buri

la M

are-

Criv

ina-

Vran

cea

km

9+

132-

16+2

32, j

udeţ

ul M

ehed

inţi

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Proi

ectu

l pre

vede

: re

abili

tare

a si

mod

erni

zare

a D

J 565

(L

=7,1

km

) pe

ntru

cre

ster

ea c

alita

tii d

rum

ului

jude

tean

3 Ba

cles

Re

abili

tare

si m

oder

niza

re D

J 606

E 11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

4 M

ehed

inţi

Reab

ilita

re s

i m

oder

niza

re D

J 67

1E, D

N67

A (C

orco

va)-

Pîrv

uleş

ti-Po

iana

-Sev

erin

eşti-

Vale

a Co

şuşt

ei-

Jigni

ţa-C

ăzăn

eşti-

DN

67-Ş

işeş

ti-Ilo

văţ-

Dîlb

ociţa

-Fir

izu-

Cern

a Vî

rf-

Nad

anov

a (D

J 670

), km

0+0

00-

49+8

80, j

udeţ

ul M

ehed

inţi

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Proi

ectu

l pre

vede

reab

ilita

rea

si m

oder

niza

rea

DJ 6

71E

(L =

49

,880

km

) pen

tru

cres

tere

a ca

litat

ii dr

umul

ui ju

dete

an

34

8

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

tul

Cod

Tem

atică/

O

biec

tiv/

Pr

iori

tate

Tip

inte

rven

ţie

Des

crie

re

5

Coco

rova

-Cră

guie

şti-

Raco

va-Il

ovăţ

-Stu

dina

, Şo

varn

a-Ru

dina

-Bal

a de

Su

s-Cî

rşu-

Bala

-Iupc

a-Cî

mpu

Mar

e

Reab

ilita

re s

i m

oder

niza

re D

J 67

1A: D

N67

(Coc

orov

a)-C

răgu

ieşt

i-Ra

cova

-Ilov

ăţ-S

tudi

na-Ş

ovar

na-

Rudi

na-B

ala

de S

us-C

îrşu

-Bal

a-Iu

pca-

Cîm

pu M

are

(DJ 6

70),

km

0+

000-

29+5

20, j

udeţ

ul M

ehed

inţi

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Proi

ectu

l pre

vede

reab

ilita

rea

si m

oder

niza

rea

DJ 6

71A

(L =

28

,840

km

) pen

tru

cres

tere

a ca

litat

ii dr

umul

ui ju

dete

an

6 Vl

ădai

a-Al

măj

el-P

odu

Gros

u

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 5

63A:

Vl

ădai

a-Al

măj

el-P

odu

Gros

u, k

m

0+00

0-20

+280

, jud

eţul

Meh

edin

ţi 11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră

jude

ţean

ă

Proi

ectu

l pre

vede

: re

abili

tare

a si

mod

erni

zare

a D

J 563

A (L

=

19,7

00 k

m) p

entr

u cr

este

rea

calit

atii

drum

ului

jude

tean

7 M

alov

ăţ -B

obai

ţa-

Bîlv

ăneş

ti

Reab

ilita

re s

i m

oder

niza

re D

J 670

: D

N67

- Mal

ovăţ

-Bob

aiţa

-Bîlv

ăneş

ti-D

J607

B(M

arga

) km

0+0

00, 2

1+35

0,

jude

ţul M

ehed

inţi

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Proi

ectu

l pre

vede

reab

ilita

rea

si m

oder

niza

rea

DJ 6

70 C

(L =

21

,350

km

) pen

tru

cres

tere

a ca

litat

ii dr

umul

ui ju

dete

an

8

Opri

şor,

Bălă

ciţa

, Gv

arde

niţa

, Bîc

leş,

Seliş

tiuţa

, Giu

ra, V

lădi

ca,

Adun

aţii

Teiu

lui,

Cola

reţ,

Plop

i, Bo

ceni

, Tîm

na

Reab

ilita

re s

i m

oder

niza

re D

J 56

1A: l

imita

jude

ţulu

i Dol

j –Op

rişo

r - B

ălăc

iţa-G

vard

eniţa

-Bîc

leş –

Vl

adic

a -A

duna

ţii T

eiul

ui-P

lopi

-Bo

ceni

-Tîm

na (D

N 6

), km

71+

905-

121+

417,

jude

ţul M

ehed

inţi

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Proi

ectu

l pre

vede

reab

ilita

rea

si m

oder

niza

rea

DJ 5

61A

(L =

47

,012

km

) pen

tru

cres

tere

a ca

litat

ii dr

umul

ui ju

dete

an

9 Va

lea

Mar

culu

i-D

umbr

ava-

Plop

i-Izv

orăl

u

Reab

ilita

re s

i m

oder

niza

re

culo

arul

ui ru

tier j

udet

ean

Sud

Est

intr

e D

N6-

DN

56A

, pe

tras

eul D

N6,

D

J 606

D: t

rons

on d

in D

J 606

A-

tron

son

din

DJ 5

61 A

- D

J 563

- DN

56

A, în

jude

ţul M

ehed

inti

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Proi

ectu

l pre

vede

reab

ilita

rea

si m

oder

niza

rea

DJ 6

06A

(L =

73

,057

km

) pen

tru

cres

tere

a ca

litat

ii dr

umul

ui ju

dete

an

10

Cern

eţi,

Vale

a Co

pcii,

H

usni

cioa

ra, P

eri,

Prun

işor

Reab

ilita

re s

i m

oder

niza

re D

J 60

7A: D

N6

(cen

tura

Dro

beta

Tur

nu

Seve

rin)

-Cer

neţi-

Vale

a Co

pcii-

Hus

nici

oara

-Per

i-Pru

nişo

r (D

N6)

, km

0+0

00-2

7+75

0, ju

deţu

l M

ehed

inţi’

’, inc

lusi

v 2

podu

ri in

H

usni

cioa

ra: k

m 1

4+73

2 şi

km

16

+764

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Proi

ectu

l pre

vede

reab

ilita

rea

si m

oder

niza

rea

DJ 6

07A

(L =

27

,750

km

) pen

tru

cres

tere

a ca

litat

ii dr

umul

ui ju

dete

an

11

Gem

eni,

Dîr

vari

, Obî

rşia

de

Cîm

p

Mod

erni

zare

a in

fras

truc

turi

i pen

tru

tran

spor

t (D

J 562

) ca

supo

rt a

l de

zvol

tări

i dur

abile

a z

onei

Gem

eni-

Dâr

vari

-Oba

rşia

de

Câm

p, ju

deţu

l M

ehed

inţi

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Proi

ectu

l pre

vede

: re

abili

tare

a si

mod

erni

zare

a D

J 562

(L =

16

,090

km

) pen

tru

cres

tere

a ca

litat

ii dr

umul

ui ju

dete

an

34

9

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

tul

Cod

Tem

atică/

O

biec

tiv/

Pr

iori

tate

Tip

inte

rven

ţie

Des

crie

re

12

Grui

a-Pă

tule

le-

Cior

obor

eni-V

înju

leţ-

Rogo

va-L

ivez

ile

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 5

62A

Grui

a(D

N56

C)-P

ătul

ele-

Cior

obor

eni-

Vînj

uleţ

-Rog

ova-

Live

zile

(DJ 6

06B)

, km

0+0

00-3

0+74

3, ju

deţu

l M

ehed

inţi’

’

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Proi

ectu

l pre

vede

: re

abili

tare

a si

mod

erni

zare

a D

J 562

A (L

=

30,7

43 k

m) p

entr

u cr

este

rea

calit

atii

drum

ului

jude

tean

13

Com

anda

-Men

ţii d

in F

aţă

Reab

ilita

re ş

i m

oder

niza

re D

J 67

4B :i

nclu

siv

pod

pest

e Ra

ul M

otru

la

km

41+

650

la M

enţii

din

Faţ

ă,

Com

anda

(DN

67A)

-Men

ţii d

in F

aţă-

limita

jud.

Gor

j, km

37+

250-

44+2

50,

jude

ţul M

ehed

inţi

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Proi

ectu

l pre

vede

: re

abili

tare

a si

mod

erni

zare

a D

J 674

B pe

ntru

cre

ster

ea c

alita

tii d

rum

ului

jude

tean

(Ldr

um =

7,0

00

km ;

L po

d =

150

m)

14

Mag

heru

-Bre

zniţa

Oco

l-Jid

oştiţ

a-Bu

noai

caCi

reşu

-Ju

pîne

şti-M

arga

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 6

07B:

ce

ntur

a D

robe

ta T

urnu

Sev

erin

-M

aghe

ru-B

rezn

iţa O

col-J

idoş

tiţa-

Buno

aica

-Cir

eşu-

Jupî

neşt

i-Mar

ga-D

J 67

0, k

m 0

+000

-35+

090,

jude

ţul

Meh

edin

ţi

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Proi

ectu

l pre

vede

: re

abili

tare

a si

mod

erni

zare

a D

J 607

B (L

=

35,0

90 k

m) p

entr

u cr

este

rea

calit

atii

drum

ului

jude

tean

15

Corz

u-Po

du G

rosu

-St

igni

ţa-P

oroi

na M

are-

Şipo

tu, L

ivez

ile-P

etri

ş-Iz

voru

l Ane

ştilo

r-Va

lea

Izvo

rulu

i-Bis

triţa

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 6

06B:

lim

ita ju

d. D

olj-C

orzu

-Pod

u Gr

osu-

Stig

niţa

-Por

oina

Mar

e-Şi

potu

-Li

vezi

le-P

etri

ş-Iz

voru

l Ane

ştilo

r-Va

lea

Izvo

rulu

i-Bis

triţa

-DN

6, k

m

43+6

85-9

3+68

5, ju

deţu

l Meh

edin

ţi

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Proi

ectu

l pre

vede

: re

abili

tare

a si

mod

erni

zare

a D

J 606

B (L

=

45,3

80 k

m) p

entr

u cr

este

rea

calit

atii

drum

ului

jude

tean

16

Ilovi

ţa-B

ahna

-Cir

eşu-

Pode

ni-M

alar

işca

-Bal

ta

Reab

ilita

re s

i m

oder

niza

re D

J 60

7C: D

N6-

Ilovi

ţa-B

ahna

-Cir

eşu-

Pode

ni-M

alar

işca

-Bal

ta-D

J 670

, km

0+

000-

37+2

36, j

udeţ

ul M

ehed

inţi

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Proi

ectu

l pre

vede

reab

ilita

rea

si m

oder

niza

rea

DJ 6

07 C

(L =

37

,236

km

) pen

tru

cres

tere

a ca

litat

ii dr

umul

ui ju

dete

an

17

Stre

haia

-Lun

ca B

anul

ui-

Slăt

inic

ul M

are-

Slăt

inic

ul

Mic

– B

îltan

ele

– Gr

eci –

Co

lare

ţ - P

lopi

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 6

06D

: D

N6

(Str

ehai

a)-L

unca

Ban

ului

-Sl

ătin

icul

Mar

e-Sl

ătin

icul

Mic

–

Bîlta

nele

– G

reci

– C

olar

eţ -

Plop

i(DJ

606A

), km

0+0

00-2

1+75

0, ju

deţu

l M

ehed

inţi

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Proi

ectu

l pre

vede

: re

abili

tare

a si

mod

erni

zare

a D

J 606

D (L

=

21,7

50 k

m) p

entr

u cr

este

rea

calit

atii

drum

ului

jude

tean

18

Stre

haia

-Cîr

ceni

-Gro

zeşt

i-Şu

şiţa

-Păs

ăran

i

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 6

07:

DN

67 A

(Str

ehai

a)-C

îrce

ni-G

roze

şti-

Şuşi

ţa-P

ăsăr

ani-l

imita

jud.

Gor

j, km

0+

000-

25+3

52, j

udeţ

ul M

ehed

inţi

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Proi

ectu

l pre

vede

reab

ilita

rea

si m

oder

niza

rea

DJ 6

07 (L

=

25,3

52 k

m) p

entr

u cr

este

rea

calit

atii

drum

ului

jude

tean

35

0

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

tul

Cod

Tem

atică/

O

biec

tiv/

Pr

iori

tate

Tip

inte

rven

ţie

Des

crie

re

19

Dăn

ceu-

Jiana

-Scă

pău-

(Stîr

min

a)

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

D

J 564

, in

clus

iv tr

onso

n D

J 562

, Dăn

ceu-

Jiana

-Scă

pău-

DJ5

62 (k

m 8

3+82

0-89

+508

)-D

N 5

6 A

(Stîr

min

a), k

m

14+4

75-2

6+76

6, ju

deţu

l Meh

edin

ţi

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Proi

ectu

l pre

vede

: re

abili

tare

a si

mod

erni

zare

a D

J 564

(L

=12,

291+

5,68

8 =

17,9

79 k

m) p

entr

u cr

este

rea

calit

atii

drum

ului

jude

tean

20

Pung

hina

-Opr

isor

Re

abili

tare

si m

oder

niza

re D

J 563

11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

21

Dro

beta

Tur

nu S

ever

in

Reab

ilita

re d

rum

uri

113

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră lo

cală

Re

abili

tare

dru

mur

i

22

Stre

haia

Re

abili

tare

pod

Str

ehai

a, p

e D

J 607

km

2+2

20, j

udeţ

ul M

ehed

inţi

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Proi

ectu

l pre

vede

: re

abili

tare

a si

mod

erni

zare

a po

dulu

i pes

te

raul

Mot

ru d

e la

Str

ehai

a, k

m 2

+220

(

L =

132

m

)

23

Buto

iest

i Re

abili

tare

pod

la B

utoi

esti

pe D

J 60

6 C

, jud

eţul

Meh

edin

ţi 11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră

jude

ţean

ă

Proi

ectu

l pre

vede

: re

abili

tare

a si

mod

erni

zare

a po

dulu

i (L

=

162

m) p

este

raul

Mot

ru d

e la

But

oies

ti, p

e D

J 606

C

24

Nad

anov

a

Reab

ilita

re p

od la

Nad

anov

a, p

e D

J 67

0 km

40+

355,

jud

eţul

Meh

edin

ţi 11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră

jude

ţean

ă

Proi

ectu

l pre

vede

: re

abili

tare

a si

mod

erni

zare

a po

dulu

i de

la

Nad

anov

a, k

m 4

0+35

5 (L

= 2

4 m

)

25

Pode

ni

REAB

ILIT

ARE

POD

LA

POD

ENI p

e D

J 607

C k

m 2

1+87

4, j

udeţ

ul

Meh

edin

ţi

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Proi

ectu

l pre

vede

: re

abili

tare

a si

mod

erni

zare

a po

dulu

i de

la

Pode

ni, p

e D

J 607

C k

m 2

1+87

4 (L

= 3

7,5

m)

