CUPRINS :

Introducere ....................................................

............ .....................................................................4

Calitatea şi protecţia mediului în oraşul Piteşti......................................................

1.Capitolul 1. Calitatea aerului

……………………………………………………………………………

1.1.. Consideraţii

generale…………………………………………………………………

1..2. Principalii poluatori

…………………………………………………………………

1..3. Principalii poluanţi şi consecinţele acestora asupra stării de sănătate a

populaţiei………………………………………………………………………………

…………….

1..4.

Concluzii………………………………………………………………………….......5

9

Capitolul 2... Calitatea apei…………………………………………..

…………………………………….

.2.1. Consideraţii

generale………………………………………………………...……….

.2.2. Calitatea apelor de

suprafaţă………………………………………………………….

.2.2.1. Starea

râurilor……………………………………………………………

.2.2.2. Starea

lacurilor……………………………………………………………..

.2.3. Calitatea apelor

subterane…………………………………………………………….

.2.4. Surse majore de poluare şi grad de

epurare…………………………………………..

.4.5. Concluziile privind calitatea

apei……………………………………………………

Capitolul.3. Calitatea

solurilor…………………………………………………………………………….

.3.1. Consideraţii

generale………………………………………………………………….

.3.2. Principalii poluanţi şi sursele de poluare ale solului in Municipiul

Piteşti…………...

.3.3. Reconstrucţia ecologică a

solurilor…………………………………………………....3.4.

Concluzii……………………………………………………………………………...7

6

Capitolul4.4. Calitatea gestionării

deşeurilor................................................................................................

.4.1. Consideraţii

generale.....................................................................................................

.4.2. Deşeurile

municipale....................................................................................................

.4.3. Deşeurile de

producţie................................................................................................

.4.4. Deşeuri generate din activităţi

medicale......................................................................

2

.4.5. . Nămolurile şi deşeuri de echipamente electrice şi

electronice...................................

.4.6. Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra

mediului.............................

.4.7.

Concluzii.....................................................................................................................

4.8 Starea actuală a zonei verzi din oraşul

Piteşti………………………………………………84

Capitolul 5 Managementul mediului şi dezvoltarea durabilă…………………………………

Concluzii………………………………………………………………………………

……………

Bibliografie……………………………………………………………………………

……………

3

Introducere

Calitatea mediului este o noţiune complexă, care cuprinde numeroase aspecte

ale raportului om-natură.

Utilizând acest termen se are în vedere, în general, atât potenţialul productiv al

mediului cât şi modul în care viaţa şi sănătatea oamenilor, ca şi diverse obiective

social-economice, pot fi afectate de factori naturali nefavorabili sau de consecinţele

unor activităţi economice, care declanşează procese de degradare sau duc la poluarea

mediului.

Problema calităţii şi a protecţiei mediului a intrat în actualitate pe măsură ce

omenirea a devenit conştientă de necesitatea conservării şi utilizării cât mai eficiente a

potenţialului productiv al mediului. De aceea, atât pe plan mondial, cât şi naţional se

acordă o atenţie din ce în ce mai mare activităţii de protecţie a mediului şi de

supraveghere sinoptică a modificărilor aduse calităţii lui.

Iată de ce am considerat util, ca în lucrarea de faţă, să mă refer în primul rând la

acele elemente care permit cunoaşterea şi urmărirea modificărilor calităţii mediului,

fie sub acţiunea unor factori naturali, fie ca urmare a activităţii antropice.

Pe întregul parcurs al lucrării am avut permanent în vedere două aspecte: pe de

o parte cunoaşterea ştiinţifică a fenomenelor, a cauzelor care le produc, a efectelor

asupra mediului, şi pe de altă parte căile care trebuiesc urmate pentru înlăturarea

influenţelor negative exercitate asupra componentelor cu care se află în

interdependenţă.

Consider, că o bună cunoaştere a fenomenelor, a cauzelor şi a consecinţelor

prezentate, constituie, în acelaşi timp, un îndemn permanent la o atitudine activă de

protejare şi menţinere a unui mediu cât mai bun.

Educarea oamenilor în acest spirit se realizează începând cu orele de

geografie, dar şi prin excursii, aplicaţii sau acţiuni practice de îngrijire a pomilor şi

4

arborilor, de distrugere a buruienilor, de reîmpăduriri sau plantări de pomi, de

ocrotire şi întreţinere a spaţiilor verzi şi alte muneroase astfel de activităţi de ţin de

protecţia mediului.

Cu siguranţă acestă lucrare cu toate că este una generală de mediu, vă va ajuta

foarte mult pe aceia ce vor să dezvolte lucrări mai compleze pe acestă temă, întrucât

aici puteţi găsii un cumul de informaţii neregăsit în nici o altă lucrare deoarece nu s-a

pulicat deocamdată nimic pe acestă temă.

Acest lucru a constituit o motivaţie suplimentară pentru mine. Am încercat

astfel să pun în legătură informaţiile şi măsurătorile diverselor agenţii şi agenţilor

economici ce au activităţi legate de mediu pentru realizarea unui astfel de studiu cât

mai general şi corect realizat.

Autorul

5

3. Calitatea şi protecţia mediului în oraşul Piteşti

1.Calitatea aerului în oraşul Piteşti

1.1. Consideraţii generale

Piteştiul, astăzi important centru social-istoric, urbanistic si cultural-ştiinţific al

României, a cunoscut si cunoaşte, o dezvoltare ascendentă încă din secolul XV când a

fost declarat oraş.

Toate progresele dezvoltării sale economice au însă un rezultat negativ asupra

oraşului prin emanarea în atmosfera sa de către inteprinderile industriale, ce au o

capacitate tot mai mare de producţie, a unor cantităţi tot mai însemnate de

impurificaţii, aşa cum se va observa de altfel din măsurătorile efectuate de o serie de

instituţii.

Termenul de poluare implica prezenta unor substanţe, care, în funcţie de

concentraţie si timpul de acţiune, provoacă disconfort populaţiei dintr-un teritoriu.

Potenţialul poluării aerului atmosferic - acest flagel al societaţii moderne - este

una dintre cele mai acute probleme actuale, atât din punct de vedere temporar cât şi pe

termen lung.

Aerul constituie suportul prin intermediul căruia se răspândesc rapid poluanţii,

astfel supravegherea calităţii este de primă importanţă.

Poluarea atmosferei afectează direct sănătatea umană, fondul agricol şi forestier

în funcţie de tipul de poluanţi, concentraţiile acestora, durata sau frecvenţa expunerii.

Acel echilibru, calitativ si cantitativ, al componenţilor aerului reprezintă astfel

una din condiţiile de bază ale existenţei vieţii pe Pământ.

Cum spuneam anterior acest echilibru este deteriorat pe de o parte prin

impurificarea naturală, datorită vulcanilor, vânturilor, etc. iar pe de o altă parte, prin

6

impurificarea artificială datorată activităţilor umane din ce in ce mai evidente şi

extinse în ultima perioadă de timp.

Emisari şi emisii

Prin emisii înţelegem poluanţi evacuaţi în mediu inclusiv zgomote, vibraţii,

radiaţii electromagnetice şi ionizante care se manifestă pe scurtă durată sau

permanentă şi se măsoară la locul de plecare din sursă.

Prin emisari înţelegem sursele care produc aceşti poluanţi şi care pot fi de mai

multe tipuri: mobile şi imobile.

Prin emisie de poluant înţelegem descărcarea în atmosferă a poluanţilor

proveniţi din surse staţionare sau mobile în oraşul Piteşti.

În acest oraş, ca şi la nivel general, emisiile provoacă dezechilibru şi

disfuncţionalitate în mediu şi totodată deteriorează mediul.

Prin deteriorarea mediului în oraşul Piteşti înţelegem alterarea caracteristicilor

fizico-chimice şi structurale ale componentelor naturale ale mediului, reducerea

diversităţii şi productivităţii biologice a ecosistemelor naturale şi antropizate, afectând

echilibrul ecologic şi a calităţii vieţii, cauzate în principal de poluarea apei ,

atmosferei şi solului.

Termenul de poluare, aşa cum am spus şi mai sus implică prezenţa unor

substanţe, care, în funcţie de concentraţie şi timpul de acţiune, provoacă disconfort

populaţiei dintr-un teritoriu, prejudiciază sănătatea oamenilor, animalelor şi plantelor,

deteriorează construcţiile şi obiectivele din zonă.

7

Dintre sursele artificiale de poluare atmosferică cele mai importante sunt:

Industria, elimină în atmosferă o mare cantitate de gaze, precum si impurităţi

solide sub forma unor particule fine care, rămânând în suspensie, pătrund pe căile

respiratorii ale omului şi animalelor sau se depun pe plante, construcţii şi sol la

distanţe variabile.

Paralel cu consumul de materii prime, combustibili si cu ieşirea la porţile

uzinelor a unor cantităţi din ce în ce mai mari şi mai variate de produse a crescut şi s-a

diversificat şi gama şi volumul poluanţilor.

Principalele industrii poluante sunt: energetică, siderurgia, metalurgia

neferoasă, industria materialelor de construcţii, chimică, alimentară.

În oraşul studiat s-a observat o uşoară scădere a poluanţilor pe intervalul 1995-

2002.

Focul constituie cea mai importantă cauză a poluării în general, nu este însă şi

cazul

Piteştiului.

Aici poluantul principal este reprezentat de factorul precedent, industria. Din

arderea completă rezulta dioxidul de carbon iar din cea incompletă impurităţi, fum,

cenuşă, sulf.

Constituie o importantă cauză deoarece procentul dioxidului de carbon a

crescut cu 10% în ultimii 50 de ani.

8

Mijloacele de transport, autovehiculele reprezintă atât în prezent, cât şi în

perspectivă, o importantă sursă de impurificare a aerului. Se apreciază că, în marile

aglomeraţii urbane poluarea provocată de automobile o depăşeşte cu mult pe cea

datorată industriei nu este însă şi cazul Piteştiului care datorită autostrăzii

Bucureşti-Nădlac variantă de ocolire a municipiul Piteşti a redus în mare proporţie

acest tip de poluare.

9

PRINCIPALII POLUATORI AI ORAŞULUI

Fabrica de motoare electrice Ana Imep, service auto ;

Societatea Termoelectrica SA Sucursala Electrocentrale Piteşti CET Nord si

Sud, prin cele doua CET-uri Găvana Nord şi Sud elimină cantitatea cea mai

mare de CO2 şi pulberi de asemenea, emisiile de SO2 provin cu precădere tot

de aici ;

S.N.P. Petrom Sucursala Arpechim Piteşti ;

S.C. Publitrans 2000 SA ;

S. C. Foraje Sonde Bascov S.A. ;

Depoul C.F.R. ;

La toate acestea se adauga nelipsitul trafic auto.

Principalele tipuri de poluanţi şi consecinţele acestora

Sursa A.N.P.M10

1. Acidifierea aerului din care rezultă ploaia acidă rezultată din oxizii de

sulf si cei de azot combinaţi cu vaporii de apă din atmosferă. Poate produce erodarea

structurilor, distrugerea ecosistemelor, etc.

Cum spuneam anterior sursa acidifierii constă în dioxidul de sulf (SO2), oxizii

de azot (NO) şi emisiilor de amoniac (NH3).

