STUDIU EVALUARE ADECVATĂ Lucrari de extracția pietrișului ...apmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...

SC SEARCH GREEN MANAGEMENT SRL

[email protected]

STUDIU EVALUARE ADECVATĂ

Lucrari de extracția pietrișului și nisipului în perimetrul de exploatare Ivești

amonte, în Comuna Ivești, jud. Galaţi

1 | P a g e


Lucrari de extracția pietrișului și nisipului

în perimetrul de exploatare Ivești


IAȘI - 2013


[email protected]




2 | P a g e

BENEFICIAR: SC AGROJOR SRL, Comuna Jorăști, Județul Galați ELABORATOR: SC SEARCH GREEN MANAGEMENT SRL IAȘI, CUI RO 14816328, J22/850/2008 0232/210.213, [email protected] EVALUATOR: Geograf Prisăcaru Florin Constantin COLABORATOR: Biolog Apostol Stefana-Adina

mailto:[email protected]


[email protected]




3 | P a g e

CUPRINS

a) Informaţii privind Proiectul supus aprobării

1. Informaţii privind proiectul 6

2. Localizare geografică si administrativă, cu precizarea coordonatelor

Stereo 70

7

3. Modificările fizice ce decurg din proiect şi care vor avea loc pe durata

diferitelor etape de implementare a Proiectului

11

4. Resursele naturale necesare implementării Proiectului 11

5. Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei protejate de interes

comunitar pentru a fi utilizate la implementarea Proiectului

12

6. Emisii şi deşeuri generate de Proiect şi modalitatea de eliminare a acestora 13

7. Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia

Proiectului.

14

8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea Proiectului, respectiv

modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta

integritatea ariei naturale de interes comunitar

15

9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea

perioadei de implementare a Proiectului

15

10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării Proiectului 15

11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului 16

12. Carateristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact

cumulativ cu Proiectul care este în procedură de evaluare şi care poate

afecta aria naturală protejată de interes comunitar

16

b) Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar afectată de

implementarea Proiectului

ROSCI0162 LUNCA SIRETULUI INFERIOR

1. Date privind aria naturală protejată de interes comunitar 18

2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata

vecinătate a Proiectului, menţionate în formularul standard al ariei

naturale protejate de interes comunitar

20

3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes

comunitar afectate şi relaţia lor acestora cu ariile naturale protejate de

interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora

32

4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar 33

5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate 35

6. Relaţii structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei


35


[email protected]




4 | P a g e

7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar,

acolo unde au fost stabilite prin planuri de management

36

8. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor

36

9. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de

interes comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a ariei


38

10. ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior

Date privind aria naturală protejată de interes comunitar

39

11. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata

vecinătate a Proiectului, menţionate în formularul standard al ariei


41

12. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes

comunitar afectate şi relaţia lor acestora cu ariile naturale protejate de

interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora

53

13. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar 54

14. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate 55

15. Relaţii structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei


55

16. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar,

acolo unde au fost stabilite prin planuri de management

56

17. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor

56

18. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de

interes comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a ariei


57

c) Identificarea şi evaluarea impactului

1. Tipuri de impact 60

2. Evaluarea semnificației impactului 65

d) Măsuri de reducere a impactului

1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere care vor fi implementate

pentru fiecare specie şi/sau tip de habitat afectat de Proiect şi modul în

care acestea vor reduce/elimina impactul negativ asupra ariei naturale

protejate de interes comunitar

69

2. Prezentarea calendarului implementării şi monitorizării măsurilor de

reducere a impactului

70

e) Metode utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi

habitatele de interes comunitar afectate


[email protected]




5 | P a g e

1. Lista organizaţiilor/instituţiilor/specialiştilor implicaţi în furnizarea

informaţiilor privind speciile şi habitatele de interes comunitar afectate de

implementarea Proiectului

73

2. Anexe: CV-uri persoanelor implicate


[email protected]




6 | P a g e

a. Informaţii privind Proiectul supus aprobării 1. Informaţii privind proiectul

Denumire PP: Lucrari de extracția pietrișului și nisipului în perimetrul de exploatare Ivești amonte, în Comuna Ivești, jud. Galaţi Descrierea PP: Se propune exploatarea depozitelor aluvionale din albia minora a Râului Siret, mal stâng, depozite formate în urma acțiunii eroziunii areolare și torențiale. Exploatarea depozitelor aluvionale se va efectua pe 4 sectoare, fiecare sector fiind atribuit spre exploatare pentru fiecare trimestru al anului 2013. Sectoarele sunt fâșii longitudinale paralele cu cursul apei, cu lungimi de până la 250 ml lungime și 5 ml lățime. Exploatarea se va face cu două dragline cu cupa de încărcare de 1,2 mc din aval spre amonte, dispre firul apei spre mal. Materialul exploatat va fi depozitat temporar pe amplasamentul proiectului (până la 8 ore), încărcat cu utilaj de incărcare în autocamioane de capacități de la 24 la 40 tone și transportate de pe amplasament spre punctul de colectare al societății. Excavarea în albia minoră se va realiza în medie până la 2,4 m adâncime și maxim 3 metri deasupra cotei talvegului și se vor păstra praguri de colmatare în vederea acumulărilor de material aluvional în caz de viitură pe perioada de exploatare. Utilajele si echipamentele utilizate în cadrul proiectului suntȘ

- Doua dragline cu capacitate de 1,2 mc/cupă. - Un incărcător frontal pentru încărcarea agregatelor exploatate. - Un buldoexcavator utilizat pentru remodelarea malului în urma

excavărilor. - Un autogreder utilizat la reprofilarea drumurilor de acces, acestea

necesitând lucrări de întreținere. - Autobasculante de 24 si 40 tone utilizate la transportul agregatelor

exploatate. Obiectivele PP: Realizarea unei balastiere în vederea exploatării pietrișului și nisipului din albia minoră a Siretului Inferior. Producția care se va realiza: Se vor exploata 35.000 mc de pietriș și nisip în decursul anului 2013. Informații despre materiile prime: În cadrul fluxului tehnologic al activității de exploatare a pietrișului și nisipului materia primă este reprezentată de depozitele aluvionale de nisip și pietriș. Conform studiilor de calcul al rezervei depozitelor reiese o cantitate exploatabilă de 37.142,7 mc,


[email protected]




7 | P a g e

astfel încât prin exploatarea propusă nu se epuizează depozitul prognozat. Zăcămintele de pe amplasamentul studiat au în compoziție: gresii, cuarț și cuarțit, calcare și silice coloidale. Substanțele sau preparatele chimice utilizate: în cadrul activității de exploatare nu sunt utilizate substanțe chimice sau preparate chimice.

2. Localizare geografică si administrativă, cu precizarea coordonatelor Stereo 70

Amplasamentul proiectului este situat în albia minoră a Râului Siret, pe mal stâng, pe administrativul Comunei Ivești, Județul Galați. Perimetrul de exploatare are o suprafață de 15.063 mp, încadrat conform Contract de inchiriere cu AN Apele Române – A.B.A. Prut Bârlad în cadastrul apelor, cu cod cadastral XII – 1.000.00.00.0, între bornele CSA 68 – 69, la circa 1500 ml aval de confluența Râului Bârlad cu Râul Siret. Perimetrul are o formă poligonală, cu lungimea maximă de 260 ml și lățimea maximă de 80 ml. Coordonatele Stereo 70 ale proiectului:

Nr. Pct. Y X

1 691106 465594

2 691149 465546

3 691237 465375

4 691166 465331

5 691124 465421


[email protected]




8 | P a g e

AMPLASAMENT PROIECT – HABITAT DE PLAJE DE NISIP FĂRĂ VALOARE CONSERVATIVĂ


[email protected]




9 | P a g e

HARTA GENERALĂ A SITURILOR CU AMPLASAMENTUL PROIECTULUI


[email protected]




10 | P a g e

HARTA ÎN DETALIU – AMPLASAMENTUL PROIECTULUI


[email protected]




11 | P a g e

3. Modificările fizice ce decurg din proiect şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a Proiectului

Proiectul va genera modificări ale albiei minore a Râului Siret pe întreag ciclul de viață al proiectului (implementare, operare, dezafectare). Pe perioada de implementare a proiectului nu sunt prevazute modificări majore, accesul pe amplasament se va realiza pe un drum de exploatare existent, iar organizarea de șantier va utiliza vechile fundații rămase de la exploatările anterioare. Pentru perioada de operare se preconizează modificări fizice ale reliefului după cum urmează:

Nr. Crt. Etapele tehnologiei de exploatare Modificările fizice produse

1 Trasarea fâșiilor de exploatare Nu produce modificări fizice la nivelul luncii Râului Siret

2 Excavarea în cadrul fâșiilor Produce modificări fizice prin derocarea depozitelor de agregate minerale

3 Încărcarea materialului excavat Nu produce modificări fizice

4 Nivelarea cu buldozerul Produce modificări prin nivelarea concavităților rezultate în urma excavării agregatelor minerale ți remodelarea malului până la un aspect similar cu cel natural.

5 Transportul nisipului și pietrișului Nu produce modificări fizice, accesul către amplasament se realizează pe un drum de exploatare existent.

Pe perioada de dezafectare a proiectului nu se vor realiza modificări fizice asupra luncii Râului Siret.

4. Resursele naturale necesare implementării Proiectului

Resursele naturale utilizate sunt reprezentate de zacămintele caracteristice acumulărilor de nisipuri și pietrișuri cu bolovăniș. (Vezi pct. 1).


[email protected]




12 | P a g e

Alte resurse naturale sunt reprezentate de: apa potabilă (îmbuteliată), combustibili fosili (motorină, benzine, uleiuri de motor, uleiuri tehnologice), levigatul ce va fi extras odată cu agregatele minerale, dar acesta se va scurge pe suprafața amplasamentului, iar prin scurgere la suprafață sau infiltrații în sol, acesta va ajunge în circuitul apei din ecosistemul studiat. Nu se utilizează alte tipuri de resurse naturale.

5. Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea Proiectului

Din ariile protejate de interes comunitar (ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior și ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior) se va exploata zăcământul de nisip și pietriș. Volumul de agregate minerale exploatate este de 35.000 mc, dintr-un depozit evaluat la 37.142,7 mc. Având o densitate medie aparentă de 2,43 tone / mc, se va exploata o cantitate de 85.050 tone.

6. Emisii şi deşeuri generate de Proiect şi modalitatea de eliminare a acestora

6.1. Emisii în aer;

Emisiile de noxe în aer vor fi realizare pe întreaga perioadă de viață a proiectului, prin transportul pe amplasament al utilajelor și echipamentelor, poziționarea lor funcție de utilitatea în fluxul tehnologic, excavarea mineralelor, depozitarea și încărcarea lor în mijloacele de transport, reprofilarea drumului de acces și remodelarea malului. Noxele rezultate sunt cele caracteristice motoarelor diesel și cu ardere internă (benzine) și pulberi în suspensie. Gazele de ardere sunt reprezentate de CO, NOx, SO2, COV. Emisiile nu sunt dirijate, iar cantitățile nu depășesc limitele admise. Pulberile în suspensie sunt reprezentate de CaCO3, MgCO3, SiO2 și FeO3. Cantitățile emise în cadrul fluxului de exploatare și transport agregate minerale sunt de 0,08 mg/mc, sub limita admisă. Cantități mai mari de pulberi în suspensie pot fi înregistrate vara pe perioada secetoasă. Modalități de eliminare Se va realiza udarea drumurilor de acces și a agregatelor depozitate pe amplasament pe perioada secetoasă. Drumul de acces va fi întreținut permanent, pentru a asigura transportul în condiții optime. Viteza de deplasare a utilajelor nu va depăși 30 Km/h și nu vor efectua deplasări sau timpi de funcționare fără sarcină.


[email protected]




13 | P a g e

6.2. Emisii în apă Emisiile în apă sunt reprezentate de scurgeri de combustibili, uleiuri tehnologice si de motor de la utilajele de excavare, încărcare și transport de pe amplasament. În cazul funcționării în afara parametrilor normali, sau în urma unor accidente, pot fi eliberate hidrocarburi, care sub acțiunea apelor meteorice pot ajunge prin infiltrație în stratul acvifer sau prin scurgerea la suprafața solului, direct în emisar. Pe amplasament va fi funcțională o cabină WC ecologică. Poate constitui o sursă de poluare, dacă nu este utiliztă și întreținută în mod corespunzător Modalități de eliminare Aceste situații sunt accidentale, iar prin monitorizarea continuă a stării de funcționare a utilajelor se pot depista din timp eventualele scurgeri și se va sista activitatea cu respectivul utilaj pțnă la remedierea situașiei. În caz de accident, se va interveni rapid cu material absorbant și se va anunța autoritatea de mediu (APM Galați și GNM Galați). Pentru cabina WC ecologică se va asigura prin contract cu un operator autorizat, întreținerea și igienizarea acesteia funcție de gradul ei de utilizare.

6.3. Emisiile în sol Având în vedere lipsa solului vegetal de pe amplasamentul proiectului, evaluăm că nu sunt surse de emisii poluanți în sol. Sursele de emisii de poluanți ai solului sunt echipamentele și utilajele de transport ce pot afecta solul din imediata apropiere a căilor de acces, prin scurgeri de hidrocarburi și angrenarea de pulberi ce se pot depune la sol sub acțiunea forței gravitaționale. De asemenea, se vor depozita în solul din imediata apropiere a căii de acces cantități însemnate de metale grele rezultate în urma proceselor de ardere a combustibililor lichizi. Modalități de eliminare Scurgerile de hidrocarburi sunt accidentale, iar în cazul în care vor avea loc, se va interveni cu material absorbant și sistarea activității cu respectivul utilaj până la remedierea situației. Pentru reducerea angrenării de particule de praf și emisii de metale grele se vor respecta limitele de viteza pe drumurile de acces, se va întreține și păstra starea drumului în condiții normale de trafic. În perioada secetoasă a


[email protected]




14 | P a g e

anului, se va realiza udarea căilor de acces pentru a împiedica ridicarea particulelor de praf.

6.4. Depozitarea deșeurilor

Sursele de generare a deșeurilor pe amplasament sunt utilajele și angajații societății. Deșeurile generate sunt de tip menajer sau asimilate acestora și deșeuri de tip anvelope uzate, uleiuri uzate, piese de schimb. Deșeurile menajere depozitate necorespunzator pot contamina zona din apropierea amplasamentului, cât și cursul de apă, cu fracția de PET-uri, ambalaje din plastic, ce au perioadă foarte mare de degradare biologică. Deșeurile rezultate în urma proceselor mecanizate, de tip anvelope uzate, uleiuri uzate pot afecta calitatea apelor emisarului. Moduri de eliminare Deșeurile menajere (Cod 20 03 01) și cele de ambalaj (Cod 20 01 01 și 20 01 39), vor fi colectate selectiv pe amplasament, în recipienți de tip europubelă, și se va asigura golirea acestora de către un operator autorizat de salubritate în conformitate cu orarul prevazut de legislația în vigoare. Deșeurile de anvelope uzate (Cod 16 01 03), uleiurile uzate (12 01 07 și 13 01 07) generate vor fi imediat ce sunt generate, transportate de pe amplasament. De preferat ar fi ca orice intervenție asupra utilajelor și echipamentelor să se realizeze în afara ariilor protejate pentru a elimina riscul unor contaminări. Se interzice depozitarea acestora pe amplasament.

7. Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia Proiectului.

Suprafața terenului afectat de proiect se încadrează astfel:

Regimul juridic Terenul este în propietatea statului aflat în administrarea Agenției Naționale Apele Române. Este situat în extravilanul Comunei Ivești, Județul Galați. Regimul economic Folosința actuală – albia minoră a Râului Siret. Această folosință se menține și în urma implementării proiectului.


[email protected]




15 | P a g e

Regimul tehnic Zona nu este echipata cu utilități, accesul pietonal și auto se realizează pe drum de exploatare pietruit. Suprafața de teren afectată de proiect este de 15.061 mp, ce va fi ocupată temporar, iar în urma sistării exploatăilor, această suprafață se va regenera în 2-3 ani. Accesul se realizează prin DN 24 Galați – Tecuci, iar în dreptul localității Ivești, se ajunge la amplasament pe un drum de exploatare, parțial pietruit, parțial betonat, în lungime totală de 7 KM.

8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea Proiectului, respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii siplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar

Pentru proiectul evaluat nu sunt necesare servicii suplimentare, iar ariile protejate Lunca Siretului Inferior (ROSPA0071 și ROSCI0162) nu sunt afectate de acestea.

