50635_Raport de Mediu Primaria Municipiului Giurgiu

Este interzisa copierea, multiplicarea şi imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA

1

Actualizare PUG Mun. Giurgiu BENEFICIAR: PRIMARIA MUN. GIURGIU

Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureşti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro

Cluj Napoca Bd. 21 Decembrie 1989, nr.104, ap.7 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]

Aviz de mediu

RapoRt de mediu

actualizare Plan urbanistic general municiPiul giurgiu

ELABORATOR: SC KVB ECONOMIC SA Strada Vulturilor nr.35, Sector 3, Bucuresti

BENEFICIAR: primaria municipiului giurgiu Bulevardul Bucuresti, nr. 49-51, Giurgiu

IANUARIE 2010


2




Cod proiect PRM-86-12/272/10.11.09 Denumire DOCUMENTATIE TEHNICA NECESARA

OBTINERII AVIZULUI DE MEDIU PENTRU ACTUALIZAREA PUG MUNICIPIUL GIURGIU

Beneficiar PRIMARIA MUNICIPIULUI GIURGIU prin SC MINA-

M-COM SRL Data IANUARIE 2010

Titularul proiectului confirma si isi asuma intreaga raspundere pentru datele de baza puse la dispozitia elaboratorului.

LISTA DE SEMNATURI

SC KVB ECONOMIC SA

Director Departament Mediu dr.ing. Gheorghe Dimache Elaborat: ing. Daniela Purcoi Verificat: dr.ing Gheorghe Dimache Aprobat: dr. ing. Gheorghe Dimache


3




CUPRINS

A. CONTINUT SI OBIECTIVE PRINCIPALE ALE P.U.G., RELATIA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE..................................................................................................................................................................9 A.1. Domeniul de reglementare .................................................................................................................................9 A.2. TITULAR PROIECT......................................................................................................................................... 10 A.3. PROIECTANT ................................................................................................................................................. 10 A.4. ELABORATORUL ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU........................................................................... 10 A.5. DATE GENERALE........................................................................................................................................... 10 A.6. Continut si obiective PUG................................................................................................................................ 11 A.6.1. Situatia existenta.............................................................................................................................................. 12 A.6.1.1. Locuinte........................................................................................................................................................... 14 A.6.1.2. Spatii verzi....................................................................................................................................................... 14 A.6.1.3. Infrastructura edilitara..................................................................................................................................... 14 A.6.1.3.1. Alimentarea cu apa.......................................................................................................................................... 14 A.6.1.3.2. Canalizare ....................................................................................................................................................... 15 A.6.1.3.3. Energia termica ............................................................................................................................................... 15 A.6.1.4. Gospodaria deseurilor ..................................................................................................................................... 16 A.6.1.5. Zone expuse la riscuri naturale si antropice...................................................................................................... 16 A.6.1.6. Spatiul urban din punct de vedere al patrimoniului cultural .............................................................................. 16 A.6.1.7. Zona Libera ..................................................................................................................................................... 17 A.6.2. Situatia propusa............................................................................................................................................... 17 A.6.2.1. Diviziunea terenului in zone, subzone si unitati teritoriale de referinta.............................................................. 18 A.6.2.1.1. C - Zona centrala............................................................................................................................................. 18 A.6.2.1.2. IS– Zone de institutii publice si servicii de interes general ................................................................................ 18 A.6.2.1.3. L - Zona locuintelor ......................................................................................................................................... 19 A.6.2.1.4. I - Zona activitatilor economice........................................................................................................................ 19 A.6.2.1.5. V – Zona verde si sport agrement ..................................................................................................................... 19 A.6.2.1.6. CC - Zona cailor de comunicatii si constructiilor aferente ................................................................................ 20 A.6.2.1.7. G - Zona de gospodarie comunala.................................................................................................................... 20 A.6.2.1.8. S – Zona cu destinatie speciala......................................................................................................................... 20 A.6.2.2. Derogari situatii speciale si derogari de la prevederile regulamentului............................................................. 20 A.6.2.3. Locuinte........................................................................................................................................................... 21 A.6.2.4. Spatii verzi....................................................................................................................................................... 22 A.6.2.5. Infrastructura edilitara..................................................................................................................................... 22 A.6.2.5.1. Alimentarea cu apa si canalizare...................................................................................................................... 22 A.6.2.6. Alimentarea cu gaze naturale........................................................................................................................... 23 A.6.2.7. Alimentarea cu energie termica........................................................................................................................ 23 A.6.2.8. Gospodaria deseurilor ..................................................................................................................................... 24


4




A.7. Relatia cu alte planuri si programe .................................................................................................................. 24

B. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG-ULUI PROPUS ........................................................................................ 27 B.1. Situatia actuala a mediului............................................................................................................................... 27 B.1.1. Aerul................................................................................................................................................................ 27 B.1.1.1. Calitatea aerului ambiental in municipiul Giurgiu............................................................................................ 29 B.1.1.2. Consideratii privind impactul traficului rutier asupra aerului in municipiul Giurgiu......................................... 34 B.1.2. Apa.................................................................................................................................................................. 35 B.1.2.1. Apele de suprafata, resurse si caracteristici calitative....................................................................................... 35 B.1.2.2. Apele subterane ............................................................................................................................................... 38 B.1.3. Solul ................................................................................................................................................................ 39 B.1.4. Biodiversitatea................................................................................................................................................. 40 B.1.4.1. Flora si fauna .................................................................................................................................................. 40 B.1.4.2. Flora ............................................................................................................................................................... 41 B.1.4.3. Fauna .............................................................................................................................................................. 41 B.1.4.4. Fauna ornitologica .......................................................................................................................................... 42 B.1.4.5. Fauna ichtiologica ........................................................................................................................................... 42 B.1.4.6. Specii de fauna protejata.................................................................................................................................. 43 B.1.5. Populatia ......................................................................................................................................................... 43 B.1.5.1. Evolutia populatiei........................................................................................................................................... 43 B.1.6. Starea actuala a poluarii sonore in municipiul Giurgiu..................................................................................... 46 B.1.6.1. Monitorizarea zgomotului in municipiul Giurgiu .............................................................................................. 46 B.1.6.2. Nivelul poluarii sonore in municipiul Giurgiu................................................................................................... 48 B.2. Aspecte relevante ale evolutiei probabile a mediului si a situatiei economice si sociale in cazul neimplementarii PUG propus pentru municipiul Giurgiu........................................................................................................................... 49 B.2.1. Calitatea aerului in situatia neimplementarii Planului Urbanistic General in municipiul Giurgiu...................... 50 B.2.2. Calitatea apei in situatia neimplementarii Planului Urbanistic General in municipiul Giurgiu.......................... 50 B.2.3. Calitatea solului in situatia neimplementarii Planului Urbanistic General in municipiul Giurgiu ...................... 51 B.2.4. Situatia faunei si florei in situatia neimplementarii Planului Urbanistic General in municipiul Giurgiu............. 51 B.2.5. Deseurile generate si depozitarea lor in situatia neimplementarii PUG-ului Giurgiu......................................... 51 B.2.6. Nivelul de zgomot generat in situatia neimplementarii proiectului..................................................................... 52

C. CARACTERISTICI DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV..................... 52 C.1. Descrierea conditiilor naturale/existente .......................................................................................................... 52 C.1.1. Relieful ............................................................................................................................................................ 52 C.1.2. Geologia.......................................................................................................................................................... 53 C.1.3. Hidrogeologia.................................................................................................................................................. 54 C.1.4. Solul ................................................................................................................................................................ 54 C.1.4.1. Terenuri degradate .......................................................................................................................................... 55


5




C.1.5. Clima............................................................................................................................................................... 58 C.1.5.1. Temperatura aerului ........................................................................................................................................ 58 C.1.5.2. Precipitatii atmosferice .................................................................................................................................... 59 C.1.5.3. Umezeala aerului ............................................................................................................................................. 60 C.1.5.4. Inghetul ........................................................................................................................................................... 60 C.1.5.5. Regimul vanturilor ........................................................................................................................................... 61 C.1.5.6. Fenomene meteorologice.................................................................................................................................. 62 C.1.5.7. Nebulozitatea si durata de stralucire a soarelui ................................................................................................ 63 C.1.5.8. Concluzii si aprecieri teoretice privind climatul urban...................................................................................... 63 C.1.6. Flora si fauna .................................................................................................................................................. 66 C.1.6.1. Flora ............................................................................................................................................................... 66 C.1.6.2. Fauna .............................................................................................................................................................. 67 C.2. Caracteristicile componentelor de mediu din zona posibil a fi afectata semnificativ .......................................... 67

D. ORICE PROBLEMA DE MEDIU EXISTENTA.............................................................................................. 70 D.1. Zone specifice cu probleme de mediu................................................................................................................ 70 D.2. Zone de protectie a patrimoniului cultural........................................................................................................ 71 D.3. Arii naturale protejate...................................................................................................................................... 75 D.4. Probleme de mediu generate de echiparea edilitara a municipiului Giurgiu...................................................... 75 D.4.1. Alimentarea cu apa.......................................................................................................................................... 75 D.4.2. Retele de canalizare – apa menajera ................................................................................................................ 77 D.4.3. Cai de transport ............................................................................................................................................... 77 D.4.3.1. Cai rutiere ....................................................................................................................................................... 77 D.4.3.2. Cai feroviare.................................................................................................................................................... 78 D.4.4. Managementul deseurilor................................................................................................................................. 78 D.4.4.1. Deseurile menajere .......................................................................................................................................... 79 D.4.4.2. Gestionarea deseurilor periculoase care pot aparea in deseurile menajere sau municipale ............................... 81 D.4.4.3. Colectarea deseurilor menajere........................................................................................................................ 82 D.4.4.4. Gestionarea deseurilor din constructii si demolari............................................................................................ 82 D.4.5. Gestionarea deseurilor stradale si de la intretinerea spatiilor verzi................................................................... 82 D.4.5.1. Deseuri periculoase ......................................................................................................................................... 83 D.4.5.2. Deseuri generate de activitati medicale ............................................................................................................ 83 D.4.5.3. Deseuri de echipamente electrice si electronice ................................................................................................ 84 D.4.5.4. Vehicule scoase din uz...................................................................................................................................... 84 D.4.5.5. Namoluri ......................................................................................................................................................... 84 D.4.5.6. Deseuri industriale........................................................................................................................................... 84 D.4.5.7. Prognoza privind generarea deseurilor municipale........................................................................................... 86 D.5. Probleme de mediu la nivelul Populatiei........................................................................................................... 86


6




E. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI ........................................................................................... 87 E.1. STRATEGIILE AUTORITATILOR LOCALE..................................................................................................... 91

F. POTENTIALE EFECTE ASUPRA MEDIULUI.............................................................................................. 93 F.1. Protectia biodiversitatii, florei, faunei .............................................................................................................. 97 F.2. Protectia padurilor si altor forme de vegetatie.................................................................................................. 97 F.3. Protectia populatiei si sanatatea umana ........................................................................................................... 98 F.4. Protectia solului............................................................................................................................................... 98 F.5. Protectia apelor............................................................................................................................................... 99 F.6. gestionarea deseurilor...................................................................................................................................... 99 F.7. Protectia calitatii aerului ............................................................................................................................... 100

G. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA.............................................................................................................................. 110 G.1. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE ........................................................................................................... 110 G.2. EFECTE TRANSFRONTIERE GENERATE PRIN PREVEDERILE PUG PENTRU MUNICIPIUL GIURGIU . 111

H. MASURI PROPUSE PRIN PUG PENTRU PREVENIREA, REDUCEREA SI COMPENSAREA ORICARUI EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI................................................................................................................... 111 H.1. FACTORUL DE MEDIU APA........................................................................................................................ 112 H.2. Factorul de mediu aer.................................................................................................................................... 113 H.3. FACTORUL DE MEDIU SOL ........................................................................................................................ 114 H.4. ZGOMOTUL.................................................................................................................................................. 115 H.5. BIODIVERSITATEA ...................................................................................................................................... 116 H.6. PATRIMONIUL CULTURAL ......................................................................................................................... 116 H.7. POPULATIA.................................................................................................................................................. 116 H.8. PEISAJUL ..................................................................................................................................................... 117

I. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE........... 117 I.1.1. Varianta 0...................................................................................................................................................... 119 I.1.2. Varianta I ...................................................................................................................................................... 119 I.1.3. Varianta II. Varianta aleasa........................................................................................................................... 119

J. DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUG - ULUI....................................................................................... 120

K. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC..................................................................................................... 121 K.1. Disfunctionalitati ........................................................................................................................................... 121 K.2. Zone cu riscuri naturale ................................................................................................................................. 127 K.2.1. Prevederile PUG in privinta riscurilor naturale.............................................................................................. 127 K.3. Cai de comunicatii ......................................................................................................................................... 127 K.3.1. Prevederile PUG Giurgiu in privinta cailor de comunicatii ............................................................................ 128 K.4. Echiparea edilitara ........................................................................................................................................ 129


7




K.4.1. Alimentarea cu apa........................................................................................................................................ 129 K.4.1.1. Prevederile PUG-ului Giurgiu in privinta alimentarii cu apa.......................................................................... 129 K.4.2. Sistemul de canalizare.................................................................................................................................... 130 K.4.2.1. Prevederile PUG-ului Giurgiu in privinta canalizarii ..................................................................................... 130 K.5. Alimentarea cu energie electrica .................................................................................................................... 131 K.6. Alimentarea cu energie termica...................................................................................................................... 131 K.7. Alimentarea cu gaze naturale......................................................................................................................... 131 K.8. Gospodaria deseurilor ................................................................................................................................... 132 K.9. Arii protejate ................................................................................................................................................. 132 K.10. Probleme de mediu actuale ale municipiului Giurgiu...................................................................................... 133 K.11. Concluzii si recomandari ............................................................................................................................... 133 K.11.1. Principalele disfunctionalitati actuale ............................................................................................................ 134 K.11.1.1. Infrastructura................................................................................................................................................. 134 K.11.1.2. Echipari edilitare........................................................................................................................................... 135 K.11.1.3. Infrastructura de mediu.................................................................................................................................. 135 K.11.1.4. Industria si zone degradate ............................................................................................................................ 135 K.11.1.5. Turismul ........................................................................................................................................................ 135 K.11.1.6. Protectia si conservarea mediului natural ...................................................................................................... 135

L. Bibliografie....................................................................................................................................................... 139

M. Anexe................................................................................................................................................................ 140

N. Planuri.............................................................................................................................................................. 140


8




Lista tabelelor Nr. tab Denumire tabel Nr. fig Denumire figura 1 Bilant teritorial – situatia existenta 1 Plan de amplasare mun. Giurgiu 2 Bilant teritorial – situatia propusa 2 Amplasarea statiilor de monitorizare a

aerului 3 Caracteristicile statiilor de monitorizare 3 Concentratii medii anuale NOx 4 Populatia totala a mun. Giurgiu si jud.

Giurgiu in perioada 1992-2009 4 Concentratii medii anuale SO2

5 Structura populatiei pe sexe 5 Concentratii medii anuale PM10 6 Structura etnica 6 Concentratii medii anuale Plumb 7 Reteaua de unitati sanitare 7 Concentratii medii anuale CO 8 Personalul medical 8 Concentratii medii anuale O3 9 Caracteristicile zonelor posibile a fi

afectate de PUG 9 Hidrogeologia zonei Giurgiu

10 Lista monumentelor istorice din municipiul Giurgiu

10 Distributia hidroizohipselor

11 Evolutia cantitatilor de apa 11 Amplasamentul punctelor de monitorizare pe zgomot

12 Retele de canalizare apa menajera 12 Poluarea fonica generata de trafic 13 Compozitia deseurilor municipale 13 Harta solurilor 14 Deseuri periculoase din deseuri

menajere 14 Zonele de influenta a vegetatiei prin

poluare generata pe platformele industriale

15 Prognoza privind generarea deseurilor municipale in mediul urban

15 Zone inundabile si zone industriale municipiul Giurgiu

16 Obiectivele, masurile si principiile pentru aspectele de mediu relevante

16 Plan de amplasare a unor monumente istorice din municipiul Giurgiu

17 Categorii de impact 17 Gospodaria de apa a municipiului Giurgiu 18 Criterii pentru determinarea efectelor

potentiale semnificative asupra mediului 18

19 Evaluarea impactului asupra factorilor de mediu

19

20 Impactul cumulat si interactiuni 20 21 Disfunctionalitati 21 22 Probleme de mediu ale municipiului

Giurgiu 22


9




A. CONTINUT SI OBIECTIVE PRINCIPALE ALE P.U.G., RELATIA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE

A.1. DOMENIUL DE REGLEMENTARE

Primaria Municipiului Giurgiu a initiat proiectul privind Actualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Giurgiu.

Prezenta documentatie s-a intocmit ca urmare a adresei eliberata de catre Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Pitesti nr. 11768/22.12.2009, prin care se solicita elaborarea Raportului de Mediu conform HG 1076/2004.

La elaborarea Raportului de mediu s-au luat in considerare actele normative in vigoare cu referire la protectia mediului: legi, hotarari de guvern, ordine ministeriale.

In conformitate cu Directiva Parlamentului European si a Consiliului 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului la intocmirea Raportului s-a tinut cont de urmatoarele prevederi:

Legea nr. 265/29.06.2006 (M.Of. nr. 586/06.07.2006) pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/22.12.2005 privind protectia mediului (M.Of. nr. 1196/30.12.2005, rectificare in M.Of. nr. 88/31.01.2006) :

Ordonanta de urgenta nr. 114/17.10.2007 (M.Of. nr. 713/22.10.2007) pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului

Ordonanta de urgenta nr. 164/19.11.2008 (M.Of. nr. 808/03.12.2008) pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului

HG nr. 1076/08.07.2004 (M.Of. nr. 707/05.08.2004) privind stabilirea procedurii evaluarii de mediu pentru planuri si programe

Ordinul nr. 995/21.09.2006 (M.Of. nr. 812/03.10.2006) pentru aprobarea listei planurilor si programelor care intra sub incidenta Hotararii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe

Ordinul nr. 117/02.02.2006 (M.Of. nr. 186/27.02.2006) pentru aprobarea manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe

Conform Hotararii nr. 1076/ 2004 a Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor se supun obligatoriu procedurii de realizare a evaluarii impactului asupra mediului planurile de urbanism general, prin realizarea unui Raport de Mediu . Potrivit art. 2, pct. e, raportul de mediu descrie si evalueaza efectele posibile semnificative asupra mediului obiectivele si aria geografica aferenta, de asemenea analizeaza problemele semnificative de mediu, starea mediului si evolutia acestuia in absenta implementarii planului si determina obiectivele de mediu relevante in raport cu obiectivele specifice ale planului.


10




A.2. TITULAR PROIECT

PRIMARIA MUNICIPIULUI GIURGIU

Adresa: Bulevardul Bucuresti, nr. 49-51, Giurgiu.

A.3. PROIECTANT

SC MINA – M – COM SRL

Adresa: B-dul Regina Elisabeta 7, Bucuresti.

A.4. ELABORATORUL ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU

SC KVB ECONOMIC SA

Adresa: Str. Vulturilor, nr. 35, sector 3, Bucuresti.

Societatea KVB ECONOMIC SA este inregistrata in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 82.

A.5. DATE GENERALE

Municipiul Giurgiu, centrul politic, administrativ, comercial si cultural al judetului cu acelasi nume este situat la cca. 60 km sud de capitala, pe malul stang al Dunarii. Este resedinta judetului cu acelasi nume si unul dintre cele mai importante orase portuare din Romania.

Municipiul Giurgiu ocupa o suprafata totala de 4.862 ha din care 2.154 ha intravilan, iar teritoriul sau este strabatut de paralela 43°53′ latitudine si de meridianul 25°59′ longitudine.

Traseul coridorului de transport Pan-European nr. 9, Dunarea si canalul Rhinn Mein Dunare leaga municipiul Giurgiu, pe cale fluviala cu 9 tari de la Marea Neagra la Marea Nordului.

Magistrala feroviara Pan-Europeana care porneste de la Ostende (Belgia) trece prin Berlin, Praga, Budapesta, Bucuresti, Giurgiu, Ruse, Sofia, Istambul sau prin Salonic si face legatura cu Atena.

Legaturile rutiere sunt asigurate prin principalele drumuri europene, nationale si judetene, dupa cum urmeaza:

Giurgiu – Bucuresti : DN 5 – portiuni ale DE 70 spre Serbia si DE 85 spre Ucraina Subcarpatica,

Giurgiu – Ghimpati : legatura cu DN 6 si DN 61, Giurgiu – Zimnicea : DN 5C, Giurgiu – Alexandria : DJ 503, 503A si 504.


11




Figura nr. 1 - Plan de amplasare municipiul Giurgiu

A.6. CONTINUT SI OBIECTIVE PUG

Planurile urbanistice generale sunt documentatii complexe care se intocmesc pentru intregul teritoriul intravilan al localitatilor in corelare cu teritoriul administrativ al acestora si reglementeaza utilizarea terenurilor si conditiile de ocupare a acestora cu constructii, inclusiv infrastructuri, amenajari si plantatii, constituindu-se in suportul pentru realizarea programelor de dezvoltare a localitatilor.

Obiectul PUG-ului Giurgiu consta in stabilirea prioritatilor de interventie, reglementarilor si servitutilor urbanistice ce vor fi aplicate in utilizarea terenurilor si constructiilor din municipiul Giurgiu, judetul Giurgiu.

In concordanta cu politica de dezvoltare urbana a administratiei locale este necesara rezolvarea in cadrul Planului Urbanistic a urmatoarelor categorii de probleme:

analiza situatiei existente, evidentierea disfunctionalitatilor si determinarea prioritatilor de interventie in teritoriu;

zonificarea functionala a terenurilor si indicarea posibilitatilor de interventie prin reglementari corespunzatoare;

conditii si posibilitati de realizare a obiectivelor de utilitate publica. Studiul de fata precum si propunerile de solutionare a acestor categorii de probleme ofera instrumentele de lucru necesare atat elaborarii, aprobarii cat si urmaririi aplicarii prevederilor Planului Urbanistic General.

Actualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Giurgiu constituie spatiul necesar procesului de dezvoltare durabila prin gestionarea corespunzatoare a teritoriului.


12




A.6.1. Situatia existenta

In tabelul urmator este prezentata situatia actuala a bilantului teritorial.

Tabelul nr. 1 - Bilant teritorial situatia existenta

Zone functionale Suprafata (ha)

Procent %

Locuinte si functiuni complementare 522,14 23,50 Unitati industriale si depozite 459,50 20,68 Institutii si servicii de interes public 115,20 5,10 Cai de comunicatie din care: 326,00 14,67 - rutier 235,1 10,58 - feroviar 87,4 3,93 - naval 3,5 0,04 Spatii verzi (sport, agrement protectie) 216,93 9,67 Gospodarie comunala, cimitire 108,82 4,89 Destinatie speciala 15,37 0,69 Ape 17,15 0,78 Terenuri neutilizate conform destinatiei 440,84 19,84 Total intravilan 2.221,84 100,00

Zonarea functionala a municipiului Giurgiu este impartita astfel:

Zone cu institutii si servicii de interes public Zone de locuit si functiuni complementare Zona centrala, centre comerciale si de afaceri Agrement si spatii verzi

Zona centrala se compune practic din cinci subzone, avand fiecare specificitatea sa:

Subzona Centru dotata cu echipamente de tip central amplasate in nucleu central si locuinte P+1- P+10E, S=43,88 ha;

subzona str. Garii dotata cu echipamente de tip central amplasate in zona protejata si locuinte P- P+2E, S=14,50 ha;

subzona str. Mircea cel Batran dotata cu echipamente de tip central amplasate in zona protejata si locuinte P- P+11E, S=14,30 ha;

subzona Nicolae Balanescu - Piata 1848 dotata cu echipamente de tip central amplasate in zona protejata si locuinte P+1- P+7E, S=5,97 ha;

subzona str. Dudului dotata cu echipamente de tip central si locuinte P+2- 4E, S=15,85ha.

Centre comerciale si de afaceri In vederea completarii zonelor de interes existente si extinderea acestora pe fluviul Dunarea, in directa legatura cu zona libera, portul de pasageri si functiunile specifice lor, a fost propusa si reglementata prin PUZ realizarea unui nucleu de


13




polarizare pentru afaceri de interes supramunicipal pe actualul amplasament al bazei de productie S.C. Consig S.A.

Zone de activitati - industriale, de depozitare si agrozootehnice Activitatiile agrozootehnice au suferit reduceri considerabile, marile unitati schimbandu-si odata cu inchiderea lor si natura functiunii. Suprafata de teren agricol ramas in interiorul intravilanului este de 190,50 ha si constituie rezerva de dezvoltare ulterioara a altor activitati. Suprafata unitatilor agrozootehnice este de 260,55 ha, ponderea lor fiind de 12,09%.

Unitatile industriale si de depozitare sunt situate in special in platformele Nord, Vest si Sud, ocupa 380,29 ha (18,92 % din intravilan).

Zona Libera Giurgiu Zona Libera este integrata la principalele culoare de trafic terestre (rutiere si feroviare), fluviale si dispune de infrastructuri adecvate (cheiuri, platforme) pentru operatiuni de manipulare, transbordare si tranzit. Aici se gasesc companii producatoare de utilaje, masini grele, constructii navale, accesorii pentru camioane, echipamente telefonice si de calculatoare.

Zona cailor de comunicatie si de transport cuprinde urmatoarele tipuri: cai rutiere si spatiile aferente 176,13 ha; cai ferate si spatiile aferente 87,40 ha; cai navigabile si spatiile aferente 3,50 ha.

Zona spatiilor verzi, sport, agrement si protectie este situata mult sub normele actuale ca suprafata, situatia spatiilor verzi existente se prezinta astfel: parcuri si scuaruri 8,36 ha 1,13 mp/locuitor; sport 4,60 ha 0,62 mp/locuitor; agrement-loisir 1,73 ha 0,23 mp/locuitor;

Zona constructiilor tehnico – edilitare cuprinde suprafetele destinate retelelor tehnico-edilitare si a constructiilor aferente. Suprafata ocupata in intravilanul municipiului este de 52,04 ha, la care se adauga 27,6 ha de pe teritoriul administrativ al comunei Oinacu in care se afla si amplasamentul noi statii de epurare a apelor uzate menajere din oras.

Zona gospodariei comunale cuprinde statia meteorologica, cimitirele umane si platforma de colectare a deseurilor menajere. Acestor functiuni le revine o suprafata de 53,53 ha. In prezent gunoiul menajer se depune in spatii foarte mici, improprii, aflate fata de locuinte la distante ce nu respecta normele sanitare existente. Pentru platforma gospodareasca in corpul “Malu Rosu” s-a alocat suprafata de 12,25 ha, corespunzatoare normelor existente.

Zona terenurilor cu destinatie speciala: unitati M.Ap.N., M.I. si S.R.I., Unitati de control trecere frontiera, Zona Libera.

Terenuri libere aflate in intravilan destinate satisfacerii cerintelor rezultate din dezvoltarea fireasca a zonelor deficitare.


14




Zona de paduri. In incinta "Zonei Libere" din intravilanul municipiului Giurgiu exista un corp de padure avand suprafata de 40,60 ha.

Ape – cuprinse in intravilan ocupa o suprafata de 15,90 ha.

A.6.1.1. Locuinte Populatia municipiului domiciliaza in locuinte individuale si in locuinte colective (cca.50% din locuitori) situate in cartierele: Oinac, Tineretului, Bucuresti, Centru, Policlinica, Istru.

Sub aspectul vechimii fondului constituit prin volumul mare de apartamente realizat dupa 1980 ca si al locuintelor individuale construite dupa 1990 s-a marit ponderea constructiilor noi. Majoritatea locuintelor noi o formeaza locuintele in blocuri cu regim de inaltime P+4 cu unele exceptii P+1 - P+10.

A.6.1.2. Spatii verzi In conformitate cu standardele din Romania, deficitul de spatii verzi este prezent si in municipiul Giurgiu.

Din perspectiva zonarii functionale a intravilanului orasului in zona spatiilor verzi sunt cuprinse doar parcurile, scuarurile si terenurile destinate activitatii tip sport-loisir. In Giurgiu exista un parc denumit Alei, 15 scuaruri, un strand si doua stadioane.

Luand in considerare media de 13,00 mp/loc. in intravilan pentru Romania din care 12,0 mp/loc. spatii publice plantate si 1,00 mp/loc. dotari sportive, rezulta un deficit de 804,401 mp. adica 10,8 mp/loc. In privinta dotarilor de sport-loisir exista un deficit de 10 665 mp adica 0,14 mp/loc.

A.6.1.3. Infrastructura edilitara

A.6.1.3.1. Alimentarea cu apa Municipiul dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa potabila pentru nevoile gospodaresti si pentru domeniul public.

Sursa de apa Pentru asigurarea necesarului de apa al orasului se foloseste o singura sursa, cea subterana.

Captarea apei se face prin intermediul puturilor forate: 49 puturi de mica adancime (H=20-40m, NHS=10-15m, Qmed=20-28mc/h) si 15 puturi de mare adancime (H=200-600m, Qmed=50-200mc/h) dispuse in fronturi de captare, in jurul orasului, dupa cum urmeaza: Slobozia I si II, Balanoaia, Balanu, Vieru. Fiecare front de captare are prevazuta o zona de protectie sanitara bine delimitata.

Aductiunea si gospodaria de apa Apa captata este pompata printr-o retea de aductiune (conducte Dn 400-Dn 800) pana la doua gospodarii de apa care au o capacitate de 250 mc/h (Uzina de apa


15




Sud si Nord). Aceste gospodarii dispun de o rezerva intangibila de apa pentru incendii cu o autonomie de maxim 3 ore.

Uzina Sud dispune de doua rezervoare semiingropate de 4000 si 5000 mc o statie de clorinare si statie pompare. Uzina de apa Nord dispune de doua rezervoare supraterane de 10.000 mc, statie clorinare si statie pompare.

Reteaua de distributie Este o retea mixta, inelara si arborescenta, care asigura necesarul de apa la: consumatori casnici, consumatori industriali, societati comerciale, institutii publice si domeniul public.

Retelele de distributie apa potabila, clasificate dupa vechimea si dupa materialele din care sunt realizate, se afla in urmatoarea stare:

cu vechime peste 50 de ani 49.288 ml - Pb, OL, Fonta - cu diametre variabile intre 20-300 mm;

cu vechime intre 40-50 de ani 24.324 ml - Pb, OL, Fonta - cu diametre variabile intre 20-275 mm;

cu vechime intre 30-40 de ani 11.386 ml - OL, Azbociment - cu diametre cuprinse intre 50-60 mm;

cu vechime intre 20-30 ani 25.058 ml - OL, Azbociment - cu diametre cuprinse intre 50-500 mm;

cu vechime intre 1020 ani 20.477 ml - OL, Azbociment - cu diametre cuprinse intre 32-400 mm;

cu vechime intre 5-10 ani 17.567 ml – OL - cu diametre intre 20-200 mm; cu vechime < 5 ani 8.330 ml - cu diametre cuprinse intre 20-275 mm.

A.6.1.3.2. Canalizare Reteaua de canalizare menajera colecteaza apele uzate menajere propriu-zise, precum si apele uzate industriale provenite de la consumatori.

Aceasta retea acopera cca. 40% din suprafata orasului si deserveste in proportie de cca. 80% consumatorii de apa potabila.

Debitul maxim zilnic restituit de catre consumatori se estimeaza la cca 38.100 mc/zi, fiind aproximativ 90% din consumul de apa real, fara pierderile din retea.

Reteaua totalizeaza o lungime de cca 80 km si este constituita din colectoare din tuburi de beton simplu sau precomprimat cu diametre cuprinse intre Dn 200 - 1400 mm precum si unele tronsoane cu sectiune ovoidala 50/75 - 75/105 cm.

A.6.1.3.3. Energia termica Sistem de incalzire Pentru asigurarea necesarului de energie termica, incalzire si preparare apa calda menajera a fost adoptat sistemul de incalzire centralizat cu puncte termice


16




de cvartal care primesc agent termic apa fierbinte de la centrala electrica de termoficare "Uzina Termoelectrica Giurgiu".

Retelele de transport agent termic primar si distributie agent termic secundar Lungimea totala a retelelor din municipiu care sunt in exploatarea Aqua Term S.A. este de 23,5 km - dintre care 12 km cu o vechime de peste 10 ani, generand pierderi de agent termic, apa de adaos si caldura.

S.C. Uzina Termoelectrica S.A. detine 38 de km (tur si retur) de retele pozitionate aerian si 17 km (tur si retur) de retele pozitionate subteran, dintre care numai 3,4 km sunt de teava preizolata, restul avand izolatie clasica cu vata minerala. Stadiul de uzura al conductelor este de aproximativ 30 % iar al izolatiei de aproximativ 60 %.

Puncte termice In municipiu functioneaza 27 de puncte termice de cartier si 18 puncte termice de bloc care apartin S.C. Aqua Term S.A., la care se adauga 5 puncte termice care alimenteaza populatia, 43 de agenti economici, institutii publice si 420 de case particulare care au relatii contractuale directe cu S.C. Uzina Termoelectrica Giurgiu.

A.6.1.4. Gospodaria deseurilor Activitatea de colectare, evacuare si transport al deseurilor menajere si industriale este realizata de serviciul specializat al Primariei.

Deseurile menajere sunt depozitate pe o rampa de transfer de unde, dupa compactare, sunt transferate la Groapa Iridex.

A.6.1.5. Zone expuse la riscuri naturale si antropice Zone cu riscuri naturale:

Riscuri hidrogeologice, ape subterane in N-NV orasului, care influenteaza negativ constructibilitatea terenurilor.

Riscuri de natura geofizica (seisme). Giurgiu este situat in zona seismica de calcul "D", cu valori Ks=0,16 si Tc=1,5 secunde, echivaland cu gradul VIII de intensitate seismica (in grade MSK).

Riscuri hidrologice ( inundatii) in zona de izlaz, zona Mocanasu si zona Ramadan.

Riscuri geologice (teren dificil de fundare): pamanturi loessoide sensibile la umezire si nisipuri fine care pot genera fenomene de lichefiere si prabusire.

Riscuri antropice: existenta unor obiective economice (Verachim, CET) care pot produce poluare, slaba gestionare a deseurilor si gunoaielor menajere, exploatarile balastiere din albia Dunarii.

A.6.1.6. Spatiul urban din punct de vedere al patrimoniului cultural Averea culturala a orasului poate fi clasificata in patrimoniu imobil, muzeal si memorial.


17




In prima categorie intra monumentele de importanta nationala (situl arheologic de la Malu Rosu si ansamblul medieval tarziu format din Cetate, Turnul Ceasornicului si Tabie), carora li se adauga zonele protejate din orasul vechi (cuprinzand monumente de importanta locala si portiuni din trama stradala).

Patrimoniul mobil este concentrat in muzee si colectii, incluzand cateva proiecte de muzee noi. Ultima grupa cuprinde cladiri si locuri, marcate sau nu de placi memoriale, precum si monumentele de for public si pe cele comemorative.

A.6.1.7. Zona Libera Zona Libera a fost creata in anul 1996 si gazduieste aproximativ 300 de firme. Infiintata pe baza Legii nr.84/1992 privind regimul zonelor libere, are drept scop promovarea schimburilor internationale, atragerea de capital strain, introducerea tehnologiilor noi, precum si sporirea posibilitatilor de folosire a resurselor economiei nationale.

Ea este amplasata pe o suprafata de 160 ha, in municipiu, la numai 64 de km de municipiul Bucuresti, in imediata vecinatate a unuia dintre cele mai mari si moderne puncte de trecere a frontierei.

Zona Libera este integrata la principalele culoare de trafic terestre (rutiere si feroviare), fluviale si dispune de infrastructuri adecvate (cheiuri, platforme) pentru operatiuni de manipulare, transbordare si tranzit. Aici se gasesc companii producatoare de utilaje, masini grele, constructii navale, accesorii pentru camioane, echipamente telefonice si de calculatoare.

In prezent a fost demarat un program de investitii pentru imbunatatirea in etape a infrastructurii, prin constructia de terasamente, drumuri, retele de canalizare, retele de alimentare cu energie electrica, spatii de depozitare.

Printre activitatile care se pot desfasura in Zona Libera enumeram: manipularea, depozitarea, sortarea, prelucrarea, asamblarea, fabricarea, marcarea, etichetarea, repararea, dezmembrarea marfurilor, organizarea de expozitii, operatiuni de bursa si financiar-bancare, transporturi si expeditii interne si internationale, inchirierea si concesionarea cladirilor, spatiilor, depozitelor, si a spatiilor neamenajate destinate construirii de obiective economice si hoteliere.

Pentru activitatea desfasurata in Zona Libera, agentii economici sunt scutiti de plata T.V.A.-ului, a accizelor si a importului pe profit, pe toata durata activitatii.

A.6.2. Situatia propusa

In tabelul urmator este prezentata situatia propusa a bilantului teritorial.

Tabelul nr. 2 - Bilant teritorial – situatia propusa

Zone functionale Suprafata (ha)

Procent %

Locuinte si functiuni complementare 1641,11 48,19 Unitati industriale si depozite 348,18 10,22 Institutii si servicii de interes public 291,22 8,54


18




Cai de comunicatie din care: 602,48 17,67 - rutier = 235,1 (72,11%) 511,15 15,00 - feroviar = 87,4 (26,80 %) 40,20 1,17 - naval = 3,5 (1,09 %) 51,13 1,49 Spatii verzi (sport, agrement protectie) 243,77 7,13 Gospodarie comunala, cimitire 115,84 3,37 Destinatie speciala 9,80 0,28 Ape 49,82 1,46 Terenuri neutilizate conform destinatiei 103,04 3,05 Total intravilan 3405,66 153,30

A.6.2.1. Diviziunea terenului in zone, subzone si unitati teritoriale de referinta

A.6.2.1.1. C - Zona centrala Zona este alcatuita din urmatoarele subzone:

C 1A - subzona centrului nou conturat al orasului, incluzand centrul civic, diverse alte dotari de servire municipala si supramunicipala, precum si locuinte cu regim mare de inaltime, in afara centrului istoric;

C 1B - subzona a centrului orasului, situata in perimetrul istoric, incluzand diverse dotari cu raza de servire municipala precum si locuinte cu regim mediu si mare de inaltime, constituita in anii 60-70 ca o intruziune in structura orasului;

C 2 - zona istorica a orasului, trama si parcelar de sec.XIX, cu concentrare insemnata de monumente istorice si cladiri cu valoare ambientala: include comert, servicii si echipamente publice in zona preponderent de locuinte;

C 3 – centre de cartier – zone cu concentrare de servicii de interes general cu raza medie de servire.

A.6.2.1.2. IS– Zone de institutii publice si servicii de interes general Zona este alcatuita din urmatoarele subzone:

IS1 - Subzona de echipamente publice, in domeniul administrativ si financiar-bancar;

IS 2A - Subzona de comert, servicii; IS 2B- Subzona de servicii cu raza mare de servire – de regula

supramunicipala – zona vamii; IS 3 – Subzona de cult; IS 4 – Subzona constructiilor pentru invatamant; IS 5 – Subzona constructiilor pentru cultura; IS 6 – Subzona constructiilor pentru sanatate si servicii sociale; IS 7 – Subzona mixta, destinata dotarilor in zonele de dezvoltare (viitoare

centre de cartier);


19




IS 8 – Subzona mixta destinata dotarilor administrative si sociale, in zona centrala.