26

Balta

Re

abili

tare

si m

oder

niza

re p

od la

Ba

lta, p

e D

J 607

C k

m 2

6+92

6,

jude

ţul M

ehed

inţi

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Proi

ectu

l pre

vede

: re

abili

tare

a si

mod

erni

zare

a po

dulu

i de

la

Balta

(L =

22,

3 m

) , p

e D

J 607

C k

m 2

6+92

6

27

Grui

a, P

ătul

ele

Reab

ilita

rea

si m

oder

niza

rea

Culo

arul

ui ru

tier j

udet

ean

Sud

-ves

t in

tre

DN

6 -

DN

56

A - D

N 5

6C, p

e tr

aseu

l DN

56C

- DJ 5

62A-

DJ 5

62 A

tr

onso

n di

n D

J 606

B- D

N6,

în

jude

ţul M

ehed

inti

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Proi

ectu

l pre

vede

: re

abili

tare

a si

mod

erni

zare

a D

J 562

A (L

=

48

,393

km

) pe

ntru

cre

ster

ea c

alita

tii d

rum

ului

jude

tean

28

Jiana

, Scă

pău

REAB

ILIT

ARE

SI M

ODER

NIZ

ARE

DJ

564

Jiana

-Scă

pău

km

19+

541-

26+7

66, j

udeţ

ul M

ehed

inţi

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Proi

ectu

l pre

vede

: re

abili

tare

a si

mod

erni

zare

a D

J 564

(L =

7,

23 k

m )

pent

ru c

rest

erea

cal

itatii

dru

mul

ui ju

dete

an

29

Orso

va

Reab

ilita

re st

razi

incl

usiv

util

itati

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

loca

lă

reab

ilita

rea

stra

zilo

r cu

trot

uare

le e

xist

ente

si u

tilita

tile

afer

ente

30

Ba

ia d

e Ar

ama

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

rete

le d

e 11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

Asfa

ltare

a r

etel

ei d

e s

traz

i a

ora

sulu

i si

rea

lizar

ea d

e

35

1

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

tul

Cod

Tem

atică/

O

biec

tiv/

Pr

iori

tate

Tip

inte

rven

ţie

Des

crie

re

stra

zi u

rban

e in

ora

sul B

aia

de

Aram

a ru

tieră

loca

lă

podu

ri si

pod

ete

31

Dro

beta

Tur

nu S

ever

in

Min

i por

t tur

istic

si d

e ag

rem

ent -

in

port

ul d

e pa

sage

ri D

r. Tr

. Sev

erin

12

1, 6

12

Infr

astr

uctu

ră

nava

lă

Preg

atir

e si

supe

rviz

are

proi

ect,

lucr

ari d

e co

nstr

uctii

si

mod

erni

zare

infr

astr

uctu

ra p

ortu

ara,

lucr

ari h

idra

ulic

e,

apun

tam

ente

plu

titoa

re p

entr

u ac

osta

rea

amba

rcat

iuni

lor

usoa

re, p

onto

n de

aco

star

e si

pas

arel

e m

etal

ice

de a

cces

.

32

Dro

beta

Tur

nu S

ever

in

Raco

rdar

ea p

ortu

lui d

e pa

sage

ri D

r Tr

Sev

erin

la re

teau

a de

gaz

a

mun

icip

iulu

i si l

ucra

ri d

e re

abili

tare

Ga

ra fl

uvia

la

111,

612

In

fras

truc

tură

na

vală

33

Dro

beta

Tur

nu S

ever

in

Amen

ajar

e di

g de

pro

tect

ie p

entr

u am

barc

atiu

ni u

soar

e si

reab

ilita

re

ram

pa p

iese

aga

bari

tice

la k

m fl

uvia

l pe

Dun

are

936+

500

111

Infr

astr

uctu

ră

nava

lă

dig

de p

rote

ctie

pen

tru

acos

tare

a si

ada

post

irea

nav

elor

de

agre

men

t, m

oder

niza

rea

drum

ului

de

acce

s la

ram

pa, i

nsta

latii

de

util

itati.

35

Jude

tul M

ehed

inti

Sist

eme

de in

form

are

şi o

rien

tare

pe

drum

urile

pub

lice

jude

ţene

şi

naţio

nale

pri

vind

acc

esul

la

obie

ctiv

ele

impo

rtan

te a

le re

giun

ii

123,

131

, 224

Si

gura

nţa

circ

ulaţ

iei

Amen

ajar

e si

stem

e de

man

agem

ent a

l tra

ficul

ui p

entr

u in

form

area

şi o

rien

tare

a ut

iliza

tori

lor d

espr

e ac

cesu

l la

obie

ctiv

e im

port

amte

din

regi

une

36

Dro

beta

Tur

nu S

ever

in

Amen

ajar

ea d

e pa

rcăr

i "pa

rk a

nd

ride

" con

ecta

te la

sist

emel

e de

tr

ansp

ort p

ublic

urb

an

141,

421

Tr

ansp

ort

urba

n

Proi

ectu

l isi

pro

pune

sa re

duca

con

gest

ia si

pol

uare

a in

zon

ele

urba

ne p

rin

crea

rea

de fa

cilit

ati c

are

sa a

sigu

re p

osib

ilita

tea

de tr

ansf

er d

e la

aut

otur

ism

ul p

ropr

iu c

atre

tran

spor

tul p

ublic

pe

ntru

util

izat

orii

din

afar

a m

unic

ipiii

lor r

espe

ctiv

e

37

Toat

e m

unic

ipiil

e di

n ju

det

Impl

emen

tare

a de

sist

eme

ITS

de

man

agem

ent a

l tra

ficul

ui în

zon

ele

urba

ne

131,

211

Tr

ansp

ort

urba

n

Prin

impl

emen

atre

a si

stem

elor

inte

ligen

te d

e m

anag

emen

t al

traf

icul

ui ru

tier î

n zo

nele

urb

ane

se o

bţin

e flu

idiz

area

ac

estu

ia, r

educ

erea

con

gest

iilor

si n

umar

ului

de

acci

dent

e,

prec

um si

cos

turi

lor a

soci

ate

aces

tora

38

Jude

tul M

ehed

inti

Trec

eri d

e pi

eton

i pe

drum

urile

na

ţiona

le şi

jude

ţene

13

1, 2

22

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră lo

cală

Pr

in a

cest

tip

de in

terv

enţie

va

creş

te g

radu

l de

sigu

ranţ

ă ru

tieră

în lo

calit

ăţile

rura

le

39

Toat

e m

unic

ipiil

e di

n ju

det

Asig

urar

ea a

cces

ului

util

izat

orilo

r că

tre

obie

ctiv

e ec

onom

ice

/ in

dist

rial

e cu

tran

spor

tul p

ublic

31

1, 1

21

Tran

spor

t ur

ban

şi

peri

urba

n

Prin

ace

st ti

p de

pro

iect

se o

bţin

e ad

apta

rea

ofer

tei

tran

spor

tulu

i pub

lic la

cer

erea

gen

erat

ă de

obi

ectiv

ele

econ

omic

e şi

indu

stri

ale

situ

ate

de o

bice

i în

zone

le p

erife

rice

şi

per

iurb

ane

ale

oraş

elor

40

Toat

e lo

calit

ăţile

Pr

ogra

me

de c

ircu

laţie

ada

pata

te

cere

rii d

e tr

ansp

ort d

e tip

nav

etă

121,

312

, 421

Tr

ansp

ort

jude

ţean

şi

inte

rjud

eţea

n

Adap

tare

a pr

ogra

mel

or d

e ci

rcul

aţie

ale

tran

spor

tulu

i pub

lic

rutie

r jud

eţea

n /

inte

rjud

eţea

n şi

fero

viar

la v

aria

ţia o

rară

a

cere

rii d

e tr

ansp

ort î

n sc

opul

atr

ager

ii că

lăto

riilo

r de

tip

nave

tă

35

2

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

tul

Cod

Tem

atică/

O

biec

tiv/

Pr

iori

tate

Tip

inte

rven

ţie

Des

crie

re

41

Dro

beta

Tur

nu S

ever

in

Creş

tere

a ac

cesi

bilit

ăţii

prin

ex

tinde

rea

arie

i de

dese

rvir

e a

tran

spor

tulu

i pub

lic u

rban

12

1, 3

21

Tran

spor

t ur

ban

Crea

rea

sau

extin

dere

a un

or tr

asee

de

tran

spor

t pub

lic u

rban

că

tre

zone

le n

edes

ervi

te sa

u de

serv

ite d

efic

itar (

cart

iere

noi

, ca

rtie

re iz

olat

e, e

tc.)

42

Toat

e lo

calit

ăţile

St

imul

area

ach

iziţi

onăr

ii /

utili

zări

i ve

hicu

lelo

r eco

logi

ce

422

Tran

spor

t ur

ban

Prin

ace

sti t

ip d

e pr

oiec

t se

dore

şte

încu

raja

rea

utili

zato

rilo

r sp

re a

ach

iziţi

ona

şi/s

au u

tiliz

a au

tove

hicu

le n

epol

uant

e, p

rin

redu

cere

a ta

xelo

r şi i

mpo

zite

lor,

asig

urar

e de

locu

ri d

e pa

rcar

e gr

atui

te şi

dot

ate

şi in

fras

truc

tură

de

încă

rcar

e a

bate

riilo

r, et

c.

43

Toat

e lo

calit

ăţile

St

aţii

de în

cărc

are

şi/s

au sc

him

b ba

teri

i pen

tru

vehi

cule

ele

ctri

ce

111,

421

, 422

Tr

ansp

ort

urba

n

Proi

ectu

l viz

ează

ori

enta

rea

utili

zato

rilo

r căt

re m

odur

i de

tran

spor

t pri

eten

oase

cu

med

iul,

prin

asi

gura

rea

de fa

cilit

ăţi

tehn

ice

care

să p

erm

ită fo

losi

rea

aces

tora

44

Toat

e lo

calit

ăţile

Si

stem

e "c

ar sh

arin

g" şi

"car

po

olin

g"

423

Tran

spor

t ur

ban

şi

peri

urba

n

Redu

cere

a gr

adul

ui d

e ut

iliza

re a

l aut

otur

ism

ului

se p

oate

re

aliz

a pr

in im

plem

enta

rea

de a

stfe

l de

sist

eme

care

pr

omov

ează

util

izar

ea a

celu

iaşi

aut

otur

ism

de

cătr

e m

ai m

ulţi

călă

tori

, la

toat

e ni

velu

rile

: reg

iona

l, ju

deţe

an, l

ocal

45

Dro

beta

Tur

nu S

ever

in

Cent

re lo

gist

ice

regi

onal

e 11

1, 5

12

Infr

astr

uctu

ră

inte

rmod

ală

Dez

volta

rea

econ

omic

ă lo

cală

şi re

gion

ală

poat

e fi

susţ

inut

ă şi

pr

in fa

cilit

area

real

izăr

ii un

or ce

ntre

logi

stic

e re

gion

ale,

si

tuat

e st

rate

gic

la c

onflu

enţa

mod

urilo

r de

tran

spor

t

46

Dro

beta

Tur

nu S

ever

in

Îmbu

nătă

ţirea

pro

cese

lor l

ogis

tice

de a

prov

izio

nare

în m

ediu

l urb

an

513

Tran

spor

t ur

ban

Prin

opt

imiz

area

pro

cese

lor d

e ap

rovi

zion

are

în m

ediu

l ur

ban,

se o

bţin

o se

rie

de a

vant

aje

econ

omic

o-so

cial

e şi

de

med

iu, p

rint

re ca

re: r

educ

erea

pol

uări

i, re

duce

rea

cong

estie

i, ef

icie

ntiz

area

act

ivită

ţilor

eco

nom

ice

47

Dro

beta

Tur

nu S

ever

in

Term

inal

e in

term

odal

e de

căl

ător

i 12

1, 6

14

Tran

spor

t ur

ban

Aces

te fa

cilit

ăţi s

peci

fice

infr

astr

uctu

rii o

raşe

lor m

ari v

or

perm

ite c

ălăt

orilo

r tra

nspo

rtul

ui re

gion

al şi

jude

ţean

să

real

izez

e tr

ansf

erul

căt

re tr

ansp

ortu

l pub

lic lo

cal.

Astfe

l, m

ijloa

cele

de

tran

spor

t reg

iona

l şi j

udeţ

ean

nu v

or m

ai

pene

tra

şi în

cărc

a re

ţeau

a lo

cală

48

Toat

e lo

calit

ăţile

urb

ane

Cent

re d

e în

chir

ieri

bic

icle

te

412,

421

Tr

ansp

ort

urba

n şi

pe

riur

ban

Prin

ace

st ti

p de

pro

iect

impl

emen

tat l

a ni

velu

l loc

alită

ţilor

ur

bane

din

regi

une

se v

a ob

ţine

reor

ient

area

util

izat

orilo

r că

tre

aces

t mod

de

tran

spor

t eco

logi

c

49

Jude

tul M

ehed

inti

Inte

grar

e ta

rifa

ră în

tre

mod

uri d

e tr

ansp

ort p

ublic

la n

ivel

urile

urb

an,

jude

ţean

, reg

iona

l (in

clus

iv

tran

spor

t fer

ovia

r)

324,

421

Tr

ansp

ort

urba

n şi

pe

riur

ban

Inte

grar

ea ta

rifa

ră în

tre

mod

uri d

e tr

ansp

ort e

ste

o m

ăsur

ă fa

cilă

de

reor

ient

are

a că

lăto

rilo

r căt

re tr

ansp

ortu

l pub

lic, c

u to

ate

avan

taje

le c

are

deri

vă d

in a

cest

a

50

Dro

beta

Tur

nu S

ever

in

E-tic

ketin

g 32

3, 4

21

Tran

spor

t ur

ban

şi

peri

urba

n

Faci

litar

ea a

chiz

iţion

ării

legi

timaţ

iei d

e că

lăto

rie

prin

mijl

oace

m

oder

ne (c

arte

le e

lect

roni

ce, S

MS,

car

d ba

ncar

, etc

.) uş

urea

ză

utili

zare

a tr

ansp

ortu

lui p

ublic

de

cătr

e că

lăto

ri şi

ofe

ră

35

3

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

tul

Cod

Tem

atică/

O

biec

tiv/

Pr

iori

tate

Tip

inte

rven

ţie

Des

crie

re

info

rmaţ

ii va

loro

ase

oper

ator

ilor a

supr

a co

mpo

rtam

entu

lui

de d

epla

sare

a c

ălăt

orilo

r, în

situ

aţia

în c

are

se v

a ce

re

valid

area

legi

timaţ

iei d

e că

lăto

rie,

atâ

t la

urca

rea,

cât

şi la

co

borâ

rea

în/d

in m

ijloc

ul d

e tr

ansp

ort

51

Toat

e lo

calit

ăţile

urb

ane

Plan

uri d

e m

obili

tate

urb

ană

dura

bilă

Tran

spor

t ur

ban

şi

peri

urba

n

Prin

real

izar

ea a

cest

or d

ocum

enta

ţii, l

ocal

ităţil

e vo

r ave

a la

în

dem

ână

un g

hid

de d

ezvo

ltare

inte

grat

ă a

mob

ilită

ţii u

rban

e du

rabi

le a

dapt

ată

nevo

ilor l

ocal

e. M

odel

ul d

e tr

ansp

ort

real

izat

în c

adru

l ace

stor

pla

nuri

va

repr

ezen

ta u

n in

stru

met

te

hnic

val

oros

la în

dem

âna

auto

rită

ţilor

pen

tru

fund

amen

ater

ea p

roie

ctel

or v

iitoa

re. M

ai m

ult,

exis

tenţ

a ac

estu

i doc

umen

t est

e ob

ligat

orie

pen

tru

acce

sare

a de

fond

uri

nera

mbu

rsab

ile p

e an

umite

axe

din

POR

201

4-20

20

52

Dro

beta

Tur

nu S

ever

in

Dez

volta

re P

ort D

robe

ta T

urnu

Se

veri

n 11

1 In

fras

truc

tură

na

vală

- M

PGT

2014

-202

0 TE

N-T

Cor

e

10.4

. Ane

xa 1

.4. P

roie

cte

prop

use

în ju

deţu

l Olt

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

tul

Cod

Tem

atică/

O

biec

tiv/

Pr

iori

tate

Ti

p in

terv

enţi

e D

escr

iere

1 Bă

bici

u –

Trai

an –

Vlă

dila

–

Rotu

nda

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ

642A

11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re

2 Ga

vane

sti-B

rost

eni –

Hor

ezu-

Curt

isoa

ra- D

obre

tu

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ

643C

: Gav

anes

ti-Br

oste

ni –

H

orez

u-Cu

rtis

oara

- Dob

retu

11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră ju

deţe

ană

exec

utie

lucr

ari r

eabi

litar

e si

mod

erni

zare

3 Sa

lcia

– S

latin

a Re

abili

tare

si m

oder

niza

re D

J 67

7B

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

4 Pr

isea

ca –

Dob

reţu

– Ia

ncu

Jianu

Re

abili

tare

si m

oder

niza

re D

J 64

3E

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

35

4

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

tul

Cod

Tem

atică/

O

biec

tiv/

Pr

iori

tate

Ti

p in

terv

enţi

e D

escr

iere

5 M

orun

glav

– G

hioş

ani

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ

644A

11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re

6 Pr

unde

ni

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ

648A

11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re

7 Co

rabi

a –

Izbi

ceni

–

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ

543

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

8 Br

asta

vatu

-Vad

astr

a

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ

544:

