Studiu de impact asupra măsurilor promovate prin O.U.G. … si... · venituri eligibile per capita...

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEIŞI PROTECŢIEI SOCIALE

DIRECȚIA PROGRAME INCLUZIUNE SOCIALĂ

Studiu de impact asupra măsurilor promovateprin O.U.G. 105/2003

privind alocaţia familială complementarăşi alocaţia de susţinere pentru familia monoparentală

la nivelul anului 2009

Cuprins

Cap. pag.1 Cuantumuri şi criterii de eligibilitate 12 Premisele cercetării sociologice 23 Nivel naţional 23.1 Valori medii şi evoluţia indicatorilor la nivel de ţară 23.2 Concluzii 114 Zone de dezvoltare economică 124.1 Consideraţii generale 124.2 Tipuri de alocaţii 164.2.1 Alocaţia complementară 184.2.2 Alocaţie complementară şi ajutor social 214.2.3 Alocaţia de susţinere pentru familiile monoparentale 244.3 Concluzii 275 Judeţe 295.1 Valori medii la nivel de judeţ şi coeficienţii de amplitudine 295.2 Analiză la nivel de judeţ 315.2.1 Zona de dezvoltare economică Nord - Est 315.2.1.1 Alocaţia complementară 345.2.1.2 Alocaţia complementară pentru beneficiarii de ajutor social 375.2.1.3 Alocaţia de susţinere pentru familiile monoparentale 405.2.2 Zona de dezvoltare economică Sud - Est 455.2.2.1 Alocaţia complementară 485.2.2.2 Alocaţia complementară pentru beneficiarii de ajutor social 505.2.1.3 Alocaţia de susţinere pentru familiile monoparentale 535.2.3 Zona de dezvoltare economică Sud 595.2.3.1 Alocaţia complementară 625.2.3.2 Alocaţia complementară pentru beneficiarii de ajutor social 655.2.3.3 Alocaţia de susţinere pentru familiile monoparentale 685.2.4 Zona de dezvoltare economică Sud - Vest 735.2.4.1 Alocaţia complementară 765.2.4.2 Alocaţia complementară pentru beneficiarii de ajutor social 785.2.4.3 Alocaţia de susţinere pentru familiile monoparentale 81

Cap. pag.5.2.5 Zona de dezvoltare economică Vest 865.2.5.1 Alocaţia complementară 895.2.5.2 Alocaţia complementară pentru beneficiarii de ajutor social 915.2.5.3 Alocaţia de susţinere pentru familiile monoparentale 945.2.6 Zona de dezvoltare economică Nord - Vest 995.2.6.1 Alocaţia complementară 1025.2.6.2 Alocaţia complementară pentru beneficiarii de ajutor social 1055.2.6.3 Alocaţia de susţinere pentru familii monoparentale 1085.2.7 Zona de dezvoltare economică Centru 1135.2.7.1 Alocaţia complementară 1165.2.7.2 Alocaţia complementară pentru beneficiarii de ajutor social 1195.2.7.3 Alocaţia de susţinere pentru familiile monoparentale 1215.2.8 Zona de dezvoltare economică Bucureşti - Ilfov 1275.2.8.1 Alocaţia complementară 1305.2.8.2 Alocaţia complementară pentru beneficiarii de ajutor social 1315.2.8.3 Alocaţia de susţinere pentru familiile monoparentale 1325.3 Concluzii 1376 Gradul de sărăcie 1597 Copii în situaţie de risc social 163

DIRECŢIA PROGRAME INCLUZIUNE SOCIALĂ

1

1. Cuantumuri şi criterii de eligibilitate

Materialul de faţă reprezintă cel de-al treilea studiu de impact asupra măsurilor deprotecţie socială promovate prin O.U.G.105/2003 pe eşantionul de populaţie reprezentat defamiliile sărace din România care au şi copii în îngrijire. Faţă de precedentele două – ambelepublicate, primul în Revista de Asistenţă Socială numerele 2-3 din 2006 şi 1-2 din 2007, iarcel de-al doilea pe pagina de internet a Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale,la secţiunea privind politicile din domeniul incluziunii sociale – care acoperă intervalul2004-2008 şi prezintă, comparativ, o evoluţie multianuală a fenomenului studiat, acesta dinurmă îşi propune să evidenţieze mutaţiile survenite pe parcursul anului 2009 în structura şidimensiunile eşantionului mai sus-amintit.

Având în vedere că anul de analiză coincide cu declanşarea unei crize economice cuprofunde conotaţii sociale, precum şi datorită măsurilor de natură legislativă menite săatenueze efectele acesteia în cadrul familiilor cu copii aflate în situaţie de risc social –amintim în acest sens Legile 236/2008 şi 161/2009, care au permis creşterea pragului devenituri eligibile per capita de la 184 lei în inauarie 2008, la 470 lei în iunie 2009 – s-aînregistrat o creştere semnificativă a numărului de beneficiari ai acestui tip de prestaţiisociale.

Cuantumurile alocaţiilor familiale introduse prin O.U.G.105/2003, respectiv alocaţiacomplementară, alocaţia complementară pentru familiile care primesc şi ajutor social şialocaţia de sprijin pentru familiile monoparentale sunt redate în Tabelul nr. 1. Aşa cum seobservă, valorile au fost menţinute la un nivel constant pe tot parcursul anului 2009 – ultimaindexare, promovată prin Legea 236/2008, a majorat cuantumurile acordate în semestrul IIdin 2008 – semn că legislatorul şi-a propus să lărgească, într-o primă etapă, sfera decuprindere a familiilor aflate în situaţie de risc social.

Tabelul 1. Cuantumul alocaţiilor familiale (exprimat în LEI)

Număr decopii înnucleulfamilial

Cuantumul alocaţiei Cuantumul alocaţieiCuantumul alocaţiei complementare de susţinere

complementare pentru beneficiarii pentru familiilede ajutor social monoparentale

2008 2009 2008 2009 2008 2009

1 38 50 48 63 54 70

2 44 60 55 75 65 80

3 49 65 61 81 73 85

>=4 54 70 68 88 83 90


2

2. Premisele cercetării sociologice

Pentru stabilirea obiectivelor unor politici familiale coerente şi care să se adresezecelor aflaţi – la un moment dat – în situaţie de risc social, demersul trebuie să pornească dela diagnoza situaţiei existente şi anume, de la analiza situaţiei structurilor familiale şi de laponderea pe care aceste familii o au în totalul populaţiei. Pentru realizarea acestui demers s-a prelucrat informaţia primară conţinută de fişierele electleiice (borderourile) de dosare,transmise lunar la Bucureşti de către structurile deconcentrate ale ministerului – agenţiilejudeţene pentru plata prestaţiilor sociale – pentru editarea dosarelor şi trimiterea lor, prinintermediul Regiei Naţionale ”Poşta Română”, în teritoriu. Din punct de vedere calitativ,datele conţinute de fiecare mandat în parte, au furnizat informaţii referitoare la structurafamiliei: numărul de copii, prezenţa (sau nu) a ambilor părinţi, vârsta reprezentantuluilegal, mediul de rezidenţă al familiei – am introdus în studiu dihotomia sat/oraş – şiveniturile familiei, cu referire la existenţa (sau nu) a venitul minim garantat. Acesteinformaţii au conturat eşantionul de populaţie asupra căruia s-a întreprins cercetareasociologică – respectiv cele mai sărace familii din România, care au în îngrijire copii – şi austabilit un set de indicatori, a căror evoluţie în timp ne-am propus s-o evidenţiem. Numărulde dosare care au fost prelucrate pe parcursul anului 2009 – şi care constituie sursainformaţiilor de natură cantitativă ce stau la baza acestui studiu de impact – s-a apropiat de 9milioane (cifra exactă este 8.910.444).

3.1 Valori medii şi evoluţia indicatorilor la nivel de ţară

În funcţie de modalitatea de acordare a alocaţiilor pentru familiile cu copii – aşa-numitul circuit al dosarului – a fost stabilită o strategie iniţială, care permite înregistrarea

Tabel nr. 2.1 Numărul mediu lunar al beneficiarilor de alocaţie complementarăşi ponderea ei în totalul alocaţiilor familiale

Tipdomi-ciliu

Nr. copiiîn nucleulfamilial

2008 sem II(număr de

beneficiari)

2008 sem II(pondere)

%

2009 sem I(număr debeneficiari)

2009 sem I(pondere)

%

2009 sem II(număr debeneficiari)


%1 134590 19,99 144873 20,29 159638 20,712 140356 20,84 153141 21,44 169037 21,93

Sat 3 35723 5,31 37958 5,32 40341 5,234 18099 2,69 18247 2,56 18761 2,43

Total sat 328768 48,82 354219 49,60 387778 50,301 37935 5,63 42808 5,99 50649 6,572 35028 5,20 41193 5,77 49503 6,42

Oraş 3 9491 1,41 10796 1,51 12240 1,594 6161 0,91 6930 0,97 7318 0,95

Total oraş 88616 13,16 101727 14,24 119710 15,53Total beneficiari

alocaţiecomplementară

417384 61,98 455946 63,84 507488 65,83

TOTAL alocaţii 673366 100,00 714148 100.00 770926 100.00


3

şi stocarea informaţiilor care fac obiectul acestei analize. A fost necesară o etapă depregătire a datelor – premergătoare cercetării sociologice propriu-zise, în care s-aualimentat cele 47 de baze de date statistice (41 de judeţe şi 6 sectoare ale municipiuluiBucureşti) cu datele corespunzătoare anului 2009, structurate pe tipuri de prestaţii,domiciliul beneficiarilor şi modele familiale care fac obiectul analizei, precum şi elaborareaunui pachet de programe informatice care să permită exploatarea bazelor de date statistice înfuncţie de tipul de analiză ales. S-a optat – în cadrul acestui studiu – pentru o analizăcomparată între valorile medii lunare înregistrate în semestrul II din 2008 şi valorilecorespunzătoare semestrelor I şi II din 2009, atât la nivel de ţară, cât şi la nivelul zoneloreconomice de dezvoltare şi al judeţelor care le compun din punct de vedere administrativ. Oprimă etapă de prelucrare a bazelor de date statistice a condus la elaborarea tabelelor 2.1-2.3, care cuprind numărul mediu de beneficiari pe cele trei tipuri de alocaţii familiale şiponderea (din total alocaţii) fiecărui tip analizat.

Tabel nr. 2.2 Numărul mediu lunar al beneficiarilor de alocaţiecomplementară şi ajutor social (venit minim garantat - VMG) şi ponderea acesteialocaţii în totalul alocaţiilor familiale

Tipdomi-ciliu



beneficiari)


%


2009 sem I(pondere)

%



%1 16565 2,46 15943 2,23 15442 2,002 21988 3,27 21087 2,95 20430 2,65

Sat 3 10555 1,57 10032 1,40 9656 1,254 8520 1,27 7931 1,11 7414 0,96

Total sat 57628 8,56 54994 7,70 52942 6,871 4281 0,64 4049 0,57 3933 0,512 5124 0,76 4782 0,67 4606 0,60

Oraş 3 2646 0,39 2376 0,33 2274 0,304 2070 0,31 1929 0,27 1838 0,24

Total oraş 14121 2,10 13135 1,84 12651 1,64Total beneficiari aloc.

complementară şiVMG

71749 10,66 68129 9,54 65594 8,51

TOTAL alocaţii 673366 100,00 714148 100.00 770926 100.00

Valorile prezentate în aceste tabele reprezintă media aritmetică lunară a număruluide familii beneficiare care au primit – prin mandat sau în cont curent – sumelecorespunzătoare alocaţiilor familiale analizate.

O primă observaţie se referă la numărul mediu lunar de beneficiari înregistrat înfiecare dintre intervalele de analiză. Astfel, faţă de valoarea medie lunară înregistrată însemestrul II din 2008, - considerată valoare de referinţă - (673.366), numărul beneficiarilor acrescut cu 6,0% în semestrul I din 2009 şi cu 14,5% în semestrul II din 2009. Aşa cum erade aşteptat, tendinţa de creştere a început să se manifeste din primul semestru din 2009, dara devenit extrem de semnificativă în semestrul II, atunci când s-a înregistrat un plus de


4

aproximativ o sută de mii de familii beneficiare (97.560) faţă de perioada corespunzătoaredin 2008.

Tabel nr. 2.3 Numărul beneficiarilor de alocaţie de susţinere pentru familiilemonoparentale şi ponderea ei în totalul alocaţiilor familiale

Tipdomi-ciliu



beneficiari)


%


2009 sem I(pondere)

%



%1 76192 11,32 78624 11,01 81840 10,622 35565 5,28 36009 5,04 36487 4,73

Sat 3 12570 1,87 12507 1,75 12360 1,604 7300 1,08 7109 1,00 6921 0,90

Total sat 131627 19,55 134249 18,80 137607 17,851 31080 4,62 33313 4,66 36648 4,752 14111 2,10 14865 2,08 15799 2,05

Oraş 3 4806 0,71 4933 0,69 5084 0,664 2609 0,39 2713 0,38 2706 0,35

Total oraş 52606 7,81 55823 7,82 60238 7,81Total beneficiarialocaţie susţinere

fam. monoparentală184233 27,36 190073 26,62 197845 25,66

TOTAL alocaţii 673366 100,00 714148 100.00 770926 100.00

Aceeaşi tendinţă de creştere s-a manifestat şi în cazul marii majorităţi a tipurilor deprestaţii sociale dedicate familiilor sărace cu copii. Astfel, în cazul alocaţiei complementare,creşterea numărului de beneficiari la nivelul anului 2009 a fost cu 9,3% în semestrul I şi cu21,6% faţă de semestrul II din anul 2008. În cazul alocaţiei de susţinere pentru familiamonoparentală, creşterea numărului de beneficiari a fost ceva

Fig. 1 Numărul mediu de familii beneficiare(total şi pe tipuri de alocaţii)

673366

417384

71749

184233

714148

455946

68129

190073

770926

507488

65594

197845

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

900000

Total alocaţii Complementară Com+VMG Monoparentală

S2_2008

S1_2009

S2_2009


5

mai redusă, respectiv cu 3,2% în semestrul I şi cu 7,4% în semestrul II, faţă de perioada dereferinţă. Surprinde faptul că în cazul alocaţiei complemetare cu ajutor social s-a înregistrato scădere a numărului de beneficiari pe tot parcursul anului 2009, cu o tendiţă mai pleiunţatăîn semestrul II (-5% şi, respectiv, -8,6%).

În figura nr. 1 au fost reprezentate – sub formă de histograme – toate cele trei tipuride prestaţii analizate. Valorile care definesc histogramele reprezintă numărul mediu lunar debeneficiari înregistrat în fiecare dintre cele trei intervale de analiză. Se constată o tendinţă decreştere accentuată a numărului de beneficiari pentru alocaţia complementară, o creştere maimodestă pentru alocaţia de susţinere pentru familia monoparentală şi o scădere în cazulalocaţiei complemetare cu ajutor social.

Se constată deasemeni creşterea ponderii alocaţiei complementare în ansamblulprestaţiilor dedicate familiilor sărace care au copii, de la 61,98% în semestru II din 2008, la65,83% în semestru II din 2009 în detrimentul celorlalte tipuri de prestaţii. Astfel pondereaalocaţiei complementare cu ajutor social a scăzut de la 10,66% la 8,51%, iar a alocaţiei desusţinere pentru familia monoparentală de la 27,36% la 25,66%.

Fig. 2 Numărul mediu de familii beneficiare( pe tipuri de alocaţii şi mediu de rezidenţă)

Din figura 2 rezultă că majoritatea beneficiarilor domiciliază în mediul rural(76,93%, 76,10% şi respectiv 75,02% pentru cele trei intervale de analiză), dar, spredeosebire de studiile anterioare, tendinţa este de scădere, semn că efectele crizei s-auresimţit mai rapid şi mai profund în activităţile economice ce se desfăşoară preponderent înmediul urban.

În figurile 3.1 – 3.6 sunt reprezentate tipurile de prestaţii după numărul de copiiaflaţi în îngrijire. Astfel, în privinţa alocaţiilor complementare, se constată – fig. 3.1 – căstructurile dominante ale familiilor mononucleare au în componenţă unul sau doi copii,majoritare fiind cele din mediul rural. În figura 3.2 sunt reprezentate familiile beneficiare dealocaţie complementară şi ajutor social. Se constată preponderenţa familiilor cu doi copii,urmate de cele cu unul singur. De remarcat că ponderea familiilor cu trei şi patru copii estemult mai mare decât în cazul prestaţiei anterioare. Această situaţie este valabilă pentru

88616

328768

101727

354219

54994 55823

119710

387778

131627

52606

57628

14121

134249

13135

137607

60238

52942

12651

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

450000

Comp. oraş Comp. sat C+vmg oraş C+vmg sat Sus. oras Sus. sat

S2_2008

S1_2009

S2_2009


6

ambele intervale considerate. Se poate concluziona că aceste cele mai sărace familii –majoritar domiciliate la sat – au şi cei mai mulţi copii în întreţinere.

Vom semnala şi faptul că – pentru prima oară de la introducerea acestor alocaţiifamiliale – numărul şi ponderea beneficiarilor de alocaţie complementară şi ajutor social(venit minim garantat) este în scădere, în ambele medii de rezidenţă. Este posibil camotivaţia principală pentru o asemenea evoluţie, să rezide în noile condiţii (mai restrictive)de acordare a ajutorului social.

Fig. 3.1 Ponderea beneficiarilor de alocaţie complementară în totalulalocaţiilor familiale reglementate prin OUG 105/2003

(după nr. copii şi mediu de rezidenţă (s/o), în %)

25,6

20,0

5,6

20,8

5,2

6,7

5,3

1,4

3,62,7

0,9

26,0

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

C_1 C1s C1o C_2 C2s C2o C_3 C3s C3o C_4 C4s C4o

S2_2008

S1_2009

S2_2009

Fig. 3.2 Ponderea beneficiarilor de alocaţie complementarăşi VMG în totalul alocaţiilor familiale

(după nr. copii şi mediu de rezidenţă (s/o) , în %)

3,1

2,5

0,6

4,0

3,3

0,8

2,0

1,6

0,4

1,6

1,3

0,3

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

3,5

4,0

4,5

V_1 V1s V1o V_2 V2s V2o V_3 V3s V3o V_4 V4s V4o

S2_2008

S1_2009

S2_2009


7

În cazul alocaţiei de susţinere pentru familiile monoparentale, structura dominantăcuprinde un singur copil aflat în îngrijire. Toate celelalte tipuri de structuri familialereprezintă, însumate, aproximativ 40-42% din totalul alocaţiilor de susţinere plătite înintervalul considerat (41,77% în semestrul II 2008, 41,11% în semestrul I 2009 şi 40,11%în semestrul II 2009). Se observă o creştere a ponderii tipului monoparental cu un singurcopil. Din punct de vedere al mediului de rezidenţă, dominant este mediul rural ( 71,5% însem. II 2008, 70,6% în sem. I 2009 şi 69,6% în sem. II 2009) care manifestă o tendinţă descădere.