A.6.2.1.3. L - Zona locuintelor Zona este alcatuita din urmatoarele subzone:

LI1 – Subzona locuintelor colective medii cu P+3 - P+4 niveluri in ansambluri preponderent rezidentiale;

LI 2 - Subzona locuintelor colective inalte cu P+5- - P+10 niveluri in ansambluri preponderent rezidentiale;

LI 3 – Subzona mixta, destinata locuintelor colective, locuintelor individuale si serviciilor in zone neconstruite sau propuse la restructurare;

LI 4 – Subzona mixta destinata locuintelor colective si serviciilor in zone propuse la restructurare sau zone neconstruite;

LI 5 Subzona mixta, rezervata locuintelor colective si locuintelor individuale in zone noi sau propuse la restructurare;

LM 1 - Subzona locuinte individuale cu maxim P+1 niveluri in zone protejate LM 2 - Subzona locuintelor individuale cu maxim P+1+M niveluri, in zone

construite; LM 3 – Subzona locuintelor individuale si colective mici cu maxim P+2

niveluri, in zone de dezvoltare; LM 4 – Subzona mixta destinata locuintelor individuale si colective mici

precum si serviciilor; LM 6 – Subzona mixta destinata locuintelor individuale cu confort ridicat si

spatiilor verzi amenajate.

A.6.2.1.4. I - Zona activitatilor economice Zona este alcatuita din urmatoarele subzone:

I 1- subzona productie si depozitare; I 2 -- Subzona comertului si serviciilor cu raza mare de servire, depozitarii si

parcurilor de activitati; I 3 – Subzona de productie si depozitare compatibile cu functiuni protejate

adiacente; I 4 – Subzona de productie si depozitare in zone de reconversie si/sau

ecologizare.

A.6.2.1.5. V – Zona verde si sport agrement Zona verde cuprinde o multitudine de categorii: spatii verzi publice cu acces nelimitat sau specializate de interes zonal si orasenesc, spatii pentru sport si agrement cu acces limitat de apartenenta la cluburi sau contra cost; spatii plantate de protectie; paduri de diferite tipuri; spatii pentru sport si agrement:

Zona este alcatuita din urmatoarele subzone:


20




V1 – paduri si parcuri protejate; V2 - spatii verzi tip parcuri si scuaruri; V3- spatii verzi pentru protectia apelor de suprafata; V4- spatii verzi pentru protectia infrastructurii; V5- complexe si baze sportive; V 6 – Zone de agrement cu concentrare de regula in vecinatatea apei (zone

plantate, zone de sport, zone de agrement, porturi de agrement, stranduri, servicii si comert complementar).

A.6.2.1.6. CC - Zona cailor de comunicatii si constructiilor aferente Cu doua drumuri nationale si mai multe drumuri judetene, o cale ferata principala si numeroase cai ferate in intravilanul orasului si cu porturile dunarene zona transporturilor influenteaza puternic structura si dezvoltarea municipiului.

Zona transporturilor include urmatoarele subzone:

CC1 – zona transporturilor rutiere; CC2 – zona transporturilor feroviare; CC3 – zona transporturilor navale.

A.6.2.1.7. G - Zona de gospodarie comunala Zona reuneste toate functiunile care apartin gospodariei comunale si va cuprinde urmatoarele subzone:

G1- statie meteorologica; G2- cimitire; G3- salubritate; G4- puturi captare, gospodarii de apa; G5- statii epurare; G6- CET si puncte termice; G7 – trasee retele; G8 – statii de transport in comun.

A.6.2.1.8. S – Zona cu destinatie speciala Sunt cuprinse: penitenciar, unitati militare, unitati de paza a frontierei.

EX – ZONE SITUATE in EXTRAVILAN EX1 – paduri; EX2 – zone destinate agriculturii; EX3 – zone destinate lucrarilor majore de infrastructura.

A.6.2.2. Derogari situatii speciale si derogari de la prevederile regulamentului Derogari de la prevederile prezentului regulament sunt admise numai in urmatoarele situatii:


21




obiective cu destinatii semnificative pentru municipiul Giurgiu si aria sa de influenta sau care sunt propuse pe amplasamente reprezentative in configuratia urbana locala sau generala;

dimensiuni sau forme ale parcelei din orasul vechi, care nu se inscriu in prevederile regulamentului;

conditii dificile de fundare; Alte cazuri prevazute in acte normative (Legea 350/2001 cu modificarile

ulterioare etc). Modalitatile de autorizare in cazul derogarilor sunt urmatoarele:

modificarea distantelor fata de limitele laterale ale parcelei este posibila pe baza unor Planuri Urbanistice de Detaliu – PUD care includ desfasurari de fatade. Pentru locuinte si alte functiuni protejate PUD-ul va include si un studiu de insorire. PUD-urile vor fi elaborate avizate si aprobate conform legii; in cazul zonelor de protectie a monumentelor si siturilor arheologice, este obligatoriu avizul Ministerului Culturii;

modificarea altor prevederi stipulate in PUG (privind functiunile admise, regimul de construire, inaltimea maxima admisa, POT, CUT retragerea cladirilor fata de aliniament etc) este posibila pe baza unor Planuri Urbanistice Zonale – PUZ elaborate si avizate conform legii.

Limita derogarilor ce pot fi aprobate poate fi stabilita prin acte normative (legi, hotarari de guvern etc).

A.6.2.3. Locuinte Au fost propuse urmatoarele prevederi in vederea imbunatatirii spatiului din zonele locuinte din municipiul Giurgiu:

Respectarea prevederilor PUG si PUZ. Imbunatatirea fondului de locuit prin reconstructie in zonele parter, prin

realizarea unui procent optim de ocupare; utilizare a terenului si imbunatatirea gradului de confort.

Ridicarea calitatii fondului construit de locuinte. Imbunatatirea densitatilor de locuire si a dotarii tehnico-edilitare in cartierele:

Obor, Alexandriei, Ghizdarului, Sloboziei. Introducerea in toate zonele de locuit a echiparilor edilitare si a dotarilor

specifice. Finalizarea apartamentelor oprite in diverse stadii de executie. Executarea locuintelor colective din ans. Hotel Steaua Dunarii (44 ap.) si

Dudului III (55 ap). Imbunatatirea confortului termic al apartamentelor existente. Imbunatatirea aspectului estetic al ansamblurilor de locuit prin

reconditionarea finisajelor corelat lucrarilor de izolare termica, amenajari exterioare, spatii verzi, etc.

Descentralizarea distributiei si contorizarii apei, apei calde si agentului termic pentru locuinte.


22




Refacerea fondului de locuit existent si realizarea de locuinte noi in regim de inaltime conform documentatiilor urbanistice.

Realizarea in viitor in zonele de extindere a locuintelor de tip urban compacte, complete si izolate prevazute cu loturi proprii de teren.

Realizarea in zona ultracentrala a locuintelor colective cu regim de inaltime P+2 E / 4E.

Introducerea in toate zonele rezidentiale a echiparilor edilitare si a dotarilor specifice.

Extinderea, reconfigurarea si dimensionarea optima a retelei stradale in vederea asigurarii unor comunicatii facile in zonele rezidentiale cat si intre acestea si celelalte zone ale orasului.

Masuri pentru eliminarea poluarii in zonele de locuit.

A.6.2.4. Spatii verzi Marirea suprafetelor verzi si amenajarea unor noi spatii de agrement presupune:

incadrarea corpurilor de padure Balanu si Turbatu ca paduri cu functii de recreere si agrement;

incadrarea zonelor cu habitate valoroase aflate cu ecosisteme in echilibru, riverane Dunarii;

reabilitarea zonelor degradate prin poluare; amenajarea peisagistica in lungul arterelor transeuropene si a celor de acces

in oras cu rol de plantatii de protectie; realizarea de suprafete verzi in interiorul orasului si imbunatatirea celor

existente; realizarea unei zone de agrement, a unui port de agrement, a unei zone de

padure si a unui parc. Zona pentru spatii verzi, sport si agrement se propune a se dezvolta in special de-a lungul Canalelor, activitatile de agrement din sfera nautica urmand a constitui motorul dezvoltarii zonei.

A.6.2.5. Infrastructura edilitara

A.6.2.5.1. Alimentarea cu apa si canalizare Alimentarea cu apa

Marirea fiabilitatii echipamentului mecanic de pompare si dotarea cu pompe care sa asigure debitul necesar.

Atenuarea sau eliminarea dezechilibrului dintre cele doua gospodarii de apa, prin marirea capacitatii la gospodaria de Nord.

Marirea gradului de siguranta a statiilor de pompare si reducerea consumului specific de energie pe metrul cub de apa pompat, prin echiparea cu electropompe cu fiabilitate ridicata si de puteri mai mari.

Modernizarea statiilor de clorinare a apei prin echiparea cu sisteme automate de dozare.


23




Inlocuirea dupa caz, datorita uzurii fizice sau morale, a retelelor de transport a apei care nu mai prezinta siguranta in exploatare sau a celor care nu asigura debitele necesare (in zone cu dezvoltare rapida).

Infiintarea de noi retele de distributie cu conducte de ultima generatie pentru deservirea zonelor care nu beneficiaza de sistem centralizat de alimentare cu apa.

Completari in reteaua actuala, in special pentru arterele principale, inclusiv de interconectare intre cele doua gospodarii de apa, in scopul echilibrarii retelei.

Reducerea pierderilor prin practici de buna gospodarire. Sporirea constientizarii populatiei pentru reducerea consumului de apa. Canalizare menajera

Marirea capacitatii de transport a colectoarelor prin realizarea unor operatiuni sustinute de decolmatare, in special a acelor tronsoane care sunt realizate cu pante mici, ce nu asigura viteza de autocuratire.

Refacerea unor tronsoane de retea care prezinta discontinuitati si fracturi ale radierului sau contrapante.

Debransarea si reracordarea corecta la canalizarea menajera a unor restitutii de apa menajera uzata, care in prezent se descarca in reteaua de canalizare pluviala .

Canalizare pluviala

Desfiintarea legaturilor gresite cu restitutie de apa uzata menajera in reteaua de canalizare pluviala.

Infiintarea in jurul bazinelor de retentie a unor spatii verzi tampon. Retehnologizarea instalatiilor de pompare aferente bazinelor de retentie,

inclusiv automatizarea functionarii lor. Decolmatarea depunerilor din reteaua de colectare si din bazinele de retentie

in scopul maririi capacitatii de transport si de acumulare.

A.6.2.6. Alimentarea cu gaze naturale Pentru alimentarea cu gaze a orasului exista un proiect aflat in stadiul de aprobare a garantiei guvernamentale pentru inceperea executiei, care prevede urmatoarele:

executarea unei magistrale de aductiune de la Bucsani, de 62,94 km. lungime avand diametre de 500 mm;

statia de masura predare amplasata langa penitenciarul Giurgiu; statia de reglare presiune amplasata in aceeasi incinta.

A.6.2.7. Alimentarea cu energie termica Se propune retehnologizarea CET-lui, reabilitarea si modernizarea sistemului de termoficare in scopul cresterii eficientei, reducerii sau eliminarii poluarii.


24




In incinta CET se propune se se amplaseze un numar de turbine eoliene ca resursa energetica nepoluanta.

A.6.2.8. Gospodaria deseurilor In ceea ce priveste gospodaria deseurilor, se propune extinderea sistemul de colectare selectiva a deseurilor (materiale de plastic, sticla, hartie, deseuri biodegradabile) in vederea recuperarii si valorificarii sau depozitarii definitive.

Se va avea in vedere sprijinirea firmelor de prelucrare a deseurilor.

Pe raza judetului se va amenaja o rampa ecologica ce va prelua de la rampa de transfer deseurile separate si compactate.

A.7. RELATIA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME

Propunerile de dezvoltare din cadrul Planului Urbanistic General au fost corelate cu elemente din planurile de amenajare a teritoriului national intrucat dezvoltarea orasului nu se poate face decat in relatie cu contextul suprateritorial.

Din Planul de Amenajare a Teritoriului National au fost aprobate pana in prezent 5 sectiuni, a sasea fiind in faza de proiect.

Sectiunea I Planul de amenajare a teritoriului national Retele de transport (Legea nr. 363/2006): in Anexa nr. 1 este mentionata

reteaua de transport la pozitia 1.08 Bucuresti – Giurgiu (frontiera si coridorul paneuropean de transport IX);

Poduri noi retele transport auto 3.01. pe Dunare la: Calafat, Bechet, Turnu Magurele, Giurgiu, Calarasi si Braila;

Anexa 3, B 1.Linii de cale ferata conventionale, cu viteza pana la 160 km/h pe trasee existente reabilitate: punctele 1.04. Craiova - Rosiori - Videle – Bucuresti/Giurgiu si 1.05. Cristesti Jijia - Iasi - Pascani - Bacau - Adjud - Marasesti - Focsani - Buzau - Ploiesti -Bucuresti – Giurgiu (frontiera) - parte din Coridorul de transport intermodal IX.

Poduri noi cale ferata: 4.01. pe Dunare la: Calafat, Giurgiu si Braila; Anexa 5 - Directii de dezvoltare – Capitolul C – Reteaua de cai

navigabile interioare si porturi: Cai navigabile la care se vor executa lucrari de amenajare:

punctul 1.01. Dunarea (Bazias - portul Cernavoda - portul Braila - portul Sulina) ... sectorul Portile de Fier II – Calarasi – parte din Coridorul paneuropean de transport VII;

Puncte de traversare cu bacul si de acostare pentru nave de pasageri, la care se vor executa lucrari de modernizare: punctul 2.08. Portul Giurgiu;

Porturi la care se vor executa lucrari de modernizare: punctul 4.10 Portul Giurgiu;

Porturi turistice si debarcadere pentru nave de pasageri: punctul 6.07 Portul Giurgiu;


25




Anexa 9 - Directii de dezvoltare – Capitolul E – Reteaua de transport combinat;

Terminale de transport combinat noi: punctul 2.01. Terminalul Giurgiu Port.

Sectiunea II Apa – Legea 171/1997 (modificata de Legea 20/2006) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national: Anexa 3 – Apa pentru populatie – capitolul 2.0 Lucrari hidroedilitare de

reabilitare si dezvoltare in municipii si orase – subcapitolul 2.2 Pe termen mediu (2006-2015) pozitia 46 Municipiul Giurgiu:

3.- reabilitare retea de distributie: - extindere retea de distributie. 4. - reabilitare retea de canalizare: - extindere retea de canalizare,

- extindere statie de epurare, - completarea statiei de epurare cu treapta avansata (chimica).

Anexa 5 – Apa pentru industrie – capitolul 2. Zone cu resurse de apa, poluate de industrie, care necesita masuri de reabilitare pe termen mediu - punctul 2.14 sud 26.000 ha.

Anexa 7 – Apa pentru irigatii – Capitolul 1 - suprafete amenajate cu lucrari de irigatii, in sisteme de peste 1.000 ha, propuse pentru reabilitare prioritara pe termen scurt si mediu punctul 1.11 – judetul Giurgiu (sisteme Giurgiu-Razmiresti, Vedea-Slobozia Mare, Malu Rosu-Gostinu, Capitolul 2 suprafete amenajate cu lucrari de desecare, in sisteme de peste 1.000 ha, propuse pentru reabilitare prioritara pe termen scurt si mediu punctul 2.09 – judetul Giurgiu (sistem Giurgiu-Razmiresti).

Sectiunea a III-a – zone protejate aprobata prin Legea nr.5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national: Anexa III - valori de patrimoniu cultural de interes national (monumente

istorice de valoare nationala exceptionala) – Capitolul I a) Cetati – nr.a) 21. Cetatea Giurgiu.

Capitolul II - Unitati administrativ-teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturala de interes national – judetul Giurgiu – municipiul Giurgiu.

Lunca Dunarii - 13.2 Zone care cuprind rezervatii si monumente ale naturii -Braila, Calarasi, Dolj, Galati, Giurgiu, Ialomita, Mehedinti, Olt, Teleorman.

Sectiunea a IV-a – Reteaua de localitati - aprobata prin Legea nr.351/2001, cu modificari ulterioare (Legea 308/2006, Legea 100/2007): Localitati urbane de rangul II – pozitia 34 – Giurgiu – municipiu resedinta

de judet. Sectiunea a V-a – zone de risc natural legea 575/2001 aprobarea Planului

de amenajare a teritoriului national: Anexa 3 - UNITATI ADMINISTRATIV-TERITORIALE URBANE

amplasate in zone pentru care intensitatea seismica, echivalata pe baza parametrilor de calcul privind zonarea seismica a teritoriului Romaniei,


26




este minimum VII (exprimata in grade MSK) – poz.88. Municipiul Giurgiu – intensitate seismica VIII;

Nu este inscris in anexa 5 -Unitati administrativ-teritoriale afectate de inundatii si nici in anexa 7 - Unitati administrativ-teritoriale afectate de alunecari de teren;

Sectiunea a VI- Zone cu resurse turistice OUG 142/2008 – in proiect: Anexa 2 - unitati administrativ teritoriale cu resurse naturale si antropice,

mari si foarte mari; Anexa 4 - unitati administrativ teritoriale cu resurse naturale si antropice,

mari si foarte mari, care au probleme ale infrastructurii turistice; Anexa 6 - unitati administrativ teritoriale cu resurse naturale si antropice,

mari si foarte mari care au probleme ale infrastructurii tehnice; Anexa 8 - Anexa 2 - unitati administrativ teritoriale cu resurse naturale si

antropice, mari si foarte mari, care au probleme ale infrastructurii turistice si tehnice.

De asemenea, la elaborarea Planului Urbanistic General s-au avut in vedere strategiile cuprinse in Planul local de dezvoltare durabila a municipiului Giurgiu - Agenda 21, respectiv:

Strategia pentru apa de suprafata: reducerea cantitatilor de apa consumate; reducerea incarcarilor in apele evacuate; remedierea statiilor de epurare; asigurarea preepurarii apelor uzate evacuate in canalizare.

Strategia pentru apa potabila – urmarirea normelor, standardelor si legile privind gestionarea cantitativa si calitativa a apei potabile, urmarind traseul de captare-distributie-consum;

Strategia pentru prevenirea poluarii si degradarii solului si a naturii: elaborarea inventarelor detaliate privind calitatea solului si folosinta

acestora; rezolvarea impacturilor majore; stoparea cauzelor si stabilirea unor directii pentru utilizare durabila; reconstructia ecologica a zonelor afectate.

Strategia pentru managementul deseurilor: reducerea / prevenirea, refolosirea, reciclarea, tratarea si depozitarea

finala a deseurilor. Strategia pentru prevenirea poluarii aerului:

Reducerea emisiilor in aer din industrie; Retehnologizarea CET-lui, reabilitarea si modernizarea sistemului de

termoficare; Reducerea emisiilor din traficul rutier prin sistematizarea circulatiei; Realizarea drumului de centura.


27




B. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG-ULUI PROPUS

B.1. SITUATIA ACTUALA A MEDIULUI

Municipiul Giurgiu, centrul politic, administrativ, comercial si cultural al judetului cu acelasi nume este unul dintre cele mai importante orase portuare din Romania.

Din punct de vedere al mediului municipiul Giurgiu reprezinta un ecosistem puternic antropizat.

In ansamblu, ecosistemul municipiului Giurgiu este influentat de ocuparea terenului de populatie prin crearea de locuinte, utilizarea apei din subteran si evacuarea apelor uzate, poluarea aerului si solului generata de activitatile agentilor economici si traficul rutier. Se mentioneaza ca marii poluatori proveniti din industrie au restrans sau chiar au inchis activitatea, reducandu-se in acest fel sursele de poluare a factorilor de mediu.

In capitolele urmatoare este prezentata situatia actuala a factorilor de mediu aer, apa, sol, zgomot, biodiversitate si comunitatii umane.

B.1.1. Aerul

Poluarea atmosferei reprezinta unul dintre factorii majori care afecteaza sanatatea si conditiile de viata ale populatiei din marile aglomerari urbane.

Disconfortul produs de fum si mirosuri, reducerea vizibilitatii, efectele negative asupra sanatatii umane si a vegetatiei produse de pulberi si gaze nocive, daunele asupra constructiilor datorate prafului si gazelor corozive, precipitatiile acide, se inscriu printre problemele majore de mediu ale zonelor urbane.

Atmofera este cel mai larg vector de propagare a poluarii, noxele evacuate in ea afectand direct si indirect, la mica si la mare distanta, atat elementul uman, cat si toate celelalte componente ale mediului natural si artificial (construit).

Activitatile specifice zonelor urbane, legate in primul rand de viata de zi cu zi a locuitorilor se constituie, inerent, intr-o serie de surse de poluare a atmosferei grupate in asa-numita categorie de surse tipic urbane. Printre acestea se inscriu:

Incalzirea spatiilor de locuit, comerciale, institutionale; Prepararea hranei (mijloace proprii si unitati specializate); Traficul rutier (propriu si in comun); Generarea curentului electric; Servicii (spalatorii, service auto si aparatura electronica, distributie gaze

naturale si produse petroliere, etc.); Depozitarea si incinerarea deseurilor solide.


28




Aceste surse genereaza o gama de poluanti atmosferici comuni majoritatii, care se constituie la randul lor in categoria poluantilor tipic urbana. Acestia sunt formati dintr-un complex de substante sub forma de aerosoli si gaze, cu efecte negative atat prin actiune singulara, cat si sinergica.

Datorita plumbului continut in benzina, aerosolul urban aflat in special in zonele arterelor cu trafic rutier intens are si un anumit continut in Pb.

Majoritatea poluantilor gazosi generati de sursele urbane si anume: oxizi de sulf, oxizi de azot, oxizi de carbon, compusi organici volatili au natura acida, contribuind la acidifierea nu numai a atmosferei, ci si a tuturor celorlalte componente ale mediului natural si artificial. Unii dintre acesti poluanti primari conduc, datorita apei din atmosfera si reactiilor fotochimice, la formarea unor poluanti secundari, dintre care in primul rand oxidantii fotochimici (ozon, peroxiacetilnitrat, apa oxigenta, acid formic, etc.) acidul sulfuric si acidul azotic, cu un grad de agresivitate ridicat.

Agresivitatea poluantilor urbani primari si secundari se manifesta nu numai asupra sanatatii umane, prin cresterea morbiditatii si mortalitatii, ci si asupra constructiilor civile si industriale. Astfel, aerosolii solizi si lichizi, precum si gazele acide si puternic oxidante determina cresterea substantiala a ratei de coroziune si de degradare a materialelor: beton, metal, sticla, lemn, cauciuc, vopsele, etc.

Aceasta are drept consecinta aparitia unor daune importante asupra mediului urban construit: locuinte, institutii, strazi, monumente arhitectonice, opere de arta, etc. Efectul acestor daune se resfrange, desigur, tot asupra factorului uman, nu numai in plan economic (cheltuieli de intretinere, restaurare, conservare) ci si in plan psihic si moral, atat la nivelul individului, cat si la cel al societatii.

Vegetatia este un alt factor asupra caruia se repercuteaza in mod direct poluarea atmosferei. In marile aglomerari urbane nu se pune problema plantelor de cultura pentru ca daunele sa fie privite din punct de vedere economic, se iau insa in considerare spatiile verzi, plantele ornamentale, parcurile atat de necesare populatiei. Acestea reprezinta un element deosebit de important in mentinerea echilibrului fizic si psihic si asa alterat prin indepartarea tot mai grava a citadinului de natura.

Atunci cand in interiorul sau in apropierea zonelor urbane este dezvoltata activitatea industriala si agricola, asa cum era situatia orasului Giurgiu, potentialul de stres chimic al atmosferei creste evident, atat prin aportul de poluanti comuni cu cei tipic urbani, cat si prin generarea de poluanti specifici surselor industriale si agricole.

Din cele de mai sus se desprinde faptul ca mentinerea calitatii atmosferei intre limite acceptabile, cu tendinta de aducere la parametrii naturali constituie o linie strategica esentiala a unui program de management al mediului intr-o zona, program al carui scop consta in recontructia ecologica a zonei si asigurarea dezvoltarii sale durabile.

Devoltarea urbanistica a unei localitati, ca parte componenta a programelor generale de utilizare a teritoriului la diferite scari (locala, regionala, nationala)


29




trebuie sa se inscrie in cerintele si in structura programelor de management al mediului. Dezvotarea durabila nu poate fi realizata decat daca orice activitate umana, de la asigurarea conditiilor civilizate ale existentei cotidiene (incalzire, hrana, ingrijirea sanatatii, dezoltare spirituala, etc.) pana la activitatile de folosire a resurselor si de producere a bunurilor materiale, este privita prin prisma integrarii sale ecologice.

In mod particular in ceea ce priveste dezvoltarea urbana propriu-zisa, integrarea sa ecologica inseamna a realiza un echilibru intre rezolvarea cerintelor individuale si de grup ale comunitatii umane si protectia acestei comunitati si a mediului sau de viata la agresiunea agentilor poluanti.

B.1.1.1. Calitatea aerului ambiental in municipiul Giurgiu Calitatea aerului ambiental in municipiul Giurgiu se prezinta pe baza datelor monitorizarii puse la dispozitie de A.P.M Giurgiu.

Agentia pentru Protectia Mediului Giurgiu realizeaza monitorizarea calitatii aerului printr-un sistem DOAS achizitionat in cadrul Proiectului PHARE CBC RO/BG 1999 - Sistemul comun de monitorizare a calitatii aerului in orasele riverane bazinului inferior al Dunarii, pe granita romano-bulgara.

Reteaua de monitorizare a calitatii aerului pentru municipiul Giurgiu este formata din doua statii automate amplasate in centrul si in partea de sud a orasului astfel:

statie de fond suburbana – in acest punct sunt monitorizati poluantii transportati din zonele industriale din zonele limitrofe, precum si poluarea transfrontiera; statia este amplasata in turnul cladirii Administratiei Porturilor Dunarii Fluviale Giurgiu. (APDF);

statie de fond urbana – pentru masurarea nivelului mediu de poluare a aerului in municipiul Giurgiu (concentratii urbane de fond); statia este amplasata in zona rezidentiala, la sediul Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP).

Tabelul nr. 3 - Caracterizarea statiilor de monitorizare din municipiul Giurgiu Statia Tip statii Indicatori monitorizati Nr. masuratori efectuate G1 – APDF Fond (B) SO2, NO2, NO, CO, O3, C6H6, PM10 si Pb 42547 G2 - DGFP Fond (B) SO2, NO2, NO, CO, O3, C6H6, PM10 si Pb 23623

Valorile limita pentru indicatorii monitorizati sunt stabilite conform Ordinului 592/2002.

Datele si informatiile pentru public se prezinta pe un display cu afisarea mediilor sub forma grafica reprezentand si valoarea limita pentru fiecare poluant monitorizat, efectele toxicologice si datele meteo. Acest panou este amplasat in fata Primariei Giurgiu, astfel incat orice cetatean are acces la informatiile primite de la statiile de monitorizare.

Amplasarea statiilor de monitorizare este prezentata in figura nr. 2.

Fiecare statie de monitorizare automata a calitatii aerului este dotata cu senzori meteo, care furnizeaza informatii despre temperatura, umiditatea relativa, radiatii


30




solare, directia si viteza vantului. Aceste informatii sunt folosite de catre analizor in validarea datelor indicatorilor chimici monitorizati in conditii standard de temperatura si presiune.


31




Figura nr. 2 - Amplasarea statiilor de monitorizare a aerului in municipiul Giurgiu


32




Aprecieri privind evolutia calitatii aerului in municipiul Giurgiu

Aprecierile privind evolutia calitatii aerului in municipiul Giurgiu sunt conform datelor APM Giurgiu si se refera la perioada 2003 – 2008.

Calitatea aerului in municipiul Giurgiu s-a mentinut stabila, in ultimii ani nu au existat variatii semnificative. Fata de anul 2003 s-a inregistrat o imbunatatire a calitatii aerului. Pentru imbunatatirea calitatii aerului s-a intocmit Programul de Gestionare a Calitatii Aerului si Planul Local de Actiune pentru Mediu, unde au fost stabilite masuri care si-au dovedit eficienta, cum sunt:

Retehnologizarea instalatiilor poluatoare; Racordarea locuintelor la sistemul centralizat de alimentare cu gaze; Modernizarea si reabilitarea drumurilor si imbunatatirea infrastructurii; Achizitionarea unor mijloace de transport in comun de capacitate medie; Montare sistem de recuperare a compusilor organici volatili la rezervoarele

de stocare. Evolutia calitatii aerului in perioada 2003-2008 este prezentata in graficele urmatoare.

NOx

Figura nr. 3 – Concentratii medii anuale NOx

La NOx in perioada 2003 – 2008 nu s-au inregistrat depasiri ale valorii limita anuala de 40 µg/mc.

SO2

Figura nr. 4 – Concentratii medii anuale SO2


33




Concentratia dioxidului de sulf a scazut in perioada 2003 – 2008 si aceasta tendinta se observa la ambele statii de monitorizare de pe teritoriul municipiului Giurgiu.

PM10

Figura nr. 5 - Concentratii medii anuale PM10

Incepand cu anul 2005, in municipiul Giurgiu concentratia pulberilor in suspensie nu a mai depasit valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane de 40 µg/mc (conform Ordinului 592/2002).

Plumb

Figura nr. 6 - Concentratii medii anuale Plumb

Concentratiile de plumb pe teritorul municipiului Giurgiu in perioada 2003-2008 au scazut de la an la an, in principal datorita eliminarii benzinei cu plumb folosita de autovehicule.

Concentratia plumbului din atmosfera se situeaza mult sub valoarea limita anuala, in intreaga perioada de referinta.

Figura nr. 7 - Concentratii medii anuale CO


34




Concentratiile de monoxid de carbon in municipiul Giurgiu s-au redus in fiecare an din perioada 2003 – 2008

Ozonul

Figura nr. 8 - Concentratii medii anuale O3

Concentratia ozonului in municipiul Giurgiu a scazut constant in perioada 2003 – 2008 in principal in centrul orasului si mai putin in zona industriala unde s-a pastrat aproximativ constanta.

Concluzii

Calitatea aerului in municipiul Giurgiu este apreciata ca fiind buna. Usoarele depasiri au fost nesemnificative, manifestandu-se cu o frecventa foarte mica.

Calitatea aerului s-a mentinut constanta, in ultimii ani neexistand variatii mari ale concentratiilor masurate. Comparativ cu anul 2003 se observa o imbunatatire a calitatii aerului la cea mai parte din indicatori.

Masurile stabilite, prin programul de gestionare a calitatii aerului au fost eficiente, rezultatele observandu-se in urma monitorizarii permanente.

B.1.1.2. Consideratii privind impactul traficului rutier asupra aerului in municipiul Giurgiu Traficul rutier reprezinta o sursa importanta de poluare a atmosferei specifica marilor aglomerari urbane, cu efecte asupra sanatatii si conditiilor de viata ale populatiei.

Autovehiculele evacueaza in atmosfera un complex de poluanti gazosi si solizi, de natura organica si anorganica: monoxid de carbon (CO), oxizi de azot (NOx), pulberi cu continut de plumb (in cazul neutilizarii benzinei fara plumb), hidrocarburi (din gazele de esapament si pierderi prin evaporare) si alti compusi organici volatili (aldehide, acizi organici). Poluantii evacuati de autovehicule isi aduc un aport substantial la formarea poluantilor secundari (ozon si alti oxidanti fotochimici), acidifierea mediului, modificarea conditiilor meteorologice (scaderea vizibilitatii, cresterea frecventei si a persistentei cetii, etc.), precum si la formarea smogului fotochimic.

Cele mai frecvente situatii de poluare datorate traficului care conduc la afectarea sanatatii populatiei sunt expunerile pe termen scurt (de ordinul zecilor de minute) la concentratii mari. Totusi, nu sunt de neglijat nici expunerile pe termen lung la concentratii moderate, in special atunci cand sunt implicati poluanti cu grad


35




ridicat de toxicitate (plumbul, care are si proprietatea de a se acumula in organism).

Dat fiind ca emisiile de poluanti de la autovehicule au loc aproape de nivelul solului, impactul maxim al acestora asupra calitatii aerului are loc (exceptand axa caii) in proximitatea caii de trafic la nivelul respiratiei umane (inaltimea efectiva de emisie este de circa 2 m). O strada circulata este asimilata unei surse liniare in apropierea solului.

Nivelul concentratiilor de poluanti generate de traficul rutier depinde de trei categorii de factori:

Intensificarea traficului si tipurile de autovehicule; Configuratia stadala (largimea, orientarea fata de vanturile dominante,

inaltimea si omogenitatea cladirilor care o marginesc); Conditiile meteorologice de dispersie a poluantilor. Astfel din punct de vedere al traficului, zonele cele mai expuse sunt de-a lungul arterelor cele mai intens circulate si in apropierea intersectiilor. Situatia se agraveaza atunci cand in trafic sunt implicate autovehicule de capacitate mare (autobuze, camioane) si / sau autovehicule vechi intretinute necorespunzator. Alte zone puternic expuse sunt cele care atrag in parcari si pe strazile laterale un numar important de autovehicule: centre comerciale, stadioane, institutii, centre culturale si de agrement.

Configuratia si orientarea strazilor reprezinta elemente foarte importante din punct de vedere al nivelului pe care il pot atinge concentratiile de poluanti. Astfel, cea mai defavorabila situatie o prezinta stazile de tip canion, adica acele strazi care, pe o lungime semnificativa, sunt marginite de constructii inalte, relativ omogene. Aceste strazi dispun de conditii defavorabile dispersiei poluantilor emisi in apropierea solului, evolutia laterala fiind limitata la distanta dintre cele doua siruri de cladiri, iar cea verticala redusa de absenta, in general, a curentilor convectivi. Situatia se accentueaza in cazul in care vantul are viteza, iar directia nu este orientata in lungul strazii.

Conditiile meteorologice au o influenta deosebita asupra concentratiilor. Astfel, situatiile de circulatie redusa a maselor de aer (calm, vant cu viteze mici) si de stabilitate atmosferica (in special inversiuni termice) determina cresteri accentuate ale concentratiilor de poluanti evacuati de traficul rutier. Situatiile de ventilatie naturala slaba insotite de inversiune termica sunt asociate cu inaltimi de amestec reduse (de ordinul a cateva sute de metri). Dispersia poluantilor emisi in stratul de inversiune este diminuata atat ca ventilatia orizontala redusa, cat si de un amestec vertical diminuat.

B.1.2. Apa

B.1.2.1. Apele de suprafata, resurse si caracteristici calitative Principalul curs de apa din apropierea municipiului Giurgiu este fluviul Dunarea – localitatea fiind situata pe malul stang, iar pe malul drept se afla orasul bulgar Russe.


36




Sectiunile de control in zona Giurgiu – Russe sunt la km 502 (amonte oras Giurgiu) portul Giurgiu si km 488. In dreptul km 493 pe Dunare este amplasata statia hidrogeologica de ord. I.

Orasul Giurgiu este marginit spre S-E de apele fluviului Dunarea, pe o lungime de 7,3 km. In dreptul localitatii, Dunarea are un debit mediu de cca. 4.110 mc/s (inregistrat in anul 1990).

In totalitatea lui, Bazinul Dunarea primeste apa din 66 subbazine provenind de la 76 milioane locuitori apartinand la 10 natiuni si traverseaza 10 orase, fiecare cu mai mult de 100.000 locuitori.

Albia fluviului Dunarea poate transporta pe teritoriul aferent judetului, in regimul parametrilor hidrologici modificati, prin indiguirea aproape continua de pe malul romanesc, debite maxime anuale intre 13.400 mc/s (asigurarea de 5%) – 17.100 mc/s (asigurarea de 1%).

Calitatea apelor raului Dunarea

Cel mai important curs de apa din judetul Giurgiu este fluviul Dunarea care strabate judetul Giurgiu pe o distanta de 76 de km.

In cadrul proiectului Phare CBC RO 0103.03-02 “Protectia zonelor mlastinoase ale Dunarii – proiect pilot pentru zona ostroavelor Cama-Dinu“ s-a stabilit un program de monitorizare a calitatii fluviului Dunarea. In conformitate cu acest program, in anul 2008 APM Giurgiu a monitorizat lunar calitatea apei fluviului Dunarea si trimestrial calitatea sedimentelor prelevate din sectoarele corespunzatoare Km. 502, Km. 511 si Km. 520.

Elementele de calitate chimica si fizico-chimica la care s-au facut analize sunt urmatoarele:

pentru calitatea apei: pH, duritate, reziduu fix, alcalinitate, conductivitate, CCOcr, cloruri, azot din NO2, azot din NO3, azot din NH4, fosfor din PO4, SO4, Fe, Mn, fenoli, Hg, Ca, Mg, Na, K, PAH-uri (antracen, dibenzo a fluorantren, dibenzo a,h, antracen, benzo a pyren, fenantren, fluorantren, benzo b fluorantren), ierbicide (simazina, atrazina), pesticide organoclorurate (alfa BHC, beta BHC, gama BHC, delta BHC, heptaclor, aldrin, heptaclor epoxide, endosulfan I, 4,4’-DDE, dieldrin, endisulfan II, 4,4’-DDD, endrin aldehide, endosulfan sulfat, 4,4’-DDT, metoxiclor), metale grele (Pb, Ni, Cr, Cd).

pentru calitatea sedimentelor: plumb, crom, nichel, cadmiu, mercur. Din analizele efectuate in anul 2008 s-a constatat ca nu au fost depasite standardele de calitate prevazute pentru clasa a I-a, conform Ordinului 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii ecologice a corpurilor de apa, cu exceptia nutrientilor care au avut si valori de clasa a II-a de calitate.

Analizele biologice realizate au urmarit componenta calitativa (grupe si specii de organisme) si cantitativa (densitatea numerica – nr. de celule/dmc, biomasa – mg/dmc substanta umeda) a biocenozelor planctonice (fitoplancton si


37




zooplancton) si bentice. De asemenea, s-a analizat structura saproba a planctonului.

Valorile biomasei fitoplanctonice au prezentat limite de valori intre 0,7 mg/dmc (sectiunea mijloc zona industriala Giurgiu) si 2,8 mg/dmc (sectiunea mal stang amonte zona industriala Giurgiu).

In ceea ce priveste structura saproba a populatiei algale ilustrata de valorile indexului saprob (S) s-au remarcat limite intre 1,75 (sectiunea mai drept amonte platforma industriala Giurgiu) si 2,31 (sectiunea mai drept platforma industriala Giurgiu) valori caracteristice zonei betamezosaprobe, semnificand prezenta unei ape cu un grad mediu de incarcare cu substante biodegradabile.

Principalele caracteristici ale poluarii fluviului Dunarea sunt urmatoarele:

Concentratia hidrocarburilor clorinate este inferioara celei masurate in fluviile din vestul Europei.

Reziduurile petroliere sunt inferioare celor detectate in apele poluate si estuarele din vestul Europei.

Concentratia metalelor grele in fluviul Dunarea este mai ridicata in sedimentele de fund.