În Piteşti monitorizarea de-a lungul anilor prin analiza lunară a precipitaţiilor

recoltate de la A.P.M. Argeş şi staţia meteo Fundata relevă un caracter uşor acid al

precipitaţiilor cu tendinţe puternic acide în special în lunile iarnă-primăvară, ph-ul

atingând valori de 4.5-4.7.

Dioxidul de sulf (SO2) este un compus oxigenat al sulfului, incolor, cu miros

pătrunzător şi rezultă, în principal, în urma arderii carburanţilor: cărbuni şi petrol. În

Piteşti, până în anii 1950, arderea cărbunilor în locomotive reprezenta sursa principală

de poluare cu SO2. Emisiile provenite de la sursele industriale s-au mărit considerabil

însă între anii 1940-1970, ca rezultat al dezvoltării industriale.

După 1970, aceste emisii au scăzut datorită controlului permanent, în special

asupra turnătoriilor de metale neferoase, fabricilor de acid sulfuric, de celuloză şi

hârtie, în scopul îmbunătăţirii combustibililor, respectiv a folosirii de combustibili cu

procent de SO2 cât mai mic.

Sursele de poluare sunt clasificate în :

1. Surse staţionare:

1.1. centrale termoelectrice, care ard combustibili ca păcură sau cărbune, a

căror emisii reprezintă cca. 67% din totalul emisiilor de SO2.

1.2. procese industriale ca cele folosite la rafinăria Piteşti, fabrica chimică.

1.3. facilităţi energetice.

2. Surse mobile - cu emisii ce reprezintă cca. 4%.

În ceea ce priveşte depăşirea concentraţiei medii anuale admise 60

micrograme/mc. – aceasta are loc în două zone restrânse aflate la nord sau la sud de

oraş.

11

Sursa

A.P.M.A.G.

În prezent în oraşul Piteşti dioxidul de sulf rezultă din prelucrarea produselor

petroliere de la S.N.P. Petrom Sucursala Arpechim Piteşti, producţia de autovehicule

de la S.A. Automobile Dacia Grup Renault Piteşti, industria de prelucrare a lemnului

12

de la S.C. Alprom S.A. Piteşti, S.C. Forest Product Piteşti, traficul auto de la nivelul

oraşului sau funcţionarea centralelor termice de încălzire zonă sau cartier.

Concentraţiile dioxidului de sulf (SO2) de la staţia Prundu

13

În ceea ce priveşte depăşirea concentraţiei medii anuale admise - 60 micrograme/mc.

aceastea au loc în două zone restrânse aflate în imediata apropiere a CET Nord şi CET

Sud.

Cea mai mare valoare a concentraţiei medii anuale este de 280,5

micrograme/mc şi apare la cca. 500 m de acele zone. Cu toate acestea o populaţie de

cca. 17000 de locuitori se află într-o zonă în care concentraţia medie anuală depăşeşte

norma sanitară.

Concentraţia medie admisă pe 30 minute (750micrograme/mc) este şi ea

depăsită, într-un domeniu relativ eliptic cu axa mare de cca. 6,5 km (pe N-S) şi axa

mică de cca. 5 km (pe E-V) în care frecvenţele de depăşire pot atinge cel mult 5 %

dintr-un an (876 jumătăţi de oră).

Un alt domeniu în care concentraţiile medii pe 30 minute sunt mai mari sau

egale cu 750 micrograme/mc apare în sudul municipiului Piteşti.

Dacă ne referim la curba de frecvenţă 1% (asta înseamnă că într-un timp de 80

de ore există o depăşire a valorii de 750 micrograme/mc) putem spune că populaţia

afectată este de 25000 locuitori.

Aceştia sunt predispuşi afecţiunilor respiratorii în special cele ale asmului.

Dacă facem o corelaţie între graficul cu evoluţia dioxidului de sulf şi cel ce reprezintă

evoluţia asmului, se poate observa clar în acest caz creşteri şi descreşteri pe aceleaşi

intervale de timp.

Cu toate că în ultimi ani nivelul acestui poluant a scăzut semnificativ datorită

controalelor şi sancţiunilor aspre ale agenţiei de protecţie a mediului numărul

cazurilor de asm au rămas aproape la fel de numeroase datorită poluanţilor ce dispar

cu greu.

14

Dintre compuşii azotului, trebuie avut în vedere oxidul de azot (NO), care este

un gaz incolor, care rezultă din combinarea directă a azotului cu oxigenul, la

temperaturi foarte înalte.

Sursele de poluare sunt:

- mobile – autovehiculele - sunt responsabile în proporţie de cca. 50% de

poluare cu NO2;

- staţionare - utilităţi electrice, facilităţi industriale, construcţii industriale şi de

locuit.

Concentraţia medie anuală admisă este depăşită în domeniu relativ restrâns în

jurul CET Nord în care nu sunt cartiere de locuinţe. Concentraţiile maxime zilnice

sunt de 0.060 mg\m3 conform iar cele medii anuale CMA-0.010 mg\m3.

15

Sursa A.N.P.M.

Staţia Stadion-medii anuale

Hidrogenul sulfurat (H2S) este un gaz cu miros neplăcut de ouă stricate şi este

întâlnit în industria chimică, petrochimică şi de rafinare a petrolului din oraşul Piteşti.

Maxime zilnice admise - 0.06 mg/m3

Amoniacul (NH3) este un gaz cu miros puternic, înecăcios şi provine din

procesele industriale dar şi din zonele cu vegetaţie intensă din jurul oraşului Piteşti.

Din evidenţe în general nu se depăşesc valorile maxime CMA-0,1 mg\m3.

Prin arderea incompletă a diverşilor carburanţi rezultă un gaz invizibil şi fără

miros, anume oxidul de carbon.

Sursa principală de poluare - sursă mobilă - are ca provenienţă motoarele

autovehiculelor.

Sursele staţionare ale căror emisii conţin oxid de carbon, care uneori pot

deveni foarte importante sunt: instalaţii şi centrale de ardere a carburanţilor,

incineratoare pentru reziduri solide, etc.

16

În oraşul Piteşti, concentraţiile de oxid de carbon se situează sub normele

sanitare atât pentru media anuală cât şi pentru media pe 30 minute. Cele mai mari

valori se întâlnesc în zona Sud, în vecinătatea Combinatului Chimic (în prezent SC

ARPECHIM SA)

Pulberile sedimentabile sunt pulberi de dimensiuni şi densităţi care favorizează

depunerea conform legii gravitaţiei.

Pulberile în suspensie sunt pulberile care rămân în aerul oraşului Piteşti un

timp îndelungat.

Centralele termoelectrice generatoare de energie electrică sau termică,

motoarele Diesel, şantierele de construcţii şi demolări, autovehiculele care transportă

diferite materiale de construcţii, toate constituie cele mai importante surse de poluare.

17

Evolutia amoniului (NH3) DEALUNGUL ANILOR 1997-2006

0

0.02

0.04

0.06

0.08

0.1

0.12

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Stadion M.Z.

Stadion M.A

Prundu M.Z.

Prundu M.A.

A.P.M. M.Z.

A.P.M. M.A.

În aerul oraşului Piteşti sunt întâlnite frecvent pulberile de provenienţă naturală

sau artificială, capabile să se menţină un timp îndelungat în atmosferă. Cele de natură

artificială provin din cadrul industriei uşoare din Piteşti - de la instalaţiile de

producere a hârtiei, de la fabrica de pielărie şi încălţăminte, de la fabricile de textile şi

din industria chimică.

De asemenea, fumul care este format din particule mici de cărbune nears,

funingine, cenuşă, vapori de apă - este disipat în gazele de ardere evacuate.

Sursa A.N.P.M.

Fumul şi praful impurifică atmosfera oraşului Piteşti şi reduc considerabil

vizibilitatea. De remarcat este şi microflora aerului, care este reprezentată de virusuri,

bacterii şi fungi, de origine umană, animală şi din natură.

Microorganismele din natură joacă un rol important în procesele biologice

(fermentaţii, biodegradarea unor substanţe, etc.). Cel mai periculos este considerat

18

praful bacterian persistenţa acestor germeni în aerul atmosferic este limitată datorită

absenţei substratului nutritiv, a deshidratării lor sub acţiunea căldurii, a razelor

ultraviolete şi a denaturării unor sisteme enzimatice, care intervin în procesul

respirator.

Pentru combaterea bolilor ce se transmit prin praf bacterian esenţială este

aplicarea corectă a măsurilor de curăţenie şi de decontaminare a suprafeţelor şi a

aerului, dar şi de ventilaţie.

Concentraţia medie anuală admisă (75 micrograme/mc) nu este depăşită. Cele

mai mari valori (26 micrograme/mc) se înregistrează în zona de nord a oraşului.

Concentraţiile maxime pe 30 minute ajunge până la o valoare de 85

micrograme/mc în zona industrială nordică dar frecvenţa de depăşire este de cca. 85

jumătăţi de oră pe an.

Concentraţia pulberilor in suspensie

Concentraţia pulberilor in suspensie

19

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Medii anuale

0.13 0.14 0.140.21

0.190.14

0.12 0.150.050.079

0.0620.0610.0760.052 0.056 0.063

0

0.05

0.1

0.15

0.2

0.25

Medii anuale Maxime admise

Principala afecţiune provocată de acest poluant este cataracta o afecţiune a

ochilor.

Dioxidul de carbon

Dioxidul de carbon este un gaz ce scade aportul de oxigen în ţesuturi , poate

produce cefalee, ameţeli afectând în general persoanele cu efecţiuni cardiace.

Eefectele sunt accentuate de fumat.

Din păcate acesta este principalul poluant al oraşului cu o proporţie

covărşitoare după cum se poate observa din graficul de mai jos.

20

Numarul cazurilor de cataracta dealungul anilor 2000/2006

722 767691

1038 1036 1068 1069

0

200

400

600

800

1000

1200

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Măsuri pentru soluţionare şi combatere :

Măsuri cu caracter tehnic pentru principalele surse de poluare, măsuri ce au fost

incluse în Programele de Conformare ce însoţesc autorizaţiile de mediu emise

de IPM Piteşti şi a căror realizare este urmărită de acesta.

Asigurarea fluenţei circulaţiei pe teritoriul municipiului Piteşti prin semafoare

corelate, marcaje şi indicatoare de ordine a circulaţiei.

Amenajarea de parcări corespunzătoare numărului de autovehicule

inventariate.

21

Reducerea suprapunerii la aceleaşi ore de maximă solicitare a diferitelor

categorii de trafic prin măsura decalării orelor de începere a programului de

muncă şi de aprovizionare a societăţilor comerciale.

Concluzii :

La nivelul Municipiului Piteşti monitorizarea calităţii aerului se efectuează în

patru zone prin prelevări pe 24 de ore si analize fizico-chimice. Pentru ca s-au impus

amplasarea de staţii automate în prezent au rămas doar doua staţii fixe în Piteşti în

scopul alinierii la directivele Uniunii Europene.

Daca facem excepţie de unele poluări temporare care au depăşit maximele

normale, calitatea aerului se înscrie în limite normale, impuse în vigoare cu excepţia

zonei de nord unde sunt concentrate centrele industriale ale oraşului. Se înregistrează

poluări cu dioxid de sulf şi oxizi de azot cum am spus şi mai sus temporar şi nu

permanent.

O altă excepţie este zona de sud unde se află platforma industrială S.N.P.

Petrom Sucursala Arpechim Piteşti, Depoul C.F.R. şi C.E.T. sud Găvana.