Fig. 3.3 Ponderea beneficiarilor de alocaţie de susţinere pentru familiamonoparentală în totalul alocaţiilor familiale

(după nr. copii şi mediu de rezidenţă (s/o), în %)

15,9

11,3

4,6

7,4

5,3

2,12,6

1,9

0,71,5

1,10,4

0,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0

12,0

14,0

16,0

18,0

S_1 S1s S1o S_2 S2s S2o S_3 S3s S3o S_4 S4s S4o

S2_2008

S1_2009

S2_2009

Fig. 3.4 Numărul mediu de familii beneficiare de alocaţie de susţinerepentru familia monoparentală, după sexul reprezentantului legal

şi mediul de rezidenţă (s/o)

153304

104033

49272

36768

159321

6289

2916935458

46318

148776

102458

6552

30216

7074

3144938524

53163

106157

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

160000

180000

Sus_f RL_f_s RL_f_o Sus_b RL_b_s RL_b_o

S2_2008

S1_2009

S2_2009


8

Figurile 3.3-3.6 sunt dedicate reprezentării numărului şi ponderii beneficiariloracestui tip de alocaţie. Dacă în figura 3.3 a fost reprezintă ponderea acesteia (după numărulde copii şi mediu de rezidenţă) în totalul alocaţiilor familiale, figurile 3.4-3.6 introduc şi altreilea criteriu de analiză, şi anume sexul reprezentantului legal.

În privinţa reprezentantului legal trebuie să observăm că ponderea femeilor a rămasaproximativ constantă, anume la o valoare apropiată de 81% (80,8% în sem. II 2008,80,7% în sem. I 2009 şi 80,5% în sem. II 2009) din totalul alocaţiilor de susţinere pentrufamilia monoparentală plătite (fig. 3.5 şi 3.6), într-o uşoară tendinţă de scădere.

Fig. 3.6 Ponderea familiilor cu reprezentant legal femeie (F)în totalul alocaţiilor de susţinere pentru familia monoparentală


46,9

32,0

14,8

21,7

15,0

6,77,8

5,5

2,34,4

3,21,3

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

F_1 F1s F1o F_2 F2s F2o F_3 F3s F3o F_4 F4s F4o

S2_2008S1_2009S2_2009

Fig. 3.5 Ponderea familiilor cu reprezentant legal bărbat (B)în total alocaţiilor de susţinere pentru familia monoparentală


11,4

9,3

2,0

5,3

4,3

0,91,7

1,4

0,30,9 0,8

0,20,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0

12,0

14,0

B_1 B1s B1o B_2 B2s B2o B_3 B3s B3o B_4 B4s B4o

S2_2008

S1_2009

S2_2009


9

În tabelele 3.1-3.2 şi figurile 4.1-4.2 prezentăm numărul mediu de beneficiari înfuncţie de vârsta reprezentantului legal al familiei. Aşa cum se poate observa (v. tabelul 3.1)numărul mediu lunar de alocaţii plătite în semestrul II din 2009 a crescut cu aproape 100 demii (94.708) faţă de perioada similară a anului 2008.

Tabelul nr. 3.1 Numărul mediu lunar de alocaţii plătiteîn intervalul sem. II 2008 – sem. II 2009 (pe grupe de vârstă)

Grupa de vârsta areprezentantului

legal

Numărul mediu lunarde beneficiari Diferenţă

(sem. II 2009 –sem. II 2008)Sem. II

2008Sem. I2009

Sem. II2009

sub 25 de ani 67101 70077 75131 8030>= 25 şi < 30 99064 100809 106252 7188>=30 şi < 35 156787 164227 174912 18125>=35 şi < 40 163918 173171 188385 24467>=40 şi < 45 100277 113624 129266 28989

peste 45 de ani 88992 92239 96900 7909Total beneficiari 676138 714148 770846 +94708

S-au înregistrat creşteri substanţiale la toate cele 6 grupe de vârstă (v. tabelul 3.1),dar mai cu seamă în ceea ce priveşte cele trei grupe de vârstă – situate între 30 şi 45 de ani –care împreună totalizează 75,58% din surplusul de beneficiari înregistrat în semestrul II2009, respectiv 30,6% pentru grupa 40-45 ani, 25,8% 35-40 ani şi 19,1% grupa 30-35 ani.

În privinţa ponderii acestor grupe de vârstă, trebuie să menţionăm faptul că grupa devârstă 35-40 ani rămâne în continuare cea mai bine reprezentată (în creştere cu 0,2%),urmată de grupa 30-35 ani (în scădere cu 0,5%). Creşterea cea mai importantă (cu 2%) s-

a înregistrat la grupa de vârstă 40-45 ani.

Fig. 4.1 Ponderea grupelor de vârstă pentru beneficiariide alocaţii familiale (după vârsta reprezentantului legal RL)

9,9

14,7

23,224,2

14,8

13,2

9,8

14,1

23,024,2

15,9

12,9

9,7

13,8

22,7

24,4

16,8

12,6

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

< 25 de ani >= 25 şi < 30 >=30 şi < 35 >=35 şi < 40 >=40 şi < 45 >= 45 de ani

S2_2008

S1_2009

S2_2009


10

Din tabelul 3.2 şi figura 4.2 rezultă faptul că mediul de rezidenţă dominant rămâne,în continuare, mediul rural, dar declanşarea crizei economice şi financiare a generat ocreştere a ponderii mediului urban la toate grupele de vârstă analizate. Cele mai importantecreşteri în mediul urban s-au înregistrat la grupa 40-45 ani (1,2%), grupa 35-40 ani (0,5%) şigrupa 30-35 ani (0,4%).

Tabelul nr. 3.2 Ponderea grupelor de vârstă în totalulalocaţiilor plătite în intervalul sem. II 2008 - sem. II 2009

Vârstareprezentantului

legal

Ponderea grupelor devârstă în totalul

alocaţiilorfamiliale sem II 2008

(în %)


alocaţiilorfamiliale sem I 2009

(în %)


alocaţiilorfamiliale sem II 2009

(în %)Total Sat Oraş Total Sat Oraş Total Sat Oraş

sub 25 de ani (v1) 9,92 7,20 2,72 9,81 7,04 2,77 9,75 6,95 2,79>= 25 şi < 30 (v2) 14,65 10,96 3,69 14,12 10,43 3,69 13,78 10,03 3,75>=30 şi < 35 (v3) 23,19 17,93 5,26 23,00 17,54 5,46 22,69 16,99 5,70>=35 şi < 40 (v4) 24,24 19,06 5,18 24,25 18,87 5,38 24,44 18,72 5,72>=40 şi < 45 (v5) 14,83 11,57 3,26 15,91 12,29 3,62 16,77 12,76 4,00

peste 45 de ani (v6) 13,16 10,24 2,92 12,92 9,94 2,97 12,57 9,55 3,02

Fig. 4.2 Ponderea grupelor de vârstă pentru beneficiariide alocaţii familiale (după vârsta RL şi mediul de rezidenţă s/o)

2,7

11,0

3,7

17,9

5,3

19,1

5,2

11,6

3,3

10,2

2,9

7,0

2,8

10,4

3,7

17,5

5,5

18,9

5,4

12,3

3,6

9,9

3,02,8

10,0

3,7

17,0

5,7

18,7

5,7

12,8

4,0

9,6

3,0

7,2 7,0

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

V1s V1o V2s V2o V3s V3o V4s V4o V5s V5o V6s V6o

S2_2008

S1_2009

S2_2009


11

3.2 Concluzii

Numărul mediu lunar de familii beneficiare ale alocaţiilor pentru familiile cu copiireglementate prin O.U.G. 105/2003, a înregistrat o creştere semnificativă de-a lungul anului2009, mai importantă în semestrul II al anului pentru care s-a făcut analiza. Dacă numărulmediu lunar de familii aflate în plată a fost în semestru II din 2008 de 673.366 – valoareconsiderată de referinţă în cadrul acestui studiu – în semestrul I din anul 2009 s-a înregistrato creştere cu 6,0%, iar în semestrul II cu 14,5%. Această tendinţă – diametral opusă celeiînregistrată în intervalul anterior de analiză (2006-2008), când numărul de beneficiari ascăzut cu 22,8% - are, în accepţiunea noastră, două cauze. Prima – şi cea mai importantă –este de natură economică şi se datorează declanşării şi amplificării (în partea a doua aanului) a crizei economice şi financiare. Cea de-a doua este de natură legislativă şi reflectăefortul autorităţilor – prin creşterea pragului de venituri eligibile per capita de la 184 lei la470 lei (v. Legile 236/2008 şi 161/2009) – de a atenua efectele acestei crizei la nivelulfamiliilor cu copii.

Structura dominantă a familiei beneficiare este reprezentată de familia formată dinambii părinţi şi un copil sau doi. Familiile care au în întreţinere mai mult de 2 copii aureprezentat doar 17,9% din totalul beneficiarilor în semestrul II din anul 2008, 17,3% însemestrul I 2009 şi 16,5% în semestrul II 2009. Se constată, aşadar, o tendinţă de scădere aponderii familiilor cu mulţi copii, pe fondul creşterii numărului total de beneficiari aialocaţiilor familiale.

Familiile monoparentale au reprezentat 27,4% în semestrul II din anul 2008, 26,6%în semestrul I 2009, respectiv 25,7% în semestrul II 2009, din numărul total de beneficiari,iar ponderea cea mai mare au avut-o familiile formate dintr-un părinte şi un copil. Înproporţie de aproximativ 81% (80,8% sem. II 2008, 80,7% sem. I 2009 şi 80,5% sem. II2009) dintre cazuri, acel părinte este mama. Ambii factori responsabili pentru aceastăsituaţie, respectiv mobilitatea mai redusă pe piaţa muncii a familiilor monoparentale (undereprezentantul legal este mama) şi fenomenul de divorţialitate, tind să stabilizeze acesteponderi în apropierea valorii înregistrate în 2006.

În privinţa beneficiarilor de alocaţie complementară care primesc şi ajutor socialtrebuie să spunem că s-a înregistrat, atât numeric cât şi procentual (din numărul total dealocaţii plătite) – 10,7 % 9,5 % 8,5% pe cele trei intervale de analiză – o semnificativătendinţă de scădere, care se datorează neîndeplinirii criteriilor de eligibilitate pentruacordarea venitului minim pe economie.

În privinţa mediului de rezidenţă, dominant rămâne în continuare mediul rural, dartendinţa este una de scădere a ponderii sale – care a înregistrat valorile 76,9% în 76,1% şi,respectiv 75,0% pe cele trei intervale de analiză – dar nu şi a numărului de beneficiari, carea crescut cu 17.934.

Din punct de vedere al grupei de vârstă în care se încadrează reprezentantul legal,ponderea cea mai mare o deţin în continuare grupele de 35-40 de ani (24,4%) şi 30-35 deani (22,7%). Se constată o creştere semnificativă a ponderii grupei 40-45 de ani (1,2%),care şi numeric (+28.989) prezintă cel mai important aport de beneficiari.

Trebuie să spunem în încheiere – ca o concluzie finală la analiza efectuată la nivel deţară – că tipul familial cel mai afectat de criza economică din anul 2009 este alcătuit dinambii părinţi şi doi copii aflaţi în întreţinere. Familia este domiciliată în mediul urban, iarvârsta reprezentantului legal este cuprinsă între 40 şi 45 de ani.


12

4. Zone de dezvoltare economică

4.1 Consideraţii generale

Diagramele şi tabelele acestui capitol prezintă evoluţia numărului de beneficiari (lanivelul anului 2009) pentru fiecare dintre cele opt zone de dezvoltare economică. Au fostalese – la fel ca şi în cazul studiului la nivel de ţară – intervale de analiză semestriale, iarvalorile de referinţă au fost considerate mediile aritmetice lunare înregistrate în semestrul IIdin anul 2008.

Fig. 5.1. Zone de dezvoltare economică

În tabelul 4.1.1 sunt prezentate valorile medii lunare ale numărului de beneficiari

Tabelul 4.1.1 Ponderea zonelor economice de dezvoltare şi evoluţia număruluimediu lunar de beneficiari la nivelul anului 2009

Denumire zonăde dezvoltare

2008 sem. II 2009 sem. I 2009 sem. II Creştere 2009/2008

Numărdosare

Pondere%

Numărdosare

Pondere%

Numărdosare

Pondere%

Numărdosare

%

Nord-Est 183702 27,3 192419 26,9 203450 26,4 19748 10,7Sud-Est 86655 12,9 90327 12,6 95641 12,4 8986 10,4Sud 107371 15,9 116493 16,3 128003 16,6 20632 19,2Sud-Vest 92104 13,7 97283 13,6 103021 13,4 10917 11,9Vest 37157 5,5 38550 5,4 41711 5,4 4553 12,3Nord-Vest 83180 12,4 90027 12,6 99743 12,9 16564 19,9Centru 74713 11,1 80969 11,3 90977 11,8 16264 21,8Bucureşti+Ilfov 8483 1,3 8078 1,1 8381 1,1 -102 -1,2

Total 673366 100,0 714148 100,0 770926 100,0 97561 14,5


13

de alocaţii familiale înregistrat pe cele trei intervale de analiză (semestrul II 2008, semestrulI 2009 şi semestrul II 2009) şi în fiecare zonă economică de dezvoltare.

Aşa cum se poate observa şi din figura 5.2, tendinţa generală este una crescătoare(mai pleiunţată în semestrul II 2009), într-un singur an înregistrându-se o creştere medie (lanivel de ţară) de 14,5%. Numărul de beneficiari a crescut în fiecare zonă de dezvoltare, cuexcepţia zonei economice Bucureşti-Ilfov, care, în semestrul II din 2009 a înregistrat oscădere cu 1,2%. Ca în fiecare dintre studiile precedente, cel mai mare număr de beneficiariprovine din zonele de dezvoltare Nord-Est şi Sud, dar ordinea s-ar putea modifica în viitor,întrucât se observă o tendinţă de creştere mai mare în zona de Sud (v. tabelul 4.1.1).

O altă particularitate a anului 2009, este dată de creşterea semnificativă a numărului debeneficiari – cu procente peste media naţională – în zonele de Nord–Vest şi Centrală.Observaţie este susţinută şi de creşterea ponderii acestora la nivel de ţară. De-altfel sunt şisingurele zone a căror pondere a crescut în 2009, între 0,5% în Nord-Vest şi 0,7% în Sud şiCentru.

În consecinţă, aportul de noi beneficiari înregistrat în 2009, ne îndreptăţeşte săafirmăm despre aceste patru zone de dezvoltare că au fost cele mai afectate – din punctul devedere al familiilor care au copii – de criza economică şi financiară. La polul opus sesituează în continuare zona de Vest - care a înregistrat, totuşi, o creştere cu 12,3% faţă deanul precedent – şi Bucureşti-Ilfov, în scădere faţă de 2008.

În tabelul 4.1.2 prezentăm evoluţia numărului de beneficiari domiciliaţi în mediulurban şi ponderea pe care acest mediu de rezidenţă a înregistrat-o în semestrul II 2009,comparativ cu perioada similară din 2008. Aşa după cum se poate observa, numărul mediulunar de dosare a fost superior cu 23,98% în semestrul II 2009, ceea ce a determinat şi ocreştere a ponderii acestui mediu de rezidenţă (cu 1,91%) la nivel de ţară. În ceea cepriveşte zonele economice de dezvoltare, cea mai importantă creştere a numărului debeneficiari domiciliaţi în mediul urban şi a ponderii acestui mediu în totalul beneficiarilor aînregistrat-o zona Bucureşti-Ilfov, cu o creştere de 41,37%, respectiv 14,10%. Dacă dinpunct de vedere procentual această creştere pare spectaculoasă, în ceea ce priveşte numărul

Fig. 5.2 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiilor familialepe zonele de dezvoltare economică

84171

183702

86655

107371

92104

37157

8318074713

8483

89269

192419

90327

116493

97283

38550

9002780969

8078

96366

203450

95641

128003

103021

41711

9974390977

8381

0

50000

100000

150000

200000

250000

MZ NE SE S SV V NV C B+IF

sem2_2008

sem1_2009

sem2_2009


14

de beneficiari acesta se menţine extrem de redus faţă de celelalte zone de dezvoltare, fiindde aproximativ cinci ori mai mic decât zona Vest – cea mai dezvoltată din punct de vedereeconomic din restul ţării. Cu toate acestea – şi având în vedere că majoritatea populaţieidomiciliază în mediul urban – se conturează şi aici o scădere a nivelului de trai în cadrulfamiliilor cu copii. În ceea ce priveşte celelalte zone de dezvoltare, tendinţa de creştere a

Tabelul 4.1.2 Evoluţia numărului de beneficiarişi a ponderii mediului urban la nivelul anului 2009

Denumirezonă de

dezvoltare

Sem. II 2008 Sem. II 2009 Creştere 2009/2008Număr dosare Pondere

oraşNumăr dosare Pondere

oraşNr. dosareoraş (%)

PondereoraşTotal Oraş Total Oraş

Nord-Est 183702 42129 22,93 203450 54335 26,71 28,97 3,77Sud-Est 86655 28625 33,03 95641 30454 31,84 6,39 -1,19Sud 107371 16338 15,22 128003 21218 16,58 29,87 1,36Sud-Vest 92104 19931 21,64 103021 19374 18,81 -2,80 -2,83Vest 37157 8579 23,09 41711 10953 26,26 27,68 3,17Nord-Vest 83180 15952 19,18 99743 23357 23,42 46,42 4,24Centru 74713 21015 28,13 90977 28985 31,86 37,93 3,73Bucureşti+Ilfov 8483 2775 32,71 8381 3922 46,80 41,37 14,10

Total 673366 155343 23,07 770926 192599 24,98 23,98 1,91

numărului de beneficiari domiciliaţi în mediul urban este aproape generală – excepţie facenumai zona Sud-Vest, unde numărul de dosare a fost cu 2,80% mai mic în 2009 şi pondereaa scăzut cu 2,83%. Creşterea a variat între 6,39% în zona Sud-Est (ceea ce a favorizat oscădere cu 1,19% a ponderii mediului urban) şi 46,42% în zona Nord-Vest, care a generat ocreştere cu 4,24% a ponderii mediului urban. În celelalte zone numărul beneficiarilor dinmediul urban a crescut cu valori apropiate de 30%, ceea ce a generat creşteri ale ponderiiacestui mediu de rezidenţă.