Sedimentele din Dunare sunt poluate intens in vecinatatea oraselor mari, iar in zona orasului Giurgiu se constata urmatoarele: Biodiversitatea specifica planctonica este mica indentificandu-se doar 20

taxoni pentru fitoplancton apartinand grupelor cyanophyta, pyrrophyta, bacillariophyta, engleophyta , chlorophyta si aproximativ 8 taxoni pentru zooplancton care apartin grupelor ciliata, rotatori, capepoda si cladocera.

Predomina diatomeele si algele verzi. In conditiile existentei unui substrat alcatuit din nisip cu granulometrie

foarte mica, bentosul este reprezentat exclusiv de valve de lamelibranhiate si cochilii de gasteropode.

Analiza structurii saprobe a asociatiei fitoplanctonic luand in considerare speciile bioindicatoare, categoriile acestora, frecventa lor, cu valori ale indexului saprob (S) intre 1,75 – 2,31, semnifica incadrarea apelor fluviului in aceste sectiuni in treapta a II-a de calitate sau beta mezosaproba, respectiv un grad mediu de incarcare cu substante organice biodegradabile.

Nu s-a constatat din punct de vedere biologic, influenta platformei industriale asupra calitatii apelor fluviului.

In regimul apelor din zona Giurgiu se disting doua mari perioade: o perioada de crestere a nivelului incepand din noiembrie pana in aprilie si o perioada de scadere incepand cu luna aprilie si continuand pana in luna noiembrie.

In imediata apropiere a municipiului Giurgiu sunt doua lacuri de suprafata situate in insula Mocanu.


38




B.1.2.2. Apele subterane Principalele resurse subterane aflate in exploatare pentru alimentarea cu apa a Municipiului Giurgiu sunt Fronturile Balanoaia, Balanu, Slobozia I, Slobozia II , Vieru.

Resurse de apa tehnic utilizabile sunt:

13 puturi de mica adancime – debit mediu Q= 79,4 l/s; 10 puturi de mare adancime – debit mediu Q= 544 l/s. Principalul consumator de apa din zona este SC APA Service SA Giurgiu.

Zonele in care posibilitatile de captare pot fi considerate superioare mediei sunt cele situate in lunca raului Arges, in zona nord-estica a judetului (alimentarea cu apa a Municipiului Bucuresti) si in lunca Dunarii (alimentarea cu apa a Municipiului Giurgiu).

Caracterizarea apelor subterane

Din punct de vedere al apelor subterane teritoriul municipiului Giurgiu se situeaza in cadrul Regiunii cu ape subterane in formatiuni poroase, cu strate acvifere locale sau discontinui cantonate in pietrisuri si nisipuri (vezi harta hidrogeologica a zonei prezentata in figura 9.).

Figura nr. 9 - Hidrogeologia zonei Giurgiu.


39




In figura nr. 10 se prezinta distributia hidroizohipselor in perimetrul municipiului Giurgiu.

Figura nr. 10 - Distributia hidroizohipselor in perimetrul municipiului Giurgiu.

Calitatea apelor subterane

Indicatorii fizico-chimici generali prezentati pentru apele subterane conduc la urmatoarea interpretare:

Gradul de mineralizare se incadreaza in limitele de potabilitate, valorile fiind grupate spre limita superioara, denotand un grad ridicat de mineralizare;

S-au intregistrat de asemenea, valori semnificative ale indicatorilor grupei azot, dar acestea se incadreaza in limitele admise;

Valorile indicelui de pH incadreaza apele subterane in categoria celor slab acide (pH = 6,2 – 7,2);

Tipul predominant de apa este bicarbonat sulfatosodic – magnezian; Mineralizarea apelor subterane variaza proportional cu distantarea de Dunare. Spre Dunare, din cauza aportului de apa din fluviu mineralizarea este diluata, ea crescand acolo unde aportul de apa din aflux subteran (dinspre nord) este mai mare.

B.1.3. Solul

Formarea si calitatea solului este dependenta de factori precum pozitia geografica, relieful, substratul geologic, clima si vegetatia.

Prezenta panzei freatice la mica adancime asigura solurilor din zona o buna aprovizionare cu apa si contribuie la fertilitatea acestora.


40




Apropierea fluviului Dunarea, relieful de lunca si terase inferioare, precum si climatul cu pronuntat caracter continental, au determinat formarea in zona Giurgiu a urmatoarelor tipuri de soluri:

Cernoziomuri castanii carbonice; in partea centrala si de est a municipiului; Cernoziomuri levigate freatic umede; in nord si vest cu intercalatii de

cernoziomuri danubiano-pontice levigate slab; Sol aluvial; in sudul orasului, in imediata apropiere a Dunarii. Solurile de tip cernoziom s-au format pe loess si aluviuni si se caracterizeaza printr-un orizont A1 bine exprimat cu grosimi de 40 – 60 cm, de culoare bruna, uneori spre negru alteori spre cenusiu.

Structura grauntoasa mica si medie, este bine dezvoltata, formarea acesteia fiind legata de prezenta unei faune edafice foarte active. Agregatele structurale sunt fie poroase si fiabile fie capabile sa opuna o rezistenta moderata la presare.

Orizontul C, apare la 60 – 80 cm si prezinta acumulari de carbonati sub forma de eflorescente, concretiuni sau vinisoare.

Fertilitatea acestor soluri este rezultatul prezentei urmatoarelor componente:

Substanta organica (humus): 2,0 – 4,5 %; P total: 0,10 – 0,20 %; N total 0,13 – 0,22 %; pH aproximativ neutru sau slab alcalin (6,6 – 5,3). Cernoziomul tipic, din estul teritoriului, se caracterizeaza prin faptul ca orizontul sau superior (A1) este spalat de carbonati care se regasesc in orizontul C, in schimb solurile din vestul si nordul teritoriului contin carbonati in orizontul superior, fapt care confera acestuia o reactie slab alcalina.

In imediata apropiere a Dunarii se evidentieaza areale cu soluri aluviale, specifice zonei inundabile.

Caracteristic acestor soluri este prezenta unui orizont superior de 20 – 35 cm grosime, de culoare bruna sau brun-galbuie inchisa, cu structura grauntoasa, slab pana la puternic dezvoltata si textura nisipoasa pana la argiloasa.

Solurile aluviale contin 1,5 – 3 % humus si au un pH usor alcalin datorita prezentei carbonatilor Ca+. Cernoziomurile sunt soluri foarte fertile si sunt folosite cu bune rezultate in scopuri agricole.

B.1.4. Biodiversitatea

B.1.4.1. Flora si fauna Arealul in care s-a dezvoltat municipiul Giurgiu face parte din punct de vedere al asociatiilor de plante si animale din zona de SILVOSTEPA care ocupa partea de est si sud a judetului.


41




In momentul actual vegetatia spontana ca si animalele care o populeaza se limiteaza la suprafete mici si anume la acelea unde – din diferite motive – terenul a fost impropriu pentru dezvoltarea facilitatilor urbane, industriei sau agriculturii.

B.1.4.2. Flora Teritoriul considerat cuprinde suprafete terestre si unele permanent acoperite de apa. Ca urmare flora zonei este variata, incluzand atat specii xerofile, rezistente la uscaciune pronuntata, cat si specii mezofile si acvatice.

Functie de vegetatie se pot deosebi urmatoarele zone si subzone:

Zona luciurilor de apa si a suprafetelor temporar acoperite cu apa; Zona terestra, cu subzonele de:

Terenuri devenite terestre prin desecare ocupate in prezent de vegetatie de pajisti secundare;

Padure; Grinduri.

Culturi agricole. Este de mentionat ca cea mai mare parte a terenurilor terestre primare sau obtinute prin desecare sunt fie ocupate de constructii – industriale sau urbane (locuinte) fie folosite in scopuri agricole, cultura dominanta fiind cea a cerealelor pentru boabe (75 % din teren).

B.1.4.3. Fauna Fauna zonei Giurgiu poate fi tratata considerand cele doua medii distincte de viata pentru animale, mediul terestru si mediul acvatic.

Ca rezultat al conditiilor de relief, clima si vegetatie fauna terestra specifica este alcatuita din:

Mamifere rozatoare: Popandau (Citellus citellus); Harciog (Cricetus cricetus);

Pasari, specii specifice fiind fazanul (Phaseanus colchius) si dropia (Otis tarda), aproape disparuta din zona;

Reptile; Amfibieni:

Broasca comuna (Rana ridibunda); Brotacelul (Bufa viridis); Tritonul (Triturus vulgaris, T.criolatus).

Fauna zonelor este reprezentata de:

Vidra (Lutra lutra) din clasa mamiferelor; Numeroase specii de pasari de apa; O mare varietate de pesti.


42




B.1.4.4. Fauna ornitologica Speciile de pasari intalnite in zona Giurgiu sunt fie sedentare fie migratoare. Speciile migratoare se pot clasifica in doua categorii:

Pasari care vin sa cuibareasca in zona; Pasari care, in cursul migratiei lor spre nord exploateaza doar resursele

trofice ale zonei. Intre speciile de pasari comune zonei de numara:

Rata salbatica (Anas plathynchos); Gasca salbatica (Anser anser); Pescarusul mic (Larus minutus); Gainusa de balta (Gallinula chlorops); Nagatul (Vanellus vanellus); Ciocarlanul (Galerida cristata); Nisiparul (Calidris alba); Presura (Emberiza calandra); Cinteza (Fringilla coelebs); Florintela (Carduelis chloris); Sturzul (Sturnus vulgaris); Lacarul de balta (Acrocepalus paluostris); Lacarul mare (A.arundinaceus); Cotofana (Pica pica); Stancuta (Corvus monedula; Cioara de semanatura (C.frugilegus).

B.1.4.5. Fauna ichtiologica Ictiofauna din apele Dunarii in zona Giurgiu este bogat reprezentata atat ca numar de specii cat si ca numar de indivizi.

In zona Giurgiu sunt prezenti atat pesti fitofagi cat si pradatori, structura populatiilor indicand neafectarea acestora de procesele de poluare a mediului.

Printre speciile de pesti comune in apele Dunarii la Giugiu se numara:

Crapul (Cyprinus carpio); Carasul (Carasius auratus); Stiuca (Esox lucius); Babusca (Rutilos rutilus); Platica (Abramis brama); Bibanul (Perca fluviatilis); Bibanul – soare (Lepomis gibbosus); Guvidul de balta (Neogobius fluviatilis);


43




Boarta (Rhodeus sericeus).

B.1.4.6. Specii de fauna protejata Cele mai importante habitate de zone umede, precum si concentrarea de habitate cu un numar mai mare de specii protejate prin Conventii Internationale ratificate in Romania (Conventia de la Berna-Legea 13/1993, Conventia de la Bon-Legea 13/1998, precum si cele doua Directive-Directiva Habitate nr.92/43/EEC si Directiva Pasari nr.79/409/EEC), sunt situate in lungul Dunarii (ostroave, zone inundabile).

In acest context, ostroavele Mocanu si Mocanasu reprezinta locuri de popas si cuibarit pentru o serie de specii protejate prin conventiile internationale (Egretta garzetta-egreta mica, Motacilla flava feldeg-codobatura galbena, Falco cherug-soimul dunarean, Haliaectus albicilla-vulturul codalb).

Pe teritoriul municipiului Giurgiu, in zona Cetatii din Insula a fost identificata o specie de soparla (Podarcis muralis) strict protejata in Romania prin Legea 13/1993.

B.1.5. Populatia

B.1.5.1. Evolutia populatiei In perioada 1992 - 2009 se manifesta o tendinta de descrestere a volumului populatiei stabile atat la nivel national cat si la nivelul judetului si municipiului Giurgiu asa cum se prezinta in tabelul nr. 4.

La nivelul anului 2009, populatia municipiului Giurgiu era de 67942 locuitori.

Scaderea numarulului populatiei in ultimii ani se datoreaza atat sporului natural negativ (diferenta dintre persoanele plecate cu documente oficiale de renuntare la domiciliu sau cu resedinta pe termen lung in strainatate si personele venite in Romania).

Tabelul nr. 4 - Populatia totala a municipiului si judetului Giurgiu in perioada 1992 – 2009

Populatie totala 1992 2002 2006 2007 2009 Municipiul Frecventa

absoluta74.191 69.345 69.479 68.923 67.942

Giurgiu Evolutie 1992=100% 93,5 93,6 92,9 91,6 Judetul Frecventa

absoluta313.352 298.022 284.501 283.408 -

Giurgiu

Evolutie 1992=100% 95,1 90,8 90,4 La nivel national

Frecventa absoluta

22.810.035 21.698.181

21.583.465

21.537.563

- Evolutie 1992=100% 95,1 94,6 94,4

Datorita scaderii continue a volumului populatiei zonei in perioada 2002 - 2007 a scazut in acelasi ritm si densitatea populatiei de la 101,9 locuitori/kmp in 2002 la 101,2 locuitori/kmp in 2007.

Distributia pe sexe a populatiei Municipiului Giurgiu in ianuarie 2009 reflecta un relativ echilibru intre ponderea populatiei feminine 52,2% - 35.431 femei si a celei masculine 47,8% - 32.511 barbati (vezi tabelul nr. 5).


44




Tabelul nr. 5 - Structura populatiei pe sexe – municipiul Giurgiu Municipiul Giurgiu 2002 % total 2009 % total Total (numar de persoane) 69.345 100% 67.942 100% - Masculin 33.954 48,96% 32.511 47,85% - Feminin 35.391 51,04% 35.431 52,47%

La nivelul anului 2009, populatia pe grupe mari de varsta avea urmatoarea structura: ponderea populatiei tinere (0-14 ani) – 13,3%, ponderea populatiei in varsta de munca – 70,9% , iar a celei varstnice – 15,8%.

Scaderea ponderii populatiei tinere si cresterea celei de peste 60 de ani pun in evidenta fenomenul de imbatranire demografica in cazul populatiei municipiului Gurgiu.

Piramida varstelor ilustreaza efectivele reduse de populatie tanara (0-9 ani) si pe cele bine reprezentate de populatie activa aflata pana in pragul pensionarii (40-55 ani).

Analiza populatiei pe sexe si varste evidentiaza si faptul ca municipiul Giurgiu dispune de efective importante de populatie cu varste cuprinse intre 25 - 44 ani, ceea ce constituie o resurse importante pentru cresterea natalitatii.

Dezvoltarea socio-economica a municipiului Giurgiu este direct influentata de evolutia demografica in general precum si de miscarea naturala, migratorie si de procesul de imbatranire demografica in special.

Efectele acestora pot fi puse in evidenta de raportul de dependenta dupa varsta, care exprima raportul dintre populatia in varsta de munca (15-59 ani) si restul populatiei si ne arata sarcina sociala pe care o suporta segmentul populatiei adulte care are cea mai importanta contribuie la realizarea bugetului familial si are de asemenea un rol activ in formarea tinerei generatii. Nu este identic cu raportul de dependenta economica, ce se calculeaza ca raport intre populatia inactiva si cea activa.

Raportul de dependenta dupa varsta, in anul 2009 inregistra la nivelul municipiului Giurgiu un numar de 410 dependenti minori si/sau varstnici ce revin la 1000 de persoane in varsta de munca, fata de 658 la nivelul judetului Giurgiu, ceea ce face ca sarcina sociala a populatiei apte de munca a municipiului sa fie considerabil mai mare decat cea a populatiei in varsta de munca din judetul Giurgiu si de la nivel national.

Structura etnica a populatiei

Populatia stabila pe etnii se repartizeaza la nivelul anului 2002 dupa cum este redat in tabelul 6. Ponderea cea mai mare o are populatia de etnie romana care reprezinta peste 95,5% din totalul populatiei municipiului Giurgiu. Circa 4,3 procente revin populatiei de etnie rroma. Altor etnii le revin ponderi nesemnificative (sub 0,01%).

Tabelul nr. 6 - Structura etnica (2002)

Etnie Judetul Giurgiu % Municipiul Giurgiu % Romani 286.207 96,0 66.225 95,5 Rromi 11.517 3,86 2.964 4,27 Maghiari 72 0,02 40 0,05


45




Turci 43 0,01 12 0,02 Alte etnii 183 0,06 104 0,15 Total 298.022 100,0 69.345 100

Sursa: INSSE, Recensamantul Populatiei si Locuintelor 2002

Religia cu cea mai mare reprezentativitate atat la nivel de municipiu, cat si la nivel judetean este cea ortodoxa, ponderile inregistrate fiind comparabile la cele doua niveluri (98,5% - judetul Giurgiu; 98,2% - municipiul Giurgiu).

Cu o pondere relativ scazuta sunt reprezentate si religia romano – catolica ( 0,45 %), adventist de ziua a saptea(0,41%) si crestina dupa evanghelie (0,21%).

Structura socio-economica a populatiei

In Municipiul Giurgiu proportia populatiei in varsta de munca (15-59 ani) era de aproximativ 69% si totusi populatia activa ocupata reprezenta doar 32,8% din populatia totala a municipiului.

Municipiul dispunea de resurse umane numeroase si bine pregatite profesional si educational.

In anul 2008, conform datelor furnizate de INSSE (Baza Tempo-Online), in municipiul Giurgiu rata natalitatii avea valoarea de 8,9 ‰.

Rata mortalitatii in municipiul Giurgiu avea in 2008 valoarea de 10,4 ‰.

Evolutia volumului populatiei este influentata nu doar de miscarea naturala a acesteia, ci si de miscarea migratorie.

Migratia reprezinta totalitatea stabilirilor si plecarilor cu domiciliu inregistrate la nivelul unei unitati administrativ-teritoriale. In anul 2008 miscarea migratorie a fost deficitara cu 445 persoane.

La nivelul anului 2008, in municipiul Giurgiu populatia scolara era de 9.883 elevi distribuiti astfel:

5.374 – invatamant primar si gimnazial; 4.509 - invatamant liceal . Reteaua de unitati de invatamant cuprindea :

344 sali de clasa ; 51 laboratoare scolare; 26 ateliere scolare. Personalul didactic cuprinde 640 persoane, din care :

361 in invatamantul primar si gimnazial; 279 in invatamantul liceal. In tabelul urmator este prezentata reteaua de unitati sanitare la nivelul municipiului Giurgiu.

Tabelul nr. 7 - Reteaua de unitati sanitare municipiul Giurgiu


46




Reteaua sanitara Sectorul public Sectorul privat Total Spitale 1 1 Dispensatre medicale 1 1 Cabinete medicale scolare 2 2 Cabinete medicale de familie ( individuale)

25 4 29

Puncte farmaceutice 1 31 32 Cabinete medicale de specialitate

14 23 37

Paturi in spitale 395 395 Cabinete medicale de medicina generala

5 5

Cabinete stomatologice 14 14 Laboratoare medicale 10 10

Personalul medical (medici, personal sanitar mediu si auxiliar) ce activeaza la nivelul municipiului Giurgiu este prezntat detaliat in tabelul alaturat:

Tabelul nr. 8 - Personalul medical din municipiul Giurgiu Personalul medical Sectorul public Sectorul privat Total

Medici 107 3 110 Medici de familie 25 1 26 Stomatologi 9 14 23 Farmacisti 39 39 Personal sanitar mediu 461 114 575 Pesonal sanitar auxiliar 228 30 258

B.1.6. Starea actuala a poluarii sonore in municipiul Giurgiu

Confortul acustic este un element important pentru desfasurarea normala a activitatilor umane care necesita mentinerea nivelului de zgomot in parametrii recomandati de legislatia in vigoare.

La nivel european, evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental sunt reglementate de Directiva 2002/49/CE, transpusa in legislatia romaneasca, prin Hotararea de Guvern nr. 321/2005, care abordeaza unitar, la nivel national, prevenirea sau reducerea efectelor daunatoare provocate de expunerea populatiei la zgomotul ambiant, inclusiv a disconfortului produs de acesta.

In municipiul Giurgiu principala sursa de zgomot cu implicatii asupra mediului o constituie traficul rutier si in proportie mai mica celelalte activitati urbane.

Analiza a fost orientata spre probleme legate de mediu, adica asupra zgomotului perceput in afara teritoriului intreprinderilor industriale.

B.1.6.1. Monitorizarea zgomotului in municipiul Giurgiu In municipiul Giurgiu monitorizarea nivelului de zgomot urban se face de catre Agentia pentru Protectia Mediului in care puncte fixe din oras amplasate astfel:

In zona intersectiilor Autogara – Gara; Intersectia Punct-Control; Intersectia Spital Judetean;


47




Intersectia Centru; Zona din vecinatatea Parc Policlinica; Zona din vecinatatea Parc Alei. Toate aceste puncte de monitorizare sunt amplasate pe strazi incadrate in categoria tehnica II (de legatura). Amplasamentul punctelor de monitorizare a nivelului de zgomot urban in municipiul Giurgiu se prezinta in figura nr. 11.


48




Figura nr. 11 - Amplasamentul punctelor de monitorizare pe zgomot

B.1.6.2. Nivelul poluarii sonore in municipiul Giurgiu In municipiul Giurgiu nivelul de zgomot urban prezinta depasiri frecvente ale

limitei admise de 70 dB(A) in majoritatea punctelor de monitorizare cu exceptia zonelor din vecinatatea pacurilor.

In zona parcului Alei, in anul 2008 nu s-a inregistrat nicio depasire a limitei admise iar in vecinatatea parcului Policlinica s-a inregistrat o usoara depasire (70,8 dB) in luna februarie 2008.

Zonele in care nivelul poluarii sonore este cel mai ridicat sunt: Zona intersectiilor Autogara – Gara; Punct control in care valorile maxime ale nivelului de zgomot urban se

siuteaza intre 74 dB (A) si 78 dB (A). Poluarea fonica pe culoarele de transport rutier si CF se prezinta in figura nr.

12. Latimea culoarelor de poluare fonica este determinata de la sursa liniara de generare a zgomotului (axa drumului / caii de transport) pana la distanta la care zgomotul generat se situeaza in limita admisa.

Constatam ca poluarea fonica cea mai extinsa apare pe culoarele de transport rutier si pe calea ferata spre Bucuresti si pe ruta spre Zimnicea unde latimea culoarului este de cca. 300 m.

Culoarele de transport spre Gaesti, Videle si Alexandria au latimi cuprinse intre 220 m, 170 m si 140 m.


49




Figura nr. 12 – Poluarea fonica generata de trafic

B.2. ASPECTE RELEVANTE ALE EVOLUTIEI PROBABILE A MEDIULUI SI A SITUATIEI ECONOMICE SI SOCIALE IN CAZUL NEIMPLEMENTARII PUG PROPUS PENTRU MUNICIPIUL GIURGIU

Municipiul Giurgiu, centrul politic, administrativ, comercial si cultural al judetului cu acelasi nume este unul dintre cele mai importante orase portuare din Romania.

Din punct de vedere al mediului municipiul Giurgiu reprezinta un ecosistem puternic antropizat.

In ansamblu, ecosistemul municipiului Giurgiu este influentat de ocuparea terenului de populatie prin crearea de locuinte, utilizarea apei din subteran si evacuarea apelor uzate, poluarea aerului si solului generata de activitatile agentilor economici si traficul rutier. Se mentioneaza ca marii poluatori proveniti din industrie au restrans sau chiar au inchis activitatea, reducandu-si in acest fel sursele de poluare a factorilor de mediu.

In capitolele urmatoare este prezentata situatia actuala a factorilor de mediu aer, apa, sol, zgomot, biodiversitate si comunitatilor umane in situatia neimplementarii PUG municipiul Giurgiu.


50




B.2.1. Calitatea aerului in situatia neimplementarii Planului Urbanistic General in municipiul Giurgiu

Avand in vedere situatia actuala descrisa in capitolul anterior, neimplementarea proiectului va crea urmatoarele probleme din punct de vedere al calitatii aerului in municipiul Giurgiu:

Mentinerea nivelului de poluare in zona arterelor principale de circulatie datorita dispunerii strazilor in conditii defavorabile dispersiei poluantilor;

Poluarea aerului produce efecte negative asupra sanatatii si conditiilor de viata ale populatiei, asupra vegetatiei, produce daune asupra constructiilor datorita prafului si gazelor corozive transportate de atmosfera;

Poluare aerului va fi generata in continuare de arderea combustibililor solizi si lichizi in gospodariile particulare intrucat municipiul Giurgiu este racordat partial la sistemul de alimentare cu gaze;

Neimplementarea planului urbanistic analizat ar putea duce la cresterea emisiilor de NO2, NO, SO2, PM10, Pb, CO si O3 provenite in special din industrie si trafic;

Poluare aerului prin mentinerea tehnologiei actuale a industriilor.

B.2.2. Calitatea apei in situatia neimplementarii Planului Urbanistic General in municipiul Giurgiu

Obiectivul general privind apa potabila il constituie imbunatatirea alimentarii cu apa potabila a populatiei, iar obiectivele specifice sunt alimentarea continua cu apa potabila de buna calitate, cu costuri minime, folosirea rationala a resurselor cu apa, cresterea fiabilitatii si durabilitatii sistemului de alimentare cu apa, reducerea consumului de apa potabila utilizata in scopuri industriale, reabilitarea, modernizarea si extinderea retelei de distributie a apei potabile.

Problema cu care se confrunta autoritatile locale o reprezinta reteaua invechita de apa potabila a municipiului Giurgiu care poate afecta calitatea apei.

Actiunile strategice pentru calitatea apei potabile urmaresc normele, standardele si legile privind gestionarea cantitativa si calitativa a apei potabile, urmarind traseul captare – distributie - consum.

Principiile politicii in domeniul calitatii apei potabile sunt:

Sanatatea populatiei; Asigurarea apei potabile in cantitati suficiente pentru populatie; Reducerea pierderilor de apa potabila prin practici de buna gospodarire; Reducerea consumului de apa; Responsabilizarea si implicarea populatiei si a agentilor economici. In situatia neimplementarii PUG Giurgiu, populatia acestuia ar putea construi in zone in care lipseste reteaua de canalizare, astfel va exista posibilitatea ca apele subterane sa fie poluate prin infiltratii din fosele septice neimpermeabilizate create de locuitori.


51




Se mentioneaza ca din punct de vedere calitativ si cantitativ apele de suprafata nu vor fi afectate in situatia neimplementarii planului.

PUG Giurgiu propune extinderea sistemului de canalizare, reducerea consumului de apa, reducerea pierderilor de apa din retea, modernizarea statiei de epurare.

B.2.3. Calitatea solului in situatia neimplementarii Planului Urbanistic General in municipiul Giurgiu

In situatia neimplementarii planului solul va fi poluat in continuare de urmatoarele actiuni:

Activitatile industriale ce nu vor fi schimba tehnologia de lucru vor genera emisii de poluanti care se vor depune pe sol;

Traficul rutier intensificat va afecta solul prin poluare chimica provenita de la emisiile motoarelor autovehiculelor ce se vor depune pe sol;

Existenta transportului feroviar din centrul orasului va mentine nivelul de poluare creat de o parte si de alta a caii ferate;

Planul Urbanistic General propune extinderea cu 50 %, respectiv cca.1200 ha pe intregul oras. Suprafata de teren ce va fi ocupata ulterior de constructii va afecta solul in zonele respective prin ocuparea permanenta a terenului, insa se va avea in vedere respectarea unui procent de 30 % din suprafata pentru spatiile verzi.

Neimplementarea PUG-ului va determina ocuparea necorespunzatoare a terenului, fara a avea o gandire spre dezvoltarea durabila a zonei respective. De asemenea se vor crea conditii de depozitare a deseurilor in locuri necorespunzatoare.

B.2.4. Situatia faunei si florei in situatia neimplementarii Planului Urbanistic General in municipiul Giurgiu

Se considera ca in situatia neimplementarii Planului Urbanistic, situatia florei si faunei din zona municipiului Giurgiu va fi afectata negativ in continuare de activitatea din industrie, de circulatia auto de pe arterele principale si de transportul feroviar.

In zonele poluate se va remarca existenta unui numar redus de specii flora si fauna.

B.2.5. Deseurile generate si depozitarea lor in situatia neimplementarii PUG-ului Giurgiu

In prezent suprafata destinata depozitarii deseurilor nu este suficienta astfel gunoiul menajer se depoziteaza in spatii foarte mici, impropii, aflate la distante reduse fata de locuinte, ce nu respecta normele sanitare in vigoare.

In vederea valorificarii deseurilor s-au facut primii pasi in colectarea selectiva a deseurilor.

Planul Urbanistic General are in vedere extinderea sistemului de colectare selectiva a deseurilor, aceasta actiune va reduce cantitatea de deseuri prin


52




valorificare si recuperare. De asemenea, deseurile separate si compactate vor fi depozitate in rampa ecologica Fratesti ce va intra in funtiune la nivelul anului 2010.

Neimplementarea proiectului va duce la depozitarea necorespunzatoare a deseurilor, iar cantitatea acestora se va mari, intrucat nu vor fi sprijinite activitatile de colectare selectiva a deseurilor. De asemenea, se va amplifica impactul asupra solului, apelor subterane si populatiei.

Activitatea de colectare selectiva a deseurilor va consta in sporirea constientizarii si schimbarii comportamentului populatiei fata de problema colectarii deseurilor.

B.2.6. Nivelul de zgomot generat in situatia neimplementarii proiectului

In municipiul Giurgiu poluarea sonora este generata de principalele surse reprezentate de traficul rutier si cel feroviar.

In situatia neimplementarii planului nivelul de zgomot din zonele arterelor principale de trafic se va mentine, cu tendinta generala de crestere a acestuia, datorita intensificarii traficului.

PUG-ul Giurgiu propune modernizarea arterelor de acces in municipiu, a inelelor de circulatie si realizarea de drumuri noi, respectiv a drumului de centura.

De asemenea, va fi sistematizat traficul feroviar, eliminand liniile din zona centrala si transformand gara in muzeu.

C. CARACTERISTICI DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV

C.1. DESCRIEREA CONDITIILOR NATURALE/EXISTENTE

C.1.1. Relieful

Din punct de vedere al reliefului, teritoriul municipiului – care ocupa o suprafata de 4.862 – apartine luncii Giurgiului, portiune a luncii fluviului Dunarea, delimitata de satul Slobozia – la vest si satul Branistea – la est. In aceasta portiune lunca Dunarii se ingusteaza avand o latime cuprinsa intre 1,5 pana la 5 km, fapt care explica de ce orasul s-a dezvoltat si pe primele doua terase ale Dunarii.

Terasa inferioara, cu o inaltime de 3 – 7 m pana la 12 m, este urmata de terasele de 12 – 20 m, 30 – 40 m si de 55 m.

Punctul de maxima altitudine al orasului Giurgiu este la cota 32 m. Substratul geologic pe care s-a format solul zonei Giurgiu este reprezentat de fundamentul format de Platforma Moessica peste care s-a depus o umplutura sedimentara neogena si cuaternara.

Neogenul este reprezentat prin roci de varsta pliocena respectiv calcare marnoase, marne, argile, nisipuri si pietrisuri.

Cuaternarul s-a format din pietrisuri, nisipuri, depozite loessoide si aluviuni.


53




Stratul acvifer freatic, avand o grosime de cca. 13 m, este cantonat in depozite de nisipuri si pietrisuri situate – pe teritoriul municipiului – la adancimi cuprinse intre 3,0 si 8,5 m.

C.1.2. Geologia

Zona municipiului Giurgiu face parte din Platforma Valaha, care si-a incheiat evolutia ca arie de sedimentare in Cuaternar, cand a fost colmatata.

In cadrul perimetrului de interes si in zonele adiacente ce formeaza ansamblul structural al regiunii sunt descrise formatiuni apartinand Pleistocenului si Holocenului.

Pleistocenul inferior este reprezentat prin stratele de Fratesti care sunt constituite din nisipuri, pietrisuri si bolovanisuri, pe alocuri cimentate, cu elemente de cuartite, gresii, silexuri, calcare, creta si roci eruptive. Grosimea acestui orizont de pietrisuri si bolovanisuri este redusa pe fruntea sudica a campiei Burnasului (1-3 m), dar creste spre nord, atingand 10 – 15 m.

Pleistocenul mediu este alcatuit dintr-o patura de depozite cu caracter loessoid, a carei grosime variaza de la 20 la 45 m. Depozitele loessoide au in componenta prafuri argiloase, nisipoase, galbui, cu multe concretiuni calcaroase, concentrate uneori la anumite nivele. De asemenea, s-a mai constatat prezenta a 2-6 nivele mai argiloase, de culoare roscata.

Pleistocenul superior cuprinde aluviunile si depozitele loessoide apartinand teraselor si sunt reprezentate prin pietrisuri si bolovanisuri in baza, care trec la partea superioara in nisipuri grosiere si medii. Peste acestea se intalnesc depozite loessoide, constituite din argile prafoase, nisipoase, galbui inchise cu concretiuni calcaroase.

Holocenul inferior este reprezentat prin depozite loessoide cu caracter prafos – argilos ale terasei inferioare, cu o grosime de 15-30 m si prin pietrisurile terasei joase, a caror grosime variaza intre 4-10 m.

Holocenul superior cuprinde depozitele loessoide care acopera terasa joasa, precum si aluviunile grosiere si fine ale luncilor. Depozitele loessoide au un caracter nisipos-argilos si prezinta o grosime de 5-10 m.

Platforma Valaha se caracterizeaza prin prezenta unor sisteme de falii, care impart soclul acesteia in mai multe blocuri ce au suferit miscari de subsidenta sau de ridicare. Din aceasta cauza tectonica de ansamblu a platformei se prezinta la nivelul fundamentului sub forma unor ridicaturi de tip horst separate prin afundari de tip graben. Acest aranjament nu se poate observa la suprafata, deoarece totul este acoperit de formatiuni recente.

Din punct de vedere seismic, conform normativului P100-1/2006 valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare ag=0,20 g, pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani, iar valoarea perioadei de control (colt) a spectrului de raspuns este Tc=1,0 s.


54




Din punct de vedere al macrozonarii seismice, perimetrul se situeaza in intervalul zonei de gradul 7, pe scara MSK, cu o perioada de revenire de minimum 50 ani, conform STAS 11100/1-93.

C.1.3. Hidrogeologia

Din punct de vedere hidrogeologic municipiul Giurgiu se situeaza in cadrul regiunii cu ape subterane in formatiuni poroase cu strate acvifere locale sau discontinui cantonate in pietrisuri si nisipuri, asa cum se prezinta in harta hidrogeologica din figura nr. 9.

Pe baza studiilor existente, nivelul apelor subterane se situeaza in perimetrul orasului la adancimi de 20-25 m.

Calitatea si nivelul apelor subterane sunt influentate semnificativ de Dunare.

C.1.4. Solul

In intravilanul municipiului Giurgiu pot fi identificate urmatoarele tipuri de soluri (vezi harta cu distributia solurilor):

Cernoziomuri carbonatice, in partea centrala si de est a municipiului; Cernoziomuri levigate freatic umede, cu intercalatii de cernoziomuri

danubiano-pontice, in zona de nord si vest (inclusiv zonele de dezvoltare urbana);

Soluri aluviale, in partea de sud a localitatii, in imediata apropiere a Dunarii si in zonele inundabile.


55




Figura nr. 13 - Harta solurilor

C.1.4.1. Terenuri degradate Fenomenele de degradare a calitatii terenurilor si solurilor sunt legate de actiunea unor cauze naturale si antropice.

Printre cazurile naturale care determina degradarea terenurilor si solurilor in zona Giurgiu se numara fenomenele de aluvionare si eroziune de mal carora li se adauga procese de innisipari si colmatari prin vegetatie.

Procesele de aluvionare sunt dominante pe portiunile de mal neindiguite, desi apar uneori si in cele amenajate. In albia propriu-zisa aluvionarile au dat nastere ostroavelor (insulelor) iar in zona malurilor neamenajate au dezvoltat mici plaje.

Spalarea de suprafata este intalnita pe micile pante ale terasei inferioare sau pe malul Dunarii.

Un martor de eroziune se evidentieaza in partea de sud a orasului, paralel cu canalul Sf. Gheorghe, pe un fragment al terasei inferioare. Inundatiile sau excesul natural de umiditate caracteristice zonelor joase au reprezentat pentru teritoriul municipiului doar o cauza minora de degradare a calitatii solului, irigatiile necontrolate avand in trecut un rol mai mare in acest proces.

Alte actiuni antropice cu efect de modificare a calitatii terenurilor in zona Giurgiu au fost desecarile si indiguirile. In acest sens este de amintit ca in imediata vecinatate a Dunarii a existat pana in anii ′70 o vasta zona umeda alcatuita din


56




palcuri de padure si balti si in care principalele amenajari artificiale le constituiau iazurile de crestere a pestilor fitofagi.

Aceasta zona a fost desecata si despadurita acum 35 ani in vederea construirii Combinatul Chimic, Platforma nr. I a Combinatului a functionat pana in 1988 cand, datorita poluarii intense pe care o produceau, au fost scoase treptat din functiune toate instalatiile de productie.

In urmatorii ani procesul de degradare a instalatiilor, dar si a terenurilor, a avansat conferind zonei aspectul de dezastru ecologic.

La crearea acestui peisaj contribuie si sapaturile, desfundarile de suprafete precum si depozitarile neorganizate de deseuri. Asemenea aspecte sunt tipice nu numai pentru platforma sudica a VERACHIM, ci si pentru teritoriul apartinand Intreprinderii de Industrializarea sfeclei de zahar “SC OLIMPIA SA” sau altor agenti economici aflati in stare financiara critica. Astfel, zona lucrarilor pentru statia de pompare a SC OLIMPIA SA, incepute cu mai multi ani in urma si sistate din lipsa fondurilor de investitii apare ca un teren puternic afectat, senzatie accentuata si de vecinatatea “cimitirului de vase” delimitat de malul ostrovului Mocanasu.

Tot in partea de sud a orasului, in apropierea canalelor Dunarii, respectiv pe teritoriul fostei balti Veriga, se afla 2 zone de depozitare a deseurilor, lipsite de orice amenajari de protectie a mediului. Cele doua depozite – cel de zgura si cenusa al CET Giurgiu si actuala halda oraseneasca reprezinta impreuna o suprafata de peste 70 ha de teren degradat, la care trebuie adaugate suprafetele de teren ce marginesc pe cele doua laturi drumul de acces la halda oraseneasca si pe care exista depuneri necontrolate de gunoaie orasenesti.

In prezent actuala halda oraseneasca nu mai este functionala. Trebuie mentionat ca exista un proiect de inchidere a haldei care se afla in derulare.


57




Figura nr. 14 - Zonele de influenta a vegetatiei prin poluarea generata de platformele industriale


58




C.1.5. Clima

Clima reprezinta una din componentele de baza ale cadrului natural cu influenta nemijlocita si directa asupra tuturor activitatilor social-economice.

In acest context, cunoasterea caracteristicilor climatice, respectiv a valorilor elementelor si paramerilor meteorologici este necesara tuturor domeniilor a caror activitate este afectata de conditiile de vreme. Planificarea si desfasurarea eficienta a activitatilor din agricultura, energetica, transporturi, turism si arhitectura, ori in balneologie si igiena publica, etc. este de neconceput fara luarea in considerare a complexului caracteristicilor climatice.

Amplasarea si orientarea corecta a obiectivelor industriale in perimetrul arealelor urbane impune discernamant pentru evitarea cresterii poluarii.

Adancimea de fundare a constructiilor, precum si cea de ingropare a conductelor de apa trebuie sa tina seama de regimul termic (adancimea de inghet in sol, valoarea temperaturii negative si durata) pentru a se evita spargerea tevilor de apa si de canalizare.