Am încercat să marchez pe harta oraşului de mai jos aceste zone, puteţi observa

acolo şi două puncte roşii ce nu aparţin de zonele menţionate, acolo traficul reprezintă

factorul principal poluator, corespund cu doua bulevarde intens circulate şi anume

bulevardul Petrochimiştilor şi Nicolae Bălcescu. De precizat că apariţia doar a celor

două puncte sunt rezultatul pozitiv al inaugurării centurii în anul 2007 care a

dimunuat mult citculaţia în cadrul oraşului ce devenise insuportabilă.

Din cauza creşterii acestor poluanţi pliole au devenit puţin acide mai mult decât

ar fii normal. În privinţa persoanelor afectate direct numărul depăşeşte 25000 cu

precădere dispuse la afecţiuni respiratorii şi cardiace.

22

23

3.2 Calitatea apelor

3.2.1. Consideraţii generale

Apa este un factor indispensabil vieţii. De aceea, în jurul surselor de apă s-a

dezvoltat o diversitate în biocenoze şi chiar civilizaţia umană a fost atrasă de aceste

zone, un bun exemplu îl constituie chiar Oraşul Piteşti.

Existenţa apei în natură a fost comparată adesea cu sângele din corpul omenesc

sau cu seva unui copac, care hrăneşte şi oxigenează toate celulele.

Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, necesarul minim de apă a

crescut la nivel mondial de la 500 de km cubi în 1974 la apoximativ 1400 în anul

2000.

Această crştere se observă si în cazul zonei studiate, fiecare locuitor al

Piteştiului consumă în medie pe zi 3 litri de apă.

Creşterea demografică, concentrarea urbană, ridicarea nivelului de trai,

progresul igienei, măresc consumurile casnice de apă. Astfel, în prezent, oraşul Piteşti

solicită pentru fiecare locuitor între 40-400 l/zi.

Pe de altă parte, saltul făcut de industrie, în secolul al XX-lea, a dus la

utilizarea unor volume de apă uriaşe în procesul producţiei aceasta fiind

indispensabilă unorora dintre aceste producţii.

Soluţiile avute în vedere pentru a satisface necesarul de apă mereu crescut sunt

următoarele:

- planificarea apelor disponibile;

- reciclarea apei în procesele tehnologice;

- dezvoltarea bazinelor de retenţie (lacuri);

- reducerea evaporării apei din lacuri (prin diferite pelicule);

- mărirea zonelor cu pădure;

- utilizarea apelor subterane;

24

Calitatea apei este supravegheată pentru Municipiul Piteşti prin intermediul

Administraţiei Naţionale Apele Române Argeş - Vedea şi prin Agenţia de Protecţie a

Mediului Argeş instituţii ce încearcă aplicarea soluţiilor menţionate mai sus deoarece

apa poate fii şi dăunătoare atunci când transportă poluanţi.

Poluarea apei este definită ca „modificarea condiţiilor fizico chimice sau

biologice ale unei ape, produsă ca urmare a activităţii omului, prin care se

prejudiciază folosinţele normale ale acesteia.”

Cât timp sursele de poluare erau puţine, iar cantitatea de substanţe poluante era

redusă, prin evacuarea acestora în reţeaua hidrografică se realiza diluarea lor, pe

măsura îndepărtării de la sursa de poluare, până la valori nesemnificative, datorită

procesului de autoepurare.

Autoepurarea reprezintă ansamblul de procese fizice, chimice şi biologice, prin

care apa se debarasează de poluanţi, fără intervenţia omului realizată prin:

- acţiunea radiaţiei solare care datorită radiaţiei ultraviolete distruge germenii

patogeni;

- acţiunea micorganismelor saprofite, care produc biodegradarea substanţelor

organice;

- acţiunea organismelor acvatice consumatoare de materie organică moartă sau

de bacterii;

- diverse reacţii chimice, oxidare, reducere, precipitare;(Gica Pehoiu etal,2006,

pag139)

Prin sistemul de supraveghere al calităţii apelor se urmăreşte impactul produs

de apele uzate menajere provenite din activitatea gospodărească şi unităţi de folosinţă

socială şi de apele uzate din activitate industrială în tehnologiile de obţinere a

materiilor prime intermediare şi produse finite.

Determinarea sectoarelor poluate se face prin urmărirea unor indicatori de

poluare, care caracterizează calitativ şi cantitativ substanţele poluante deversate şi

recepţionate de râu şi anume:

25

1. M.I.S. materii în substanţe, materii organice si minerale care nu sunt solubile în

apă

2. CBO5 reprezintă consumul biochimic de oxigen necesar microorganismelor

pentru a degrada şi mineraliza materiile organice

3. COO consumul chimic de oxigen, respectiv cantitatea de oxigen furnizată de o

substanţă chimică oxidată pentru a descompune materiile organice.

4. MO. Materii oxidabile

5. mineralizarea, indicator de calitate ce se referă la conţinutul total de săruri

minerale dizolvate în apă.

6. Calometria, indicator bacteorologic care exprimă numărul posibil de bacterii

califorme ce se găsesc intru-un litru de apă. (Rădiţa Alexe, 2003, pag 182, 183)

Pe lînga aceşti indicatori generali de poluare, cunoscuţi sub denumirea de

indicatori de salubritate sunt luaţi în considerare şi indicatorii de poluare specifică dar

şi cei biologici.

3.2.2. Calitatea apei surselor de suprafaţă

Alimentarea cu apă a oraşului Piteşti s-a bazat iniţial pe sursele subterane atât

pentru populaţie cât şi pentru industrie.

În urma dezvoltării oraşului şi a creşterii cerinţelor de apă potabilă şi

industrială, s-a trecut la alimentarea cu apă şi din Argeş, prin prizele din lacul

Budeasa şi lacul Bascov (de rezervă), Q max.= prelevat 2640m.c./s.

Apa este tratată în staţia Budeasa care furnizează un Qmax. 1930 l/s. De la

staţia de tratare Budeasa se pompează spre zona industrială nord (Z.I.N.) un Q max.zi

=740 l/s restul de 1190 l/s fiind pompat spre cele 3 rezervoare de înmagazinare din

oraş.

În prezent populaţia oraşului este racordată la reţeaua de alimentare cu apă în

proporţie de 90%.

26

Unităţile industriale sunt alimentate unele din reţeaua de apă potabilă, altele au

puţuri proprii, altele utilizând apă industrială din Argeş (Combinatul Chimic, C.E.T.

Sud).

Priza Budeasa este amplasată pe malul stâng al barajului şi are o capacitate de 6

m.c./s fiind asigurată la nivelele ridicate şi fenomene de îngheţ. Aducţiunea la staţia

de tratare Budeasa se compune din 2 conducte PREMO 1000.

Calitatea apei brute care intră în staţia de tratare se înscrie în categoria I de

calitate conform STAS 4706/1998.

Apa care vine prin pompa de la staţia de tratare a apei Budeasa este

înmagazinată în cele 4 gospodării de apă (una pentru zona industrială nord).

-Z.N.I.-15000mc cu Q= 740l/s

- Găvana (Schitului) -10.000mc. cu Q =400l/s

- Smeura –13600mc. cu Q =165l/s

- Războiene 20.000mc. cu Q= 625l/s

În rezervorul de la Smeura este adus şi debitul captat la Mărăcineni Q= 250l/s

ce reprezintă sursă de apă captată din subteran.

Capacitatea totală de înmagazinare este de 58.600mc. Debitul pompat spre cele

patru gospodării de apă fiind de 1930l/s

.Debitul total pentru oraş este de 1440l/s (1190l/s apă de suprafaţă şi 250l/s apă

subterană).

27

Evoluţia calităţii apelor de care populaţia Piteştiului se foloseşte în raport cu

indicatorii generali de poluare, de-a lungul anilor 1997-2007:

Anul/Poluanţi

CBO5mg/l CCO mg/

Cl. mg/l Deterge activi µg/l

2000 3,07 7,00 22,4 13,02001 2,35 5,37 16,2 41,32002 2,75 5,75 19,7 11,12003 2,15 5,37 19,3 -2004 3,17 5,65 19,2 15,02005 2,80 5,91 24,2 20,02006 2,05 6,06 18,2 104,52007 1,52 3,94 14,0 742008 1,78 3,23 23,3 302009 5,16 1,87 16,4 2,3

Râul Doamnei

Anul/Poluanţi

CBO5mg/l CCO mg/

Cl. mg/l

Detergenţi activi µg/l

2000 9,61 16,96 3,7 80,02001 3,68 8,80 38,3 110,02002 2,90 8,36 50,4 75,02003 1,67 8,61 40,4 74,42004 2,79 14,04 47,2 65,02005 2,19 7,69 42,0 82,92006 1,95 7,41 43,4 78,32007 3,55 9,11 29,0 433,02008 2,28 3,82 33,3 122,52009 6,23 4,59 34,4 65,0

Râul Argeş

28

Anul/Poluanţi

CBO5mg/l

CCO mg/

Cl. mg/l Detergenţi activi µg/l

2000 2,08 5,55 15,2 20,02001 2,17 5,54 20,5 75,02002 - 5,38 14,6 02003 1,95 5,30 18,1 26,72004 1,56 5,44 16,4 28,62005 1,96 7,80 17,0 23,32006 1,77 5,54 20,8 85,02007 1,00 3,32 16,8 127,02008 1,35 3,25 11,6 50,02009 5,28 2,79 39,1 55,0

Râul Bascov

În urma graficelor prezentate se poate observa că Râul Bascov prezintă valori

foarte ridicate în ceea ce priveşte detergenţii activi a cantităţii de clor din apă valorile

fiind chiar de trei ori mai ridicate decât în cazul celorlalte doua râuri de care oraşul se

foloseşte.

O mare cantitate de clor se găseşte şi în apa din Râul Doamnei, lucru datorat

staţiilor de filtrare mult prea învechite.

29

3.2.4. Calitate principalelor lacuri din Judetul Arges in raport cu gradul de troficitate

Lacul de acumulare Budeasa este amplasat în bazinul superior al râului Argeş,

la cca. 30 – 35 km nord de municipiul Piteşti. Are o suprafaţă de 412 ha. şi 5.5

km lungime.

Folosinţe de apa ale căror cerinţe le satisface:

1. asigurarea unui debit suplimentar pentru alimentarea cu apa a

localitatilor din aval: Q = 1.1 mc/s;

2. alimentarea cu apa a municipiului Bucuresti Q = 4.0 mc/s;

3. irigarea terenurilor agricole din zona mal stang: Q in = 6.0 mc/s;

4. producerea de energie electrica : Q in = 90.0 mc/s, E prod. anual = 15.78

GWh/ an;

5. atenuarea undelor de viitura : V = 27.0 mil. mc.(Apele Române Argeş-

Vedea)

30

Ani/densităţi Fitoplancton Zoplancton

2000 760 2480 50 160

2002 480 950 20 65

2004 220 330 0.64 0.56

2006 180 200 0.51 4.10

2008 140 400 0.47 3.75

2009 120 380 0.55 4.50

Lacul de acumulare Goleşti este amplasat pe cursul mijlociu al râului Argeş, la

10

km aval de municipiul Piteşti şi cca. 7,3 km aval de barajul şi lacul de acumulare

Piteşti. Deţine cea mai mare cantitate de apă de pa Râul Argeş 646.5 ha.