În tabelele 4.1.3 şi 4.1.4 prezentăm ponderea beneficiarilor de alocaţii familiale pe

Tabelul 4.1.3 Ponderea numărului de beneficiaridupă grupele de vârstă (semestrul II 2008)

Denumirezonă de

dezvoltare

Sub 25de ani

25-29ani

30-34ani

35-39ani

40-44ani

45 deani sipeste

Nord-Est 8,27 13,61 22,29 24,84 15,65 15,33Sud-Est 9,95 14,92 23,32 24,49 14,30 13,02Sud 10,23 14,88 24,32 24,75 14,69 11,13Sud-Vest 8,68 13,45 24,00 26,03 16,20 11,63Vest 9,59 14,74 23,65 23,48 14,28 14,26Nord-Vest 10,57 14,96 22,47 23,03 14,85 14,13Centru 14,23 17,12 22,70 21,62 12,59 11,74Bucureşti+Ilfov 12,12 19,35 27,21 21,12 11,30 8,90

Total 9,92 14,65 23,19 24,24 14,83 13,16


15

zone de dezvoltare economică grupe de vârstă şi, la nivelul semestrului II din anii 2008 şi2009, iar în figura 5.3 am reprezentat numărul de beneficiari (pe grupe de vârstă) înregistratîn semestrul II din 2009.

Tabelul 4.1.4 Ponderea numărului de beneficiaridupă grupele de vârstă (semestrul II 2009)


Sub 25de ani

25-29ani

30-34ani

35-39ani

40-44ani

45 deani sipeste

Nord-Est 8,23 12,75 21,48 24,67 17,88 14,99Sud-Est 9,79 13,94 22,87 24,64 16,40 12,36Sud 10,13 13,88 23,81 25,01 16,62 10,55Sud-Vest 8,67 12,61 22,91 25,99 18,58 11,24Vest 9,85 14,18 23,16 23,60 15,73 13,49Nord-Vest 10,08 14,35 22,52 23,82 16,05 13,18Centru 13,18 15,93 22,96 22,55 14,42 10,97Bucureşti+Ilfov 11,82 18,05 26,86 20,78 13,34 9,16

Total 9,75 13,78 22,69 24,44 16,77 12,57

Aşa cum se observă – atât din diagramă, cât şi din ambele tabele – grupele de vârstăcele mai bine reprezentate sunt 35-39, 30-34 şi 40-44, ordine valabilă atât pentru anul 2008cât şi pentru 2009, dacă analizăm ponderile la nivel de ţară. Această ierarhie nu este valabilăpentru zonele Vest, Centru şi Bucureşti-Ilfov – acolo unde grupa de vârstă 30-34 a fostdominantă la nivelul semestrului II 2008 şi a continuat să fie şi pentru semestrul II 2009 (înzonele Centru şi Bucureşti-Ilfov). O a doua observaţie, care decurge de-altfel din prima,constă în faptul că o singură grupa de vârstă (40-44 ani) are o creştere semnificativă în

Fig. 5.3 Numărul mediu lunar de beneficiari pe zone de dezvoltareeconomică şi grupe de vârstă (sem. II 2009)

43706

23605

20886

23548

50194

23562

32013

26771

9834

23760

1740

16158

36373

15682

2127519143

16007

13116

21864 21875

30477

9650

22465

2249

20510

6553

11170

10000

20000

30000

40000

50000

60000

MZ NE SE S SV V NV C BU+I

< 25

25-29

30-34

35-39

40-44

>=45


16

detrimentul tuturor celorlalte (mai puţin grupa 35-39 ani care înregistrează totuşi o creşterecu 0,2%). În tabelul 4.1.5 este prezentată evoluţia din anul 2009 a numărului de beneficiaripe grupe de vârstă şi zone de dezvoltare economică:

Tabelul 4.1.5 Evoluţia ponderii numărului de beneficiari pe zoneleeconomice de dezvoltare după grupele de vârstă

Denumirezonă de

dezvoltare

Sub 25de ani

25-29ani

30-34ani

35-39ani

40-44ani

45 deani sipeste

Nord-Est -0,05 -0,86 -0,81 -0,17 2,22 -0,34Sud-Est -0,16 -0,98 -0,45 0,15 2,09 -0,66Sud -0,11 -1,00 -0,51 0,26 1,93 -0,58Sud-Vest -0,01 -0,84 -1,09 -0,05 2,38 -0,39Vest 0,26 -0,57 -0,49 0,12 1,45 -0,77Nord-Vest -0,50 -0,61 0,06 0,79 1,20 -0,95Centru -1,05 -1,19 0,26 0,93 1,83 -0,77Bucureşti+Ilfov -0,30 -1,30 -0,35 -0,34 2,03 0,26

Total -0,18 -0,87 -0,50 0,20 1,94 -0,59

4.2 Tipuri de alocaţii

În cele ce urmează ne propunem să evidenţiem modul în care au evoluat cele treitipuri de alocaţii familiale pe parcursul anului 2009. Astfel, în tabelele 4.2.1-4.2.3 prezentămnumărul mediu lunar de dosare plătite în semestrul II din 2008 şi 2009, precum şi creştereaînregistrată în 2009 pentru fiecare tip de alocaţie în parte şi, de asemenea, ponderea acestoraîn ansamblul alocaţiilor familiale.

Tabelul 4.2.1 Evoluţia numărului de beneficiari pe tipuri de alocaţii(exprimată în număr de dosare)

Denumirezonă de

dezvoltare

Alocaţie Alocaţie Alocaţiecomplementară complementară şi VMG de susţinere

Nr. dosare Nr. dosare Nr. dosareSem.

II2008

Sem.II

2009

Creştere2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Creştere2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Creştere2009/2008

Nord-Est 126157 145747 19589 22878 20636 -2242 34667 37067 2400Sud-Est 53071 61819 8748 10887 9963 -924 22698 23859 1162Sud 62792 81074 18282 9505 8291 -1215 35073 38638 3565Sud-Vest 54948 65117 10169 10309 10029 -281 26846 27875 1029Vest 22081 26077 3996 2664 2364 -301 12412 13270 858Nord-Vest 55716 70756 15040 6882 6505 -377 20581 22482 1901Centru 39408 53581 14173 8119 7428 -691 27187 29969 2782Bucureşti+Ilfov 3210 3317 107 504 379 -125 4769 4685 -84

TARA 417384 507488 90104 71749 65594 -6155 184233 197845 13611


17

Aşa cum se observă – în tabelul 4.2.2 – numărul de beneficiari ai alocaţieicomplementare şi al celei de sprijin pentru familiile monoparentale a avut o creştere semni-

Tabelul 4.2.2 Evoluţia numărului de beneficiari pe tipuri de alocaţii(exprimată în %)

Denumirezonă de

dezvoltare



II2008

Sem.II

2009

Creştere2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Creştere2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Creştere2009/2008

Nord-Est 126157 145747 15,53 22878 20636 -9,80 34667 37067 6,92Sud-Est 53071 61819 16,48 10887 9963 -8,49 22698 23859 5,12Sud 62792 81074 29,11 9505 8291 -12,78 35073 38638 10,16Sud-Vest 54948 65117 18,51 10309 10029 -2,72 26846 27875 3,83Vest 22081 26077 18,10 2664 2364 -11,28 12412 13270 6,91Nord-Vest 55716 70756 26,99 6882 6505 -5,48 20581 22482 9,24Centru 39408 53581 35,97 8119 7428 -8,51 27187 29969 10,23Bucureşti+Ilfov 3210 3317 3,32 504 379 -24,83 4769 4685 -1,76

TARA 417384 507488 21,59 71749 65594 -8,58 184233 197845 7,39

ficativă (21,59% şi, respectiv 7,39%, la nivel de ţară) pentru toate zonele de dezvoltare –cele mai importante creşteri procentuale înregistrându-se în zonele Centru (35,97%,10,23%), Sud (29,11%, 10,16%) şi Nord-Vest (26,99%, 9,24%). În cazul zonei Nord-Est,chiar dacă creşterea procentuală nu a fost la fel de spectaculoasă ca în cazurile mai sus-amintite, din punct de vedere numeric (v. tabelul 4.2.2) această creştere este cea mai marepe ţară pentru alocaţia complementară şi pe locul trei pentru alocaţia de susţinere. Aceastăevoluţie – aparent paradoxală – s-ar putea explica prin faptul că declanşarea crizeieconomice n-a făcut decât să adauge dificultăţi suplimentare unei dezvoltări economiceprecare şi, ca o consecinţă, unor realităţi sociale preexistente. Scăderea numărului de bene-

Tabelul 4.2.3 Ponderea tipurilor de alocaţii în numărul total de dosare



Sem.II

2008

Sem.II

2009

Creştere2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Creştere2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Creştere2009/2008

Nord-Est 68,67 71,64 2,96 12,45 10,14 -2,31 18,87 18,22 -0,65Sud-Est 61,24 64,64 3,39 12,56 10,42 -2,15 26,19 24,95 -1,25Sud 58,48 63,34 4,86 8,85 6,48 -2,38 32,67 30,19 -2,48Sud-Vest 59,66 63,21 3,55 11,19 9,73 -1,46 29,15 27,06 -2,09Vest 59,43 62,52 3,09 7,17 5,67 -1,50 33,40 31,81 -1,59Nord-Vest 66,98 70,94 3,96 8,27 6,52 -1,75 24,74 22,54 -2,20Centru 52,75 58,89 6,15 10,87 8,16 -2,70 36,39 32,94 -3,45Bucureşti+Ilfov 37,85 39,58 1,73 5,94 4,52 -1,42 56,21 55,90 -0,31

TARA 61,98 65,83 3,85 10,66 8,51 -2,15 27,36 25,66 -1,70


18

ficiari de alocaţie complementară şi ajutor social (cu 6155 de dosare, respectiv cu 8,58%) sepoate explica prin faptul că naşterea unui copil în cadrul acestui tip de familie (prinacordarea indemnizaţiei de 600 lei pentru mamă (dacă este eligibilă în conformitate cuO.U.G. 148 din 2005) şi a unui cuantum de 200 lei pentru alocaţia de stat) nu o mai faceeligibilă pentru acordarea ajutorului social. Tabelul 4.2.3 surprinde modificarea ponderiicelor trei tipuri de alocaţii familiale în totalul dosarelor plătite. Fără a modifica ierarhiile – însensul că alocaţia complementară rămâne în continuare cea mai bine reprezentată – anul2009 înregistrează o creştere a numărului de beneficiari de alocaţie complementară îndetrimentul celorlalte două tipuri de alocaţii familiale. La nivel naţional creşterea a fost cu3,85%, iar la nivel de zonă economică de dezvoltare a variat între 1,73% (Bucureşti+Ilfov)şi 6,15% (Centru).

4.2.1 Alocaţia complementară

Structura familială

În figura 5.4 am reprezentat numărul (mediu lunar) de beneficiari de alocaţiecomplementară – după numărul de copii aflaţi în îngrijire – plătiţi în semestrul II din anii2008 şi 2009, precum şi o medie zonală (MZ) care reprezintă media pe ţară. Aşa cum sepoate observa din histogramele zonale, se constată o creştere pentru toate tipurile destructuri familiale analizate şi pentru toate zonele economice de dezvoltare. Creşterea totalăa numărului de beneficiari – cu 90104 de familii – a generat şi o creştere a ponderii alocaţieicomplementare (cu 3,85%) în ansamblul alocaţiilor familiale plătite în semestru II din 2009.

În tabelul 4.2.4 prezentăm detaliat, pentru fiecare structură familială, atât creştereanumărului de beneficiari cât şi ponderea fiecărui tip de alocaţie complementară în ansamblulalocaţiilor familiale analizate. Din acest tabel rezultă că familiile cu doi copii, urmate de cele

Fig. 5.4 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei complementarepe zonele de dezvoltare economică şi structura familială

21923

50848

22405

2734625829

8338

22487

16765

1367

27318

59757

26869

36021

30745

9983

29876

23888

1402

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000


sem II 2008 c_1

sem II 2008 c_2

sem II 2008 c_3

sem II 2008 c_4

sem II 2009 c_1

sem II 2009 c_2

sem II 2009 c_3

sem II 2009 c_4


19

cu unul singur – cu excepţia zonei Vest unde ordinea este inversă – sunt generatoarele (şibeneficiarele) acestei creşteri. De remarcat şi faptul că, deşi a crescut cu un număr de 1819dosare la nivel de ţară, ponderea familiilor cu patru copii este negativă pentru mareamajoritatea a cazurilor, cu excepţia zonelor Bucureşti-Ilfov şi Sud-Vest.

4.2.4 Evoluţia numărului de beneficiari după structura familială

Denumirezonă de

dezvoltare

Tipuri de familiecu 1 copil cu 2 copii cu 3 copii cu 4 copii

Numărdosare

PondereNumărdosare

PondereNumărdosare

PondereNumărdosare

Pondere

Nord-Est 7874 1,35 8909 1,69 2244 0,18 563 -0,26Sud-Est 3503 1,16 4463 2,24 612 0,06 170 -0,07Sud 8166 2,18 8676 2,67 1171 0,14 269 -0,14Sud-Vest 4527 1,61 4916 1,80 571 0,12 156 0,02Vest 1835 1,69 1645 1,49 397 0,25 119 -0,34Nord-Vest 6243 1,65 7388 2,92 1156 -0,12 252 -0,49Centru 5559 2,30 7123 3,82 1200 0,25 291 -0,21Bucureşti+Ilfov 55 0,85 35 0,62 16 0,24 0 0,03

Total 37762 1,66 43156 2,30 7367 0,11 1819 -0,22

Mediu de rezidenţă

În figura 5.5 şi în tabelele 4.2.5 - 4.2.6 prezentăm evoluţia numărului de beneficiari– la nivel de zonă economică de dezvoltare – în funcţie de mediul de rezidenţă.

Dacă creşterea la nivel naţional a fost cu 1,48% în mediul rural şi cu 2,37% în mediulurban, la nivelul zonelor de dezvoltare s-a înregistrat o scădere a ponderii în mediul ruralpentru zonele Nord-Est (0,54%), Nord-Vest (0,16%) şi Bucureşti+Ilfov (4,77%, dar

Fig. 5.5 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei complementarepe zonele de dezvoltare economică şi mediu de rezidenţă

48472

105985

43912

68825

53778

20550

55643

37134

1952

14964

39762

17907

12249 11340

5527

15113 16447

13650

20000

40000

60000

80000

100000

120000


S2_08S1_09S2_09O2_08O1_09O2_09


20

numărul de beneficiari – 1365 – este extrem de redus în comparaţie cu restul ţării), precum şio scădere în mediul urban pentru zona Nord-Vest şi o creştere în restul zonelor dedezvoltare, chiar importantă atât numeric cât şi procentual în Nord-Est (3,50%), Nord-Vest(4,11%) şi Centru (4,74%).

Tabelul 4.2.5 Numărul mediu de beneficiari şi ponderea mediului de rezidenţă

Denumirezonă de

dezvoltare

Sem. II 2008 Sem. I 2009 Sem. II 2009

Numărdosare

Pondere Numărdosare


Pondere

Sat Oraş Sat Oraş Sat OraşNord-Est 126157 52,63 16,04 135139 52,29 17,94 145747 52,09 19,54Sud-Est 53071 42,97 18,27 56656 44,88 17,84 61819 45,91 18,72Sud 62792 50,65 7,84 70468 52,04 8,45 81074 53,77 9,57Sud-Vest 54948 47,74 11,92 59997 50,91 10,76 65117 52,20 11,01Vest 22081 48,83 10,59 23456 48,88 11,97 26077 49,27 13,25Nord-Vest 55716 55,94 11,04 61987 55,65 13,20 70756 55,79 15,15Centru 39408 39,41 13,34 45188 39,65 16,16 53581 40,82 18,08Bucureşti+Ilfov 3210 28,06 9,78 3055 23,11 14,71 3317 23,29 16,29

Total 417384 48,82 13,16 455946 49,60 14,24 507488 50,30 15,53

În tabelul 4.2.6 redăm numărul (mediu lunar) de beneficiari existenţi în intervaleleextreme de analiză, precum şi creşterea înregistrată pe parcursul anului 2009, atât din punctde vedere numeric, cât şi procentual.

Tabelul 4.2.6 Creşterea numărul de beneficiari înregistrată în 2009(pe medii de rezidenţă)

Denumirezonă de

dezvoltare

Sem. II 2008 Sem. II 2009 Creştere (2009-2008)Număr dosare Număr dosare Număr dosare %

Sat Oraş Sat Oraş Sat Oraş Sat OraşNord-Est 96684 29473 105985 39762 9301 10288 9,62 34,91Sud-Est 37237 15834 43912 17907 6676 2073 17,93 13,09Sud 54380 8413 68825 12249 14445 3837 26,56 45,60Sud-Vest 43968 10980 53778 11340 9810 359 22,31 3,27Vest 18145 3936 20550 5527 2405 1591 13,25 40,43Nord-Vest 46534 9182 55643 15113 9109 5930 19,58 64,59Centru 29441 9967 37134 16447 7693 6480 26,13 65,01Bucureşti+Ilfov 2380 830 1952 1365 -429 535 -18,01 64,50

Total 328768 88616 387778 119710 59010 31094 17,95 35,09

Astfel, la nivel naţional cele 59.010 de dosare în plus faţă de anul 2008, audeterminat o creştere cu 17,95% a numărului beneficiarilor din mediul rural, iar în mediulurban surplusul de dosare – în număr de 31.094 – a determinat o creştere cu 35,9%. Este deremarcat faptul că doar într-o singură zonă (Nord-Est) numărul familiilor intrate în plată în2009 a fost superior în urban faţă de mediul rural şi că în cinci dintre zonele economice dedezvoltare se înregistrează valori superioare mediei naţionale.


21

4.2.2 Alocaţie complementară şi ajutor social


În figura 5.6 am reprezentat numărul (mediu lunar) de beneficiari de alocaţiecomplementară şi ajutor social – după numărul de copii aflaţi în îngrijire – plătiţi însemestrul II din anii 2008 şi 2009, precum şi o medie zonală (MZ) care reprezintă media peţară. Aşa cum se poate observa din histogramele zonale, se constată o scădere pentru toatetipurile de structuri familiale analizate şi pentru toate zonele economice de dezvoltare.


Denumirezonă de

dezvoltare


Numărdosare

PondereNumărdosare

PondereNumărdosare

PondereNumărdosare

Pondere

Nord-Est -645 -0,61 -620 -0,74 -479 -0,49 -498 -0,47Sud-Est -236 -0,63 -385 -0,86 -154 -0,36 -150 -0,30Sud -349 -0,74 -436 -0,91 -235 -0,41 -194 -0,31Sud-Vest 80 -0,28 -165 -0,72 -102 -0,28 -94 -0,18Vest -66 -0,41 -109 -0,51 -59 -0,29 -68 -0,30Nord-Vest -45 -0,43 -125 -0,56 -85 -0,36 -122 -0,40Centru -167 -0,80 -190 -0,87 -135 -0,52 -199 -0,51Bucureşti+Ilfov -43 -0,49 -46 -0,52 -21 -0,25 -15 -0,17

Total -1471 -0,58 -2075 -0,78 -1271 -0,41 -1339 -0,37

Fig. 5.6 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei complementare şi ajutorului socialpe zonele de dezvoltare economică şi structura familială

3389

8209

4242

3784

4872

839

2194

2784

189

3130

7589

3858

3347

4707

730

2069

2594

143

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000


sem2 2008 v_1

sem2 2008 v_2

sem2 2008 v_3

sem2 2008 v_4

sem 2 2009 v_1

sem 2 2009 v_2

sem 2 2009 v_3

sem 2 2009 v_4


22

Scăderea numărului lunar de beneficiari – cu 6155 de familii – a generat şi o scădere aponderii (cu 2,15%) acestui tip de alocaţie în ansamblul alocaţiilor familiale plătite însemestru II din 2009.