Municipiul Giurgiu se situeaza la limita sudica a marii unitati geografice Campia Romana, respectiv in subunitatea acesteia Campia Burdea, pe malul stang al Dunarii. Orasul este asezat cu limita sa sudica partial in zona de lunca si pe terasa inferioara, iar inspre nord, est si vest pe terasa superioara a vaii Dunarii.

Caracteristica principala a acestei zone o formeaza relieful de campie tipica neted, cu climat de stepa, silvostepa si o vegetatie corespunzatoare.

Ca urmare a pozitiei sale in sud-estul continentului european si in sud-estul Romaniei, deasupra zonei analizate actioneaza in principal centrii barici specifici Europei meridionale si de sud-est. Dupa importanta lor pentru aspectul de vreme si de clima pe care le determina, acestia sunt:

Ciclonii mediteraneeni, Anticiclonul siberian, Anticiclonul azoric, Anticiclonul scandinav.

C.1.5.1. Temperatura aerului Regimul temperaturii aerului reflecta caracteristicile climatului continental tipic atat prin amplitudinea anuala a mediilor lunare care depaseste 25 %, cat mai ales prin amplitudinea anuala a valorilor absolute care depaseste 72 %.

Temperatura medie multianuala depaseste 11 °C valoare caracteristica unui areal ingust din sudul tarii, situat de-a lungul Vaii Dunarii intre Turnu Severin si Calarasi, areal considerat ca fiind cel mai calduros din Romania.

In cursul anului, temperatura aerului este intr-o continua evolutie de la valori medii negative in intervalul ianuarie – februarie la valori pozitive in intervalul martie – decembrie. In cursul anului de la luna cea mai rece – ianuarie (-26 °C spre luna cea mai calda – iulie (22,9 °C) – cresterile interlunare cele mai


59




pronuntate sunt consemnate intre martie-aprilie 6,7 °C si aprilie – mai 5,4 °C. Cresterile interlunare ale valorilor medii in intervalul cald, respectiv intre lunile iunie-iulie, iulie-august si august-septembrie sunt apreciabile mai mici, osciland doar intre 0,7 – 4,2 °C.

Mediile lunare ale temperaturilor maxime zilnice sunt pozitive in tot cursul anului osciland intre 1,2 la 4,3 °C iarna; 10,7 la 24,9 °C primavara; 27,5 la 29,8 °C vara si 10,9 la 25,6 °C toamna. Media anuala a maximelor zilnice la Giurgiu este de 17,0 °C.

Mediile lunare ale temperaturilor minime zilnice sunt negative in anotimpul de iarna si oscileaza intre -2,5 °C in decembrie si – 4,0 °C in februarie; media lunara a minimelor zilnice cea mai scazuta fiind in ianuarie (-6,1°C). Mediile minimelor zilnice devin pozitive in aceasta zona (mai ales datorita influentei moderatoare a suprafetelor lacustre ale vaii Dunarii) inca din luna martie. Datorita insa continentalismului pronuntat, media anuala a minimelor zilnice este de doar 5,9 °C.

Diferentele dintre mediile lunare ale temperaturilor mexime si minime zilnice, adica amplitudinea de variatie diurna se schimba apreciabil in cursul anului. Cele mai mici diferente sunt in anotimpul de iarna (respectiv 6,6 °C in decembrie, 7,3 °C in ianuarie si 8,3 °C in februarie) iar cele mai mari la sfarsitul verii si inceputul toamnei (14,5 °C in august si 14,3 °C in septembrie).

Temperaturile minime absolute in zona municipiului Giurgiu au fost negative (in anumite conditii aero-sinoptice) inca din luna septembrie (-3,0 °C in anul 1977) si pot ramane negative pana in luna martie (-5,6 °C in anul 1899). Temperatura minima absoluta la Giurgiu a fost de -30,2 °C si s-a consemnat in ziua de 6 februarie 1954. Pentru diverse domenii de activitate (constructii, arhitectura, energetica si termoficare) are importanta cunoasterea mai in detaliu a regimului termic al zonei.

C.1.5.2. Precipitatii atmosferice Zona Giurgiu – ca de altfel cea mai mare parte a sudului Campiei Romane – se afla situata la periferia influentelor anticiclonului euro-asiatic si a ciclonilor oceanici si mediteraneeni, fiindu-i specifice precipitatiile de tip frontal si convectiv.

Cantitatea anuala de precipitatii insumeaza in zona Giurgiu 575,4 mm.

Una din caracteristicile de baza ale precipitatiilor o constituie neuniformitatea spatiala si temporala, astfel incat abaterile lunare si anuale pot fi apreciabile, in anii cu activitate ciclonica deosebit de intensa si frecventa (ex. Anul 1969) cantitatile de precipitatii au depasit 833 mm. In schimb in alti ani, datorita acelorasi conditii dinamice, de circulatie, cantitatea anuala de precipitatii a fost foarte mica (ex. Anul 1945 cu numai 277,3 mm).

Se poate constata astfel ca in aceasta zona, in 24 ore au cazut cantitati apreciabile de precipitatii. Astfel, in octombrie 1944 s-au inregistrat 118,0 mm de precipitatii cazute in 24 ore, cantitate ce a depatit cu 77,7 mm media multianuala a lunii respective.


60




Se constata ca in zona Giurgiu, pot cadea cel putin odata la 5 ani 64 mm de precipitatii in 24 ore. La 10 ani aceste cantitati pot atinge 77 mm in 24 ore, la 20 ani acestea pot insuma 89 mm, la 50 ani 104 mm, iar cel putin odata la 100 de ani cantitatile de precipitatii cazute in 24 ore pot ajunge la 120 mm.

In constructii – inclusiv arhitectura – ca si in transporturi precum si in alte domenii socio-economice, o importanta deosebita o are grosimea stratului de zapada depus care nu de putin ori poate determina disfunctionalitati majore in activitatea de zi cu zi. Stratul de zapada poate atinge grosimi de 45 cm, la 10 ani 58 cm, la 20 ani 72 cm, la 50 de ani 93 cm, iar odata la 100 ani stratul de zapada poate avea grosimi de 110 cm.

C.1.5.3. Umezeala aerului Umezeala aerului in aceasta zona se datoreaza in parte advectiilor aerului maritim – tropical si mediteranean, cald si umed, care se manifesta indeosebi iarna, ca si ale maselor oceanic mai frecvente vara dar, sursa principala de umezire a aerului o constituie evaporatia apei de la suprafata albiei, garlelor si bratelor Dunarii.

In acest context, in zona Giurgiu, datorita apropierii Dunarii, valoarea medie multianuala a umezelii relative (cel mai sugestiv parametru al umezelii aerului) este ridicata, respectiv : 79 %.

C.1.5.4. Inghetul Din datele prelucrate dintr-un sir de observatii de peste 50 de ani, rezulta ca in medie ultimul inghet de primavara se noteaza destul de devreme – datorita influentei Culoarului Dunarii – respectiv la 1 aprilie.

Primul inghet de toamna se produce in medie, destul de devreme, respectiv in jurul datei de 27 octombrie.

Din datele prelucrate pentru zona Giurgiu, rezulta ca cel mai timpuriu inghet de toamna s-a produs la sfarsitul lunii septembrie (25.IX) deci cu mai mult de o luna de zile mai devreme decat data medie.

Cel mai tarziu inghet de toamna a intarziat pana la mijlocul celei de-a treia decada a lunii noiembrie (24.XI).

Din aceleasi date rezulta ca in medie durata in zile a intervalului anual fara inghet este de 208 zile. Datorita insa particularitatilor factorilor climatici (de circulatie) de la un an la altul durata anuala a intervalului fara inghet poate fi de numai 105 zile sau poate depasi 240 zile (249 zile).

Din analiza datelor prezentate rezulta ca temperaturile medii zilnice devin pozitive din 16 februarie si se mentin la valori pozitive pana in 18 decembrie. Rezulta deci ca durata anuala a intervalului cu valori pozitive este de 306 zile, iar durata anuala a intervalului cu temperaturi medii zilnice negative (respectiv egale sau mai mici de 0 °C) este de 59 zile.


61




C.1.5.5. Regimul vanturilor Regimul vanturilor, pe teritoriul Romaniei si implicit in zona studiata, este determinat de dezvoltarea diferitelor sisteme barice care traverseaza Europa si in primul rand principalii centrii barici (ciclonii Mediteraneeni, Anticiclonul Siberian, Anticiclonul Azoric si Anticiclonul Scandinav).

Efectul de canalizare a curentilor de aer de-alungul Culoarului Dunarii, este pus in evidenta in mod pregnant de datele observatiilor efectuate la statia meteorologica Giurgiu si la alte statii meteorologice situate de-a lungul Dunarii (ex. Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Magurele, Calarasi). La aproape toate aceste statii datele multianuale indica predominarea vanturilor din doua sensuri opuse, din vest si est. Directiile perpendiculare pe valea Dunarii (din nord si din sud) au o frecventa apreciabil mai mica.

Frecventa anuala cea mai pronuntata (23,1 %) o detin vanturile din directia sud-vest (21,1%) adica exact vanturile corespunzatoare orientarii generale a Vaii Dunarii in zona propriu-zisa si limitrofa orasului Giurgiu (in portiunea din aval de confluenta raului Vedea cu Dunarea si pana in aval de oras, aceasta prezinta o orientare generala sud-vest spre nord-est).

In aceasta conjuctura, pentru arterele (strazile) cu orientare generala sud-vest spre nord-est si cu deschidere pe aceste directii circulatia (ventilatia) este apreciabil semnificativa comparativ cu alte artere (strazi) orientate perpendicular pe aceste directii predominante.

Vitezele medii lunare inregistreaza cele mai mari valori pe a doua directie dominanta, respectiv pe directia nord-est. Astfel aceste vanturi (de nord-est) inregistreaza cele mai mari valori anuale (4,6 m/s) iar in cursul anului vitezele medii ale vanturilor din aceasta directie sunt cele mai mari in intervalul : ianuarie – martie (5,1 la 5,4 m/s) si noiembrie – decembrie (4,8 la 5,4 m/s).

Desi prima directie predominanta in zona o reprezinta vanturile din sectorul sud-vestic, vitezele medii cele mai pronuntate (dupa vanturile din nord-est) le reprezinta vanturile din sectorul vestic care in medie multianuala, prezinta valori de 4,4 m/s. De astfel, in cursul anului, in intervalul iunie-octombrie vitezele medii ale vanturilor din aceasta directie (vest) prezinta cele mai mari valori (3,7 la 4,8 m/s).

Viteza medie anuala a vantului indiferent de directie in aceasta zona indica 2,5 m/s.

Constatam astfel ca in zona Giurgiu viteza maxima anuala a vantului cel putin odata la 5 ani poate atinge 18 m/s ; la 10 ani, 22 m/s, ; la 20 25 m/s, la 50 ani 28 m/s si in sfarsit cel putin odata la 100 de ani, acest parametru al vantului ajunge la 30 m/s. La viteze mari de 30 m/s, reprezintand 108 km/ora, presiunea dinamica asupra cladirilor este deosebita, iar efectele asupra peisajului urban in ansamblu si asupra constructiilor in particular sunt importante.


62




C.1.5.6. Fenomene meteorologice Din complexitatea fenomenelor meteorologice, in prezentul studiu vor fi tratate doar ceata, aerul cetos, orajele, viscolele si poleiul ca fenomene.

CEATA – face parte din categoria hidrometeorilor si reprezinta suspensia in atmosfera de picaturi de apa sau cristale de gheata foarte mici, in general de dimensiuni microscopice, care reduc vizibilitatea (la sub 1000 m) la nivelul solului.

In zona Giurgiu frecventa anuala a cetii este de 50 zile. In cursul anului cele mai multe zile cu ceata (10,7 – 10,9) se produc in decembrie – ianuarie. O frecventa lunara relativ mare (8,0 – 8,7) a acestui fenomen se consemneaza si in lunile februarie si noiembrie in zona (intre 0,1 si 0,9 cazuri).

AERUL CETOS reprezinta suspensia in aer a picaturilor microscopice de apa sau a particulelor hidroscopice umezite datorita carora vizibilitatea este redusa intre 1 – 10 km.

Aerul cetos are un aspect de val cenusiu care nu atenueaza prea mult culorile peisajului. In cazul aerului cetos umezeala relativa este sub 100 %. Frecventa anuala a aerului cetos in zona este apreciabila (251,8 zile). Datorita pe de o parte a Dunarii cat si industriei locale din orasul Giurgiu precum si celei de pe malul Bulgaresc.

ORAJUL se defineste ca una sau mai multe descarcari bruste de electricitate atmosferica, ce se manifesta printr-o lumina scurta si intensa (fulger) si printr-un zgomot sec sau bubuit scurt (tunet).

Orajele sunt asociate norilor de convectie si sunt in general insotite de precipitatii care, atunci cand ating solul, au caracter de aversa si pot fi sub forma de ploaie, ninsoare, mazariche moale sau tare ori – cel mai des – grindina. In astfel de conditii frecventa lunara a zilelor cu aceste fenomene este maxima la sfarsitul primaverii (mai 6,3 zile) si mai ales vara (iunie 8,8 zile, iulie 7,0 zile) si mai mica toamna (0,3 la 1,9 zile).

VISCOLUL se defineste ca ansamblul de particule de zapada ridicate de vant de pe suprafata solului, la diferite inaltimi. Pentru aceasta zona viscolul este un fenomen de iarna prezent aproape in fiecare an dar cu o frecventa apreciabil mai mica comparativ cu areale invecinate din Campia Romana. In medie multianuala acest fenomen se produce doar in 1,8 zile.

In timpul anului cel mai frecvent viscol se produce in februarie (0,6 zile), dar el poate fi semnalat inca din noiembrie si poate fi observat si in martie.

POLEIUL reprezinta depunerea de gheata compacta si neteda, in general transparenta, care provine din inghetarea picaturilor de ploaie sau burnita supraracite, pe obiectele a caror suprafata are o temperatura negativa sau apropiata de 0 °C.

In concluzie, clima zonei studiate, ca majoritatea arealului limitrof, este continentala, cu nuante de excesivitate atenuate de influenta Dunarii.


63




C.1.5.7. Nebulozitatea si durata de stralucire a soarelui Prin particularitatile sale, nebulozitatea influenteaza repartitia si regimul celorlalte elemente climatice precum: durata de stralucire a soarelui, bilantul radiactiv si termic, umezeala aerului, precipitatiile atmosferice.

In raport cu conditiile de circulatie atmosferice si conditiile locale, nebulozitatea totala variaza mult de la o luna la alta. Se remarca un maxim iarna, in decembrie-februarie (7,2 – 6,9) si un minim vara, in august (3,5 zecimi).

Se constata astfel ca in medie anuala, frecventa zilelor senine (cu nebulozitate intre 0 si 3,5 zecimi) reprezinta doar 21 % (748 zile); cea a zilelor noroase (cu nebulozitate intre 3,6 – 7,5 zecimi) atinge 53 % (194 zile), iar timpul acoperit (nebulozitate cuprinsa intre 7,6 – 10,0 zecimi) reprezinta 26 % (96 zile).

In cursul anului, distributia zilelor senine, noroase si acoperite este destul de uniforma. Astfel, in luna iulie (dar si in august) ca rezultat al predominarii regimului anticiclonic, numarul mediu al zilelor senine reprezinta 36 % (11 zile) din totalul lunar, comparativ cu cele acoperite care insumeaza numai 6 % (2 zile).

Numarul zilelor acoperite este in schimb foarte mare iarna cand reprezinta intre 45 - 52 % din tipurile de timp (respectiv 13 – 16 zile in lunile decembrie – februarie prezinta cerul acoperit).

Din datele inscrise rezulta ca in zona municipiului Giurgiu, durata totala anuala de insolatie este de 2175,5 ore.

Ca si in celelalte zone din sudul tarii, semestrului cald al anului (aprilie – septembrie) ii revine aportul principal din numarul anual de stralucire a soarelui (1555 ore respectiv 75%).

In semestrul rece, atat ca rezultat al intensificarii activitatii frontale din mediterana cat si datorita nebulozitatii stratiforme ridicate, ce se dezvolta in partea superioara a inversiunilor termice de sedimentare la care nu de putine ori se adauga ceata frecventa datorita Culoarului Dunarii (ceturile de evaporare) durata stralucirii soarelui inregistreaza valori reduse (cca. 620 ore, respectiv 29%). In cursul anului de insolatie maximul se produce in luna iulie (307,4 ore), iar minimul in decembrie 62,2 ore.

C.1.5.8. Concluzii si aprecieri teoretice privind climatul urban Municipiul Giurgiu reprezinta un component al peisajului geografic antropizat. Modificarile caracterului suprafetei (subiacente, active) din interiorul orasului au atras dupa ele modificari de ordin climatic.

Orasul se deosebeste de localitatile rurale in primul rand prin materialul de constructii folosit. In timp ce localitatea rurala in majoritatea zonelor este acoperita preponderent cu un invelis vegetal (gradini, livezi, curti) in zonele urbane predomina piatra artificiala, caramida, tigla ori terasele de beton ale acoperisurilor si peretilor, asfaltul strazilor.


64




In locul solului poros, acoperit cu vegetatie al localitatilor rurale, in oras se intalneste asfalt si beton compact, impermeabil, deosebiri care aduc schimbari asupra climatului.

Climatul oraselor poate fi definit ca ansamblul unor microclimate separate. Acest climat este caracterizat prin trasaturi proprii, deosebit de cele ale regiunilor inconjuratoare. Factorii care influenteaza climatul in oras se pot grupa in doua mari categorii si anume, naturali si artificiali. Din categoria factorilor naturali fac parte: radiatia solara – diferita dupa latitudine, circulatia generala, relieful vetrei orasului si al imprejurimilor si vegetatia.

In a doua categorie intra: topografia urbana, forma orasului si intinderea lui in suprafata.

Odata cu industrializarea, alti trei factori capata importanta sporita si anume: numarul si densitatea populatiei, sursele artificiale de caldura si poluarea atmosferei oraselor.

Dintre sursele de caldura, cea mai importanta este aceea provenita din consumul de combustibil casnic si industrial.

Caldura primita prin arderea combustibilului este nesemnificativa vara, in schimb iarna poate echilibra caldura primita prin radiatia solara.

In ceea ce priveste poluarea atmosferei orasului aceasta are o serie de consecinte de ordin climatic si biologic.

Astfel, valul de impuritati absoarbe radiatia solara in timpul zilei in schimb micsoreaza radiatia efectiva in cursul noptii – atenuand astfel racirile excesive.

In general, in perimetrul orasului (datorita factorilor de natura locala) apar diferentieri microclimatice. Se pot distinge astfel doua categorii de microclimate:

Microclimatul exterioarelor (microclimatul strazilor, curtilor, acoperisurilor, al fatadelor umbrite sau insorite, al spatiilor verzi care in ansamblu formeaza topoclimatul urban);

Microclimatul interioarelor, denumit microclimatul spatiilor inchise. Acesta reprezinta in fapt tipul de climat artificial propriu-zis, fiind deopotriva rezultatul factorilor naturali ca si ai celor artificiali.

Orasul actioneaza asupra vantului in doua moduri total diferite. Pe de-o parte datorita diferentelor de temperatura care apar temporar, intre oras si zonele limitrofe lui se formeaza un sistem de vant propriu nu prea intens dar totusi existent (“vantul urban”). De exemplu supraincalzirea orasului in serile senine si cu vant slab, duce la formarea vantului spre oras. Pe de alta parte, cea mai importanta influenta a orasului asupra vantului consta in faptul ca aceasta actioneaza ca obstacol pentru curentii generali ai circulatiei atmosferice. Din cauza cladirilor cu inaltimi si pozitii diferite, orasul actioneaza asupra vantului ca un obstacol pentru curentii generali ai circulatiei atmosferice. Din acest motiv vantul este slabit ca intensitate in imediata vecinatate a solului, iar turbulenta este apreciabil sporita. Intre cladiri si pana la o anumita inaltime deasupra


65




acestora se formeaza o masa de aer turbulent, peste care curentii generali ai vantului trec ca peste un obstacol.

Ca la orice obstacol, rezulta o indesire a liniilor de curent ceea ce de la o anumita altitudine, conduce la sporirea vitezei vantului deasupra orasului si in mod corespunzator la aparitia unei componente ascensionale a aerului in partea “in vant” si o componenta descendenta a curentilor de aer in partea de “sub Vant” a orasului.

Facand abstractie de perturbarea generala a vantului in oras, pe anumite portiuni – in special pe arterele lungi si drepte, orientate paralel cu circulatia generala a curentilor de aer, se constata “efecte de ajutaj” care sporesc viteza vantului.

Limita climatului urban se considera ca se extinde pe intreaga suprafata acoperita cu constructii, cu mici influente asupra zonelor inconjuratoare.

Pe verticala, climatul urban se manifesta pana la o inaltime de 3 – 5 ori mai mare decat inaltimea medie a constructiilor. Fenomenul complex de “clima urbana” se materializeaza prin valori diferite ale temperaturii aerului fata de imprejurimi. Valorile maxime ale regimului termic nu sunt apreciabil diferite fata de zonele limitrofe.

Temperaturile minime in schimb, sunt mai mari in oras decat in zonele limitrofe, dar turbiditatea aerului in oras este mai pronuntata. Intre oras si arealele limitrofe se poate dezvolta in anumite situatii aero-sinoptice, un curent de aer specific “vant urban de sol”.

Giurgiu, reprezinta o aglomerare urbana relativ concentrica (usor alungita pe directia nord). Fiind un oras tipic de campie, situat in extremitatea sudica a Campiei Romane, ii sunt specifice influentele climatului tipic continental – temperat al acestuia.

Rolul moderator al Culoarului Dunarii se resimte in oras cu precadere in jumatatea sa sudica. Din acest punct de vedere, toamna este ceva mai cald decat in zonele limitrofe, iar primavara usor mai rece. Spre Dunare se pot acumula mase de aer mai reci care prin stagnare si pozitie favorizeaza formarea inversiunilor termice.

Datorita Dunarii, in semestrul rece, cu precadere in intervalul noiembrie-ianuarie, creste frecventa cetii in oras.

Din punct de vedere arhitectural trebuie avut in vedere faptul ca eventuala extindere a orasului trebuie facuta in sectorul nord-nord estic si chiar estic.

De asemenea, plantarea spatiilor verzi este indicata a fi facuta cu precadere spre nord-est si sud-vest iar obiectivele industriale care vor fi construite sa fie amplasate preponderent in vestul, nord- vestul orasului.


66




C.1.6. Flora si fauna

Biocenoza municipiului Giurgiu este afectata de noxele evacuate in atmosfera, apa si sol si anume: pulberile de metale grele, compusi de sulf si azot, produse petroliere.

Influentele daunatoare asupra organismelor produse de substante impurificate sunt urmatoarele:

Acidifierea solului si solubilizarea, metalele grele se produc ca urmare a poluarii atmosferei cu SO2 ce duce la formarea ploilor acide. Aceste efecte au repercursiuni asupra fertilitatii solului si productivitatii plantelor care se dezvolta pe sol;

Poluarea atmosferei cu pulberi si gaze produce perturbari in dezvoltarea plantelor, scaderea productivitatii si imbatranirea precoce.

C.1.6.1. Flora Efectele poluarii asupra vegetatiei se caracterizeaza prin:

Reducerea numarului de specii paralel cu cresterea numarului de indivizi din speciile rezistente;

Modificari anatomice si fiziologice la nivel individual care merg pana la moartea plantei.

In zona Combinatului Giurgiu s-a remarcat dispunerea sau retragerea unor specii si inlocuirea lor cu altele din aceeasi biocenoza (de exemplu – acolo unde a fost eliminata s-au dezvoltat graminee spontane rezistente la conditii dure de medii si al caror rol pozitiv consta doar in a fixa si acoperi terenul degradat).

Datorita faptului ca gramineele produc o intelenire accentuata a solului, impiedicand dezvoltarea altor specii, precum si a limitarii dezvoltarii acestora de catre concentratiile de poluanti compozitia floristica a biocenozelor din zona aflata sub influenta combinatului, este saraca si scade progresiv pe masura apropierii de sursa de poluare.

Poluantii actioneaza la nivel individual prin producerea de modificari anatomice si fiziologice.

In zona influentata de Combinatul Chimic s-au constatat ca fenomene anatomice defolierea accentuata a coronamentului la PLOP si uscarea masiva a unor ramuri si arsuri circulare, situate intre nervurile frunzelor la SALCAM (Robinia Resendacacia) sau pe inflorescente. Atunci cand sunt afectate in intregime, inflorescentele cad inainte chiar de a infori.

Culturile agricole, vita de vie si pomii fructiferi, cultivati in arealul influentat de Combinat, reactioneaza de asemenea negativ la poluare.

Dintre cereale, PORUMBUL este rezistent la poluare fiind cultivat cu succes in apropierea Platformei II a Combinatului. In schimb la GRAU si ORZ s-a constatat o productivitate scazuta si o calitate necorespunzatoare a fainii obtinuta din boabe.


67




Legumele rezistente la poluarea zonei Giurgiu sunt cartoful, sfecla de zahar, telina, iar cele sensibile sunt varza, patlagelele rosii, spanacul, castravetii.

Dintre soiurile de vita de vie o rezistenta mare la poluare s-a remarcat la Cabernet Sauvignon, Merlot, Chardonnay, Pinot noir, pe cand soiurile de Feteasca, Tamaioasa romaneasca si Muscat Ottonel nu au rezistat in zona.

Nucii, pomi fructiferi raspanditi in zona Giurgiu sunt vulnerabili la poluare, sensibilitatea lor manifestandu-se prin uscarea frunzelor, calitatea fructelor fiind doar rareori influentata.

C.1.6.2. Fauna Actiunea poluarii asupra faunei care reprezinta elementul superior al tuturor laturilor trofice se realizeaza prin intermediul hranei si prin distrugerea niselor ecologice de existenta stabila sau temporara.

Considerand grupele de animale cel mai bine reprezentate, pasarile si pestii – sunt de semnalat urmatoarele:

Fauna piscicola a fost influentata doar nesemnificativ de poluare datorita in principal debitului mare de dilutie si conditiilor favorabile de dispersie si transport al poluantilor in Dunare;

Fauna ornitologica, desi sensibila la poluare, poseda capacitatea de evitare a zonelor periclitate, ca urmare populatiile de pasari au inregistrat schimbari numai in zonele din apropierea surselor de poluare unde evolutia lor s-a indreptat spre predominanta speciilor sinantrope rezistente. Astfel, in apropierea Combinatului si a facilitatilor portuare de pe malul Dunarii se remarca existenta unui numar redus de specii si anume vrabii, pescarusi, ciori, dar reprezentate printr-un numar mare de indivizi.

Speciile migratoare si mai ales cele cuibaitoare s-au retras in zonele impadurite de pe ostroave si grinduri (ex. insula Mocanasu) care continua sa reprezinte pentru ele un mediu de viata favorabil.

In concluzia celor prezentate in acest capitol, trebuie spus ca desi supusa intr-o anumita perioada unui intens proces de poluare si degradare a mediului, zona municipiului Giurgiu, beneficieaza inca de o mare diversitate biologica precum si de capacitatea de refacere a unor biotopuri distruse de activitatile umane.

C.2. CARACTERISTICILE COMPONENTELOR DE MEDIU DIN ZONA POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV

Implementarea strategiilor propuse prin Planul Urbanistic General al municipiului Giurgiu are ca scop general imbunatatirea calitatii mediului incojurator.

Se considera ca zonele ce pot fi afectate de PUG Giurgiu sunt cele cuprinse in zona propusa pentru extinderea orasului, unde se vor construi locuinte si cai de circulatie pentru populatie, insa acestea nu sunt activitati mari poluatoare.


68




Extinderea orasului se va realiza pe o suprafata de cca. 1200 ha si va cuprinde partea de vest, nord si est a acestuia in care se vor asigura toate utilitatile in zona respectiva.

In zona municipiului Giurgiu nu au fost identificate arii protejate care sa prezinte interes deosebit pentru conservare.

Intrucat in capitolul anterior a fost prezentata situatia factorilor de mediu la nivelul municipiului Giurgiu, in tabelul urmator se prezinta caracteristicile zonelor propuse a fi modificate prin PUG Giurgiu.

Tabelul nr. 9 - Caracteristicile zonelor posibil a fi afectate de PUG Zona Caracteristici Zona interesata pentru extinderea municipiului Giurgiu

Zonele interesate pentru extindere au constituit terenuri agricole. In ultimii ani s-a observat o tendinta de reducere a sectorului agricol, acest sector avand o pondere de doar 2,5 % in economia municipiului. Mentionam urmatorii factori de mediu ce pot suferi modificari datorita activitatii agricole: - apa subterana, prin utilizarea necorespunzatoare a ingrasamintelor, a substantelor pentru indepartarea daunatorilor, depozitarea deseurilor, eventualele deseuri depozitate neadecvat; - solul, prin utilizarea necorespunzatoare a ingrasamintelor si substantelor utilizate pentru indepartarea daunatorilor, transferul poluantilor din atmosfera, deseuri depozitate neadecvat, eroziunea, salinizarea; - vegetatia specifica zonei a fost afectata prin utilizarea ierbicidelor, indepartare eventualilor copaci.

Gara si calea ferata din centrul orasului

In prezent caile ferate brazdeaza orasul, insa liniile de cale ferata sunt neutilizate. Solul este poluat de transportul feroviar cu pulberi, funingine, uleiuri si produse petroliere. Suprafata afectata a fost estimata la cca. 50 ha.

Zona inundabila Este situata in partea de sud est a municipiului Giurgiu (vezi Plansa nr. 03 din Anexe) si este constituita din terenuri cu destinatie forestiera.

Zona portuara Teritoriul administrativ al municipiului este udat de ape navigabile pe o lungime de aproximativ 10,25 km, din care 3,25 km pe canalul Sfantul Gheorghe, iar restul la Dunare. In prezent, portul la Dunare dispune de 600 m de chei amenajat, iar la canalul Sfantul Gheorghe de 1,5 km.

Drumul de centura aferent municipiului Giurgiu

La nivelul municipiului Giurgiu situatia circulatiei auto nu este bine conturata, astfel in diferite zone ale orasului accesul se face greu, multe strazi necomunicand intre ele. Orasul dispune in prezent si de strazi neechipate si necorespunzatoare circulatiei rutiere. Municipiul Giurgiu este strabatut de o axa majora Nord-Sud, avand ca punct final portul la Dunare, axa ce este strangulata de podul rutier Bizetz, care a iesit din garantie si nu mai prezinta siguranta in circulatie. Alta directie majora de circulatie duce la tranzitarea localitatii dinspre judetul Teleorman spre Punctul de Control Trecere Frontiera Giurgiu si de aici, fie pe podul peste Dunare, fie prin cele doua puncte de trecere cu bacul. Soseaua de centura va face legatura dintre viitorul drum expres Bucuresti Giurgiu si podul peste Dunare, liniile de feribot, platformele industriale nord si sud.

In zona municipiului Giurgiu au fost identificate urmatoarele riscuri naturale:


69




Riscuri hidrogeologice, ape subterane in N-NV orasului, care influenteaza negativ constructibilitatea terenurilor.

Riscuri de natura geofizica (seisme). Giurgiu este situat in zona seismica de calcul "D", cu valori Ks=0,16 si Tc=1,5 secunde, echivaland cu gradul VIII de intensitate seismica (in grade MSK).

Riscuri hidrologice (inundatii) in zona de izlaz, zona Mocanasu si zona Ramadan.

Riscuri geologice (teren dificil de fundare): pamanturi loessoide sensibile la umezire si nisipuri fine care pot genera fenomene de lichefiere si prabusire.

In ceea ce priveste riscurile antropice se mentioneaza existenta unor obiective economice (Verachim, CET) care pot produce poluarea aerului, apei si solului, slaba gestionare a deseurilor si exploatarile balastiere din albia Dunarii.

Se mai mentioneaza ca in perioada de executie a diferitelor lucrari in zonele propuse a fi modificate prin PUG Giurgiu exista posibilitatea ca mediul inconjurator sa fie poluat, insa activitatile respective vor avea caracter temporar si nu vor influenta semnificativ factorii de mediu.

Dintre activitatile ce pot influenta calitatea mediului se mentioneaza:

Aerul poate fi impurificat prin: Emisii de praf ce pot aparea in timpul executiei constructiilor; Emisii de gaze de ardere generate de motoarele autovehiculelor;

Apa subterana, surse de poluare: pierderile accidentale de materiale, combustibili si uleiuri de la masinile si

utilajele santierului; ape uzate provenite de la grupurile sanitare; nerespectarea programului de gestiune a deseurilor; ape poluate ce pot fi antrenate de apa pluviala in subteran.

Solul poate fi poluat prin urmatoarele actiuni: poluari accidentale prin deversarea unor substante periculoase pentru

mediu; repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei in spatii

neamenajate; apele uzate menajere, rezultate de la grupurile sanitare si din igienizari; nerespectarea programului de colectare si gestiune a deseurilor; emisii generate de trafic si motoarele autovehiculelor care se depun pe

sol; Zgomotul care va fi generat in perioada de executie a constructiilor de utilaje,

de lucrarile la platforme, fundatii, terasamente, montare instalatii. Biodiversitatea: in zona analizata nu se regasesc specii protejate de flora si

fauna care sa necesite conservare deosebita.


70




Se considera ca prin implementarea Planului Urbanistic General in municipiul Giurgiu se va imbunatatii calitatea mediului prin crearea de noi artere de circulatie cu rol de a reduce poluarea data de traficul rutier din oras, crearea de spatii verzi si impunerea intretinerii lor corespunzatoare. De asemenea, proiectul prevedere depoluarea zonelor ocupate de industria care in prezent si-a restrans activitatea, reducerea emisiilor poluante prin introducerea sistemului de alimentare cu gaze, desfiintarea garii si caii ferate din centrul orasului va duce la imbunatatirea peisajului si reducerea poluarii create de aceasta.

D. ORICE PROBLEMA DE MEDIU EXISTENTA

D.1. ZONE SPECIFICE CU PROBLEME DE MEDIU

In documentatia intocmita pentru Planul Urbanistic General al municipiului Giurgiu au fost identificate urmatoarele zone cu probleme de mediu (vezi figura nr. 15 si numerotarea zonelor):

Zone influentate de poluarea industriala:

1. Zona industriala nord; 2. Zona aflata in partea de vest –platforma Verachim, 3. Zona cuprinsa de Zona Libera; 4. Zona industriala sud; 5. Zona industriala Olimpia

Zone influentate de traficul rutier; Zona cuprinsa de Vama Giurgiu; Zona caii ferate care in prezent nu este utilizata. Se precizeaza ca zona industriala sud necesita reconstructie ecologica.

In zona analizata prezinta interes si zona inundabila aflata in partea de sud-est a municipiului Giurgiu (Ostrovul Mocanasu si Ostrovul Mocanu).

Trebuie mentionat faptul ca de-a lungul Dunarii si a bratului Smarda a fost construit un dig de aparare a orasului impotriva inundarii acestuia de apele Dunarii.


71




Figura nr. 15 - Zone inundabile si zone industriale Municipiul Giurgiu

D.2. ZONE DE PROTECTIE A PATRIMONIULUI CULTURAL

In ceea ce priveste zonele de protectie a patrimoniului cultural amintim in tabelul urmator obiective mentionate in Lista Monumetelor Istorice 2004:

Tabelul nr. 10 – Lista monumentelor istorice din municipiul Giurgiu Cod Denumire Datare GR-I-s-A-14756 Cetatea Giurgiu sec. XIV – XVIII, Epoca

medievala GR-I-s-A-14757 Asezarea paleolitica de la Giurgiu

"Malu Rosu"

GR-I-m-A-14757.01 Asezare Paleolitic final GR-I-m-A-14757.02 Asezare Epipaleolitic GR-II-m-B-14846 Cheiul de piatra 1876 GR-II-m-B-14847 Uzina de Apa 1910 GR-II-m-B-14848 Casa 1899 GR-II-m-B-14849 Casa Dr. A. Vianu inc. sec. XX GR-II-m-B-14850 Casa N. N. Condeescu 1899 GR-II-m-B-14851 Casa Barbilian 1960 GR-II-m-B-14852 Liceul "Ion Majorescu” 1896 GR-II-m-B-14853 Casa 1909 GR-II-m-B-14854 Casa Elena Marinescu 1900

Zona inundabilă

Zone industriale

1

2 3

4

5


72




GR-II-m-B-14855 Casa Iancu Marinescu 1901 GR-II-m-B-14856 Casa Stefan Chiovici 1870 GR-II-m-B-14857 Sediul administrativ al Fabricii de

caramida 1940

GR-II-m-B-14858 Casa Stefanescu 1895 GR-II-m-B-14859 Scoala Ion Zalomit 1868 GR-II-m-B-14860 Casa Alexandru Cartojan 1900 GR-II-m-B-14861 Biserica romano-catolica 1885 GR-II-m-B-14862 Casa, azi sediu Procuratura 1900 GR-II-m-B-14863 Biserica "Sf. Treime”-Smarda 1852 GR-II-m-B-14864 Biserica "Adormirea Maicii Domnului” 1852 GR-II-m-B-14865 Caminul de Ucenici, azi Primaria 1933 GR-II-m-B-14866 Spitalul Vechi 1871 GR-II-m-B-14867 Ansamblul comemorativ al eroilor din

primul razboi mondial 1939

GR-II-m-B-14867.01 Biserica Eroilor 1939 GR-II-m-B-14867.02 Mausoleul Eroilor 1939 GR-II-m-B-14868 Casa 1905 GR-II-m-B-14869 Casa Dr. Caragea 1880 GR-II-m-B-14870 Casa V. Cochinescu 1890 GR-II-m-B-14871 Casa 1910 GR-II-m-B-14872 Casa Dr. Filip Paunescu, azi fundatie 1890 GR-II-m-B-14873 Casa, azi sectie a Muzeului judetean 1911 GR-II-m-B-14874 Casa Mateescu 1890 GR-II-a-B-14878 Ansamblul urban "Parcul Alei, cu

imobilele limitrofe Sec. XIX - XX

GR-II-m-B-14875 Casa Vasile Dorobantu 1905-1928 GR-II-m-B-14876 Prefectura, azi Muzeul judetean 1870-1903 GR-II-m-B-14877 Tribunalul, azi Prefectura 1935 GR-II-m-B-14879 Politia municipala 1930 GR-II-m-A-14880 Fragment din zidul cetatii turcesti-Tabia Sec. XVIII GR-II-m-B-14881 Fabrica de Bere 1905 GR-II-a-B-14882 Ansamblul urban "Cartierul Fabricii de

Zahar" 1913

GR-II-m-B-14883 Casa H. Potamian, azi Ocolul silvic 1912 GR-II-a-B-14884 Ansamblul urban "Strada Garii" Sec. XIX-XX GR-II-m-B-14885 Baia publica, azi sediu ELTRANS 1930 GR-II-a-B-14886 Ansamblul urban "Str. Mircea cel

Batran" Sec. XIX-XX

GR-II-m-B-14887 Biserica "Buna Vestire”-Greceasca 1864 GR-II-m-B-14888 Primaria, azi Scoala de muzica 1889 GR-II-m-B-14889 Scoala Comerciala, azi Institutul de

Proiectari 1900

GR-II-m-B-14890 Biserica "Sf. Nicolae” 1830 GR-II-m-B-14891 Casa Stelian Vasilescu 1880 GR-II-m-B-14892 Casa Stefan Burileanu 1913 GR-II-m-B-14893 Capitania Portului Giurgiu 1939 - 1945 GR-II-m-B-14894 Podul Bizet 1905 GR-II-a-B-14895 Santierul naval 1910 GR-II-m-B-14895.01 Atelierele vechi 1910 GR-II-m-B-14895.02 Administratia santierului naval 1910 GR-II-m-B-14896 Casa N. Miltiade, azi restaurant 1900 GR-II-m-B-14897 Administratia Financiara, azi Tribunal 1915 GR-II-m-B-14898 Institutul de Fete "Modern", azi

Inspectoratul scolar 1900


73




GR-II-m-B-14899 Ateneul "Nicolae Balanescu” 1940 GR-II-m-B-14900 Casa 1905 GR-II-m-B-14901 Casa Varbanescu 1900 GR-II-m-B-14902 Casa, azi C.A.R. pensionari 1900 GR-II-m-B-14903 Biserica "Sf. Gheorghe” 1840 GR-II-m-B-14904 Scoala nr. 1 1890 GR-II-a-B-14906 Ansamblul urban "Str. Stefan cel Mare" Sec. XIX-XX GR-II-m-B-14905 Hotel, ulterior restaurant "Meteor", azi

locuinta 1912

GR-II-m-B-14907 Casa Hentze 1907 GR-II-m-B-14908 Perceptia, azi sediu Sectia Cai

Navigabile 1928

GR-II-m-B-14909 Han, azi casa I. Racasanu 1905 GR-II-m-B-14910 Banca Nationala, azi Biblioteca

judeteana 1928

GR-II-m-B-14911 Casa 1890 GR-II-m-B-14912 Casa 1890 GR-II-m-A-14913 Turnul Ceasornicului sec. XVIII GR-II-m-B-14914 Casa 1912 GR-II-m-B-14915 Casa Emil Gulian 1898 GR-II-m-B-14916 Casa 1905 GR-III-m-B-15103 Bustul lui Mihai Eminescu 1938 GR-III-a-B-15104 Aleea Eroilor (1877-1878); - 23 de

busturi si placa comerorativa 1977

GR-III-m-B-15105 Bustul lui Aristide Paulopoulo 1920 GR-III-m-B-15106 Bustul lui Nicolae Iorga 1995 GR-III-m-B-15107 Statuia lui Vlad Tepes 1976 GR-III-m-B-15108 Statuia "Triumf" Mijl.sec.XX GR-III-m-A-15109 Statuia "Diana" Sec. XX GR-III-m-A-15110 Statuia "Apollo Belvedere" Sec.XIX

In cadrul PUG pentru municipiul Giurgiu au fost delimitate urmatoarele zone de protectie:

Zone de protectie cu valoare istorica; Zone de protectie ale monumentelor istorice si cladirilor memoriale. In figura urmatoare sunt prezentate unele monumente istorice protejate mentionate.