Folosinţe de apa ale căror cerinţe le satisface:

1. asigurarea unui debit suplimentar de apa pentru alimentarea cu apa a

municipiului Bucuresti : Q = 1.8 mc/s;

2. asigurarea sursei de rezerva pentru alimentarea cu apa a AC ARPECHIM SA

Pitesti: Q in = 6.0 mc/s;

3. alimentarea cu apa a sistemului de irigatii Cateasca - Teiu : Q in = 9.0 mc/s;

4. producerea de energie electrica : Q in = 90.0 mc/s, E prod. anual = 33.0 GWh/

an;

5. atenuarea undelor de viitura : V = 27.0 mil. mc.

31

Ani/densităţi Fitoplancton Zoplancton

2000 440 1980 40 170

2002 540 807 30 77

2004 164 200 0.53 7.52

2006 160 620 0.97 4.29

2008 260 420 0.67 3.75

2009 120 380 0.57 3.50

3.2.3. Apele subterane

Factorii care influenţează calitatea apelor subterane sunt în mare parte identici

cu cei ce influenţează calitatea apelor de suprafaţă.

Apele meteorice aduc aport de gaze dizolvate atmosferice (oxigen, azot, dioxid

de carbon, hidrogen sulfurat etc.) şi minerale dizolvate (bicarbonaţi şi sulfaţi de calciu

şi magneziu dizolvaţi din roci; azotaţi şi cloruri de sodiu, potasiu, calciu şi magneziu

dizolvate din sol şi detritusuri organice; săruri de fier şi mangan).

Utilizările casnice fac să ajungă în apa subterană, prin intermediul exfiltrărilor

din tancuri septice sau canalizări neetanşe, precum şi din infiltrarea din apele de

suprafaţă, detergenţi, azotaţi, sulfaţi şi alţi produşi de degradare a substanţelor

organice, săruri şi ioni dizolvaţi din reţeaua de apă potabilă, precum şi compuşi

organici solubili.

Utilizările industriale ale apelor generează ajungerea în apele subterane a

diverselor săruri dizolvate în ape uzate industriale ce se infiltrează în sol din apele de

suprafaţă poluate.

Depozitele de gunoi aduc aport de produşi organici de descompunere,

substanţe

32

chimice solubile, gaze solubile, săruri provenite din cenuşă.

Principala zonă de extracţie este reprezentată de zona Mărăcineni prin 52

puţuri amplasate la 1,5 km amonte de podul peste râul Argeş, de o parte şi de alta a

şoselei naţionale Piteşti-Câmpulung.

Datele centralizate de APM Piteşti privind calitatea apelor subterane din judeţul

Argeş, monitorizate la forajele de observaţie indică valori ce se înscriu în limitele

admise de standardele în vigoare, cu excepţia următorilor indicatori, azotiti, azotati,

amoniu prezenti in circa 20% din cazuri.

Sursa A.P.M. Argeş

33

3.2.5.Surse majore de poluare si grad de epurare

Surse de poluare

Domeniul de

activitate

Emisar

Volum ape

uzate evacuate(mil.mc)

Poluanti specifici

Grad de

epurare %

Statie de epurare

Apa-Canal 2000 Pitesti

Epurare ape uzate

Arges 24,614 -suspensii-CBO5

-CCO-Cr-NH4

78.8087,2476,5334,07

SC Apa Canal 2000 SA Bascov

Captare si Prelucrare

apa pt.alimentar

e

Arges 0.106 MTS,cloruri,sulfati,detergenti,

CBO5,NH4,NO3,NO2,

CCOCr,extractibile

SC Apa-Canal 2000

SA Maracineni

Prelucrare apa

pt.alimentare

Doamnei

0.032 MTS,cloruri,sulfati,detergenti,

CBO5,NH4,NO3,NO2,

CCOCr,extractibile

SC Termoficare 2000 SA

Energie termica

Arges 0.136 MTS,cloruri,sulfati,PO4,CBO5,NH4,NO2,CCO

Cr,Mn,Fe,extractibile

Complexul sportiv national Bascov

Agrement Arges 0.007 MTS,detergenti,CBO5,Nt,Pt,

Extractibile,CCOCr

Petrom-membru OMV

Suc.Arpechim

Prelucrari chimice

Arges 2.541 MTS,cloruri,sulfati,detergenti,

CBO5,NH4,NO3,NO2,Pt,Nt,

Cu,CCOCr,extractibile,Zn,Ni,

Cd,Pb,Fe

34

Apele uzate sunt pompate prin staţii de pompare intermediare în staţia de

epurare orăşenească.

Apele de canalizare au următoarea componenţă:

-ape menajere 60%

-ape industriale 30-35%

-ape din infiltraţii 10%

Staţia de epurare se află situată pe malul drept al râului Argeş, aval de lacul

Piteşti, în apropiere de cartierul Este prevăzută cu treaptă mecanică şi treaptă

biologică dar nu funcţionează corespunzător.

35

Concluzii :

Am ales să pun şi tabelul ce evidenţiază situaţia apelor evacuate a întregului

bazin

Argeş-Vedea pentru a scoate în evidenţă faptul de mult ştiut de mulţi şi anume

epurarea se realizează în mică masură între 20 şi 80%, tocmai datorită vechimii

instalaţiilor care scot un procent tot mai mare de ape insuficient epurate în urma

poluarii tot mai însemnate provocate în principal de creşterea populaţiei, dezvoltatrea

industriilor şi multor altor cauze.

Astfel principala sursă de poluare permanentă a apelor o reprezintă restituţiile de

ape după utilizarea lor de către folosinţe dar şi altele exemplu depozitele de deşeuri,

reziduri solide aşezate pe sol în halde, neraţional amplasate.

Nr.

Crt.

Volume de ape evacuate - total: 54.121 mil. mc,din care:

BH Argeş : 53839 mil. mc

BH Vedea : 0.282 mil.mc

Argeş Bedea Total

1 Nu necesită epurare 0.030 - 0.030

2 Necesită epurare din care: 53.839 0.282 54.121

-nu se epurează 0.030 - 0.030

-se epurează insufficient 53.626 0.282 53.908

se epurează suficient 0.183 - 0.183

36

În ceea ce priveşte apele subterane freatice cele aflate în lunci şi terase sunt cele

mai vulnerabile la poluare, deoarece sunt cantonate la adâncimi mici şi se alimentează

preponderent din râuri. Concentraţiile foarte mari de NH+4 , NO3, PO4, se datorează în

mare parte surselor amintite mai sus.

Din păcate, rezultatele analizelor făcute sunt oarecum incerte din cauza

neântreţinerii tehnice a forajelor de observaţie. Lipsa pompărilor de denisipare şi a

celor experimentale îşi pune amprenta asupra valabilităţii analizei chimice.

3.3. Calitatea solurilor în Oraşul Piteşti

3.3.1. Consideraţii generale

In aria Piteştilor solurile fac parte din categoria celor silvestre montane, aflându-se

într-o zonă de tranzit de la cele ale etajului deluros, la solurile dealurilor joase şi

câmpiilor înalte cu soluri pseudogleice.

La Piteşti predomină solul de tip podzolic care este în general profund si relativ fertil.

Pentru zona studiată, aceasta fertilitate poate fii redusa din cauze naturale, ele însă

cumulează un procent nesemnificativ în comparaţie cu cele artificiale, aşa cum am ajuns

să credem că este normal pentru o zonă urbana.

Din analiza globală realizată s-a constatat că în imediata vecinătate a actualului

perimetru construibil al oraşului există o poluare generală, difuză, datorată activităţilor

umane.

Ca şi în alte zone poluarea se produce pe mai multe căi. Adesea poluanţii din aer

ajung ajung până la urmă la sol sub formă de depuneri “uscate”, fie antrenaţi de picăturile

de ploaie sau fulgii de zăpadă.

Apele de şiroire rezultate în urma ploilor antrenează de pe acoperişuri, din curşi, de pe

strazi, din halde şi grămezi de gunoaie, poluanţi pe care îi depun pe sol.

37

De asemenea apa râurilor ce se varsă peste maluri în timpul inundaţiilor poate antrena

din

anumite locuri (depozite de gunoi de grajd, grămezi de deşeuri de diferite origini, etc)

substanţe poluante pe care apoi le împraştie pe suprefeţe mari.

Poluarea solurilor poate rezulta şi din folosirea pentru irigaţii a unor ape cu conţinut

ridicat de metale grele sau alte substanţe nocive. Mai grave însă sunt acele poluari prin

acţiuni voluntare, directe (rezultete din tratarea cu îngrăşăminte sau pesticide în doze prea

mari sau în mod necorespunzător, depozitarea direct pe suprafaţa solului a unor reziduri

cu caracter nociv) sau accidentale (scurgeri din conducte, din vehicule avariate, poluari

provocate de foraje).

Poluările mai pot proveni şi de la microorganismele patogene, paraziţi intestinali,

substanţe organice putrescibile, adică de la poluarile biologice.

Solul are totuşi o capacitate destul de ridicată de autoepurare, iar prin funţiile sale de

filtrare, fixare sau stocare de elemente poate contribui la eliminarea din mediu a unor

noxe.

Dacă însă această capacitate este depăşită ca urmare a volumului prea mare de

poluanţi sau a naturii toxice a acestora, se produce o poluare mult mai persinstentă decât

în cazul aerului sau al apei, acţiunile de depoluare fiind mult mai costisitoare.

Cum spuneam anterior această poluare are ca efecte scăderea fertilităţii solului cât şi

a contaminării plantelor care îşi extrag apa din sărurile minerale din sol, cât şi a

organismelor ce trăiesc în sol, prin intermediul lanţurilor trofice poluanţii pot ajunge în

corpul animalelor dar şi la om.

În intravilan calitatea solului este afectată de :

-urbanizarea forţată -prin schimbarea destinaţiei iniţiale a terenurilor

-traficul feroviar şi auto -indirect prin noxele degajate în aer;

-dezvoltarea industrială a oraşului -indirect prin noxele degajate în aer;

-gestiunea necorespunzătoare a deşeurilor -direct prin sistemele actuale de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor.

În judeţul Argeş monitorizarea calităţii solului se realizează după cum urmează:

38

-monitorizarea calităţii solului aflată în fondul forestier este efectuată de către I.C.A.S

. prin filiala sa teritorială.

- monitorizarea calităţii solurilor din fondul funciar se realizează prin OSPA

-Agenţia de Protecţia Mediului Argeş monitorizează calitatea solurilor potenţial

poluate de către rampe de deşeuri, trafic auto, unităţi mari industriale.

Reţeaua de supraveghere a calităţii solurilor aparţinând Agenţiei pentru

Protecţia Mediului Argeş s-a realizat prin prelevarea si analizarea probelor de sol din

următoarele zone contaminate:

-SNP Petrom – Sucursala Arpechim

-Automobile Dacia SA

-Depoul CFR

-Rampa de depozitare a deşeurilor mixte

Probele de sol au fost recoltate din mai multe puncte, prelevarea probelor

făcându-se pe doua nivele pedologice:0-20 cm si 20-40 cm. Indicatorii monitorizaţi

au fost hidrocarburile totale, pesticidele şi metalele grele: nichel, cadniu, crom,

plumb, zinc, cupru.

39

În urma studiului s-a concretizat poluarea în zonele următoare:

Nr.crt.