9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadei de implementare a Proiectului

Durata de viață a proiectului este de 12 luni, majoritatea acesteia fiind afectată activităților de operare a proiectului. Implementarea și dezafectarea proiectului nu necesită timp suplimentar, lucrările de refacere a malului și nivelare a concavităților rezultate în urma procesului de exploatare agregate minerale se vor realiza în paralel cu procesul de exploatare. La finalul proiectului, după epuizarea cotei de agregate aprobate, se vor desfășura acțiunile de transport a utilajelor și echipamentelor de pe amplasament, realizat pe perioada unei singure zile, iar refacerea malului și reprofilarea drumului de acces, se vor realiza în maxim două zile.

10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării Proiectului Activitățile generate de proiect sunt cele specifice domeniului de exploatare agregate minerale din albia râurilor, și cuprind: lucrări de deschidere, exploatare și închidere zăcământ. În cadrul proiectului își vor desfășura activitatea un număr de 9 angajați, 8 ore/zi, 5 zile/saptamână.


[email protected]




16 | P a g e

Activități secundare generate de proiect sunt: comerț cu materiale de construcții, colectarea și transportul deșeurilor menajere și periculoase.

11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului Extracția agregatelor minerale. Activitatea pe amplasament se va desfășura în trei etape, respectiv deschiderea zăcământului, exploatarea lui și închiderea zăcământului. Deschiderea zăcământului Se vor efectua lucrări minime, de reprofilare a drumului de acces, transportul pe amplasament și poziționare a echipamentelor și utilajelor de excavare, încărcare, transport agregate minerale. Exploatarea zăcământului Se vor trasa și borna fășiile de exploatare și se vor extrage în câmp continuu agregatele prin dragare din aval în amonte, prin retrageri succesive, dinspre firul apei spre mal, în fâșii longitudinale. Depozitarea materialului extras se face pe mal, pentru o perioadă de maxim 8 ore în care agregatele scad în umiditate, iar apoi sunt încărcate și transportate cu autobasculante prevazute cu prelate pentru a împiedica împrățtierea materialului excavat pe amplasament și pe drumurile de acces. Închiderea zăcământului După atingerea cotei de exploatare aprobate prin contractul cu AN Apele Române, utilajele de extracție și transport vor fi transferate de pe amplasament, iar cu un buldoexcavator se va readuce malul la un stadiu asemănător cadrului natural. La sfârșit, se va reprofila drumul de acces.

12. Carateristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu Proiectul care este în procedură de evaluare şi care poate afecta aria naturală protejată de interes comunitar

Pe raza comunei Ivești, sunt autorizate și deschise un număr de încă două exploatări de agregate minerale din albia minoră a Râului Siret, respectiv cea a SC UNICOM SA Galați și SC ARCADA SA Galați. Accesul spre perimetrele de exploatare a acestora se realizează pe același drum de acces pe o lungime de 5 Km.


[email protected]




17 | P a g e

Impactul cumulativ al activității de exploatare a agregatelor minerale asupra ariilor protejate în ariile în care se află acestea, se va manifesta asupra factorilor de mediu: aer, apă, sol, zgomot și vibrații și asupra populațiilor speciilor de vertebrate și nevertebrate. Transportul pe drumul de acces va genera pulberi în suspensie și zgomot peste limita admisibilă, în imediata apropiere a drumului, fapt ce va perturba eventualii indivizi ce au zona de cuibărire în zona, dar și va reprezenta de asemenea și pericol de coliziune a indivizilor aflați în zbor cu utilajele de transport. Existența și utilizarea drumului, constituie o barieră în calea speciilor de nevertebrate și amfibieni din ariile protejate.


[email protected]




18 | P a g e

b. Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar afectată de implementarea Proiectului

Proiectul Lucrari de extracția pietrișului și nisipului în perimetrul de exploatare Ivești amonte, în Comuna Ivești, jud. Galaţi, este amplasat în interiorul ariilor naturale de interes comunitar, ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, constituită în baza Directivei Consiliului 92/43/CEE (Directiva Habitate) și ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, constituită în baza Directivei Consiliului 2009/147/EC (Directiva Păsări), ambele transpuse în legislația națională prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu completările şi modificările din OUG nr. 154/2008 are ca principal scop garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major şi componentă fundamentală a strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă. 1. ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior 1.1. Date privind aria naturală protejată de interes comunitar Aria protejată are o suprafață totală de 25.081 ha, fiind încadrată din punct de vedere al bioregiunii în categoriile continentală și stepica. Aria protejata a fost constituita prin Ordin de Ministru al Mediului cu nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România și reconfirmată în Ordinul Ministrului Mediului nr. 2387/2011 ce modifică și completează ordinul anterior. Situl se întinde pe administrativul a 4 județe: Bacău (2% din suprafață), Vrancea (42% din suprafață), Galați (49% din suprafață) și Brăila (7% din suprafață). Coordonatele geografice ale sitului sunt:

- Latitudine N 45o 46’ 22’’; - Longitudine S 27o 20’ 33’’

Situl adăpostețte un număr de 7 habitate de interes comunitar, dintre acestea două sunt prioritare:


[email protected]




19 | P a g e

In cadrul ariei protejate, conform Formularului Standard Natura 2000, sunt prezente următoarele specii de vertebrate și nevertebrate, de importanță comunitară, ce sunt nominalizate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, denumită generic Directiva Habitate: Specii de mamifere:

- Lutra lutra (denumire populară: vidra), Cod 1355 - Spermophilus citellus (denumire populară: popândău, țâstar, chință,

șuiță), Cod 1335 Specii de amfibieni și reptile:

- Triturus cristatus (denumire populară: triton cu creastă), cod 1166 - Bombina bombina (denumire populară: buhai de baltă cu burta roșie),

cod 1188 - Emys orbicularis (denumire populară: țestoasă de baltă), cod 1220

Specii de pești:

- Aspius aspius (denumire populară:avat), cod 1130 - Cobitis taenia (denumire populară: zvârlugă), cod 1149 - Gobio kessleri (denumire populară:porcușor de nisip), cod 2511 - Gobio albipinnatus (denumire populară: porcușor de șes), cod 1124 - Gymnocephalus schraetzer (denumire populară:răspăr), cod 1157 - Misgurnus fossilis (denumire populară: țipar), cod 1145 - Pelecus cultratus (denumire populară: sabiță), cod 2522 - Rhodeus sericeus amarus (denumire populară:boarță), cod 1134 - Sabanejewia aurata (denumire populară: zvârlugă aurie), cod 1146 - Zingel streber (denumire populară: fusar), cod 1160 - Zingel zingel (denumire populară:pietrar), cod 1159


[email protected]




20 | P a g e

Specii de nevertebrate:

- Lucanus cervus (denumire populară: rădașcă), cod 1083 - Vertigo angustior (denumire populară: melc spiralat cu gura îngustă),

cod 1014 În sit mai este identificată specia Felis silvestris (pisica sălbatică), de importanță națională. 1.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a Proiectului, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar Habitate de interes comunitar: 3260 – Cursuri de apă din zonele de cîmpie, până la cele montane, cu vegetație de Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion. Habitat specific apelor curgătoare, din zonele râurilor: Crișana, Banat, Dunăre, sudul Moldovei și Delta Dunării. Altitudinea unde este prezent este cuprinsă între 2 și 250 m, cu temperaturi medii anuale cuprinse între 9 și 10,5oC și precipitații de 450 – 600 mm. Este prezent în bazinele cu apă permanentă cu adâncimi de maxim 1 – 1,5 m. substratul este de tip aluviuni luto-nisipoase. Îi corespunde în clasificarea românească a habitatelor tipul: R2208 – Comunități danubiene cu Ranunculus aquatilis și Hottonia palustris. Cetotaxonii vegetali din România asociați habitatului: Ranunculetum aquatilis (Sauer 1947) Gehu 1961, Hottonietum palustris Tuxen 1937, Callitrichetum palustris (Dihoru 1975) Burescu 1999. Speciile de plante sunt submerse, iar reprezentative sunt: Ranunculus trichophyllus, R. fluitans, R. peltatus, R. penicillatus subsp. penicillatus, R. aquatilis, Myriophyllum spp., Callitriche spp, Sium erectum, Zannichellia palustris, Potamogeton spp.Fontinalis antipyretica. Are o valoare conservativă mare. 6440 – Pajiști aluviale (ale văilor râurilor) din Cnidion dubii Acest tip de habitat nu se regăsește pe teritoriul României în forma specifică din Europa centrală, având ca asociație vegetală Cnidium dubii, aceasta a dispărut în urma acțiunilor antropice (îndiguiri, desecări). Acest tip


[email protected]




21 | P a g e

de habitat a fost însă atribuit pentru teritoriul României asociației Agrostion stoloniferae. Acest habitat se încadrează în grupa pajiștilor umede seminaturalese regasește la altitudini cuprinse între 100 și 300 metri, în luncile raurilor din zonele de campie și colinare. Îi corespund trei tipuri de habitate din clasificarea românească, respectiv: R3712 – Comunități dacice cu Deschampsia caespitosa și Agrostis stolonifera, R3715 – Pajiști danubian-panonice de Agrostis stolonifera și R3716 – Pajiști danubiano-pontice de Poa pratensis, Festuca pratensis și Alopecurus pratensis. Cetotaxonii vegetali din România asociați habitatului: Poetum pratensis Răvăruț et al. 1956, Ranunculo repentis – Alopecuterum pratensis Ellmauer 1933, Agrostio – Festucetum pratensis Soo 1949, Agrostietum stoloniferae (Ujvarosi 1941) Burduja et al. 1956, Poetum silvicolae Buia et al. 1959, Alopecuretum ventricosi Turenschi 1966, Agrostio-Deschampsietum caespitosae Ujvarosi 1947, Cirsio cani-Festucetum pratensis Majovsky ex Ruzickova 1975. 91F0 – Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Farxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) Acest habitat se încadrează în grupa pădurilor temperate europene. Habitatele de pădure de acest tip sunt compuse din specii cu lemn de esență tare situate în albia majoră a râurilor, expuse regulat inundațiilor provocate de înălțarea apei freatice. Aceste păduri formează mozaicuri cu cele pioniere sau climax din specii cu lemn de esență moale. Îi corespund patru tipuri de habitate de pădure conform clasificării românești a habitatelor, respectiv: R4404 – Păduri danubian-panonice mixte cu stejar pedunculat (Quercus robur), frasin (Fraxinus sp.) și ulmi (Ulmus sp) cu Festuca gigantea, R4409 – Păduri danubiene de stejar pedunculat (Quercus robur) și brumăriu (Quercus pedunculiflora) cu Fraxinus pallisae, R4410 – Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.) li frasini (Fraxinus sp.) cu Galium rubioides și R4411 – Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.), frasini (Fraxinus sp.) și anin negru (Alnus glutinosa) cu Galium rubioides. Cetotaxonii vegetali din România asociați habitatulu: Fraxino danubialis – Ulmetum Soo 1936 corr. 1963, Quercetum roboris – pedunculiflorae Simon 1960 (syn.: Fraxino angustifolia – Quercetum pedunculiflorae Chifu et al. (1998) 2004). Fraxino pallisae – Quercetum pedunculiflorae (Popescu et al. 1979) Oprea 1997, Fraxinetum pallisae (Simon 1960) Krausch 1965 (syn. Ulmeto minoris-Fraxinetum pallisae Borza ex Sanda 1970).


[email protected]




22 | P a g e

Specii caracteristice: Quercus robur, Ulmus laevis, Ulmus minor, Ulmus glabra, Fraxinus excelsior, Fraxinus angustifolia, Populus nigra, Populus canescens, Populus Tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus, Humulus lupulus, Vitis vinifera subsp. Sylvestris, Tamus communis, Hedera helix, Phalaris arundinacea, Corydalis solida, Gagea lutea, Ribes rubrum. 3270 – Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention Acest tip de habitat este caracteristic malurilor nămoloase din zona de câmpie până în etajul submontan, cu vegetație pionieră anuală, nitrofilă, din alianțele Chenopodion rubri p.p. și Bidention pp. Apar mai ales pe malurile cu 50 – 100 metri înălțime. Acestui tip de habitat îi corespunde în clasificarea românească habitatul R5312- Comunități ponto-danubiene cu Bidens tripartita, Echinochloa crusgalli și Polygonum hydropiper. Acesta este încadra în categoria habitatelor apelor curgătoare. Cetotaxonii vegetali din România asociați habitatului: Bidenti-Polygonetum hydropiperis Lohm. In Tuxen 1950, Polygono lapathifolii-Bidentetum Klika 1935, Echinochloo-Polygonetum lapathifolii Soo et Csuros 1974 (inclusiv subas. chlorocyperetosum glomerati Burescu 1999), Xanthio strumarii-Bidentetum tripartitae Timar 1947, Bidentetum cernui (Kobenza 1948) Slavnic 1951. 92A0 – Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba Acest tip de habitat este caracteristic Pădurilor mediteraneene caducifoliate. Mai poartă denumirea și de păduri galerii de Dalix alba și Populus alba. Sunt păduri de luncă multistratificate mediteraneene și central-eurasiene cu Populus alba singur, sau însoțit de Salix alba. Acestui tip de habitat îi corespunde în nomenclatorul românesc habitatul R4406 – Păduri danubian-panonice de plop alb (Populus alba) cu Rubus caesius. Cetotaxonii vegetali din România asociați habitatului: Salici – Populetum Meijer-Drees 1936. Distre speciile însoțitoare enumerăm: Fraxinus angustifolia, Vitis vinifera subsp. Sylvestris, Galium rubioides, Ulmus laevis, Ulmus minor, Acer campestre, Brachypodium sylvaticum, Asparagus verticillatus, Asparagus tenuifolius, Asparagus officinalis. 91I0* - Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.


[email protected]




23 | P a g e

Mai sunt denumite și Păduri stepice euro-siberiene, sunt păduri xerotermofile de stejar din câmpiile din su-estul europei. Este un habitat specific țării noastre, mai ales zonei Moldovei. În clasificarea românească, îi corespund șase tipuri de habitat: R4138 – Păduri dacice de gorun (Quercus petraea) și stejar pedunculat (Quercus robur) cu Acer tataricum, R4146 – Păduri – rariști moldave de stejar pedunculat (Quercus robur) și cireș (Prunus avium) cu Acer tataricum, R4148 – Păduri panonice psamofile de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Convallaria majalis, R4156 – Păduri danubian-balcanice de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora), cer (Quercus cerris), gârniță (Quercus frainetto), stejar pufos (Quercus pubescens) cu Acesr tataricum, R4157 – Păduri – rariști danubian-vest-pontice de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) cu Acer tataricum și R4159 – Păduri și rariști danubiene de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) și stejar pedunculat (Quercus robur) cu Tulipa bibersteiniana. Cetotaxonii vegetali din România asociați habitatului: Aceri tatarici – Quercetum roboris Zolyomi 1957, Quercetum pedunculiflorae – cerris Morariu 1944, Quercetum pedunculiflorae Borza 1937, Convallario – Quercetum roboris Soo (1939) 1957. 91EO* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) Habitat cu mai multe subtipuri: păduri de luncă de Fraxinus excelsior și Alnus glutinosa specifice curusrilor de apă din zona de câmpie și etajul colinar al Europei temperate și boreale (Alno-Padion), păduri de luncă de Alnus incana ale râurilor montane și submontane din Alpi și Apeminii de nord (Alnion incanae), galerii arborescente formate din exemplare înalte de Salix alba, Salix fragilis și Populus nigra de-a lungul râurilor medio-europene, în etajul submontan, colinar și zona de câmpie (Salicion albae) Toate subtipurile se dezvoltă pe soluri grele, bogate în depozite aluvionale, inundate periodic măcar o dată pe an. În clasificarea românească, acestui habitat îi corespunde cinci tipuri de habitate și anume: R4401 – Păduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia speciosa, R4402 – Păduri daco-getice de lunci colinare de anin negru (Alnus glutinosa) cu Stellaria nemorum, R4405 – Păduri daco-getice de plop negru (Populus nigra) cu Rubus caesius, R4407 – Păduri danubiene de salcie albă (Salix alba) cu Rubus caesius și R4408 – Păduri danubiene de salcie albă (Salix alba) cu Lycopus exaltatus. Cetotaxonii vegetali din România asociați habitatului: Telekio speciosae – Alnetum incanae Coldea (1986) 1991, Stellario nemorum – Alnetum glutinosae (Kastner 1938) Lohmeyer 1957, Carici brizoidis – Alnetum


[email protected]