Se mentioneaza ca situl arheologic de la Malul Rosu si ansamblul medieval tarziu format din Cetate, Turnul Ceasornicului si Tabie intra in categoria de monumente de importanta nationala.

In zona veche a orasului se gasesc zone protejate de imporanta locala.

In ceea ce priveste patrimoniul mobil acesta este concentrat in muzee si colectii. PUG Giurgiu include si proiecte de muzee noi (dintre care unul include gara).


74




Figura nr. 16 - Plan de amplasare a unor monumentele istorice in municipiul Giurgiu

Primaria mun. Giurgiu

Cetatea Giurgiu

Ansamblu comemorativ al eroilor din primul război mondial

Biserica Sf. Treime


75




D.3. ARII NATURALE PROTEJATE

In perimetrul care face obiectul PUG pentru municipiului Giurgiu nu exista arii naturale protejate. Se mentioneaza ca o suprafata de 615,2 ha de paduri este propusa ca zona naturala protejata (aceste paduri sunt de grupa I, avand functiuni speciale de protectie si nu de productie). In intravilan, in perimetrul Zonei Libere se afla o suprafata de 40,8 ha de padure. Cea mai apropiata arie de interes de perimetrul municipiului Giurgiu se afla la cca. 15 km distanta si este reprezentata de ROSCI0088 Gura Vedei – Saica Slobozia.

D.4. PROBLEME DE MEDIU GENERATE DE ECHIPAREA EDILITARA A MUNICIPIULUI GIURGIU

D.4.1. Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa a populatiei municipiului Giurgiu se realizeaza din sursa subterna.

Cele 4 captari utilizate in prezent sunt:

captarea Balanu (18 foraje de mica adancime – 30 m); captarile Slobozia 1 si 2 (cu 14 si respectiv 10 foraje de mica adancime 20 –

30 m); captarea Vieru (cu 7 foraje de mare adancime); fontul de captare Balanoaia (8 puturi de mica adancime 25-30 m). Forajele dispun de perimetru de protectie sanitara cu regim sever de 10 x 10 m imprejmuit cu gard.

Stocarea, tratarea si pomparea apei se face la uzinele nord si sud. Uzina sud dispune de doua rezervoare semiingropate de 4000 si 5000 mc o statie de clorinare si statie pompare. Uzina de apa nord dispune de doua rezervoare supraterane de 10.000 mc, statie clorinare si statie pompare.

Din totalul volumelor de apa prelevata din subteran 65 % este destinat populatiei si 35 % industriei.

Fronturile de captare din subteran precum si sursele subterane izolate sunt prezentate in figura urmatoare.


76




Figura nr. 17 - Gospodaria de apa a municipiului Giurgiu

Calitatea apei potabile din municipiul Giurgiu

Parametrii de calitate ai apei potabile din municipiul Giurgiu sunt monitorizati permanent in doua laboratoare de control al apei potabile din cadrul SC Apa Service SA Giurgiu, astfel incat apa distribuita consumatorilor sa respecte prevederile Legii 458/2002 modificata si completata de Legea 311/2004 privind calitatea apei potabile.

Apa captata din fronturile de captare este transportata prin reteaua de aductiune si colectata in cele 2 gospodarii de apa: Statia de Pompare Nord (SP Nord) si Statia de Pompare Sud (SP Sud). Aici apa este inmagazinata in rezervoare (2 rezervoare la SP Nord cu volumul de V1 = V2 = 5 000 mc, circulare, supraterane si 2 rezervoare la SP Sud cu V1 = 5 000 mc si V2 = 4 000 mc semiingropate), clorinata si distribuita consumatorilor cu ajutorul statiilor de pompare.

Parametrii de calitate monitorizati nu au inregistrat nicio depasire a limitelor legale admise, avand valori cuprinse in intervalele urmatoare :

Cloruri 45 – 80 mg/L; Substante organice 1,5 – 3,5 mg/L; Amoniac absent Azotiti absenti


77




Duritate 14,0 – 18,5 °G; De asemenea, Autoritatea de Sanatate Publica din Giurgiu, efectueaza monitorizarea calitatii apei potabile (din punct de vedere chimic si bacteriologic) distribuite prin sistemul public de aprovizionare in localitatile urbane.

Distributia apei potabile in municipiul Giurgiu se face permanent.

Consumurile lunare de apa potabila pe cap de locuitor in municipiul Giurgiu pentru perioada 2003 – 2008 sunt prezentate in tabelul nr. 11.

Tabelul nr. 11 - Evolutia cantitatilor de apa consumata in municipiul Giurgiu Anul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Cantitatea apa consumata (mc/om/luna)

7,89 7,56 6,57 5,43 5,1 4,5

Datorita imbunatatirii retelei de alimentare cu apa potabila si a cresterii gradului de contorizare a apei la consumatorii casnici din municipiul Giurgiu, se constata o reducere a consumului de apa potabila pe cap de locuitor in ultimii ani.

D.4.2. Retele de canalizare – apa menajera

Apa uzata menajera, este apa de evacuare dupa ce a fost folosita pentru nevoi gospodaresti in locuinte si unitati de folosinta publica si provine din descarcari de la operatiile de igiena corporala, de la pregatirea alimentelor, de la spalarea imbracamintei ori prin evacuari de produsi fiziologici.

In municipiul Giurgiu reteaua de canalizare a apelor menajere are o lungime de 113,906 km.

Situatia retelei de canalizare a apelor menajere din municipiul Giurgiu este prezentata in tabelul 12.

Tabelul nr. 12 – Retele de canalizare ape menajere Localitatea Lungime (km) Volum evacuat

(mii mc) Populatia racordata

Giurgiu 113,906 2616,852 47 602

D.4.3. Cai de transport

D.4.3.1. Cai rutiere Principalele cai rutiere in municipiul Giurgiu sunt urmatoarele:

Drumuri nationale: soseaua Giurgiu – Bucuresti (DN 5) soseaua Giurgiu – Zimnicea (DN 51) soseaua Giurgiu – Ghimpati (DN 5B) Drumuri judetene: Giurgiu – Izvoarele Giurgiu – Putineiu Giurgiu – (Oinacu) – Gostinu Ca surse de poluare punctiforma, drumurilor nationale si judetene li se adauga facititatile de transport auto si intretinerea, precum si autogarile, punctele


78




terminus pe reteaua de transport in comun, depourile de autobuze, garaje si ateliere de reparatii, intreprinderile de intretinere a carosabilului, statiile de mixturi asfaltice, unitatile de alimentare cu carburanti a autovehiculelor (unde se realizeaza emisii crescute de poluanti). Caile rutiere si facilitatile adiacente reprezinta surse de poluare a solului cu produse petroliere, funingine, hidrocarburi rezultate din arderea incompleta a combustibililor si in special cu plumb. Plumbul este poluantul cel mai periculos legat de trafic, el regasindu-se pe zonele ce marginesc drumurile publice atat in sol cat si in plante care il preiau din sol sub forma de compusi solubili sau din suspensiile depuse pe suprafata frunzelor. Desi efectul circulatiei rutiere tradus prin poluarea cu plumb poate fi identificat si la 200 – 300 m de drumurile publice, se considera ca cele mai afectate zone se incadreaza in limita a 10 – 20 m de fiecare parte a acestora, zone in care se depun 50-70% din emisiile generate de trafic. Cele mai poluante vehicule sunt cele utilizate in transportul in comun si pentru traficul greu, acesta din urma avand o pondere importanta in Giurgiu ca oras de granita. Avand in vedere ca lungimea principalelor trasee rutiere de trafic greu si transport in comun (5 trasee care se suprapun partial pe cele de trafic greu) este de aproximativ 40 km, se aprecieaza ca suprafetele potential afectate de poluarea generata de traficul rutier ar putea fi de cca. 120 – 160 ha din teritoriul intravilan.

D.4.3.2. Cai feroviare Facilitatile de transport feroviar din municipiul Giurgiu cuprind: Gara Giurgiu de Nord, care serveste traficului international de persoane si

marfuri; Gara Centrala, aflata in centrul orasului; Gara Giurgiu Sud, care serveste Combinatul Chimic, Santierul Naval,

ICMUG si SC OLIMPIA SA. Lungimea traseelor de cale ferata pe teritoriul municipiului este de cca. 30 km, distanta pe care numarul liniilor de transport variaza de la 2 la 20 (in gara Giurgiu Sud).

Transportul feroviar polueaza solul cu pulberi, funingine, uleiuri si produse petroliere. Considerand ca influenta poluanta asupra solului se resimte de o parte si de alta a caii ferate pe o distanta de minim 10 m, suprafata totala afectata de actiunea poluanta a transportului feroviar a fost estimata la cca. 50 ha.

D.4.4. Managementul deseurilor

Managementul acestora presupune colectarea, transportul, tratarea, reciclarea sau eliminarea materialelor care au devenit deseuri. In cadrul acestor activitati se include si prevenirea generarii deseurilor.

Principalele tipuri de deseuri rezultate din activitatile menajere si industriale desfasurate in municipiul Giurgiu sunt:


79




Deseuri menajere produse de cca. 68.083 locuitori. Deseuri stradale rezultate de la salubrizarea cailor publice si a spatiilor verzi. Deseuri industriale si asimilabile cu deseurile menajere rezultate din unitatile

industriale, comerciale, de invatamant, alimentatie publica, gospodarie comunala, sanitare, etc..

Gestionarea acestora presupune colectarea, transportul, valorificarea si eliminarea, inclusiv monitorizarea depozitelor de deseuri dupa inchidere.

Responsabilitatea pentru gestionarea deseurilor municipale apartine administratiilor publice locale, care, in mod direct sau prin concesionarea serviciului de salubrizare catre un operator economic autorizat, trebuie sa asigure colectarea, (inclusiv colectarea selectiva), transportul, tratarea, valorificarea si eliminarea finala a acestor deseuri.

Operatorul de salubritate care realizeaza colectarea si transportul deseurilor la depozite in vederea eliminarii, pentru municipiul Giurgiu este Directia Generala a Serviciilor Publice de Gospodarire Comunala.

Gestionarea deseurilor stradale rezultate din salubrizarea principalelor cai publice si intretinerea spatiilor verzi este in sarcina Directiei Generale pentru Salubritate Publica si Gospodarire Comunala (fostul DADP) din subordinea Consiliului Local.

Incepand din anul 2008, municipiul Giurgiu a transportat deseurile la depozitul conform Vidra deoarece groapa de gunoi locala a fost inchisa.

De la inchiderea gropii de gunoi, deseurile colectate din municipiul Giurgiu se depoziteaza temporar in rampa intermediara, unde se compacteaza (in raport 1/6), dupa care se transporta la depozitul conform Vidra.

Eliminarea deseurilor industriale este sarcina fiecarui producator in parte, cu mijloace proprii sau pe baza de contract cu operatorul de salubritate care transporta la haldele industriale proprii sau la halda care deserveste municipiul.

D.4.4.1. Deseurile menajere Cantitatile de deseuri municipale inregistrate cuprind deseuri menajere provenite de la populatie, deseuri menajere de la agentii economici si deseuri rezultate din alte servicii municipale (stradale, din piete, din gradini si spatii verzi).

In anul 2008 operatorii de salubritate au colectat deseuri municipale de la 90% din populatia urbana. Trebuie mentionat ca nu toti locuitorii din mediul urban (in special cei care detin gospodarii individuale) au incheiat contract cu o firma de salubritate.

Cantitea de deseuri de tip menajer colectata de la populatia municipiului Giurgiu este de cca. 37.000 mc/an sau, considerand o densitate medie a deseurilor in recipientii de colectare de 0,35 t/mc de aproximativ 12.850 t/an. Raportand aceasta cantitate de deseuri la populatia municipiului care este de 68.083 locuitori rezulta un indice mediu de 189 kg/pers.an sau de 0,52 kg/pers.zi.


80




Din datele furnizate de serviciul local de salubritate rezulta ca de pe raza municipiului Giurgiu se colecteaza zilnic cca. 300 mc, ceea ce inseamna un volum anual de deseuri menajere propriu-zise (colectate de la populatie) si asimilabile cu acestea sau deseuri industriale netoxice (colectate de la diversi agenti economici cu profil industrial, de comert sau prestari servicii) de 80 – 100.000 mc/an sau 28.000 – 35.000 t/an.

Compozitia medie a deseurile orasenesti menajere, stradale, industriale netoxice) rezultate din municipiul Giurgiu este urmatoarea:

Tabelul nr. 13 - Compozitia deseurilor municipale Compozitia deseurilor Mediul urban, % Mediul rural, % Deseuri de ambalaje de hartie si carton 9,00 5,55 Deseuri de ambalaje de sticla 4,63 3,99 Deseuri de ambalaje de metal 3,49 1,95 Deseuri de ambalaje din plastic 8,03 6,26 Deseuri de ambalaje din lemn 1,91 2,24 Deseuri biodegradabile 57,53 70,17 Deseuri reciclabile altele decat ambalajele

- hartie si carton - metale - deseuri periculoase - DEEE - altele

- 15,18 - 2,66 - 1,14 - 0,05 - 1,00 - 10,32

- 9,42 - 1,04 - 1,52 - 0,03 - 0,50 - 6,22

Total 100 100

Deseuri biodegradabile

Deseurile biodegradabile din deseurile municipale sunt reprezentate de:

deseurile biodegradabile rezultate in gospodarii si unitati de alimentatie publica;

deseuri vegetale din parcuri si gradini; deseuri biodegradabile din piete; componenta biodegradabila din deseurile stradale; hartia, dar numai cea de foarte proasta calitate, ce nu poate fi reciclata. Printr-un management adecvat, fractia biodegradabila din deseurile municipale poate fi transformata in produse utilizabile (prin compostare) sau in energie (prin procese cum ar fi incinerarea sau digestia anaeroba, adica procesul in care microorganismele descompun materialul biodegradabil in absenta oxigenului).

Conform Angajamentelor asumate de Romania in procesul de negociere cu Uniunea Europeana si prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cantitatea de deseuri biodegradabile eliminata prin depozitare finala trebuie redusa treptat, astfel incat pana cel tarziu la data de 16.07.2016, cantitatea depozitata sa se reduca cu cel putin 65% fata de cantitatea totala exprimata gravimetric produsa in anul 1995.

Gestionarea ambalajelor.


81




Gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje se realizeaza conform HG nr.621/2005, prevederile legislative se aplica tuturor ambalajelor introduse pe piata si tuturor deseurilor de ambalaje care provin atat de la populatie cat si de la institutii, comert si industrie, indiferent de materialul utilizat.

Ambalajul este un produs a carui functionalitate se incheie in momentul inceperii utilizarii produsului continut.

In anul 2008, Directia Generala a Serviciilor Publice de Gospodarie Comunala, a implementat proiectul de colectare selectiva, valorificarea deseurilor si ambalajelor la nivelul persoanelor fizice si a agentilor economici in zona ansamblurilor de locuinte. Prin acest proiect au fost achizitionate containere pentru colectarea selectiva a deseurilor de hartie/carton, sticla si aluminiu, care au fost amplasate pe platformele cu containerele pentru deseuri menajere si cele pentru colectare PET. In anul 2008 s-au colectat 49,1 tone PET si 31 tone hartie/carton, nu s-au colectat deseuri din sticla si metal desi exista containere pentru fiecare tip de material.

La sfarsitul anului 2008, in municipiul Giurgiu era autorizat pentru activitatea de reciclare deseuri de ambalaje un agent economic – SC ROVIC SRL care prelucreaza resturi nemetalice reciclabile (PET).

D.4.4.2. Gestionarea deseurilor periculoase care pot aparea in deseurile menajere sau municipale Tipurile de deseuri periculoase din deseuri municipale sunt prezentate in tabelul urmator.

Tabelul nr. 14 - Deseuri periculoase din deseuri municipale Cod deseu (conform HG nr. 856/2002)

Tip deseu

20 01 13* Solventi 20 01 14* Acizi 20 01 15* Alcali 20 01 17* Fotochimice 20 01 19 * Pesticide 20 01 21* Tuburi fluorescente si alte deseuri care contin mercur 20 01 23* Echipamente scoase din functiune, care contin

clorofluorocarburi 20 01 26* Uleiuri si grasimi, altele decat cele mentionate in 20 01

25 20 01 27* Vopseluri, cerneluri, adezivi si rasini care contin

substante periculoase 20 01 29* Detergenti care contin substante periculoase 20 01 31* Medicamente citotoxice si citostatice 20 01 33 * Baterii si acumulatori inclusi la 16 06 01, 16 06 02 sau

16 06 03 20 01 35* Echipamente electrice si electronice scoase din

functiune, altele decat cele mentionate la 20 01 21 si 20 01 23 continand componente periculoase

20 01 37* Lemn continand substante periculoase


82




In momentul de fata, deseurile periculoase din cele municipale nu sunt colectate separat, prin urmare nu se cunoaste exact cantitatea generata. Estimarea acesteia se va realiza pe baza indicatorilor statistici de generare din alte tari europene, si anume:

2,5 kg/persoana x an – in mediul urban; 1,5 kg/persoana x an – in mediul rural. Colectarea deseurilor periculoase din deseurile menajere se realizeaza in momentul de fata in amestec cu cele municipale nepericuloase. Eliminarea acestora se realizeaza prin depozitare.

D.4.4.3. Colectarea deseurilor menajere In aceasta categorie de deseuri intra, pe langa gunoaiele rezultate din activitatile desfasurate in cadrul gospodariilor populatiei si cele asimilabile cu deseurile menajere dar de alta provenienta (agenti economici, cu profil industrial, de comert, prestari servicii, sanatate, invatamant, cultura).

In municipiul Giurgiu, colectarea deseurilor pe baza de contract de prestari servicii se face de la cca.:

35.000 locuitori constituiti in asociatii de locatari; 15.000 locuitori de la gospodarii individuale ceea ce inseamna numai

aproximativ 73% din totalul populatiei cu domiciliul stabil in municipiul Giurgiu de cca. 68.000 locuitori. Restul de cca. 18.000 locuitori nu sunt abonati la serviciile de salubritate.

Sunt incheiate 8200 contracte cu abonatii, 325 contracte cu asociatii de locatari, si 750 contracte cu agenti economici.

D.4.4.4. Gestionarea deseurilor din constructii si demolari Cantitatile de deseuri din constructii si demolari generate sunt colectate de operatorii de salubritate in amestec cu cele menajere.

La nivelul judetului Giurgiu nu exista instalatii de sortare, tratare si eliminare a acestor deseuri.

D.4.5. Gestionarea deseurilor stradale si de la intretinerea spatiilor verzi

Deseurile stradale cuprind toate deseurile care se formeaza pe caile publice si se aduna la curatirea acestora.

Astfel de la maturatul strazilor rezulta deseuri care contin in principal, materiale inerte (praf, nisip, pietris) deseuri similare cu cele menajere (ambalaje, resturi alimentare, mucuri de tigari, etc.) si deseuri vegetale provenite din zonele verzi adiacente cailor publice (frunze uscate, iarba).

Densitatea deseurilor colectate de la maturatul strazilor este de cca. 0,8 t/mc.

Cantitatea totala de deseuri de acest tip este estimata in anul 2008 la cca. 8000 t/an.


83




Colectarea si transportul acestor deseuri intra in atributiile serviciului Administratiei Domeniului Public, aflat in subordinea Consiliului Local.

Pentru salubrizarea cailor publice, orasul a fost impartit in sase zone, ceea ce asigura si efectuarea unui control eficient de catre inspectorii de teren.

Salubrizarea strazilor si arterelor principale se face zilnic, iar a celorlalte artere, cu o frecventa diferita, dar cel putin odata pe saptamana.

Programul de lucru pentru aceasta activitate este de 7 zile/saptamana, intre orele 5 – 13 in sezonul cald si 6 – 14 in sezonul rece. Dupa necesitati se lucreaza si in schimburi.

In functie de modul de realizare, colectarea deseurilor stradale se face manual sau mecanizat.

Colectarea manuala consta in maturarea manuala a strazilor, trotuarelor si aleilor, urmata de strangerea deseurilor maturate in tomberoane si transportarea acestora in punctele de colectare prestabilite.

Pentru colectarea mecanizata, DADP are in dotare utilaje care pot actiona numai pe strazi asfaltate sau pavate cu piatra cubica.

Tot in sarcina DGSPGC intra si intretinerea unei suprafete de 66.2 ha de parcuri si spatii verzi. Pe langa maturarea aleilor si curatirea arborilor, arbustilor si intretinerea zonelor de iarba, acelasi departament din cadrul Consiliului Local are drept sarcina si plantarea florilor si completarea parcurilor cu material dendricol.

D.4.5.1. Deseuri periculoase Prin natura lor, deseurile periculoase au cel mai mare impact potential asupra mediului inconjurator si sanatatii populatiei. Avand in vedere proprietatile lor specifice (de exemplu: inflamabilitate, corozivitate, toxicitate etc), gestionarea deseurilor periculoase necesita o abordare speciala.

Deseurile periculoase sunt definite ca fiind acele deseuri cu unul sau mai multi constituenti cu proprietati explozive, oxidante, inflamabile, iritante, nocive, toxice, cancerigene, corosive, infectioase, teratogene, mutagene sau ecotoxice. Aceste proprietati le fac periculoase fie ca atare, fie in contact cu alte substante sau in cursul depozitarii.

D.4.5.2. Deseuri generate de activitati medicale Deseurile medicale periculoase reprezinta aproximativ 20% din cantitatea totala de deseuri medicale produse. Transportul acestora pana la locul de eliminare finala se face cu respectarea stricta a normelor de igiena si securitate in scopul protejarii personalului si a populatiei. In anul 2008, pe raza judetului Giurgiu nu au existat agenti economici autorizati sau in curs de autorizare pentru transportul deseurilor medicale periculoase.

Pe raza judetului Giurgiu nu mai exista unitati sanitare care detin instalatii de ardere a deseurilor periculoase provenite din activitati medicale, acestea optand


84




pentru externalizarea serviciilor de eliminare finala, incheind contract cu firme specializate in domeniu.

D.4.5.3. Deseuri de echipamente electrice si electronice In categoria deseurilor de echipamente electrice si electronice intra de la aparatele de uz casnic (frigidere, congelatoare, masini de spalat, radiatoare electrice, aparate de aer conditionat, aspiratoare etc), echipamentele informatice (imprimante, calculatoare, fotocopiatoare, telefoane etc), echipamentele de larg consum (aparate radio, televizoare, camere video etc), echipamentele de iluminat (lampi fluorescente), la uneltele electrice, jucariile electrice, dispozitivele medicale , etc.

Activitatea de colectare a acestor deseuri de la populatia municipiului Giurgiu se realizeaza lunar de catre Directia Generala a Serviciilor Publice de Gospodarie Comunala Giurgiu.

D.4.5.4. Vehicule scoase din uz Referitor la vehicule scoase din uz facem mentiunea ca activitatile de colectare, dezmembrare si tratare a deseurilor provenite de la acestea sunt autorizate pentru SC ECOREMAT SRL Giurgiu, din zona.

D.4.5.5. Namoluri Namolurile sunt de 2 tipuri: cele ce provin de la epurarea apelor uzate orasenesti si cele din zona industriala. Cantitatea mai mare rezulta de la epurarea apelor uzate ce provin din zonele urbane locuite.

Namolurile rezultate in urma epurarii sunt eliminate prin depozitare (dupa un lung proces de uscare).

Referitor la valorificarea namolurilor provenite de la epurarea apelor uzate industriale se face mentiunea ca SC Dunareana SA Giurgiu, care proceseaza ape uzate rezultate din industria textila, in anul 2008 a generat o cantitate de 20 tone namol cu o umiditate de 72,8%, din care operatorul economic va produce caramizi pentru uzul propriu si va fi folosit in amestec cu ciment la realizarea tencuielilor interioare si exterioare in incinta unitatii.

In ceea ce priveste namolurile provenite de la statia de epurare existenta se va realiza o linie completa de tratare a namolului in cadrul acesteia. Se estimeaza ca se va genera o cantitate de cca. 5 t/zi de namol.

In vederea eliminarii lui au fost propuse doua alternative de gestionare:

In agricultura ca ingrasamant (dupa efectuarea analizelor calitative); Ca sursa de generare a energiei electrice prin producerea de biogaz.

D.4.5.6. Deseuri industriale Desi in anul 1994 in municipiul Giurgiu functionau 14 regii autonome, 50 societati comerciale cu capital majoritar de stat, 2445 societati comerciale cu capital majoritar de stat, 2445 societati comerciale cu capital privat si 2 societati cu


85




participare straina, din totalul agentilor economici existenti in municipiu numai 11,2 % au ca activitate preponderenta productia.

Structura productiei industriale in municipiul Giurgiu a fost urmatoarea:

Producerea energiei electrice si termice: cca. 39 %; Industria alimentara: cca. 21 %; Constructii nave: cca. 11 %; Industria chimica: cca. 10 %; Materiale de constructii: cca. 10 %; Alte ramuri (constructii de masini, industria locala, etc.) cca. 9%. Cantitatea de deseuri industriale generata in prezent din zonele industriale ale municipiului s-a redus substantial datorita sistarii activitatii CET si a industrializarii sfeclei de zahar. Deseurile industriale generate in prezent de agentii economici sunt preluate de operatori economici autorizati.

Dseurile produse pe teritoriul municipiului Giurgiu, in anul 2008 au reprezentat cca. 30.000 t din care cca. 6.000 t (20 %) au fost valorificate pe diferite cai respectiv:

Valorificarea imediata prin agenti economici specializati (reciclatori). Valorificarea dupa sortarea la rampa intermediara si colectare selectiva la

punctele amenajate la cvartalele de blocuri. Compozitia deseurilor industriale Deseurile industriale majoritare provenite din municipiul Giurgiu sunt constituite din cenusile si zgurile de termocentrala depozitate in halda CET, au un caracter alcalin si contin peste 75 % SiO2 si Al2O.

Unitatile industriei alimentare genereaza deseuri animaliere sau vegetale nefabricabile cu continut preponderent oraganic.

Deseurile animaliere provenite de la unitatile industriei alimentare sunt preluate de firma specializata – PROTAN.

Activitatile de constructii (demolari, escavari) si de producere a materialelor de constructii conduc la formarea unor deseuri ce contin pamant, caramizi, beton si care sunt inerte din punct de vedere fizico-chimic.

Celelalte ramuri industriale – constructii de nave, constructii de masini, industrie locala – produc deseuri care in general sunt de tipurile, metalice feroase, metalice neferoase, uleiuri uzate, valorificabile in cea mai mare parte.

Cea mai mare suprafata de teren afectata de depozitarea deseurilor o reprezinta batalul de cenusi si zguri de termocentrala – cca. 64 ha. Efectele acestui depozit asupra mediului inconjurator constau in primul rand in schimbarea folosintei initiale a terenului – fosta zona umeda, portiune din fosta balta Veriga si implicit distrugerea faunei si florei specifice.

Din observatiile efectuate pe teren nu s-au constat fenomene pregnante de afectare a solului de pe taluzele depozitului.


86




Sistemul de exploatare a haldei – fara recircularea apei de transport – a avut ca efect realizarea unei concentratii mai reduse de saruri solubile si prevenirea antrenarii pulberilor de pe suprafata depozitului.

D.4.5.7. Prognoza privind generarea deseurilor municipale Cresterea cantitatii de deseuri municipale este influentata in principal de urmatorii factori:

evolutia populatiei; evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare; evolutia indicatorului de generare a deseurilor municipale. Cantitatea de deseuri urbane generata, considerata ca fiind un indicator al consumului populatiei, va avea in urmatorii ani o evolutie moderat crescatoare. Cresterea cantitatilor de deseuri colectate se va datora maririi consumului de produse si extinderii serviciilor de salubritate in zonele rurale.

In urma dezvoltarii sistemului de colectare selectiva se va micsora cantitatea deseurilor depozitate si va creste cantitatea valorificata. De asemenea, promovarea compostarii va contribui la reducerea cantitatilor depozitate, si la indepartarea problemelor pe care le presupune fermentarea acestora in depozitele neconforme actuale (levigatul, degajarile de gaz cu fenomene de autoaprindere, mirosuri, insecte etc.)

Conform Planului judetean de gestionare a deseurilor evolutia cantitatilor de deseuri municipale ar urma o prognoza de generare de tipul celei prezentate in urmator.

Tabelul nr. 15 - Prognoza privind generarea deseurilor municipale in mediul urban (tone/an)

2010 2011 2012 2013 1 Deseuri municipale (deseuri menajere si

asimilabile din activitati comerciale, industriale, institutii), din care:

66844 67038 67594 67919

1.1 Deseuri menajere colectate in amestec 42088 43208 45271 46828 1.2 + 1.3

Deseuri asimilabile celor municipale (colectate separat si in amestec)

12489 12589 12689 12791

1.5 Deseuri din gradini si parcuri 1226 1236 1246 1256 1.6 Deseuri din piete 1295 1305 1315 1326 1.7 Deseuri stradale 5583 5628 5673 5718 1.8 Deseuri generate si

necolectate 4163 3252 1400 0

D.5. PROBLEME DE MEDIU LA NIVELUL POPULATIEI

Chiar daca orasul a reusit sa-si impuna unele trasaturi si valori proprii, locuirea in municipiu prezinta urmatoarele disfunctionalitati principale:

calitatea mai slaba a fondului construit; nefinalizarea unor locuinte colective: pe B-dul Mihai Viteazul, Ans. 72 apart. -

Obor - (10 locuinte sociale);


87




ineficienta utilizare a unor spatii de locuire din oras, in special a blocurilor pentru camine de nefamilisti;

lipsa unor dotari de cartier (crese, gradinite, dispensare, biblioteci, obiective de cult, dotari de sport);

existenta unor spatii de conflict; densitati foarte mici in unele cartiere (Obor, Ghizdarului, Alexandriei si

Sloboziei); slaba dotare tehnico-edilitara in unele zone; cresterea nivelului de poluare in unele zone de locuit; dimensionarea necorespunzatoare a retelei stradale in unele cartiere (din

zonele cu locuinte individuale); lipsa spatiilor verzi si de recreere la nivel orasenesc si de cartier; utilizarea agricola a unor terenuri din zona de locuinte. Zonele prevazute pentru locuinte sunt insuficient conturate in special pe fostele terenuri agricole, destinate in prezent extinderii functiunilor de locuire si a celor complementare de deservire zilnica.

In ceea ce priveste evacuarea apelor uzate din municipiul Giurgiu au fost constatate urmatoarele disfunctionalitati:

legaturi gresite ale retelei de canalizare cu reteaua de canalizare pluviala neexistenta spatiilor verzi tampon in zona bazinelor de retentie; instalatiile de pompare aferente bazinelor de retentie uzate necesita

retehnologizare si automatizarea lor; tronsoane de retea care prezinta discontinuitati si fracturi ale radierului sau

contrapante; capacitati de transport reduse ale colectoarelor unde prezinta pante mici ce

nu asigura viteza de autocuratare. depunerile existente in reteaua de colectare si in bazinele de retentie nu

asigura capacitatea de transport si de acumulare necesara a apelor uzate.

E. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI

Scopul evaluarii de mediu pentru planuri si programe consta in determinarea formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. Aceasta s-a realizat prin evaluarea propunerilor PUG al muncipiului Giurgiu in raport cu un set de obiective pentru protectia mediului natural si construit.

De asemenea, trebuie mentionat ca prin natura PUG pot fi solutionate sau pot fi create conditiile de solutionare a acelor probleme cu specific uman si care intra in competenta administratiei publice locale.

Principalele obiective de protectie a mediului propuse prin Planul Urbanistic General al municipiului Giurgiu au luat in considerare urmatoarele:

Optiuni ale populatiei:


88




Marirea semnificativa a teritoriului cuprins in intravilan pentru locuinte, printr-o dezvoltare relativ concentrica, modernizarea drumurilor existente, realizarea de drumuri noi, echiparea cu un sistem centralizat de alimentare cu apa si canalizare, alimentare cu gaze naturale;

Optimizarea relatiilor in teritoriu: modernizarea arterelor de acces in municipiu va asigura relatia cu localitatile

adiacente; modernizarea tramei stradale a municipiului, prin dezvoltarea inelelor de

circulatie, va imbunatatii calitatea mediului prin reducerea emisiilor generate de arderile din motoarele autovechiculelor si va reduce nivelul de zgomot generat de circulatie;

asigurarea accesului municipiului la reteaua feroviara prin intermediul Garii de Nord, care asigura accesul la reteaua internationala feroviara;

transformarea Garii Centrale in muzeu; rezolvarea accesului cailor ferate in zona industriala de Sud prin intermediul

unei cai ferate ocolitoare. Din punct de vedere economic dezvoltarea durabila a municipiului impune utilizarea eficienta a resurselor in conditiile protejarii mediului, in acest sens se impun urmatoarele obiective majore: Dezvoltarea, modernizarea si extinderea infrastructurii, cu valorificarea

oportunitatilor oferite de pozitia geo-strategica a municipiului prin: Realizarea in conditii de urgenta a drumului de centura avand efecte si

asupra reducerii poluarii sonore si reducerii poluarii aerului; Modernizarea caii ferate, in special a spatiilor de garare si a conexiunilor

acestora cu platformele industriale si cu zona portuara, eliminand liniile ferate din centrul orasului care in prezent nu sunt utilizate;

Modernizarea zonei portuare consta in realizarea de porturi specializate pe sectoarele calatori, marfuri, sportiv (iachting), turism si agrement;

Realizarea retelei de aductiune si distributie gaze naturale, care ar permite cresterea atractivitatii economice a orasului prin disponibilitatea pentru inca o resursa energetica, precum si reducerea poluarii atmosferice prin diminuarea ponderii utilizarii combustibililor solizi pentru incalzire;

Sustinerea aparitiei unor activitati economice noi, strans legate de resursele si traditia locala, dezvoltarea si modernizarea activitatilor existente, imbunatatirea mediului economic local prin: Dezvoltarea turismului si eco-turismului pe fluviul Dunarea pe baza unui

program menit sa asigure punerea in valoare a potentialului turistic din zona.

Retehnologizarea acelor sectii ale intreprinderilor construite in perioada industrializarii fortate prin introducerea tehnologiilor nepoluante;

Repunerea in functiune a Santierului Naval; Infiintarea unui terminal de transcontainere in port care sa permita

transferarea containerelor de pe un mijloc de transport pe altul (auto, feroviar sau naval);


89




Sustinerea activitatilor desfasurate in Zona Libera si incurajarea prezentei altor investitori in zona, ceea ce ar asigura diversificarea activitatilor;

Infiintarea unei burse de cereale si a unor capacitati de depozitare corespunzatoare (silozuri) care sa preia productia cerealiera din zona;

Infiintarea unei piete en-gros dotata cu capacitati de sortare si preambalare care sa preia productia agricola, animala si vegetala de la micii producatori individuali si sa o distribuie spre marile piete;

Precizarea statutului Centralei Termoelectrice astfel incat sa se treaca cat mai repede la retehnologizarea ei in scopul cresterii eficientei, reducerii sau eliminarii poluarii.

Rezolvarea disfunctionalitatilor din reteaua de alimentare cu apa si canalizare prin: Modernizarea statiilor de clorinare a apei prin echiparea cu sisteme

automate de dozare, in acest sens se va obtine apa potabila la o calitatea mai buna.

Inlocuirea retelelor de transport a apei care nu mai prezinta siguranta in exploatare, astfel se va reduce riscul de poluare a solului si apelor subterane prin exfiltrarea posibila a apei uzate in subteran.


In vederea reducerii emisiilor de poluanti in atmosfera s-a propus conectarea municipiului la reteaua de distributie a gazelor naturale, in acest sens exista un un proiect aflat in stadiul de aprobare pentru inceperea executiei.

Imbunatatirea conditiilor de locuit prevede urmatoarele actiuni: Respectarea prevederilor P.U.G si P.U.Z. existente si introducerea de

reactualizari in situatiile care impun acest lucru. Intocmirea de Planuri urbanistice zonale si de detaliu pentru solutionarea

optima a problemelor urbanistice din zonele de locuit. Imbunatatirea fondului de locuit prin reconstructie in zonele parter, prin

realizarea unui procent optim de ocupare, utilizare a terenului si imbunatatirea gradului de confort.