Bra

stav

atu-

Vada

stra

, km

0+

000-

17+3

62, L

= 17

,362

km

11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re

9 Bă

lăne

şti –

Izvo

arel

e Re

abili

tare

si m

oder

niza

re D

J 54

6F

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

10

Creţ

i – S

pine

ni

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ

657E

11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re

11

Şerb

ăneş

ti –

Flor

u Re

abili

tare

si m

oder

niza

re D

J 54

6D

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

12

Topa

na –

Lel

easc

a –

Afum

aţi –

Ur

şi –

Cep

eşti

– Ib

ăneş

ti –

Vine

şti

– Că

zăne

şti –

Cuc

uieţ

i

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ

703D

11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re

13

Oteş

tii d

e Jo

s – O

teşt

ii de

Sus

–

Tufa

ru –

Ton

eşti

– Le

leas

ca

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ

678F

11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re

14

Spin

eni –

Cuz

a Vo

dă –

Dav

iden

i –

Prof

a –

Chili

a –

Piel

cani

– C

iori

ca –

Câ

ndel

eşti

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ

657A

11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re

15

Cora

bia-

Vart

op-V

adas

trita

Re

abili

tare

si m

oder

niza

re D

J 54

4A

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

jude

ţean

ă ex

ecut

ie lu

crar

i rea

bilit

are

si m

oder

niza

re

16

Stăn

ulea

sa –

Lău

nele

– S

âmbu

reşt

i Re

abili

tare

si m

oder

niza

re D

J 67

8E

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

17

Sâm

bure

şti

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ

678G

11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re

18

Dob

rosl

oven

i – R

esca

– H

otăr

ani –

Gh

impa

ţi –

Fărc

aşel

e –

Fărc

aşu

de

Jos –

Sto

eneş

ti –

Slăv

eni –

Go

stav

ăţu

– Ba

bici

u –

Ruda

ri –

Sc

ăriş

oara

– P

lăvi

ceni

– Ji

eni –

Ru

săne

şti –

Cili

eni –

Pot

loge

ni –

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ

642

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

35

5

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

tul

Cod

Tem

atică/

O

biec

tiv/

Pr

iori

tate

Ti

p in

terv

enţi

e D

escr

iere

Ţia

Mar

e –

Doa

nca

– Iz

bice

ni –

Gi

uvăr

ăşti

19

Bobu

-Voi

neas

a-Ba

ls-Ia

ncu

Jianu

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ

643:

km

0+0

00-5

1+40

0, B

obu-

Voin

easa

-Bal

s-Ia

ncu

Jianu

-lim

ita

jude

tul V

alce

a,

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

jude

ţean

ă ex

ecut

ie lu

crar

i rea

bilit

are

si m

oder

niza

re

20

Vlad

ulen

i-Pir

scov

eni-B

obic

esti

– M

orun

glav

– C

epar

i

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ

644:

Vla

dule

ni-P

irsc

oven

i-Bo

bice

sti –

Mor

ungl

av –

Cep

ari

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

jude

ţean

ă ex

ecut

ie lu

crar

i rea

bilit

are

si m

oder

niza

re

21

Birs

estii

de

Sus –

Spr

ince

nata

–

Dan

easa

–D

raga

nest

i Olt

– M

arun

tei –

Cote

ana-

Bre

beni

-Sl

atin

a -Cu

rtis

oara

– V

alea

Fet

ei -

Verg

ulea

sa –

Poga

nu (

DN

67

B)

lim.ju

d.Va

lcea

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ

546,

lim

ita ju

d.Te

leor

man

–Bi

rses

tii d

e Su

s – S

prin

cena

ta –

D

anea

sa –

Dra

gane

sti O

lt –

Mar

unte

i –Co

tean

a- B

rebe

ni-

Slat

ina-

Curt

isoa

ra –

Val

ea F

etei

- V

ergu

leas

a –P

ogan

u (

DN

67

B) li

m.ju

d.Va

lcea

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

jude

ţean

ă ex

ecut

ie lu

crar

i rea

bilit

are

si m

oder

niza

re

22

Slat

ina

– Zo

rlea

sca

– Re

cea

– Bă

lteni

– P

erie

ţi –

Mie

rleş

tii d

e Su

s –

Măg

ura

– Că

tane

le –

Moş

teni

–

Schi

tu –

Gre

ci –

Băr

căne

şti –

Vâ

lcel

e –

Izvo

are

– Al

imăn

eşti

– St

oică

neşt

i – C

răci

unei

–

Rado

mir

eşti

– Po

iana

– C

ălin

eşti

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ

653

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

23

Şerb

ăneş

tii d

e Su

s– M

ovile

ni –

Ba

cea

– Po

tcoa

va

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ

546B

11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re

24

Breb

eni –

Gre

ci –

Şer

băne

ştii

de

Sus –

Şer

băne

şti –

Crâ

mpo

aia

– N

icol

ae T

itule

scu

– Vă

leni

–

Stoi

căne

şti –

Dră

găne

şti O

lt

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ

546A

11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re

25

Rece

a –

Vale

a M

are

– Bu

iceş

ti –

Pris

eaca

– S

ăltă

neşt

i – P

obor

u –

Creţ

i – P

rofa

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ

657

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

26

Tufe

ni –

Sto

boră

şti –

Bar

za –

Gh

impe

ţeni

i Noi

– G

him

peţe

ni –

Vă

leni

– S

eaca

– M

ihăe

şti –

Buş

ca

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ

679

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

35

6

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

tul

Cod

Tem

atică/

O

biec

tiv/

Pr

iori

tate

Ti

p in

terv

enţi

e D

escr

iere

27

Ciur

eşti–

Pot

coav

a –

Fălc

oien

i –

Bălţa

ţi –

Slob

ozia

– M

ărgi

neni

–

Pisc

ani –

Sco

rnic

eşti

– Co

nsta

ntin

eşti

– Ru

scio

ri –

Pob

oru

– Co

rnăţ

elu

– Al

beşt

i – S

păta

ru –

Ot

eştii

de

Jos –

Pog

anu

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ

703C

11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re

28

Birc

ii –

Chiţe

asca

– N

egre

ni

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ

657D

11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re

29

Prof

a –

Mer

eni –

Lăz

ăreş

ti –

Bără

şti d

e Ce

ptur

i – C

iocă

neşt

i –

Chel

beşt

i – V

laic

i – C

ârst

ani –

Co

lone

şti –

Băr

ăşti

– M

ărun

ţei –

Gu

eşti

– Sâ

rbii

Măg

ura

– Vi

tăne

şti

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ

657B

11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re

30

Topa

na –

Făg

eţel

u –

Grui

u –

Alun

işu

– Sp

inen

i – V

ineţ

i –

Bărb

ălăi

– T

ătul

eşti

– Op

taşi

–

Vită

neşt

i – C

orbu

– B

urdu

leşt

i –

Ciur

eşti

– Ic

oana

– T

ufen

i

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ

703

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

31

Potc

oava

– P

erie

ţi Re

abili

tare

si m

oder

niza

re D

J 54

6C

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

32

Cara

cal (

DN

6 –

Bond

rea

–lim

. Ju

d.D

olj

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ

641:

km

0+0

00-1

5+00

0

Cara

cal

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

jude

ţean

ă ex

ecut

ie lu

crar

i rea

bilit

are

si m

oder

niza

re

33

Cara

cal

Vari

antă

oco

litoa

re p

e zo

na d

e no

rd a

mun

icip

iulu

i Car

acal

51

1 Va

rian

ta d

e oc

olir

e

cons

trui

rea

unui

dru

m d

e ce

ntur

ă ca

re să

lege

, pri

n zo

na d

e no

rd a

mun

icip

iulu

i Car

acal

, tro

nsoa

nele

Al

exan

dria

- Ca

raca

l şi C

arac

al -

Crai

ova

ale

DN

6 (E

70)

34

Cara

cal

Mod

erni

zare

a in

fras

truc

turi

i ru

tiere

şi p

ieto

nale

în

mun

icip

iul C

arac

al

113,

411

In

fras

truc

tură

ru

tieră

loca

lă

Proi

ectu

l viz

ează

îmbu

năta

ţirea

infr

astr

uctu

rii î

n m

unic

ipiu

l Car

acal

, pri

n m

oder

niza

rea

şi re

abili

tare

a st

răzi

lor

ce a

sigu

ră c

ompl

etar

ea re

ţele

i rut

iere

de

tran

zit ş

i im

plic

it ac

cesu

l la

drum

urile

naţ

iona

le c

are

inte

rsec

teaz

ă m

unic

ipiu

l Car

acal

35

Slat

ina

Reab

ilita

re st

razi

in M

unic

ipiu

l Sl

atin

a 11

3 In

fras

truc

tură

ru

tieră

loca

lă

36

Slat

ina

Pasa

j aut

o su

bter

an în

m

unic

ipiu

l Sla

tina,

zon

a ce

ntra

lă

113,

131

In

fras

truc

tură

ru

tieră

loca

lă

37

Slat

ina

Cent

ură

ocol

itoar

e Sl

atin

a 51

1 Va

rian

ta d

e oc

olir

e

35

7

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

tul

Cod

Tem

atică/

O

biec

tiv/

Pr

iori

tate

Ti

p in

terv

enţi

e D

escr

iere

38

Slat

ina

Real

izar

e st

udiu

de

traf

ic în

ve

dere

a m

oder

niză

rii

infr

astr

uctu

rii d

e tr

ansp

ort d

in

mun

icip

iul S

latin

a

224,

313

In

fras

truc

tură

ru

tieră

loca

lă

Dez

volta

rea

inte

grat

ă a

mun

icip

iulu

i Sla

tina

prin

co

lect

area

de

date

act

uale

și re

aliz

area

de

prog

noze

ca

re să

stea

la b

aza

adop

tări

i uno

r sol

uții

viab

ile d

e de

zvol

tare

opt

imă

a re

țele

i de

drum

uri ș

i ofe

rire

a de

va

rian

te a

ltern

ativ

e de

tran

spor

t

39

Slat

ina

Sist

emat

izar

e ru

tieră

în

mun

icip

iul S

latin

a 21

1, 2

23, 2

24

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră lo

cală

Obie

ctiv

ul g

ener

al e

ste

orga

niza

rea

judi

cioa

să a

te

rito

riul

ui, z

onar

ea fu

ncțio

nală

a m

odul

ui d

e fo

losi

nță

tere

nulu

i - st

răzi

, a sp

ațiil

or p

lata

te d

in c

orpu

l dr

umul

ui, e

chip

area

cu

sem

afoa

re și

indi

cato

are,

m

arca

je ru

tiere

40

Slat

ina

Real

izar

e pi

ste

bici

clis

ti in

M

unic

ipiu

l Sla

tina

411,

421

Tr

ansp

ort u

rban

Am

enaj

area

pis

telo

r pen

tru

bici

clis

ti pe

stră

zile

: Pite

şti,

Cire

aşov

,Cri

şan,

Pri

măv

erii,

Eca

teri

na T

eodo

roiu

, D

răgă

neşt

i, Ar

tiler

iei,

Alex

andr

u Io

an C

uza

41

Slat

ina

Mod

erni

zare

a in

fras

truc

turi

i de

tran

spor

t (ac

hizi

ționa

re

auto

buze

) 12

1, 3

41

Tran

spor

t urb

an

Obie

ctiv

ul p

roie

ctul

ui e

ste

ach

iziți

onar

ea d

e că

tre

Prim

aria

Sla

tina

a un

ui n

umăr

de

4 a

utob

uze

urba

ne c

u po

dea

cobo

rată

pe

toat

a su

praf

ata

, 10

auto

buze

st

anda

rd d

e ca

paci

tate

med

ie p

entr

u tr

ansp

ort u

rban

, 1

auto

buz

turi

stic

și e

chip

amne

te p

entr

u do

tare

a ac

esto

ra.