Numele proprietar

ului/administra

torului/deţinătoru

luisitului

contaminat

Tipul de

proprietate

asupra terenul

ui

Tipul activită

ţii poluato

are

Natura sursei

de poluare

Natura poluanţ

ilor

Vârsta poluăr

ii

Suprafaţa contamin

ată(m2)

1 Petrom SA propriet

ate privată

depozit de

deşeuri periculo

ase

depozit de

deşeuri periculo

ase

compuşi petrolier

i2000 15000

2Arpechim

SA

proprietate

privată

depozit de slam

din rezervoare si nămol

de epurare

depozit de slam

din rezervoare si nămol

de epurare

compuşi petrolier

i1991 8000

3Arpechim

SA

proprietate

privată

depozit de

deşeuri triazinic

e

depozit de

deşeuri triazinic

e

pesticide organo clorurat

e si triazinic

e

1981 1000

4Arpechim

SA

proprietate

privată

depozit de slam

din rezervoarele de petrol

depozit de slam

din rezervoarele de petrol

compuşi petrolier

i1981 18000

9 Consiliul domeni depozit depozit compuşi 1966 106000

40

Local Piteşti

u public

deşeuri municip

ale

deşeuri municip

ale

anorganici,

hidrocarburi,

compuşi organo-cloruraţi

, pesticide, altele

18Automobile Dacia SA

proprietate

privata

depozit descărc

are, depozit

are păcura

depozit descărc

are, depozit

are păcura

hidrocarburi

1992 16000

Automobile Dacia SA

proprietate

privata

depozit central

de uleiuri

depozit central

de uleiuri

uleiuri, mineral

e, compuşi cloruraţi

1992 1000

Compania Naţională

de Transport Feroviar-Depoul

CFR

proprietate de stat

terenuri poluate

cu produs petrolie

r

terenuri poluate

cu produs petrolie

r

diverşi poluanţi

  500

41

3.3.2.Principalii poluanţi şi sursele de poluare ale solului in Municipiul Piteşti

În acest oraş sursa majoră de poluare a solului se consideră a fi gestiunea

necorespunzătoare a deşeurilor menajere şi industriale după cum s-a putut observa şi

din tabelul de mai sus. Impactul depozitării necontrolate a deşeurilor asupra solului

constă în extinderea zonei de depozitare şi ocuparea unor terenuri vecine, neafectate

acestui scop, datorită lipsei unei împrejmuiri, cât şi deteriorării accentuate a calitaţii

folosinţelor din vecinătate. Influenţa negativă se manifestă atât în profunzime-în

stratul de sol- prin infiltraţii cu încărcare poluantă apreciabilă, şi la suprafaţă prin

antrenarea de către vânt a deşeurilor uşoare-hârtie, materiale plastice, etc.

Pe un loc secund putem încadra cele patru centrale mari de ardere după cum

urmează:

S.N.P. Petrom Sucursala Arpechim Piteşti

S.C. Termoficare 2000 S.A. prin cele două centrale elecrotermice, nord şi sud

Automobile Dacia S.A. – combustibilul utilizat este preponderent gazul metan.

Ca urmare acestui fapt impactul asupra calităţii solului este nesemnificativ afirmă

responsabilii, ce este cert însă din analiza globală realizată, s-a constatat că în

imediata vecinătate a actualului perimetru construibil al oraşului există o poluare

generală, difuză, datorată activităţilor umane desfăşurate mai ales prin realizarea în

ultimii 25 de ani a S.C. ARPECHIM S.A. (fost Combinat Petrochimic Piteşti), zonei

industriale Nord, autostrăzii Bucureşti-Piteşti.

Şi dacă acele centrale polueaza printr-un procent nesemnificativ şi fac referire

la Platforma Arpechim, în special, ne punem întrebarea de ce pe terenurile din sudul-

42

estul acesteia şi mai precis de vreo douăzeci şi ceva de ani sunt din ce in ce mai

neproductive faţă de celelalte din vest de exemplu. Important de ştiut este că direcţia

vântului este sud-est. Cred că oricine şi-ar putea raspunde acelei întrebări, daca

binenţeles nu este în interesul lui să o facă cunoscând informaţiile de mai sus.

Sursa GOOGLE ART

În imaginea de mai sus se poate observa Platforma Arpechim şi mai important

terenurile agricole ale oamenilor situate în partea de sud-est.

Un alt tabel reprezentat mai jos evidenţiază evoluţia terenurilor arabile retrase

din circuitul agricol, adevătat, reprezintă terenurile retrase pe tot judeţul pus în faţa

dumneavoastra penru a prezenta totuşi situaţia gravă din acest judeţ, după cum se

observă ce diferenţă poate fii între anul 1994 şi 2007.

43

Nr. crt.

An Suprafaţa (ha)

1. 1996 2,22. 1997 3,43. 1998 3,44. 1999 6,95. 2000 10,26. 2001 1,57. 2002 12,48. 2003 15.39. 2004 10.810. 2005 3.711. 2006 2.512. 2007 5013. 2008 161,814. 2009 246.95

3.3.3. Reconstrucţia ecologica a solurilor

Lucrarile de reconstructie ecologica a solurilor poluate, a zonelor afectate de

alunecari sau eroziuni, se desfasoara lent, fondurile alocate fiind insuficiente.

In anul 2007, gradul de realizare a investitiilor pentru reconstructia ecologica a

solurilor poluate a fost de 47%.

Au fost întreprinse acţiuni pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor

degradate după cum reiese din tabelul următor:

44

Nr. crt.

Agent economic

Plan de investiţii pe anul 2007 (RON)

Realizat 2007 (RON)

Total Surse proprii

1. SNP Petrom–Sucursala Arpechim SA

9320500 9320500 1668954.9

2. SC Carbonifera Câmpulung 190289 190289 90000

3. SNP Petrom Sucursala Petrom Piteşti 6929674 6929674

5672888

4. SC Automobile Dacia SA 175318 175318 318SC Haditon Group SRL 90000 90000 53000SC Termoficare 2000 SA 37000 37000 37000SC Foraje Sonde Bascov SA 90000 90000 90000SC Metabet CF SA Piteşti 11600 11600

32670.27

TOTAL 16844381 16844381 5943206

Sursa A.P.M. Piteşti

Concluzii :

Din monitorizarea efectuată de Agenţia de Protecţia Mediului Argeş s-au

concluzionat zone cu poluare semnificativă a solului.

Pe fiecare an se efectuează lucrările de reconstrucţie ecologică, lucrări ce se

desfăşoară, lent, fondurile alocate fiind insuficiente.

O parte din siturilor contaminate au fost remediate, destinaţia ulterioară a lor

fiind: zona industrială, de recreere sau agricultură. Pe zona Piteşti poluările spun

autorităţile nu sunt semnificative, motiv pentru care nici o zonă poluată nu are

prioritate maximă deoarece la nivel de judeţ se gasesc alte zone mult mai poluate cum

45

ar fii zona Fălfani Stolnici, zonă contaminată cu pesticide, Poiana Lacului, Muşuroaia

Albota, Căteasca, şi multe altele contaminate cu petrol şi apă sărată.

3.4. Calitatea gestionării deşeurilor

3.4.1. Consideraţii generale

Deşeurile reprezintă o pierdere de materiale şi energie prin aruncarea lor.

Volumulde deşeuri, poate fi privit ca reprezentând un indicator de eficienţă a

utilizării resurselor într-o societate, deoarece generarea în exces a deşeurilor este

legată de ineficienţa proceselor de producţie, durabilitatea scăzută a produselor puse

pe piaţa si modul necorespunzător de utilizare.

Pentru succesul tehnicilor de reciclare, este important sa se obtina deseuri

colectate selectiv cât mai curate.

Pentru aceasta trebuie organizata sortarea la sursă si colectarea selectivă a

deşeurilor, o sarcina dificilă , care depinde în anumita măsură de comportarea si de

gradul de constiinta ecologica al populatiei.

În vederea realizării obiectivelor strategice privind gestionarea deşeurilor,

masurile si acţiunile întreprinse se încearcă a fii corelete cu cerinţele Uniunii

Europeane.

Carta Europeana a Mediului si Sanatatii prevede principiile si stategiile

necesare unei dezvoltari durabile si accesul echitabil la un mediu sanatos.

În prezent, costurile implicate de o gestiune corecta a cantitatilor de deseuri

generate nu pot fi suportate de agentii economici si nici de o parte a populatiei cu

venituri reduse.

46

3.4.2. Deşeurile municipale

Municipiul Piteşti reprezintă cel mai important centru urban al judeţului Argeş,

fiind totodată cea mai mare producătoare de deşeuri.

Principalele tipuri de deşeuri rezultate din activităţile menajere şi industriale

desfăşurate în municipiul Piteşti sunt:

-deşeuri menajere produse de cca. 170000 de locuitori ;

-deşeuri stradale ;

-deşeuri industriale rezultate din activităţile industriale ;

Compoziţia componentelor deşeurilor menajere (%)

Sursa A.P.M. Argeş

Deşeurile biodegradabile deţin ponderea majoritară după cum se observă şi din

47

figura anterior prezentată, provin din: materialele vegetale din parcuri si gradini -

private sau publice, din industria alimentara, restaurante, hoteluri si cantine si nu în

ultimul rând de la gospodariile particulare.

În judeţul Argeş problema deşeurilor urbane a devenit tot mai acută, din cauza

impactului lor negativ tot mai pronunţat asupra sănătăţii populaţiei şi asupra mediului

înconjurător.

Din întreaga cantitate de deşeuri menajere depozitate în anul 2007, 91210.6

tone reprezintă deşeurile biodegradabile. Având în vedere că deşeurile sunt colectate

din mediul urban şi periurban, pentru calculul cantităţii de deşeuri biodegradabile s-a

considerat procentul de 66% .

Depozitarea deşeurilor în municipiul Piteşti prezintă o particularitate faţă de

majoritatea centrelor urbane, prin aceea că pe halda municipală sunt depozitate numai

deşeuri menajere şi asimilabile cu cele menajere, iar pentru depozitarea deşeurilor

industriale există trei halde ale unor unităţi economice producătoare de deşeuri

speciale:S.C.ROLAST fost Combinat de Articole Tehnice din Cauciuc), S.C.ROTAN

(fosta Fabrica de Tananţi) şi S.C.ALPROM (fost Combinat de Prelucrare a

Lemnului).

48

Inventarierea deşeurilor municipale depozitatepe haldele din municipiul Piteşti

Tipul/ sursaDeşeurilor

DenumireaUnităţii

Cantitate

2006

Depozitată2007

Loc de depozitare

Deşeuri menajere de la populaţie şi de la unii agenţi

economici

REGOCOMdin care:

SC ARPECHIM SASC IMEP SASC PECO SA

SC ARGEŞANA SA

SC ASTRA SASC AUTORO SA

SPITAL PEDIATRIE

64123(160308 mc/an)1000

------

64120(160300 mc/an)8000750154135

200

HaldăMunicipal

ă

Deşeuri menajere de la

agenţi economici

SC ALPROM SA

SC ROLAST SA

100

-

390

10

HaldăIndustrială

HaldăIndustrială

Deşeuri stradale ADP Piteşti - 5840 Haldă ind. şi haldă municipală

TOTAL 64223 70360

Tratarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor municipale

Nu doar în Piteşti dar nici în judeţul Argeş nu există instalaţii de tratare a

deşeurilor municipale.