Imbunatatirea densitatilor de locuire si a dotarii tehnico-edilitare in cartierele: Obor, Alexandriei, Ghizdarului, Sloboziei.

Introducerea in toate zonele de locuit a echiparilor edilitare si a dotarilor specifice.

Finalizarea apartamentelor oprite in diverse stadii de executie. Utilizarea spatiilor reziduale pentru dotari de cartier si spatii verzi. Imbunatatirea confortului termic al apartamentelor existente, aceasta masura

va duce la reducerea consumului de combustibil utilizat in vederea alimentarii cu energie termica a populatiei.


90




Imbunatatirea aspectului estetic al ansamblurilor de locuit prin reconditionarea finisajelor corelat cu lucrarile de izolare termica, amenajari exterioare, spatii verzi, etc, aceasta actiune va modifica in mod placut peisajul urban;

Descentralizarea distributiei si contorizarii apei, apei calde si agentului termic pentru locuinte, in acest sens se considera ca populatia va reduce consumul de apa;

Refacerea fondului de locuit existent si realizarea de locuinte noi in regim de inaltime conform documentatiilor urbanistice, va duce la imbunatatirea peisajului si asigurarea spatiului de locuit populatiei din municipiul Giurgiu.

Realizarea in viitor in zonele de extindere a locuintelor de tip urban va conduce la minimizarea impactului asupra mediului in zonele respective prin eliberarea actelor de reglementare in conformitate cu legile protectiei mediului.

Realizarea in zona ultracentrala a locuintelor colective cu regim de inaltime P+2 E / 4E, va imbunatatii calitatea peisajului urban si va asigura noi locuinte pentru populatia municipiului Giurgiu.

Extinderea, reconfigurarea si dimensionarea optima a retelei stradale in vederea asigurarii unor comunicatii facile in zonele rezidentiale cat si intre acestea si celelalte zone ale orasului, de asemenea va reduce nivelul sonor si poluarea atmosferica;

Masuri pentru eliminarea poluarii in zonele de locuit presupune marirea suprafetelor verzi si amenajarea unor noi spatii de agrement prin: incadrarea corpurilor de padure Balanu si Turbatu ca paduri cu functii de

recreere si agrement; incadrarea zonelor cu habitate valoroase aflate cu ecosisteme in

echilibru, riverane Dunarii; reabilitarea zonelor distruse de poluare; amenajarea peisagistica in lungul arterelor transeuropene si a celor de

acces in oras cu rol de plantatii de protectie; realizarea de suprafete verzi in interiorul orasului si imbunatatirea celor

existente; realizarea unei zone de agrement, a unui port de agrement, a unei zone

de padure si a unui parc. Se mentioneaza ca la nivelul municipiului Giurgiu s-a renuntat la activitatile agrozootehnice pentru care s-au propus o serie de reconversii si/sau ecologizari, reorientari spre diferite servicii. Pentru managementul corespunzator al deseurilor s-a prevazut un sistem de colectare selectiva a deseurilor in vederea recuperarii si valorificarii. In vederea eliminarii deseurilor se mentioneaza ca acestea urmeaza sa fie depozitate la rampa ecologica ce se va amenaja pe raza judetului.

Se precizeaza ca in incinta CET-ului Giurgiu a fost propus sa se amplasase un numar de turbine eoliene, utilizate ca resursa energetica nepoluanta.


91




E.1. STRATEGIILE AUTORITATILOR LOCALE

Obiectivele de mediu iau in considerare si reflecta politicile si strategiile de protectie a mediului nationale si ale UE si iau in considerare obiectivele de mediu la nivel local si regional. Obiectivele, impreuna cu tintele si indicatorii care le corespund sunt focalizate pe factorii/aspectele de mediu asupra carora PUG municipiul Giurgiu are un impact semnificativ, pozitiv sau negativ .

In tabelul de mai jos se vor prezenta obiectivele, masurile si principiile pentru aspectele de mediu relevante pentru evaluarea de mediu.

Tabelul nr. 16 - Obiectivele, masurile si principiile pentru aspectele de mediu relevante

Aspect de mediu Obiective / Tinte Masuri Principii Apa de suprafata - Imbunatatirea si

mentinerea in limitele de calitate a apelor de suprafata. - Redimensionarea si modernizarea statiei de epurare. - Reabilitarea si extinderea retelei de canalizare ape uzate menajere. - Reabilitarea si extinderea retelei de canalizare ape uzate pluviale. - Reabilitarea retelei de canalizare a Portului

Strategia de rezolvare a problemei poluarii apelor de suprafata ia in considerare reducerea cantitatilor de apa consumate, reducerea incarcarilor in apele evacuate, remedierea statiilor de epurare si asigurarea preepurarii apelor uzate evacuate in canalizare.

- Se pune in discutie poluarea care afecteaza sanatatea populatiei. - Prevenirea va avea prioritate fata de actiunea corectiva (“la capat de conducta”). -Reducerea pierderilor prin practici de buna gospodarire. - Aplicarea principiului “poluatorul plateste”. -Sporirea constientizarii societatilor industriale privind reducerea consumului de apa prin reutilizarea in proces si asigurarea calitatii apelor evacuate.

Apa potabila - Evaluarea riscurilor legate de poluarea apei potabile. - Evaluarea situatiei existente privind aprovizionarea cu apa potabila. - Imbunatatirea alimentarii cu apa potabila a populatiei. - Evaluarea consumului de apa potabila utilizat in scop industrial. - Alinierea normei de consum pentru populatie la norma europeana. - Monitorizarea consumului de apa potabila la consumator. - Redimensionarea si extinderea retelei de

Strategia trebuie sa urmareasca normele, standardele si legile privind gestionarea cantitativa si calitativa a apei potabile, urmarind traseul captare-distributie-consum.

- Trebuie pusa in discutie poluarea care afecteaza sanatatea populatiei. - Prevenirea va avea prioritate fata de actiunea corectiva (“la capat de conducta”). -Reducerea pierderilor prin practici de buna gospodarire. -Sporirea constientizarii populatiei pentru reducerea consumului de apa.


92




alimentare cu apa potabila.

Prevenirea poluarii si a degradarii solului si naturii

- Asigurarea integritatii fondului forestier.

- Declararea zonei riverane Dunarii (Ostrovul Mocanu si Mocanasu) ca zona naturala protejata cu valoare deosebita si regim prioritar de protectie. - Cunoasterea situatiei existente a fondului cinegetic si piscicol si aplicarea masurilor corective. - Realizare de noi spatii verzi in interiorul municipiului Giurgiu si imbunatatirea celor existente. Realizare perdele de protectie - Realizarea perdelei de protectie in jurul Platformei Chimice II Verachim. - Reconstructia ecologica a suprafetelor de teren degradate. - Reconstructia ecologica a zonei Giurgiu Sud in care a functionat Platforma Chimica I a Verachim.

-Elaborarea inventarelor detaliate privind calitatea solului si folosinta acestora; -Rezolvarea impacturilor majore; - Stoparea cauzelor si stabilirea unor directii pentru utilizare durabila; -Reconstructia ecologica a zonelor afectate.

- Se pune in discutie poluarea solului, apei subterane cu efecte asupra sanatatii populatiei. - Programe de actiune pe baza evaluarii impactului-degradarea naturii in conditiile conservarii si protejarii ecosistemelor. - Utilizarea durabila a resurselor. - Aplicarea principiului “poluatorul plateste”. -Sporirea constientizarii si schimbarea comportamentului populatiei fata de aceasta problema.

Managementul deseurilor

- Realizarea unei halde ecologice pentru depozitare deseuri menajere. - Ecologizarea zonelor rezultate in urma inchiderii haldelor de deseuri menajere existente.

- In primul rand se pune problema poluarii provocate de gestionarea ineficienta a deseurilor, care poate ameninta sanatatea populatiei. - Trebuie cautate stimulente materiale care sa determine atat populatia cat si industriile sa practice o colectare selectiva a deseurilor in vederea reciclarii, in paralel cu modernizarea societatilor de salubritate. - Aplicarea principiului “poluatorul plateste”. -Sporirea constientizarii si schimbarea comportamentului populatiei fata de

Prioritatea nationala si internationala in managementul deseurilor este reducerea / prevenirea, refolosirea, reciclarea , tratarea si depozitarea finala a deseurilor.


93




problema colectarii deseurilor.

Prevenirea poluarii aerului

- Reducerea emisiilor in aer din industrie, gospodarii. - Retehnologizarea CET-lui, reabilitarea si modernizarea sistemului de termoficare. - Retea de aductiune si distributie gaze naturale. - Reducerea emisiilor din traficul rutier. - Realizarea drumului de centura. - Modernizare si asfaltare drumuri stradale. - Achizitionarea unui “analizor de gaze” la iesirea din esapament.

- Trebuie pusa in discutie poluarea care afecteaza sanatatea populatiei. - Reducerea pierderilor de gaze prin practici de buna gospodarire. - Aplicarea principiului “poluatorul plateste”. - Sporirea constientizarii si schimbarea comportamentului populatiei referitor la intretinerea tehnica a autovehiculelor.

Calitatea aerului este influentata, in principal, de emisiile industriale si emisiile provenite din trafic. Referitor la emisiile din procesele industriale, APM impune prin autorizatia de mediu, masuri de reducere a emisiilor pana la limitele admise sau, in cazuri speciale sub aceste limite. Planul de actiune pentru reducerea emisiilor provenite din trafic trebuie sa se concentreze pe urmatoarele aspecte esentiale: - Calitatea combustibililor (actiune de rezolvare ce trebuie stabilita la nivel national); - Calitatea autovehiculelor (actiune de rezolvare ce trebuie stabilita la nivel national); - Infrastructura (actiune de rezolvare ce trebuie stabilita la nivel local).

F. POTENTIALE EFECTE ASUPRA MEDIULUI

Cerintele HG 1076/2004 prevad sa fie evidentiate efectele semnificative asupra mediului determinate de implementarea planului supus evaluarii de mediu. Scopul acestor cerinte consta in identificarea, predictia si evaluarea formelor de impact generate de implementarea planului. In cazul Planului de urbanism General al municipiului Giurgiu trebuie precizat faptul ca scopul acestuia este de a crea cadrul de reglementare din punct de vedere urbanistic pentru implementarea unei serii viitoare de proiecte pentru dezvoltarea si modernizarea municipiului. Propunerile planului evaluat in prezentul raport pot genera o multitudine de forme de impact asupra factorilor /aspectelor de mediu, forme de impact ce prezinta diferite magnitudini, durate si intensitati.

In vederea evaluarii sintetice a impactului asupra mediului in termeni cat mai relevanti, au fost stabilite categorii de impact care sa permita evidentierea efectelor potential semnificative asupra mediului generate de implementarea planului. Pentru a evalua impactul asupra factorilor de mediu relevanti s-au stabilit pentru fiecare din acestia cate o serie de criterii specifice care sa permita evidentierea in principal al impactului semnificativ. Categoriile de impact si criteriile pentru evaluarea impactului au fost stabilite cu consultarea grupului de lucru.


94




Categorii de impact

Evaluarea de mediu pentru planuri si programe necesita identificarea impactului semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu al planului avut in vedere. Impactul semnificativ este definit ca fiind „impactul care prin natura, magnitudinea, durata sau intensitatea sa altereaza un factor sensibil”.

Efectele potentiale semnificative trebuie sa includa efectele secundare, cumulative, sinegice pe termen scurt, mediu si lung, permanente si temporare, pozitive si negative.

Evaluarea impactului s-a efectuat pe baza metodelor expert.

Tabelul nr. 17 - Categorii de impact Categoria de impact Descriere simbol Impact pozitiv semnificativ Efecte pozitive de lunga durata sau

permanente ele propunerilor planului asupra factorilor/aspectelor de mediu

++

Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor planului asupra factorilor / aspectelor de mediu

+

Impact neutru Efecte pozitive si negative care se echilibreaza sau nici un efect

0

Impact negativ nesemnificativ

Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor de mediu

-

Impact negativ Efecte negative de scurta durata sau reversibile asupra factorilor/aspectelor de mediu

- -

Impact negativ semnificativ Efecte negative de lunga durata sau ireversibile asupra factorilor /aspectelor de mediu

- - -

Tabelul nr. 18 - Criterii pentru determinarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului Factor/aspect de mediu Criterii de evaluare Comentarii 1. Mediul urban, inclusiv infrastructura rutiera

Formele de impact asupra calitatii si functionalitatii mediului urban, inclusiv in relatie cu obiectivele strategice de dezvoltare a localitatii.

Planul va determina forme de impact pozitiv asupra functiilor urbane, conducand la cresterea gradului de complexitate, de coerenta si flexibilitate a zonificarii functionale cu efecte benefice asupra dezvoltarii comunitatii.

2.Populatia si sanatate umana

Modul de asigurare a utilitatilor (alimentare cu apa, canalizare, managementul deseurilor). Conditii de locuit. Calitatea factorilor de mediu in raport cu valorile limita specifice pentru protectia sanatatii umane . - Masurile de minimizare a impactului asupra factorilor de mediu.

Planul va determina forme de impact pozitiv asupra conditiilor de viata ale populatiei si a sanatatii acesteia, prin prevederile cu privire la realizarea utilitatilor publice, la conditiile de locuit si la reducerea poluarii.

3.Mediul economic si Modul de asiguare si de Planul va determina forme de


95




social reglementare a mijloacelor urbanistice pentru facilitarea dezvoltarii economice si respectiv sociale in conditii de protectie a mediului.

impact pozitiv asupra dezvoltarii economico – sociale a municipiului prin rezervarea unor zone pentru dezvoltarea servciilor, activitatilor industriale si comerciale in conditii de protectie a mediului.

4.Solul Formele de impact determinate pe prevederile PUG cu privire la dezvoltarea urbana si la asigurarea echiparii urbane.

Planul va determina forme de impact pozitiv prin asigurarea colectarii epurarii apelor uzate menajere, prin managementul corespunzator al deseurilor, prin restrangerea zonei functionale de industrie si recomandarea dezvoltarii industriilor nepoluante si prin lucrari de ecologizare a unor zone poluate.

5.Forma si fauna Formele de impact generate de prevederile PUG asupra florei si faunei.

Planul va determina forme diferite de impact pozitiv asupra florei si faunei prin amenajarea spatiilor verzi ; prin protectia zonelor forestiere ; usor impact negativ asupra habitatelor faunei mici din actualele terenuri cultivate destinate extinderii constructiilor.

6.Apa Concentratii de poluanti in apele uzate epurate evacuate in emisar in raport cu valorile limita prevazute in legislatia nationala. Calitatea apei potabile. Sisteme si masuri pentru reducerea emisiilor de poluanti in apa.

Planul va determina forme de impact pozitiv asupra calitatii apelor prin colectarea si epurarea apelor uzate menajere de la locuinte neracordate la retea.

7.Aerul Masuri pentru reducerea emisiilor de poluanti in aer de la sursele existente (agenti economici, transport).

Planul va determina forme diferite de impact asupra calitatii aerului: impact pozitiv prin reorganizarea sistemului rutier de transport auto si feroviar si prin creare de zone verzi, impact pozitiv prin dezvoltarea in exteriorul perimetrelor locuite a liniei de cale ferata.

8.Zgomotul si vibratiile Masuri pentru reducerea nivelurilor de zgomot si vibratii de la sursele de tip urban (din trafic si de la agentii economici).

Planul va determina forme diferite de impact asupra nivelurilor de zgomot si de vibratii: impact pozitiv prin modernizarea prin rearanjarea drumurilor existente, eliminarea in exteriorul perimetrelor centrale a garii si liniilor de cale ferata, impact negativ prin extinderea perimetrelor construite si a drumurilor si acceselor stradale.

9.Factori climatici Masuri pentru diminuarea efectelor conditiilor

Realizarea de retele de alimentare cu gaz metan sau


96




climatice nefavorabile. inlocuirea sistemelor de incalzire cu combustibili solizi ceea ce va contribui la reducerea gazelor cu efect de sera.

10.Peisajul Masuri pentru cresterea valorii estetice a spatiului urban.

Planul va determina forme de impact pozitiv asupra peisajului ca urmare a prevederilor privind reglementarea modului de construire, imbunatatirea aspectului si a functionalitatii zonelor centrale, realizarea de noi spatii publice plantate cu rol peisagistic.

Efecte cumulative

Este necesar ca, in evaluarea efectelor asupra mediului ale prevederilor planului, sa fie luate in considerare efectele cumulative si sinergice asupra mediului. Astfel efectele cumulative pot aparea in situatii in care mai multe activitati au efecte individuale nesemnificative, dar impreuna pot genera un impact semnificativ sau atunci cand mai multe efecte individuale ale planului genereaza un efect combinat.

Un plan urbanistic general se adreseaza unui perimetru larg in cadrul caruia se desfasoara o multitudine de activitati, acestea implicand existenta unor surse de poluanti diseminate pe intreaga suprafata a municipiului. Astfel in perimetrul municipiului Giurgiu sunt emise simultan surse de poluare de tip urban, dintre care cele mai importante sunt sursele rezidentiale, institutionale, comerciale si traficul rutier si de cale ferata.

Efectele acestor activitati asupra mediului se pot cumula sau combina generand un impact semnificativ. Se precizeaza ca metodele expert utilizate pentru predictia impactului au luat in considerare cele mai defavorabile scenarii, considerand simultaneitatea functionarii susrelor cu cea mai mare raspandire spatiala, chiar daca acest lucru este putin probabil sa se intample in realitate. Evaluarea impactului a fost efectuata luand in considerare efectele cumulate si combinate ale poluantilor sau ale factorilor de stres asupra factorilor/aspectelor de mediu. Un exemplu al acestui mod de abordare a evaluarii, in care efectele cumulative rezulta implicit ca urmare a modelelor/metodelor de predictie utilizate, poate fi prezentat pentru factorul de mediu aer. Astfel evaluarea impactului asupra mediului s-a efectuat luand in considerare emisiile simultane de poluanti generate de incalzirea spatiilor si de traficul rutier de pe intreg perimetrul localitatii, aceste reprezentand principalele surse de poluare din zona la care se adauga si traficul de frontiera.

Interactiuni

Pentru situatiile in care ar exista posibilitatea interactiunilor dintre doi sau mai multi factori de mediu ca urmare a implementarii prevederilor planului, in evaluare au fost luate in considerare aceste interactiuni potentiale.

Un exemplu in acest sens poate fi dat in cazul aspectului de mediu „zgomot si vibratii„. Astfel nivelul de zgomot ar fi de interes numai pentru organismele


97




umane, deoarece valorile limita sunt stabilite numai pentru acesti receptori. Totusi zgomotul si vibratiile pot afecta si alti receptori cum sunt fauna terestra sau constructiile.

Evaluarea de mediu pentru Planul Urbanistic General al municipiului Giurgiu a fost efectuata luand in considerare toate elementele metodologice descrise mai sus.

F.1. PROTECTIA BIODIVERSITATII, FLOREI, FAUNEI

Biodiversitatea specifica zonei nu va fi afectata semnificativ de implementarea directiilor impuse prin acest PUG. Se poate semnala un impact pozitiv asupra biodiversitatii prin restrangerea activitatilor agentilor economici mari poluatori, lucrarile prevazute de ecologizare a unor terenuri degradate, cunoasterea mai exacta a potentialului existent in zona ducand in final la constientizarea populatiei din municipiul Giurgiu a importantei protejarii biodiversitatii zonei. S-au facut propuneri pentru infiintarea de noi spatii verzi.

Zona stabilita ca intravilan de catre PUG va avea un impact nesemnificativ in ceea ce priveste biodiversitatea perimetrului existent.

F.2. PROTECTIA PADURILOR SI ALTOR FORME DE VEGETATIE

Protejarea padurilor se va realiza prin:

extinderea tratamentelor intensive de gospodarire a padurilor; aplicarea sustinuta a masurilor tehnice prevazute in aranjamentele silvice; turismul, sportul, recreerea, agrementul si alte asemenea, se pot desfasura

in cuprinsul fondului forestier numai cu respectarea reglementarilor legale, stabilite de organele de specialitate competente.

suprafata totala a padurilor nu poate fi modificata decat cu aprobare speciala;

In vederea asigurarii conditiior de agrement, recreatie si turism trebuie:

extinse spatiile verzi in interiorul si in jurul localitatii, in conformitate cu planurile de sistematizare si trebuie asigurata amenajarea acestora;

trebuie intretinute spatiile verzi existente in acord cu tehnicile stabilite de organele de specialitate ;

sa se planteze arbori, flori si alte plante ornamentale pe marile cai de acces, trasee turistice, in jurul cladirilor si in alte locuri unde exista terenuri ce pot fi destinate acestor scopuri.

este interzisa micsorarea spatiilor verzi sau taierea arborilor este necesara aplicarea metodelor de exploatare a florei si vegetatiei spontane, care impiedica regenerarea si dezvoltarea lor normala si influenteaza in mod negativ echilibrul ecologic.


98




F.3. PROTECTIA POPULATIEI SI SANATATEA UMANA

Adoptarea si implementarea Planului Urbanistic General si a Regulamentului pentru municipiul Giurgiu va avea un impact social si economic pozitiv prin crearea de noi locuri de munca si ridicarea standardului de viata a locuitorilor zonei.

Din punct de vedere demografic, municipiul Giurgiu cunoaste o tendinta descendenta a numarului de locuitori. Activitatile industriale, agricole, zootehnice silvice si transportul sunt activitati traditionale.

PUG-ul contine directii si strategii de dezvoltare care se refera la cresterea gradului de confort si anume:

Refacerea fondului de locuit existent si realizarea de locuinte noi cu respectarea reglementarilor de protectia mediulu;

Imbunatatirea confortului termic al locuintelor, insotita de reducerea consumului de combustibil utilizat avand efecte si in minimizarea poluarii atmosferei;

Reconfigurarea si dimensionarea corespunzatoare a retelei stradale va asigura comunicatii facile in toate zonele municipiului, va reduce nivelul poluarii atmosferice si sonore;

Reabilitarea zonelor degradate; Realizarea unor zone de agrement, a unui port de agrement si a unui parc.

F.4. PROTECTIA SOLULUI

Se vor elimina toate depozitele neconforme de deseuri industriale sau menajere. Depozitele de deseuri industriale abandonate vor fi inchise conform normelor.

Se vor lua masuri de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau functional, in special a celor situate de-a lungul cailor de comunicatii rutiere, in zonele umede sau in zonele industriale fara activitate.

Detinatorii cu orice titlu ai fondului forestier, ai vegetatiei forestiere din afara fondului forestier si ai pajistilor, precum si orice persoana fizica sau juridica ce desfasoara o activitate pe un astfel de teren, au obligatia:

sa respecte regimul silvic in conformitate cu prevederile legislatiei in domeniul silviculturii si protectiei mediului;

realizarea de noi spatii verzi in municipiul Giurgiu, refacerea celor existente; realizarea perdelei de protectie in perimetrul platformei chimice Verachim; reconstructia ecologica a zonei Giurgiu Sud unde a functionat Platforma

Chimica I Verachim.


99




F.5. PROTECTIA APELOR

Municipiul Giurgiu dispune de sistem centralizat de alimentare cu apa la care vor fi bransate si locuintele neracordate sau care vor fi executate in zonele de extindere prevazute in PUG.

Extinderea retelei de canalizare si eliminarea evacuarilor necontrolate de ape uzate rezultate din gospodarile neracordate. Se mentioneaza ca proiectul de reabilitate al statiei de epurare a municipiului Giurgiu a primit avizul de constructie la punerea functiune a statiei se prognozeaza un impact pozitiv semnificativ asupra apelor (inclusiv asupra emisarului).

Reabilitarea retelei de canalizare a Portului se vor respecta zonele de protectie a malurilor cursurilor de apa pe o

distanta de cel putin 5 m de o parte si de alta; de asemenea se vor respecta zonele de protectie sanitara prevazute pentru fronturile de captare;

Se interzice depozitarea deseurilor menajere si a dejectiilor animaliere pe malurile cursurilor de apa.

Se interzice construirea de locuinte si alte obiective in zonele inundabile. Implementarea PUG nu va contribui semnificativ la degradarea calitatii apelor de suprafata si subterane.

F.6. GESTIONAREA DESEURILOR

In conformitate cu prevederile Hotararii nr. 448 din 19 mai 2005 privind deseurile de echipamente electrice si electronice - autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a colecta separat DEEE de la gospodariile particulare si de a pune la dispozitia producatorilor spatiile necesare pentru infiintarea punctelor de colectare selectiva a acestora

In conformitate cu prevederile H.G nr. 124/2003 privind prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest – placile cu azbest (eternita) care vor rezulta din urma demolarii locuintelor vechi, a obiectivelor existente se va colecta separat intr-o zona speciala prevazuta cu containere speciale pentru depozitare si se vor transporta catre un depozit de deseuri periculoase

In conformitate cu prevederile Ordinul nr. 219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale, modificat prin Ordinul 997/2004 deseurile medicale rezultate de la activitatile medicale din localitati ( dispensare umane, dispensare veterinare ) vor fi colectate in recipienti speciali etansi si se vor transporta in conditii de siguranta pe baza de contract de societati autorizate.

Gestionarea deseurilor va cuprinde urmatoarele actiuni:

Realizarea unei halde ecologice pentru depozitarea deseurilor menajere/stradale;

Ecologizarea zonelor in urma inchiderii haldelor de deseuri menajere


100




Se va generaliza sistemul selectiv de colectare a deseurilor, in special pentru hartie, carton, PET-uri; tratarea deseurilor biodegradabile in propriile gospodarii, colectarea selectiva a deseurilor care nu pot fi refolosite .

Organizarea de actiuni de informare si constientizare pentru populatie cu privire la colectarea selectiva a deseurilor.

F.7. PROTECTIA CALITATII AERULUI

Reducerea emisiilor atmosferice generate de activitatile agentilor economici, traficul rutier;

Reabilitarea drumurilor existente avand ca efect si reducerea poluarii atmosferei;

Retehnologizarea CET si modernizarea sistemului de termoficare reduce de asemenea, nivelul poluarii atmosferice;

Detinatorii, cu orice titlu, de terenuri pe care se gasesc perdelele si aliniamentele de protectie, spatiile verzi, parcurile, gardurile vii trebuie sa le intretina corespunzator pentru imbunatatirea capacitatii de regenerare a atmosferei, protectia fonica

PUG-ul reprezinta o strategie pentru dezvoltarea spatiala durabila a municipiului Giurgiu si in principiu implementarea lui nu poate avea efecte adverse asupra mediului. O planificare judicioasa a modului de folosire a terenului poate preveni efectele nefavorabile pe care dezvoltarea economica inclusiv cresterea mobilitatii urbane le poate avea asupra mediului.

Tabelul nr. 19 - Evaluarea impactului asupra factorilor de mediu


101




Factori / aspecte de mediu Prevederi PUG 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Evaluarea impactului si propuneri de reducere impact

Zona de locuinte si functiuni complementare Extinderea zonelor pentru realizarea de locuinte individuale

++ ++ ++ - - - - - 0 ++ Evaluarea impactului Prevederile PUG cu privire la zona de locuit vor determina urmatoarele forme principale de impact: - impact pozitiv semnificativ asupra functionalitatii mediului urban, asupra mediului economic si social asupra populatiei si asupra peisajului, ca urmare a crearii noilor facilitati pentru constructia de locuinte, in conformitate cu cerintele populatiei si cu prioritatile strategiei de dezvoltare, aceste facilitati urmand sa creasca atractivitatea localitatii si sa atraga noi fonduri (impozite) la bugetul local; - impact neutru asupra factorilor climatici; - impact negativ nesemnificativ asupra solului, florei si faunei, apei, calitatii aerului si a nivelurilor de zgomot si vibratii in perimetrele propuse pentru construirea de locuinte, ca urmare a aparitiei unor noi surse de poluare (incalzirea spatiilor, trafic rutier) in perimetre care in prezent se afla sub impactul activitatilor agricole; se apreciaza ca nivelurile de poluare a aerului si nivelurile de zgomot si vibratii generate de noile surse se vor situa sub valorile limita pentru protectia receptorilor sensibili; -Masuri de diminuare a impactului prevazute de PUG Delimitarea clara a terenurilor rezervate pentru dezvoltare si reglementarea modului de construire, inclusiv a gradului de ocupare a terenului. Extinderea retelelor de alimentare cu apa si de canalizare. Epurarea corespunzatoare a apelor uzate menajere colectate din perimetrele locuite. Masuri propuse pentru diminuarea impactului la implementarea prevederilor PUG


102




Asigurarea retelelor de alimentare cu apa, canalizare in zonele noi de locuit, precum si a serviciilor de salubritate in mod coordonat cu lucrarile de constructie pentru a se evita poluarea mediului.

Zona activitatilor productive Restrangerea zonelor existente cu activitati industriale si agenti economici mari poluatori (platforme industriale), sustinerea aparitiei unor activitati economice noi, legate de sursele si traditai locala.

++ ++ ++ + + + + + 0 + Evaluarea impactului Prevederile PUG cu privire la restructurarea activitatilor productive vor determina urmatoarele forme de impact: -impact pozitiv semnificativ asupra functionalitatii mediului urban , asupra mediului economic si social ( ca urmare a facilitatilor urbanistice pentru dezvoltarea activitatilor productive , cu efecte benfice privind dezvoltarea pietii muncii ) si asupra populatiei (ca urmare a imbunatatirii conditiilor economice si sociale de mediu) si asupra peisajului ca urmare a reglementarilor de construire. - impact pozitiv asupra solului , aerului, apei, florei si faunei, peisajului, zgomotului si vibratiilor. Surse de poluare in perimetrele cu receptori sensibili se vor situa sub valorile limita pentru protectia mediului ca urmare a conditionarii dezvoltarii activitatilor cu respectarea legislatiei de mediu specifice; -impact neutru asupra factorilor climatici; Masuri de diminuare a impactului prevazute de PUG Dezvoltarea activitatilor de productie in perimetrul intravilan in conditiile respectarii legislatiei de protectie a mediului si de excludere a riscurilor tehnologice pentru populatie si mediu. Masuri propuse pentru diminuarea impactului la implementarea prevedrilor PUG Elaborarea si implementarea proiectelor de dezvoltare a activitatilor productive in conditii de protectie a mediului, atat pentru perioadele de constructie cat si de operare. proiectele vor trebui sa includa solutii viabile cu privire la colectarea si epurarea apelor uzate tehnologice, precum si la managementul deseurilor industriale. Implementarea proiectelor numai dupa obtinerea


103




acordurilor de mediu. Respectarea prevederilor PUG cu privire la perimetrele rezervate activitatilor productive.

Zone cu destinatie speciala Zona libera cu activitati industriale, comerciale si pentru servicii

++ ++ ++ - - - - - 0 + Evaluarea impactului -impact pozitiv semnificativ asupra mediului urban si asupra mediului economic si social, asupra populatiei atat prin rezervarea de terenuri pentru unitati agricole cat si prin mentinerea unor mijloace de existenta pentru populatie. -impact negativ asupra solului, florei, faunei, aerului, zgomotului si apei prin specificul activitatilor (preponderent industriale, comert, depozitare, transport). -impact neutru asupra florei , factorilor climatici impact pozitiv asupra peisajului prin arhitectura constructiilor, dotarilor si amenajprilor propuse.

Masuri pentru diminuarea impactului Demararea unui program de investitii pentru imbunatatirea infrastructurii: drumuri, retele de canalizare, spatii de depozitare care au efecte de imbunatatire a calitatii factorilor de mediu.

Zona de circulatii Imbunatatirea si modernizarea si sistematizarea infrastructurii rutiere.

++ ++ ++ + - 0 + + 0 ++ Evaluarea impactului Modernizarea cailor de circulatie , imbunatatirea accesului, a conditiilor si sigurantei traficului, precum si celelalte prevederi vor determina urmatoarele forme principale de impact : -impact pozitiv semnificativ asupra functionalitatii mediului urban, asupra populatiei si sanatatii , mediului economic si social, asupra peisajului. - impact asupra calitatii aerului si asupra nivelurilor de zgomot si vibratii, cu efecte pozitive semnificative asupra populatiei si a sanatatii, umane prin diminuarea emisiilor. -impact negativ nesemnificativ asupra florei , faunei, solului ca urmare a imbunatatirii structurii cailor de circulatie. - impact neutru asupra factorilor climatici si apei


104




Masuri de diminuarea a impactului prevazute de PUG Prevederile PUG reprezinta masuri de diminuare a impactului acestei zone asupra factorilor de mediu. Masuri propuse pentru diminuarea impactului la implementarea prevederilor PUG Elaborarea si implementarea proiectelor in conditii de protectie a mediului. Implementarea proiectelor numai dupa obtinerea acordurilor de mediu.

Zona de sport, agrement si Turism, spatii verzi Extinderea spatiilor plantate in scopuri de protectie a zonelor la influenta activitatilor industriale, precum si in scopuri peisagistice. Dezvoltarea dotarilor si amenajarilor pentru agrement

++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ Evaluarea impactului -impact pozitiv semnificativ asupra functionalitatii mediului urban, asupra mediului economic si social (ca urmare a cresterii atractivitatii , inclusiv turistice, a zonei) si asupra populatiei si sanatatii umane ( ca urmare a imbunatatirii conditiilor de mediu , generate de extinderea spatiilor plantate). -impact pozitiv semnificativ asupra solului , calitatii aerului si a nivelurilor zgomot si vibratii , plantatiile urmand a contribui la refacerea texturii si fertilizarii solului si atenuare efectelor surselor de poluare. -impact pozitiv semnificativ asupra peisajului urban si periurban prin crearea unui ambient cu valoare estetica ridicata. Masuri de diminuare prevazute de PUG Prevederile PUG reprezinta masuri de diminuare a impactului activitatilor din perimetrul urban asupra mediului. Masuri propuse pentru diminuarea impactului la implementarea prevderilor PUG Respectarea prevederilor PUG cu privire la zona spatiilor


105




plantate in cadrul tuturor planurilor urbanistice zonale si a proiectelor de dezvoltare a diferitelor activitati . Plantarea de specii caracteristice arealului pentru a se asigura dezvoltarea corespunzatoare a acestora.

Echiparea edilitara Asigurarea, in toate perimetrele locuite, a alimentarii cu apa in sistem centralizat, a colectarii apelor uzate menajere prin extinderea retelei de canalizare, precum si tratarea apei potabile si epurarea apelor uzate

++ ++ ++ ++ + ++ ++ 0 0 ++ Evaluarea impactului Prevederile PUG cu privire la echiparea edilitara vor determina urmatoarele forme principale de impact: - impact pozitiv semnificativ asupra functionalitatii mediului urban, asupra mediului economic si social si asupra populatiei (ca urmare a imbunatatirii calitatii vietii); - impact pozitiv semnificativ asupra solului ca urmare a evitarii afectarii acestuia prin evacuarea necorespunzatoare a apelor uzate; - impact pozitiv asupra faunei acvatice prin evacuarea in emisar a apelor uzate epurate, in conditii de calitate prevazute de legislatie, precum si prin evitarea afectarii apei freatice prin evacuarea necorespunzatoare a apelor uzate; - impact pozitiv semnificativ asupra calitatii aerului ca urmare a aplicarii sistemului de colectare a deseurilor si a inchiderii si ecologizarii Impactul asupra celorlati factori de mediu nu are relevanta. Masuri de diminuare a impactului prevazute de PUG Prevederile PUG cu privire la echiparea edilitara reprezinta masuri de diminuare a impactului asupra calitatii mediului. Masuri propuse pentru diminuarea impactului la implementarea prevederilor PUG Elaborarea si implementarea proiectelor de realizare echipamentelor edilitare in conditii de protectie a mediului, atat pentru perioadele de constructie, cat si de


106




operare Implementarea proiectelor numai dupa obtinerea acordurilor de mediu Respectarea prevederilor PUG cu privire la asigurarea utilitatilor pentru toate perimetrele locuite.

Tabelul nr. 20 - Impact cumulat si interactiuni

Factor / aspect de mediu

Efecte cumulate ale prevederilor planului Factor/aspect de mediu cu care interactioneaza

Comentarii privind interactiunile potentiale

Mediul urban, Inclusiv infrastructura rutiera

Principalele forme de impact sunt asociate cresterii gradului de complexitate, de coerenta si de flexibilitate a zonificarii functionale, adaptarii infrastructurii rutiere la cerintele de dezvoltare a localitatii, cu efecte benefice pe termen lung pentru dezvoltarea comunitatii. Implementarea planului, in conditiile protectiei mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ.

Populatia si sanatatea umana, Mediul economic si social, Solul, Flora si fauna, Aerul, Zgomotul si vibratiile, Peisajul

Implementarea prevederilor planului va determina asigurarea mijloacelor urbanistice pentru dezvoltarea economica si sociala a municipiului Giurgiu, imbunatatirea infrastructurii rutiere avand efecte pozitive privind calitatea aerului, nivelurile de zgomot si vibratii si, respectiv, privind sanatatea umana. Imbunatatirea si modernizarea mediului urban va contribui la cresterea valorii estetice a peisajului. Totodata, implementarea prevederilor planului va determina modificari in incadrarea terenurilor agricole prin scoaterea in extravilan cu efecte asupra solului si faunei de pe terenurile utilizate in prezent pentru activitati agricole.

Populatia si sanatatea umana

Principalele forme de impact sunt associate functionalitati zonelor urbane, asigurarii utilitatilor si eliminarii unor surse importante de poluare. Implementarea planului, in conditiile protectiei mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ.

Mediul urban, Mediul economic si social, Solul, Flora si fauna, Aerul, Zgomotul si vibratiile, Peisajul

Implementarea prevederilor planului va determina imbunatatirea conditiilor de locuit, imbunatatirea conditiilor de trafic si asigurarea alimentarii cu apa si a canalizarii in perimetrele locuite, cu efecte pozitive privind potentialul de dezvoltare economica si sociala, calitatea aerului, nivelurile de zgomot si vibratii. Imbunatatirea conditiilor de locuit implica, in conformitate cu prevederile planului, crearea unui peisaj urban adecvat. Totodata, implementarea prevederilor planului va determina modificari in utilizarea terenurilor cultivate, cu efecte asupra solului si faunei pe terenurile utilizate in


107




prezent pentru activitati agricole. Mediul economic si social

Principalele forme de impact sunt asociate crearii conditiilor pentru dezvoltarea mediului economic si social, pentru atragerea unor investitii majore, in conformitatea cu Strategia de dezvoltare a municipiului Giurgiu. Implementarea planului, in conditiile protectiei mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ.

Mediul urban, Populatia si sanatatea umana, Solul, Flora si fauna, Peisajul

Implementarea planului va determina imbunatatirea functionalitatii mediului urban pentru toate componentele sale (circulatie, comert si servicii, activitati de productie, locuit), va genera oportunitati pentru utilizarea fortei de munca disponibile, cu efecte benefice pentru populatie. Totodata, implementarea prevederilor planului va determina modificari in utilizarea terenurilor, cu efecte asupra solului si faunei de pe terenurile utilizate in prezent pentru activitati agricole, dar si industriale.

Solul Principalele forme de impact sunt asociate eliminarii actualelor surse de poluare, prin modernizarea cailor de circulatie, extinderea sistemului centralizat de colectare a apelor uzate, gestiunea deseurilor, stabilirea de zone de protectie, aliniament si retrageri, refacerea ecologica a unor zone degradate, restrictii si interdictii de construire. Implementarea planului se va realiza in conditiile protectiei mediului si va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ.