24 | P a g e

glutinosae Horvat 1938 em. Oberd. 1953, Carici remotae – Fraxinetum Koch ex Faber 1936, Pruno padi – Fraxinetum Oberdorfer 1953, Salicetum fragilis Passarge 1957, Salicetum albae Issler 1924. Dintre toate tipurile de habitate identificate în formularul standard al sitului, descrise mai sus, nu este prezent pe amplasamentul investiției nici unul. În imediata apropiere a proiectului, s-a identificat o zonă de tranziție acoperită cu specii ierboase și arbuști. Această zonă desparte amplasamentul de o pădure în mare parte plantată de Populus alba. Speciile de importanță comunitară enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE și prezente în formularul standard al sitului publicat în Ordinul Ministrului Mediului nr. 1964/2007, modificată și completată prin O.M. mediului nr. 2387/2011: Vidra (Lutra lutra) Ordinul Carnivora, Familia Mustelidae. Identificare: Carnivor de talie mare (1m, 8-10 kg), cu aspect caracteristic de mustelid, corp lung, gât lung, cap mic rotund, urechi scurte, picioare scurte. Este adaptată la viața acvatică, având toate labele palmate. Blana este brună sau brun-roșcată dorsal, cenușiu deschis ventral și pe gât. Ecologie: Trăiește în râurile și lacurile din Delta Dunării, pană în cele montane. Este foarte bun înotător, se hrănește cu pești, în principal, și cu broaște și raci, în mod secundar. Se adăpostește într-o vizuină săpată în mal, cu intrarea deseori sub nivelul apei. Zona lor de procurare a hranei o reprezintă pelagosul râului și malurile împădurite. Pe amplasamentul proiectului sau în imediata vecinătate a lui nu a fost identificat nici un individ și nici urme ale activității sale (urme, fecale, resturi). Statut: vulnerabilă Popândăul comun (Spermophilus citellus) Ordinul Rodentia, Familia Sciuridae Identificare: Rozător de talie relativ mare de cca. 20 – 27 cm, aspect similar cu al veveriței dar coada o are mai scurtă și subțire, urechile scurte și rotunde, blana gălbui-pamântie. Ecologie: Trăiesc în colonii, în zonele cu vegetație stepică scurtă, pajiști, izlazuri, pajişti, terenuri cultivate sau înierbate, grădini, săpând galerii pentru care preferă terenul afânat de tip loess. Consumă iarbă, rădăcini, semințe. Stochează hrana tranzitoriu, nu peste iarnă și hibernează bazându-


[email protected]




25 | P a g e

se pe depozitele de grăsime. Femelele nasc în lunile mai-iunie între 4 și 11 pui. Amplasamentul investiției se află în afara habitatului natural al speciei, neafectând nici una din zonele de hrană, adăpost și împerechere. Statut: vulnerabilă. Țestoasa de baltă (Emys orbicularis) Ordinul Chelonia, Familia Emydidae Identificare: Țestoasă de apă cu carapacea teșită, cu colorație negricioasă cu puncte galbene, mai vie la juvenili. Carapacea la mascul 14-17 cm, coada 6-9 cm; carapacea la femelă 14-18 cm, coada 6-8 cm. Ecologie: trăiește în diferite habitate umede dulcicole, în ape stătătoare, mâloase, şi în cele cu curs liniştit; înoată şi se scufundă foarte bine. Se hrăneşte cu viermi, insecte de apă, raci, scoici, mormoloci şi peştişori; mănâncă obişnuit sub apă. În martie – aprilie iese din hibernare, în iunie-iulie depune ouăle, eclozează în august-septembrie, iar ăn octombrie întră în hibernare. Zonele de hrană, adăpost sau reproducere, precum și traseele ce leagă aceste zone, nu se află pe amplasamentul proiectului. Statut: periclitată. Triton cu creastă (Triturus cristatus) Ordinul Urodela, Familia Salamandridae Identificare: specie de triton de talie mare (până la 16 cm), aspect masiv; piele rugoasă, are membrele bine dezvoltate în raport cu corpul, culoare brună, brun-verzuie sau brun-negricioasă pe partea dorsală, uneori cu pete mai închise, pe flancuri au puncte mici albe, ventral galben cu pete negre, gușa de culoare galbenă cu negru sau cenușiu. Masculii în rut au o creastă înaltă, dințată, întreruptă în dreptul membrelor posterioare, și o bandă alb-sidefie pe coadă. Hibridizează introgresiv cu Triturus dobrogicus. Trăiește în habitate diverse, de la șes la munte, se reproduce în bălți nari, de preferință permanente și se adăpostesc sub pietre sau bușteni. Se hrănește cu râme, limacși, mormoloci sau tritoni mai mici (Trironus vulgaris). Iese din hibernare în martie – aprilie când intră în apă pentru reproducere. Reproducerea se încheie în mai – iunie, în general apoi, adulții ies din apă. Intră în hibernare în octombrie-noiembrie. Amplasamentul investiției nu reprezintă zone de interes pentru specie, nici nu se află în calea de tranzit între acestea. Statutul: vulnerabilă.


[email protected]




26 | P a g e

Buhai de baltă cu burta roșie (Bombina bombina) Ordinul Anura, Fam. Discoglossidae (Bombinatoridae) Identificare: specie de broască de talie mică, cu aspect masiv, îndesat, spatele cu negi, culoare brun-verzuie sau cenușiu-verzuie cu pete simetrice mai închis dorsal, ventral negru cu pete oranj sau galbene cu puncte mici albe, predominând pigmentul negru iar petele oranj nemanifestând tendința de a conflua. Hibridizează introgresiv cu Bombina variegata. Ecologie: Trăiește în ape lentice de șes sau dealuri joase, bălți, băltoace, șanțuri. Iese din hibernare în martie, când intră în apă pentru reproducere. Reproducerea poate dura până în iulie-august. Adulții rămân în sau lângă apă și după această perioadă. Se retrag pe uscat pentru hibernare în octombrie. Amplasamentul investiției nu se suprapune peste habitatul natural al speciei, neîntrunind condițiile necesare. Statutul speciei: aproape amenințată. Avatul (Aspius aspius) Ordinul Cypriniformes, Fam. Cyprinidae Identificare: pește de talie medie-mare (până la 80 cm), cu corp alungit, moderat comprimat lateral, gura mare terminală, blică în sus; caudala adânc scobită, cu lobi cu vârfurile ascuțite. Colorit dorsal măsliniu-închis, lateral argintiu și ventral alb. Ecologie: specie dulcicolă nectonică, pește răpitor, preferă râurile mari de șes și zonele colinare joase, cu curs lent, balțile și apele salmastre. Juvenilii consumă planton, trecând apoi la nevertebrate, iar în stadiul de adult, consumă pești, în special oblete. Se reproduce în lunile martie – mai. Răspândire pe tot cursul râului Siret de pe teritoriul României, nu există studii populaționale pentru acestă specie. Investiția va avea un impact nesemnificativ asupra habitatului acestei specii, prin cresterea turbidității apei, se consideră impact indirect, temporar, cu o amplitudine scăzută, iar impactul rezidual este zero.

Statutul speciei: neevaluată Zvârluga (Cobitis taenia)


[email protected]




27 | P a g e

Ordinul: Cypriniformes, Fam. Cobitidae Identificare: specie de talie mică (până la 12 cm), cu corp alungit și puternic comprimat lateral, aspect caracteristic oarecum “serpentiform”, gura mică, subterminală, cu 3 perechi de mustăți, un spin suborbital ascuțit. Colorit de fond alb-galbui având pe flancuri 4 rânduri de zone cu puncte sau de pete închise, brun-negricios mai mici sau mai mari (cele mari fiind pete din rândul cel mai apropiat de zona ventrală). La baza înotătoarei caudale, dorsal, o pată reniformă caracteristică neagră, orientată vertical (care o deosebește de sp. Cobitis elongata). Răspândirea în sit: pe întreg cursul Siretului. Ecologie: specie dulcicolă sau salmastricolă, bentică, caracteristică apelor lin curgătoare sau lentice, din zona colinară până în Delta Dunării. Se grănește cu viermi, larve de insectă, alge. Se reproduce în lunile aprilie-iunie. Investiția va avea un impact nesemnificativ asupra habitatului acestei specii, prin cresterea turbidității apei, se consideră impact indirect, temporar, cu o amplitudine scăzută, iar impactul rezidual este zero. Statutul speciei: neevaluată Porcușor de nisip (Gobio kessleri) Ordinul Cypriniformes, Fam. Cyprinidae Identificare: pește mic, de 8 – 12 cm, cu corp alungit, cap relativ mare, gura mică, subterminală, o pereche de mustăți lungi; diferă de alte specii de porcușori (genul Gobio) prin solzii spatelui cu striuri epiteliale în relief, pedunculul caudal cilindric, ochii aproximativ egali sau mai mari dacât spațiul interorbital, anusul mai apropiat de inserția ventralelor decât a anusului. Colorit dorsal cenușiu-verzui sau cenușiu-gălbui, lateral cu un șir de pete relativ mari cenușiu închis, ventral alb. Ecologie: specie reofilă, bentofagă, din zona colinară și de șes. Preferă zone nu foarte adânci, cu fund nisipos și cu curs relativ rapid. Se reproduce în mai – iunie. Se hrănește cu diatomee. Răspândirea speciei în sit: pe tot cursul râului Siret. Investiția va avea un impact nesemnificativ asupra habitatului acestei specii, prin cresterea turbidității apei, se consideră impact indirect, temporar, cu o amplitudine scăzută, iar impactul rezidual este zero. Statutul speciei: vulnerabilă Porcușor de șes (Gobio albipinnatus) Ordinul Cypriniformes, Fam. Cyprinidae


[email protected]




28 | P a g e

Identificare: Pește mic, până la 12 cm, cu corp alungit, cap relativ mare, gura mică, subterminală, o pereche de mustăți relativ lungi; diferă de alte specii de porcușori solzii spatelui cu striuri epiteliale în relief, pedunculul caudal mai înalt decât gros, diametrul ochiului de obicei mai mare decât la celelalte specii de Gobio, anusul poziționat la mijlocul distanței dintre dorsale și anală. Coloritu dorsal cenușiu-gălbui, lateral cu un șir de pete mici cenușiu închis, ventral alb. Ecologie: specie reofilă bentofagă, din zona de șes. Preferă zone cu ape lin curgătoare, relativ adânci, cu fund nisipos fin sau argilor. Reproducere – lunile mai-iunie. Amplasamentul se află în afara habitatului natural, această specie se regăsește pe cursul râului Siret către zona de confluență cu Dunărea, mult în aval de amplasamentul proiectului. Statutul speciei: neevaluată. Răspăr (Gymnocephalus schraetser) Ordinul Perciformes, Familia Percidae Identificare: pește de talie mică, până la 25 cm, cu corp alungit, moderat comprimat lateral și cap mare, bot alungit, gura mică, terminală, protractilă; înotătoarea dorsală cu spini în partea anterioară, cu radii divizate în cea posterioară. Colorit dorsal galben, cu 3 dungi longitudinale negricioase ce pot fi parțial întrerupte, ventral alb; pe partea spinoasă a dorsalei pete negre rotunde. Poate fi deosebit de celelalte specii de Gymnocephalus prin dungile longitudinale și botul alungit. Ecologie: specie dulcicolă, reofilă, bentofagă, preferă râurile mari cu curs lent. Preferă zonele de fund de pietriș sau nisip. Consumă nevertebrate, icre sau puiet de pește. Se reproduce în aprilie-mai. Amplasamentul se află în afara habitatului natural, această specie se regăsește pe cursul râului Siret către zona de confluență cu Dunărea, mult în aval de amplasamentul proiectului. Statutul speciei: neevaluată. Țipar (Misgurnus fossilis) Ordinul Cypriniformes, Familia Cobitidae Identificare: pește de talie mică, până la 30 cm, cu corp alungit, aspect caracteristic serpentiform și aproape cilindric, gura mică, subterminală, cu 3 perechi de mustăți (și prelungiri ale lobilor mentali, similari unei a patra perechi de mustăți); un spin suborbital inaparent. Pedunculul caudal cu


[email protected]




29 | P a g e

creastă adipoasă dorsală. Colorit cu benzi longitudinale în diverse nuanțe maronii, mai deschise sau mai închise. Ecologie: specie bentică stagnofilă, preferă bălțile, lacurile sau râurile de șes și deal, cu curent lent și fund mâlos; rezistent la lipsa de oxigen din apă, folosește vezica înotătoare în scop respirator și poate supraviețui o perioadă la secarea bălților îngropat în mâl. Consumă detritus, vegetație, mici nevertebrate. Se reproduce în martie-iunie. Răspândire în sit: pe tot cursul râului Siret. Amplasamentul se află în afara habitatului natural, această specie preferă zonele cu fund mâlos, iar amplasamentul este situat într-o zonă cu fund pietros-nisipos. Statutul speciei: neevaluată. Sabița (Pelecus cultratus) Ordinul Cypriniformes, Familia Cyprinidae Identificare: pește de talie mijlocie, până la 50 cm, cu corp alungit, puternic comprimat lateral, gura mică, superioară, linia laterală cu trasee neregulate; profilul corpului este foarte caracteristic, dorsal drept, ventral convex, cu pectoralele foarte lungi și ascuțite. Colorit dorsal albastru-verzui sau albastru, laterale argintii și ventral alb. Ecologie: specie dulcicolă și ocazional salmastricolă, nectonică, preferând râurile mari de șes cu curs lent, bălțile și apele salmastre. Consumă plancton, pești mici, nevertebrate. Se reproduce în aprilie-iunie. Răspândirea în sit: pe tot cursul inferior al Siretului până la vărsare. Investiția va avea un impact nesemnificativ asupra habitatului acestei specii, prin cresterea turbidității apei, se consideră impact indirect, temporar, cu o amplitudine scăzută, iar impactul rezidual este zero. Statutul speciei: neevaluată. Boarță (Rhodeus sericeus amarus) Ordinul Cypriniformes, Familia Cyprinidae Identificare: pește mic, până la 8 cm, cu corp înalt, puternic comprimat lateral, gura mică, terminală, linia laterală foarte scurtă, sutuată numai în treimea anterioară a corpului. Colorit dorsal cenușiu-gălbui sau cenușiu-verzui, lateral șu ventral alb. În perioada de curtare, masculul devine intens colorat, de obicei în nuanțe violacee cu inotătoarele roșcate. Femelele sunt mai pale, fiind surprinnse deseuro cu ovipozitorul extins. Ecologie: specie dulcicolă specifică bălților și porțiunilor de râu cu curs lent. Consumă alge, resturi de plante, detritus. Se reproduce în aprilie –


[email protected]




30 | P a g e

august, în mai multe reprize la interval de 10 – 12 zile. Procesul de reproducere este dependent de existența scoicilor unionide din genurile Unio și Anodonta, femelele depunând icrele în cavitatea branhială a scoicilor, unde se dezvoltă alevinii până la talia de 7-8 mm. Răspândirea speciei în sit: pe întreg cursul râului Siret. Amplasamentul proiectului nu se suprapune cu habitatul natural al speciei, neexistând impact semnificativ asupra speciei. Statut: neevaluată Zvârluga aurie (Sabanejewia aurata) Ordinul Cypriniformes, Familia Cobitidae Identificare: pește de talie mică, până la 12 cm, cu corp alungit; aspect caracteristic oarecum serpentiform, dar în general mai înalt și mai gros decât speciile genului Cobitis, gura mică, subterminală, cu două perechi de mustăți; spin suborbital ascuțit. Pedunculul caudal cu creastă adipoasă dorsală (ceea ce o diferențiază de specia similară S. romanica, care nu are. Colorit de fond alb-gălbui sau galben-auriu, cu pete închise, brun-negricios: un șir dorsal, apoi către laturi o zonă cu puncte sau pete mai mici și un rând de pete mai mari, mai apropiat de zona ventrală. Ecologie: specie bentică reofilă, trăiește în toate cursurile de apă, se hrănește cu diatomee și nevertebrate mici, se reproduce în mai-iulie. Răspândire în sit: pe tot cursul Siretului. Investiția va avea un impact nesemnificativ asupra habitatului acestei specii, prin cresterea turbidității apei, se consideră impact indirect, temporar, cu o amplitudine scăzută, iar impactul rezidual este zero. Statut: neevaluată. Fusar (Zingel streber) Ordinul Perciformes, Familia Percidae Identificare: pește de talie mică, până la 20 cm, cu corp alungit și cap mare, turtit dorso-ventral, gura mare, suterminală, două dorsale (prima cu spini, a doua cu radii divizate) relativ depărtate între ele. Diferențiat cu Zingel zingel în primul rând prin pedunculul caudal mai lung și mai subțire cât și prin numărul mai mic de radii în prima dorsală (7-9 față de 13 – 15 la Zingel zingel). Colorit dorsal brub-cenușiu-verzui cu 5 benzi transversale negricioase (uneori fuzionând, mai ales cele din partea anterioară), ventral alb. Ecologie: specie bentică, reofilă, preferă râurile colinare și de șes, cu curs rapid și apă adâncă, cu zone cu fund de pietriș, nisip sau argilă.