42

Slat

ina

Amen

ajar

e tr

otua

re B

ulev

ardu

l N

icol

ae T

itule

scu

411

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră lo

cală

Obie

ctiv

ul g

ener

al a

l pro

iect

ului

est

e am

enaj

area

tr

otua

relo

r în

vede

rea

creş

teri

i con

fort

ului

de

traf

ic a

l pi

eton

ilor p

rin

amel

iora

rea

calit

ăţii

med

iulu

i şi

dim

inua

rea

surs

elor

de

polu

are

prec

um şi

cre

şter

ea

aspe

ctul

ui c

ivili

zat a

l zon

ei

43

Bals

M

oder

niza

rea

infr

astr

uctu

rii d

e tr

ansp

ort (

achi

zitie

mijl

oace

de

tran

spor

t )

121,

341

Tr

ansp

ort u

rban

Ac

hizi

tia a

20

mijl

oace

de

tran

spor

t pub

lic

44

Bals

Re

abili

tare

dru

m (r

ealiz

area

un

ui in

el p

rin

unir

ea c

artie

relo

r Ro

man

a si

Var

tina)

11

3 In

fras

truc

tură

ru

tieră

loca

lă

Ream

enaj

area

si m

oder

niza

rea

dru

m o

colit

or R

oman

a si

Var

tina

45

Bals

M

oder

niza

re d

rum

Rac

ovita

- M

aine

sti

113

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră lo

cală

M

oder

niza

re d

rum

car

e fa

ce le

gatu

ra in

tre

Mai

nest

i si

Raco

vita

46

Bals

Re

aliz

are

de p

asar

ele

pent

ru

trec

erile

de

piet

oni

131,

421

In

fras

truc

tură

ru

tieră

loca

lă

Cons

truc

tia u

nor p

asar

ele

pest

e tr

ecer

ile d

e pi

eton

i din

or

as

47

Bals

Cr

eare

a ce

ntur

ii oc

olito

are

a or

asul

ui B

als

511

Vari

anta

de

ocol

ire

Cons

trir

ea u

nei c

entu

ri o

colit

oare

pen

tru

fluid

izar

ea

traf

icul

ui d

in o

rasu

l Bal

s

35

8

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

tul

Cod

Tem

atică/

O

biec

tiv/

Pr

iori

tate

Ti

p in

terv

enţi

e D

escr

iere

48

Bals

Re

abili

tare

a si

ream

enaj

area

ca

rtie

rulu

i Ora

sul v

echi

11

3 In

fras

truc

tură

ru

tieră

loca

lă

Lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re im

brac

amin

ti as

falti

ce, t

rotu

are,

parc

ari ,

spat

ii ve

rzi s

i fan

tani

ar

tezi

ene

49

Bals

Mod

erni

zare

a st

razi

lor,

trot

uare

lor

si in

finta

rea

de

parc

ari a

uto

pe to

t ter

itori

ul

oras

ului

Bal

s

113,

221

In

fras

truc

tură

ru

tieră

loca

lă

Mod

erni

zare

infr

astr

uctu

ra st

razi

, ale

i, pa

rcar

i

50

Piat

ra O

lt M

oder

niza

re st

razi

in o

rasu

l Pi

atra

Olt

si p

asar

ela

cale

fera

ta

113,

131

In

fras

truc

tură

ru

tieră

loca

lă

Covo

r asf

altic

in lu

ngim

e de

10,

457

km si

pas

arel

a ca

le

fera

ta in

lung

ime

de 1

00 m

51

Potc

oava

M

oder

niza

rea

drum

urilo

r se

cund

are

pe o

lung

ime

de 2

0 km

11

3 In

fras

truc

tură

ru

tieră

loca

lă

52

Potc

oava

M

oder

niza

re st

razi

in sa

tele

ap

artin

atoa

re o

rasu

lui P

otco

ava,

ju

d. O

lt -

5.3

km

113

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră lo

cală

53

Slat

ina

Amen

ajar

e tr

otua

re in

M

unic

ipiu

l Sla

tina

411,

421

In

fras

truc

tură

ru

tieră

loca

lă

Amen

ajar

ea tr

otua

relo

r şi a

leilo

r pie

tona

le, A

men

ajar

ea

peis

agis

tică

a zo

nei,

Amen

ajar

ea tr

otua

relo

r, pl

atfo

rmel

or şi

ale

ilor p

ieto

nale

adi

acen

te ,

Exec

utar

ea

unei

îmbr

ăcăm

inţi

piet

onal

e , R

epar

area

jard

inie

relo

r

54

Cara

cal

Mod

erni

zare

a in

fras

truc

turi

i ur

bane

pri

n ac

hziţi

onar

ea şi

in

stal

area

de

echi

pam

ente

pe

ntru

sigu

ranţ

a ci

rcul

aţie

i şi a

ce

tăţe

anul

ui

131,

224

In

fras

truc

tură

ru

tieră

loca

lă

achi

ziţio

nare

a şi

inst

alar

ea d

e ec

hipa

men

te n

eces

are

pent

ru c

reşt

erea

sigu

ranţ

ei şi

pre

veni

rea

crim

inal

ităţii

(s

iste

me

de se

maf

oriz

are

mod

erne

şi e

ficie

nte,

sist

eme

de su

prav

eghe

re v

ideo

)

55

Bals

Cres

tere

a si

gura

ntei

pub

lice

prin

intr

oduc

erea

unu

i sis

tem

de

ilu

min

at si

supr

aveg

here

vi

deo

131,

224

In

fras

truc

tură

ru

tieră

loca

lă

Inst

alar

e si

stem

de

ilum

inat

si su

prav

eghe

re v

ideo

cu

rol d

e cr

este

re a

gra

dulu

i de

sigu

rant

a a

traf

icul

ui a

uto

si p

ieto

nal

56

Cara

cal

Rest

ruct

urar

e am

bien

tală

de

deta

liu c

artie

r de

locu

inţe

co

lect

ive

HCC

- se

ctor

cup

rins

în

tre

str.

Dra

goş V

odă

şi C

alea

Bu

cure

şti

113

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră lo

cală

refa

cere

a al

eilo

r car

osab

ile şi

pie

tona

le p

rin

supr

alăr

gire

, mod

erni

zare

a pă

rţii

caro

sabi

le p

rin

cons

olid

area

sist

emul

ui ru

tier e

xist

ent,

îmbu

nătă

ţirea

el

emen

telo

r geo

met

rice

în p

lan;

reab

ilita

rea

spaţ

iilor

ve

rzi,

înca

drar

ea z

onel

or e

xist

ente

de

parc

are

cu

bord

uri

57

Potc

oava

Co

nstr

uctie

pun

te p

ieto

nala

pe

ste

para

ul P

lapc

ea, i

n sa

tul

Sine

sti

411

35

9

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

tul

Cod

Tem

atică/

O

biec

tiv/

Pr

iori

tate

Ti

p in

terv

enţi

e D

escr

iere

58

Potc

oava

M

oder

niza

re c

entr

u or

as,

drum

uri,

parc

ari

113,

221

59

Jude

tul O

lt

Sist

eme

de in

form

are

şi

orie

ntar

e pe

dru

mur

ile p

ublic

e ju

deţe

ne şi

naţ

iona

le p

rivi

nd

acce

sul l

a ob

iect

ivel

e im

port

ante

ale

regi

unii

123,

131

, 224

Si

gura

nţa

circ

ulaţ

iei

Amen

ajar

e si

stem

e de

man

agem

ent a

l tra

ficul

ui p

entr

u in

form

area

şi o

rien

tare

a ut

iliza

tori

lor d

espr

e ac

cesu

l la

obie

ctiv

e im

port

amte

din

regi

une

60

Slat

ina

Amen

ajar

ea d

e pa

rcăr

i "pa

rk

and

ride

" con

ecta

te la

sist

emel

e de

tran

spor

t pub

lic u

rban

14

1, 4

21

Tran

spor

t urb

an

Proi

ectu

l isi

pro

pune

sa re

duca

con

gest

ia si

pol

uare

a in

zo

nele

urb

ane

prin

cre

area

de

faci

litat

i car

e sa

asi

gure

po

sibi

litat

ea d

e tr

ansf

er d

e la

aut

otur

ism

ul p

ropr

iu

catr

e tr

ansp

ortu

l pub

lic p

entr

u ut

iliza

tori

i din

afa

ra

mun

icip

iiilo

r res

pect

ive

61

Toat

e m

unic

ipiil

e di

n ju

det

Impl

emen

tare

a de

sist

eme

ITS

de m

anag

emen

t al t

rafic

ului

în

zone

le u

rban

e 13

1, 2

11

Tran

spor

t urb

an

Prin

impl

emen

atre

a si

stem

elor

inte

ligen

te d

e m

anag

emen

t al t

rafic

ului

rutie

r în

zone

le u

rban

e se

ob

ţine

fluid

izar

ea a

cest

uia,

redu

cere

a co

nges

tiilo

r si

num

arul

ui d

e ac

cide

nte,

pre

cum

si c

ostu

rilo

r aso

ciat

e ac

esto

ra

62

Jude

tul O

lt Tr

ecer

i de

piet

oni p

e dr

umur

ile

naţio

nale

şi ju

deţe

ne

131,

222

In

fras

truc

tură

ru

tieră

loca

lă

Prin

ace

st ti

p de

inte

rven

ţie v

a cr

eşte

gra

dul d

e si

gura

nţă

rutie

ră în

loca

lităţ

ile ru

rale

63

Toat

e m

unic

ipiil

e di

n ju

det

Asig

urar

ea a

cces

ului

ut

iliza

tori

lor c

ătre

obi

ectiv

e ec

onom

ice

/ in

dist

rial

e cu

tr

ansp

ortu

l pub

lic

311,

121

Tr

ansp

ort u

rban

şi

per

iurb

an

Prin

ace

st ti

p de

pro

iect

se o

bţin

e ad

apta

rea

ofer

tei

tran

spor

tulu

i pub

lic la

cer

erea

gen

erat

ă de

obi

ectiv

ele

econ

omic

e şi

indu

stri

ale

situ

ate

de o

bice

i în

zone

le

peri

feri

ce şi

per

iurb

ane

ale

oraş

elor

64

Toat

e lo

calit

ăţile

Pr

ogra

me

de c

ircu

laţie

ad

apat

ate

cere

rii d

e tr

ansp

ort

de ti

p na

vetă

12

1, 3

12, 4

21

Tran

spor

t ju

deţe

an şi

in

terj

udeţ

ean

Adap

tare

a pr

ogra

mel

or d

e ci

rcul

aţie

ale

tran

spor

tulu

i pu

blic

rutie

r jud

eţea

n /

inte

rjud

eţea

n şi

fero

viar

la

vari

aţia

ora

ră a

cer

erii

de tr

ansp

ort î

n sc

opul

atr

ager

ii că

lăto

riilo

r de

tip n

avet

ă

65

Slat

ina

Creş

tere

a ac

cesi

bilit

ăţii

prin

ex

tinde

rea

arie

i de

dese

rvir

e a

tran

spor

tulu

i pub

lic u

rban

12

1, 3

21

Tran

spor

t urb

an

Crea

rea

sau

extin

dere

a un

or tr

asee

de

tran

spor

t pub

lic

urba

n că

tre

zone

le n

edes

ervi

te sa

u de

serv

ite d

efic

itar

(car

tiere

noi

, car

tiere

izol

ate,

etc

.)

66

Toat

e lo

calit

ăţile

St

imul

area

ach

iziţi

onăr

ii /

utili

zări

i veh

icul

elor

eco

logi

ce

422

Tran

spor

t urb

an

Prin

ace

sti t

ip d

e pr

oiec

t se

dore

şte

încu

raja

rea

utili

zato

rilo

r spr

e a

achi

ziţio

na şi

/sau

util

iza

auto

vehi

cule

nep

olua

nte,

pri

n re

duce

rea

taxe

lor ş

i im

pozi

telo

r, as

igur

are

de lo

curi

de

parc

are

grat

uite

şi

dota

te şi

infr

astr

uctu

ră d

e în

cărc

are

a ba

teri

ilor,

etc.

67

Toat

e lo

calit

ăţile

St

aţii

de în

cărc

are

şi/s

au sc

him

b ba

teri

i pen

tru

vehi

cule

ele

ctri

ce

111,

421

, 422

Tr

ansp

ort u

rban

Pr

oiec

tul v

izea

ză o

rien

tare

a ut

iliza

tori

lor c

ătre

mod

uri

de tr

ansp

ort p

riet

enoa

se c

u m

ediu

l, pr

in a

sigu

rare

a de

36

0

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

tul

Cod

Tem

atică/

O

biec

tiv/

Pr

iori

tate

Ti

p in

terv

enţi

e D

escr

iere

faci

lităţ

i teh

nice

car

e să

per

mită

folo

sire

a ac

esto

ra

68

Toat

e lo

calit

ăţile

Si

stem

e "c

ar sh

arin

g" şi

"car

po

olin

g"

423

Tran

spor

t urb

an

şi p

eriu

rban

Redu

cere

a gr

adul

ui d

e ut

iliza

re a

l aut

otur

ism

ului

se

poat

e re

aliz

a pr

in im

plem

enta

rea

de a

stfe

l de

sist

eme

care

pro

mov

ează

util

izar

ea a

celu

iaşi

aut

otur

ism

de

cătr

e m

ai m

ulţi

călă

tori

, la

toat

e ni

velu

rile

: reg

iona

l, ju

deţe

an, l

ocal

69

Slat

ina

Cent

re lo

gist

ice

regi

onal

e 11

1, 5

12

Infr

astr

uctu

ră

inte

rmod

ală

Dez

volta

rea

econ

omic

ă lo

cală

şi re

gion

ală

poat

e fi

susţ

inut

ă şi

pri

n fa

cilit

area

real

izăr

ii un

or c

entr

e lo

gist

ice

regi

onal

e, si

tuat

e st

rate

gic

la c

onflu

enţa

m

odur

ilor d

e tr

ansp

ort

70

Slat

ina

Îmbu

nătă

ţirea

pro

cese

lor

logi

stic

e de

apr

oviz

iona

re în

m

ediu

l urb

an

513

Tran

spor

t urb

an

Prin

opt

imiz

area

pro

cese

lor d

e ap

rovi

zion

are

în m

ediu

l ur

ban,

se o

bţin

o se

rie

de a

vant

aje

econ

omic

o-so

cial

e şi

de

med

iu, p

rint

re c

are:

redu

cere

a po

luăr

ii, re

duce

rea

cong

estie

i, ef

icie

ntiz

area

act

ivită

ţilor

eco

nom

ice

71

Slat

ina

Term

inal

e in

term

odal

e de

că

lăto

ri

121,

614

Tr

ansp

ort u

rban

Aces

te fa

cilit

ăţi s

peci

fice

infr

astr

uctu

rii o

raşe

lor m

ari

vor p

erm

ite c

ălăt

orilo

r tra

nspo

rtul

ui re

gion

al şi

ju

deţe

an să

real

izez

e tr

ansf

erul

căt

re tr

ansp

ortu

l pub

lic

loca

l. As

tfel,

mijl

oace

le d

e tr

ansp

ort r

egio

nal ş

i jud

eţea

n nu

vor

mai

pen

etra

şi în

cărc

a re

ţeau

a lo

cală

72

Toat

e lo

calit

ăţile

urb

ane

Cent

re d

e în

chir

ieri

bic

icle

te

412,

421

Tr

ansp

ort u

rban

şi

per

iurb

an

Prin

ace

st ti

p de

pro

iect

impl

emen

tat l

a ni

velu

l lo

calit

ăţilo

r urb

ane

din

regi

une

se v

a ob

ţine

reor

ient

area

util

izat

orilo

r căt

re a

cest

mod

de

tran

spor

t ec

olog

ic

73

Jude

tul O

lt

Inte

grar

e ta

rifa

ră în

tre

mod

uri

de tr

ansp

ort p

ublic

la n

ivel

urile

ur

ban,

jude

ţean

, reg

iona

l (i

nclu

siv

tran

spor

t fer

ovia

r)

324,

421

Tr

ansp

ort u

rban

şi

per

iurb

an

Inte

grar

ea ta

rifa

ră în

tre

mod

uri d

e tr

ansp

ort e

ste

o m

ăsur

ă fa

cilă

de

reor

ient

are

a că

lăto

rilo

r căt

re

tran

spor

tul p

ublic

, cu

toat

e av

anta

jele

car

e de

rivă

din

ac

esta

74

Slat

ina

E-tic

ketin

g 32

3, 4

21

Tran

spor

t urb

an

şi p

eriu

rban

Faci

litar

ea a

chiz

iţion

ării

legi

timaţ

iei d

e că

lăto

rie

prin

m

ijloa

ce m

oder

ne (c

arte

le e

lect

roni

ce, S

MS,

car

d ba

ncar

, etc

.) uş

urea

ză u

tiliz

area

tran

spor

tulu

i pub

lic d

e că

tre

călă

tori

şi o

feră

info

rmaţ

ii va

loro

ase

oper

ator

ilor

asup

ra c

ompo

rtam

entu

lui d

e de

plas

are

a că

lăto

rilo

r, în

si

tuaţ

ia în

car

e se

va

cere

val

idar

ea le

gitim

aţie

i de

călă

tori

e, a

tât l

a ur

care

a, c

ât şi

la c

obor

ârea

în/d

in

mijl

ocul

de

tran

spor

t

36

1

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

tul

Cod

Tem

atică/

O

biec

tiv/

Pr

iori

tate

Ti

p in

terv

enţi

e D

escr

iere

75

Toat

e lo

calit

ăţile

urb

ane

Plan

uri d

e m

obili

tate

urb

ană

dura

bilă

Tran

spor

t urb

an

şi p

eriu

rban

Prin

real

izar

ea a

cest

or d

ocum

enta

ţii, l

ocal

ităţil

e vo

r av

ea la

înde

mân

ă un

ghi

d de

dez

volta

re in

tegr

ată

a m

obili

tăţii

urb

ane

dura

bile

ada

ptat

ă ne

voilo

r loc

ale.