În tabelul 4.2.7 prezentăm detaliat, pentru fiecare structură familială, atât evoluţianumărului de beneficiari cât şi a ponderii fiecărui tip de alocaţie în ansamblul alocaţiilorfamiliale analizate. Din acest tabel rezultă că familiile cu doi copii, urmate de cele cu unulsingur – cu excepţia zonei Nord-Est unde ordinea este inversă – sunt principalelegeneratoare ale acestei scăderi. Cu toate acestea, faţă de precedentul tip de alocaţiecomplementară, diferenţele – atât din punct de vedere numeric, cât şi ca pondere – întreintervalele de analiză sunt foarte mici, observaţie ceea ce ne conduce la ideea unuicomportament similar pentru toate familiile care alcătuiesc această categorie socială. Avândîn vedere faptul că tendinţa generală (pentru toate zonele de dezvoltare) este una de scăderea numărului de beneficiari – ceea ce pare ciudat în condiţiile crizei economice şi a faptuluică ne referim la cele mai sărace familii din România – singura explicaţie logică rezidă încreşterea numărului de membrii ai familiei prin naşterea unui copil. Cei 600 lei caindemnizaţie pentru mamă şi cei 200 lei alocaţie de stat pentru copil, reprezintă venituri carenu-i mai permit familiei să primească ajutor social.


În figura 5.7 şi în tabelele 4.2.8 - 4.2.9 prezentăm evoluţia numărului de beneficiari– la nivel de zonă economică de dezvoltare – în funcţie de mediul de rezidenţă.

Astfel, dacă la nivel naţional s-a înregistrat o scădere medie cu 1,69% în mediul rural şi cu0,46% în mediul urban, la nivelul zonelor de dezvoltare s-a înregistrat o scădere a ponderiiîn mediul rural care a atins un maxim în jurul valorii de 2,00% – pentru zonele Sud(2,09%), Centru (2,01%) Nord-Est (1,99%) – şi o scădere de aproximativ de 0,75% înmediul urban – pentru zonele Sud-Est (0,82%), Sud-Vest (0,74%) şi Centru (0,69%).

Fig. 5.7 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei complementare şi ajutor socialpe zonele de dezvoltare economică şi mediu de rezidenţă

7203

19836

6911

80978593

2154

5607 6042

387

1765

30423976

1408 1717

5101276

2076

1170

5000

10000

15000

20000

25000


S2_08

S1_09

S2_09

O2_08

O1_09

O2_09


23


Denumirezonă de

dezvoltare

Sem. II 2008 Sem. I 2009 Sem. II 2009

Numărdosare



Pondere


Total 71749 8,56 2,10 68129 7,70 1,84 65594 6,87 1,64

În tabelul 4.2.9 redăm numărul (mediu lunar) de beneficiari existenţi în intervaleleextreme de analiză, precum şi evoluţia înregistrată pe parcursul anului 2009, atât din punctde vedere numeric, cât şi procentual.

Tabelul 4.2.9 Evoluţia numărului de beneficiari înregistrată în 2009(pe medii de rezidenţă)

Denumirezonă de

dezvoltare

Sem. II 2008 Sem. II 2009 Creştere (2009-2008)Număr dosare Număr dosare Număr dosare %Sat Oraş Sat Oraş Sat Oraş Sat Oraş

Nord-Est 19836 3042 17926 2710 -1910 -332 -9,63 -10,91Sud-Est 6911 3976 6363 3600 -548 -376 -7,93 -9,46Sud 8097 1408 6973 1318 -1124 -90 -13,88 -6,42Sud-Vest 8593 1717 8867 1162 274 -555 3,19 -32,33Vest 2154 510 1851 513 -303 3 -14,08 0,55Nord-Vest 5607 1276 5167 1337 -439 62 -7,84 4,85Centru 6042 2076 5528 1900 -515 -177 -8,51 -8,50Bucureşti+Ilfov 387 117 267 112 -121 -5 -31,14 -3,99

Total 57628 14121 52942 12651 -4685 -1470 -8,13 -10,41

Astfel, în mediul rural s-au înregistrat 4.685 de dosare mai puţin decât în 2008, ceea ce adeterminat o scădere cu 8,13% a numărului beneficiarilor, iar în mediul urban deficitul de1470 de dosare a determinat o scădere cu 10,41% în semestrul doi 2009, faţă de perioadasimilară a lui 2008. Este de remarcat faptul că doar într-o singură zonă (Sud-Vest) numărulfamiliilor intrate în plată în mediul rural a fost superior faţă de 2008, iar în mediul urban,doar în două dintre acestea (Vest şi Nord-Vest).


24

4.2.3 Alocaţia de susţinere pentru familiile monoparentale


În figura 5.8 am reprezentat numărul (mediu lunar) de beneficiari de alocaţie desusţinere pentru familiile monoparentale – după numărul de copii aflaţi în îngrijire – plătiţiîn semestrul II din anii 2008 şi 2009, precum şi o medie zonală (MZ) care reprezintă mediape ţară.


Denumirezonă de

dezvoltare


Numărdosare

PondereNumărdosare

PondereNumărdosare

PondereNumărdosare

Pondere

Nord-Est 1875 -0,12 469 -0,25 30 -0,17 26 -0,11Sud-Est 991 -0,50 191 -0,42 -5 -0,21 -16 -0,12Sud 2762 -1,02 710 -0,88 106 -0,35 -14 -0,24Sud-Vest 1072 -0,87 68 -0,77 -70 -0,31 -42 -0,14Vest 682 -0,44 214 -0,47 -26 -0,44 -13 -0,25Nord-Vest 1656 -0,53 364 -0,79 11 -0,45 -130 -0,43Centru 2151 -1,17 644 -1,11 70 -0,64 -84 -0,54Bucureşti+Ilfov 26 0,72 -52 -0,43 -49 -0,52 -10 -0,09

Total 11216 -0,56 2609 -0,60 68 -0,32 -283 -0,22

Aşa cum se poate observa din histogramele zonale, se constată o creştere pentru toatetipurile de structuri familiale analizate şi pentru toate zonele economice de dezvoltare.Creşterea totală a numărului de beneficiari – cu 11216 familii în semestrul II din 2009 – nu a

Fig. 5.8 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei de susţinerepentru familiile monoparentale pe zonele de dezvoltare economică

şi structura familială

13409

19743

14152

21173

16599

7068

10964

14762

2811

14811

21618

15143

23935

17671

7750

12621

16913

2837

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000


S2_08 s_1

S2_08 s_2

S2_08 s_3

S2_08 s_4

S2_09 s_1

S2_09 s_2

S2_09 s_3

S2_09 s_4


25

generat şi o creştere a ponderii alocaţiei de sprijin – care a scăzut cu 1,70% pe ansamblulalocaţiilor familiale – întrucât din punct de vedere numeric, a fost de aproximativ 8 ori maimică decât creşterea alocaţiei complementare. De remarcat că singura pondere care a crescutîn semestrul II din 2009 s-a înregistrat în zona Bucureşti-Ilfov, pentru familiile cu un copil.


În figura 5.9 şi în tabelele 4.2.11 - 4.2.12 prezentăm evoluţia numărului debeneficiari – la nivel de zonă economică de dezvoltare – în funcţie de mediul de rezidenţă.


Denumirezonă de

dezvoltare

Sem. II 2008 Sem. I 2009 Sem. II 2009

Numărdosare



Pondere


Total 184233 19,55 7,81 190073 18,80 7,82 197845 17,85 7,81

Dacă la nivel naţional s-a înregistrat o scădere cu 1,70% în mediul rural şi o stagnare înmediul urban, la nivelul zonelor de dezvoltare s-a înregistrat o scădere a ponderii în mediul

Fig. 5.9 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei de susţinere pentrufamiliile monoparentale pe zonele de dezvoltare economică

şi mediu de rezidenţă

17201

25204

14912

30987

21002

8357

15576

19330

2240

7530

11863

89487651

6873

4913

6907

10638

2445

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000


S2_08

S1_09

S2_09

O2_08

O1_09

O2_09


26

rural pentru toate zonele de dezvoltare, cu valori mai mici de 2,00% doar în zonele Sud-Est(0,43%), Sud-Vest (0,91%) şi Nord-Est (1,25%). Pentru mediul urban se înregistreazăvalori negative ale ponderii în patru zone, şi anume: Sud (0,09%), Centru (0,31%), Sud-Est(0,82%) şi Sud-Vest (1,18%).

În tabelul 4.2.12 redăm numărul (mediu lunar) de beneficiari existenţi în intervaleleextreme de analiză, precum şi creşterea înregistrată pe parcursul anului 2009, atât din punctde vedere numeric, cât şi procentual.

Tabelul 4.2.12 Creşterea numărul de beneficiari înregistrată în 2009(pe medii de rezidenţă)

Denumirezonă de

dezvoltare

Sem. II 2008 Sem. II 2009 Creştere (2009-2008)Număr dosare Număr dosare Număr dosare %Sat Oraş Sat Oraş Sat Oraş Sat Oraş

Nord-Est 25054 9614 25204 11863 150 2250 0,60 23,40Sud-Est 13882 8815 14912 8948 1029 132 7,42 1,50Sud 28556 6517 30987 7651 2430 1134 8,51 17,41Sud-Vest 19611 7235 21002 6873 1390 -362 7,09 -5,00Vest 8280 4133 8357 4913 77 780 0,93 18,88Nord-Vest 15087 5494 15576 6907 489 1412 3,24 25,71Centru 18216 8972 19330 10638 1115 1667 6,12 18,58Bucureşti+Ilfov 2941 1828 2240 2445 -701 617 -23,84 33,77

Total 131627 52606 137607 60238 5980 7631 4,54 14,51

Astfel, la nivel naţional cele 5980 de dosare în plus faţă de anul 2008, au determinat ocreştere cu 4,54% a numărului beneficiarilor din mediul rural, iar în mediul urban surplusulde dosare – în număr de 7631 – a determinat o creştere cu 14,51%. Este de remarcat faptuls-a înregistrat un număr superior de dosare noi în mediul urban în cinci dintre cele opt zonede dezvoltare.

Tabelul 4.2.13 Numărul mediu lunar de beneficiari ai alocaţiei de susţinereşi ponderea femeilor şi bărbaţilor ca reprezentanţi legali

în numărul total de beneficiari (la nivel de zonă de dezvoltare)

Denumirezonă de

dezvoltare

Semestrul II 2008 Semestrul I 2009 Semestrul II 2009

Numărdosare



PondereFemeie Bărbat Femeie Bărbat Femeie Bărbat

Nord-Est 34667 83,11 16,89 35669 82,95 17,05 37067 82,56 17,44Sud-Est 22698 82,82 17,18 23224 82,54 17,46 23859 82,16 17,84Sud 35073 72,33 27,67 37043 72,08 27,92 38638 71,95 28,05Sud-Vest 26846 69,75 30,25 27416 70,05 29,95 27875 70,10 29,90Vest 12412 87,57 12,43 12618 87,46 12,54 13270 87,23 12,77Nord-Vest 20581 89,87 10,13 21425 89,84 10,16 22482 89,55 10,45Centru 27187 86,99 13,01 28102 86,98 13,02 29969 86,89 13,11Bucureşti+Ilfov 4769 85,05 14,95 4575 85,64 14,36 4685 86,01 13,99Total 184233 80,75 19,25 190073 80,66 19,34 197845 80,53 19,47


27

Valori negative s-au înregistrat în zona Bucureşti-Ilfov pentru mediul rural (701 dosare,respectiv 23,83%) şi zona Sud-Vest pentru mediul urban (362 dosare şi 5,00%).

În ceea ce priveşte sexul reprezentantului legal al familiei monoparentale, mamacontinuă să fie – în mai mult de 80% dintre cazuri, valoarea medie – părintele singur care îşicreşte copiii. Totuşi, aşa cum se poate observa în tabelul 4.2.13 ponderea bărbaţilor, capărinţi unici, a fost în creştere în 2009 (cu 0,23%) . Zonele de dezvoltare unde pondereabărbaţilor a crescut semnificativ sunt Sud-Est (0,66%) şi Nord-Est (0,55%). Cu toateacestea, ponderea femeii ca reprezentant legal depăşeşte în aceste zone 82,00%.

Zonele de dezvoltare unde ponderea bărbaţilor depăşeşte 20,00% sunt Sud (28,05%)şi Sud-Vest (29,90%). În zona Nord-Vest se înregistrează ponderea cea mai mică (10,45%).

4.3 Concluzii

Aşa cum am amintit şi în subcapitolul de concluzii pentru analiza la nivel de ţară,numărul mediu lunar de beneficiari ai alocaţiilor pentru familiile cu copii a înregistrat ocreştere importantă în 2009. Faţă de semestrul II 2008 – când s-a înregistrat un număr mediulunar de 84.171 de beneficiari (la nivel de zonă economică de dezvoltare) – în semestru IIdin 2009 numărul mediu lunar a devenit 96.366, ceea ce reprezintă o creştere cu 14,5% anumărului de beneficiari.

Cele mai mari creşteri s-au înregistrat în zonele Nord-Est – cu un număr lunar de203.451 beneficiari şi o creştere de 10,7% faţă de 2008 – zonă care înregistrează 26,4%din numărul total de beneficiari de alocaţii familiale, Sud (cu 128.003 de beneficiari şi ocreştere cu 19,2%), Nord-Vest (cu 99.7431 şi +19,9%) şi Centru (90.977 şi +21,8%).Creşterea cea mai mică s-a înregistrat în zona Vest (cu 41.711 de beneficiari şi o creştere cu+12,2%), iar în zona Bucureşti-Ilfov cele 8.381 dosare aflate în plată au reprezentat oscădere cu 1,2% faţă de 2008 a numărului de beneficiari.

În ceea ce priveşte aportul de beneficiari înregistrat pe fiecare dintre cele trei tipurimajore de alocaţii familiale, trebuie să spunem că atât alocaţia complementară cât şi cea desusţinere pentru familiile monoparentale, au înregistrat creşteri semnificative din punct devedere numeric. Astfel, valoarea medie – la nivel de zonă economică de dezvoltare – pentrualocaţia complementară, a devenit 63.436 în semestrul II din 2009, ceea ce a însemnat ocreştere cu 11.263 de beneficiari faţă de perioada similară a anului 2008. Zonele economicede dezvoltare unde s-au înregistrat valori superioare mediei pe ţară sunt: Nord-Est (cu unplus de 19.589 beneficiari), Sud (+18.282), Nord-Vest (+15.040) şi Centru (+14.143).

Pentru alocaţia de susţinere, valoarea medie (în semestrul II 2009) a fost de 24.731beneficiari, ceea ce înseamnă o creştere cu 1.702 faţă de semestrul II 2008. Valorisuperioare s-au înregistrat în zonele: Sud (cu un plus de 3.565 beneficiari), Centru (+2.782),Nord-Est (+2.400) şi Nord-Vest (+1.901).

Faţă de precedentele două, alocaţia complementară pentru familiile cu copii careprimesc şi ajutor social, a înregistrat o scădere lunară – la nivel de ţară – de 6.155beneficiari în semestrul II 2009, ceea ce pare cel puţin neaşteptat în condiţiile economicedate şi ţinând cont de faptul că este vorba de o categorie socială defavorizată – cele maisărace familii din România – alcătuită din familiile unde adulţii sunt fie persoane afectate deun şomaj de lungă durată, fie persoane cu un grad de instrucţie redus, sau ambele, ceea ce leface foarte greu de integrat pe piaţa muncii, mai ales că marea majoritate a familiilor (4.685)care nu mai primesc alocaţia, provin – conform analizei, pagina 23 – din mediul rural. Cutoate acestea, scăderea este generală şi, cu atât mai mare, cu cât numărul de beneficiari ai


28

acestui tip de alocaţie este mai mare. Astfel, faţă de valoarea medie (-770 beneficiari) –înregistrată la nivel de zonă economică – valori superioare s-au înregistrat în următoarelezone: Nord-Est (-2.242 beneficiari), Sud (-1.215) şi Sud-Est (-924). Scăderea cea mai micăs-a înregistrat în zonele cele mai dezvoltate ale ţării: Vest (-301) şi Bucureşti-Ilfov (-125beneficiari). Este evident că această situaţie se datorează neacordării ajutorului social –datorită depăşirii pragului de venituri eligibile. Sursa unor asemenea venituri (de durată şiverificabile) nu ar putea proveni – în accepţiunea noastră – decât tot din domeniul protecţieisociale. Singura prestaţie care asigură un nivel de venituri familiale superior criteriului deeligibilitate pentru ajutorul social, este indemnizaţia pentru creşterea copilului. În acestcontext, considerăm că principala cauză pentru reducerea numărului de beneficiari estecreşterea natalităţii în cadrul acestei categorii sociale.

Având în vedere creşterea diferită a numărului de beneficiari, s-a modificat pondereacelor trei tipuri de prestaţii analizate în ansamblul alocaţiilor familiale, în sensul creşteriiponderii alocaţiei complementare în detrimentul celorlalte două tipuri. Astfel, dacă însemestrul II din 2008 ponderea alocaţiei complementare era – la nivel de ţară – 61,98%(respectiv 27,36% pentru alocaţia de sprijin şi 8,56% pentru alocaţia complementară şiajutor social), în semestrul II 2009 ea a crescut până la 65,83% (respectiv 25,66% şi6,87%). Valori superioare mediei pe ţară s-au înregistrat în zonele Nord-Est (71,64%,+2,96% faţă de 2008) şi Nord-Vest (70,94%, +3,96%). Ponderea cea mai mică pentrualocaţia complementară (39,58%, +1,73%) s-a înregistrat în zona Bucureşti-Ilfov.

Pentru alocaţia de susţinere valorile cele mai mari s-au înregistrat în zoneleBucureşti-Ilfov (55,60%, -0,31%), Centru (32,94%, -3,45%) şi Vest (31,81%, -1,59%).Ponderea cea mai mică s-a înregistrat în zona Nord-Est (18,22%, -0,65%).