[email protected]




31 | P a g e

Consumă nevertebrate, rar icre sau puiet de pește. Se reproduce în martie – mai. Răspândire în sit: pe tot cursul Râului Siret. Investiția va avea un impact nesemnificativ asupra habitatului acestei specii, prin cresterea turbidității apei, se consideră impact indirect, temporar, cu o amplitudine scăzută, iar impactul rezidual este zero. Statutul speciei: periclitată. Pietrar (Zingel zingel) Ordinul Perciformes, Familia Percidae Identificare: pește de talie medie- mare, de până la 50 cm, cu corp fusiform și cap mare, gură mare, subterminală, două dorsale (prima cu spini, a doua cu radii), relativ îndepărtate între ele; pedunculul caudal scurt, gros, rotunjit în secțiune (diferit de Zingel streber). Colorit dorsal cafeniu-cenușiu, cu 5 benzi transversale negricioase indistincte sau transformate într-o marmorație închisă, ventral gălbui. Ecologie: specie bentică, reofilă, preferă râurile colinare și de șes, cu curs moderat rapid și apă adâncă. Preferă zone cu fund de pietriș, nisip sau argilă. Consumă nevertebrate, icre sau puiet de pește. Se reproduce în martie – aprilie. Răspândire în sit: pe tot cursul Râului Siret. Investiția va avea un impact nesemnificativ asupra habitatului acestei specii, prin cresterea turbidității apei, se consideră impact indirect, temporar, cu o amplitudine scăzută, iar impactul rezidual este zero. Statutul speciei: vulnerabilă. Rădașcă (Lucanus cervus) Suprafamilia Scarabeoidea, Familia Lucanidae Identificare: corpul alungit, masiv, negru cu luciu mat, mandibulele și elitrele masculilor brune-castanii. Antenele sunt destul de lungi, au măciuca formată din 4 articole. La această specie există un dimorfism sexual bine pronunțat. Masculul are capul masiv și mandibulele sub forma unor coarne ramificate, foarte mari. Lungimea 25 – 75 mm. Femelele au capul și mandibulele potrivite ca mărime, iar culoarea elitrelor neagră, lungimea corpului 25 – 50 mm. Ecologie: specie silvicolă, xilodentricolă, succicolă, saproxilică. Se întâlnește în pădurile bătrâne cu esențe foioase, preferând în special pădurile


[email protected]




32 | P a g e

de cvercinee, dar pot apărea și în zona de silvostepă sau stepă. Deseori adulții zboară în grădiri și parcuri. Ziua, adulții pot fi observați pe trunchiuri de stejar dar și ale altor specii, hrănindu-se cu seva acestora. Zboară în amurg, în decursul perioadei mai-iulie. Larvele se dezvoltă în rădăcinile puternice ale trunchiurilor bătrâne de Quercus, Fagus, Salix, Populus, Tilia. Stadiul larvar în și sub lemnele putrezite durează până la 5 ani. Amplasamentul proiectului nu se suprapune cu habitatul natural al speciei, neexistând impact semnificativ asupra speciei. Statutul speciei: risc redus. Melc spiralat cu gura îngustă (Vertigo angustior) Ordinul Stylommatophora, Familia Vertiginidae Identificare: cochilia senestră, mică, ovală; aufractele bine curbate, apertura cu patru lamele, primul palatal mult mai alungit; colorație: cochilia brun-roșcată. Dimensiuni: înălțimea 1,6 – 1,8 mm, lățimea 0,8 – 0,9 mm. Ecologie: specie higrofilă, aproape palustră, trăiește sub pietre și locurile umede, printre mușchi, sub bușteni, la marginea apelor, în detritus, în câmpurile umede și mlăștinoase, printre crăpăturile arborilor bătrâni, ale căror tulpini se găsesc în apă. Este mai mult o specie de câmpie, dar poate să ajungă și până la 1100 m altitudine. Prezența sa în sit nu a fost confirmată. 1.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate şi relaţia lor acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora Habitatele de importanță comunitară nu se suprapun cu amplasamentul proiectului, natura activității acestuia neafectând în mod direct sau indirect funcțiile ecologice ale habitatelor de importanță comunitară. Siretul este un ecosistem lotric complex, cu o dinamică foarte mare în comparație cu ecosistemele terestre. Viteza de propagare și feedback la acțiunea antropică este mult mai rapidă și cu o magnitudine mult mai mare. Din acest motiv, speciile acvatice sunt mai sensibile față de cele terestre, iar albia minoră, cu cele două componente ale sale (zona pelagială și cea bentonică), reprezintă habitatul natural al speciilor de pești prezenți în Râul Siret. Aici aceștia își desfășoară toate activitățile vitale, fiind dependenți de calitatea factorului de mediu apă.


[email protected]




33 | P a g e

Dintre speciile de importanță comunitară, sunt afectate o serie de pești, care sunt vulnerabili în perioada de depunere a pontelor. Prin acțiunea de extracție a agregatelor minerale din albia minoră a râului, crește turbiditatea apei, respectivele specii fiind perturbate, atfel că se pune în pericol reproducerea speciei. Speciile de pești posibil afectate sunt:

Cod Specie Perioada vulnerabilă

1130 Aspius aspius Mai-iunie

1149 Cobitis taenia Aprilie – iunie

2511 Gobio kessleri Mai – iunie

2522 Pelecus cultratus Aprilie – iunie

1146 Sabanejewia aurata Mai-iunie

1160 Zingel streber Martie – mai

1159 Zingel zingel Martie - aprilie

1.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar În cadrul sitului ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, habitatele naturale de interes comunitar au stadiu de conservare:

Cod Denumire habitat Statut de conservare

Evaluare globală

3260 Cursuri de apă din zonele de cîmpie, până la cele montane, cu vegetație de Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion

conservare medie sau redusă

Valoare bună

6440 Pajiști aluviale (ale văilor râurilor) din Cnidion dubii

conservare medie sau redusă

Valoare bună

91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Farxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

Conservare bună Valoare bună

3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention


92A0 Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba Conservare bună Valoare


[email protected]




34 | P a g e

considerabilă

91I0* Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.


91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)


Stadiul de conservare a speciilor de inters comunitar din Situl ROSCI 0162 Lunca Sirectului Inferior.

Cod Specie Statut de conservare

Evaluare globală

1355 Lutra lutra Conservare bună Valoare bună

1335 Spermophilus citellus Neevaluată Neevaluată

1220 Emys orbicularis Conservare bună Valoare bună

1166 Triturus cristatus Conservare bună Valoare bună

1188 Bombina bombina Conservare bună Valoare bună

1130 Aspius aspius Conservare bună Valoare bună

1149 Cobitis taenia Conservare bună Valoare bună

2511 Gobio kessleri Conservare bună Valoare bună

1124 Gobio albipinnatus Conservare bună Valoare bună

1157 Gymnocephalus schraetser Conservare bună Valoare bună

1145 Misgurnus fossilis Conservare bună Valoare bună

2522 Pelecus cultratus Conservare bună Valoare bună

1134 Rhodeus sericeus amarus Conservare bună Valoare bună

1146 Sabanejewia aurata Conservare bună Valoare bună

1160 Zingel streber Conservare bună Valoare bună

1159 Zingel zingel Conservare bună Valoare bună

1083 Lucanus cervus Conservare bună Valoare considerabilă

1014 Vertigo angustior Neevaluată Neevaluată


[email protected]




35 | P a g e

1.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate

Cod Specie Populația din sit față de cea națională

Gradul de izolare față de aria de

răspândire normală a speciei

1130 Aspius aspius Mai puțin de 2%

Populație neizolată cu arie de

răspândire extinsă

1149 Cobitis taenia Mai puțin de 2%

2511 Gobio kessleri Intre 2 și 15%

2522 Pelecus cultratus Mai puțin de 2%

1146 Sabanejewia aurata Mai puțin de 2%

1160 Zingel streber Mai puțin de 2%

1159 Zingel zingel Mai puțin de 2%

Populația afectată nu poate fi evaluată datorită faptului că nu există studii populaționale publicate în sit pentru aceste specii. Suprafața afectată de proiect este nesemnificativă în raport cu habitatul natural al acestor specii, fapt ce asigură condiții de viață și suprafață optimă și dacă proiectul afectează o suprafață de luciu de apă. 1.6. Relaţii structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei

naturale protejate de interes comunitar Situl Lunca Siretului Inferior cuprinde albia majoră a râului în aval de Adjudul Vechi și Homocea, până în amonte de Municipiul Galați, la care se adugă mici porțiuni de terasă (de ex. trupul de pădure Hanu Concachi), precum și partea inferioară a luncii unor afluenți ai Siretului (ex. Râul Trotuș, in aval de Urechești, Râmnicu Sărat, Suha, Bârlădel, Buzău). Situl se întinde pe teritoriul județelor Bacău (porțiunea superioară a sitului situata pe Râul Trotuș), Vrancea, Buzău, Brăila si Galați. Principalele clase de habitate identificate în sit sunt: Ape dulci continentale (stătătoare, curgătoare) - 45 %; Pajiști seminaturale umede, preerii mezofile - 18%; Culturi cerealiere extensive - 5%; Alte terenuri arabile – 5 %; Păduri caducifoliate - 25 %; Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, căi de comunicație, rampe de depozitare, mine, zone industriale)- 2%. Situl este localizat preponderent în lunca inundabilă a Siretului, o luncă joasă, cu relief predominant plan, tânăr, format din depuneri aluviale. Local apar grinduri, japse, privaluri, depresiuni. Altitudinea variază de la 5 m, în partea inferioară a sitului, la cca. 300 m in


[email protected]




36 | P a g e

partea superioară a sitului, pe Râul Trotuș. Substratul geologic este reprezentat de argile, nisipuri si chiar pietrișuri in partea superioară, de vârstă cuaternară, care se prezintă sub forma de straturi suprapuse orizontal. Reteaua hidrologică este reprezentată de Raul Siret și de afluenții acestuia. Regimul hidrologic al râului se caracterizează prin revărsări perioadice, în principal în lunile februarie-martie, aprilie-iunie si noiembrie. Aceste revărsări au influență directă asupra vegetației forestiere. În zona de terasă, regimul hidrologic al râului nu influențează vegetația forestieră. Climatul variază dinspre amonte înspre aval, fiind caracteristic etajului colinar în partea superioară a sitului și stepei, în partea mijlocie și inferioară a sitului. Solurile sunt preponderent soluri aluviale (aluviosol), iar pe terase apar molisoluri (cernoziomuri). 1.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management

Aria protejată ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, nu are custode, fiind administrată de stat prin Autoritatea de mediu. Nu există până în prezent, un plan de management aprobat. Managementul sitului se face la conform prevederilor din OUG 57/2007, cu măsuri generale de menținere și restaurare a statutului favorabil de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară. Obiectivele de conservare ale sitului ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior sunt:

- Meținerea și restaurarea statutului favorabil de conservare pentru 7 tipuri de habitate naturale, dintre care două prioritare.

- Menținerea și restaurarea statutului favorabil de conservare pentru două specii de mamifere, o specie de reptilă, două de amfibieni, unsprezece specii de pești și două specii de nevertebrate, toate de importanță comunitară.

1.8. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor

Situl Lunca Siretului inferior este important pentru speciile de pești

reofili, reprezentând o porțiune de râu relativ puțin afectată de activitățile antropice. În suprafața ariei naturale sunt consolidate 8 clase de habitate:


[email protected]




37 | P a g e

Cod Suprafață (%) Clase de habitate

N04 4 Plaje de nisip

N06 25 Râuri, lacuri

N07 5 Mlaștini, turbării

N09 5 Pajiști naturale, stepe

N12 8 Culturi (teren arabil)

N14 8 Pășuni

N16 34 Păduri foioase

N26 11 Habitate de pădure (păduri în tranziție)

Pe lângă speciile de interes comunitar, în cadrul sitului s-a semnalat prezența pisicii sălbatice (Felis silvestris), specie protejată la nivel național. Fenomenul de uscare a arboretelor de vârstă mare este prezent din ce în ce mai frecvent, ca urmare a scăderii nivelului apelor freatice din albia majoră. Apropierea localităților, accesibilitatea ușoară a pădurilor pe intreg perimetrul, nevoia de lemn de foc care generează tăieri ilegale, extinderea și promovarea arboretelor din salcâm, plopi euramericani și alte specii forestiere alohtone, pășunatul în pădure, constituie principalele puncte sensibile ale agresiunii antropice. Extinderea domeniului construibil al localităților limitrofe sitului în zona de luncă, diversificarea proprietății asupra terenurilor din sit, etc. constituie alte elemente de vulnerabilitate a sitului. In situl Lunca Siretului Inferior pădurile ocupă cca. 7500 ha, respectiv cca. 20 % din suprafața sitului. Peste 6 500 ha sunt păduri de stat, iar diferența sunt păduri private. Pădurile private apar pe raza OS Adjud, OS Focșani si OS Tecuci. Activitățile antropice și consecințele lor în interiorul și în imediata apropiere a sitului:

Cod Activitate Intensitate Suprafața afectată (%)

Influența

Activități antropice în interiorul sitului

140 Pășunat Influență scăzută

2 Negativă

160 Managementul forestie general Influență mare

100 Pozitivă

502 Drumuri, drumuri auto Influență scăzută

1 Neutră

300 Extragere de nisip și pietriș Influență medie

15 Negativă

161 Plantare de pădure Influență 3 Pozitivă


[email protected]




38 | P a g e

scăzută

166 Îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare

Influență medie

40 Neutră

941 Inundații Influență medie

25 Neutră

220 Pescuit sportiv Influență scăzută

10 Negativă

Activități antropice în jurul sitului

100 Cultivare Influență mare

40 Neutră

220 Pescuit sportiv Influență medie

1 Negativă


1 Neutră


1 Negativă


70 Neutră

230 Vînătoare Influență scăzută

90 Negativă

511 Linii electrice Influență scăzută

1 Neutră

1.9. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a ariei naturale protejate de interes comunitar

În cadrul sitului, habitatul de tip rîuri este un habitat cu o dinamică foarte mare. Râul a modelat albia minoră astfel încât, cursul și-a modificat coordonatele geografice față de cele din 1965. În mod periodic, au loc inundații provocate de viituri, fapt ce poate influența evoluția speciilor și habitatelor de interes comunitar din interiorul sitului. Acutizarea caracterului extrem al climei continental excesive poate influența structura și evoluția speciilor ce compun fitocenozele habitatelor naturale, modificând mediul de viață al speciilor de animale pentru care s-a constituit regimul de protecție al sitului. Gradul de afectare a integrității ariei naturale protejate ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior de către proiect, poate fi stabilit având în vedere


[email protected]




39 | P a g e

activitatea propusă prin proiect și ecologia fitocenozelor și a speciilor de interes comunitar descrise în capitolele anterioare.

A. Proiectul nu reduce suprafețele habitatelor naturale de interes comunitar și nu reduce efectivele populațiilor speciilor de interes comunitar.

B. Proiectul nu duce la fragmentarea habitatelor de inters comunitar. C. Nu are un impact negativ asupra factorilor de mediu ce mențin starea

de conservare a ariei naturale. D. Nu produce modificări ale dinamicii relațiilor care definesc structura și

funcția ariei naturale protejate. 2. ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior 2.1. Date privind aria naturală protejată de interes comunitar Aria protejată are o suprafață totală de 36.492 ha, fiind încadrată din punct de vedere al bioregiunii în categoriile continentală și stepica. Aria protejata a fost constituita prin Hotărârea de Guvern cu nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în Români și reconfirmată în Hotărârea de Guvern nr. 971/2011 ce modifică și completează hotărerea anterioară. Situl se întinde pe administrativul a 3 județe: Vrancea (29% din suprafață), Galați (66% din suprafață) și Brăila (5% din suprafață). Coordonatele geografice ale sitului sunt:

- Latitudine N 45o 52’ 42’’; - Longitudine S 27o 17’ 6’’

In cadrul ariei protejate, conform Formularului Standard Natura 2000, sunt prezente un număr de 22 specii de păsări, de importanță comunitară, ce sunt nominalizate în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/CE, denumită generic Directiva Păsări și un număr de 25 de specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în Anexa I a directivei mai susmenționate. Specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei păsări prezente în sit:

Cod Denumire specie

A229 Alcedo atthis

A029 Ardea purpurea

A024 Ardeola ralloides


[email protected]




40 | P a g e

A060 Aythya nyroca

A196 Chlidonias hybridus

A197 Chlidonias niger

A031 Ciconia ciconia

A081 Circus aeruginosus

A038 Cygnus cygnus

A027 Egretta alba

A026 Egretta garzetta

A189 Gelochelidon nilotica

A135 Glareola pratincola

A022 Ixobrychus minutus

A338 Lanius collurio

A339 Lanius minor

A177 Larus minutus

A023 Nycticorax nycticorax

A019 Pelecanus onocrotalus

A034 Platalea leucorodia

A132 Recurvirostra avosetta

A193 Sterna hirundo

Specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în Anexa I a Directivei păsări prezente în sit:

Cod Denumire specie

A054 Anas acuta

A056 Anas clypeata

A052 Anas crecca

A050 Anas penelope

A053 Anas platyrhynchos

A055 Anas querquedula

A051 Anas strepera

A043 Anser anser

A059 Aythya ferina

A061 Aythya fuligula

A087 Buteo buteo

A198 Chlidonias leucopterus

A036 Cygnus olor

A096 Falco tinnunculus

A125 Fulica atra

A459 Larus cachinnans


[email protected]




41 | P a g e

A156 Limosa limosa

A230 Merops apiaster

A017 Phalacrocorax carbo

A005 Podiceps cristatus

A048 Tadorna tadorna

A161 Tringa erythropus

A162 Tringa totanus

A142 Vanellus vanellus

A179 Larus ridibundus

2.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a Proiectului, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar

Specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei păsări prezente în sit

Pescărelul albastru (Alcedo atthis – Linnaeus, 1758) cuibărește în sit în

lungul râurilor cu maluri nicipoase, abrupte, unde își sapă cuibul. Este des

observant și pe lacurile, iazurile bogate în pește. Capul este mare, ciocul lung,

aripile late, iar picioarele și coada sunt scurte. Deasupra coloritul este de un

albastru sau verde strălucitor în funcție de direcția razelor de soare, iar

dedesubt este portocaliu roșiatic. Masculul are ciocul negru cenușiu, iar

femela roșu la baza mandibulei. Este observat pe crengile copacilor,

deasupra apei, sub poduri etc., deoarece poate sta nemișcat ore întregi. De

aici poate plonja pentru a prinde pește, cu capul în jos, dar și după ce zboară

pentru scurt timp pe loc deasupra apei. Este o specie destul de sperioasă și

este migrator partial.