Colectarea separata se face în puncte de colectare pentru hârtie-carton si

plastice.

49

Eliminarea deşeurilor municipale se face prin depozitarea acestora in Rampa

Albota.

Sursa A.P.M. Argeş

Principalele aspecte de neconformare cu privire la depozitarea deşeurilor sunt:

1. depozitarea finala în amestec a deseurilor menajere si industriale, provenite

de la agentii economici care nu au amenajate spatii de depozitare proprii.

2. depozitele de deseuri nu sunt împrejmuite, decât partial, fapt ce determina

împrastierea deseurilor usoare de catre vânt pe terenurile limitrofe.

3. autoapriderea frecventa a depozitelor datorita lipsei sistemului de colectare si

evacuare a gazelor de fermentatie.

50

4. formarea levigatelor puternic încarcate cu substante organice, compusi ai

azotului, fosforului, etc. care afecteaza apele de suprafata din zonă

5. operarea defectuoasa a depozitelor de deseuri, întrucât nu se face decât partial

acoperirea acestora cu pamânt.

6. depozitele de deseuri fiind supravegheate într-un singur schimb, unii agenti

economici care isi transporta singuri deseurile, nu respecta amplasamentele

stabilite.

7. evidenta cantitatilor de deseuri se face prin apreciere, neexistând dotari

adecvate pentru cântarirea deseurilor.

3.2.4.3. Deşeuri de producţie

Organizarea managementului deşeurilor de producţie este responsabilitatea

celor care le-au generat.

Producătorii de deşeuri industriale îşi folosesc mijloacele proprii pentru

colectarea, transportul si eliminarea deşeurilor sau contractează serviciile respective

cu firme specializate si autorizate conform legii.

Impactul depozitarii deseurilor industriale asupra mediului este semnificativ,

factorii de mediu agresati fiind solul, aerul, apele (de suprafata si subterane).

De asemenea o problema importanta consta în pericolele pe care le reprezinta

pentru sanatatea locuitorilor din zona.

Aceste probleme sunt create datorita unei gestionari necorespunzatoare a

deseurilor generate din procesele de productie.

La nivelul anului 2007 s-au generat 10721.447 tone deşeuri industriale

periculoase reprezentând 2.28 % din producţia totala de deşeuri industriale.

Deşeuri de producţie sunt generate de: SC Argesana SA Pitesti, SC Metabet

CF SA Pitesti, SC Rolast SA Pitesti, SCN Piteşti, C.E.Z. Distribuţie-CE 110KV&

PRAM Piteşti şi altele.

51

3.2.4.4. Deşeuri generate din activităţi medicale

Din activitatile de ocrotire a sanatatii rezulta deseuri periculoase.

In acest an urmează sa se închidă crematoriile următoarelor spitale: Spitalul

Judeţean de Urgenta Piteşti si Spitalul de Pediatrie Piteşti datorită nesoluţionărilor

probblemei deşeurilor.

Cantitatea de deşeuri medicale periculoase este necunoscuta, se estimează la

cca. 80% din cantitatea totala generată de deşeuri medicale.

Procentul este ridicat din cauza colectării neselective a deşeurilor medicale,

amestecându-se cele periculoase cu cele medicale nepericuloase.

3.2.4.5. Nămolurile şi deşeuri de echipamente electrice şi electronice

Legislaţia în domeniul gestiunii deşeurilor prevede reducerea cantităţilor de

deşeuri biodegradabile eliminate prin depozitare. În acest sens nu va mai fi permisa

eliminarea nămolurilor nestabilitate din staţiile de epurare pe depozitele de deşeuri

nepericuloase.

Aceste nămoluri rezultate de la epurarea apelor uzate pot fi folosite în

agricultura (având în vedere compoziţia sa preponderent organica), daca nu pun în

pericol calitatea solurilor si a produselor agricole rezultate.

Cantitatea de nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti la

nivelul anului 2007 a fost de 2210 tone substanţă uscată care este depozitata la

depozitele de deşeuri.

Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale generate reprezintă o

cantitate de 463.88 tone. Acestea sunt depozitate temporar până la realizarea

capacităţii naţionale de incinerare în anul 2008, conform Planului Naţional de

Gestionare a Deşeurilor.

52

Inventarierea deşeurilor industriale depozitate pehaldele din municipiul Piteşti

53

Sursa: A.P.M. Piteşti

În ceea ce

priveşte deşeurile şi

Tipul deDeşeu

Sursa deşeului Loc deDepozitare

Nămol de la epurarea apelor uzate orăşeneşti

RA. REGOCOM Paturi de uscare

Nămoluri mixte de la

preepurarea şi epurarea apelor

uzate industriale

Tipul de deşeu

SC ROTAN SA Haldă industrială

Cenuşă şi zgură de la centrala

termcă

SC Rotan SA Haldă industrială

Deşeuri de cauciuc

SC ROLAST SA Haldă industrială

Nămoluri organice de la

epurarea apelor uzate

industriale

SC ARPECHIM SA Batal incintă

Nămoluri anorganice de

la epurarea apelor uzate industriale

SC IMEP SA Bazin betonat incintă

Nămoluri reziduale

minerale de la epurarea apelor

uzate industriale

SC ALPROM SA Haldă industrială

Nămoluri organice de la

epurarea apelor uzate

industrialeCenuşă şi zgură de la centrala

termică

SC ALPROM SA Haldă industrială

Haldă industrială

54

echipamentele electrice şi electronice, colectarea acestora de la populaţie se face prin

firma Niconex 2000 Service SRL, care a incheiat contract de parteneriat cu Consiliul

Local şi S.C. CNDPI ROMSOFT SRL, Piteşti.

3.2.4.6. Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului

Impactul actualelor depozite asupra mediului este diferit, in funcţie de

mărimea, starea, amenajarea şi localizarea fiecăruia.

Din punct de vedere al impactului acestor depozite asupra mediului, situaţia cea

mai precară o are depozitul de deşeuri municipale Pitesti, care este situat în

extravilanul orasului la aproximativ 1km faţă de DN Pitesti-Slobozia. Rampa nu a fost

prevazută cu sistem de colectare şi tratare a lixivianţilor.

Există şi o contaminare a solului şi subsolului dar şi a aerului datorat emisiilor

atmosferice generate de procesele de fermentaţie şi de autoaprindere din rampă.

S-au trimis şi avize pentru închidere pentru:

Membru OMV Group ARPECHIM Pitesti – aviz de mediu nr.9/24.07.2007

pentru incetare activitate depozitare;

halda deseuri acrilonitril a PETROM SA Membru OMV Group ARPECHIM

Pitesti – aviz de mediu nr.10/24.07.2007 pentru incetare activitate depozitare;

depozit deşeuri produse petroliere Poiana Lacului al PETROM Zona de

Operare Piteşti;

Pentru judeţul Argeş exista Proiectul ISPA 2005/RO/16/P/PE/001 privind

Managementul Integrat al Deşeurilor Solide. Proiectul propus răspunde strategiei

generale de protecţie a mediului adoptată prin Planul naţional privind protecţia

mediului, proiectul are rolul de a reduce lipsurile existente privind managementul

sistemului de gestionare a deşeurilor menajere, având ca obiective:

-         îmbunătăţirea sistemului de colectare a deşeurilor si salubrizarea zonelor

urbane si rurale a amplasamentelor obiectivelor analizate;

55

-         valorificare, reciclarea si reutilizarea deşeurilor reducând astfel volumul

deşeurilor depozitate definitiv;

-         refacerea zonelor afectate de vechile depozite de deşeuri;

-         eliminarea riscului sanitar pentru populaţie prin realizarea depozitului proiectat

si închiderea celor existente.

Efecte asupra calităţii apelor de suprafaţă şi subterane

În imediata apropiere a haldei există numai o vâlcea care are un debit foarte mic şi

numai în perioada ploilor abundente.

Deşi numărul de zile în care curge apă prin această vâlcea este redus, totuşi în

acele zile apa de suprafaţă se impurifică de la exfiltraţiile din haldă şi contribuie la

poluarea solului şi apelor subterane pe o distanţă mai mare decât cea expusă riscului

datorat apropierii de haldă.

Apele meteorice şi apa conţinută în unele deşeuri traversează stratul de deşeuri

şi se exfiltrează din haldă, impurificând apele subterane solubile organice şi

anorganice sau antrenabile cu apa.

Efecte asupra calităţii aerului

Halda de deşeuri orăşeneşti de la Albota este o sursă de mirosuri dezagreabile şi

de fum produs de incendiile declanşate de obicei prin autoaprindere, în special în

perioadele calde.

Mirosurile dezagreabile se datorează descompunerii deşeurilor organice în

condiţii anaerobe, proces care conduce la emanaţii de hidrogen sulfurat, amoniac,

aldehide, cetone, etc.

Având în vedere că halda este amplasată la o distanţă apreciabilă de oraş şi

vânturile dominante sunt în direcţia opusă oraşului, mirosurile neplăcute se percep în

zonele locuite foarte rar şi în condiţii climatice deosebite.

56

Efecte asupra calităţii solului, faunei şi florei

Efectele negative asupra florei şi faunei constau în :

-proliferarea unor specii de plante ruderale

-proliferarea şobolanilor, muştelor, ciorilor, câinilor vagabonzi

-afectarea existenţei plantelor şi animalelor specifice zonei, datorită propagării

a unor substanţe toxice.

3.2.4.7. Concluzii

În prezent este în desfaşurare programul I.S.P.A. privind Managementul

Integrat al Deşeurilor Solide.

Proiectul propus răspunde strategiei generale de protecţie a mediului adoptată

prin Planul naţional privind protecţia mediului.

Are rolul de a reduce lipsurile existente privind managementul sistemului de

gestionare a deşeurilor.

Masurile întreprinse pentru reducerea cantităţilor de deşeuri generate,

promovarea reciclării, reutilizării, a recuperării de energie sau pentru eliminarea în

condiţii sigure a deşeurilor au fost stabilite pe baza unei strategii cuprinsa în Planul

European de Acţiune pentru Mediu si Sănătate.

Tot acest plan cuprinde si identificarea zonelor contaminate datorita gestionarii

necorespunzătoare a deşeurilor precum si evaluarea riscurilor pentru sănătatea

populaţiei si a factorilor de mediu.

Firma REGOCOM se ocupă de colectare gunoiului, se încearcă selectiv,

deocamdată nu este valabil pentru tot oraşul.

Din punct de vedere al impactului acestor depozite asupra mediului, situaţia cea

mai precara o are depozitul de deseuri municipale Pitesti, care este situat în

extravilanul orasului la aproximativ 1km faţă de DN Pitesti-Slobozia.

57

Rampa nu a fost prevazută cu sistem de colectare şi tratare a lixivianţilor.

Există şi o contaminare a solului şi subsolului dar şi a aerului datorat emisiilor

atmosferice generate de procesele de fermentaţie şi de autoaprindere din rampă.

Există proiecte ce vor fii aplicate pe viitor în urma cărora se va închide actuala groapă

şi amenajarea alteia în aceaşi zonă.

Pentru anii următori este prevăzută o scădere a cantităţilor de deşeuri de

producţie, datorita costurilor ridicate de eliminare a deşeurilor de producţie, agenţii

economici vor deveni interesaţi de minimizarea cantităţilor de deşeuri dar o creştere a

deşeurilor menajere datorită dezvoltării oraşului.