Valorile maxime pentru ponderea alocaţiei complementare şi ajutor social s-auînregistrat în zonele Sud-Est (10,42%, -2,15% faţă de 2008) şi Nord-Est (10,14%, -2,31%).Ponderea cea mai mică s-a înregistrat în zona Bucureşti-Ilfov (4,52%, -1,42%).

Structura dominantă a familiei beneficiare diferă în funcţie de tipul de alocaţie.Astfel, în cazul alocaţiei complementare modelul familial cel mai frecvent este alcătuit dincei doi părinţi şi doi copii, urmat de cel cu un singur copil. Creşterea cea mai mare în 2009s-a înregistrat în zonele Nord-Est (+8.909 familii cu 2 copii, respectiv +7.874 familii cu 1copil) şi Sud (cu o creştere de 8.676 şi, respectiv, 8.166), iar cel mai mic în zona Bucureşti-Ilfov - unde a crescut mai mult numărul familiilor cu un singur copil (55, respectiv 35).

În ceea ce priveşte alocaţia complementară cu ajutor social, menţionăm că structurafamilială dominantă este aceeaşi ca în cazul celuilalt tip de alocaţie complementară. Singurazonă care a înregistrat o creştere a numărului de beneficiari – şi doar pentru familiile cu 1copil – a fost Sud-Vest, cu o creştere de 80 de dosare.

Pentru familiile monoparentale beneficiare ale alocaţiei de sprijin structuradominantă cuprinde părintele singur şi 1 copil. Creşterile cele mai importante s-auînregistrat în zona Sud (+2.762 beneficiari), Centru (+2.151) şi Nord-Est (+1.875). Cea maimică creştere s-a înregistrat în zona Bucureşti-Ilfov ( +26).

În privinţa părintelui singur care are copii în îngrijire, în proporţie de peste 80,50%acesta este mama. Maximul de pondere a mamei ca părinte unic s-a înregistrat în zoneleNord-Vest (89,55%) şi Vest (87,23%), iar cea mai scăzută pondere s-a înregistrat în zoneleSud-Vest (70,10%) şi Sud (71,95%).

În privinţa mediului de rezidenţă, dominant rămâne în continuare mediul rural, dartendinţa este una de scădere a ponderii sale – care a înregistrat o valoare medie de 75,02%în semestrul II 2009, în scădere cu 1,91% faţă de perioada similară a anului 2008. Cel mai


29

mare număr de beneficiari domiciliaţi în mediul urban s-a înregistrat în zona Nord-Est (cu54.335 de beneficiari şi o creştere de 26,71%), urmată de Sud-Est (cu 30.454 şi +31,84%) şiCentru (cu 28.985 şi 31,86%).

În ceea ce priveşte vârsta reprezentantului legal, numărul cel mai mare de beneficiarise încadrează în grupele 35-39, 30-34 şi 40-44 ani. O menţiune specială se cuvine săacordăm grupei de vârstă 40-44 ani, care – excepând grupa de vârstă 35-39 cu o creşteremedie de 0,20% – a înregistrat o creştere medie de aproximativ 2,00% (1,94%) pe seamatuturor celorlate grupe, care au înregistrat o scădere semnificativă. Astfel, în zona cu cei maimulţi beneficari (Nord-Est) – s-au înregistrat 50.194, 43.706 şi 36.373 de alocaţii plătite pecele trei intervale de analiză şi o creştere cu 2,22% a ponderii grupei de vârstă 40-44 ani, îndetrimentul tuturor celorlalte categorii de vârstă. Următoarea zonă de dezvoltare – dupănumărul de beneficiari – este zona Sud (cu 32.013, 30477 şi 21.275) şi o creştere a ponderiigrupei de vârstă 40-44 ani cu 1,93%. La polul opus se situează zonele Vest (cu 9.834, 9.650şi 6.553 şi o creştere cu 1,45% pentru grupa 40-44 ani) şi Bucureşti-Ilfov (cu 1.740, 2.249şi 1.117 dosare şi +2,03% pentru grupa 40-44 ani).

Având în vedere datele de analiză de care dispunem putem formula – ca o concluziefinală la acest capitol – că zona de dezvoltare economică cea mai afectată de crizaeconomică din anul 2009 a fost zona Nord-Est, iar numărul maxim de beneficiari a provenitdin rândul structurii familiale care cuprinde ambii părinţi şi doi copii în întreţinere, familiadomiciliază în mediul urban, iar vârsta reprezentantului legal este cuprinsă între 40 şi 45 deani.

5. Judeţe

5.1 Valori medii la nivel de judeţ şi coeficienţii de amplitudine

În tabelul 5.1.1 prezentăm numărul mediu lunar de beneficiari care s-a înregistrat lanivel de judeţ în cadrul celor trei intervale de analiză considerate. Aceste valori au fostutilizate în tabelele şi diagramele care prezintă evoluţia tuturor celor 41 de judeţe şi a celor 6sectoare ale municipiului Bucureşti.

Tabelul 5.1.1 Numărul mediu lunar al beneficiarilor de alocaţii familialela nivel de judeţ (total şi pe tip de alocaţie)

Interval deanaliză

Numărtotal dedosare

Număr de beneficiari

Alocaţie complementară Alocaţie complementarăşi VMG

Alocaţie de susţinere(fam. monoparentală)

Nr. dosare Pondere Nr. dosare Pondere Nr. dosare Pondere

sem. II 2008 14327 8881 61,98 1527 10,66 3920 27,36sem. I 2009 15195 9701 63,84 1450 9,54 4044 26,62

sem. II 2009 16403 10798 65,83 1396 8,51 4209 25,66

În afară de faptul că urmăresc evoluţia în timp a fenomenelor – şi, faciliteazăefectuarea unor analize de tip longitudinal – valorile medii la nivel de judeţ ne-au permiselaborarea unor seturi de indicatori – denumiţi coeficienţi de amplitudine – care măsoară,comparativ, într-o analiză de tip transversal, dimensiunile fenomenelor analizate. Valoarea


30

acestor coeficienţi se obţine prin împărţirea numărului de beneficiari judeţeni la media peţară.

În tabelul 5.1.2 prezentăm setul indicatorilor de amplitudine care a fost calculaţipentru evaluarea numărului total de beneficiari ai alocaţiilor familiale înregistraţi însemestrul II din 2009. Valorile supraunitare ale coeficientului de amplitudine au fost sortatedescrescător şi sunt prezentate în tabelul 5.1.2a, iar valorile subunitare au fost sortatecrescător şi sunt prezentate în tabelul 5.1.2b.

Tabelul 5.1.2 Valoarea coeficienţilor de amplitudine pentru numărul totalde alocaţii familiale plătite în semestrul II 2009

Tabelul 5.1.2a Tabelul 5.1.2b

Denumire judeţ Zonă dedezvoltare

Coeficientamplitudine

Denumire judeţ Zonă dedezvoltare


Suceava Nord-Est 2,67 Bucureşti S3 Buc.+Ilfov 0,01Iaşi Nord-Est 2,53 Bucureşti S4 Buc.+Ilfov 0,01Bacău Nord-Est 1,93 Bucureşti S6 Buc.+Ilfov 0,01Dolj Sud-Vest 1,93 Bucureşti S1 Buc.+Ilfov 0,03Vaslui Nord-Est 1,89 Bucureşti S2 Buc.+Ilfov 0,05Botoşani Nord-Est 1,79 Bucureşti S5 Buc.+Ilfov 0,06Mureş Centru 1,64 Ilfov Buc.+Ilfov 0,34Neamţ Nord-Est 1,60 Tulcea Sud-Est 0,48Maramureş Nord-Vest 1,56 Hunedoara Vest 0,48Prahova Sud 1,39 Cluj Nord-Vest 0,58Olt Sud-Vest 1,39 Timiş Vest 0,64Dâmboviţa Sud 1,36 Brăila Sud-Est 0,65Galaţi Sud-Est 1,35 Covasna Centru 0,65Buzău Sud-Est 1,34 Sălaj Nord-Vest 0,66Argeş Sud 1,26 Caraş-Severin Vest 0,70Bihor Nord-Vest 1,15 Arad Vest 0,72Satu Mare Nord-Vest 1,09 Ialomiţa Sud 0,76Teleorman Sud 1,07 Sibiu Centru 0,76Bistriţa-Năsăud Nord-Vest 1,04 Alba Centru 0,77Vrancea Sud-Est 1,02 Harghita Centru 0,85Vâlcea Sud-Vest 1,02 Braşov Centru 0,87Gorj Sud-Vest 1,01 Mehedinţi Sud-Vest 0,92Giurgiu Sud 1,00 Călăraşi Sud 0,96

Constanţa Sud-Est 0,99

Judeţele cuprinse în tabelul 5.1.2a au înregistrat un număr mediu lunar de beneficiaricare a depăşit valoarea medie la nivel de judeţ, iar cele din tabelul 5.1.2b s-au situat subaceastă valoare. Valorile extreme s-au înregistrat – aşa cum era de aşteptat – în zoneleeconomice Nord-Est şi, respectiv, Bucureşti. Dacă în cazul zonei Nord-Est numărul debeneficiari depăşeşte substanţial media pe ţară – în cazul judeţelor Suceava şi Iaşi de douăori şi jumătate – în ceea ce priveşte zona Bucureşti-Ilfov, doar în judeţul Ilfov (coeficient deamplitudine 0,34) numărul de beneficiari abia depăşeşte o treime din valoarea de referinţă.În ceea ce priveşte sectoarele municipiului Bucureşti, cel mai mare număr de beneficiari s-aînregistrat în sectoarele 5 (0,06) şi 2 (0,05) cu valori de 20 de ori mai mici decât media peţară.


31

5.2 Analiză la nivel de judeţ

Pentru acest tip de analiză s-au folosit – la fel ca şi în cazul studiilor anterioare – treiintervale de analiză semestriale, iar valorile de referinţă au fost considerate mediilearitmetice lunare înregistrate în semestrul II din anul 2008. Menţionăm, de asemenea, faptulcă s-a considerat util – avându-se în vedere similitudinile de natură culturală şi depoziţionare geografică – să grupăm judeţele în funcţie de zonele economice cărora leaparţin.

5.2.1 Zona de dezvoltare economică Nord - Est

Fig 6.1 Poziţionare geografică şi componenţă administrativă

În cele ce urmează ne propunem să evidenţiem modul în care au evoluat cele treitipuri de alocaţii familiale pe parcursul anului 2009 în cadrul judeţelor situate în zonaeconomică Nord-Est (v. figura 6.1). Astfel, în tabelele 5.2.1.1-5.2.1.3 prezentăm numărulmediu lunar de dosare plătite în semestrul II din anii 2008 şi 2009, precum şi creştereaînregistrată în 2009 pentru fiecare tip de alocaţie şi, de asemenea, ponderea acestora înansamblul alocaţiilor familiale pentru fiecare judeţ în parte.

Aşa cum se poate observa din figura 6.2 diferenţa – din punct de vedere numeric –între alocaţia complementară şi celelalte două tipuri majore de alocaţii familliale este extremde mare şi a urmat o tendinţă crescătoare în 2009. Cele mai multe familii s-au aflat în platăîn judeţele Suceava şi Iaşi, iar cei mai puţini beneficiari au provenit din judeţele Neamţ şiVaslui, unde s-a înregistrat, totuşi, un număr de 1,8 ori mai mare decât media pe ţară –valoare care s-a menţinut constantă în toate cele trei intervale de analiză. În tabelul 5.2.1.0este prezentată evoluţia numărului de beneficiari – în funcţie de valoarea coeficientului deamplitudine pentru fiecare judeţ în parte şi pentru toate tipurile majore de alocaţii familiale.


32

Vom spune, aşadar, că s-a înregistrat cel mai mare număr de beneficiari de alocaţiecomplementară şi venit minim garantat în judeţele Iaşi (cu coeficientul de amplitudine 4,01,în scădere) şi Vaslui (de 3,69, în creştere) , iar cel mai mic număr s-a înregistrat în judeţeleSuceava (1,35), respectiv Neamţ (1,63).

Tabelul 5.2.1.0 Evoluţia raportului dintre numărul de beneficiarila nivel de judeţ şi valoarea medie pe ţară

Judeţ

Număr total dedosare

Alocaţiacomplementară

Aloc. complementarăşi VMG

Aloc.monoparentală

Sem.II

2008

Sem.I

2009

SemII

2009

Sem.II

2008

Sem.I

2009

SemII

2009

Sem.II

2008

Sem.I

2009

SemII

2009

Sem.II

2008

SemI

2009

SemII

2009Bacău 2,06 2,00 1,93 2,42 2,29 2,18 2,29 2,34 2,31 1,17 1,17 1,15Botoşani 1,82 1,82 1,79 2,01 2,02 1,97 2,04 1,90 1,80 1,30 1,32 1,32Iaşi 2,64 2,58 2,53 2,68 2,61 2,54 4,03 4,02 4,01 2,00 1,98 1,99Neamţ 1,61 1,60 1,60 1,81 1,78 1,77 1,62 1,62 1,63 1,15 1,14 1,17Suceava 2,71 2,73 2,67 3,46 3,42 3,28 1,41 1,39 1,35 1,53 1,54 1,55

Vaslui 1,98 1,94 1,89 1,82 1,79 1,76 3,59 3,65 3,69 1,70 1,68 1,63

În ceea ce priveşte alocaţia de sprijin pentru familia monoparentală, numărul cel maimare de beneficiari – comparativ cu media pe ţară – s-a înregistrat în judeţele Iaşi (1,99) şiVaslui (1,63), iar cel mai mic în judeţele Bacău (1,15) şi Neamţ (1,17). O menţiune specialăpentru judeţul Suceava care – v. tabelul 5.2.1.0, – a înregistrat numărul maxim debeneficiari din zona economică Nord-Est (coeficient de amplitudine 2,67). La polul opus s-asituat judeţul Neamţ cu numărul minim de beneficiari şi un coeficient de 1,60.

Fig. 6.2 Evoluţia numărului de beneficiari ai alocaţiilor familialeîn judeţele din zona NORD – EST (sem. II 2008-sem. II 2009)

88819701

10798

1396

3920 4044 4209

6158 5822 5590

7831 7990 8367

30732

33219

35389

5485 5286 51556661 6775 6880

14501527

2382725348

27476

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

S2_08 S1_09 S2_09 S2_08 S1_09 S2_09 S2_08 S1_09 S2_09

Complementară Complementară+VMG Monoparentală

MJ

BACAU

BOTOSANI

IASI

NEAMT

SUCEAVA

VASLUI


33

Tabelul 5.2.1.1 Evoluţia numărului de beneficiari pe tipuri de alocaţii(exprimată în număr de dosare)

Judeţ

Alocaţiecomplementară

Alocaţiecomplementară şi VMG

Alocaţiede susţinere


II2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Bacău 21495 23591 2096 3489 3219 -270 4584 4843 259Botoşani 17878 21239 3360 3120 2509 -611 5112 5536 424Iaşi 23827 27476 3649 6158 5590 -568 7831 8367 537Neamţ 16041 19085 3044 2466 2281 -184 4500 4916 415Suceava 30732 35389 4657 2160 1882 -278 5979 6526 547Vaslui 16184 18968 2783 5485 5155 -330 6661 6880 219Medie pe ţară 8881 10798 1917 1527 1396 -131 3920 4209 290

În tabelele 5.2.1.1-5.2.1.3 prezentăm modul în care a evoluat pe parcursul anului2009 fiecare dintre cele trei tipuri majore – atât din punct de vedere al aportului debeneficiari, cât şi ca pondere în ansamblul alocaţiilor familiale analizate. Astfel, în tabelelecitate se observă faptul că alocaţiile complementară şi de susţinere pentru familiamonoparentală cresc – atât numeric cât şi procentual – iar alocaţia complementară pentrufamiliile care primesc şi ajutor social scade. În ceea ce priveşte alocaţia complementară,numărul suplimentar de dosare este superior pentru

Tabelul 5.2.1.2 Evoluţia numărului de beneficiari pe tipuri de alocaţii(exprimată în %)

Judeţ





II2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Bacău 21495 23591 9,75 3489 3219 -7,74 4584 4843 5,65Botoşani 17878 21239 18,79 3120 2509 -19,59 5112 5536 8,28Iaşi 23827 27476 15,31 6158 5590 -9,22 7831 8367 6,85Neamţ 16041 19085 18,98 2466 2281 -7,48 4500 4916 9,23Suceava 30732 35389 15,15 2160 1882 -12,89 5979 6526 9,15Vaslui 16184 18968 17,20 5485 5155 -6,02 6661 6880 3,28Medie pe ţară 8881 10798 21,59 1527 1396 -8,58 3920 4209 7,39

toate judeţele, iar pentru alocaţia monoparentală doar în judeţele Vaslui şi Bacău valorile sesituează sub media pe ţară. În ceea ce priveşte alocaţia complementară şi ajutorul social,scăderea este mai mare decât valoarea medie pe ţară pentru toate judeţele. Faptul că seînregistrează creşteri procentuale mai mici decât aportul de dosare – de exemplu, la Suceavanumărul de dosare noi intrate în plată a fost de 4.657, ceea ce reprezintă o creştere cu15,15% a numărului de beneficiari, iar la Neamţ un aport de 3.044 dosare noi a reprezentat


34

o creştere cu 18,98% – se datorează numărului de beneficiari pre-existenţi. Astfel, pentruexemplul citat, la Suceava numărul de beneficiari de alocaţie complementară înregistrat însemestrul II 2008 a fost 30.732, iar la Neamţ a fost doar de 16.041.

Tabelul 5.2.1.3 Ponderea tipurilor de alocaţii în numărul total de dosare

Judeţ




Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Bacău 72,70 74,53 1,83 11,80 10,17 -1,63 15,50 15,30 -0,20Botoşani 68,47 72,53 4,06 11,95 8,57 -3,38 19,58 18,90 -0,67Iaşi 63,01 66,31 3,31 16,28 13,49 -2,79 20,71 20,19 -0,51Neamţ 69,72 72,62 2,89 10,72 8,68 -2,04 19,56 18,70 -0,86Suceava 79,06 80,80 1,74 5,56 4,30 -1,26 15,38 14,90 -0,48Vaslui 57,13 61,18 4,05 19,36 16,63 -2,73 23,51 22,19 -1,32Medie pe ţară 61,98 65,83 3,84 10,66 8,51 -2,15 27,36 25,66 -1,70

În tabelul 5.2.1.3 prezentăm evoluţia ponderilor în ansamblul alocaţiilor familiale.Astfel, pentru toate judeţele zonei, singura alocaţie care are ponderi mai mari în 2009 estealocaţia complementară. Doar în două judeţe – Vaslui şi Botoşani – se înregistrează valorimai mari decât media pe ţară. Ponderea pentru celelalte două tipuri de alocaţii familiale ascăzut faţă de anul 2008

5.2.1.1 Alocaţia complementară


Fig. 6.3 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei complementare pentru judeţeledin zona NORD - EST în funcţie de numărul de copii din familie

3671 3732

962

4474 4650

8619

9595

1978

9903

11282

2113

1199011655

39193168

1406613568

4406

3350

1119555516

41783636

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

c_1 c_2 c_3 c_4 c_1 c_2 c_3 c_4

semestrul II 2008 semestrul II 2009

MJ

BC

BT

IS

NT

SV

VS


35

În figura 6.3 prezentăm numărul de beneficiari de alocaţie complementară dupănumărul de copii din familie, iar în tabelul 5.2.1.4 prezentăm pentru fiecare structurăfamilială atât evoluţia numărului de beneficiari, cât şi a ponderii fiecăruia din cele patrutipuri în ansamblul alocaţiilor familiale. Din ambele reprezentări rezultă că familiile cu doicopii, urmate de cele cu unul singur – excepţia este judeţul Suceava, unde ordinea esteinversă – sunt generatoarele (şi beneficiarele) acestei creşteri. Cu toate că se înregistrează ocreştere generală – superioară mediei pe ţară – a numărului de dosare pentru familiile cu treicopii, în cazul judeţelor Neamţ şi Suceava se înregistrează o scădere a ponderii pentru acesttip de alocaţie complementară. De remarcat şi faptul că singura creştere a ponderii în cazulfamiliilor cu 4 copii se înregistrează în judeţul Vaslui (0,01%).