Stârcul roșu (Ardea purpurea – Linnaeus, 1766) este prezent pe lângă

râurile și lacurile bogate în hrană. Este o specie ce cuibărește în colonii mici,

uneori cu alți stârci. Coloritul este în nuanțe de roșu – purpuriu. În zbor gâtul

prezintă o curbură mai puțin rotunjită ce formează un unghi ascuțit. Gâtul este

subțire și sinuos. Capul este zvelt iar ciocul ascuțit. Degetele sunt lungi iar

degetul posterior iese mai mult în afară în timpul zborului. Prezintă o postură

de camuflaj ce îl ajută. Se hrănește cu pește, broaște, insecte, crustacee,

păianjeni, moluște, precum și păsări, mamifere mici.


[email protected]




42 | P a g e

Stârcul galben (Ardeola ralloides – Scopoli, 1769) este răspândit în

zonele mlăștinoase, bălți, lacuri, unde cuibărește în tufișuri sau copaci, de

obicei împreună cu alți stârci, în colonii. Se hrănește cu pești, insecte, fluturi,

gândaci, lăcuste, crustacee, moluște dar și păsări de dimensiuni mici.

Coloritul corpului și capului este ocru pal care contrastează cu aripile și coada

care sunt de un alb ca zăpada. Atunci când stă pe loc pare maroniu dar când

se ridică în zbor devine aproape complet albă. În perioada de cuibărit

prezintă un cioc de culoare verde – gălbui cu albastru și cu vârful negru, iar în

restul anului este verzui. Ziua stă de obicei în copaci sau tufișuri iar în amurg

își caută hrana. Zborul este lent și clătinat. În afara cuibăritului este

predominant solitar.

Rața roșie (Aythya nyroca ) este oaspete de vară, rar întâlnit iarna.

Cuibărește pe lacurile cu stufăriș din sit. Penajul masculului este de un maro

– roșu închis intens, cu ochii albi iar subcodalele sunt albe. Porțiunea albă a

abdomenului este restrânsă și complet înconjurată de o culoare închisă.

Coloritul femelei este maro – cenușiu închis cu ochii negri și subcodalele albe.

Creștetul este înalt și ciocul destul de lung. Este o specie omnivore.

Chirighiță cu obraz alb (Chlidonias hybridus) este o specie ce prezintă

zbor agitat, acrobatic, de obicei la mica înălțime deasupra smârcurilor și a

pajiștilor, de unde prinde insect. Penajul pare de la diatanță albicios, iar la

lumină puternică culoarea închisă de pe partea inferioară a corpului poate fi

confundată cu efectul unei umbre. Se poate distinge prin: culoarea gri –

cenușiu de pe întreaga parte inferioară a corpului, de la abdomen până la gât.

Obrazul este alb, sub calota neagră a capului. Ciocul este lung și masiv.

Juvenilii prezintă pe ceafă o dungă îngustă sau întreruptă, iar pata neagră de

pe tectricele auriculare nu coboară sub linia ochiului. Spatele este de culoare

maro – cenușiu iar penele cu vârfuri late alb – crem. Aripile sunt deschise la

culoare. Supracodalele sunt albicioase, iar coada este gri deschis cu o dungă

subterminală, închisă și îngustă.

Chirighiță neagră (Chlidonias niger – Linnaeus, 1758) cuibărește în sit

în mlaștini și lacuri. Este o specie migratoare. Se hrănește mai ales cu insect

ce le prinde de la suprafața apei în timp ce zboară grațios și vioi. Stă adesea

în aer pe loc, fluturând din aripi doar la foarte mica distanță deasupra

vegetației acvatice. De asemenea se poate hrăni și cu insect zburătoare,

amfibieni, pești mici, crustacee. În penajul de vară se prezintă cu un colorit

complet închis cu excepția dedesubtului aripii care este gri deschis și a

subcodalelor albe. În penajul de iarnă și imaturii prezintă o pată închisă pe


[email protected]




43 | P a g e

laturile gâtului, partea superioară a aripii fiind puțin mai închisă iar

subcodalele sunt gri.

Barza albă (Ciconia ciconia – Linnaeus, 1758) este o pasăre ce se

întâlnește pe terenurile deschise, cu preferință pentru pajiști și pășuni umede.

Este ușor de deosebit de barza neagră prin partea superioară a corpului de

culoare albă. Se hrăneşte cu mamifere mici, pui de păsări, ouă, şerpi, râme

etc. zboară cu gâtul întins şi poate fi vâzută deseori planând la înălţimi mari în

curenţii de aer calzi. Când stă pe sol are un mers încet şi impunător.

Eretele de stuf (Circus aeruginosus – Linnaeus, 1758) cuibărește în

stufărișuri întinse dar vânează de asemenea pe câmpii și terenuri agricole.

Dieta este variată deși în perioada de reproducere poate exista un grad mai

mare de specializare, cum ar fi păsări de mici sau dimensiuni medii, rozătoare

mici, limicole mici etc. Masculul este gri – argintiu pe aripi și coadă și cu

abdomen ruginiu. Femela și juvenilii sunt maro închis cu porțiuni alb – gălbui,

respectiv galben – ruginii.

Lebăda de iarnă (Cygnus cygnus – Linnaeus, 1758) este o specie

ierbivoră și îndrîzneață. Înoată cu capul drept și nu își ridică niciodată aripile.

Când își afundă capul în apă, se poate observa coada mai scurtă și mai

boantă. Ciocul este de culoare galben mai întins. Juvenilii au ciocul gălbui cu

baza cenușie, iar la penaj are culoarea gri mai deschis. În timpul zborului

aripile nu produc nici un șuierat.

Egreta mare (Egretta alba – Linnaeus, 1758) în sit poate fi observată în

zonele mlăștinoase, bălți și în regiuni cu ape puțin adânci. Este complet albă

cu lorumul verde – albastru, porțiunea golașă întinzându-se până în spatele

ochiului. În perioada de cuibărire ciocul este la bază galben iar în restul anului

este complet galben. Degetele sunt de culoare închisă iar tibia maro – gălbuie

sau roșiatică dar la speciile neclocitoare tibia este de culoare închisă. În zbor

picioarele depășesc mai mult vârful cozii.

Egreta mica (Egretta garzetta – Linnaeus, 1766) este oaspete de vară.

Își capturează prada stând la pândă sau pășind tiptil prin apa mica. Dieta

acestei specii este destul de oportunistă. Se hrănește în principal cu pește dar

nu refuză nici insectele atât cele acvatice cât și cele terestre, crustaceele,

moluște, amfibieni, viermi, reptile și chiar păsări. Cuibărește în zonele

mlăștinoase ale sitului, bălți cu pâlcuri de copaci necesare pentru a-și putea

construi cuiburile. Este o specie foarte sociabilă. Este complet alba, cu

degetele de culoare galbenă ce se contrastează cu picioarele negre. Ciocul

este complet negru. Bătăile de aripi sunt relativ rapide.


[email protected]




44 | P a g e

Pescăriță râzătoare (Gelochelidon nilotica ) este o specie ce vânează

mai ales pe deasupra uscatului, a bălților și a pajiștilor. Se hrănește în mare

parte cu insecte, precum și broaște, reptile, șoareci și mici crabi. Ciocul este

negru și gros. Aripile sunt lungi, înguste și ascuțite ce permit un zbor relaxat și

continuu și neîntrerupt. Coloritul penajului este de un gri uniform deschis, cu

margini întunecate la nivelul remigelor primare. Are o coadă scurtă și scobită

adânc. Atunci când stă pe sol se pot observa picioarele negre, relativ lungi.

Tâttița ți partea superioară a cozii sunt gri deschise. În penajul de iarnă

prezintă în spatele ochiului o dungă întunecată, iar capul este aproape

complet alb. Juvenilia au mai mult alb pe frunte, ciocul puțin mai scurt iar

aripile proportional mai scurte. Este o specie insectivoră însă se poate hrăni și

cu păianjeni, râme, reptile mici, pești mici, nevertebrate acvatice și rareori

păsări mici.

Ciovlică ruginie (Glareola pratincola – Linnaeus, 1766) se hrănește cu

insect mari, păianjeni, și moluște. Urmărește insectele zburătoare într-un zbor

elegant și rapid, de obicei mai multe împreună la o înălțime destul de mică.

De la distanță pare maro-sură cu abdomen deschis. Târtița și supracodalele

sunt albe strălucitoare. Subalarele sunt maro – roșiatice inclusiv la juvenili,

deși sunt greu vizibile în contralumină, când par negricioase. Prezintă de-a

lungul vârfurilor remigelor secundare o dungă albă, îngustă dar vizibilă.

Prezintă spatele și supraalarele puțin mai deschise, iar subalarele roșcate.

Aleargă destul de repede cu picioarele sale scurte și fragile.

Stârcul pitic (Ixobrychus minutus – Linnaeus, 1766) este o specie ce se

poate observa destul de greu. Populează în sit locurile cu vegetație densă în

regiunile mlăștinoase, de preferință stufărișuri, unde cuibărește în perechi

izolate. Este ușor de identificat prin mărime și culoare. Se poate observa în

zbor contrastul dintre petele pale de pe aripi, iar aripile și spatele sunt

întunecate. Masculul are contrastul penajului mai puternic decât la femelă:

spatele este negru iar aripile au pete alb – gălbui; femela este maro cu dungi

pe spate, cu pieptul mai striat, iar pe aripi are pete mai spălăcite. Juvenilia au

penajul pătați cu maro și ocru. Stă în stuf nemișcat, ca paralizat iar dacă simte

pericolul mai degrabă alergând decât zburând. Are un zbor characteristic cu

bătăi de aripi rapide cu planări ample. Rareori se ridică pe distanțe scurte pe

deasupra stufărișului.

Sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio – Linnaeus, 1758) cuibărește

regiunile deschise ale sitului, cu tufișuri și în luminișuri. Masculul are spate

maro-castaniu, creștet și ceafă gri-cenușii, coadă neagră cu alb, iar partea


[email protected]




45 | P a g e

inferioară a corpului alb-rozie. Femela și juvenilii sunt maro cu linii

transversale semulunare pe spate și pe piept, însă femelele pot avea uneori

un colorit mai contrastant și pot fi chiar asemănătoare cu masculii, iar coada

este maro cu puțin alb la baza rectricelor externe. Are un strigăt scurt, dur:

,,zec” sau chiar ,,chec”.

Sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor – Gmelin, 1788 ) cuibărește

regiunile deschise ale sitului cu copaci izolați și tufișuri. Poate fi observat

deseori și pe fire de telegraf. Adultul are fruntea neagră, iar pe aripa scurtă

are o pată albă. Juvenilii nu au pe frunte acea pată neagră, iar pe partea

superioară a corpului este cefeniu – dungat.

Pescărușul mic (Larus minutus – Pallas, 1776) cuibărește în zone

mlăștinoase și în zone cu lacuri cu stufăriș. Seara vânează insecte zburătoare

deasupra stufărișului, cu un zbor considerabil rapid și elegant. Poate prinde

insecte și de pe suprafața apei. Este o specie insectivore mai ales în sezonul

de reproducere însă în afara perioadei de reproducere poate trece la o dietă

bazată și pe pești mici și nevertebrate marine. Adultul pe toată perioada

anului pare aa avea aripi cu vârf rotunjit, albe-cenușii deasupra și negricioase

dedesubt și cu marginea posterioară alba. Vara însă are o calotă de un negru

foarte intens ce se întinde până la ceafă. Juvenilii prezintă aripile mult mai

ascuțite, deschise la culoare dedesubt și cu o dungă neagră, sub formă de

unghi deasupra. Spatele, mantaua și creștetul sunt maro – negricioase. Pe

durata primei toamne, spatele, devine gri în urma năpârlirii, însă partea

superioară a mantalei este păstrată mult timp. Primăvara imediat următoare

sau chiar vara devreme, începe să apară și calota de culoare închisă.

Stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax – Linnaeus, 1758) este

oaspete de vară. Cuibărește în copaci în colonii cu alți stârci din sit, în

regiunile cu mlaștini și bălți. Corpul adultului este robust, iar penajul este

colorat în negru, gri și alb, cu gâtul și picioarele relatuiv scurte. Se poate

observa în zbor culoarea deschisă a aripilor. Juvenilii diferă mult față de

adulți, fiind maro cu numeroase pete cafenii deschise. Își petrece ziua ascuns

în copaci sau în tufișuri, însă uneori poate fi văzut căutând hrană pe timpul

zilei, dar în special dimineața și în amurg. Este o specie ce se hrănește cu

pește, broaște, mormoloci, broaște țestoase, șerpi, șopârle, insecte adulte,

crustacee, moluște, lipitori, rozătoare mici, lilieci, dar li ouă și pui de păsări.

Pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus – Linnaeus, 1758) este o

specie ce dieta sa constă doar în pește. Prezintă remige negre și subalarele

albe. Imaturii sunt maro – cenușii deasupra și de un alb murder dedesubt, iar


[email protected]




46 | P a g e

sacul gular este galben. Penajul de pe frunte are o formă ascuțit –

triunghiulară spre cioc, iar picioarele sunt roz – maronii. Sunt greoi pe sol =,

dar zboară cu multă ușurință, având bătăile de aripi încete, urmate de planări.

De obicei zboară în linie. Pot fi observați în timp ce se rotesc în stoluri și în

formație. Se pot ridica la înălțimi mari. Când înoată corpul lor intră puțin în

apă.

Lopătarul (Platalea leucorodia – Linnaeus, 1758) cuibărește în sit în

colonii în zone umede cu stufăriș. Ciocul este foarte lung și lat, iar în zbor

gâtul este întins. În timpul verii, adulții prezintă pe ceafă un moț. Juvenilii au

vârfurile aripilor negre. Este observant zburând în linie, în stoluri, cu bătăi de

aripi mai rapide, dar uneori poate plana. Atunci când își caută hrana își mișcă

capul sau gâtul dintr-o parte în alta. Dieta lopătarului constă în insecte și

larvele acestora, muluște, crustacee, viermi, lipitori, broaște, pești mici, însă

accidental poate înghiți și alge sau fragmente mici de plante acvatice.

Ciocîntors (Recurvirostra avosetta – Linnaeus, 1758) este o specie ce

cuibărește în colonii destul de mari și se prezintă cu un penaj alb strălucitor cu

pete negre. Are o constituție zveltă și delicată. Picioarele sunt foarte lungi și

gri – albastre. Ciocul este subțire și îndoit în sus, pe care îl mișcă dintr-o parte

în alta sub apă atunci când caută hrană. Zboară cu bătăi de aripi destul de

rapide, dar nu bruște. Este o specie zgomotoasă și agitată. Se hrănește cu

nevertebrate acvatice de 4 – 15 cm inclusiv insecte acvatice, moluște,

crustacee, pești mici, dar și cu semințe și rădăcini de plante.