Mediul urban, populatia si sanatatea umana, Mediul economic si social, Flora si fauna, Aerul, Zgomotul si vibratiile, Peisajul

Implementarea planului va determina imbunatatirea functionalitatii mediului urban pentru toate componentele sale, va genera oportunitati pentru utilizarea fortei de munca disponibile, cu efecte benefice pentru populatiei si va elimina actualele surse de poluare. Masurile cu privire la zone degradate si amenajarea spatiilor verzi vor avea efecte benefice asupra faunei, peisajului si sanatatii populatiei. Totodata, implementarea prevederilor planului va determina modificari in utilizarea terenurilor introduse in intravilan cu efecte asupra solului si faunei de pe terenurile utilizate in trecut pentru activitati agricole.

Flora si fauna Principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, cresterii si reorganizarii spatiilor plantate, iar pe de alta parte, modificarii utilizarii unor terenuri agricole. Ca urmare, impactul prezinta doua aspecte: - impact pozitiv semnificativ asupra florei si faunei din zonele protejate si naturale si crearea unor noi habitate si locuri de cuibarit; - impact pozitiv prin refacerea ecologica a unor zone degradate. - impact negativ nesemnificativ asupra faunei mici adaptate terenurilor agricole (sectionarea si pierderea partiala a habitatelor).

Mediul economic si social, Solul, Apa, Factorii climatici, Peisajul

Implementarea prevederilor planului cu privire la spatiile verzi va determina imbunatatirea calitatii si fertilitatii solului in ariile care urmeaza a fi amenajate, imbunatatirea valorii estetice a peisajului, cu efecte benefice asupra potentialului turistic si, respectiv, asupra mediului social si economic.


108




Apa Principalele forme de impact sunt asociate asigurarii extinderii cu apa si a canalizarii, epurarii apelor uzate si protejarii calitatii apelor de suprafata si apei freatice. Implementarea planului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv

Mediul economic si social, Solul, Peisajul, Populatia si sanatatea umana

Implementarea planului va determina efecte benefice asupra conditiilor de viata si sanatatii populatiei, mediului economic si social, solului, peisajului.

Aerul Principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, reorganizarii si imbunatatirii infrastructurii de transport, inchiderii si ecologizarii gropilor de deseuri neconforme si promovarii industriei nepoluante, iar pe de alta parte, dezvoltarii zonelor locuite. Ca urmare, impactul se apreciaza ca va fi: - impact pozitiv asupra calitatii aerului in ariile limitrofe actualelor cai de circulatie si zone locuite.

Populatia si sanatatea umana, Zgomotul si vibratiile, Mediul urban

Imbunatatirea infrastructurii de transport va determina nu numai reducerea concentratiilor de poluanti in aer, ci si reducerea nivelurilor de zgomot si vibratii, cu efecte benefice asupra sanatatii umane si mediului urban. Construirea unor noi perimetre destinate locuirii sau activitatilor economice determina cresterea nivelurilor actuale de zgomot si vibratii, dar atat aceste niveluri, cat si cele ale concentratiilor de poluanti in aer se vor situa sub valorile limita pentru protectia sanatatii populatiei.

Zgomotul si vibratiile

Principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, imbunatatirii infrastructurii de transport, iar pe de alta parte, dezvoltarii zonelor locuite. Ca urmare, impactul se apreciaza ca va fi: - impact pozitiv asupra nivelurilor de zgomot si vibratii in ariile limitrofe actualelor cai de circulatie si zone locuite.

Populatia si sanatatea umana, Aerul, Mediul urban

Reabilitarea si imbunatatirea infrastructurii de transport va determina reducerea nivelurilor de zgomot si vibratii, cu efecte benefice asupra sanatatii umane si mediului urban. Construirea unor noi perimetre destinate locuirii sau activitatilor economice va determina local cresterea nivelurilor actuale de zgomot si vibratii, dar atat aceste niveluri, cat si cele ale concentratiilor de poluanti in aer se vor situa sub valorile limita pentru protectia sanatatii populatiei.

Factorii climatici Principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, cresterii si reorganizarii spatiilor plantate, iar pe de alta parte, modificarii urtilizarii unor terenuri agricole precum si diminuarea debitelor masice a emisiilor de poluanti. Ca urmare, impactul se apreciaza ca fiind neutru

Populatia si sanatatea umana, Solul, Flora si fauna, Apa, Peisajul

Conditiile climatice au influenta asupra calitatii vietii si sanatatii populatiei, regimului hidric al zonei, asupra solului si habitatelor, conditiilor de dezvoltare a vegetatiei.

Peisajul Principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte prevederilor referitoare la amenajarea spatiilor verzi si la reglementarile de construire, iar pe de alta parte, modificarii folosintelor si utilizarii unor terenuri agricole. Impactul este pozitiv ca urmare a extinderii spatiilor

Mediul urban, Populatia si sanatatea umana, Mediul economic si social, Solul, Flora si fauna, Factorii

Crearea unui peisaj adecvat va determina imbunatatirea calitatii mediului urban si a calitatii vietii. De asemenea, va determina cresterea atractivitatii pentru locuire, investitii si turism. Extinderea si organizarea corespunzatoare a spatiilor plantate va influenta pozitiv solul, flora, fauna si factorii climatici.


109




verzi, a zonelor de agrement .Reglementarile de construire vor asigura un peisaj armonios, cu impact vizual placut.

climatici


110




G. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA

Municipiul Giurgiu, prin pozitia sa, situat pe malul stang al Dunarii, vis-a-vis de localitatea bulgara Ruse, este un oras de frontiera.

Magistrala feroviara Pan-Europeana care porneste din Belga, trece prin Berlin, Praga, Budapesta, Bucuresti, Giurgiu, Ruse, Sofia, Istambul sau prin Salonic face legatura si cu Atena.

Legatura cu Bulgaria si Turcia este asigurata si rutier pe E 70 (DN5).

G.1. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE

In zona municipiului Giurgiu, traficul de frontiera este intens, in special traficul rutier cu vehicule grele, avand un impact semnificativ asupra factorilor de mediu, respectiv:

Emisiile de poluanti in atmosfera provenite din arderea carburantilor in motoarele utilajelor si vehiculelor de transport, cu efect potential asupra sanatatii populatiei riverane precum si a celorlalti factori de mediu;

Cresterea nivelului zgomotului si al vibratiilor cu impact negativ asupra comunitatii umane si constructiilor;

Posibile conflicte de circulatie; Posibile conflicte intre populatia alohtona si autohtona; Generare de boli venerice si alte boli transmisibile. Impactul transfrontiera asupra mediului in zona municipiului Giurgiu are si componente pozitive:

Cresterea schimburilor internationale de marfuri si produse; Cresterea veniturilor la nivel local; Cresterea veniturilor agentilor economici prestatori de servicii. Trebuie precizat ca activitatile generatoare de emisii de poluanti desfasurate in municipiului Giurgiu, debitele masice si concentratiile acestor poluanti nu au impact transfrontiera, intrucat poluantii atmosferici generati din activitatile desfasurate pe teritoriul municipiului Giurgiu se incadreaza in limitele admise de norme, asa cum se evidentiaza pe baza rezultatelor analizelor efectuate prin statiile de monitorizare permanenta ale Agentiei pentru Protectia Mediului – Giurgiu.

Calitatea apelor fluviului Dunarea nu se modifica datorita descarcarilor provenite din municipiul Giurgiu.


111




G.2. EFECTE TRANSFRONTIERE GENERATE PRIN PREVEDERILE PUG PENTRU MUNICIPIUL GIURGIU

Propunerile de organizare urbanistica prezentate, asa cum rezulta din capitolele anterioare, vor avea ca efect imbunatatirea generala a factorilor de mediu din municipiul Giurgiu si fara impact transfrontiera.

In sinteza, obiectivele PUG pentru municipiul Giurgiu cu impact asupra factorilor de mediu si potential impact transfrontiera sunt:

Realizarea drumului de centura care sa faca legatura dintre drumul expres Bucuresti-Giurgiu si podul peste Dunare, liniile de feribot, platfomele industriale nord si sud.

Modernizarea caii ferate si a conexiunilor cu platformele industriale si zona portuara.

Modernizarea zonei portuare prin realizare de porturi specializate pe sectoarele: calatori, marfuri, iachting, turism si agrement pentru ca municipiul Giurgiu sa se impuna ca legatura intre Rotherdam, Constanta si care sa deserveasca si municipiul Bucuresti.

Dezvoltarea turismului si ecoturismului pe fluviul Dunarea pentru a pune in valoare potentialul zonei.

Repunerea in functiune a Santierului Naval. Infiintarea unui terminal de transcontainere de pe un mijloc de transport pe

altul (auto, feroviar, naval). Sustinerea activitatilor desfasurate in Zona Libera. Dezvoltarea unui pol de servicii cu raza supramunicipala in zona vamii. Incadrarea corpurilor de padure Balanu si Turbatu ca paduri cu functii de

recreere si agrement. Obiectivele mentionate nu genereaza impact negativ transfrontiera. Se aprecieaza ca realizarea obiectivelor PUG vor avea o componeta pozitiva a impactului prin facilitarea conditiilor de trafic transfrontiera si de asemenea, prin atragerea turistilor din Ruse si Bucuresti pentru a beneficia de amenajarile pentru agrement mentionate.

H. MASURI PROPUSE PRIN PUG PENTRU PREVENIREA, REDUCEREA SI COMPENSAREA ORICARUI EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI

Se considera ca implementarea planului urbanistic general impune dezvoltarea controlata a fiecarei zone analizate, insa acest proces nu va fi lipsit de efectele nedorite asupra mediului, atat in perioada de punere in opera a lucrarilor cat si in timpul functionarii obiectivelor propuse.

In cele ce urmeaza se prezinta, in plan general, efectele potentiale ale implementarii PUG-ului ce pot afecta mediul si masurile necesare pentru limitarea acestor efecte.


112




H.1. FACTORUL DE MEDIU APA

Planul Urbanistic General al municipiului Giurgiu prevede urmatoarele pentru protectia factorului de mediu apa:

Inlocuirea, datorita uzurii fizice sau morale a retelelor de transport a apei care nu mai prezinta siguranta in exploatare;

Extinderea sistemului de alimentare cu apa si canalizare in zonele in care acestea nu exista, si in zonele care au fost propuse pentru extindere;

Marirea capacitatii de transport a colectoarelor prin realizarea unor operatiuni sustinute de decolmatare, in special a acelor tronsoane care sunt realizate cu pante mici, ce nu asigura viteza de autocuratare;

Pentru reabilitarea liniei de tratare a apei se vor lua urmatoarele masuri: Reabilitarea in zona fronturilor de captare prin inlocuirea pompelor

existente cu Hp = 35 mCA si Qp = 25 mc/h, respectiv Hp = 45 mCA si Qp = 350 mc/h;

Pentru reteaua de aductiune se vor inlocui conductele de azbociment; Se va finaliza constructia rezervorului de inmagazinare din Gospodaria

de apa Nord precum si reabilitarea constructiilor si a instalatiilor hidraulice aferente celor 2 rezervoare de inmagazinare a apei din cadrul gospodariei de apa Sud.

Inlocuirea instalatiei de clorinare existente cu instalatii performante. In perioada de executie a diferitelor lucrari in zonele existente si in cele propuse pentru extindere retelelor de apa, calitatea apelor subterane poate fi influentata de eventualele deversari de substante poluante (combustibil, ulei, ape uzate), poluari rezultate din urma spalarii agregatelor, utilajelor de constructii sau a altor substante de catre apele de precipitatii. De asemenea, poate fi influentat regimul de curgere si nivelul hidrostatic al apelor subterane daca nu se realizeaza studii hidrogeologice pe diferite amplasamente unde urmeaza sa se realizeze lucrari de excavatii si fundatii de adancime.

In vederea protejarii calitatii apelor subterane sunt necesare adoptarea urmatoarelor:

carburantii se vor depozita in rezervoare etanse, in spatii/platforme amenajate;

intretinerea utilajelor (spalarea lor, efectuarea de reparatii, schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanti etc) se va realiza numai in locurile special amenajate;

verificarea tronsoanelor de conducta si a imbinarilor, la efectuarea probei de presiune, atat la racordarea cu reteaua de canalizare, cat si la cea de alimentare proprie cu apa potabila;

se vor adopta masuri pentru evitarea eroziunii hidraulice a suprafetelor excavate sau a depozitelor temporare de pamant;

PUG Giurgiu propune sa valorifice oportunitatile oferite de fluviul Dunarea prin modernizarea zonei portuare, astfel se are in vedere realizarea de porturi


113




specializate pe sectoarele de calatori, marfuri, sportiv (iachting), turism si agrement.

Este necesar ca pentru lucrarile de amenajari portuare sa se stabileasca individual, pentru fiecare obiectiv masurile necesare pentru protectia apelor fluviului Dunarea pentru a preveni potentialul impact transfrontier.

In perioada de exploatare lucrarile propuse prin PUG contribuie la protectia apelor subterane prin inlocuirea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare unde exista riscul de exfiltratie a apei si a apelor de suprafata prin epurarea apelor inainte de evacuarea acestora in fluviul Dunarea. Statia de epurare a municipiului Giurgiu urmeaza sa isi modernizeze fluxul tehnologic astfel incat calitatea efluentului deversat in fluviul Dunarea sa respecte normele impuse de legislatia in vigoare.

H.2. FACTORUL DE MEDIU AER

Planul Urbanistic General al municipiului Giurgiu prevede urmatoarele:

Modernizarea drumurilor existente; Realizarea drumului de centura; Dezafectarea caii ferate din centrul municipiului care in prezent nu este

utilizata; Realizarea unei cai ferate ocolitoare, in acest sens se va asigura accesul in

zona industriala Sud; Retehnologizarea industriei existente; Extinderea zonei cu locuinte; Marirea spatiilor verzi; Conectarea orasului la reteaua de distributie a gazelor naturale. In perioada de executie a lucrarilor factorul de mediu aer poate fi impurificat prin urmatoarele actiuni:

Activitatea utilajelor de constructie genereaza emisii de gaze si pulberi provenite de la arderea combustibililor;

Executia propiu-zisa a diferitelor lucrari la nivelul solului; Transportul materialelor de constructii. In cadrul unui santier sunt si alte activitati potential poluatoare pentru aer, de exemplu alimentarea cu carburanti a utilajelor si a mijloacelor de transport, intretinere si reparatii utilaje, incalzirea spatiilor de birouri si a apei menajere. Aceste activitati au o pondere redusa in poluarea aerului si sunt limitate la perioada de executie.

Lucrarile de organizare a santierelor trebuie sa fie corect concepute si executate, cu dotari moderne, care sa reduca emisiile de noxe in aer.

Daca lucrarile prognozate vor fi executate si pe durata iernii, parcurile de utilaje si mijloace de transport vor fi dotate cu roboti electrici de pornire, pentru a se evita evacuarea de gaze de esapament pe timpul unor demarari lungi sau dificile.


114




Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste nivelul de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament si vor fi puse in functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni.

Se recomanda ca la lucrari sa se foloseasca numai utilaje si mijloace de transport dotate cu motoare Diesel care nu produc emisii de Pb si foarte putin monoxid de carbon.

Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse in perioadele cu vant puternic sau se va urmari o umectare mai intensa a suprafetelor.

In perioada de exploatare a cailor de circulatie mentionate se va reduce poluarea atmosferei in municipiul Giurgiu. Prin urmare, se considera ca prin realizarea acestora se va imbunatatii calitatea mediului, in acest sens nu va fi necesara adoptarea masurilor suplimentare de prevenire, reducere si compensare a efectelor adverse asupra mediului.

Se mai mentioneaza ca activitatea de transport feroviar nu genereaza emisii de gaze poluante in atmosfera.

Crearea de spatii verzi si intretinerea corespunzatoare a acestora va contribui la imbunatatirea calitatii aerului in municipiul Giurgiu.

Conectarea orasului la reteaua de distributie a gazelor naturale va reduce poluarea atmosferica generata prin arderea combustibililor solizi in vederea asigurarii energiei termice a populatiei.

H.3. FACTORUL DE MEDIU SOL

In vederea asigurarii protectiei factorului de mediu sol PUG Giurgiu a prevazut urmatoarele:

Extinderea suprafetei municipiului Giurgiu. Ecologizarea unor zone poluate din platformele industriale care si-au incetat

sau restrans activitatea; Dezafectarea cailor ferate din centrul orasului; Colectarea separata a deseurilor, valorificarea si depozitarea

corespunzatoare a acestora; Descongestionarea traficului prin realizarea unui drum de centura si

modernizarea cailor de transport existente; Realizarea si marirea suprafetelor spatiilor verzi. In perioada de executie a lucrarilor in vederea realizarii obiectivelor mentionate mai sus se considera ca factorul de mediu sol poate fi influentat de urmatoarele:

depozitarea necontrolata pe spatii neamenajate a deseurilor rezultate din activitatile de constructii;

depunerea pulberilor si a gazelor din motoarele cu ardere interna a utilajelor si spalarea acestora de catre apele pluviale urmate de infiltrarea in subteran;


115




scapari accidentale sau intentionate de carburanti, uleiuri, ciment, substante chimice sau alte materiale poluante, in timpul manipularii sau stocarii acestora.

spalarea agregatelor, utilajelor de constructii sau a altor substante de catre apele de precipitatii poate constitui o alta sursa de poluare a solului;

perturbarea structurii geologice prin lucrarile de ecavatii pentru realizarea fundatiilor si ale structurii cladirilor.

Se mentioneaza ca activitatea ce se va desfasura in perioada de executie va avea caracter temporar, manifestandu-se si prin ocuparea pe o perioada limitata a unor suprafete de teren pentru organizarile de santier si drumurile de acces.

In perioada de exploatare se considera ca factorul de mediu sol va fi afectat de ocuparea definitiv a terenului cu diferite amenajari si constructii. Extinderea suprafetelor de teren vine in intampinarea satisfacerii necesarului de locuinte pentru populatie.

Se precizeaza ca Planul Urbanistic General aferent municipiului Giurgiu are ca obiectiv protectia mediului in acest sens lucrarile mentionate mai sus (ecologizarea zonelor poluate, crearea de spatii verzi, etc) va imbunatatii calitatea factorului de mediu sol.

Prin extinderea teritoriului intravilan se vor stabili posibilitatile de interventie si de realizare a obiectivelor de utilitate publica in zonele respective. De asemenea, PUG-ul Giurgiu va asigura planificarea operationala a terenului, in acest sens va constiti baza legala pentru realizarea programelor si actiunilor de dezvoltare.

H.4. ZGOMOTUL

In perioada de executie a lucrarilor pentru implementarea obiectivelor propuse prin PUG Giurgiu se vor genera emisii sonore, insa acestea vor trebui sa se incadreze in limitele impuse de legislatia in vigoare chiar daca perioada de executie are durata limitata. Ca masura de reducere a zgomotului generat de un santier in apropierea locuintelor se poate adopta instalarea de panouri fonoabsorbante pe durata executarii lucrarilor.

De asemenea, se recomanda constructorului sa achizitioneze utilaje performante care sa functioneze la nivele reduse de zgomot si cu consum redus de carburanti.

Planul Urbanistic General al municipiului Giurgiu a propus reducerea nivelului sonor din oras prin modernizarea strazilor existente, crearea drumului de centura ce va descongestiona traficul din municipiu, amenajarea parcurilor si spatiilor verzi, prin urmare in perioada de exploatare se aprecieaza ca nivelul poluarii sonore va fi redus si nu sunt necesare alte masuri suplimentare pentru reducerea zgomotului.


116




H.5. BIODIVERSITATEA

PUG-ul Giurgiu propune reconstructia ecologica in zona platformelor industriale, crearea si intretinerea corespunzatoare a spatiilor verzi, amenajarea unor suprafete la malul Dunarii pentru agrement.

In zona municipiului nu sunt arii protejate Natura 2000, insa mentionam existenta in zona ostroavele Mocanu si Mocanasu a unor specii protejate prin conventiile internationale (Egretta garzetta-egreta mica, Motacilla flava feldeg-codobatura galbena, Falco cherug-soimul dunarean, Haliaectus albicilla-vulturul codalb), iar in zona Cetatii din Insula a fost identificata o specie de soparla (Podarcis muralis) strict protejata in Romania prin Legea 13/1993.

H.6. PATRIMONIUL CULTURAL

In ceea ce priveste patrimoniul cultural este necesar ca agentii economici care efectueaza lucrari de excavatii pentru implementarea planului in zona monumentelor istorice sau a siturilor arheologice sa ia toate masurile cerute de lege pentru protejarea acestora.

H.7. POPULATIA

In perioada de executie a lucrarilor propuse prin PUG Giurgiu (realizarea drumului de centura, modernizarea strazilor, amenajarea spatiilor verzi) populatia poate fi afectata de zgomotul produs de utilajele de constructii, de praful degajat de lucrarile de excavatie, de emisiile de gaze poluante generate de arderea combustibilului in motoarele utilajelor de constructie, insa toate aceste activitati vor avea caracter temporar si se vor desfasura pe o anumita suprafata de teren delimitata, chiar daca activitatile de constructie au durata limitata, emisiile de poluanti generati pe durata executiei trebuie sa se incadreze in limitele impuse de lege

In capitolele de mai sus au fost mentionate masurile in vederea diminuarii efectelor generate de activitatea de construire, ce au in vedere protectia apei, aerului, solului, vegetatiei, masuri ce se aplica si pentru populatie.

Dupa implementarea obiectivelor propuse prin PUG Giurgiu populatia va beneficia de urmatoarele facilitati, care au efecte pozitive asupra mediului:

Drumurile modernizate si drumul de centura vor ajuta la descongestionare traficului rutier cu efecte benefice asupra factorilor de mediu;

Deseurile vor fi gestionate corespunzator prin colectare separata si valorificare, in ultima etapa depozitarea deseurilor la rampa ecologica ce se va amenaja pe raza judetului.

Amenajarea spatiilor verzi si a unei zone de loisir de-a lungul malului Dunarii. Prin modernizarea statiilor de clorinare din cadrul Uzinei de tratarea a apei

Giurgiu se va imbunatatii calitativ apa potabila, cu efecte benefice asupra sanatatii populatiei;


117




Dezvoltarea turismului in zona va determina aparitia de activitati economice noi, strans legate de resursele si traditia locala imbunatatind calitatea vietii;

Imbunatatirea fondului de locuit, finalizarea apartamentelor oprite in diverse statii de executie, imbunatatirea confortului termic al apartamentelor existente, au impact pozitiv asupra comunitatii umane si sanatatii populatiei.

H.8. PEISAJUL

In vederea imbunatatirii peisajului in municipiul Giurgiu se vor lua urmatoarele masuri:

Finalizarea apartamentelor oprite din faza de constuire aflate in diverse stadii de executie;

Realizarea si amenajarea spatiilor verzi in interiorul orasului; Imbunatatirea aspectului estetic al ansamblurilor de locuit prin

reconditionarea finisajelor corelat lucrarilor de izolare termica, amenajari exterioare;

Refacerea fondului de locuit existent si realizarea de locuinte noi in regim de inaltime conform documentatiilor urbanistice.

Amenajarea peisagistica in lungul arterelor transeuropene si a celor de acces in oras cu rol de plantatii de protectie;

Realizarea unei zone de agrement, a unui port de agrement, a unei zone de padure si a unui parc;

Ecologizarea zonelor afectate de poluare din perimetrul platformelor industriale care si-au incetat sau restrans activitatea;

Respectarea prevederilor din PUG si PUZ.

I. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE

Efectuarea evaluarii impactului s-a facut pe baza documentatiei elaborata de SC MINA-M-COM in cadrul proeictului Plan Urbanistic General pentru municipiul Giurgiu si cuprinde

elementele cadrului natural; caracteristicile pedogeografice locale; riscurile naturale de pe teritoriul municipiului Giurgiu; conexiunile teritoriale; situatia existenta a amplasamentului din punct de vedere al dotarilor

municipiul Giurgiu; impactul activitatilor asupra mediului (apa, aer, sol); corelarea intereselor colective cu cele individuale in ocuparea spatiului; utilizarea rationala si echilibrata a terenurilor necesare functiunii urbanistice; posibilitatea cresterii calitatii vietii, cu precadere in domeniile locuirii si a

serviciilor, mediului agrement;


118




masurile propuse pentru protectia mediului la fiecare obiectiv mentionat in PUG pentru municipiul Giurgiu.

Optiunile propuse pentru protectia factorilor de mediu pe domenii de activitate sunt:

solicitarea acordului de mediu pentru proiectele publice sau private sau pentru modificarea ori extinderea activitatilor existente, inclusiv pentru proiectele de dezafectare, care pot avea impact semnificativ asupra mediului;

eliberarea autorizatiei de construire alta decat cea pentru locuinte cu respectarea normelor sanitare impuse de legislatia sanitara in vigoare;

realizarea lucrarilor se va face numai cu agenti economici specializati si autorizati, care sa cunoasca si sa respecte legislatia de mediu in ceea ce priveste organizarea de santier, utilizarea materialelor ecologice, a unor tehnologii moderne si nepoluante, cu utilaje performante care sa nu polueze mediul pe perioada executarii lucrarilor si care sa ecologizeze zonele de lucru conform obligatiilor din acordurile de mediu;

adoptarea elementelor arhitecturale adecvate, cu optimizarea densitatii de locuire, concomitent cu mentinerea, intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi, a aliniamentelor de arbori si a perdelelor de protectie stradala;

asigurarea amplasamentelor pentru locuinte; evitarea degradarii mediului natural sau amenajat prin depozitari

necontrolate de deseuri de orice fel; protectia calitatii apelor fluviului Dunarea la realizarea amenajarilor portuare

prevazute; organizarea colectarii selective si asigurarea depozitarii controlate a

deseurilor; ecologizarea zonelor in care s-au depozitat necontrolat deseuri ; extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apa potabila; extinderea sistemului centralizat de canalizare in zonele de extindere a

spatiilor de locuinte; crearea, conservarea si protejarea spatiilor verzi existente si extinderea

amenajarilor pentru agrement; adoptarea unor masuri de mentinere si ameliorare a fondului peisagistic

natural si antropic, adoptarea masurilor de refacere peisagistica si ecologica a zonelor degradate;

reabilitarea arterelor de circulatii interioare, a retelelor de canalizare, a zonelor degradate si a altor obiective si activitati fara a prejudicia ambientul, starea de sanatate si de confort a populatiei;

informarea populatiei asupra riscurilor generate de functionarea sau existenta obiectivelor cu risc pentru sanatatea populatiei si a mediului, eliminarea starilor conflictuale generate de dezvoltarile industriale prin transparenta;


119




adoptarea unor politici de mediu transparente si informarea populatiei din zona referitor la programele de dezvoltare ale municipiului.

In afara Variantei 0, in proiect au mai fost analizate doua variante de PUG pentru municipiul Giurgiu care prezinta doua viziuni diferite pentru oras pornind de la utilizarea resursei de teren din zonele industriale.

I.1.1. Varianta 0

Dupa cum s-a mentionat si mai sus, varianta 0 – mentinerea actualei situatii este de natura sa determine o inrautatire a starii factorilor de mediu, in lipsa unor reglementari coerente care sa stabileasca o zonificare corespunzatoare a teritoriului.

I.1.2. Varianta I

Varianta de pastrare si utilizare a zonelor industriale conform destinatiei actuale, a fost elaborata in ideea utilizarii infrastructurii existente si reabilitarii constructiilor in stare avansata de degradare din prezent (vezi plansa 03.1 anexata). Cresterea economica ar fi in acest caz conditionata de evolutia zonelor industriale. De remarcat este faptul ca in ultimii 20 de ani industria este in declin in Giurgiu, fiind inlocuita de activitati comerciale, industrii mici, servicii tehnice si logistica. Aceasta solutie ar fi deci in neconcordanta cu tendintele actuale ale dezvoltarii economice.

In acest caz au rezultat:

555,92 ha industrie; 309,04 spatii verzi (51 – 34mp spatii verzi, sport, agrement/loc - pentru

60.000-90.000 loc.)

I.1.3. Varianta II. Varianta aleasa

Varianta de conversie a principalelor zone industriale in zone mixte (industrie/ spatii verzi amenajate, sport agrement, comert/ servicii, etc.), a fost elaborata in conformitate cu tendintele actuale ale dezvoltarii durabile si se prezinta ca o prima etapa intr-o strategie bazata pe utilizarea resursei hidrografice (Dunarea, canalele) ca potential turistic. Diversificarea functiunilor de pe amplasamentul actualelor platforme industriale va atrage noi investitori si o crestere economica. Un alt avantaj il constituie procentul mai mare de spatii verzi/loc la nivelul orasului Giurgiu, deci un grad mai ridicat in confortul locuirii.

In acest caz au rezultat:

490,33 ha industrie; 347,48 ha spatii verzi (57-38 mp spatii verzi, sport, agrement /loc - pentru

60.000-90.000 loc.) Aceasta varianta care priveste reglementarile urbanistice (zonificarea functionala, cai de comunicatii si restrictii tehnice, se sintetizeaza in plansa nr. 3 anexata).


120




Varianta aleasa are in vedere situatia actuala si este de natura sa determine reglementarile necesare pentru o dezvoltare viitoare. Prin Planul de Urbanism si regulament s-au prevazut destinatiile fiecarei zone, au fost posibile obiectivele, tintele si masurile pentru protectia mediului care se impun.

Principalele dificultati intampinate au fost:

Incertitudinea posibilitatilor de amenajare pentru agrement (loisir) a suprafetelor de teren apartinand fondului silvic din zonele Mocanu si Mocanasu care ar permite dezvoltarea turismului si ar imbunatatii indicele spatiilor verzi pe locuitor pentru municipiul Giurgiu.

Durata redusa alocata pentru elaborarea Raportului de Mediu, comparativ cu numarul mare de informatii de prelucrat.

J. DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUG - ULUI

Conform din HG 1076/2004, monitorizarea implementarii planului sau programului, in baza programului propus de titular, are in vedere identificarea inca de la inceput a efectelor semnificative ale acesteia asupra mediului, precum si efectele adverse neprevazute, in scopul de a putea intreprinde actiunile de remediere corespunzatoare. Indeplinirea programului de monitorizare a efectelor asupra mediului este responsabilitatea titularului planului sau programului.

Programul de monitorizare a surselor de emisie si a componentelor de mediu posibil a fi afectate trebuie sa cuprinda trei etape, respectiv :

Etapa I – Pre implementare plan – pentru stabilirea starii de referinta a mediului inainte de implementarea obiectivului PUG.

Etapa II – Punerea in opera a lucrarilor – pentru monitorizarea surselor de poluare si poluarilor accidentale in perioada de implementare/executie a proiectului.

Etapa III – Post implementare plan – pentru compararea starii mediului dupa terminarea lucrarilor cu starea de referinta initiala, pentru tinerea sub observatie si control a noilor surse de poluare aparute, in vederea interventiei eficiente, in functie de necesitati.

Activitatea de monitorizare este specifica fiecarei etape si consta in sinteza din:

In cazul etapei de preimplementare plan, in functie de caracteristicile fiecarui obiectiv se stabilesc factorii de mediu care urmeaza sa fie monitorizati si parametrii de monitorizare.

Datele obtinute se inscriu in raportul de incepere si caracterizeaza starea initiala la care se fac raportarile ulterioare.

In perioada de punere in opera a lucrarillor se monitorizeaza parametrii si factorii de mediu stabiliti in prima etapa si se raporteaza periodic, cu frecventa stabilita de autoritatile de mediu (de obicei lunar), prin comparare cu situatia initiala, inainte de implementarea proiectului.


121




Pentru monitorizarea post implementare plan se stabilesc parametrii care trebuie sa fie urmariti in functie de specificul activitatilor si poluantii generati si de cerintele impuse prin acordul de mediu pentru obiectiv. Raportarea datelor de monitorizare se face cu frecventa stabilita de autoritatile de mediu. Rezultatele se compara cu limitele admise de norme.

K. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Obiectul Planului Urbanistic General il constituie amenajarea teritoriului administrativ al municipiului Giurgiu.

Primaria Municipiului Giurgiu a initiat proiectul privind Actualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Giurgiu.

Prezenta documentatie s-a intocmit ca urmare a adresei eliberata de catre Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Pitesti nr. 11768/22.12.2009, prin care se solicita elaborarea Raportului de Mediu conform HG 1076/2004, in vederea obtinerii Avizului de mediu pentru Planul Urbanistic General al municipiului Giurgiu.

Municipiul Giurgiu, centrul politic, administrativ, comercial si cultural al judetului cu acelasi nume este situat la cca. 60 km sud de capitala, pe malul stang al Dunarii. Este resedinta judetului si unul dintre cele mai importante orase portuare din Romania.

Municipiul Giurgiu ocupa o suprafata totala de 4.862 ha din care 2.154 ha intravilan, iar teritoriul sau este strabatut de paralela 43°53′ latitudine si de meridianul 25°59′ longitudine.

Legaturile rutiere sunt asigurate prin principalele drumuri europene, nationale si judetene, dupa cum urmeaza:

Giurgiu – Bucuresti : DN 5 – portiuni ale DE 70 spre Serbia si DE 85 spre Ucraina Subcarpatica,

Giurgiu – Ghimpati : legatura cu DN 6 si DN 61, Giurgiu – Zimnicea : DN 5C, Giurgiu – Alexandria : DJ 503, 503A si 504. In prezent, portul la Dunare dispune de 600 m de chei amenajat, iar la canalul Sfantul Gheorghe de 1,5 km. Dispersarea activitatii portuare si infiintarea Zonei Libere face necesara reorganizarea acestei activitati prin aparitia de porturi specializate: de pasageri, marfuri, turistice, pentru ambarcatiuni sportive si de agrement, etc

K.1. DISFUNCTIONALITATI

Din analiza situatiei existente cu privire la stadiul actual de dezvoltare economico-sociala a municipiului Giurgiu rezulta ca in profil teritorial se manifesta o serie de disfunctionalitati in dezvoltare, cu evolutii critice conflictuale, care


122




necesita masuri de atenuare si eliminare prin politici specifice in vederea unei dezvoltari armonioase si echilibrate.

Tabelul nr. 21 - Disfunctionalitati municipiul Giurgiu


123

Reactualizare PUG Mun. Giurgiu BENEFICIAR: PRIMARIA MUN. GIURGIU



Domenii Disfunctionalitati - probleme Propuneri de masuri Agricultura Agricultura are o pondere de doar 2,5 % din economia

municipiului. Numarul salariatilor din agricultura nu este mare raportat la numarul total de angajati, reprezentand doar 4,8% din efectivul acestora. Cauzele acestei discrepante sunt multiple, printre acestea numarandu-se caracterul sezonier si discontinuu inca accentuat al activitatilor agricole si gradul scazut de oficializare al raporturilor de munca din acest domeniu. Agricultura in zona are nevoie de investitii in toate domeniile, atat in masini si utilaje, in tehnologii si in specii noi, cat si in ameliorarea solului si in sisteme de irigatii.

- Dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii care prelucreaza materii prime oferite de agricultura (au potential de dezvoltare urmatoarele subramuri: morarit si panificatie, conserve de legume, productia de ulei, zahar si bere, prelucrarea carnii si industrializarea laptelui); - Infiintarea unei burse de cereale si a unor capacitati de depozitare corespunzatoare (silozuri) care sa preia productia cerealiera din zona; - Infiintarea unei piete en-gros dotata cu capacitati de sortare si preambalare care sa preia productia agricola, animala si vegetala de la micii producatori individuali si sa o distribuie spre marile piete, inclusiv spre Bucuresti si export;

Industria In cadrul Parcului Tehnologic si Industrial Giurgiu-Nord exista o nevoie majora pentru imbunatatirea infrastructurii acestuia. Lipseste educatia antreprenoriala la nivel judetean si al muncipiului Giurgiu. Calitatea invatamantului tehnic judetean este foarte slaba, in judetul si muncipiul Giurgiu nu exista o corelare clara a nevoilor pietei muncii cu curricula educationala

Realizarea unei strategii de atragere a investitiilor straine directe. Cresterea capacitatii intreprinderilor de a se dezvolta cu ajutorul instrumentelor financiare moderne. O mai buna promovare institutionala a infrastructurii de afaceri municipala. Necesare interventii directe din partea autoritatilor publice pentru a se face trecerea cat mai rapida la activitati cu valoare adaugata mare si pentru a favoriza dezvoltarea sectoarelor intensive in „cunoastere” si mai putin in munca: serviciile suport pentru afaceri (management, consultanta, telecomunicatii), serviciile de transport si logistica (depozitare, transport si distributie), precum si serviciile conexe (facilitati de cazare pentru turismul de tranzit, service auto, restaurante etc.) sunt esentiale pentru o localitate cu potential de „punct nodal de transport, de importanta europeana”. Totodata, facilitarea accesului la produse si servicii financiare specifice activitatilor de transport si distributie, pentru atragerea si sprijinirea acestui tip de activitati, reprezinta o alta nisa ce trebuie exploatata.

Turismul Slaba dezvoltare. Promovare turistica neglijata datorata neexistentei unui organism public sau privat dedicat acestei actiuni.

- Este necesara modernizarea si dezvoltarea infrastructurii turistice, conservarea patrimoniului natural, istoric si cultural din judet, reabilitarea zonelor cu potential turistic, dar se impune de asemenea, o activitate sustinuta de promovare. - Modernizarea zonei portuare prin realizarea de porturi specializate pe sectoarele calatori, marfuri, sportiv (iachting), turism si agrement, astfel incat orasul port Giurgiu


124




sa poata deveni un punct intermediar puternic intre Rotterdam si Constanta, care sa deserveasca si capitala tarii, municipiul Bucuresti. - Dezvoltarea turismului si eco-turismului pe fluviul Dunarea pe baza unui program menit sa asigure punerea in valoare a potentialului turistic din zona.

Populatia - Scadere alarmanta a raportului intre populatia activa si tineri (cei sub 45 ani), si populatia imbatranita (peste 65 ani). - Reducerea numarului locurilor de munca va determina mutarea populatiei de la oras la sat. - Migratia populatiei in alte tari.

Ameliorarea calitatii vietii prin asigurarea unor structuri economice care sa genereze locuri de munca prin care sa se asigure venituri satisfacatoare pentru un trai decent in toate localitatile.

Locuirea - calitatea mai slaba a fondului construit; nefinalizarea unor locuinte colective: pe B-dul Mihai Viteazul, Ans. 72 apart. - Obor - (10 locuinte sociale); - ineficienta utilizare a unor spatii de locuire din oras, in special a blocurilor pentru camine de nefamilisti; - lipsa unor dotari de cartier (crese, gradinite, dispensare, biblioteci, obiective de cult, dotari de sport); - existenta unor spatii de conflict; densitati foarte mici in unele cartiere (Obor, Ghizdarului, Alexandriei si Sloboziei); - slaba dotare tehnico-edilitara in unele zone; - cresterea nivelului de poluare in unele zone de locuit; - dimensionarea necorespunzatoare a retelei stradale in unele cartiere (din zonele cu locuinte individuale); - lipsa spatiilor verzi si de recreere la nivel orasenesc si de cartier; - utilizarea agricola a unor terenuri din zona de locuinte.