5.2.1.4 Evoluţia numărului de beneficiari în funcţie de structura familială

Judeţ

Diferenţe pe tipuri de familie (2009-2008)cu 1 copil cu 2 copii cu 3 copii cu 4 copii

Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

Bacău 851 0,89 1069 1,40 258 0,16 -81 -0,62Botoşani 1305 1,69 1500 2,18 376 0,20 179 -0,02Iaşi 1284 1,11 1687 1,86 543 0,47 135 -0,13Neamţ 1276 1,32 1455 1,88 270 -0,02 43 -0,28Suceava 2076 1,27 1913 0,99 487 -0,02 182 -0,50Vaslui 1082 1,70 1286 2,05 311 0,29 104 0,01Medie pe ţară 803 1,66 918 2,30 157 0,11 39 -0,22


În figura 6.4 şi în tabelele 5.2.1.5 – 5.2.1.6 prezentăm evoluţia numărului debeneficiari

Fig. 6.4 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei complementarepentru judeţele din zona NORD - EST în funcţie de mediul de rezidenţă

6995

19235

16411

20114

15104

1352412295

8251

20780

16990

25713

17538

1186213102

1885 22601467

3712

937

17208

3890

2547 2811

4248

1763 1548

23527

5865

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

MJ BC BT IS NT SV VS

S2_08

S1_09

S2_09

O2_08

O1_09

O2_09


36

în funcţie de mediul de rezidenţă. Astfel, se constată că doar judeţele Bacău şi Vasluirespectă tendinţa de creştere continuă – schiţată de valorile medii la nivel de judeţ alenumărului de beneficiari şi a ponderii în cadrul alocaţiilor familiale – pe cele trei intervalede analiză şi în cazul ambelor medii de rezidenţă (v. tabelul 5.2.1.5). În cazul judeţuluiBotoşani scade ponderea mediului rural cu 4,83% pe fondul unui aport de doar 579 dedosare noi în semestrul II din 2009 (v. tabelul 5.2.1.6), în schimb creşte ponderea mediuluiurban – de la 5,62% la 14,51% – datorită unui aport de 2.781, ceea ce reprezintă o creşterede 189,55% a numărului de beneficiari care provin din mediul urban.

Tabelul 5.2.1.5 Numărul mediu de beneficiari şi ponderea mediului de rezidenţă

JudeţSem. II 2008 Sem. I 2009 Sem. II 2009

Numărdosare



PondereSat Oraş Sat Oraş Sat Oraş

Bacău 21495 65,06 7,64 22247 65,28 8,03 23591 65,65 8,88Botoşani 17878 62,85 5,62 19637 59,18 11,65 21239 58,02 14,51Iaşi 23827 53,19 9,82 25348 61,07 3,66 27476 62,06 4,25Neamţ 16041 65,65 4,07 17289 65,94 5,33 19085 66,73 5,89Suceava 30732 34,79 44,27 33219 27,43 52,66 35389 27,08 53,72Vaslui 16184 43,40 13,73 17399 44,52 14,53 18968 42,26 18,92Medie pe ţară 8881 48,82 13,16 9701 49,60 14,24 10798 50,30 15,53

O scădere a ponderii mediului rural – pe fondul creşterii numărului de beneficiari – semanifestă şi în cazul judeţului Suceava, dar aici numărul beneficiarilor domiciliaţi în mediulurban este mult superior celor din mediul rural.

În cazul judeţului Iaşi a crescut mult numărul beneficiarilor din mediul rural şi a scăzutdrastic numărul celor domiciliaţi în mediul urban (cu 52,52%), ceea ce a determinatscăderea ponderii acestui tip de alocaţie de la 9,82% la 4,25%.

Tabelul 5.2.1.6 Creşterea numărul de beneficiari înregistrată în 2009(pe medii de rezidenţă)

JudeţSem. II 2008 Sem. II 2009 Modificare (2009-2008)

Număr dosare Număr dosare Număr dosare %Sat Oraş Sat Oraş Sat Oraş Sat Oraş

Bacău 19235 2260 20780 2811 1545 552 8,03 24,40Botoşani 16411 1467 16990 4248 579 2781 3,53 189,55Iaşi 20114 3712 25713 1763 5598 -1949 27,83 -52,52Neamţ 15104 937 17538 1548 2433 611 16,11 65,18Suceava 13524 17208 11862 23527 -1662 6319 -12,29 36,72Vaslui 12295 3890 13102 5865 808 1975 6,57 50,79Medie pe ţară 6995 1885 8251 2547 1256 662 17,95 35,09

În ceea ce priveşte judeţul Vaslui, acesta a manifestat o creştere şi din punct de vederenumeric şi ca pondere pentru ambele medii de rezidenţă doar în semestrul I din 2009, dupăcare aportul de dosare provenind din mediul rural a diminuat. A continuat să crească aportul


37

mediului urban (cu 50,79% în semestrul II 2009 faţă de semestrul II 2008), ceea ce adeterminat o creştere cu 5,19% a ponderii acestui tip de alocaţie.

5.2.1.2 Alocaţia complementară pentru beneficiarii de ajutor social


În figura 6.5 am reprezentat numărul (mediu lunar) de beneficiari de alocaţiecomplementară şi ajutor social – după numărul de copii aflaţi în îngrijire – plătiţi însemestrul II din anii 2008 şi 2009, precum şi o valoare medie (MJ) care reprezintă media peţară la nivel de judeţ a beneficiarilor acestui tip de alocaţie. Aşa cum se poate observa dinhistogramele prezentate, se constată o tendinţă de scădere pentru toate tipurile de structurifamiliale şi pentru toate judeţele analizate.


Judeţ


Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

Bacău -79 -0,44 -65 -0,47 -68 -0,38 -58 -0,34Botoşani -158 -0,88 -204 -1,18 -133 -0,71 -117 -0,60Iaşi -163 -0,72 -153 -0,89 -112 -0,58 -140 -0,61Neamţ -62 -0,60 -34 -0,61 -31 -0,37 -58 -0,45Suceava -63 -0,30 -71 -0,36 -74 -0,29 -71 -0,30Vaslui -120 -0,78 -94 -0,92 -62 -0,57 -55 -0,47Medie pe ţară -31 -0,58 -44 -0,78 -27 -0,41 -28 -0,37

Fig.6.5 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei complementare şi ajutor socialpentru judeţele din zona NORD - EST în funcţie de structura familială

l

197

1400

2237

1335

11861238

2085

1222

1046

1291

2014

1212

970

1171

1920

1150

915

254

533412

225281

577444

0

500

1000

1500

2000

2500

v_1 v_2 v_3 v_4 v_1 v_2 v_3 v_4


MJ

BC

BT

IS

NT

SV

VS


38

Valorile cu care a scăzut numărul de dosare aflate în plată sunt – în toate cazurile –mai mari decât valorile medii la nivel de judeţ şi cu atât mai mari, cu cât numărul debeneficiari este mai mare. Excepţie face judeţul Botoşani, care a înregistrat cea mai marescădere (611) a numărului de beneficiari. Urmează judeţele Iaşi cu o scădere de 568 debeneficiari şi Vaslui cu 330.

Această tendinţă nu poate fi explicată decât printr-o creştere a natalităţii în cadrulacestei categorii sociale, ceea ce ar avea ca drept consecinţă şi o creştere a veniturilorfamiliei – datorită cuantumului alocaţiei de stat pentru copiii sub 2 ani (200 lei) şi, posibil,indemnizaţiei pentru creşterea copilului (minimum 600 lei) – peste pragul de eligibilitatecare ar permite acordarea ajutorului social. Cu toate acestea, familiile vor continua să seregăsească printre beneficiarii de alocaţii pentru creşterea copiilor – vor primi alocaţiacomplementară – dar cuantumul acestora va fi diminuat cu 25,00%.


În figura 6.6 şi în tabelele 5.2.1.8 - 5.2.1.9 prezentăm evoluţia numărului debeneficiari – la nivelul zonei economice de dezvoltare Nord-Est – în funcţie de mediul derezidenţă.

Prima observaţie este legată de numărul de beneficiari înregistraţi în cele două mediide rezidenţă. Dacă valorile medii pe ţară indică o proporţie de 4 la 1 în favoarea mediuluirural, în cazul acestei zone, proporţia este cu mult mai mare şi culminează cu situaţia dinjudeţul Iaşi, unde s-au înregistrat 5.403 beneficiari în mediul rural şi numai 187 în mediulurban (semestrul II 2009). O diferenţă foarte mare s-a înregistrat şi în judeţul Vaslui (4.465de beneficiari în mediul rural şi 690 în mediul urban). Există şi o excepţie de la aceastăregulă, şi anume judeţul Suceava, unde numărul de beneficiari domiciliat la oraş (1.159) îldepăşeşte pe cel din mediul rural (723). Diferenţele între numărul de beneficiari din cele

Fig. 6.6 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei complementare şi VMGpentru judeţele din zona NORD - EST în funcţie de mediul de rezidenţă

1226

3096 3068

5397

2370

890

5015

1126

2869

2345

5403

2121

723

4465

300 392

52

761

96

1270

470269 350

164 187 161

1159

690

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000


S2_08

S1_09

S2_09

O2_08

O1_09

O2_09


39

două medii de rezidenţă fac ca şi ponderea în ansamblul alocaţiilor familiale să fiefavorabilă mediului rural (v. tabelul 5.2.1.8).



Numărdosare





În privinţa evoluţiei numărului de beneficiari trebuie să spunem că – faţă de tendinţagenerală de scădere în ambele medii de rezidenţă – s-a înregistrat o creştere doar în mediulurban şi numai în trei judeţe, şi anume Vaslui, Botoşani şi Neamţ (v. tabelul 5.2.1.9).

Tabelul 5.2.1.9 Evoluţia numărului de beneficiari în funcţiede mediul de rezidenţă



Bacău 3096 392 2869 350 -227 -43 -7,34 -10,87Botoşani 3068 52 2345 164 -723 112 -23,56 213,97Iaşi 5397 761 5403 187 6 -574 0,12 -75,45Neamţ 2370 96 2121 161 -249 65 -10,51 67,51Suceava 890 1270 723 1159 -167 -111 -18,77 -8,76Vaslui 5015 470 4465 690 -550 220 -10,96 46,70Medie pe ţară 1226 300 1126 269 -100 -31 -8,13 -10,41


40

5.2.1.3 Alocaţia de susţinere pentru familiile monoparentale

În figura 6.7 am reprezentat numărul (mediu lunar) de beneficiari de alocaţie desusţinere pentru familiile monoparentale – după numărul de copii aflaţi în îngrijire – plătiţiîn semestrul II din anii 2008 şi 2009, precum şi media naţională la nivel de judeţ (MJ)


Aşa cum se poate observa din histogramele zonale (v. figura 6.7) şi din tabelul5.2.1.10, se constată o creştere a numărului familiilor care au unul sau 2 copii în îngrijire.


Judeţ


Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

Bacău 180 -0,07 76 -0,01 -5 -0,10 9 -0,02Botoşani 302 -0,13 110 -0,19 8 -0,20 3 -0,15Iaşi 405 0,00 106 -0,22 9 -0,19 17 -0,10Neamţ 334 -0,16 64 -0,42 17 -0,15 0 -0,13Suceava 434 -0,01 67 -0,29 39 -0,08 8 -0,10Vaslui 219 -0,44 47 -0,38 -37 -0,32 -10 -0,18Medie pe ţară 239 -0,56 56 -0,60 1 -0,32 -6 -0,22

Fig. 6.7 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei de susţinerepentru judeţele din zona NORD – EST în funcţie de structura familială

2282

1112

371205

4222

2065

920

625

4627

2170

929

641

3767

1754

669471

3987

1801

631461

2521

211370

1057

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

5000

s_1 s_2 s_3 s_4 s_1 s_2 s_3 s_4


MJ

BC

BT

IS

NT

SV

VS


41

În privinţa celorlalte două structuri familiale – unde tendinţa la nivel de ţară este destagnare pentru familiile cu trei copii şi de scădere a numărului celor cu patru – trebuie săspunem că s-a înregistrat o creştere a numărului de beneficiari şi în cazul familiilor cu treicopii – mai puţin în judeţele Vaslui şi Bacău – şi în cazul celor cu patru copii. Numărulacestora din urmă a scăzut doar în cazul judeţului Vaslui.


În figura 6.8 şi în tabelele 5.2.1.11 - 5.2.1.12 prezentăm evoluţia numărului debeneficiari – în funcţie de mediul de rezidenţă – pentru judeţele zonei de dezvoltare Nord-Est.

Aşa cum se poate constata în figura 6.8, numărul beneficiarilor acestui tip de alocaţiefamilială este mai mare în mediul rural, iar valorile medii la nivel de ţară (histogramele MJ)



Numărdosare





Fig. 6.8 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei de susţinerepentru judeţele din zona NORD - EST în funcţie de mediul de rezidenţă

2801

3622

4361

6154

3697

2425

4796

2928

3707

4095

7199

3671

2088

4445

1119962

752

1677

804

3553

1866

12821136

14411168 1245

4438

2435

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000


S2_08

S1_09

S2_09

O2_08

O1_09

O2_09


42

indică o creştere a numărului de beneficiari pentru ambele medii de rezidenţă, ceea ce a avutca rezultat – pe fondul unei scăderi a ponderii acestui tip major de alocaţie în ansamblulalocaţiilor familiale– o creştere a ponderii mediului urban şi o scădere a ponderii mediuluirural (v. tabelul 5.2.1.11) pentru toate judeţele acestei zone de dezvoltare.




Bacău 3622 962 3707 1136 85 174 2,35 18,09Botoşani 4361 752 4095 1441 -266 689 -6,09 91,66Iaşi 6154 1677 7199 1168 1045 -509 16,98 -30,33Neamţ 3697 804 3671 1245 -26 441 -0,70 54,86Suceava 2425 3553 2088 4438 -337 885 -13,92 24,90Vaslui 4796 1866 4445 2435 -351 570 -7,32 30,53Medie pe ţară 2801 1119 2928 1282 127 162 4,54 14,51

Dintre judeţele acestei zone de dezvoltare (v. tabelul 5.2.1.12) singurul judeţ care aînregistrat o creştere pentru ambele medii de rezidenţă a fost judeţul Bacău. În cazuljudeţului Iaşi a crescut numărul de beneficiari din mediul rural (cu 16.98%) şi a scăzutnumărul celor din mediul urban (cu 30.33%). În celelalte judeţe a scăzut numărul debeneficiari de la sat şi a crescut numărul celor de la oraş. Cea mai importantă creştere s-aînregistrat în judeţele Suceava (cu un plus de 885 de dosare) şi Botoşani (+689 de dosare) –unde, pe parcursul unui singur an, aproape s-a dublat numărul de beneficiari.

În ceea ce priveşte sexul reprezentantului legal al familiei monoparentale, mamacontinuă să fie – în mai mult de 80% dintre cazuri, după cum o dovedesc valorile medii –părintele singur care îşi creşte copiii. Totuşi, aşa cum se poate observa în tabelul 5.2.1.13ponderea bărbaţilor, ca părinţi unici, a fost în creştere în 2009.

5.2.1.13 Numărul mediu lunar de beneficiari ai alocaţiei de susţinereşi ponderea femeilor şi bărbaţilor ca reprezentanţi legali

în numărul total de beneficiari (la nivel de judeţ)

JudeţSemestrul II 2008 Semestrul I 2009 Semestrul II 2009

Numărdosare





Două aspecte ar trebui subliniate în cazul judeţelor din cadrul acestei zone dedezvoltare, şi anume faptul că ponderea părintelui de sex feminin este în toate cazurile – cu


43

excepţia judeţului Iaşi – mai mare decât valoarea medie la nivel de judeţ, iar pondereabărbaţilor ca reprezentanţi ai familiei a înregistrat o tendinţă creştere. In ceea ce priveşteponderea sexului feminin s-a constatat că în trei judeţe – Neamţ, Botoşani şi Bacău – aceastadepăşeşte 85.00%. Excepţia o constituie judeţul Iaşi unde ponderea sexului feminin capărinte unic a atins doar valoarea de 77,66% în semestrul II din 2009 şi urmează o tendinţăde scădere. De-altfel, tendinţa de scădere a ponderii sexului feminin a fost generală în cadruljudeţelor acestei regiuni, cele mai mari scăderi înregistrându-se în judeţele Neamţ (-0.92%),Iaşi (-0.80%) şi Suceava (-0.55%). Scăderea cea mai mică s-a înregistrat în judeţul Botoşani(-0.17%).

În figura 6.5 şi în tabelul 5.2.1.14 prezentăm numărul şi ponderea beneficiarilor dealocaţii familiale pe grupe de vârstă, la nivelul semestrului II din anul 2009.

Tabelul 5.2.1.14 Ponderea numărului de beneficiaridupă grupele de vârstă (semestrul II 2009)

Judeţ Sub 25de ani

25-29ani

30-34ani

35-39ani

40-44ani

45 deani sipeste

Bacău 8,56 12,99 22,24 23,74 17,31 15,15Botoşani 8,29 12,10 21,68 25,89 18,03 14,03Iaşi 9,05 14,29 22,40 23,99 16,29 13,99Neamţ 7,83 12,79 21,79 25,52 17,86 14,21Suceava 7,48 12,25 20,60 24,05 19,02 16,60Vaslui 8,14 11,74 20,28 25,54 18,83 15,46Medie pe ţară 9,75 13,78 22,69 24,44 16,77 12,57

Fig. 6.5 Numărul de beneficiari pe grupe de vârstăîn zona de dezvoltare economică NORD – EST (sem. II 2009)

7040

6348

9281

5726

9023

6289

4008

7515 7581

9939

6708

10532

7920

2750

5480 5279

6750

4694

8330

5840

3722

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000


< 25

25-29

30-34

35-39

40-44

>= 45


44

Aşa cum se observă – atât din diagramă, cât şi din tabel – cele mai bine reprezentategrupe de vârstă sunt 35-39, 30-34 şi 40-44, ordine general valabilă pentru toate judeţeleacestei zone de dezvoltare.