Chira de baltă (Sterna hirundo – Linnaeus, 1758) se caracterizează în

penaj nuptial prin calota neagră a capuluo, ciocul de culoare roșie – portocalie

cu vârful negru. Penajul dorsal este gri deschis, iar ventral alb. Remigele

primare sunt întunecate, iar cele secundare formează dedesubt o pată clară

alba. Picioarele sunt scurte și roșii. Juvenilii au fruntea albă, ciocul galben –

portocaliu și cu vârful negru, marginea anterioară a aripii fiind întunecată, iar

spatele prezintă pete ondulate mai întunecate. Bătăile de aripi sunt iuți dar

rigide. Zborul nupțial este lent și mai elegant. Plonjează frecvent în apă pentru

a prinde pește, însă ocazional se poate hrăni și cu crustacee planctonice și

insecte.

Specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în Anexa I a Directivei păsări prezente în sit


[email protected]




47 | P a g e

Rața sulițar (Anas acuta – Linnaeus, 1758) este întâlnită în sit pe

lacuri, bălți și mlaștini. Prezintă o siluetă zveltă datorată gâtului și cozii lungi.

Oglinda este maro și îngustă și se poate observa în zbor. Ciocul este gri atât

la femelă cât și la mascul. Femela este pestriță (cafeniu cu maro) și este

foarte deschisă la culoare. Masculul prezintă capul maro, gâtul alb și coada

lungă, ascuțită în penajul nupțial. Primăvara migrează îndeosebi în perechi.

Această specie este omnivoră și oportunistă. Dieta sa constă în alge, semințe

de exemplu de cereale, tuberculi, precum și părți vegetative ale plantelor

acvatice, dar și nevertebrate ca insect, moluște, crustacee sau amfibieni, pești

mici.

Rața lingurar (Anas clypeata – Linnaeus, 1758) este întâlnită în zonele

din sit cu ape puțin adânci și acoperite cu vegetație. Acestea pot fi observate

în cârduri mici, ascunse între plantele palustre. Ciocul este masiv și lățit spre

vârf. Aripile au benzi late de culoare gri – albastre. În zvor femela prezintă un

abdomen maro pestriț contrastând cu subalarele albe. Dieta lor constă în

nevertebrate acvatice mici, cum ar fi adulți și larve de insecte ca libelulele,

muștele, gândacii, precum și crustacee, semințe de plante acvatice,

mormoloci, păianjeni, pești, părți vegetative ale plantelor acvatice etc. Când

se ridică în zbor aripile masculului produc un zgomot destul de puternic.

Rața mică (Anas crecca – Linnaeus, 1758) cuibărește pe apele mai

mici, de obicei dulci. Rățoiul este foarte colorat în penaj de primăvară

caracterizat prin culoare galben – albicioasă a subcodalelor laterale. Femela

prezintă partea laterală a capului mai uniform colorată, cioc roșu – gălbui la

bază și cu o nuanță deschisă a subcodalelor laterale. Oglinda aripii este verde

metalică, mărginită anterior de o dungă albă. Abdomenul este alb. Se ridică

ușor în zbor și zboară rapid cu bătăi dese de aripi. Se hrănește în principal cu

materie de origine animală cum ar fi moluște, viermi, insecte și scrustacee

însă pe timpul iernii cu semințe de plante acvatice, ierburi, cereale agricole

etc.

Rața fluierătoare (Anas penelope– Linnaeus, 1758) este întâlnită în sit

pe apele puțin adânci, în mlaștini, râuri, lacuri cu vegetație palustră. Atunci

când migrează formează stoluri lungi. Corpul este masiv, cu aripi destul de

lungi, coadă ascuțită, gât scurt și cap rotunjit. Masculii mai tineri nu prezintă

pe aripi pete albe, în rest penajul este ca la adulți. La femelă culorile de pe

aripi sunt mai șterse iar albul este mai gri. Abdomenul la ambele sexe este alb

ca zăpada. Este o specie vegetariană ce consumă frunze, semințe, tulpini și

bulbi de buruieni de pe terenuri agricole în apropiere având lacuri, alge etc.


[email protected]




48 | P a g e

Hrana de origine animală este obținută rar și de obicei cu cea de origine

vegetativă. La noi este specie de pasaj și oaspete de iarnă.

Rața mare (Anas platyrhynchos – Linnaeus, 1758) este cea mai mare

și mai masivă dintre rațele de suprafață. Se identifică print-un corp robust,

aripi ușor rotunjite, bătăi de aripi moderat rapide iar caracteristic speciei este

șuieratul aripilor. Este întâlnită pe râuri, lacuri și bălțile din regiunile împădurite

ale sitului. Picioarele sunt portocalii. Masculul adult prezintă capul de un verde

metalic cu un guler alb îngust. Pieptul este brun – purpuriu, iar restul corpului

este gri pal, penele codale centrale răsucite în sus și cu oglinda bleu –

întunecat destul de proeminentă între două dungi albe. Femela este maronie,

prezentând dungă întunecată la ochi și pe creștetul capului lăsănd

sprânceana pală. Ciocul este portocaliu cu un culmen negricios neregulat ce

invadează părțile centrale ale ciocului. Este o specie omnivoră și oportunistă

ce abuzează atât de hrana din apă cât și de terenuri pașunate, dieta sa

constând din semințe ți părți vegetative ale plantelor acvatice alea plantelor

terestre și acvatice, insecte, moluște, crustacee, viermi și chiar pești și

amfibieni.

Rața cârâitoare (Anas querquedula– Linnaeus, 1758) este răspândită

pe lacurile și bălțile din sit precum și pe pajiști mlăștinoase și inundate.

Folosește ierburile de pe mal ca loc de cuibărire. Este o specie de dimensiuni

mici. Masculii tineri au aripile de un gri deschis. În zbor aripile masculului apar

gri – albastru deschis, cu oglindă verde închis. Masculul care stă pe apă se

distinge prin sprânceana albă și scapularele lungi care atârnă peste aripi.

Aripa femelei în zbor are culori șterse. Pe apă la femelă se poate observa o

dungă închisă și una deschisă pe laturile capului și o pată deschisă la baza

ciocului iar fruntea este teșită. Primăvara și vara dieta sa este de origine

animală și constă în : moluște, insect acvatice, crustacee, viermi, lipitori, icre

de broaște, pești mici. Înafara sezonului de reproducere aceste specii sunt

strict vegetariene, dieta constând în principal în semințe de orez, iarbă etc.

Rața pestriță (Anas strepera– Linnaeus, 1758) la noi este oaspete de

vară și este întâlnită în sit în principal pe bălți și lacuri cu plante palustre.

Masculul este gri mat cu capul maroniu și supraalarele secundare maro.

Când penele flancurilor nu acoperă aripa, se vede oglinda ei maro – castanie

cu alb. Tectricele codale sunt negre. În zbor la femelă se poate observa

abdomenul alb. Este o specie ierbivoră ce se hrănește cu semințe, frunze,

rădăcini și tulpini de plante acvatice dar ocazional se poate hrăni și cu boabe

de cereale de pe terenuri agricole.


[email protected]




49 | P a g e

Gâsca de vară (Anser anser – Linnaeus, 1758) este migrator partial.

Cuibărește în principal pe bălți și pe lacuri cu stufăriș. Este cea mai grea și

cea mai mare gâscă sură ce prezintă aripi relative late cu vârf ușor rotunjit.

Ciocul este destul de mare și de culoare roz – gălbui. Picioarele sunt roz

deschis. Partea anterioară și superioară a aripii sunt de culoare gri deschisă,

contrastând cu remigele II și spatele. Dedesubtul aripii este de asemenea

bicolor iar capul și gâtul sunt de o culoare deschisă caracteristică. Juvenilia

prezintă onglețul negricios, iar striațiunile longitudinale de pe gât sunt slab

marcate. Este gregară și se amestecă cu celelalte specii. Prezintă un zbor cu

bătăi puternice de aripi. Este o specie ierbivoră și se hrănește cu iarbă,

rădăcini, muguri, frunze, tulpini, fructe de la vegetație ierboasă precum și

plante acvatice, cereal agricole, cartofi etc.

Rața cu cap castaniu (Aythya ferina– Linnaeus. 1758) este o specie

migratoare parțială. Cuibărește în zonele umede ale sitului, bogate în stufăriș.

Masculul are spatele gri. Femela prezintă pe obraz o pată întunecată difuză

între dunga deschisă de peste ochi și bărbia deschisă. Capul este de formă

triunghiulară și are un cioc puternic și frunte plată. În zbor aripile sunt maro

cenușii iar la mascul sunt mai deschise. De obicei în populațiile clocitoare,

masculii depășesc femelele ca număr. Este o specie omnivoră ce se poate

hrăni atât cu materie de origine animal cât și de origine vegetală.

Rața moțată (Aythya fuligula – Linnaeus. 1758 ) este o specie comună

ce poate fi atât oaspete de vară cât și de iarnă. Cuibărește toate zonele

umede. Masculul este negru și prezintă un dreptunghi alb pe laturi și un moț

lung ce atârnă. La femelă moțul este scurt și deseori are o dungă îngustă alba

la baza ciocului. În perioada de cuibărire abdomenul este maro. Deseori este

alba sub coadă. Ochii sunt galbeni la ambele sexe. Vârful ciocului este în

întregime negru. Este o specie omnivoră.

Șorecarul comun (Buteo buteo – Linnaeus 1758) este o specie comună

întâlnit în sit mai ales în pădurile de foioase dar și în cele de tranziție, adesea

în apropiere de terenuri agricole, pajiști, pășuni, stepe. Este o pasăre de

pradă cel mai adesea observată. Zboară cu bătăi de aripi încete și adesea se

rotește în aer survolând solul. Are aripile lungi iar coada este lungă și rotunjită

la vârf, ir gâtul scurt. Coloritul poate varia însă predomină culorile închise iar

mereu există o dungă îngustă deschisă pe piept.

Chirighița cu aripi albe (Chlidonias leucopterus – Temminck 1815) este

o specie oaspete de vară la noi, întâlnită pe terenurile mlăștinoase ale sitului.

Adultul în penaj de vară are corpul și subalarele de un negru intens, albul


[email protected]




50 | P a g e

strălucitor din zona cozii și culoarea albicioasă de pe supraalare. În penaj de

iarnă nu prezintă pată închisă de pe laturile gâtului iar partea superioară a

aripilor este puțin mai deschisă, iar târtița sau supraalarele în general mai

deschise și albicioase, cu părțile laterale ale cozii albicioase ce contrastează

cu porțiunea mediană care este gri deschisă. La juvenili există, de asemenea,

un contrast mai mare între spatele maro – cenușiu și aripile și coada de

culoare deschisă. Dieta constă în principal din insect acvatice precum și

insect adulte și larte terestre, pești mici, mormoloci.

Lebăda de vară (Cygnus olor – Gmelin 1789) este cea mai numeroasă

și mai răspândită dintre lebede. Cuibărește în stufărișurile din zonele umede

ale sitului. Au lupte teritoriale violente în care masculii dominanți îndepărtează

intrușii prin salturi, stropindu-I cu apă cu ajutorul aripilor și prin alunecări pe

apă. Pot avea un comportament agresiv chiar și față de om, mai ales în

perioada de cuibărit. Atunci când înoată ține gâtul grațios în forma literei S, cu

ciocul îndreptat în jos, deseori cu aripile ridicate sub forma unui scut. Coada

este relative lungă și ascuțită la vârf. Ciocul adultului este roșu – portocaliu cu

o protuberanță nazală neagră, iar la juvenili mov – cenușie, mai deschis la

bază. Juvenilia au aripile mult mai pestrițe colorate cu maro și alb. Totuși în

mod exceptional, puii în puf și juvenilia pot avea un penaj alb. LEbedele de

vară sunt specii omnivore.

Vânturelul roșu (Falco tinnunculus – Linnaeus, 1758) este cel mai

comun șoim ce poate fi întâlnit în aproape toate tipurile de habitate. Se

hrănește în principal cu rozătoare dar și cu insecte. Survolează zona zburând

la înălțimi de 7 – 12 m staționând în aer cu aripile fluturânde în formă de

evantai și cu coada lăsată în jos. Masculul este maro – roșiatic, cu remige

maro închise, capul albastru – cenușiu iar coada de aceeași culoare cu o

bandă terminală, lată și neagră. Femela și juvenilul au partea dorsală maro –

roșiatică cu pete întunecate, iar coada cu dungi pronunțate maro –

negricioase.

Lișița (Fulica atra – Linnaeus, 1758 ) este comună pe lacurile sitului și

cuibărește în vegetația palustră deasă. Se scufundă frecvent. Înoată cu

mișcări ritmice ale capului. Aleargă pe suprafața apei destul de mult pentru a

se putea ridica în zbor. Păsările care își dispută teritoriul se amenință

reciproc, cu pieptul adâncit în apă. Acestea se reped la intruși cu picioarele și

dau din aripi în așa fel încât să nu se răstoarne pe spate. Adultul are penajul

negru – cenușiu cu cioc alb i cu o porțiune deasupra ciocului ca un scut


[email protected]




51 | P a g e

frontal. Juvenilii au subcodalele de culoare închisă și o siluetă caracteristică

speciei. Lișița este o specie omnivoră.

Pescărușii pontici (Larus cachinnans – Pallas, 1811) sunt păsări

robuste ce prezintă membrană înotătoare la picioare, aripile sunt lungi și

destul de scurte, cu cioc puternic și coadă destul de scurtă. Dieta sa constă în

pește, nevertebrate (insecte, moluște), reptile, mamifere mici, ouă de păsări

etc. În sezonul de reproducere este întâlnit în apropierea lacurilor înconjurate

de stuf, stepă, râuri, dar în rest poate fi întâlnit și pe terenuri cultivate.

Picioarele sunt galbene. Ochii sunt galbeni și are ciocul galben strălucitor cu

un punct roșu lângă vârf. Spatele devine cenușiu în cea de-a doua jumătate a

toamnei.

Sitarul de mal (Limosa limosa – Linnaeus, 1758) cuibărește pajiștile

întinse mlăștinoase ale sitului. Este o specie agitată și gălăgioasă. Zborul este

rapid și energic. Ciocul este drept și lung. Sunt caracteristice dungile albe late

de pe aripi și coada neagră cu baza albă. Femela are mai puțin roșu – ruginiu

în penaj. Iarna, ambele sexe sunt maro – cenușii deasupra și de culoare

deschisă dedesubt. Juvenilii sunt crem pe gât și piept. Este o specie omnivoră

ce se hrănește cu: viermi, păianjeni, gândaci, crustacee, moluște, icre,

mormoloci, lăcuste, fructe de pădure, seminșe, boabe de orez etc.

Prigoria (Merops apiaster – Linnaeus, 1758) cuibărește în galeriile pe

care le sapă în maluri abrupte și râpe. Penajul este viu colorat, în nuanțe de

maro – ruginiu, verde – albăstrui, galben și negru. Este o specie destul de

sperioasă și gregară. Prinde insecte din zbor, adesea la înălțime. Ciocul este

îngust și lung, ușor curbat în jos. Rectricele centrale sunt alungite. Juvenilii au

un colorit mai șters, cu spatele verde – gri fără atât de mult maro, creștet

maro și fără rectrice alungite.

Cormoranul mare (Phalacrocorax carbo – Linnaeus, 1758). Primăvara,

cormoranul mare este alb pe bărbie și obraji; are o pată albă pe pulpă și un

număr variabil de pene albicioase pufoase pe partea dinapoi a capului. Capul

și gâtul apar albicioase în cea mai mare parte. Toamna sau iarna are bărbia

albă, în rest fiind negru. Este specialist în scufundări, scufundându-se dintr-o

săritură ușoară. Dieta acestor specii este în principal din pește, precum și

crustacee, amfibieni, moluște etc.

Corcodelul mare (Podiceps cristatus – Linnaeus, 1758) este oaspete

de vară ce se poate întâlni și iarna rar. Penajul de iarnă nu prezintă moțuri pe

cap și nici guler.. jocul nuptial este remarcabil. Dieta sa în principal se

compune din pește dar și nevertebrate, ocazional moluște și amfibieni.


[email protected]




52 | P a g e

Călifarul alb (Tadorna tadorna - Linnaeus, 1758) este oaspete de vară,

rar iarna întâlnit la noi. Cuibărește în vizuini în apropierea malurilor. Masculul

seamană cu femela la penaj. Aceștia sunt albi, maro – roșietici și negri cu

luciu verde. Masculul prezintă pe cioc o protuberanță roșie. Juvenilii sunt

maronii pe partea dorsală și complet alba dedesubt. De obicei zboară la

înălțimi joase deasupra apei. Puii nezburători se grupează și sunt

supravegheați doar de câteva păsări adulte. Se hrănește cu moluște,

nevertebrate acvatice, pești mici, icre de pește dar și cu material de origine

vegetală ca alge, semințe, cereal agricole.