-Intocmirea de Planuri urbanistice zonale si de detaliu pentru solutionarea optima a problemelor urbanistice din zonele de locuit. -Imbunatatirea fondului de locuit prin reconstructie in zonele parter, prin realizarea unui procent optim de ocupare; utilizare a terenului si imbunatatirea gradului de confort. -Ridicarea calitatii fondului construit de locuinte. -Imbunatatirea densitatilor de locuire si a dotarii tehnico-edilitare in cartierele: Obor, Alexandriei, Ghizdarului, Sloboziei. -Introducerea in toate zonele de locuit a echiparilor edilitare si a dotarilor specifice. -Finalizarea apartamentelor oprite in diverse stadii de executie. -Imbunatatirea confortului termic al apartamentelor existente. -mbunatatirea aspectului estetic al ansamblurilor de locuit prin reconditionarea finisajelor corelat lucrarilor de izolare termica, amenajari exterioare, spatii verzi, etc. -Masuri pentru eliminarea poluarii in zonele de locuit. -Marirea suprafetelor verzi si amenajarea unor noi spatii de agrement -Realizarea in zona ultracentrala a locuintelor colective cu regim de inaltime P+2 E / 4E. Introducerea in toate zonele rezidentiale a echiparilor edilitare si a dotarilor specifice -Refacerea fondului de locuit existent si realizarea de locuinte noi in regim de inaltime conform documentatiilor urbanistice. -Realizarea in viitor in zonele de extindere a locuintelor de tip urban compacte, complete si izolate prevazute cu loturi proprii de teren.

Cultura, sport, agrement

Slaba promovare a obiectivelor culturale, deficit in privinta spatiilor vezi publice pe cap de locuitor, deficit in privinta dotarilor de sport-loisir

Modernizarea zonei portuare prin realizarea de porturi specializate pe sectoarele calatori, marfuri, sportiv (iachting), turism si agrement. -incadrarea corpurilor de padure Balanu si Turbatu ca paduri cu functii de recreere


125




si agrement; -incadrarea zonelor cu habitate valoroase aflate cu ecosisteme in echilibru, riverane Dunarii; -reabilitarea zonelor degradate prin poluare; -amenajarea peisagistica in lungul arterelor transeuropene si a celor de acces in oras cu rol de plantatii de protectie; -realizarea de suprafete verzi in interiorul orasului si imbunatatirea celor existente; -realizarea unei zone de agrement, a unui port de agrement, a unei zone de padure si a unui parc.

Echiparea tehnica

- podul rutier Bizetz, a iesit din garantie si nu mai prezinta siguranta in circulatie; - cai ferate care brazdeaza orasul sunt practic neutilizate; - orasul este conectat partia la reteaua de distributie a gazelor naturale; - retea de canalizare ce prezinta pe unele tronsoane grad de uzura avansat;

- dezvoltarea tramei stradale potrivit plansei de circulatii 0.5 – cu ierarhizarea, extinderea si modernizarea tramei - restructurarea retelei de cai ferate din zona municipiului - realizarea in conditii de urgenta a drumului de centura care sa faca legatura dintre viitorul drum expres Bucuresti–Giurgiu si podul peste Dunare, liniile de feribot, platformele industriale nord si sud; - modernizarea caii ferate, in special a spatiilor de garare si a conexiunilor acestora cu platformele industriale si cu zona portuara; - exista un proiect aflat in stadiul de aprobare a pentru inceperea executiei conectarii la reteaua de distributie a gazelor naturale - marirea capacitatii de transport a colectoarelor prin realizarea unor operatiuni sustinute de decolmatare, in special a acelor tronsoane care sunt realizate cu pante mici, ce nu asigura viteza de autocuratire. - refacerea unor tronsoane de retea care prezinta discontinuitati si fracturi ale radierului sau contrapante. - debransarea si reracordarea corecta la canalizarea menajera a unor restitutii de apa menajera uzata, care in prezent se descarca in reteaua de canalizare pluviala . - desfiintarea legaturilor gresite cu restitutie de apa uzata menajera in reteaua de canalizare pluviala. - Infiintarea in jurul bazinelor de retentie a unor spatii verzi tampon. - Retehnologizarea instalatiilor de pompare aferente bazinelor de retentie, inclusiv automatizarea functionarii lor. - Decolmatarea depunerilor din reteaua de colectare si din bazinele de retentie in scopul maririi capacitatii de transport si de acumulare. - Modernizarea punctelor termice cu utilaje performante precum si automatizarea acestora astfel incat calitatea agentului termic secundar sa asigure conditii de


126




confort la beneficiari. - Imbunatatirea alimentarii cu apa potabila a populatiei.

Protectia si conservarea mediului natural

-Existenta unor zone degradate in perimetrul platformelor industriale. -emisii de poluanti, nivel ridicat de zgomot si vibratii pe arterele de circulatie. -Statia de epurare nu functioneaza la parametrii optimi. -Municipiul Giurgiu nu dispune de depozit ecologic de deseuri.

- depozitarea deseurilor menajere si a dejectiilor de la animale in conditii controlate si valorificarea acestora - asigurarea integritatii fondului forestier. - declararea zonei riverane Dunarii (Ostrovul Mocanu si Mocanasu) ca zona naturala protejata cu valoare deosebita si regim prioritar de protectie. - cunoasterea situatiei existente a fondului cinegetic si piscicol si aplicarea masurilor corective.

Zona Libera -Activitatea de constructii din Zona Libera este foarte redusa din cauza lipsei investitorilor

- Sustinerea activitatilor desfasurate in Zona Libera si incurajarea prezentei altor investitori in zona, ceea ce ar asigura diversificarea activitatilor; - Realizarea unei zone de interes supramunicipal in port pentru unitatile economice cu activitati preponderent legate de transporturile fluviale si de reprezentare a Zonei Libere, sedii si birouri de firme;

Energie electrica si telecomunicatii

- Trecerea unui numar mare de cabluri de la tensiunea de 15 kV la tensiunea de 20 kV . - Uzura mare a unor cabluri. - Intersectii si apropieri intre cablurile electrice si alte retele. - Intersectii si apropieri intre cablurile electrice si cele de telefonie.

Dotarea si echiparea edilitara a retelei de energie electrica si telecomunicatii


127




K.2. ZONE CU RISCURI NATURALE

Zone cu riscuri naturale: -Riscuri hidrogeologice, ape subterane in N-NV orasului, care

influenteaza negativ constructibilitatea terenurilor. -Riscuri de natura geofizica (seisme).

Giurgiu este situat in zona seismica de calcul "D", cu valori Ks=0,16 si Tc=1,5 secunde, echivaland cu gradul VIII de intensitate seismica (in grade MSK).

-Riscuri hidrologice ( inundatii) in zona de izlaz, zona Mocanasu si zona Ramadan.

-Riscuri geologice (teren dificil de fundare): pamanturi loessoide sensibile la umezire si nisipuri fine care pot genera fenomene de lichefiere si prabusire.

Riscuri antropice: existenta unor obiective economice (Verachim, CET, PECO) care pot produce poluare, slaba gestionare a deseurilor si gunoaielor menajere, exploatarile balastiere din albia Dunarii, activitatea cinegetica intensa.

K.2.1. Prevederile PUG in privinta riscurilor naturale

In vederea prevenirii riscurilor naturale PUG pentru municipiul Giurgiu prevede:

Respectarea normelor de proiectarea antiseismica a constructiilor. Proiectarea corespunzatoare a fundatiilor constructiilor tinand cont de

sensibilitatea la umezire la loessului si de riscul de lichefiere a nisipurilor fine. Scoaterea de sub inundatie dupa caz a zonelor destinate agrementului.

K.3. CAI DE COMUNICATII

Giurgiu este beneficiarul intalnirii intr-un centru plurinodal a trei sisteme de circulatie: rutier, feroviar si naval. Cele trei retele de circulatie importante existente pe teritoriul localitatii se prezinta astfel:

Circulatia rutiera Orasul dispune in prezent de 112 km strazi pavate. In afara acestora, care sunt si corect dimensionate, celelalte sunt neechipate si necorespunzatoare circulatiei rutiere.

Astazi, orasul este strabatut de o axa majora Nord-Sud, avand ca punct final, de importanta majora, portul la Dunare, strangulata de podul rutier Bizetz, care a iesit din garantie si nu mai prezinta siguranta in circulatie. Alta directie majora de circulatie duce la tranzitarea localitatii dinspre judetul Teleorman spre Punctul de Control Trecere Frontiera Giurgiu si de aici, mai departe, spre Orientul Apropiat, fie pe podul peste Dunare, dat in folosinta in anul 1954, fie prin cele doua puncte de trecere cu bacul. Acestea din urma, sunt situate unul in vecinatatea podului si celalalt in port.


128




Circulatia feroviara Circulatia feroviara este prezenta in Giurgiu incepand din anul 1869 cand a fost data in folosinta prima cale ferata din Tara Romaneasca, intre Bucuresti Filaret si Giurgiu Oras.

Lungimea traseelor de circulatie pe calea ferata in intravilanul municipiului Giurgiu se intinde pe aproximativ 24 km., din care 3,5 km reprezinta tronsonul Gara Giurgiu Nord - Podul peste Dunare.

Localitatea este deservita de patru gari impartite pe functiuni diferite dupa cum urmeaza:

Gara Giurgiu Oras data in folosinta in anul 1869, este gara principala de pasageri pe directiile Bucuresti si Videle.

Gara feribot data in folosinta in anul 1935, a fost utilizata pana in anul 1955 pentru tranzitarea pasagerilor si marfurilor spre Orient, iar mai apoi, ca gara interioara de marfuri pentru zona Cioroiu - Ramadan.

Gara Giurgiu Nord data in folosinta in anul 1955, are ca specific atat activitatea de transport pasageri si marfuri cat si aceea de control al garniturilor ce tranziteaza frontiera cu Bulgaria.

Gara Giurgiu Sud data in folosinta odata cu platforma industriala Giurgiu Sud si avand ca scop deservirea unitatilor industriale noi si vechi din zonele Sud si Vest ale orasului, a ramas principala gara de marfuri.

Reteaua circulatiei feroviare se intersecteaza cu reteaua rutiera in 9 puncte, din care 7 la acelasi nivel, fapt ce duce la stari conflictuale intre ele.

Circulatia navala Teritoriul administrativ al municipiului este udat de ape navigabile pe o lungime de aproximativ 10,25 km, din care 3,25 km pe canalul Sfantul Gheorghe, iar restul la Dunare.

In prezent, portul la Dunare mai dispune de 600 m de chei amenajat, iar la canalul Sfantul Gheorghe de 1,5 km. Dispersarea activitatii portuare si infiintarea Zonei Libere face necesara reorganizarea acestei activitati prin aparitia de porturi specializate: de pasageri, marfuri, turistice, pentru ambarcatiuni sportive si de agrement, etc.

K.3.1. Prevederile PUG Giurgiu in privinta cailor de comunicatii

Modernizarea arterelor de acces in municipiu care asigura relatia cu localitatilor adiacente, cu zona de agrement din padurea Balanoaia, cu Capitala si orasul Ruse.

Modernizarea tramei stradale a municipiului, prin dezvoltarea inelelor de circulatie.

Optimizarea circulatiei feroviare in municipiu prin: Asigurarea accesului municipiului la reteaua feroviara prin intermediul

Garii de Nord prin care se asigura accesul si la reteaua feroviara internationala.


129




Transformarea Garii Centrale in muzeu. Accesul in zona industriala Sud prin intermediul unei cai ferate ocolitoare.

Modernizarea zonei portuare prin realizarea de porturi specializate pe sectoarele calatori, marfuri, turism si agrement.

K.4. ECHIPAREA EDILITARA

K.4.1. Alimentarea cu apa

Municipiul dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa potabila pentru nevoile gospodaresti si pentru domeniul public.

Sursa de apa Pentru asigurarea necesarului de apa al orasului se foloseste o singura sursa, cea subterana.

Captarea apei se face prin intermediul puturilor forate: 49 puturi de mica adancime (H=20-40m, NHS=10-15m, Qmed=20-28mc/h) si 15 puturi de mare adancime (H=200-600m, Qmed=50-200mc/h) dispuse in fronturi de captare, in jurul orasului, dupa cum urmeaza: Slobozia I si II, Balanoaia, Balanu, Vieru. Fiecare front de captare are prevazuta o zona de protectie sanitara bine delimitata.

Aductiunea si gospodaria de apa Apa captata este pompata printr-o retea de aductiune (conducte Dn 400-Dn 800) pana la doua gospodarii de apa care au o capacitate de 250 mc/h (Uzina de apa Sud si Nord). Aceste gospodarii dispun de o rezerva intangibila de apa pentru incendii cu o autonomie de maxim 3 ore.

Uzina sud dispune de doua rezervoare semiingropate de 4000 si 5000 mc o statie de clorinare si statie pompare. Uzina de apa nord dispune de doua rezervoare supraterane de 10.000 mc, statie clorinare si statie pompare.

Reteaua de distributie Este o retea mixta, inelara si arborescenta, care asigura necesarul de apa la: consumatori casnici, consumatori industriali, societati comerciale, institutii publice si domeniul public.

K.4.1.1. Prevederile PUG-ului Giurgiu in privinta alimentarii cu apa In vederea imbunatatirii calitatii apei s-au propus urmatoarele:


Completari in reteaua actuala, in special pentru arterele principale, inclusiv de interconectare intre cele doua gospodarii de apa, in scopul echilibrarii retelei.


130




Modernizarea statiilor de clorinare a apei prin echiparea cu sisteme automate de dozare.

Inlocuirea dupa caz, datorita uzurii fizice sau morale, a retelelor de transport a apei care nu mai prezinta siguranta in exploatare sau a celor care nu asigura debitele necesare (in zone cu dezvoltare rapida).

K.4.2. Sistemul de canalizare

Reteaua de canalizare menajera colecteaza apele uzate menajere propriu-zise, precum si apele uzate industriale provenite de la consumatori.

Aceasta retea acopera cca. 40% din suprafata orasului si deserveste in proportie de cca. 80% consumatorii de apa potabila.

Debitul maxim zilnic restituit de catre consumatori se estimeaza la cca 38.100 mc/zi, fiind aproximativ 90% din consumul de apa real, fara pierderile din retea.

Reteaua totalizeaza o lungime de cca 80 km si este constituita din colectoare din tuburi de beton simplu sau precomprimat cu diametre cuprinse intre Dn 200 - 1400 mm precum si unele tronsoane cu sectiune ovoidala 50/75 - 75/105 cm.

K.4.2.1. Prevederile PUG-ului Giurgiu in privinta canalizarii Pentru buna exploatare a retelei de canalizare sunt necesare urmatoarele:

Marirea capacitatii de transport a colectoarelor prin realizarea unor operatiuni sustinute de decolmatare, in special a acelor tronsoane care sunt realizate cu pante mici, ce nu asigura viteza de autocuratire.

Refacerea unor tronsoane de retea care prezinta discontinuitati si fracturi ale radierului sau contrapante.

Debransarea si reracordarea corecta la canalizarea menajera a unor restitutii de apa menajera uzata, care in prezent se descarca in reteaua de canalizare pluviala .

Desfiintarea legaturilor gresite cu restitutie de apa uzata menajera in reteaua de canalizare pluviala.

Infiintarea in jurul bazinelor de retentie a unor spatii verzi tampon. Retehnologizarea instalatiilor de pompare aferente bazinelor de retentie,

inclusiv automatizarea functionarii lor. Decolmatarea depunerilor din reteaua de colectare si din bazinele de retentie

in scopul maririi capacitatii de transport si de acumulare. Managementul apelor uzate

Apele uzate din municipiul Giurgiu vor fi directionate catre statia de epurare, care urmeaza sa fie modernizata, iar apele uzate ce vor fi evacuate in fluviul Dunarea vor respecta normele impuse de legislatia in vigoare privind calitatea efluentului la descarcarea in apele de suprafata.


131




K.5. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA

Alimentarea cu energie electrica este asigurata prin intermediul SC TERMOELECTRICA SA.

Alimentarea cu energie electrica a municipiului Giurgiu prezinta urmatoarele disfuncionalitati care urmeaza sa fie eliminate prin lucrarile prevazute in PUG:

Trecerea unui numar mare de cabluri de la tensiunea de 15 KV la tensiunea de 20 KV.

Uzura mare a unor cabluri. Intersectii si apropieri intre cablurile electrice, de telefonie si de alte retele.

K.6. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICA

Sistem de incalzire Pentru asigurarea necesarului de energie termica, incalzire si preparare apa calda menajera a fost adoptat sistemul de incalzire centralizat cu puncte termice de cvartal care primesc agent termic apa fierbinte de la centrala electrica de termoficare "Uzina Termoelectrica Giurgiu".

Retelele de transport agent termic primar si distributie agent termic secundar au lungimea totala de 23,5 km - dintre care 12 km cu o vechime de peste 10 ani, generand pierderi de agent termic, apa de adaos si caldura.

Puncte termice In municipiu functioneaza 27 de puncte termice de cartier si 18 puncte termice de bloc care apartin S.C. Aqua Term S.A., la care se adauga 5 puncte termice care alimenteaza populatia, 43 de agenti economici, institutii publice si 420 de case particulare care au relatii contractuale directe cu S.C. Uzina Termoelectrica Giurgiu.

Pentru imbunatatirea sistemului de incalzire in municipiul Giurgiu sunt necesare urmatoarele:

Continuarea procesului de inlocuire a retelelor de conducte preizolate si armaturi corespunzatoare astfel incat sistemul sa confere siguranta in exploatare iar echilibrarea hidrauluica a sismului sa asigure debitele necesare in punctele de consum.

Modernizarea punctelor termice prin echipare cu utilaje performante. Descentralizarea (dupa caz) a puntelor termice de cvartal si inlocuirea cu

statii termice de bloc.

K.7. ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE

Pentru alimentarea cu gaze a orasului exista un proiect aflat in stadiul de aprobare a garantiei guvernamentale pentru inceperea executiei, care prevede urmatoarele:


132




executarea unei magistrale de aductiune de la Bucsani, de 62,94 km. lungime avand diametre de 500 mm;

statia de masura predare amplasata langa penitenciarul Giurgiu; statia de reglare presiune amplasata in aceeasi incinta.

K.8. GOSPODARIA DESEURILOR

Activitatea de colectare, evacuare si transport al deseurilor menajere si industriale este realizata de serviciul specializat al Primariei.

Deseurile menajere sunt depozitate pe o rampa de transfer de unde, dupa compactare, sunt transferate la Groapa Iridex.

Se propune extinderea sistemul de colectare selectiva a deseurilor (materiale de plastic, sticla, hartie, deseuri biodegradabile) in vederea recuperarii si valorificarii sau depozitarii definitive.

Se va avea in vedere sprijinirea firmelor de prelucrare a deseurilor.

Pe raza judetului se va amenaja o rampa ecologica ce va prelua de la rampa de transfer deseurile separate si compactate.

K.9. ARII PROTEJATE

In perimetrul care face obiectul PUG pentru municipiul Giurgiu nu exista arii naturale protejate. Se mentioneaza ca o suprafata de 615,2 ha de paduri este propusa ca zona naturala protejata ( aceste paduri sunt de grupa I, avand functiuni speciale de protectie si nu de productie). In intravilan, in perimetrul Zonei Libere se afla o suprafata de 40,8 ha de padure. Cea mai apropiata arie protejata Natura 2000 se afla la cca. 15 km distanta de perimetrul municipiului Giurgiu si este reprezentata de ROSCI0088 Gura Vedei – Saica Slobozia. Specii de fauna protejate

Cele mai importante habitate de zone umede, precum si concentrarea de habitate cu un numar mai mare de specii protejate prin Conventii Internationale ratificate in Romania (Conventia de la Berna-Legea 13/1993, Conventia de la Bon-Legea 13/1998, precum si cele doua Directive-Directiva Habitate nr.92/43/EEC si Directiva Pasari nr.79/409/EEC), sunt situate in lungul Dunarii (ostroave, zone inundabile).

In acest context, ostroavele Mocanu si Mocanasu reprezinta locuri de popas si cuibarit pentru o serie de specii protejate prin conventiile internationale (Egretta garzetta-egreta mica, Motacilla flava feldeg-codobatura galbena, Falco cherug-soimul dunarean, Haliaectus albicilla-vulturul codalb).

Pe teritoriul municipiului Giurgiu, in zona Cetatii din Insula a fost identificata o specie de soparla (Podarcis muralis) strict protejata in Romania prin Legea 13/1993.


133




Protectia speciilor mentionate anterior se va asigura prin prevederea de masuri specifice fiecarei activitati sau obiectiv, conform acordului de mediu individual.

K.10. Probleme de mediu actuale ale municipiului Giurgiu

In tabelul urmator sunt prezentate problemele de mediu actuale ale municipiului Giurgiu

Tabelul nr. 22 - Probleme de mediu ale municipiului Giurgiu Factor/aspect de mediu

Probleme actuale de mediu

Mediul urban inclusiv infrastructura rutiera

La nivelul municipiului au fost identificate urmatoarele zone influentate de poluarea industriala: 1. Zona industriala nord; 2. Zona aflata in partea de vest – platforma Verachim, 3. Zona cuprinsa de Zona Libera; 4. Zona industriala sud; 5. Zona industriala Olimpia; 6. Zone influentate de traficul rutier; 7. Zona cuprinsa de Vama Giurgiu; 8. Zona caii ferate care in prezent nu este utilizata.

Populatia si sanatatea umana

- Scadere a raportului intre populatia activa si tineri (cei sub 45 ani), si populatia imbatranita (peste 65 ani). - Reducerea numarului locurilor de munca va determina mutarea populatiei de la oras la sat. - Migratia populatiei in alte tari.

Mediul economic si social

Slaba promovare a obiectivelor culturale, deficit in privinta spatiilor vezi publice pe cap de locuitor, deficit in privinta dotarilor de sport-loisir

Solul In zonele industriale Verachim, Sud si Olimpia terenurile sunt degradate. Depozitarea necorespunzatoare a deseurilor in diferite zone neamenajate afecteaza factorul de mediu sol.

Flora si fauna In perimetrul PUG nu exista arii protejate si monumente ale naturii Apa Posibila poluare a apei de suprafata ca urmare a evacuarii apelor uzate

neepurate. Poluarea apelor freatice ca urmare a activitatilor agricole (utilizarea ingrasamintelor chimice pe terenurile cultivate , creserea animalelor si pasarilor) desfasurate de-a lungul timpului.

Aerului Surse de poluare a aerului: - incalzirea locuintelor cu sisteme proprii (sobe) utilizand diversi combustibili; - platformele industriale. - traficul rutier din centrul orasului;

Calitatea aerului in municipiul Giurgiu este apreciata ca fiind buna, inregistrandu-se depasiri nesemnificative, care s-au manifestat cu o frecventa foarte mica. In zonele industriale concentratia O3 s-a mentinut constanta

Peisajul Lipsa sau insuficienta spatilor publice plantate cu rol peisagistice inclusiv in relatie cu plantatiiile din extravilan.

Zgomotul si vibratiile

Disconfort acustic pentru populatia din zonele centrale a municipiului datorat traficului rutier si tramei stradale neamenajate corespunzator.

K.11. CONCLUZII SI RECOMANDARI

Raportul de Mediu pentru proiectul Planului Urbanistic General al municipiului Giurgiu si a fost elaborat în conformitate cu cerintele HG nr. 1076/2004 privind


134




stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe si cu recomandarile cuprinse in Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. Conform cerintelor, pentru procesul de evaluare de mediu pentru planul urbanistic zonal mentionat a fost constituit un Grup de lucru.

Concluziile cele mai importante care s-au evidentiat în cursul procesului de evaluare de mediu si de elaborare a Raportului de Mediu sunt urmatoarele:

Planul Urbanistic General al municipiului Giurgiu are ca scop stabilirea obiectivelor, actiunilor si masurilor de dezvoltare urbanistica a zonei si asigurarea prin reglementari specifice a conditiilor necesare pentru realizarea acestora, atat pentru perioada de valabilitatea a acestuia, cat si în perspectiva.

Planul Urbanistic General al municipiului Giurgiu si Regulamentul de Urbanism aferent vor constitui, dupa aprobare, cadrul legal pentru realizarea obiectivelor de dezvoltarea urbanistica propuse.

Documentul (PUG si Regulamentul local de urbanism) reglementeaza realizarea obiectivelor de dezvoltare stabilite pentru: circulatia rutiera si transporturi; zonele functionale; protectia si conservarea mediului; echiparea edilitara.

Pentru municipiul Giurgiu au fost stabiliti zece factori (aspecte de mediu) relevanti asupra carora propunerile planului pot determina diferite forme de impact: mediul urban (inclusiv infrastructura rutiera), populatia si sanatatea umana, mediul economic si social, solul, flora si fauna, apa, aerul, zgomotul si vibratiile, factorii climatici, peisajul.

Evaluarea starii actuale a mediului din zona municipiului Giurgiu a pus în evidenta o serie de aspecte si probleme de mediu existente. Cele mai importante asemenea probleme sunt legate de mediul urban, inclusiv infrastructura edilitara si de transport, de populatie (in special din punct de vedere al situatiei socio-economice a comunitatii), ecologizarea zonelor cu terenuri degradate, amenajarea spatiilor verzi si revigorarea turismului.

K.11.1. Principalele disfunctionalitati actuale

K.11.1.1. Infrastructura Existenta unor strazi neechipate si necorespunzatoare circulatiei rutiere; traficul prioritar este afectat de podul rutier Bizetz iesit din garantie si de modul de sistematizare al circulatiei; lungimea mare a traseelor de cale ferata in intravilanul municipiului Giurgiu; activitatea portuara dispersata.


135




K.11.1.2. Echipari edilitare Sistemul de alimentare cu apa necesita extindere pentru bransarea tuturor consumatorilor si satisfacerea necesitatilor in zonele de dezvoltare a locuintelor; modernizarea statiei de clorinare; asigurarea alimentarii cu gaze.

K.11.1.3. Infrastructura de mediu Necesitatea extinderii retelei de canalizare si racordarea zonelor locuite fara canalizare; existenta unor colectoare de canalizare cu uzura mare si degradate, statia de epurare necesita retehnologizare pentru asigurarea conditiilor de calitate a efluentului in vederea protectiei apelor de suprafata si subterane.

K.11.1.4. Industria si zone degradate Activitatea industriala s-a restrans, iar pe platformele industriale apar suprafete de teren degradate care necesita ecologizare; Parcul Tehnologic si Industrial Giurgiu Nord necesita imbunatatirea infrastructurii.

K.11.1.5. Turismul Turisumul este slab dezvoltat comparativ cu potentialul zonei municipiului Giurgiu; nu exista suficiente amenajari cu caracter turistic si de agrement.

K.11.1.6. Protectia si conservarea mediului natural Depozitarea necontrolata a deseurilor industriale si menajere; terenuri degradate in perimetrul platformelor industiale; emisii de poluanti, zgomot si vibratii pe arterele de circulatie; suprafete reduse pentru spatii verzi; probleme legate de depozitarea deseurilor pentru absenta unei halde ecologice proprii.

Se apreciaza ca:

Evolutia componentelor mediului natural si construit în cazul neimplementarii prevederilor PUG cu actualele completari va fi caracterizata de: continuarea afectarii solului, apelor de suprafata si freatice din zona în

cazul în care nu se va extinde reteaua de canalizare si nu se vor ecologiza zonele degradate.

continuarea afectarii sanatatii locuitorilor care nu beneficiaza de alimentare cu apa dintr-un sistemul centralizat controlat.

continuarea afectarii calitatii solului, a apei freatice si de suprafata prin nerealizarea lucrarilor prevazute la statia de epurare ce urmeaza a fi realizata.

continuarea afectarii calitatii aerului în perimetrele adiacente cailor cu trafic rutier precum si continuarea crearii de disconfort acustic pentru populatia din aceste perimetre, în cazul în care nu se vor implementa prevederile PUG cu privire la imbunatatirea structurii rutiere pe anumite portiuni si sistematizarea traficului urban.

Situatia economica si sociala din municipiul Giurgiu se poate deteriora daca nu se vor pune la dispozitie mijloacele care pot crea conditiile pentru atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare a zonei si a localitatii.


136




Astfel, prin PUG se realizeaza rezervarea terenurilor pentru diferite functiuni publice, reglementarea indicatorilor de ocupare si a utilizãrii terenurilor, reglementarea modului de constructie, a propunerilor privind infrastructura, etc., ceea ce va crea cadrul legal specific si premisele, din punct de vedere urbanistic, pentru ridicarea nivelului de urbanizare în cazul în care nu se vor implementa prevederile PUG, pe de o parte se vor accentua aspectele actuale defavorabile dezvoltarii durabile ale localitatii, iar pe de alta parte se vor diminua mijloacele pentru utilizarea adecvata a potentialului uman existent si a resurselor naturale.

Obiectivele de mediu, reprezentand principalele repere necesar a fi avute in vedere in procesul de planificare sunt urmatoarele:

Imbunatatirea calitatii si functionalitatii componentelor mediului urban, crearea conditiilor urbanistice pentru atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare a municipiului;

Imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei, protejarea sanatatii umane; Crearea conditiilor pentru dezvoltarea economica a municipiului si pentru

crearea de locuri de munca; Limitarea impactului negativ asupra solului; Limitarea impactului negativ asupra florei si faunei; Limitarea poluarii la niveluri care sa nu produca un impact semnificativ

asupra calitatii apelor; Limitarea emisiilor de poluanti in aer la niveluri care sa nu genereze un

impact semnificativ asupra calitatii aerului; Limitarea poluarii fonice si a nivelurilor de vibratii in zonele cu receptori

sensibili la acestea; Crearea de spatii verzi si zone de agrement; Evaluarea efectelor potentiale, inclusiv cumulative si prin interactiune, ale planului asupra factorilor de mediu relevanti s-a efectuat prin metode expert, în raport cu criterii specifice. S-au luat în considerare masurile de prevenire/diminuare a impactului asupra factorilor de mediu si economico-sociali prevazute de plan si modul în care sunt atinse obiectivele de mediu.

Rezultatele evaluarii efectelor potentiale remanente (dupa implementarea masurilor de prevenire/diminuare) ale planului asupra factorilor de mediu au fost exprimate sintetic si au permis identificarea efectelor semnificative.

Principalele rezultate pe care le pune in evidenta evaluarea efectelor potentiale cumulate ale planului asupra fiecarui factor/aspect relevant de mediu sunt urmatoarele:

Mediul urban, inclusiv infrastructura rutiera - Principalele forme de impact sunt asociate cresterii gradului de complexitate, de coerenta si de flexibilitate a zonificarii functionale, adaptarii infrastructurii rutiere la cerintele de dezvoltare a localitatii, cu efecte benefice pe termen lung pentru dezvoltarea comunitatii. Implementarea planului, in conditiile protectiei mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ.


137




Populatia si sanatatea umana- Principalele forme de impact sunt asociate functionalitatii zonelor urbane, asigurarii utilitatilor si eliminarii unor surse importante de poluare. Implementarea planului, in conditiile protectiei mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ.

Mediul economic si social - Principalele forme de impact sunt asociate crearii conditiilor pentru dezvoltarea mediului economic si social, pentru atragerea unor investitii majore. Implementarea planului, in conditiile protectiei mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ.

Solul - Principalele forme de impact sunt asociate eliminarii actualelor surse de poluare, prin modernizarea cailor de circulatie, refacerii ecologice a zonelor degradate, imbunatatirea sistemului centralizat de colectare a apelor uzate, gestiunea deseurilor, stabilirea de zone de protectie, restrictii si interdictii de construire. Implementarea planului se va realiza in conditiile protectiei mediului si va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ.

Flora si fauna - Principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, cresterii si reorganizarii spatiilor plantate, iar pe de alta parte, modificarii utilizarii unor terenuri agricole. Ca urmare, impactul este - impact negativ nesemnificativ asupra faunei mici adaptate terenurilor agricole (sectionarea si pierderea partiala a habitatelor).

Apa - Principalele forme de impact sunt asociate asigurarii alimentarii cu apa si a canalizarii in zonele locuite, epurarii apelor uzate si protejarii calitatii apelor de suprafata si apei freatice. Implementarea planului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv.

Aerul - Principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, imbunatatirii infrastructurii de transport, promovarii industriei nepoluante, iar pe de alta parte, dezvoltarii zonelor locuite. Implementarea planului va determina un impact cumulat asupra calitatii aerului in ariile limitrofe actualelor cai de circulatie si zone locuite apreciat ca fiind pozitiv.

Zgomotul si vibratiile - Principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, imbunatatirii infrastructurii de transport, iar pe de alta parte, dezvoltarii zonelor locuite. Implementarea planului va determina un impact cumulat asupra nivelurilor de zgomot si vibratii in ariile limitrofe actualelor cai de circulatie si zone locuite apreciat ca fiind pozitiv.

Factorii climatici - Principalele forme de impact sunt asociate cresterii si reorganizarii spatiilor plantate. Ca urmare, impactul se apreciaza ca fiind neutru.

Peisajul - Principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte prevederilor referitoare la spatiile plantate si la reglementarile de construire, iar pe de alta parte, modificarii utilizarii unor terenuri agricole. Ca urmare a extinderii spatiilor plantate si reglementarilor de construire care asigura un peisaj armonios, cu impact vizual placut, impactul este apreciat ca fiind pozitiv.


138




Dezvoltarea zonelor functionale presupune extinderea intravilanului municipiului Giurgiu.

A fost propus un plan de monitorizare a implementarii prevederilor planului si a efectelor semnificative ale acestuia asupra mediului care include, pentru fiecare factor de mediu relevant, indicatori specifici si responsabilitati. Indicatorii stabiliti permit, pe de o parte, monitorizarea modului de implementare a prevederilor planului si a masurilor de prevenire/diminuare a efectelor asupra mediului, iar pe de alta parte, monitorizarea starii, calitatii si evolutiei factorilor/aspectelor de mediu.

In sinteza, se apreciaza ca Planul Urbanistic General analizat reprezinta un important instrument pentru crearea premiselor, prin mijloace specifice, de dezvoltare durabila a municipiului Giurgiu, conform prioritatilor Strategiei Autoritatii Locale si a Planului de amenajare a teritoriului national.

Implementarea prevederilor planului va genera oportunitati viabile, directe si indirecte, de imbunatatire pe termen lung a mediului urban, a conditiilor de viata ale populatiei si a situatiei socio-economice a comunitatii, in conditiile asigurarii protectiei mediului. Mentinerea situatiei actuale prin neimplementarea prevederilor PUG si ale strategiei de dezvoltare nu reprezinta o solutie pentru municipiul Giurgiu si cu atat mai mult nu se constituie intr-o premisa pentru dezvoltarea durabila a acesteia.

Se fac urmatoarele recomandari cu privire la unele masuri suplimentare pentru protectia mediului care trebuie luate in considerare de catre autoritatile administratiei locale la implementarea prevederilor Planului Urbanistic General al municipiului Giurgiu :

Elaborarea si implementarea proiectelor de dezvoltare in conditii de protectie a mediului, atat pentru perioadele de constructie, cat si de operare;

Implementarea planurilor urbanistice zonale si a proiectelor de dezvoltare numai dupa obtinerea avizelor/acordurilor de mediu;

Reabilitarea retelor de alimentare cu apa si canalizare ce prezinta uzura; Asigurarea managementului deseurilor menajere si asimilate prin

implementarea sistemului de sortare si valorificare a deseurilor. Depozitarea deseurilor in rampa ecologica ce urmeaza a se implementa pe raza judetului Giurgiu;

Respectarea prevederilor PUG cu privire la zonele de protectie a monumentelor istorice si zona spatiilor plantate in cadrul tuturor planurilor urbanistice zonale si a proiectelor de dezvoltare a diferitelor activitati. Plantarea de specii caracteristice arealului pentru a se asigura dezvoltarea corespunzatoare a acestora;

Monitorizarea calitatii apei uzate epurate ce va fi evacuata in fluviul Dunarea in vederea incadrarii in prevederile NTPA 001/2005.

Respectarea prevederilor PUG cu privire la asigurarea utilitatilor pentru toate perimetrele locuite, extinderea corespunzatoare a acestora in zonele nou construite.


139




Elaborarea si implementarea, impreuna cu autoritatile din domeniul agricol si din domeniul protectiei mediului a unor programe pentru constientizarea de catre producatorii agricoli a implicatiilor activitatilor agricole asupra mediului, a modului de utilizare rationala a ingrasamintelor si a tehnicilor pentru managementul corect al dejectiilor animaliere.

Urmarirea, in colaborare cu autoritatile locale pentru protectia mediului si de sanatate publica, pe baza studiilor de specialitate, a nivelelor de poluare a mediului prognozate si realizate pentru zonele de dezvoltare a activitatilor industriale, astfel incat sa se limiteze aceste niveluri de poluare, generate de contributiile cumulate ale tuturor surselor la valorile limita pentru protectia receptorilor sensibili;

Salubrizarea periodica a rigolelor si santurilor stradale pentru prevenirea inundatiilor;

Modernizarea si intretinerea infrastructurii rutiere, inclusiv a drumurilor locale, realizarea de poduri si podete si reabilitarea celor existente

Delimitarea teritoriului intravilan, a zonelor construibile si a celor de protectie si a zonelor cu interdictie temporara sau definitiva de construire conform prevederilor PUG;

Intretinerea patrimoniului istoric si cultural Informarea populatiei asupra facilitatilor de reabiltare termica a locuintelor si

utilizarii panourilor solare pentru incalzire, acestea avand efect benefic atat financiar pentru utilizator cat si asupra calitatii factorilor de mediu

Studierea posibilitatilor de realizare a unor piste pentru biciclisti, adiacent cailor de circulatie principale.

L. BIBLIOGRAFIE

www.apmgr.ro Studii de fundamentare apa, aer, sol, deseuri, flora, fauna, clima, sanatatea

populatiei, zgomot Memoriul general intocmit de catre SC MINA-M-COM Atlasul Romaniei Enciclopedia geografica a Romaniei Ortofotoplanuri sc.1:5000 din anul 2005 puse la dispozitie de Primaria

Municipiului Giurgiu Planul Urbanistic General Municipiul Giurgiu, proiect nr. 1420/1997 elaborat

de SC PROIECT GIURGIU S.A.. Documentare pe teren si consultari cu autoritatile locale privind tipul de

proprietate asupra terenurilor, necesitatile si optiunile populatiei. Ridicari topografice si planuri parcelare puse la dispozitie de Primaria

municipiului Giurgiu Proiecte de echipare tehnico-edilitara a municipiului Documentatiile de urbanism aprobate de Consiliul Local Giurgiu Elemente din sectiunile Planului de Amenajare ale Teritoriului National


140




Elemente din Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Alte studii

M. ANEXE

Proces verbal - primul Grup de lucru Adresa ARPM Pitesti

N. PLANURI

0.2 - Analiza situatiei existente. 0.3 - Reglementari urbanistice. Varianta 1 (recomandata). 0.3.1 - Reglementari urbanistice. Varianta 2. 0.5 Cai de comunicatie 0.6.1 Alimentarea cu apa si canalizarea.

50635_Raport de Mediu Primaria Municipiului Giurgiu

Documents

Transcript of 50635_Raport de Mediu Primaria Municipiului Giurgiu