3.5. Situaţia actuală a zonei verzi din oraşul Piteşti

58

Sursa A.P.M. ArgeşSpaţiile verzi în oraşul Piteşti reprezintă una dintre componentele vizibile care

imprimă caractere specifice mediului înconjurător, dar şi o constituentă care imprimă

funcţionalitatea economică a teritoriului.

Încă din anii 1900, pentru continua înfrumuseţare a oraşului Piteşti s-a extins

suprafaţa parcurilor şi a zonelor verzi, au fost plantaţi numeroşi arbori şi arbuşti

ornamentali.

Ministrul Agriculturii a cedat oraşului, în anul 1906, suprafaţa de 12ha pentru

extinderea parcului Trivale.

După un timp, în pădurea Trivale s-au realizat , o serie de lucrări, ceea ce a dus

la recunoaşterea unanimă a acestui parc pitoresc şi reconfortant, ca unul dintre cele

mai renumite ale ţării.

Din această imagine puteţi observa acestă pădure în Partea de N-E

59

Sursa A.P.M. Argeş

Pădurea Trivale este un complex geosistem terestru, care a realizat un perfect

echilibru natural al elementelor componente.

Deci, această pădure are rolul de echilibru, care duce la păstrarea şi ameliorarea

calităţii mediului, la diminuarea unor efecte negative şi în general, la formarea unui

mediu de viaţă favorabil societăţii omeneşti.

Cele 270 ha. de pădure duce la modificarea elementelor meteorologice, pădurea

îndeplineşte o importantă funcţie antipoluantă, care se manifestă direct, prin consumul

dioxidului de carbon şi eliberare de oxigen, prin procesul de fotosinteză.

60

Pădurea Trivale este aşadar o adevărată ,,fabrică de oxigen,, şi totodată,

atenuează zgomotul, reducând astfel poluarea sonoră.

Suprafaţa spaţiilor verzi în oraşul Piteşti a fost în anul 1980 de 322ha, în anul

1992 de 395 ha iar în anul 1998 de 322ha.

Datorită condiţiilor oferite de cadrul natural al oraşului Piteşti beneficiază în

cadrul teritoriului său administrativ de o zonă verde de cca. 1790 ha dacă ar fi să

includem în acestea şi terenurile agricole cu diferite destinaţii.

Chiar dacă scoatem din calcul cele 429 ha teren arabil, totalul zonei verzi

reprezintă 1375 ha adică 33,7% din suprafaţa teritoriului administrativ al oraşului

Piteşti.

În ceea ce priveşte suprafaţa zonei verzi din intravilan , aceasta este de cca. 332 ha

din care 62 ha pădure existentă în lunca Argeşului 270 ha pădure din masivul Trivale.

Cele 332 ha reprezintă 15,6% din suprafaţa actuală a intravilanului oraşului Piteşti

(2125 ha).

Dacă ţinem seama de indicii globali privind necesarul de spaţii verzi pentru

oraşe cu peste 100.000 locuitori (17-26 mc/la loc.) reiese că cele 332 ha înseamnă

18,4 mc. spaţiu verde pe locuitor.

La cele 332 ha ar mai trebui adăugate şi suprafeţele de spaţii verzi sub 3-4 ha care

nu au fost prinse în calcule.

Acestea mai însumează cca.184 ha (zone verzi stradale şi de cartier). În acest fel,

reala zonă verde actuală ocupă cca 316 ha ceea ce revine la 28,6mp./locuitor şi face

din Piteşti un oraş favorizat din acest punct de vedere.

De asemenea normele indică un necesar de cel puţin 17 ha de pădure de agrement

la un oraş de cca. 200.000 locuitori. Piteştiul are 400 ha de păduri de agrement.

Alţi indicatori se referă la necesitatea existenţei unor spaţii cu plantaţii masive

care să acopere cca. 10-12% din suprafaţa intravilanului. Şi la acest indicator oraşul

Piteşti depăşeşte norma prevăzută.

61

Pentru menţinerea în condiţii corespunzătoare a plantaţiilor din oraş şi din

exteriorul lui există două pepiniere dendrologice. Una la Găvana –20 ha şi una la

Mărăcineni –35,2 ha.

Cele 12 parcuri cumulează 12 parcuri – 35,92 ha distribuită după cum urmează:

Parcul Tineretului :1 ha;

Războieni : 1,5 ha;

Valea cu Tei : 1,7 ha;

Scuar Bălcescu : 0,1

ha

Argeş Ştrand :14 ha;

Prundu : 3ha;

Central : 2 ha;

Gradina Publică:0,5

ha;

Fortuna :1,0 ha;

Trivale : 6,0 ha;

Expo-Parc :1,5 ha;

Parc Lumina’ : 2,5 ha

Pe viitor, dezvoltarea oraşului nu se face în detrimentul unor zone verzi mai mult,

spaţiile verzi vor ocupa 16,6% din suprafaţa intravilanului , adică 424 ha cu 112 ha

mai mult decât în prezent.

Multe din zonele în care se va construi (partea vestică a oraşului) se află în

apropierea pădurii Trivale beneficiind de un cadru natural deosebit.

Prin completarea pădurii din zona de luncă a Argeşului ( pe malul drept) ca şi prin

plantaţii de protecţie sau cu rol estetic în zona sudică, de intrare în oraş se va asigura

un oarecare echilibru între masiva zonă verde (Trivale) şi cea estică.

Este de menţionat că tot în partea estică a oraşului dar în afara intravilanului se

află şi o mare plantaţie de pomi fructiferi.

62

În concluzie se poate afirma că zona verde nu va fi afectată de dezvoltarea de

perspectivă a oraşului fiind afectate doar unele terenuri agricole din partea de S-V.

4. Managementul mediului şi dezvoltarea durabilă

63

În cadrul Comisiei Internaţionale a Mediului şi Dezvoltării durabile, în anul

1987 a fost prezentat, conceptul de dezvoltare durabilă, conform căruia “Dezvoltarea

durabilă este o dezvoltarecare satisface cerinţele prezentului fără a compromite

posibilităţilor generaţiei viitoare de a răspunde propriilor nevoi”.Aşadar, raportul arată

că dezvoltarea şi mediul pot să intre în conflict, cu condiţia că umanitatea să-şi

ajusteze cerinţele impuse de dezvoltarea socio-ecomomică.(Gâştescu P. 1998)

Prin organizarea celor două întâlniri la nivel înalt privind mediul şi dezvoltarea-

Rio de Janeiro (1992) şi Johannesburg (2002), soldate cu declaraţii şi respectiv

agende de lucru, s-a creat posibilitatea stabilirii unor obiective pe termen lung ale

dezvoltării durabile.

Dezvoltarea durabilă este necesară din pricina faptului că dezvoltarea societatea

umană prezente, provoacă modificări globale ale mediului cu consecinţe în starea de

sănătate a populaţiei

Dintre obiectivele mondiale ale dezvoltării durabile se pot menţiona: asigurarea

unei existenţe sigure, o bună stare a sănătăţii şi calităţii vieţii, protecţia mediului

considerată sursă de capital natural (Breţcan P. 2007)

Agenda Locala 21 a fost elaborată pentru municipiul Piteşti în anul 2004, cu

consultanta din partea Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă.

Ea a fost concepută ca un document complex, cu trei capitole distincte,

respectiv Strategia de dezvoltare durabilă a municipiului Piteşti, Planul Local de

Acţiune şi Portofoliul de Proiecte Prioritare.

La elaborarea Agendei Locale 21 au participat administraţia publică locală,

reprezentanţi ai instituţiilor publice, reprezentanţi ai societăţii civile.

Principalele obiective ale dezvoltarii municipiului Piteşti se numără şi protecţia

mediului inconjurator şi gestiunea durabilă a resurselor şi serviciilor furnizate de către

componentele capitalului natural.

64

Obiectivele principale sunt materializate în Planul local de acţiune, printr-un

numar de 39 obiective specifice cu un numar de 118 acţiuni care urmeaza a fi

realizate în perioada 2004-2014.

Dintre acestea, 80 de acţiuni cu impact asupra mediului înconjurator, care au

termen scadent până la sfârşitul anului 2006, fiind realizate 13 măsuri, în curs de

realizare 20, celelalte avand termene în anul 2014.

Mentionăm, promovarea a doua proiecte ISPA cu impact direct asupra mediului

ambiant din municipiul Piteşti: ,,Reabilitarea staţiei de epurare a reţelei de distribuţie

şi a sistemului de alimentare cu apă în municipiul Piteşti şi zonele arondate”

şi ,,Managementul Integrat al Deşeurilor in judeţul Argeş”.

În ceea ce priveşte primul proiect “Reabilitarea staţiei de epurare a reţelei de

distribuţie şi a sistemului de alimentare cu apă în municipiul Piteşti şi zonele

arondate” are o valoare totală de 46.241.314 Euro . Titularii proiectului sunt : SC

Apă Canal 2000 SA şi Consiliu Local Piteşti.

Principalele obiective ale acestui proiect sunt:

- reabilitarea staţiei de epurarea a municipiului Piteşti;

- reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă – staţia de tratare Budeasa;

- extinderea şi reabilitarea reţelei de canalizare în zonele: Găvana, Trivale, Prundu,

Popa Şapcă, Fraţii Goleşti, Tudor Vladimirescu, Gârlei, Mărăcineni;

- îmbunătăţirea reţelei de distribuţie prin înlocuirea conductelor cu grad de uzură

ridicat.

Componenta de asistenta tehnica si supervizare a proiectului se afla in faza

finala. Reabilitarea a staţiei de tratare a apei, a facilităţilor de pompare şi stocare este

in faza de verificare a proiectului tehnic urmata de demararea lucrărilor de execuţie.

Reabilitarea şi extinderea reţelelor canalizare şi reabilitarea staţiei de epurare a

apelor uzate se află în faza de încheiere a contractului de execuţie a lucrărilor.

65

Sursa A.P.M. Argeş

Proiectul ISPA “Managementul Integrat al Deşeurilor Solide în Judeţul

Argeş” are o valoare totală de 24.500.000 Euro. Proiectul va fi derulat în colaborare

cu Consiliul Judeţean Argeş, Consiliile Locale Piteşti, Curtea de Argeş, Câmpulung,

Topoloveni, Mioveni şi Costeşti, Consiliile Locale Comunale Rucăr şi Domneşti.

Proiectul răspunde strategiei generale de protecţie a mediului adoptata prin

Planul naţional privind protecţia mediului şi are rolul de a reduce lipsurile existente

privind managementul sistemului de gestionare a deşeurilor menajere.

In cursul anului 2007, au fost semnat Contractul de Asistenta Tehnica cu firma

C&E Consulting und Engineering Gmbh; au fost realizate studiile geotehnice,

hidrotehnice si topografice in zona viitorului depozit de la Albota si a staţiei de

transfer de la Câmpulung, a fost elaborat dosarul de licitaţie aferent Contractului de

Lucrări. Urmează organizarea licitaţiei pentru execuţia lucrărilor, iar contractul cu

compania căştigatoare a licitaţiei va fi semnat cel târziu in luna aprilie 2008.