Fluierarul negru (Tringa erythropus – Pallas, 1764) este o specie de

pasaj. Se bălăcește în apă, uneori înoată. Zborul este rapid și cu bătăi

viguroase. În penaj de vară este negru – cenușiu. Juvenilul este maro, foarte

pestriț, inclusiv pe abdomen, iar coada este barată cu negru la bază. Penajul

de iarnă este mai alb – cenușiu, cu baza maxilarului superior neagră. Este o

specie carnivoră, alcătuită din insecte acvatice și larvele acestora, insecte

zburătoare terestre, crustacee mici, moluște, viermi, pești mici, amfibieni.

Fluierarul cu picioare roșii (Tringa totanus – Linnaeus, 1758) este o

specie de pasaj. Cuibărește zonele mlăștinoase ale sitului. Vara coloritul este

maro – cenușiu destul de uniform, cu picioarele roșii, iar la juvenili mai

portocalii. În zbor se poate observa dunga albă lată de-a lungul marginii

posterioare a aripii, ce este vizibilă de la distanță. Baza cozii, tâttița și spatele

inferior sunt de asemenea albe. Penajul de iarnă este mai sur, mai puțin

pătat.

Nagâțul (Vanellus vanellus – Linnaeus, 1758 ) este oaspete de vară ce

cuibărește frecvent în lunci, fânețe mlăștinoase de pe lângă lacuri, terenuri

agricole, bălți etc. Prezintă un moț lung și subțire, iar coloritul este alb cu

negru cu luciu verde și aripile late și rotunjite. Femela este pătată cu alb în

jurul bazei ciocului și pe gât. În zborul nupțial, masculul începe cu o mișcare

lentă cu bătăi de aripi grele și ascendente și trece brusc la viteză maximă.

Trece aproape de sol cu un zgomot al aripii înăbușit, surd, înclinându-se

foarte tare dintr-o parte în alta și apoi brusc țâșnește sus în aer scoțând un

strigăt ascuțit: ci-ui. Apoi scoate unul sau două strigăte scurte, pentru ca maia

poi să plonjeze cu capul înainte înspre sol în rorocoale acrobatice cu un strigă

prelung: ci-uit, apoi continuă cu un zbor frenetic în zig-zag. Este o specie

omnivoră.

Pescărușul râzător (Larus ridibundus – Linnaeus, 1766) este migrator

parțial. Cuibărește în colonii uneori foarte mari, pe lacurile și mlaștinile cu


[email protected]




53 | P a g e

stufărișuri. Se poate hrăni pe terenuri agricole sau prinde insect zburătoare, în

stoluri, la mari înălțimi ăn timpul zilei și la mici înălțimi desupra stufărișului

seara. În toate tipurile de penaj, partea superioară a aripii prezintă o dungă

alba triunghiulară formată de remigele primare 1-5. Dedesubtul aripii este

întotdeauna partial gri închis cu o margine frontal alba și lată. La adult

picioarele și ciocul sunt roșii – maronii. În penajul de vară calota este maro și

ceafa alba, iar în penajul de iarnă capul este alb cu o pată închisă pe obraz.

Juvenilii prezintă pe spate și pe creștet coloritul maro – ruginiu care, după

năpârlire, devine gri, respevtiv albe, dar păstrează dunga maro de pe

tectricele supraalare și dunga închisă de la vârful cozii. Picioarele sunt maro –

gălbui, iar ciocul tot maro – gălbui dar cu vârful negru.

2.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes

comunitar afectate şi relaţia lor acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora

Având în vedere ecologia speciilor și observațiile se elaborează matricea de impact a proiectului asupra speciilor din sit:

Cod Denumire specie Cuibărit Hrană Reproducere Pasaj Iernat

A229 Alcedo atthis -1 -1 -1 -1 -1

A029 Ardea purpurea -1 0 -1 -1 -1

A024 Ardeola ralloides -1 -1 -1 -1 -1

A060 Aythya nyroca -1 -1 -1 -1 -1

A196 Chlidonias hybridus

-1 -1 -1 -1 -1

A197 Chlidonias niger -1 -1 -1 -1 -1

A031 Ciconia ciconia -1 -1 -1 -1 -1

A081 Circus aeruginosus

-1 -1 -1 -1 -1

A038 Cygnus cygnus -1 -1 -1 -1 -1

A027 Egretta alba -1 -1 -1 0 -1

A026 Egretta garzetta -1 -1 -1 0 -1

A189 Gelochelidon nilotica

-1 -1 -1 -1 -1

A135 Glareola pratincola

-1 -1 -1 -1 -1


[email protected]




54 | P a g e

A022 Ixobrychus minutus

-1 -1 -1 -1 -1

A338 Lanius collurio -1 -1 -1 -1 -1

A339 Lanius minor -1 -1 -1 -1 -1

A177 Larus minutus -1 -1 -1 -1 -1

A023 Nycticorax nycticorax

-1 -1 -1 -1 -1

A019 Pelecanus onocrotalus

-1 0 -1 -1 -1

A034 Platalea leucorodia

-1 -1 -1 -1 -1

A132 Recurvirostra avosetta

-1 -1 -1 -1 -1

A193 Sterna hirundo -1 0 -1 -1 -1

-1: Amplasamentul nu se suprapune peste habitatul natural al speciei, neexistând un impact asupra distribuției speciei 0: Amplasamentul se suprapune peste habitatul natural al speciei dar nu influențează negativ distribuția speciei +1: Amplasamentul se suprapune peste habitatul natural al speciei și influențează distribuția speciei în mod negativ Având în vedere faptul că amplasamentul proiectului nu se suprapune peste habitatele naturale ale speciilor de păsări de interes comunitar, decât în cazuri izolate, și acestea neavând un impact negativ asupra distribuției speciilor în sit, considerăm că proiectul nu afectează speciile de păsări de interes comunitar. 2.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar

Cod Specie Statut de conservare

Evaluare globală

A229 Alcedo atthis Neevaluată Neevaluată

A029 Ardea purpurea Conservare medie sau redusă

Valoare considerabilă

A024 Ardeola ralloides Conservare medie sau redusă

Valoare considerabilă

A060 Aythya nyroca Conservare bună Valoare considerabilă

A196 Chlidonias hybridus Conservare bună Valoare considerabilă

A197 Chlidonias niger Conservare bună Valoare


[email protected]




55 | P a g e

considerabilă

A031 Ciconia ciconia Neevaluată Neevaluată

A081 Circus aeruginosus Conservare bună Valoare bună

A038 Cygnus cygnus Conservare bună Valoare considerabilă

A027 Egretta alba Conservare bună Valoare considerabilă

A026 Egretta garzetta Conservare bună Valoare considerabilă

A189 Gelochelidon nilotica Conservare bună Valoare considerabilă

A135 Glareola pratincola Conservare bună Valoare considerabilă

A022 Ixobrychus minutus Conservare bună Valoare considerabilă

A338 Lanius collurio Neevaluată Neevaluată

A339 Lanius minor Neevaluată Neevaluată

A177 Larus minutus Neevaluată Neevaluată

A023 Nycticorax nycticorax Conservare bună Valoare considerabilă

A019 Pelecanus onocrotalus Conservare bună Valoare considerabilă

A034 Platalea leucorodia Conservare bună Valoare considerabilă

A132 Recurvirostra avosetta Conservare bună Valoare considerabilă

A193 Sterna hirundo Neevaluată Neevaluată

2.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate

În cazul acestui proiect, nu sunt afectate speciile de păsări de interes comunitar. Populațiile prezente în sit reprezintă 2% sau mai puțin din efectivele din România, singura specie cu o reprezentativitate mai mare este Chlidonias niger, ce cuibărește în 10 perechi, reprezentând până în 15% din efectivele naționale. Majoritatea speciilor prezente în sit, sunt populații neizolate cu o arie de răspândire extinsă, excepție facând doar Pelecanus onocrotalus, a cărui populație este la limita ariei de distribuție.


[email protected]




56 | P a g e

2.6. Relaţii structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar

Este o zonă de subsidență cu altitudini reduse (aprox.5m). Se întâlnesc păduri de luncă. Flora de luncă joasa inundabilă este intens reprezentată de asociații vegetale specifice din genurile Pragmites, Thypha, Nimphoides, Scirpus si altele. Este o zonă aflată în calea migratiei numeroaselor specii de păsări acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a 2.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management Aria protejată ROSPA0072 Lunca Siretului Inferior, are custode, fiind administrată de Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice, cu sediul în Str. Vrâncioaia nr. 7, Mun. Focșani, Județul Vrancea, în baza Convenției de custodie nr. 0046/23.02,2010. Nu există până în prezent, un plan de management aprobat, el fiind în fază de elaborare și aprobare. Managementul sitului se face la conform prevederilor din OUG 57/2007, cu măsuri generale de menținere și restaurare a statutului favorabil de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară și în baza Regulamentului ariei naturale protejate “Lunca Siretului Inferior ROSPA0071”, realizat în August 2010.. Obiectivele de conservare ale sitului ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior sunt:

- conservarea, menţinerea şi readucerea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări existente şi a habitatelor specifice ale speciilor de păsări migratoare sălbatice.

- pe întreaga suprafaţă a ariilor naturale protejate suprapuse parţial său integral Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior” se urmăreşte aplicarea unui management adecvat în vederea atingerii obiectivelor de conservare stabilite prin actele normative de înfiinţare


[email protected]




57 | P a g e

2.8. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor

Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza județelor Galați, Brăila, Vrancea. Arii naturale protejate de interes național, din județul Galați, incluse în Lunca Siretului Inferior: Balta Potcoava și Balta Tălăbasca. Genetic, Balta Potcoava este un lac de curs părăsit al Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat în urma acțiunii de îndiguire a luncii Siretului inferior, datorită suprafeței și adâncimii mai mare și datorită legăturii strânse cu stratul de apă freatică. Între balta Potcoava si râul Siret se află păduri de luncă.

Flora de luncă joasă inundabilă este intens reprezentată de asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, Thypha, Nimphoides, Scirpus si altele.

Balta Tălăbasca este o zona de o deosebită imporțantă avifaunistică pe cursul Siretului Inferior, aflat în calea migrației numeroaselor specii de păsări acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. În suprafața ariei naturale sunt consolidate 8 clase de habitate:

Cod Suprafață (%) Clase de habitate

N04 2 Plaje de nisip

N06 17 Râuri, lacuri

N07 4 Mlaștini, turbării

N09 4 Pajiști naturale, stepe

N12 36 Culturi (teren arabil)

N14 7 Pășuni

N16 22 Păduri foioase

N26 8 Habitate de pădure (păduri în tranziție)


[email protected]




58 | P a g e

Activitățile antropice și consecințele lor în interiorul și în imediata apropiere a sitului:

Cod Activitate Intensitate Suprafața afectată (%)

Influența

Activități antropice în interiorul sitului


- Negativă

701 Poluarea apei Influență medie

- Negativă

220 Pescuit sportiv Influență medie

- Neutră

421 Depozitarea deșeurilor menajere

Influență medie

- Negativă

503 Linii de cale ferată, TGV Influență scăzută

- Neutră


- Pozitivă

300 Extragerea de nisip și pietriș Influență mare

- Negativă

164 Curățarea pădurii Influență scăzută

- Pozitivă

230 Vânătoarea Influență scăzută

- Negativă


- Negativă

925 Eutrofizarea Influență medie

- Negativă

Activități antropice în jurul sitului

403 Habitare dispersată Influență medie

- Neutră

421 Depozitarea deșeurilor menajere

Influență scăzută

- Negativă


[email protected]




59 | P a g e

2.9. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a ariei naturale protejate de interes comunitar

Gradul de afectare a integrității ariei naturale protejate ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior de către proiect, poate fi stabilit având în vedere activitatea propusă prin proiect și ecologia speciilor de păsări de interes comunitar descrise în capitolele anterioare.

A. Proiectul nu reduce efectivele populațiilor speciilor de interes comunitar.

B. Proiectul nu duce la fragmentarea habitatelor de inters comunitar. C. Nu are un impact negativ asupra factorilor de mediu ce mențin starea

de conservare a ariei naturale. D. Nu produce modificări ale dinamicii relațiilor care definesc structura și

funcția ariei naturale protejate.


[email protected]




60 | P a g e

c. Identificarea şi evaluarea impactului În acest capitol se vor prognoza și evalua toate formele de impact identificate, ce pot afecta funcțiile ecologice ale celor două situri, dar și obiectivele de conservare ale acestora. În acest sens se vor identifica în prima parte tipurile de impact (consecință), urmând ca după evaluarea probabilității de producere a fenomenelor, să evaluăm semnificația impactului proiectului asupra siturilor, atât singular, cât și cumulativ cu celelalte proiecte aflate în stare de avizare, implementare, funcționare în zona amplasamentului.


[email protected]


Lucrari de extracția pietrișului și nisipului în perimetrul de exploatare Ivești amonte, în Comuna Ivești, jud. Galaţi

61 | P a g e

1. Identificarea tipurilor de impact.

SIT ROSCI0162 Lunca Sirectului Inferior

Faza de proiect

Risc (eveniment) Tip impact Durata Impact rezidual

Op

era

re

Depozitare necontrolată deșeuri

Indirect Acționează asupra habitatului natural al speciilor

Termen scurt După implementarea măsurilor de reducere, impactul rezidual este minim

Scurgeri de hidrocarburi


Termen lung După implementarea măsurilor de reducere, impactul rezidual este minim

Excavare albie minoră Indirect Acționează asupra habitatului natural al speciilor

Termen lung După încheierea activității balastierei impactul rezidual va fi minim, natura va repopula imediat amplasamentul

Creșterea turbidității Indirect Acționează asupra habitatului natural al speciilor

Termen scurt Impactul rezidual este zero după sistarea excavării din albia minoră

Construcție, operare și

Zgomot și vibrații peste 50dB

Direct Perturbă activitatea

Termen lung După sistarea activității, impactul


[email protected]



62 | P a g e

dezafectare indivizilor rezidual este minim

Operare Coliziuni pe drumul de acces

Direct Mortatilate sau accidentare a indivizilor

Termen lung (12 luni)

După implementarea măsurilor de reducere, impactul rezidual va fi minim.

Operare Emisii în aer de noxe Indirect Acționează asupra habitatului natural al speciilor

Termen lung Impactul rezidual va avea valori mici, mai ales că pe amplasament și în jurul lui nu se regăsesc habitate și/sau specii de importanță comunitară.

SIT ROSPA0071 Lunca Sirectului Inferior

Faza de proiect

Risc (eveniment) Tip impact Durata Impact rezidual

Op

era

re

Depozitare necontrolată deșeuri


Termen scurt După implementarea măsurilor de reducere, impactul rezidual este minim

Scurgeri de hidrocarburi

Indirect Acționează asupra habitatului natural al

Termen lung După implementarea măsurilor de reducere, impactul rezidual este


[email protected]



63 | P a g e

speciilor minim

Excavare albie minoră Indirect Acționează asupra zonei de hrănire a speciilor acvatice

Termen lung După încheierea activității balastierei impactul rezidual va fi minim, zona adiacentă amplasamentului va fi reutilizat de speciile acvatice ca zonă de hrană.

Construcție, operare și dezafectare

Zgomot și vibrații peste 50dB

Direct Perturbă activitatea păsărilor

Termen lung După sistarea activității, impactul rezidual este minim

Operare Coliziuni pe drumul de acces

Direct Mortatilate sau accidentare a păsărilor aflate în zbor

Termen lung (12 luni)

După implementarea măsurilor de reducere, impactul rezidual va fi minim.

Operare Emisii în aer de noxe Indirect Acționează asupra habitatului natural al speciilor

Termen lung Impactul rezidual va avea valori mici, mai ales că pe amplasament și în jurul lui nu se regăsesc habitate și/sau specii de importanță comunitară.