M

odel

ul d

e tr

ansp

ort r

ealiz

at în

cad

rul a

cest

or p

lanu

ri

va re

prez

enta

un

inst

rum

et te

hnic

val

oros

la în

dem

âna

auto

rită

ţilor

pen

tru

fund

amen

ater

ea p

roie

ctel

or

viito

are.

Mai

mul

t, ex

iste

nţa

aces

tui d

ocum

ent e

ste

oblig

ator

ie p

entr

u ac

cesa

rea

de fo

ndur

i ner

ambu

rsab

ile

pe a

num

ite a

xe d

in P

OR 2

014-

2020

76

Piel

esti,

Sat

Cam

peni

, Jud

etul

Dol

j si

Com

una

Bald

ovin

esti,

Jude

tul

Olt

Amen

ajar

e in

fras

truc

tură

ru

tieră

loca

lă c

are

sa fa

cilit

eze

lega

tura

din

tre

Com

una

Piel

esti,

Sa

t Cam

peni

si C

omun

a Ba

ldov

ines

ti Ju

detu

l Olt

111

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră re

gion

ală

Rebi

litar

e in

fras

truc

ura

de tr

ansp

ort p

entr

u fa

cilit

area

re

latii

lor d

intr

e ce

le d

ouă

com

une

77

Cara

cal

Vari

anta

de

ocol

ire

Cara

cal (

in

lucr

u)

511

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră -

MPG

T 20

14-2

020

TEN

-T C

ore

78

Jude

tul O

lt

Real

izar

ea lu

crar

ilor d

e dr

enaj

de

initi

ere

si c

onst

ruct

ii hi

drot

ehni

ce sp

ecia

le in

ved

erea

cr

este

rii n

umar

ului

de

zile

de

navi

gatie

pe

Dun

are

(eta

pa I)

, Se

ctor

Pis

tol-C

orab

ia

111

Infr

astr

uctu

ră

nava

lă -

MPG

T 20

14-2

020

TEN

-T C

ore

79

Cora

bia

Dez

volta

re P

ort C

orab

ia

111,

615

In

fras

truc

tură

na

vală

- M

PGT

2014

-202

0 TE

N-T

Com

preh

ensi

ve

80

Jude

tul O

lt Au

tost

rada

Pite

sti-C

raio

va

111,

122

, 131

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră m

ajor

ă -

MPG

T 20

14-

2020

TEN

-T C

ompr

ehen

sive

81

Jude

tul O

lt Re

abili

tare

Dru

m N

atio

nal D

N 6

, Al

exan

dria

-Cra

iova

11

1, 1

22, 1

31

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră -

MPG

T 20

14-2

020

TEN

-T C

ore

82

Jude

tul O

lt Re

abili

tare

Dru

m N

atio

nal D

N

56, C

raio

va-C

alaf

at

111,

122

, 131

In

fras

truc

tură

ru

tieră

- M

PGT

2014

-202

1 TE

N-T

Cor

e

36

2

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

tul

Cod

Tem

atică/

O

biec

tiv/

Pr

iori

tate

Ti

p in

terv

enţi

e D

escr

iere

83

Jude

tul O

lt Sp

orir

e vi

teză

de

circ

ulat

ie

Bucu

rest

i-Cra

iova

11

1, 1

15, 1

22

Infr

astr

uctu

ră

fero

viar

ă - M

PGT

2014

-202

0 TE

N-T

Cor

e

10.5

. Ane

xa 1

.5. P

roie

cte

prop

use

în ju

deţu

l Vâl

cea

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

tul

Cod

Tem

atică/

O

biec

tiv/

Prio

rita

te

Tip

inte

rven

ţie

Des

crie

re

1 Lu

nges

ti, S

usan

i Re

abili

tare

si m

oder

niza

re D

J 677

C 11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

2 Vo

ices

ti Re

abili

tare

si m

oder

niza

re D

J 648

B 11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

3 Vo

iceş

ti –

Voic

eştii

din

Va

le –

Tig

hina

Re

abili

tare

si m

oder

niza

re D

J 676

A 11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

4 M

oște

ni –

Băl

uţoa

ia

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 6

46C

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re

5 Şt

efăn

eşti

– D

obru

şa

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 6

77E

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re

6 St

oene

şti –

Dob

rice

ni –

Bă

rbăt

ești

– Pi

etre

ni –

Co

steş

ti Re

abili

tare

si m

oder

niza

re D

J 646

A 11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

7 Pă

uşeş

ti M

ăgla

şi –

N

eghi

neșt

i – G

ruiu

–

Stoe

neşt

i Re

abili

tare

si m

oder

niza

re D

J 651

11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

36

3

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

tul

Cod

Tem

atică/

O

biec

tiv/

Prio

rita

te

Tip

inte

rven

ţie

Des

crie

re

8

Tătă

rani

– M

unte

ni –

M

ăgur

a –

Arsa

nca

– M

ihăe

şti –

Neg

reni

–

Vulp

uieş

ti –

Scăr

işoa

ra

– Bu

leta

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 6

47

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re

9 D

răgă

șani

– Ş

erbă

neşt

i –

Lung

eşti

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 6

77D

11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

10

Bujo

reni

, Mue

reas

ca

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 6

58 G

ura

Vaii

- m

alu

Vart

op -

Hot

arel

e- M

uere

asca

- Ga

vane

sti -

Man

astir

ea F

rasi

nei k

m0+

000-

13

+400

, Val

cea

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Asig

ura

cone

xiun

ea la

rete

aua

TEN

-T( E

81 (D

N7)

/

asig

ura

scoa

tere

a di

n iz

olar

e a

aces

tei z

one

cu

pote

ntia

l tur

istic

ridi

cat f

iind

sing

urul

dru

m d

e ac

ces c

atre

Man

astir

ea F

rasi

nei,

mon

umen

t is

tori

c , c

ondu

cand

la d

ezvo

ltare

a ec

onom

ica

si

turi

stic

a a

zone

i / c

ontr

ibui

e la

cres

tere

a gr

adul

ui

de si

gura

nta

a ci

rcul

atie

i/ c

ontr

ibui

e la

redu

cere

a tim

pulu

i de

parc

urs i

ntre

loca

litat

i

11

Frân

ceşt

i– C

osan

i –

Dez

robi

ţi –

Şerb

ăneş

ti –

Păuş

eşti

– Ba

rcan

ele

– So

liceş

ti –

Piet

rari

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 6

46B

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re

12

Zăvi

deni

– P

roco

poai

a –

Orle

şti –

Ble

jani

–

Scun

du –

Crâ

ngu

– Pe

scea

na

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 6

45

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re

13

Turn

u– Ji

blea

Vec

he –

D

ăeşt

i – S

âmbo

tin –

Fe

dele

şoiu

Re

abili

tare

si m

oder

niza

re D

J 703

L 11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

14

Cret

eni,

Amar

asti,

Gl

avile

, Pes

cean

a,

Siri

neas

a

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 6

77A:

Cre

teni

( D

N67

B) -

mre

nest

i- Iz

voru

- ne

moi

u -

Amar

asti

- Gla

vile

- Ce

rmeg

esti

- Pes

cean

a -

Siri

neas

a ( D

J 677

F), k

m 0

+000

-35+

020,

Va

lcea

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Asig

ura

lega

tura

cu

rete

aua

natio

nala

de

drum

uri

prin

DN

67B

, pre

cum

si D

J 677

F/ c

ontr

ibui

e la

de

cnge

stio

nare

a tr

afic

ului

pe

DN

64

Rm V

alce

a -

Dra

gasa

ni- S

latin

a- C

raio

va /

Asi

gura

scoa

tere

a di

on iz

olar

e a

aces

tei z

one

cu p

oten

tial c

ondu

cand

cu

dez

volta

rea

econ

omic

a a

aces

teia

/ co

ntri

buie

la

cres

tere

a gr

adul

ui d

e si

gura

nta

a ci

rcul

atie

i int

re

loca

litat

i/ c

ontr

ibui

e la

redu

cere

a tim

pulu

i de

parc

urs i

ntre

loca

litat

i

15

Băbe

ni O

lteţu

– C

olel

ia

– Pi

etro

asa

– Va

lea

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 6

43B

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

36

4

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

tul

Cod

Tem

atică/

O

biec

tiv/

Prio

rita

te

Tip

inte

rven

ţie

Des

crie

re

Mar

e –

Dră

ganu

–

Cioc

ănar

i – Z

ăvoi

eni –

Vâ

rlen

i – S

tăne

şti –

M

ăciu

ca –

Cer

meg

eşti

– Ch

iric

eşti

– Bă

rbăr

igen

i –

Roeş

ti

jude

ţean

ă

16

Galic

ea–

Stoi

leşt

i –

Bârs

oiu

– Ca

sa V

eche

Re

abili

tare

si m

oder

niza

re D

J 678

H

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re

17

Ghio

roiu

Re

abili

tare

si m

oder

niza

re D

J 643

D

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re

18

Vale

a Ch

eii –

Che

ia

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 6

54

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re

19

Rm V

alce

a, D

aest

i, Ru

ncu

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 7

03F:

Rm

Va

lcea

- Fed

eles

oiu-

Runc

u-Va

lea

Babe

i-Lim

ju

d Ar

ges,

km 0

+000

-20+

600,

Val

cea

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Asig

ura

cone

xiun

ea la

rete

aua

TEN

-T (

E81(

DN

7)

/ as

igur

a le

gatu

ra c

u m

un R

M V

alce

a cu

jude

tul

Arge

s si a

loca

litat

ilor d

e pe

tras

eu/

asig

ura

scoa

tere

a di

n iz

olar

e a

aces

tei z

one

cu p

oten

tial

cond

ucan

d la

dez

volta

re a

cono

mic

a si

turi

stic

a a

aces

teia

, con

trib

uie

la c

rest

erea

gra

dulu

i de

sigu

rant

a a

circ

ulat

iei/

cont

ribu

ie la

redu

cere

a tim

pulu

i de

parc

urs i

ntre

loca

litat

ile

20

Ghio

roiu

Re

abili

tare

si m

oder

niza

re D

J 651

A 11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

21

Galic

ea –

Val

ea R

âulu

i –

Pred

ești

– Va

lea

Viei

–

Rotă

reșt

i – C

orbi

i din

Va

le

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 6

78D

11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

22

Olăn

eşti

– Co

man

ca –

Ti

sa –

Vila

1 M

ai

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 6

56

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re

23

Alun

u –

Mat

eeșt

i –

Turc

eşti

– Po

jogi

Cer

na

– Ce

rniş

oara

Re

abili

tare

si m

oder

niza

re D

J 676

D

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re

36

5

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

tul

Cod

Tem

atică/

O

biec

tiv/

Prio

rita

te

Tip

inte

rven

ţie

Des

crie

re

24

Pope

sti,

Berb

esti,

Co

pace

ni, C

erni

soar

a

Reab

ilita

rea

si m

oder

niza

rea

Dj 6

76E:

Be

rbes

ti ( D

J 605

A) -

Copa

ceni

- Ce

rnis

oara

- Po

pest

i, km

0+0

00-2

5+30

0, V

alce

a 11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră

jude

ţean

ă

Asig

ura

lega

tura

ora

sulu

o Be

rbes

ti cu

rete

aua

de

drum

uri n

atio

nale

pri

n D

N65

C/ e

fost

real

izat

ca

drum

tehn

olog

ic p

ejnt

ru tr

nasp

ortu

l rut

ier a

l ca

rbun

elui

de

la m

inel

e Be

rbes

ti si

Alu

nu c

atre

CE

T Go

vora

SA/

asi

gura

scoa

tere

a di

n iz

olar

e a

aces

tei z

one

cu p

oten

tial

cond

ucan

d la

dez

volta

re

acon

omic

a a

ace

stei

a, c

ontr

ibui

e la

cre

ster

ea

grad

ului

de

sigu

rant

a a

circ

ulat

iei/

con

trib

uie

la

redu

cere

a tim

pulu

i de

parc

urs i

ntre

loca

litat

i si

jude

tele

Val

cea

si G

orj

25

Bulim

anu

– D

ealu

Lă

unel

e –

Vale

a Sc

heiu

lui

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 6

78B

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re

26

Grăd

işte

a– D

obri

cea

– Zg

ubea

Re

abili

tare

si m

oder

niza

re D

J 676

F 11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

27

Groş

i – A

rmăş

eşti

– Ce

rniş

oara

– O

bârş

ia –

Să

rsăn

eşti

– Ot

eşan

i Re

abili

tare

si m

oder

niza

re D

J 676

C 11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

28

Slăv

eşti

– Al

unu

– Ig

oiu

– Bo

deşt

i Re

abili

tare

si m

oder

niza

re D

J 605

C 11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

29

Lăun

ele

de Jo

s – C

ireş

u Re

abili

tare

si m

oder

niza

re D

J 678

E 11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

30

Ciun

getu

– L

ator

iţa –

Pe

trim

anu

– Ga

lben

u Re

abili

tare

si m

oder

niza

re D

J 701

D

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re

31

Zătr

eni –

Olte

ţu –

Să

scio

ara

– Bu

dele

–

Nen

ciul

eşti

– Po

peşt

i –

Măn

easa

– Ţ

epeş

ti

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 6

76G

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re

32

Glav

ile –

Voi

cule

asa

– Ol

tean

ca –

Chi

rice

şti –

Lă

puşa

ta

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 6

76B

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Exec

utie

lucr

ari d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re

36

6

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

tul

Cod

Tem

atică/

O

biec

tiv/

Prio

rita

te

Tip

inte

rven

ţie

Des

crie

re

33

Vaid

eeni

, Sla

tioar

a,

Stro

esti,

Cop

acen

i, La

pusa

ta, L

ades

ti

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 6

76 C

erna

: ( D

J 66

5) R

uget

u-Sl

atio

ara

- Mog

esti

- Gor

unes

ti -

Stro

esti

- Poj

ogi -

Cer

na -

Copa

ceni

- Bo

ndoc

i - B

rost

eni -

lapu

sata

- M

ijati

- Rom

anes

ti -

Rosi

ile -

nenc

iule

sti -

Tep

esti

- Tet

oiu

- Ga

rlog

ani -

Chi

rcul

esti

- Iri

mes

ti ( D

J 643

) km

0+

000

- 34+

400

si D

J 676

B Gl

avile

( D

J 677

A)

- voi

cule

asa

- Olte

anca

- Ch

iric

esti

- lap

usat

a ( D

J 676

) km

14+

402

- 17+

002

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Asig

ura

lega

tura

la re

teau

a de

dru

mur

i nat

iona

le

prin

DN

67 si

DN

65C

/ a

sigu

ra sc

oate

rea

din

izol

are

a ac

este

i zon

e cu

pot

entia

l pen

tru

zona

, co

nduc

and

la d

ezvo

ltare

a ec

onom

ica

a ac

este

ia /

co

ntri

buie

la c

rest

erea

gra

dulu

i de

sigu

rant

a a

circ

ulat

iei/

cont

ribu

ie la

redu

cere

a tim

pulu

i de

parc

urs i

ntre

loca

litat

i.