Scurtă descriere a proiectului

66

Lucrări propuse în cadrul proiectului:

1.     Înfiinţarea a 3 staţii de transfer în: Curtea de Argeş, Câmpulung, Costeşti. O

staţie va cuprinde: containere de 30 mc, platformă betonată, parcare, clădire pentru

materiale recuperate, clădire administrativă, zonă pentru spălarea autovehiculelor

dotate cu rezervor de stocare subteran

2.     Închiderea depozitelor existente si ecologizarea zonelor.

3.    Depozitele actuale din Topoloveni si Costeşti nu se vor închide, acestea urmând a

fi igenizate prin transportul deşeurilor in celula 1 a noului depozit de la Albota –

Piteşti.

4.    Dotări pentru colectare selectivă (pubele) şi transport deşeuri menajere

(autogunoiere compactoare, tractoare cu remorcă

5.    Deschiderea depozitului regional, celula 1 care va avea doua subcelule şi spaţiu

utilităţi care va cuprinde: cântar vehicule, staţie sortare deşeuri, depozite deşeuri

recuperabile, hală compost, rezervor levigat, staţie ardere biogaz, depozit nămol

deshidratat, staţie spălare autovehicule, service auto, grup operaţional, laboratoare.

6.    Va exista o singura linie de sortare a deşeurilor, a cărei capacitate va fi 60 tone/zi,

materie organica pentru compost; producţia de compost va fi de 11.000 tone/an.

Lucrările se vor executa etapizat, în etapa I sunt cuprinse:

-închiderea depozitului existent Albota şi ecologizarea zonei;

-închiderea depozitului existent de la Câmpulung si eliminarea depozitelor

necontrolate din zonele rurale corespunzătoare zonei 3;

-închiderea depozitului actual de la Mioveni si desfiinţarea platformelor de gunoi

existente din zonele rurale ale zonei 5 Mioveni;

-deschiderea depozitului regional, celula 1 şi spaţiu utilităţi staţie de transfer de la

Câmpulung

-eliminarea depozitelor necontrolate din zonele rurale ale Zonei 7 Topoloveni, Zonei

4 Ruca si zona 6 Albota-Piteşti.;

-managementul integrat al deşeurilor în staţia centrală nr. 6- Albota Piteşti, zona 3

Câmpulung, Zona 4 Rucar , Zona 5 Mioveni, Zona 7 Topoloveni .

67

La ora actuala Proiectul ISPA este in procedura de atribuire licitaţie deschisa –

etapa de punere la dispoziţie a documentaţiei de atribuire (OUG 34/2006).

Consiliul Judeţean Argeş este autoritate contractanta pentru contractul de

lucrări cat si pentru contractul de achiziţii. Contractul cu Compania castigatioare a

licitaţiei se estimează a fi semnat cel târziu la finele lunii mai 2008, după parcurgerea

etapelor prevăzute in OUG 34/2006.(Sursa Raport A.P.M. Argeş)

De asemenea s-a realizat centura Sud de ocolire a municipiului Piteşti coridorul

IV European.

În cursul anului 2007 a fost finalizat proiectul ”Canalizare şi staţie epurare

ape uzate menajere în comuna Mărăcineni”. având o valoare totala de 997.744

Euro, beneficiar fiind Consiliul Local Mărăcineni, zonă importantă pentru alimentarea

Oraşului Piteşti din surse de apă subterane.

Sursa A.P.M. Argeş

Măsurile nerealizate încă sunt în general măsuri de reconstrucţie ecologică a unor

zone poluate (SC Petrom SA – Schele de extracţie), sau măsuri vizând lucrări de combatere

a eroziunii solului.

Revizuirea Planului Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Argeş este

aproape finalizata, urmând a fi supus aprobării Consiliului Judeţean Argeş la o data la

care agenda şedinţelor acestuia o va permite.

68

Planul Regional de Acţiune pentru Mediu al Regiunii 3 Sud-Muntenia, partea

aferenta judeţului Argeş se afla de asemenea in faza finala de revizuire.

In cursul anului 2007, au fost solicitate propuneri de proiecte in scopul

reactualizării Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeş a primit un număr de 62 de propuneri

de proiecte, din care :

- pentru domeniul protectia calitatii apei – 52

- pentru domeniul protectia calitatii aerului -2

- pentru domeniul protectia solului -1

- pentru domeniul management deseuri - 4

- pentru domeniul zgomot -1

- pentru domeniul controlul poluarii industriale -2

CONCLUZII

69

Această aşezare încă din 1481 când a fost consemnată ca oraş, a cunoscut o

dezvoltare aproape continuă astfel că Piteştiul, a ajuns astăzi să fie un important

centru urbanistic, social-istoric şi cultural-ştiinţific al României, un oraş european atât

la sensul propriu cât şi la cel figurat.

Dar ca orice astfel de centru urbanistic, relativ de mari dimensiuni pentru

România, am ajuns să credem că este normal să se confrunte şi cu probleme, printre

ele cea a poluării mediului discutată în lucrarea de faţă.

Acestea sunt datorate mai multor factori generaţi de dezvoltarea industriei care

datorită poluanţilor afectează direct omul dar şi indirect prin poluarea apei, aerului si

a solului, datorită cantităţilor de deşeuri tot mai mari., datorită staţiilor de epurare

datorită vechimii cu trecerea timpului tot mai ineficiente şi din păcate după cum am

aflat exemplele pot continua.

În ceea ce priveşte calitatea aerului, se înscrie în limite normale, impuse în

vigoare cu excepţia zonei de nord unde sunt concentrate centrele industriale ale

oraşului printre care mai importante sunt: Societatea Termoelectrica SA Sucursala

Electrocentrale Piteşti CET Nord, S.C. Alprom SA - prelucrare lemn, producţie

mobilier, Fabrica de motoare electrice Ana Imep, service auto. Se înregistrează

poluări cu dioxid de sulf şi oxizi de azot cum am spus, temporar şi nu permanent.

O altă excepţie este zona de sud unde se află platforma industrială S.N.P.

Petrom Sucursala Arpechim Piteşti, Depoul C.F.R. şi C.E.T. sud Găvana.

Nici centrul nu e ferit de poluare, se înscrie şi acesta printre zonele intens

poluate cu două bulevarde intens circulate, Petrochimiştilor şi Nicolae Bălcescu,

număr mai redus datorită şoselei de centură inaugurătă în anul 2007 care a diminuat

mult circulaţia în cadrul oraşului devenită insuportabilă.

Apa este un factor indispensabil vieţii, calitatea apei este supravegheată pentru

Municipiul Piteşti prin intermediul Administraţiei Naţionale Apele Române Argeş -

Vedea şi prin Agenţia de Protecţie a Mediului Argeş instituţii deoarece apa poate fii şi

dăunătoare atunci când transportă poluanţi.

70

Alimentarea cu apă se face prin prizele din lacul Budeasa, iar din surse

subterane de la Mărăcineni. Staţiile de epurare depăşite reuşeşte să finalizeze procesul

în proporţie de la 20 până la 80% astfel dintre cele trei râuri de care Piteştiul se

foloseşte Râul Bascov este cel mai poluat, deoarece principala sursă de poluare

permanentă a apelor o reprezintă restituţiile de ape după utilizarea lor

În ceea ce priveşte calitatea solurilor nu se înregistrează poluări semnificative,

oricum cele care totuşi există nu se ecologizează deorece nu prezintă prioritate

maximă la nivel de judeţ.

Deşeurile au o situaţie mai fericită, în prezent este în desfaşurare programul

I.S.P.A. privind Managementul Integrat al Deşeurilor Solide. Proiectul propus

răspunde strategiei generale de protecţie a mediului adoptată prin Planul naţional

privind protecţia mediului. Are rolul de a reduce lipsurile existente privind

managementul sistemului de gestionare a deşeurilor.

Există proiecte ce vor fii aplicate pe viitor în urma cărora se va închide actuala

groapă şi amenajarea alteia în aceaşi zonă.

De spaţiile verzi am putea spune că încă din anii 1900, continuă înfrumuseţarea

oraşului Piteşti, s-a extins suprafaţa parcurilor şi a zonelor verzi, au fost plantaţi

numeroşi arbori şi arbuşti ornamentali.

În ceea ce priveşte suprafaţa zonei verzi din intravilan , aceasta este de cca. 332 ha

din care 62 ha pădure existentă în lunca Argeşului 270 ha pădure din masivul Trivale.

Dacă ţinem seama de indicii globali privind necesarul de spaţii verzi pentru

oraşe Oraşul depăşeşte aceşti indici astfel revin 28,6mp./locuitor şi face din Piteşti un

oraş favorizat din acest punct de vedere.

Alţi indicatori se referă la necesitatea existenţei unor spaţii cu plantaţii masive

care să acopere cca. 10-12% din suprafaţa intravilanului. Şi la acest indicator oraşul

Piteşti depăşeşte norma prevăzută.

BIBLIOGRAFIE :

71

1. Autoritatea de Sănătate Publică Argeş

2. A.N. Apele Române- Direcţia Apelor Argeş-Vedea

3. Agenţia Staţiei Meteorologice din Piteşti ;

4. Agenţia pentru Protecţia Mediului Piteşti ;

5. „Argeş. Călătorie prin timp şi spaţiu”Lucrare editată la iniţiativa Consiliului

Judeţean Argeş, 2004-2007 ;

6. Angelescu A., et/al.,(2000)-Mediul Înconjurător.Poluare şi protecţie. Editura

Economică. Bucureşti ;

7. Barcu A., (1974) –Judeţul Argeş, Editura Academiei RSR, Bucureşti ;

8. Barnea M, Papadopol C.,(1975)- Poluarea şi protecţia mediului, Editura

Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti ;

9. Barnea M, Ursu P.,(1969)- Protecţia atmosferei împotriva impurificării cu

pulberi şi gaze, Editura Tehnologică, Bucureşti ;

10.Breţcan P., (2007)-Complexul lacustru Razim-Sinoe. Editura Transversal

Târgovişte ;

11.Cucu M., (1977)- Metode de cercetare a influenţei aerului asupra sănătăţii

populaţiei, Igiena mediului, Editura Institutului de Medicină şi Frmacie,

Bucureşti ;

12.Cucu V., (1973)- România-Cartea de vizită a oraşelor, Editura pentru Turism,

Bucureşti ;

13.Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Argeş

14.Ionescu S.I., (2000)-Depozite de deşeuri. Editura N.G.A., Bucureşti ;

15.Ionescu A., (1973)- Fenomenele de poluare şi efectele sale, Editura Ceres,

Bucureşti ;

16.Ionescu C., Monaliu M., (1998)-Dezvoltarea durabilă şi protecţia mediului.

Editura N.G.A. Bucureşti ;

17.Popescu V., Silvestru V.,et.al., (2001)- Judeţul Argeş, Editura Sylvi. Bucureşti ;

72

18.Popa P., Dicu P.,Silvestru V., (1988)- Istoria municipiului Piteşti, Editura

Academiei RSR, Bucureşti ;

19.Posea Gr., Pişota I., (1972)- Poluarea apelor şi atmosferei, Buletinul Soc. Şt.de

Geografie, vol.II, Bucureşti ;

20.Rădiţa Alexe, (2004)-Studiu urbanistic complex al Municipiului Târgovişte,

Editura Transversal. Târgovişte ;

21.Primăria Municipiului Piteşti ;

22.Pehoiu G., et.al.,(2006)-Geografia Mediului cu elemente de ecologie, Editura

Transversal. Târgovişte;

23.Societatea Apă Canal 2000 S.A. ;

73