Tabelul 5.2.1.15 Evoluţia ponderii număruluide beneficiari din judeţele zonei Nord - Est

(după grupele de vârstă)

Judeţ Sub 25de ani

25-29ani

30-34ani

35-39ani

40-44ani

45 deani sipeste

Bacău -0,22 -1,06 -0,25 0,13 1,91 -0,51Botoşani 0,00 -0,98 -1,25 -0,16 2,77 -0,38Iaşi -0,09 -1,06 -0,69 0,25 2,11 -0,53Neamţ 0,08 -0,76 -0,43 -0,15 1,79 -0,52Suceava 0,00 -0,47 -0,99 -0,41 1,97 -0,09Vaslui 0,05 -0,85 -1,16 -0,78 2,85 -0,11Medie pe ţară -0,18 -0,87 -0,50 0,20 1,94 -0,59

O a doua observaţie – care rezultă din analiza datelor cuprinse în tabelul 5.2.1.15 –legată de evoluţia ponderii grupelor de vârstă pe parcursul anului 2009, constă în creştereasemnificativă a ponderii beneficiarilor din grupa de vârstă 40-44 ani – creştere care a depăşitvaloarea de 2,00% în judeţele Vaslui (+2.85%), Botoşani (+2.77%) şi Iaşi (+2.11%) – îndetrimentul tuturor celorlalte (mai puţin grupa 35-39 ani care înregistrează, totuşi, o creşterecu 0.25% în judeţul Iaşi şi 0.13% în judeţul Bacău).


45

5.2.2 Zona de dezvoltare economică Sud - Est

În cele ce urmează ne propunem să evidenţiem modul în care au evoluat cele treitipuri de alocaţii familiale pe parcursul anului 2009 în cadrul judeţelor situate în zonaeconomică Sud-Est (v. figura 7.1).

Fig. 7.1 Poziţionare geografică şi componenţă administrativă

Aşa cum se poate observa din figura 7.2 diferenţa – din punct de vedere numeric

Fig.7.2 Evoluţia numărului de beneficiari ai alocaţiilor familiale înjudeţele din zona SUD – EST (sem. II 2008-sem. II 2009)

8881

9701

10798

1527 1450 1396

3920 4044 4209

12333

13243

2474

5195

11756

6661

25882715

14537

53165127

247025412680

12674

14354

53335195

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

S2_08 S1_09 S2_09 S2_08 S1_09 S2_09 S2_08 S1_09 S2_09


MJ

BRAILA

BUZAU

CONSTANTA

GALATI

TULCEA

VRANCEA


46

– între alocaţia complementară şi celelalte două tipuri majore de alocaţii familiale este mareşi a urmat o tendinţă crescătoare în 2009. Cele mai multe familii s-au aflat în plată înjudeţele Buzău (coeficient de amplitudine 1,35, în scădere) şi Galaţi (1,33, în creştere), iarcei mai puţini beneficiari au provenit din judeţele Tulcea (0,47) şi Brăila (0,69), ambele înscădere. În tabelul 5.2.2.1 este prezentată evoluţia numărului de beneficiari – în funcţie devaloarea coeficientului de amplitudine pentru fiecare judeţ în parte şi pentru toate tipurilemajore de alocaţii familiale. Am marcat cu roşu valorile maxime ale coeficienţilor deamplitudine şi cu galben pe cele minime.


Judeţ



Alocaţiacomplementară şi

VMG

Alocaţiamonoparentală

semII

2008

semI

2009

semII

2009

semII

2008

semI

2009

semII

2009

semII

2008

semI

2009

semII

2009

semII

2008

semI

2009

semII

2009Brăila 0,66 0,66 0,65 0,73 0,71 0,69 0,75 0,76 0,75 0,47 0,49 0,51Buzău 1,38 1,36 1,34 1,39 1,37 1,35 1,78 1,79 1,77 1,20 1,21 1,20Constanţa 1,07 1,05 0,99 1,02 0,99 0,94 1,55 1,61 1,58 0,98 0,98 0,93Galaţi 1,37 1,34 1,35 1,32 1,31 1,33 1,76 1,75 1,77 1,33 1,27 1,26Tulcea 0,50 0,49 0,48 0,48 0,48 0,47 0,50 0,48 0,46 0,52 0,51 0,51

Vrancea 1,07 1,05 1,02 1,03 0,99 0,95 0,80 0,82 0,81 1,29 1,28 1,27

Cel mai mare număr de beneficiari de alocaţie complementară şi venit minimgarantat s-a înregistrat în judeţele Buzău şi Galaţi (cu indicele de amplitudine 1,77), iar celmai mic număr s-a înregistrat în judeţele Tulcea (0,46), şi respectiv Brăila (0,75).

În ceea ce priveşte alocaţia de sprijin pentru familia monoparentală, numărul cel maimare de beneficiari s-a înregistrat în judeţele Vrancea (1,27) şi Galaţi (1,26), iar cel mai micîn judeţele Brăila şi Tulcea (ambele 0,51), cu menţiunea că, în cazul judeţului


Judeţ





II2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Brăila 6479 7456 978 1138 1042 -97 1834 2126 292Buzău 12333 14537 2204 2715 2474 -242 4717 5045 328Constanţa 9081 10109 1029 2370 2198 -171 3852 3906 54Galaţi 11756 14354 2598 2680 2470 -211 5195 5316 121Tulcea 4304 5118 814 758 645 -113 2046 2133 87Vrancea 9118 10244 1126 1226 1135 -91 5054 5333 279Medie pe ţară 8881 10798 1917 1527 1396 -131 3920 4209 290


47

Brăila s-a înregistrat o tendinţă de creştere a valorii coeficientului de amplitudine pe totparcursul anului 2009.

În tabelele 5.2.2.2-5.2.2.4 prezentăm modul în care a evoluat pe parcursul anului2009 fiecare dintre cele trei tipuri majore – atât din punct de vedere al aportului debeneficiari, cât şi ca pondere în ansamblul alocaţiilor familiale analizate. Astfel, în tabelelecitate se observă faptul că numărul de beneficiari pentru alocaţiile complementară şi desusţinere pentru familia monoparentală a crescut – atât numeric cât şi procentual – iar încazul alocaţiei complementare pentru familiile care primesc şi ajutor social, numărul debeneficiari a scăzut.


Judeţ





II2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Brăila 6479 7456 15,09 1138 1042 -8,49 1834 2126 15,95Buzău 12333 14537 17,87 2715 2474 -8,90 4717 5045 6,96Constanţa 9081 10109 11,33 2370 2198 -7,23 3852 3906 1,40Galaţi 11756 14354 22,10 2680 2470 -7,85 5195 5316 2,32Tulcea 4304 5118 18,91 758 645 -14,93 2046 2133 4,24Vrancea 9118 10244 12,34 1226 1135 -7,43 5054 5333 5,53Medie pe ţară 8881 10798 21,59 1527 1396 -8,58 3920 4209 7,39

În ceea ce priveşte alocaţiile complementară şi monoparentală, numărul suplimentarde dosare este superior valorii medii la nivel de ţară doar în cazul judeţelor Buzău şi Galaţi.În cazul alocaţiei complementare şi ajutorul social, scăderea este mai mare decât valoareamedie pe ţară în judeţele Galaţi şi Buzău.


Judeţ




Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Brăila 68,55 70,18 1,63 12,04 9,80 -2,24 19,40 20,01 0,61Buzău 62,40 65,91 3,51 13,74 11,22 -2,52 23,87 22,87 -0,99Constanţa 59,34 62,35 3,01 15,49 13,56 -1,93 25,17 24,09 -1,08Galaţi 59,88 64,83 4,95 13,65 11,15 -2,50 26,46 24,01 -2,45Tulcea 60,56 64,83 4,27 10,66 8,16 -2,50 28,78 27,01 -1,77Vrancea 59,22 61,30 2,08 7,96 6,79 -1,17 32,82 31,91 -0,91Medie pe ţară 61,98 65,83 3,84 10,66 8,51 -2,15 27,36 25,66 -1,70


48

În tabelul 5.2.2.4 prezentăm evoluţia ponderilor în ansamblul alocaţiilor familiale.Astfel, pentru toate judeţele zonei, singura alocaţie care are ponderi mai mari în 2009 estealocaţia complementară. Doar în două judeţe – Tulcea şi Galaţi – se înregistrează valori aleponderii mai mari decât media pe ţară. Celelalte două tipuri de alocaţii prezintă o ponderenegativă faţă de anul 2008.



În figura 7.3 prezentăm numărul de beneficiari de alocaţie complementară după tipulde familie, iar în tabelul 5.2.2.5 prezentăm detaliat – pentru fiecare structură familială – atâtevoluţia numărului de beneficiari, cât şi a ponderii fiecăruia din cele patru


Judeţ


Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

DosarePondere

+/-Brăila 458 0,79 472 1,24 54 -0,10 -7 -0,29Buzău 955 1,47 1079 2,03 135 0,06 35 -0,04Constanţa 379 0,86 549 2,04 61 0,02 40 0,08Galaţi 835 0,90 1489 3,88 216 0,23 58 -0,06Tulcea 326 1,44 405 2,60 59 0,15 24 0,08Vrancea 550 1,40 469 0,86 88 -0,03 19 -0,16Medie pe ţară 803 1,66 918 2,30 157 0,11 39 -0,22

Fig. 7.3 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei complementare pentru judeţeledin zona SUD – EST în funcţie de numărul de copii din familie

3671

962

516

44744650

1119

555

5447 5444

6402 6523

4973 4922

1293

568

5808

6411

1509

627

1081

527

1169

546

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

c_1 c_2 c_3 c_4 c_1 c_2 c_3 c_4


MJ

BR

BZ

CT

GL

TL

VR


49

tipuri în ansamblul alocaţiilor familiale. Din ambele reprezentări rezultă că familiile cu doicopii, urmate de cele cu unul singur – excepţia este judeţul Vrancea, unde ordinea esteinversă – sunt principalele generatoare (şi beneficiare) ale acestei creşteri.

În cazul familiilor cu trei copii aportul de dosare noi este mai mare decât media peţară doar în judeţul Galaţi, iar diferenţa de pondere între cele două intervale de analiză estenegativă doar în cazul judeţelor Vrancea şi Brăila.

De remarcat şi faptul că – în cazul familiilor cu 4 copii – singurele judeţe careînregistrează un aport de dosare noi mai mare decât valoarea medie pe ţară (Constanţa şiGalaţi) înregistrează şi o creştere a ponderii acestei structuri familiale.


În figura 7.4 şi în tabelele 5.2.2.6 – 5.2.2.7 prezentăm evoluţia numărului de beneficiari

în funcţie de mediul de rezidenţă. Astfel, se constată că toate judeţele respectă tendinţa decreştere – schiţată de valorile medii la nivel de judeţ ale numărului de beneficiari şi aponderii în cadrul alocaţiilor familiale – pe intervale extreme de analiză şi în cazul ambelormedii de rezidenţă (v. tabelul 5.2.2.6), cu excepţia judeţelor Brăila, Galaţi şi Vrancea careînregistrează o uşoară scădere – de maximum 0,30% în cazul judeţului Tulcea. În ceea cepriveşte semestrul I din anul 2009, ponderea mediului rural este superioară celei înregistrateîn semestrul II din 2008 pentru toate judeţele, iar ponderea mediului urban este mai maredoar în cazul judeţului Tulcea (cu 0,63%). De remarcat şi faptul că în două dintre judeţeleacestei zone de dezvoltare (Constanţa şi Tulcea) numărul de beneficiari este mai mare înmediul urban.

Fig. 7.4 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei complementarepentru judeţele din zona SUD - EST în funcţie de mediul de rezidenţă

6995

4806

10014

3441

9258

1208

85118251

5582

11740

3852

11561

1544

9634

1885 1673

2319

5640

24983097

608

2547

1875

2798

6257

2794

3574

610

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

MJ BR BZ CT GL TL VR

S2_08

S1_09

S2_09

O2_08

O1_09

O2_09


50



Numărdosare




Brăila 6479 50,85 17,70 6894 51,62 17,40 7456 52,54 17,64Buzău 12333 50,66 11,73 13243 52,28 11,63 14537 53,23 12,68Constanţa 9081 22,48 36,86 9589 23,69 36,66 10109 23,76 38,59Galaţi 11756 47,16 12,73 12674 50,85 11,46 14354 52,22 12,62Tulcea 4304 16,99 43,57 4653 18,64 44,20 5118 19,56 45,27Vrancea 9118 55,27 3,95 9603 56,73 3,36 10244 57,65 3,65Medie pe ţară 8881 48,82 13,16 9701 49,60 14,24 10798 50,30 15,53

În cazul tabelului 5.2.2.7 am consemnat numărul de beneficiari din cele două mediide rezidenţă pentru intervalele extreme de analiză, precum şi creşterile – atât din punct devedere numeric, cât şi procentual – înregistrate în semestrul II din 2009 faţă de perioadasimilară a anului 2008.




Brăila 4806 1673 5582 1875 776 202 16,15 12,06Buzău 10014 2319 11740 2798 1726 479 17,23 20,65Constanţa 3441 5640 3852 6257 411 617 11,96 10,94Galaţi 9258 2498 11561 2794 2303 296 24,87 11,83Tulcea 1208 3097 1544 3574 337 477 27,86 15,41Vrancea 8511 608 9634 610 1123 2 13,20 0,36Medie pe ţară 6995 1885 8251 2547 1256 662 17,95 35,09

S-a constatat un aport consistent de dosare noi pentru toate judeţele şi pentru ambele mediide rezidenţă, cu excepţia judeţului Vrancea unde creşterea numărului de dosare pentrubeneficiarii din mediul urban s-a rezumat la 2 dosare. În cazul judeţelor Constanţa şi Tulceanumărul de dosare noi a fost mai mare în mediul urban dar creşterea, din punct de vedereprocentual a fost mult mai mică decât valoarea medie la nivel de ţară. De-altfel, şi în cazulmediului rural s-au înregistrat creşteri procentuale mai mari decât media pe ţară doar înjudeţele Galaţi şi Tulcea.



În figura 7.5 am reprezentat numărul (mediu lunar) de beneficiari de alocaţiecomplementară şi ajutor social – după numărul de copii aflaţi în îngrijire – plătiţi însemestrul II din anii 2008 şi 2009, precum şi o valoare medie (MJ) care reprezintă media pe


51

ţară la nivel de judeţ a beneficiarilor acestui tip de alocaţie. Aşa cum se poate observa dinhistogramele prezentate, se constată o tendinţă de scădere pentru toate tipurile de structurifamiliale şi pentru toate judeţele analizate.


Judeţ


Numărdosare

PondereNumărDosare

PondereNumărDosare

PondereNumărdosare

Pondere

Brăila -33 -0,78 -31 -0,83 -23 -0,43 -10 -0,20Buzău -72 -0,82 -106 -1,05 -24 -0,32 -40 -0,33Constanţa -54 -0,61 -52 -0,65 -52 -0,48 -14 -0,18Galaţi -54 -0,74 -97 -1,03 -21 -0,36 -39 -0,37Tulcea -27 -0,64 -52 -1,09 -23 -0,49 -12 -0,28Vrancea 3 -0,15 -48 -0,52 -11 -0,18 -35 -0,32Medie pe ţară -31 -0,58 -44 -0,78 -27 -0,41 -28 -0,37

Excepţie face judeţul Vrancea care a înregistrat o creştere cu 3 dosare a numărului defamilii care au un copil în întreţinere. În general, scăderea numărului de beneficiari estesuperioară valorilor medii la nivel de ţară pentru toate tipurile de structuri familiale, daraceste scăderi nu depăşesc cu mult valoarea de 100 de dosare – cea mai mare s-a înregistratîn judeţul Buzău, la nivelul structurii familiale cu doi copii şi a fost de 106 dosare – ceea cea generat scăderi ale ponderii cu valori sub 1,10%. Astfel, pentru judeţul Tulcea, unde s-aînregistrat cea mai mare scădere de pondere – pentru structura familială cu 2 copii –valoarea a fost de -1,09%.

Fig.7.5 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei complementare şi ajutorsocial pentru judeţele din zona SUD - EST în funcţie de structura familială

444

577

281225

412

533

254197

939

1087

406

284

867

981

382

244

856

1021

463

341

802

924

441

303

0

200

400

600

800

1000

1200

v_1 v_2 v_3 v_4 v_1 v_2 v_3 v_4


MJ

BR

BZ

CT

GL

TL

VR


52


În figura 7.6 şi în tabelele 5.2.2.9 - 5.2.2.10 prezentăm evoluţia numărului debeneficiari – la nivelul zonei economice de dezvoltare Sud-Est – în funcţie de mediul derezidenţă.

O primă observaţie este legată de numărul de beneficiari înregistraţi în cele douămedii de rezidenţă. Dacă valorile medii indică o proporţie de 4 la 1 în favoarea mediuluirural, în cazul acestei zone sunt cel puţin trei judeţe care nu respectă o asemenea distribuţie abeneficiarilor. Sunt în primul rând judeţele Constanţa şi Tulcea – unde numărul de dosareeste mai mare în mediul urban – şi judeţul Vrancea unde proporţia rural/urban a fost maimare de 13 la 1 la nivelul semestrului II din 2009 (v. tabelul 5.2.2.10).



Numărdosare





Fig. 7.6 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei complementare şi VMGpentru judeţele din zona SUD - EST în funcţie de mediul de rezidenţă

1226

801

2283

680

2009

164

975

1126

716

2090

488

1878

137

1055

300 338433

1690

671594

251269325

384

1711

591508

80

0

500

1000

1500

2000

2500


S2_08

S1_09

S2_09

O2_08

O1_09

O2_09


53

Pentru celelalte judeţe proporţia a fost fie mai mică decât valoarea medie, cazuljudeţului Brăila (2,2 la 1) şi Galaţi (3,18 la 1), fie puţin mai mari – 5,44 la 1, în cazuljudeţului Buzău.

În privinţa evoluţiei numărului de beneficiari trebuie să spunem că – faţă de tendinţagenerală de scădere în ambele medii de rezidenţă – s-a înregistrat o creştere doar în mediulurban pentru judeţul Constanţa şi în mediul rural pentru judeţul Vrancea. (v. tabelul5.2.2.10).