34

Babe

ni, F

ranc

esti,

To

msa

ni, C

oste

sti

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 6

46: B

aben

i (D

N 6

4) B

alu t

oaia

Man

aile

sti-

Genu

nei-

Fole

sti -

Dum

brav

esti

- Fol

estii

de

Sus-

To

msa

ni -

Cost

esti-

Man

astir

ea B

istr

ita-

Man

astir

ea A

rnot

a Km

0+0

00 -

37+8

60

Valc

ea

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Asig

ura

lega

tura

cu

rete

aua

de d

rum

uri n

atio

nale

pr

in D

N64

si D

N 6

7 /

asig

ura

scoa

tere

a di

n iz

olar

e a

aces

tei z

one

cu p

oten

tial t

uris

tic ri

dica

t, fii

nd

sing

urul

dru

m d

e ac

ces c

atre

Man

astir

ea B

istr

ita si

M

anas

tirea

Arn

ota

;toto

data

ace

st d

rum

asi

gura

le

gatu

ra c

u M

anas

tirea

Din

tr-u

n Le

mn

si

Man

astir

ea S

urpa

tele

/ c

ontr

ibui

e la

cre

ster

ea

grad

ului

de

sigu

rant

a a

circ

ulat

iei i

ntre

loca

litat

i/

cont

ribu

ie la

redu

cere

a tim

pulu

i de

cala

tori

e in

tre

loca

litat

i

35

Dra

goes

ti, O

lanu

, Ga

licea

, Bud

esti

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 6

78: L

imita

jud

Olt -

Dra

goes

ti - C

asa

Vech

e - D

ragi

oiu

- Ga

licea

- Br

atia

- Cr

emen

ari -

Ber

cioi

u - r

uda

- Ba

rses

ti - B

arza

- bu

dest

i ( D

N7)

, km

2+1

90 -

42+5

60 V

alce

a

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră

jude

ţean

ă

Asig

ura

cone

xiun

ea la

rete

aua

TEN

-T (

E81

(DN

7)

/ as

igur

a le

gatu

ra c

u ju

dete

le A

rges

si O

lt /

sigu

ra

scoa

tere

a di

n iz

olar

e a

aces

tei z

one

cu p

oten

tial

pent

ru z

ona,

con

duca

nd la

dez

volta

rea

econ

omic

a a

aces

teia

/ c

ontr

ibui

e la

cre

ster

ea g

radu

lui d

e si

gura

nta

a ci

rcul

atie

i/ co

ntri

buie

la re

duce

rea

timpu

lui d

e pa

rcur

s int

re lo

calit

ati s

i int

re ju

dete

36

Re

abili

tare

si m

oder

niza

re D

J 677

11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

37

Voin

easa

Re

abili

tare

si m

oder

niza

re D

J 105

G: li

mita

Ju

d Si

biu -

Voi

neas

a (D

N7A

), km

56

+ 70

0-

71+2

00, V

alce

a 11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră

jude

ţean

ă

Asig

ura

lega

tura

cu

jude

tul S

ibiu

si c

u re

teau

a de

dr

umur

i nat

iona

le p

rin

DN

7A /

asi

gura

scoa

tere

a di

n iz

olar

e a

aces

tei z

one

cu p

oten

tial v

turi

stic

ri

dica

t. in

Voi

neas

a af

alnd

u -se

Dom

eniu

l sch

iabi

l de

la V

idra

/ c

ontr

ibui

e la

cre

ster

ea g

radu

lui d

e si

gura

nta

a ci

rcul

atie

i/ co

ntri

buie

la re

duce

rea

timpu

lui d

e pa

rcur

s int

re lo

calit

atile

36

7

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

tul

Cod

Tem

atică/

O

biec

tiv/

Prio

rita

te

Tip

inte

rven

ţie

Des

crie

re

38

Mih

aest

i, Ga

licea

, N

icol

ae B

alce

scu,

M

ilcoi

u

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

DJ 6

78A:

Dn

64

( Tan

tare

ni) -

Bra

tia V

ale-

Coc

oru-

Dea

lu

Mar

e - P

rede

sti -

Cor

bii d

in V

ale-

Pop

esti

- Gi

neri

ca -

Lim

ita Ju

d Ar

ges,

km0+

000-

25

+290

, Val

cea

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Asig

ura

cone

xiun

ea la

rete

aua

TEN

-T( E

81 (D

N7)

/

asig

ura

lega

tura

cu

jude

tul A

rges

/ as

igur

a sc

oate

rea

din

izol

are

a ac

este

i zon

e cu

pot

entia

l pe

ntru

regi

une,

cond

ucan

d la

dez

volta

rea

econ

omic

aa a

cest

eia

/ co

ntri

buie

la c

rest

erea

gr

adul

ui d

e si

gura

nta

a ci

rcul

atie

i int

re lo

calit

ati/

co

ntri

buie

la re

duce

rea

timpu

lui d

e pa

rcur

s int

re

loca

litat

i si i

ntre

jude

te

39

Live

zi, G

radi

stea

, Si

nest

i, Be

rbes

ti,

Mat

eest

i, Sl

atio

ara

Reab

ilita

rea

si m

oder

niza

rea

DJ 6

05A:

lim

ita

jud

Gorj

, Liv

ezi-G

radi

stea

- Si

nest

i - T

argu

Ga

ngul

esti,

Dea

lul A

luni

s- B

erbe

sti -

Mat

eest

i - G

reci

- M

ilost

ea (

DN

67) k

m 5

5+00

0-89

+538

, Val

cea

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Asig

ura

lega

tura

intr

e D

N67

si D

N67

B pr

ecum

si

cu ju

detu

l Gor

j / p

e ac

est d

rum

se re

aliz

eaza

tr

ansp

ortu

l de

carb

une

de la

min

ele

din

Berb

esti

si

Alun

u ca

tre

CET

Govo

ra S

A/ a

sigu

ra sc

oate

rea

din

izol

are

a ac

este

i zon

e cu

pot

entia

l / c

ontr

ibui

e la

cr

este

rea

grad

ului

de

sigu

rant

a a

circ

ulat

iei/

co

ntri

buie

la re

duce

rea

timpu

lui d

e pa

rcur

s int

re

loca

litat

ile

40

Călim

ăneş

ti C

omun

ele:

Să

lătr

ucel

şi

Beri

slăv

eşti

Reab

ilita

re şi

Mod

erni

zare

DJ 7

03G:

Jibl

ea –

Să

lătr

ucel

- Be

risl

ăveş

ti -

limita

jude

ţulu

i Ar

geş,

km 0

+000

– 1

3+60

0, ju

deţu

l Vâl

cea

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Reab

ilita

rea

şi m

oder

niza

rea

a 13

.600

m d

e In

fras

truc

tură

rutie

ră ju

deţe

ană

41

Beri

slăv

eşti

– Co

zia

Reab

ilita

re şi

Mod

erni

zare

DJ 7

03N

: Be

risl

ăveş

ti –

Rele

u Co

zia,

km

0+0

00 –

20

+500

, jud

eţul

Vâl

cea

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Reab

ilita

rea

şi m

oder

niza

rea

a 20

.500

m d

e In

fras

truc

tură

rutie

ră ju

deţe

ană

42

Raco

viţa

– T

iteşt

i Re

abili

tare

si m

oder

niza

re D

J 703

P 11

2, 1

14

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră

jude

ţean

ă Ex

ecut

ie lu

crar

i de

reab

ilita

re si

mod

erni

zare

43

Pope

sti,

Siri

neas

a,

babn

ei, G

alic

ea

Reab

ilita

rea

si m

oder

niza

rea

DJ 6

77F

Pope

sti

(DN

65C)

- Cio

rast

i - S

irin

easa

- Ost

rove

ni-

Galic

ea (

DJ6

78),

km 0

+000

-14+

533,

Val

cea

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Asig

ura

lega

tura

cu

rete

aua

de d

rum

uri n

atio

nale

pr

in D

N64

si D

N 6

5C, p

recu

m si

cu

DJ6

78 /

asi

gura

sc

oate

rea

din

izol

are

a ac

este

i zon

e cu

pot

entia

l co

nduc

and

la d

ezvo

ltare

aec

onom

ica

a ac

este

ia,

cont

ribu

ie la

cre

ster

ea g

radu

lui d

e si

gura

nta

a ci

rcul

atie

i/ co

ntri

buie

la re

duce

rea

timpu

lui d

e pa

rcur

s int

re lo

calit

atile

44

Cain

eni,

Bois

oara

, Ti

test

i, Pe

risa

ni

Reab

ilita

rea

si m

oder

niza

rea

DN

7D

: lim

ita

jud

Arge

s-Ca

inen

i, km

29+

800-

61+1

60,

Valc

ea

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

ju

deţe

ană

Prin

HG

nr. 4

85/2

003

s-a

apro

bat c

lasa

rea

sect

orul

ui d

e dr

um ju

dete

an 7

03H

in d

rum

na

tiona

l, se

vor

face

dem

ersu

rile

pen

tru

reve

nire

a ac

estu

i dru

m la

cat

egor

ia d

e dr

um ju

dete

an, i

n si

tuat

ia in

car

e nu

va

fi pr

omov

at la

fina

ntar

e la

ca

tego

ria

de d

rum

nat

iona

l / a

sigu

ra le

gatu

ra c

u

36

8

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

tul

Cod

Tem

atică/

O

biec

tiv/

Prio

rita

te

Tip

inte

rven

ţie

Des

crie

re

reta

ua d

e dr

umur

i nat

iona

le p

rin

DN

7 pr

ecum

si

cu ju

dete

le A

rges

si S

ibiu

/ a

sigu

ra sc

oate

rea

din

izol

are

a ac

este

i zon

e cu

pot

entia

l co

nduc

and

la

dezv

olta

re a

cono

mic

a a

ace

stei

a, c

ontr

ibui

e la

cr

este

rea

grad

ului

de

sigu

rant

a a

circ

ulat

iei/

co

ntri

buie

la re

duce

rea

timpu

lui d

e pa

rcur

s int

re

loca

litat

i si j

udet

ele

Valc

ea, A

rges

, Sib

iu

45

Băile

Gov

ora

Mod

erni

zare

stră

zi în

staț

iune

a ba

lnea

ră

Băile

Gov

ora

113

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră lo

cală

Se

vor

mod

erni

za 1

0,10

3km

dru

mur

i, cu

prin

zând

46

Dră

gășa

ni

Reab

ilita

rea

și m

oder

niza

rea

stră

zilo

r și

trot

uare

lor d

in ca

rtie

rele

Mun

icip

iulu

i D

răgă

șani

11

3 In

fras

truc

tură

ru

tieră

loca

lă

exec

uție

lucr

ări d

e re

abili

tare

si m

oder

niza

re a

st

răzi

lor ș

i tro

tuar

elor

din

car

tiere

le m

unic

ipiu

lui

Dră

ăgșa

ni

47

Brez

oi

Reab

ilita

re re

tele

ele

ctri

ce, d

e te

lefo

nie

si T

V si

refa

cere

a in

fras

truc

turi

i rut

iere

11

3 In

fras

truc

tură

ru

tieră

loca

lă

48

Balc

esti

Mod

erni

zare

a in

fras

truc

turi

i ru

tiere

in

Oras

ul B

ălce

sti

113

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră lo

cală

M

oder

niza

rea

infr

astr

uctu

rii

rutie

re

49

Călim

ăneș

ti Re

abili

tare

şi m

oder

niza

re st

răzi

în

ora

șul

Călim

ăneș

ti 11

3 In

fras

truc

tură

ru

tieră

loca

lă

Reab

ilita

rea

și m

oder

niza

rea

stră

zilo

r di

n

oraș

ul C

ălim

ăneș

ti –

covo

r as

falti

c, m

oder

niza

re

inte

rsec

ții, a

men

ajar

e tr

otua

re și

ale

i pi

eton

ale

et

c.

50

Călim

ăneș

ti Re

abili

tare

dru

m d

e le

gătu

ră în

tre

staț

iuni

le

Călim

ăneș

ti și

Băi

le O

lăne

ști

112,

114

In

fras

truc

tură

ru

tieră

loca

lă

Reab

ilita

rea

drum

ului

fore

stie

r ce

face

leg

ătur

a

într

e Că

limăn

ești

și B

ăile

Olă

neșt

i și

trav

erse

ază

co

mun

a M

uere

asca

. Rea

bilit

area

con

stă

în

real

izar

ea u

nui

sist

em r

utie

r din

bet

on a

sfal

tic,

rigo

le d

e sc

urge

rea

ape

lor

pluv

iale

, pod

ețe

și

acce

se s

pre

Măn

ăstir

ea F

răsi

nei

și iz

voar

ele

m

iner

ale

din

zon

ă.

51

Călim

ăneș

ti Se

ns g

irat

oriu

11

1, 1

31

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră lo

cală

Amen

ajar

e in

ters

ecție

cu

sens

gir

ator

iu p

entr

u

fluid

izar

ea c

ircu

lație

i, se

para

rea

traf

icul

ui g

reu

de t

rafic

ul n

orm

al p

recu

m ș

i re

aliz

area

unu

i se

mna

l de

int

rare

în s

tațiu

ne

Real

izar

ea i

lum

inat

ului

str

adal

pen

tru

in

ters

ecție

52

Berb

esti

Asfa

ltare

dru

mur

i de

inte

res l

ocal

in o

rasu

l Be

rbes

ti 11

3 In

fras

truc

tură

ru

tieră

loca

lă

Asfa

ltare

star

zi in

supr

afat

a de

653

0,00

m

53

Brez

oi

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

rete

le st

rada

le i

n 11

3 In

fras

truc

tură

Re

abili

tare

a st

razi

lor d

egra

date

, ref

acer

ea

36

9

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

tul

Cod

Tem

atică/

O

biec

tiv/

Prio

rita

te

Tip

inte

rven

ţie

Des

crie

re

Oras

ul B

rezo

i ru

tieră

loca

lă

covo

rulu

i asf

altic

, adu

cere

a la

cot

a a

cam

inel

or d

e vi

zita

re c

e ap

artin

intr

egii

rete

le st

rada

le a

or

asul

ui B

rezo

i, pe

o lu

ngim

e to

tala

de

apro

xim

ativ

14

km

54

Dră

gășa

ni

Cres

tere

a si

gura

ntei

pub

lice

in D

răgă

șani

pr

in in

trod

ucer

ea u

nui s

iste

m d

e su

prav

eghe

re v

ideo

21

1, 2

24

Cr

eare

a un

ui si

stem

de

supr

aveg

here

vid

eo

55

Hor

ezu

Reab

ilita

re si

mod

erni

zare

infr

astr

uctu

ra c

ale

de ru

lare

si u

tilita

ti in

Ora

sul H

orez

u 11

3, 4

11, 1

31

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră lo

cală

Reab

ilita

re c

ovor

asf

altic

/lu

crar

i de

arta

/ m

oder

niza

re in

ters

ectii

/ am

enaj

are

alei

pie

tona

le

+ re

abili

tare

, ext

inde

re m

oder

niza

re il

umin

at

stra

dal,

Infr

astr

uctu

ra a

pa-c

anal

56

Călim

ăneș

ti Co

ntur

are

zona

cen

tral

ă 41

1, 2

21

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră lo

cală

Amen

ajar

e tr

otua

re

Orga

niza

rea

parc

ărilo

r în

zon

ă M

oder

niza

rea

și in

tegr

area

pie

ței

agro

alim

enta

re

în c

entr

ul o

rașu

lui

Crea

rea

de

spaț

ii de

stin

ate

man

ifest

ărilo

r pub

lice

Refa

cere

a fa

țade

lor d

eter

iora

te

57

Călim

ăneș

ti Pa

saj

piet

onal

str.