[email protected]




64 | P a g e

Evaluarea impactului cumulat Se ia în considerare ca orizont de timp pentru calcularea impactului cumulat, perioada de viață a proiectului, respectiv 12 luni. Zona de interes o stabilim ca fiind cea a Comunei Ivești, judetul Galați. În afară de proiectul societății comerciale AGROJOR, pe administrativul Comunei Ivești mai sunt în fază de operare două exploatări a agregatelor minerale din albia minoră a Siretului, respectiv cele ale societăților: SC UNICOM SA Galați și SC ARCADA SA Galați. Având în vedere obiectul comun al celor trei proiecte și anume exploatarea pietrișului și nisipului din albia minoră a Râului Siret, se vor manifesta aceleași tipuri de impact asupra factorilor de mediu (aer, apă, sol) și vor crea același tip de perturbare asupra populațiilor de specii de nevertebrate și vertebrate, precum și asupra habitatelor. Amplasamentele celor trei proiecte nu se suprapun peste habitatele naturale de interes comunitar. Zonele afectate sunt terenuri neconsolidate, de tip aluvional, tinere, create în urma acțiunii apelor râului de eroziune, transport și depozitare a materialelor aluvionale. Solul de pe amplasamentul celor trei proiecte lipsește sau este foarte slab consolidat, vegetația fiind de asemenea slab reprezentată ca număr de specii și indivizi, fără o valoare conservativă. Prin exploatarea agregatelor se va afecta o suprafață din interiorul siturilor ROSCI0162 și ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. Pe această suprafață nu se regăsesc habitate de importanță comunitară, iar ocuparea acestor habitate nu este permanentă, după sistarea lucrărilor, se va efectua refacerea malurilor, iar sub acțiunea râului, depozitele de aluviuni se vor reconsolida în maxim 3 ani. Din acest punct de vedere putem evalua un impact cumulat nesemnificativ în ceea ce privește pierderea suprafeței habitatelor naturale de interes comunitar. Un posibil impact cumulat ar putea apărea în urma acțiunilor de excavare în albia minoră, având ca rezultat creșterea turbidității apei, cu un impact cumulat negativ asupra zonei de reproducere a peștilor reofili, specii de importanță comunitară. Se știe faptul că aceste specii sunt vulnerabile în perioada de reproducere, iar prin perturbarea zonelor de reproducere și depunere a pontelor se riscă scăderea populațiilor acestor specii cu diminuarea numărului de indivizi/suprafață în interiorul ariei protejate. Din acest motiv se vor introduce măsuri de diminuare a impactului asupra factorilor de mediu ce afectează zona de reproducere pe perioada de împerechere, astfel încât impactul rezidual să fie minim. Accesul la amplasament pentru cele trei proiecte se realizează pe același tronson de drum de exploatare pe o lungime de 5 Km, fapt ce va spori riscul coliziunii cu indivizi aflași în pasaj, mai ales speciile de păsări, amfibieni, mamifere și reptile. Dacă pentru exploatarea zăcământului din perimetrul de


[email protected]




65 | P a g e

exploatare Ivești amonte vor fi necesare pe 12 luni 875 de curse dus-întors, respectiv câte 10 de curse/zi, pentru cele trei proiecte se consideră că aceste curse se vor tripla, multiplicând și riscul de coliziune. De aceea se vor institui măsuri de reducere a impactului, astfel încât impactul rezidual cumulat să fie minim. Prin activitatea de transport se vor elibera în atrosferă și apoi pe sol o cantitate mare de noxe cu conținut ridicat de metale grele, gaze de eșapament și pulberi în suspensie. Impactul cumulat va avea efecte negative dacă nu se impun măsuri de reducere a impactului, astfel încât impactul cumulat rezidual să aibă valori minime. Calea de acces este un drum vechi de exploatare, aceste proiecte utilizează vechi amplasamente ale unor balastiere utilizate în trecut, nemadeschizând căi noi de acces. Acest fapt asigură nefragmentarea habitatelor, speciile de animale din zonă, evitând deja căile de acces vechi. Deșeurile menajere depozitate necontrolat generează impact negativ asupra habitatelor naturale și a habitatelor speciilor de interes comunitar. Prin depozitările necontrolate de deșeuri menajere ajung în mediile de viață tipuri de deșeuri foarte greu degradabile, cum ar fi P.E.T.-urile, pungile din material plastic, deșeuri de ambalaj în general. Prin cumularea impactului eventualelor depozitări necontrolate de deșeuri menajere pe amplasamentul celor trei proiecte s-ar obține un impact semnificativ. Prin măsurile de gospodărire a acestor deșeuri pe amplasament se va elimina impactul de pe fiecare amplasament, astfel încât impactul rezidual cumulat să fie nul. Evaluarea semnificației impactului în cadrul sitului pe baza indicatorilor cheie cuantificabili

1. Procentul din suprafața habitatului care va fi pierdut Suprafața afectată de proiect este de 15.060 mp. Raportată la suprafețele celor două situl în interiorul cărora se găsește amplasamentul proiectului, vom avea următoarele valori:

Suprafață ROSCI0162 (Ha) 25.081

Suprafață ROSPA0071 (Ha) 36.492

Suprafață proiect (Ha) 1,506

Raport suprafață afectată/ROSCI0162 (%) 0,006

Raport suprafață afectată/ROSPA0071 (%) 0,004


[email protected]




66 | P a g e

Suprafața afectată nu se suprapune peste cele șapte habitate de interes comunitar. Procentul afectat din habitatele naturale de interes comunitar este nul.

AMPLASAMENTUL PROIECTULUI – HABITAT DE PLAJE DE NISIP

2. Procentul ce va fi pierdut din suprafețele habitatelor folosite pentru necesitățile de hrană, odihnă și reproducere ale speciilor de interes comunitar.

Prin proiect se vor asigura toate măsurile necesare pentru a nu afecta zonele de hrană, odihnă și reproducere pentru speciile de interes comunitar. Zona de reproducere a peștilor reofili va fi afectată de creșterea turbidității prin antrenarea aluviunilor în timpul excavării agregatelor minerale din albia minoră. Neexistând studii publicate cu privire la distribuția speciilor de pești reofili în Siretul Inferior, considerăm ca habitat natural al speciilor toate habitatele de râuri și lacuri din sit, respectiv 25% din suprafața ROSCI, adica 6.270 de Ha. Creșterea turbidității apei se va manifesta pe întreaga suprafață a amplasamentului, având în vedere faptul că exploatarea se va efectua până la 1,6 metri adâncime prin dragarea lonfitudinală pe fâșii paralele cu cursul


[email protected]




67 | P a g e

apei. Putem estima că procentul afectat este de 0,024% din habitatul natural al speciilor reofile. Prin măsurile de diminuare a impactului în perioadele de reproducere la peștii reofili, se va ajunge la un impact rezidual minim.

3. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar

Nu este cazul. Nu se fragmentează habitate de interes comunitar. Impact zero.

4. Durata și persistența fragmentării

Nu este cazul. Nu se fragmentează habitate de interes comunitar. Impact zero.

5. Durata sau persisteța perturbării speciilor de interes comunitar, distanța față de aria naturală protejată de interes comunitar.

Pentru speciile de pești reofili, perturbarea se va manifesta pe perioada de reproduecere, respectiv:

Cod Specie Perioada vulnerabilă

1130 Aspius aspius Mai-iunie

1149 Cobitis taenia Aprilie – iunie

2511 Gobio kessleri Mai – iunie

2522 Pelecus cultratus Aprilie – iunie

1146 Sabanejewia aurata Mai-iunie

1160 Zingel streber Martie – mai

1159 Zingel zingel Martie - aprilie

Pentru păsări, se consideră că nu există perturbare, neexistând premisele modificării distribuției speciilor. Amplasamentul proiectului se află în interiorul celor două arii protejate.


[email protected]




68 | P a g e

6. Schimbări în densitatea populației În lipsa unor studii populaționale asupra speciilor de pești reofili, nu putem evalua densitatea actuală pentru a putea da o valoare certă schimbărilor. Dar prin măsurile de diminuare a impactului, se va asigura păstrarea raportului actual număr indivizi/suprafață.

7. Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului.

Ca efect al implementării proiectului, se vor pierde 15.060 mp de habitat natural de tip plaje de nisip. Nu vor fi afectate habitatele naturale de interes comunitar. Timpul de refacere al habitatului afectat este de maxim 3 ani, prin acțiunea Râului Siret ce va asigura transportul și depunerea materialului aluvional și refacerea suprafeței. Nu sunt specii afectate ce necesită înlocuiri.

8. Indicatorii chimici cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot modifica funcțiile ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar.

Nu este cazul.


[email protected]




69 | P a g e

d. Măsuri de reducere a impactului În vederea asigurării integrității ariilor protejate și a obiectivelor de conservare ale acestora se vor impune măsuri stricte în ceea ce privește desfășurarea activității pe amplasament, pe drumul de acces și în împrejurimile acestora. Măsuri:

- Se vor respecta amplasamentul, limitele și volumele de agregate autorizate.

- Se interzice recoltarea oricăror exemplare de plante sau animale. - Se interzice perturbarea sau distrugerea habitatelor și speciilor de

animale prezente în ariile protejate. - Se va monitoriza permanent managementul deșeurilor menajere pe

amplasament. - Se va monitoriza permanent starea de funcționare a utilajelor și

echipamentelor în vederea sistării lucrului în caz de scurgeri accidentale de hidrocarburi.

- Se interzice depozitarea pe amplasament a deșeurilor periculoase, anvelope uzate, piese de schimb.

- Se va respecta termenul de depozitare temporară pe amplasament de 8 ore a mineralelor exploatate.

- În perioadele de secetă se va stropi atât suprafața amplasamentului cât și drumul de acces în vederea eliminării poluărilor cu pulberi în suspensie.

- Accesul la amplasament se va face numai pe drumul de exploatare și se va circula cu maxim 30 Km/oră în vederea evitării unor posibile coliziuni și deteriorării calității aerului.

- Se vor utiliza motoarele utilajelor doar în perioada de sarcină și se vor evita cursele fără încărcătură.

- Pentru perioada de reproducere a speciilor reofile de pești, se va sista excavarea albiei minore de lângă cursul apei și se va realiza exploatarea nisipului din zona malului.

- Toți angajații și toate persoanele ce vor fi pe amplasament pentru orice perioadă de timp vor fi instruite și atenționate asupra existenței în zonă a obiectivelor de conservare.

- În caz de accident sau alt eveniment neprevăzut se vor anunța în cel mai scurt timp: Garda de Mediu Galați, Agenția pentru Protecția Mediului Galați, cât și Asociația pentru Conservarea Biodiversității, în calitate de custode al ROSPA0071 Lunca Sirectului Inferior.


[email protected]




70 | P a g e

Calendarul măsurilor de reducere a impactului:

Măsură Perioadă Responsabil

Monitorizarea managementul deșeurilor

menajere pe amplasament Permanent

Beneficiar prin

Responsabil

mediu

Monitorizarea stării de funcționare a utilajelor și

echipamentelor Permanent Beneficiar

Udarea amplasamentului și a drumurilor de

acces Lunile iunie – august Beneficiar

Sistarea excavărilor din albia minoră pe

perioada de reproducere a speciilor de pești

reofili

Lunile mai – iunie Beneficiar

Concluzii În urma evaluării adecvate a proiectului asupra capitalului natural se constată că integritatea sitului Natura 2000 nu va fi afectată. Impactul identificat nu are ca rezultat modificarea statutului de conservare al speciilor de interes comunitar şi al habitatelor acestora. În vederea diminuării impactului asociat proiectului asupra speciilor de interes comunitar se impune respectarea măsurilor identificate în prezentul studiu. Perimetrul Proiectului evaluat, in suprafata de 15.062 mp, se incadreaza atat in Aria protejata ROSCI0162 Lunca Sirectului Inferior, cat si in ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. Suprafata afectata de proiect in aceste doua arii protejate reprezinta 0,006% in cazul SCI si 0,0041% in cazul SPA. Impactul este nesemnificativ, mai ales ca acesta se va manifesta pe perioada scurta de timp, de mazim 3 ani, din care un an afectata in perioada de functionare a


[email protected]




71 | P a g e

proiectului si doi ani in care aceasta suprafata se va regenera prin actiunile de eroziune, transport si depozitare a Raului Siret. Impactul direct se va manifesta prin pierderea acestei suprafete din cadrul ariilor, dar nu vor fi afectate habitatele de importanta comunitara. Speciile de importanta comunitara, nu vor fi perturbate, doar ihtiofauna poate fi afectata in perioada depunerii pontelor, dar suprafata mica a proiectului in raport cu suprafetele ariilor protejate da o valoare minima si nesemnificativa a impactului asupra lor. Impactul indirect se va manifesta la nivelul tuturor speciilor de animale, amplasamentul proiectului va fi evitat de acestea pe perioada de functionare a lui, iar dupa perioada de functionare, acesta va fi redat si repopulat de speciile locale. Zgomotul reprezinta un factor de stres pentru speciile de pasari, atat pentru speciile rezidente, cat si pentru cele migratoare. Pe perioada de functionare a proiectului, pe amplasament se vor inregistra valori ridicate ale zgomotului, facand imposibila desfasurarea activitatilor vitale ale unor specii de pasari, atat pe suprafata afectata de teren, cat si in imediata apropiere a acestuia (pe o fasie de teren de 30 metri latime). Transportul inspre si dinspre amplasament, va afecta de asemenea speciile de pasari. Prezența pe amplasament a echipamentelor si utilajelor mecanizate, genereaza riscul scurgerilor accidentale de uleiuri uzate si combustibili, fact ce ar duce la otravirea habitatelor naturale ale speciilor comunitare, in special a ihtiofaunei. Utilizarea de echipamente in stare de functionare foarte buna si monitorizarea permanenta a starii acestora permit desfasurarea activitatii proiectului fara a avea un impact semnificativ asupra zonei, probabilitatea scurgerilor de uleiuri uzate si combustibili si defectiunilor echipamentelor avand valoare mica. In conditiile respectarii masurilor de eliminare a impactului activitatii pe amplasament si pe drumul de acces si a prevederilor legale, valorile impactului indirect asupra speciilor si habitatelor de importanta comunitara vor fi minime. Impactul rezidual al proiectului este zero, avand in vedere capacitatea ecosistemului de regenerare rapida si timpul scurt, de pana la 2 ani pentru refacerea depozitelor de materiale aluvionale. Impactul cumulativ asupra integritatii ariilor protejate si a habitatelor si speciilor comunitare este reprezentat de pierderea suprafetelor pentru o perioada de 3 ani si perturbarea pe o perioada de un an a speciilor reofile de pești prin extractia materialelor din albia minora a Raului Sirect. Proiectul nu are impact semnificativ asupra stării de conservare a habitatelor de importanță comunitară. Putem considera că participă activ la regularizarea cursului fapt împiedică inundațiile ce pot avea loc la viitură, având în vedere faptul că în apropiere se află localitatea Ivești.


[email protected]




72 | P a g e

Proiectul nu are un impact semnificativ asupra speciilor de importanță comunitară, impactul identificat fiind de mică amplitudine și pe o perioadă scurtă de timp. Proiectul nu are impact semnificativ asupra stării de conservare a ariilor protejate în cadrul cărora este amplasat.


[email protected]




73 | P a g e

e. Metode utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi habitatele de interes comunitar afectate

În vederea elaborării prezentului studiu, s-a realizat studiu de birou cât și studiu de teren S-a consultat literatura de specialitate, cele mai noi studii publicate cu privire la zonă, rapoartele autorităților de mediu, pagina web a custodelui. S-au realizat evaluări de teren și cu ajutorul sistemelor GIS, prin realizarea de hărți și imagini comparative. Metodele de observație în teren au combinat transectele cu observația în punct fix. Anexam CV-urile elaboratorilor prezentului studiu.


[email protected]




74 | P a g e

Bibliografie:

1. Benny Gensbol (2008), Bird of Prey, Editura HarperCollins, Londra, (în

engleză);

2. Doniță, Nicolae, et al., 2005, Habitatele din România, Edit. Tehnică

Silvică, București

3. Elphick, Jonathan 2009, Birds of Britain and Europe, Edit. Dorling

Kindersley, Londra

4. Ficher, Thomas, 2002, Strategic Environmental Assessment in

Transport and Land Use Planning, Edit. EarthScan, Londra

5. Reedman, Bill, 1989, Evironmental Ecology – The Ecological Effects of

Pollution, Disturbance, and Other Stresses, Academic Press, Halifax

6. Gafta, Dan, Mountford Owen, 2008, Manual de interpretare a

habitatelor Natura 2000 din România, Pisoprint, Cluj – Napoca

7. Nicoară, Mircea, 2008, Biodiversitatea mediilor acvatice, Editura PIM,

Iași

8. Tatole, Victoria et al., 2009, Specii de animale Natura 2000 din

România, Imperium Print, București

9. Tatole, Victoria et al., 2010, Ghid metodologic – Managementul și

Monitoringul Speciilor de Animale Natura 2000 din România, Excelsior

Print, Bucuresști

10. L. Svensson, K. Mullarney, D. Zetterström (2009), Bird Guide, Editura

HarperCollins, Londra, (în engleză);

11. Formular standard Natura 2000 ROSCI0162

12. Formular standard Natura 2000 ROSPA0071

13. www.birdlife.org

14. www.iucnredlist.org

15. www.biodiversitate.ro

http://www.birdlife.org/

http://www.iucnredlist.org/

http://www.biodiversitate.ro/

STUDIU EVALUARE ADECVATĂ Lucrari de extracția pietrișului ...apmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...

Documents

Transcript of STUDIU EVALUARE ADECVATĂ Lucrari de extracția pietrișului ...apmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...