Nea

goe

Bas

arab

41

1, 4

21

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră lo

cală

Amen

ajar

e pa

saj

piet

onal

subt

eran

pen

tru

su

btra

vers

are

cale

fer

ată

Sibi

u –

Piat

ra O

lt și

DN

7 CC

58

Jude

tul V

alce

a

Sist

eme

de in

form

are

şi o

rien

tare

pe

drum

urile

pub

lice

jude

ţene

şi n

aţio

nale

pr

ivin

d ac

cesu

l la

obie

ctiv

ele

impo

rtan

te a

le

regi

unii

123,

131

, 224

Si

gura

nţa

circ

ulaţ

iei

Amen

ajar

e si

stem

e de

man

agem

ent a

l tra

ficul

ui

pent

ru in

form

area

şi o

rien

tare

a ut

iliza

tori

lor

desp

re a

cces

ul la

obi

ectiv

e im

port

amte

din

re

giun

e

59

Ram

nicu

Val

cea

Amen

ajar

ea d

e pa

rcăr

i "pa

rk a

nd ri

de"

cone

ctat

e la

sist

emel

e de

tran

spor

t pub

lic

urba

n 14

1, 4

21

Tran

spor

t urb

an

Proi

ectu

l isi

pro

pune

sa re

duca

con

gest

ia si

po

luar

ea in

zon

ele

urba

ne p

rin

crea

rea

de fa

cilit

ati

care

sa a

sigu

re p

osib

ilita

tea

de tr

ansf

er d

e la

au

totu

rism

ul p

ropr

iu c

atre

tran

spor

tul p

ublic

pe

ntru

util

izat

orii

din

afar

a m

unic

ipiii

lor

resp

ectiv

e

60

Toat

e m

unic

ipiil

e di

n ju

det

Impl

emen

tare

a de

sist

eme

ITS

de

man

agem

ent a

l tra

ficul

ui în

zon

ele

urba

ne

131,

211

Tr

ansp

ort u

rban

Prin

impl

emen

atre

a si

stem

elor

inte

ligen

te d

e m

anag

emen

t al t

rafic

ului

rutie

r în

zone

le u

rban

e se

obţ

ine

fluid

izar

ea a

cest

uia,

redu

cere

a co

nges

tiilo

r si n

umar

ului

de

acci

dent

e, p

recu

m si

co

stur

ilor a

soci

ate

aces

tora

61

Loca

lităţ

ile ru

rale

tr

anzi

tate

de

drum

uri

naţio

nale

şi ju

deţe

ne

Trec

eri d

e pi

eton

i pe

drum

urile

naţ

iona

le şi

ju

deţe

ne

131,

222

In

fras

truc

tură

ru

tieră

loca

lă

Prin

ace

st ti

p de

inte

rven

ţie v

a cr

eşte

gra

dul d

e si

gura

nţă

rutie

ră în

loca

lităţ

ile ru

rale

37

0

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

tul

Cod

Tem

atică/

O

biec

tiv/

Prio

rita

te

Tip

inte

rven

ţie

Des

crie

re

62

Toat

e m

unic

ipiil

e di

n ju

det

Asig

urar

ea a

cces

ului

util

izat

orilo

r căt

re

obie

ctiv

e ec

onom

ice

/ in

dist

rial

e cu

tr

ansp

ortu

l pub

lic

311,

121

Tr

ansp

ort u

rban

şi

per

iurb

an

Prin

ace

st ti

p de

pro

iect

se o

bţin

e ad

apta

rea

ofer

tei t

rans

port

ului

pub

lic la

cer

erea

gen

erat

ă de

ob

iect

ivel

e ec

onom

ice

şi in

dust

rial

e si

tuat

e de

ob

icei

în z

onel

e pe

rife

rice

şi p

eriu

rban

e al

e or

aşel

or

63

Toat

e lo

calit

ăţile

Pr

ogra

me

de c

ircu

laţie

ada

pata

te c

erer

ii de

tr

ansp

ort d

e tip

nav

etă

121,

312

, 421

Tr

ansp

ort

jude

ţean

şi

inte

rjud

eţea

n

Adap

tare

a pr

ogra

mel

or d

e ci

rcul

aţie

ale

tr

ansp

ortu

lui p

ublic

rutie

r jud

eţea

n /

inte

rjud

eţea

n şi

fero

viar

la v

aria

ţia o

rară

a c

erer

ii de

tran

spor

t în

scop

ul a

trag

erii

călă

tori

ilor d

e tip

na

vetă

64

Râm

nicu

Vâl

cea

Creş

tere

a ac

cesi

bilit

ăţii

prin

ext

inde

rea

arie

i de

des

ervi

re a

tran

spor

tulu

i pub

lic u

rban

12

1, 3

21

Tran

spor

t urb

an

Crea

rea

sau

extin

dere

a un

or tr

asee

de

tran

spor

t pu

blic

urb

an c

ătre

zon

ele

nede

serv

ite sa

u de

serv

ite d

efic

itar (

cart

iere

noi

, car

tiere

izol

ate,

et

c.)

65

Toat

e lo

calit

ăţile

St

imul

area

ach

iziţi

onăr

ii /

utili

zări

i ve

hicu

lelo

r eco

logi

ce

422

Tran

spor

t urb

an

Prin

ace

sti t

ip d

e pr

oiec

t se

dore

şte

încu

raja

rea

utili

zato

rilo

r spr

e a

achi

ziţio

na şi

/sau

util

iza

auto

vehi

cule

nep

olua

nte,

pri

n re

duce

rea

taxe

lor ş

i im

pozi

telo

r, as

igur

are

de lo

curi

de

parc

are

grat

uite

şi d

otat

e şi

infr

astr

uctu

ră d

e în

cărc

are

a ba

teri

ilor,

etc.

66

Toat

e lo

calit

ăţile

St

aţii

de în

cărc

are

şi/s

au sc

him

b ba

teri

i pe

ntru

veh

icul

e el

ectr

ice

111,

421

, 422

Tr

ansp

ort u

rban

Proi

ectu

l viz

ează

ori

enta

rea

utili

zato

rilo

r căt

re

mod

uri d

e tr

ansp

ort p

riet

enoa

se c

u m

ediu

l, pr

in

asig

urar

ea d

e fa

cilit

ăţi t

ehni

ce ca

re să

per

mită

fo

losi

rea

aces

tora

67

Toat

e lo

calit

ăţile

Si

stem

e "c

ar sh

arin

g" şi

"car

poo

ling"

42

3 Tr

ansp

ort u

rban

şi

per

iurb

an

Redu

cere

a gr

adul

ui d

e ut

iliza

re a

l aut

otur

ism

ului

se

poa

te re

aliz

a pr

in im

plem

enta

rea

de a

stfe

l de

sist

eme

care

pro

mov

ează

util

izar

ea a

celu

iaşi

au

totu

rism

de

cătr

e m

ai m

ulţi

călă

tori

, la

toat

e ni

velu

rile

: reg

iona

l, ju

deţe

an, l

ocal

68

Râm

nicu

Vâl

cea

Cent

re lo

gist

ice

regi

onal

e 11

1, 5

12

Infr

astr

uctu

ră

inte

rmod

ală

Dez

volta

rea

econ

omic

ă lo

cală

şi re

gion

ală

poat

e fi

susţ

inut

ă şi

pri

n fa

cilit

area

real

izăr

ii un

or c

entr

e lo

gist

ice

regi

onal

e, si

tuat

e st

rate

gic

la c

onflu

enţa

m

odur

ilor d

e tr

ansp

ort

69

Râm

nicu

Vâl

cea

Îmbu

nătă

ţirea

pro

cese

lor l

ogis

tice

de

apro

vizi

onar

e în

med

iul u

rban

51

3 Tr

ansp

ort u

rban

Prin

opt

imiz

area

pro

cese

lor d

e ap

rovi

zion

are

în

med

iul u

rban

, se

obţin

o se

rie

de a

vant

aje

econ

omic

o-so

cial

e şi

de

med

iu, p

rint

re c

are:

re

duce

rea

polu

ării,

redu

cere

a co

nges

tiei,

efic

ient

izar

ea a

ctiv

ităţil

or e

cono

mic

e

37

1

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

tul

Cod

Tem

atică/

O

biec

tiv/

Prio

rita

te

Tip

inte

rven

ţie

Des

crie

re

70

Râm

nicu

Vâl

cea

Term

inal

e in

term

odal

e de

căl

ător

i 12

1, 6

14

Tran

spor

t urb

an

Aces

te fa

cilit

ăţi s

peci

fice

infr

astr

uctu

rii o

raşe

lor

mar

i vor

per

mite

căl

ător

ilor t

rans

port

ului

regi

onal

şi

jude

ţean

să re

aliz

eze

tran

sfer

ul c

ătre

tr

ansp

ortu

l pub

lic lo

cal.

Astfe

l, m

ijloa

cele

de

tran

spor

t reg

iona

l şi j

udeţ

ean

nu v

or m

ai p

enet

ra

şi în

cărc

a re

ţeau

a lo

cală

71

Toat

e lo

calit

ăţile

ur

bane

Ce

ntre

de

înch

irie

ri b

icic

lete

41

2, 4

21

Tran

spor

t urb

an

şi p

eriu

rban

Prin

ace

st ti

p de

pro

iect

impl

emen

tat l

a ni

velu

l lo

calit

ăţilo

r urb

ane

din

regi

une

se v

a ob

ţine

reor

ient

area

util

izat

orilo

r căt

re a

cest

mod

de

tran

spor

t eco

logi

c

72

Râm

nicu

Vâl

cea

Inte

grar

e ta

rifa

ră în

tre

mod

uri d

e tr

ansp

ort

publ

ic la

niv

elur

ile u

rban

, jud

eţea

n, re

gion

al

(inc

lusi

v tr

ansp

ort f

erov

iar)

32

4, 4

21

Tran

spor

t urb

an

şi p

eriu

rban

Inte

grar

ea ta

rifa

ră în

tre

mod

uri d

e tr

ansp

ort e

ste

o m

ăsur

ă fa

cilă

de

reor

ient

are

a că

lăto

rilo

r căt

re

tran

spor

tul p

ublic

, cu

toat

e av

anta

jele

car

e de

rivă

di

n ac

esta

73

Râm

nicu

Vâl

cea

E-tic

ketin

g 32

3, 4

21

Tran

spor

t urb

an

şi p

eriu

rban

Faci

litar

ea a

chiz

iţion

ării

legi

timaţ

iei d

e că

lăto

rie

prin

mijl

oace

mod

erne

(car

tele

ele

ctro

nice

, SM

S,

card

ban

car,

etc.)

uşu

reaz

ă ut

iliza

rea

tran

spor

tulu

i pu

blic

de

cătr

e că

lăto

ri şi

ofe

ră in

form

aţii

valo

roas

e op

erat

orilo

r asu

pra

com

port

amen

tulu

i de

dep

lasa

re a

căl

ător

ilor,

în si

tuaţ

ia în

car

e se

va

cere

val

idar

ea le

gitim

aţie

i de

călă

tori

e, a

tât l

a ur

care

a, c

ât şi

la c

obor

ârea

în/d

in m

.t.

74

Toat

e lo

calit

ăţile

ur

bane

Pl

anur

i de

mob

ilita

te u

rban

ă du

rabi

lă

Tr

ansp

ort u

rban

şi

per

iurb

an

Prin

real

izar

ea a

cest

or d

ocum

enta

ţii, l

ocal

ităţil

e vo

r ave

a la

înde

mân

ă un

ghi

d de

dez

volta

re

inte

grat

ă a

mob

ilită

ţii u

rban

e du

rabi

le a

dapt

ată

nevo

ilor l

ocal

e. M

odel

ul d

e tr

ansp

ort r

ealiz

at în

ca

drul

ace

stor

pla

nuri

va

repr

ezen

ta u

n in

stru

met

te

hnic

val

oros

la în

dem

âna

auto

rită

ţilor

pen

tru

fund

amen

ater

ea p

roie

ctel

or v

iitoa

re. M

ai m

ult,

exis

tenţ

a ac

estu

i doc

umen

t est

e ob

ligat

orie

pen

tru

acce

sare

a de

fond

uri n

eram

burs

abile

pe

anum

ite

axe

din

POR

2014

-202

0

75

Râm

nicu

Vâl

cea

Vari

anta

de

ocol

ire

Râm

nicu

Vâl

cea

511

Vari

anta

de

ocol

ire

TEN

-T C

ore

76

Jude

tul V

alce

a Au

tost

rada

Sib

iu-P

itest

i 11

1, 1

22, 1

31

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră m

ajor

ă -

MPG

T 20

14-

2020

TEN

-T C

ore

37

2

ID

Proi

ect

Loca

lizar

e Pr

oiec

tul

Cod

Tem

atică/

O

biec

tiv/

Prio

rita

te

Tip

inte

rven

ţie

Des

crie

re

77

Jude

tul V

alce

a Re

abili

tare

şi m

oder

niza

re d

rum

Tra

ns-R

egio

Pi

teşt

i-Rm

. Val

cea-

Raco

vita

11

1, 1

22, 1

31

Infr

astr

uctu

ră

rutie

ră -

MPG

T 20

14-2

020

TEN

-T C

ore

10.6

. Ane

xa 1

.6. P

roie

cte

prop

use

de S

NCF

Cra

iova

- in

fras

truc

tura

fero

viar

ă în

Reg

iune

a Su

d-Ve

st O

lten

ia

ID

Proi

ect

Proi

ectu

l Co

d Te

mat

ică/

Obi

ecti

v/Pr

iori

tate

Ti

p in

terv

enţi

e

1 Re

para

ţia li

niilo

r dir

ecte

fir I

şi II

staţ

ia O

lteni

11

1, 1

15

Infr

astr

uctu

ră

fero

viar

ă

2 Po

d km

266

+999

lini

a Vi

dele

- Or

şova

11

1, 1

15

Infr

astr

uctu

ră

fero

viar

ă

3 Po

d km

300

+644

fir I

I lin

ia P

iatr

a Ol

t-Po

du O

lt 11

1, 1

15

Infr

astr

uctu

ră

fero

viar

ă

4 Po

d km

271

+809

fir I

I lin

ia P

iatr

a Ol

t-Po

du O

lt 11

1, 1

15

Infr

astr

uctu

ră

fero

viar

ă

5 Re

para

jie L

ES 6

KV M

eri -

Lai

nici

P. A

lbe

- Str

ambu

ţa

111,

115

In

fras

truc

tură

fe

rovi

ară

6 Re

para

ţie c

ablu

BLA

Fili

aşi -

Liv

ezen

i, tr

onso

ane

Tg. J

iu -

E.Te

odor

oiu

şi P

aran

gu -

Vale

a Sa

dulu

i 11

1, 1

15

Infr

astr

uctu

ră

fero

viar

ă

7 Cl

adir

e CE

D B

alte

ni

111

Infr

astr

uctu

ră

fero

viar

ă

8 Pa

za, d

epoz

itare

a şi

man

ipul

area

mat

eria

lelo

r de

cale

11

1 In

fras

truc

tură

fe

rovi

ară

9 Pr

oiec

tare

refa

cţia

lini

ei C

aine

ni -

Turn

u Ro

şu k

m 3

44+8

50/3

67+5

77

111,

115

In

fras

truc

tură

fe

rovi

ară

10

Proi

ecta

re re

facţ

ia li

nei V

alea

Sad

ului

- Pi

etre

le A

lbe

km 8

9+36

0/10

8+80

0 11

1, 1

15

Infr

astr

uctu

ră

fero

viar

ă

11

Actu

aliz

are

proi

ect p

od k

m 3

00+6

44 fi

r II l

inia

Pia

tra

Olt-

Podu

Olt

111,

115

In

fras

truc

tură

fe

rovi

ară

12

Actu

aliz

are

proi

ect p

od k

m 2

71+8

09 fi

r II l

inia

Pia

tra

Olt-

Podu

Olt

111,

115

In

fras

truc

tură

fe

rovi

ară

37

3

ID

Proi

ect

Proi

ectu

l Co

d Te

mat

ică/

Obi

ecti

v/Pr

iori

tate

Ti

p in

terv

enţi

e

13

Proi

ecta

re te

rasa

men

t km

229

+900

/230

+200

lini

a Pi

teşt

i - C

raio

va

111,

115

In

fras

truc

tură

fe

rovi

ară

14

Proi

ecta

re te

rasa

men

t km

230

+950

/231

+100

lini

a Pi

teşt

i-Cra

iova

11

1, 1

15

Infr

astr

uctu

ră

fero

viar

ă

15

Actu

aliz

are

proi

ect t

unel

Car

ligul

Cap

rei l

inia

Fili

aşi-L

ivez

eni

111,

115

In

fras

truc

tură

fe

rovi

ară

16

Reac

tual

izar

e do

cum

enta

ţie B

LA F

iliaş

i-Liv

ezen

i, tr

onso

ane

Tg. J

iu -

E. T

eodo

roiu

şi P

aran

gu -V

alea

Sad

ului

11

1, 1

15

Infr

astr

uctu

ră

fero

viar

ă

17

Repa

raţie

LES

6KV

Mer

i - L

aini

ci P

. Alb

e - S

tram

buţa

- Re

actu

aliz

are

docu

men

taţie

ThE

c 11

1, 1

15

Infr

astr

uctu

ră

fero

viar

ă

18

Expe

rtiz

are

pod

km 2

54+7

91 li

nia

cf P

iatr

a Ol

t - P

odu

Olt

111,

115

In

fras

truc

tură

fe

rovi

ară

19

Expe

rtiz

are

tera

sam

ent k

m 2

26+5

00/9

00 li

nia

Pite

şti -

Cra

iova

11

1, 1

15

Infr

astr

uctu

ră

fero

viar

ă

20

Raco

rd d

e ga

ze, c

entr

ala

term

ica,

rete

a te

rmic

a şi

inst

alaţ

ii de

inca

lzir

e in

teri

oare

cla

dire

Sec

jia L

5 (6

) Cra

iova

(p

roie

ctar

e şi

exe

cuţie

) 11

1 In

fras

truc

tură

fe

rovi

ară

21

Raco

rd a

limen

tare

cu

ener

gie

elec

tric

a st

aţia

CF

Rm.V

alce

a (p

roie

ctar

e şi

exe

cutie

) 11

1 In

fras

truc

tură

fe

rovi

ară

22

Sist

eme

supr

aveg

here

vid

eo st

aţii

de c

ale

fera

ta (p

roie

ctar

e şi

exe

cute

) Cra

iova

33

2 In

fras

truc

tură

fe

rovi

ară

23

Raco

rd g

aze,

mod

erni

zare

caz

ane

staţ

ia C

F D

robe

ta T

r. Se

veri

n (p

roie

ctar

e şi

exe

cutie

) 11

1 In

fras

truc

tură

fe

rovi

ară

24

Mod

erni

zare

cla

dire

sedi

u ad

min

istr

ativ

al S

RCF

Crai

ova

111

Infr

astr

uctu

ră

fero

viar

ă

25

Lucr

ari d

e ef

icie

ntiz

are

ener

getic

a di

n pl

anul

de

Efic

ienţ

a en

erge

tica

al c

ladi

rilo

r de

expl

oata

re fe

rovi

ara

in

staţ

ii - C

arac

al, S

treh

aia,

Rov

inar

i 11

1 In

fras

truc

tură

fe

rovi

ară

26

Actu

aliz

are

docu

men

taţie

şi a

site

nţa

tehn

ica

- Mod

erni

zare

cla

dire

sedi

u ad

min

istr

ativ

al S

RCF

Crai

ova

111

Infr

astr

uctu

ră

fero

viar

ă

27

Expe

rtiz

a te

hnic

a H

M L

unca

Bud

ieni

- ca

bina

miş

care

11

1 In

fras

truc

tură

fe

rovi

ară

28

Serv

iciu

"Zon

are

TEM

PEST

" 11

1, 1

15

Infr

astr

uctu

ră

fero

viar

ă

29

RK in

fras

truc

tura

fero

viar

a pu

blic

a in

tero

pera

bila

(tre

ceri

la n

ivel

, per

oane

, ins

tala

ţii, e

tc.)

finan

ţate

con

form

OU

G nr

. 12/

1998

act

. art

. 10

alin

(4),

Cons

olid

are

tabl

ier m

etal

ic p

od k

m 7

4+55

7 fir

II li

nia

CF V

idel

e - O

rşov

a 11

1, 1

15

Infr

astr

uctu

ră

fero

viar

ă

30

Repa

rare

cen

tral

a te

rmic

a st

aţia

CF

Crai

ova

(pro

iect

are

şi e

xecu

ţie)

111

Infr

astr

uctu

ră

fero

viar

ă

374

BIBLIOGRAFIE

1. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, Planul de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia 2014-2020, 2014.

2. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, Stadiul actual al dezvoltării rurale şi al agriculturii în regiunea Sud Vest Oltenia şi scenarii de dezvoltare în perioada 2014-2020, 2014.

3. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”, 2013.

4. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia de sub munte”, 2013.

5. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, Studiu privind dezvoltarea urbană la nivel regional, 2011.

6. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, Studiu privind dezvoltarea mediului de afaceri la nivel regional și impactul crizei economice asupra întreprinderilor, 2014.

7. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, Studiu privind dezvoltarea turismului la nivel regional, 2014.

8. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Craiova, Evaluarea nevoilor de dezvoltare la nivelul ZMC pe termen mediu şi lung şi identificarea perspectivelor de dezvoltare, 2014.

9. Comisia Europeană , Orientări - dezvoltarea și punerea în aplicare a unui plan de mobilitate urbană durabilă, 2013.

10. Comisia Europeană, Acord de parteneriat cu România 2014-2020, August 2014.

11. Comisia Europeană, Carte Albă - Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor, Bruxelles, 28.03.2011.

12. Comisia Europeană, Direcţia Generală Politică Regională Comunicare, informare, relaţii cu ţările terţe, Strategia UE pentru Regiunea Dunării - Eforturi unite în abordarea provocărilor comune, Bruxelles, 2011.

13. Comisia Europeană, Europa 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii, Bruxelles, 03.03.2010.

375

14. Comisia Europeană, Pentru un spațiu european de siguranță rutieră: orientări pentru politica de siguranță rutieră 2011-2020, Bruxelles, 2010.

15. Comisia Europeană, Punerea în aplicare a Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în domeniul transportului rutier şi pentru interfeţele cu alte moduri de transport, Raport al Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu, Bruxelles, 21.10.2014.

16. Comisia europeană, SSDC - Schema de dezvoltare a spaţiului comunitar - Spre o dezvoltare spaţială echilibrată şi durabilă a teritoriului Uniunii Europene, Aprobat la Consiliul informal al Miniştrilor responsabili de amenajarea teritoriului la Postdam, mai 1999.

17. Comitetul Înalţilor Funcţionari, Principii directoare pentru dezvoltarea teritorială durabilă a continentului european, Conferinţa europeană a Miniştrilor responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT), Hanovra, 7- 8 septembrie 2000.

18. Commission of the European Communities, Planul de acţiune la nivel european pentru logistica transporturilor de mărfuri ("European Action Plan for Freight Transport Logistics"), Brussels, 18.10.2007.

19. Consiliul Europei, Carta europeană a amenajării teritoriului (Carta de la Torremolinos), adoptată la cea de a VI-a sesiune a Conferinţei Europene a Miniştrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului, Torremolinos, Spania, 1983.

20. Consiliul Judeţean Dolj, Regiunea de Dezvoltare Sud Vest Oltenia, Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Dolj, Contract de servicii nr. 7839, martie 2008.

21. Consiliul Judeţean Gorj, Plan de amenajare a teritoriului judeţean Gorj - actualizare 2009-2011, noiembrie 2010.

22. Consiliul Judeţean Gorj, Strategia de dezvoltare durabilă a județului Gorj pentru perioada 2011-2020, ianuarie 2012.

23. Consiliul Judeţean Olt, Plan de amenajare a teritoriului judeţean Olt, aprilie 2011.

24. Consiliul Judeţean Vâlcea, Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Vâlcea în Sistem Informaţional Geografic, noiembrie 2009.

25. Consiliul Judeţean Vâlcea, Strategia de dezvoltare economico- socială a Judeţului Vâlcea, 2009-2013, 2008.

26. Delegația Permanentă Interministerială pentru Siguranță Rutieră, Strategia Naţională de Siguranţă Rutieră pentru perioada 2015 – 2020, Bucureşti, 2014. 27. Delegația Permanentă Interministerială pentru Siguranță Rutieră, Programul de Acţiuni Prioritare pentru perioada 2015 - 2020 de implementare a Strategiei Naţionale pentru Siguranţă Rutieră pentru perioada 2015 – 2020, Bucureşti, 2014. 28. Geurtz, K., Accessibility, land use and transport. Eburon, p. 245, Delft, 2006.

376

29. Guvernul României, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Strategia de dezvoltare teritorială a României - România policentrică 2035 - Coeziune şi competitivitate teritorială, dezvoltare şi şanse egale pentru oameni, August 2014.

30. Guvernul României, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Strategia de Dezvoltare Teritorială a României - Studii de Fundamentare - Studiul 13. Căi de comunicații și transport, 2014.

31. Guvernul României, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Programul Operațional Regional 2014 – 2020, August 2014.

32. Guvernul României, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă, Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030, Bucureşti 2008. 33. Guvernul României, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Strategia naţională a României privind schimbările climatice 2013 - 2020, Bucureşti, 2013. 34. Guvernul României, Ministerul Transporturilor, Anexele nr. 1-14 – Lista proiecte prioritizate, Februarie 2015.

35. Guvernul României, Ministerul Transporturilor, Master Plan General de Transport al României, Variantă finală revizuită a Raportului privind Master Planul pe termen scurt, mediu și lung, Vol. I şi II, iulie 2015.

36. Guvernul României, Ministerului Economiei, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, România - Strategia Naţională pentru Competitivitate 2014-2020, Bucureşti, 2014. 37. Guvernul României, Secretariatul General al Guvernului, Direcția Politici Publice, Ghid de monitorizare și evaluare, 2009.

38. http://ec.europa.eu/regional_policy/, accesat la 20.05.2015.

39. http://www.cfrcalatori.ro/servicii-oferite, accesat la 15.08.2015.

40. http://www.mae.ro/strategia-dunarii, accesat la data de 29.05.2015.

41. http://www.mdrt.ro/dezvoltare-teritoriala/amenajarea-teritoriului/, accesat la 29.05.2015.

42. http://www.metropolacraiova.ro/ro/documente-suport-strategia-de-dezvoltare-zmc-2014-2020/, accesat la 18.06.2015.

43. http://www.mt.ro/web14/strategia-in-transporturi/master-plan-general-transport/, accesat la 21.05.2015.

44. Hull, A; Silva, C.; Bertolini, L., COST Action TU1002 - Accessibility Instruments for Planning Practice, ISBN13: 978-989-20-3210-8, p. 370, 2012.

377

45. Ilie, S.; Mitran, G.; Nicolae, V., Maritime accessibility - key factor in setting transport corridors. case study: Romanian ports to Black Sea, Proceedings of the Second International Conference on Traffic and Transport Engineering (ICTTE), Pages: 709-715, Published: 2014, Conference: 2nd International Conference on Traffic and Transport Engineering (ICTTE), Assoc Italiana Ingn Traffico Trasporti Res Ctr, Belgrade, Serbia, Date: Nov 27-28, 2014, ISBN:978-86-916153-2-1.

46. Jean-Paul Rodrigue, Claude Comtois, Brian Slack, The Geography of Transport Systems, 3rd Edition, ISBN 978-0-415-82253-4, 2013.

47. Koopmans, C.; Groot, W. ; Warffemius, P. ; Annema, J.A. ; Hoogendoorn-Lanser, S., Measuring generalised transport costs as an indicator of accessibility changes over time, Transport Policy, Elsevier, Volume 29: 154–159, 2013.

48. Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene, Directiva 2010/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2010 privind cadrul pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier și pentru interfețele cu alte moduri de transport, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, 06.08.2010.

49. Parlamentul României, Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiuena 1 - Reţele de transport, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 806 din 26.09.2006.

50. Popa M., Economia transporturilor, Editura Politehnica Press, 2009.

51. Salze, P.; Banos, A.; Oppert, J.M.; Charreire, H.; Casey, R.; Simon, C.; Chaix, B.; Badariotti, D.; Weber, C., Estimating spatial accessibility to facilities on the regional scale: an extended commuting-based interaction potential model, International Journal of Health Geographics, doi: 10.1186/1476-072X-10-2, 2011.

52. Uniunea Europeană, Agenda teritorială a Uniunii Europene - Spre o Europă mai competitivă şi durabilă a regiunilor diverse, Reuniunea ministerială informală privind dezvoltarea urbană şi coeziunea teritorială, Leipzig, 24-25 mai 2007.

53. Uniunea Europeană, Introducere în Politica de coeziune a UE 2014-2020, Politica de coeziune şi Fondurile Structurale - Condiţionalităţi ex-ante pentru accesarea fondurilor europene 2014-2020, iunie 2014.

54. Urban Mobility Observatory - www.eltis.org.


Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia Aleea Teatrului, Nr. 1, Craiova, 200402, ROMÂNIA

tel: 0251/411.869, 0251/418.240, 0251/414.904 fax: 0351/463.966, 0351/463.967

e-mail: [email protected] web: http://www.adroltenia.ro

Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice

Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti Web: http://www.inforegio.ro, http://www.mdrap.ro

Investim în viitorul tău!

Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi cofinanţat deUniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională

Material distribuit gratuit

Titlul proiectului: Implementarea Programului Operațional Regional în regiunea Sud-Vest Oltenia în perioada 1 ianuarie 2013 - 31 decembrie 2015

Editorul materialului: Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Vest Oltenia

Data publicării: Noiembrie 2015

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei

STUDIU PRIVIND TRANSPORTUL ŞI MOBILITATEA ÎN CADRUL ...€¦ · 1.3.2.1. Planul de Amenajare a...

Documents

Transcript of STUDIU PRIVIND TRANSPORTUL ŞI MOBILITATEA ÎN CADRUL ...€¦ · 1.3.2.1. Planul de Amenajare a...