Brăila 801 338 716 325 -84 -12 -10,53 -3,65Buzău 2283 433 2090 384 -193 -49 -8,45 -11,28Constanţa 680 1690 488 1711 -193 21 -28,33 1,26Galaţi 2009 671 1878 591 -131 -80 -6,50 -11,89Tulcea 164 594 137 508 -27 -86 -16,76 -14,43Vrancea 975 251 1055 80 80 -171 8,19 -68,07Medie pe ţară 1226 300 1126 269 -100 -31 -8,13 -10,41



În figura 7.7 am reprezentat numărul (mediu lunar) de beneficiari ai alocaţiei de

Fig. 7.7 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei de susţinerepentru judeţele din zona SUD – EST în funcţie de structura familială

2282

1057

370211

2521

1112

371205

3239

1315

429

212

3409

1304

412

192

590

316

1470

581

309

1407

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

s_1 s_2 s_3 s_4 s_1 s_2 s_3 s_4


MJ

BR

BZ

CT

GL

TL

VR


54

susţinere pentru familiile monoparentale după numărul de copii aflaţi în îngrijire.– Aşa cumse poate observa atât din histogramele judeţene (v. figura 7.7), cât şi din tabelul 5.2.2.11, seconstată o creştere a numărului familiilor care au unul sau 2 copii în îngrijire. Singurul judeţcare înregistrează o scădere a numărului de beneficiari pentru una dintre aceste structurifamiliale, este judeţul Constanţa (-9 dosare pentru familia cu 1 copil).


Judeţ


Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

Brăila 208 0,55 62 0,08 19 0,01 4 -0,02Buzău 290 -0,35 27 -0,47 5 -0,13 6 -0,04Constanţa -9 -1,03 52 0,01 3 -0,07 7 0,00Galaţi 169 -1,11 -11 -0,81 -18 -0,33 -20 -0,21Tulcea 100 -0,35 -2 -0,86 -4 -0,35 -7 -0,22Vrancea 233 0,00 63 -0,34 -9 -0,36 -7 -0,20Medie pe ţară 239 -0,56 56 -0,60 1 -0,32 -6 -0,22

În privinţa celorlalte două structuri familiale – unde tendinţa la nivel de ţară este destagnare pentru familiile cu trei copii şi de scădere a numărului celor cu patru – trebuie săspunem că s-a înregistrat o anumită creştere pentru familiile cu trei copii în judeţele Brăila(cu 19 dosare), Buzău şi Constanţa. Pentru celelalte judeţe numărul de beneficiari a scăzutsub valorile înregistrate în anul 2008. O situaţie similară s-a înregistrat şi în cazul familiilorcu patru copii, în sensul că trei judeţe au înregistrat o creştere a numărului de beneficiari(Brăila, Buzău şi Constanţa) şi trei s-au situat sub valoarea medie la nivel de ţară (Galaţi, cuun pasiv de 18 beneficiari, Tulcea şi Vrancea).


În figura 7.8 şi în tabelele 5.2.2.12 - 5.2.2.13 prezentăm evoluţia numărului debeneficiari – în funcţie de mediul de rezidenţă – pentru judeţele zonei de dezvoltare Sud-Est.Aşa cum se poate constata (v. figura 7.8), numărul beneficiarilor acestui tip de alocaţiefamilială este mai mare în mediul rural, cu excepţia judeţelor din Dobrogea (Constanţa şiTulcea). Valorile medii la nivel de ţară (redate grafic prin histogramele MJ) indică o creşterea numărului de beneficiari pentru ambele medii de rezidenţă, ceea ce nu este valabil pentrujudeţele Constanţa (unde s-a înregistrat o creştere în semestrul I din 2009, urmată de oscădere la un nivel, totuşi, superior celui din semestrul II 2008) şi Galaţi, unde numărulbeneficiarilor din mediul urban a scăzut în semestrul I şi a crescut în semestrul II din 2009până la o valoare inferioară cele înregistrate în semestrul II 2008. Aceste oscilaţii, precum şitot restul evoluţiei numărului de beneficiari din judeţele acestei zone de dezvoltare poate fiurmărit în tabelul 5.2.2.12. De remarcat şi faptul că în cazul judeţelor Constanţa şi Tulcea –ca şi pentru celelalte două tipuri majore de alocaţii familiale – numărul beneficiarilor dinmediul urban este mai mare decât al celor din mediul rural (v. figura 7.8 ).


55



Numărdosare



Pondere

Sat Oraş Sat Oraş Sat OraşBrăila 1834 12,74 6,66 1990 13,33 6,59 2126 13,36 6,65Buzău 4717 16,94 6,92 4891 17,05 6,55 5045 16,30 6,57Constanţa 3852 7,57 17,60 3965 7,52 17,43 3906 7,37 16,73Galaţi 5195 16,55 9,91 5127 16,61 8,59 5316 15,60 8,41Tulcea 2046 7,12 21,67 2057 7,07 20,71 2133 6,85 20,17Vrancea 5054 28,67 4,15 5195 28,91 3,60 5333 28,18 3,73Medie pe ţară 3920 19,55 7,81 4044 18,80 7,82 4209 17,85 7,81

Tabelul 5.2.2.13 Modificarea numărului de beneficiari înregistrată în 2009(pe medii de rezidenţă)



Brăila 1204 629 1420 706 215 77 17,88 12,26Buzău 3349 1368 3595 1450 246 82 7,35 6,02Constanţa 1159 2693 1194 2712 35 19 3,03 0,69Galaţi 3250 1946 3453 1863 203 -83 6,26 -4,26Tulcea 506 1540 541 1592 35 52 6,85 3,39Vrancea 4414 640 4709 624 295 -15 6,68 -2,40Medie pe ţară 2801 1119 2928 1282 127 162 4,54 14,51

Fig. 7.8 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei de susţinerepentru judeţele din zona SUD - EST în funcţie de mediul de rezidenţă

2801

1204

3349

1159

3250

506

4414

2928

1420

3595

1194

3453

541

4709

1119

629

1368

2693

1946

1540

640

1282

706

1450

2712

1863

1592

624

2770

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

5000


S2_08

S1_09

S2_09

O2_08

O1_09

O2_09


56

Toate judeţele acestei zone de dezvoltare (v. tabelul 5.2.2.13) au înregistrat creşteriîn ceea ce priveşte numărul de beneficiari din mediul rural, în general mai mari decâtvaloarea medie la nivel de ţară – doar în judeţele Constanţa şi Tulcea valorile, totuşipozitive, sunt mai mici. În mediul urban – cu excepţia aceloraşi judeţe din Dobrogea, undes-a înregistrat o scădere a numărului de dosare aflate în plată - creşterile au fost mai micidecât valoarea medie pe ţară.





Numărdosare





Două sunt aspectele care ar trebui subliniate în analiza acestui indicator. Un primaspect se referă la faptul că sunt judeţe – este vorba despre Brăila şi Vrancea – în care nu seatinge (sau depăşeşte) valoarea medie la nivel de ţară – este vorba de 80,00% pentru sexulfemeiesc ca părinte unic, sau reprezentant legal al familiei monoparentale. În cazul judeţuluiVrancea, această pondere coboară sub 75,00%. În contra partidă – cazul judeţului Constanţa– această pondere depăşeşte 92,00%.

Un al doilea aspect este legat de tendinţa de scădere a ponderii mamelor care îşicresc singure copiii. Este o tendinţă generală – evidenţiată şi de scăderea ponderii valoriimedii cu 0,22% – care a depăşit într-un singur an o scădere de un procent în cazul judeţelorTulcea (-1.08%) şi Brăila (-1,82%). În celelalte judeţe scăderea a fost mai mică de 1%, darmai mare decât media pe ţară.

În figura 7.9 şi în tabelul 5.2.2.15 prezentăm numărul şi ponderea beneficiarilor dealocaţii familiale pe grupe de vârstă, la nivelul semestrului II din anul 2009. Aşa cum seobservă cele mai bine reprezentate grupe de vârstă sunt 35-39, 30-34 şi 40-44, ordinegeneral valabilă pentru toate judeţele acestei zone de dezvoltare, cu excepţia judeţuluiConstanţa unde ponderea categoriei de vârstă 25-29 ani (16,34%) este superioară celei între40-44 ani (13,86%).


57


Judeţ Sub 25de ani

25-29ani

30-34ani

35-39ani

40-44ani

45 deani sipeste

Brăila 7,98 11,75 24,82 26,60 17,49 11,36Buzău 7,95 11,84 21,04 27,02 18,89 13,26Constanţa 11,46 16,34 24,57 22,62 13,86 11,14Galaţi 9,82 14,69 23,38 23,95 15,60 12,56Tulcea 10,45 14,23 22,70 24,26 16,05 12,32Vrancea 11,39 14,65 21,81 23,29 16,09 12,77Medie pe ţară 9,75 13,78 22,69 24,44 16,77 12,57

Tabelul 5.2.2.16 Evoluţia ponderii număruluide beneficiari din judeţele zonei Nord - Est


Judeţ Sub 25de ani

25-29ani

30-34ani

35-39ani

40-44ani

45 deani sipeste

Brăila 0,43 -1,29 -0,67 -0,23 2,69 -0,93Buzău -0,04 -0,67 -1,09 -0,67 3,00 -0,53Constanţa -0,08 -0,87 -0,27 0,69 1,00 -0,46Galaţi -0,38 -1,38 0,23 0,70 1,64 -0,82Tulcea -0,64 -1,14 0,23 0,28 2,18 -0,92Vrancea -0,11 -0,59 -0,80 0,00 2,07 -0,57Medie pe ţară -0,18 -0,87 -0,50 0,20 1,94 -0,59

Fig. 7.9 Numărul de beneficiari pe grupe de vârstăîn zona de dezvoltare economică SUD – EST (sem. II 2009)

3722

4641

3984

3644

4008

2826

5958

5301

1915

3893

2750

1859

4167

2248

3454

1267

2688

1792

5176

2637

3668

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000


< 25

25-29

30-34

35-39

40-44

>= 45


58

O a doua observaţie – redată în tabelul 5.2.2.16 – constă în creşterea semnificativă anumărului de beneficiari din grupa de vârstă 40-44 ani – creştere care a depăşit atât media peţară, cât şi valoarea de 2,00% în toate judeţele, cu excepţia judeţelor Constanţa şi Galaţi –dar şi o creştere semnificativă a numărului de beneficiari în grupa 35-39 ani în judeţeleTulcea (0,28%), Constanţa (0,69%) şi Galaţi (0,70%). De remarcat şi faptul că în cazuljudeţului Brăila a crescut numărul de beneficiari în grupa de vârstă sub 25 de ani (cu0,43%).


59

5.2.3 Zona de dezvoltare economică Sud

În cele ce urmează ne propunem să evidenţiem modul în care au evoluat cele treitipuri de alocaţii familiale pe parcursul anului 2009 în cadrul judeţelor situate în zonaeconomică Sud (v. figura 8.1).


Aşa cum se poate observa în figura 8.2 diferenţa – din punct de vedere numeric –

între alocaţia complementară şi celelalte două tipuri majore de alocaţii familiale este mare şi

Fig.8.2 Evoluţia numărului de beneficiari ai alocaţiilor familialeîn judeţele din zona SUD (sem. II 2008-sem. II 2009)

8881

9701

10798

3920 4044 4209

10527

12078

14122

6500 6588 67566243

11350

15156

59876562

139614501527158716651807

1705 13721789

6155

11868

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

S2_08 S1_09 S2_09 S2_08 S1_09 S2_09 S2_08 S1_09 S2_09


MJ

ARGES

CALARASI

DAMBOVITA

GIURGIU

IALOMITA

PRAHOVA

TELEORMAN


60

a urmat o tendinţă crescătoare în 2009. Cele mai multe familii s-au aflat în plată în judeţelePrahova (coeficient de amplitudine 1,40, în creştere) şi Dâmboviţa (1,31, de asemeni încreştere), iar cei mai puţini beneficiari au provenit din judeţele Călăraşi (0,79) şi Ialomiţa(0,84). În tabelul 5.2.3.1 este prezentată evoluţia numărului de beneficiari – în funcţie devaloarea coeficientului de amplitudine pentru fiecare judeţ în parte şi pentru toate tipurilemajore de alocaţii familiale. Am marcat cu roşu valorile maxime ale coeficienţilor deamplitudine şi cu galben pe cei minimi.


Judeţ



Aloc. complementarăşi VMG Aloc. monoparentală

semII

2008

sem I2009

semII

2009

semII

2008

semI

2009

semII

2009

semII

2008

semI

2009

semII

2009

semII

2008

sem I2009

semII

2009Argeş 1,15 1,22 1,26 1,08 1,17 1,22 1,18 1,15 1,14 1,32 1,38 1,39Călăraşi 0,99 0,96 0,96 0,81 0,77 0,79 0,75 0,75 0,72 1,51 1,49 1,49Dâmboviţa 1,31 1,34 1,36 1,19 1,25 1,31 1,17 1,18 0,98 1,66 1,63 1,60Giurgiu 0,90 1,05 1,00 0,84 0,96 0,90 0,31 0,37 0,36 1,27 1,52 1,48Ialomiţa 0,76 0,75 0,76 0,85 0,83 0,84 0,97 0,95 0,96 0,48 0,48 0,48Prahova 1,30 1,25 1,39 1,28 1,22 1,40 0,88 0,84 0,82 1,53 1,48 1,56

Teleorman 1,07 1,09 1,07 1,04 1,07 1,05 0,97 0,97 0,97 1,17 1,17 1,17

Cel mai mare număr de beneficiari de alocaţie complementară şi venit minimgarantat s-a înregistrat în judeţele Argeş şi Dâmboviţa (cu coeficienţii 1,14, respectiv 0,98,ambii în scădere), iar cel mai mic număr s-a înregistrat în judeţele Giurgiu (0,36, în creşterefaţă de anul precedent), şi respectiv Călăraşi (0,72, în scădere).

În ceea ce priveşte alocaţia de sprijin pentru familia monoparentală, numărul cel


Judeţ





II2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Argeş 9559 13164 3604 1807 1587 -220 5170 5858 688Călăraşi 7169 8529 1361 1143 1008 -135 5937 6271 334Dâmboviţa 10527 14122 3596 1789 1372 -417 6500 6756 256Giurgiu 7422 9692 2270 467 501 34 4991 6243 1252Ialomiţa 7519 9068 1549 1478 1334 -144 1899 2033 133Prahova 11350 15156 3805 1346 1138 -209 5987 6562 575Teleorman 9248 11344 2097 1476 1352 -123 4590 4916 327Medie pe ţară 8881 10798 1917 1527 1396 -131 3920 4209 290


61

mai mare de beneficiari s-a înregistrat în judeţele Dâmboviţa (1,60) şi Prahova (1,56), iar celmai mic în judeţele Ialomiţa (0,48) şi Teleorman (1,17).

În tabelele 5.2.3.2-5.2.3.4 prezentăm modul în care a evoluat pe parcursul anului2009 fiecare dintre cele trei tipuri majore – atât din punct de vedere al aportului debeneficiari, cât şi ca pondere în ansamblul alocaţiilor familiale analizate. Astfel, în tabelelecitate se observă faptul că numărul de dosare pentru alocaţiile complementară şi de susţinerepentru familia monoparentală cresc – atât numeric cât şi procentual – iar alocaţiacomplementară pentru familiile care primesc şi ajutor social scade, cu excepţia judeţuluiGiurgiu unde s-a înregistrat o creştere cu 7,21% în semestrul II din 2009 faţă de perioadasimilară a anului 2008 .


Judeţ





II2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Argeş 9559 13164 37,71 1807 1587 -12,18 5170 5858 13,30Călăraşi 7169 8529 18,98 1143 1008 -11,85 5937 6271 5,62Dâmboviţa 10527 14122 34,16 1789 1372 -23,29 6500 6756 3,94Giurgiu 7422 9692 30,59 467 501 7,21 4991 6243 25,09Ialomiţa 7519 9068 20,60 1478 1334 -9,76 1899 2033 7,02Prahova 11350 15156 33,53 1346 1138 -15,49 5987 6562 9,60Teleorman 9248 11344 22,67 1476 1352 -8,35 4590 4916 7,12Medie pe ţară 8881 10798 21,59 1527 1396 -8,58 3920 4209 7,39

În ceea ce priveşte alocaţia complementară, numărul suplimentar de dosare estesuperior pentru toate judeţele, iar în cazul alocaţiei monoparentale doar în judeţele Argeş şiGiurgiu valorile se situează peste media pe ţară.


Judeţ


Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Argeş 57,81 63,88 6,07 10,92 7,70 -3,23 31,27 28,43 -2,84Călăraşi 50,31 53,96 3,65 8,02 6,37 -1,65 41,67 39,67 -2,00Dâmboviţa 55,95 63,47 7,52 9,51 6,17 -3,34 34,54 30,36 -4,18Giurgiu 57,63 58,97 1,34 3,62 3,05 -0,58 38,75 37,98 -0,76Ialomiţa 69,00 72,93 3,92 13,57 10,73 -2,84 17,43 16,35 -1,08Prahova 60,75 66,31 5,56 7,21 4,98 -2,23 32,04 28,71 -3,33Teleorman 60,39 64,41 4,02 9,64 7,68 -1,96 29,97 27,91 -2,06Medie pe ţară 61,98 65,83 3,84 10,66 8,51 -2,15 27,36 25,66 -1,70


62

În ceea ce priveşte alocaţia complementară şi ajutorul social, scăderea este mai mică decâtvaloarea medie pe ţară doar în judeţul Teleorman.

În tabelul 5.2.3.4 prezentăm evoluţia ponderilor în ansamblul alocaţiilor familiale.Astfel, pentru toate judeţele zonei, singura alocaţie care are ponderi mai mari în 2009 estealocaţia complementară. Doar în cazul judeţului Giurgiu s-a înregistrat o valoare a ponderiimai mică decât media pe ţară. Celelalte două tipuri de alocaţii prezintă o pondere negativăfaţă de anul 2008.



În figura 8.3 prezentăm numărul de beneficiari de alocaţie complementară după tipulde familie, iar în tabelul 5.2.3.5 prezentăm detaliat – pentru fiecare structură familială – atâtevoluţia numărului de beneficiari, cât şi a ponderii fiecăruia din cele patru tipuri înansamblul alocaţiilor familiale. Din ambele reprezentări rezultă că familiile cu doi copii,urmate de cele cu unul singur – cu excepţia judeţelor Călăraşi şi Ialomiţa, unde ordinea esteinversă – sunt generatoarele (şi beneficiarele) acestei creşteri. Pentru familiile cu trei copiise înregistrează o creştere superioară mediei pe ţară în majoritatea judeţelor, cu excepţiajudeţelor Giurgiu şi Argeş – şi Ialomiţa unde aportul de numai 92 de dosare noi a generat oscădere a ponderii cu 0,04%. În cazul familiilor cu patru copii, aportul de dosare noi estemai mare decât media pe ţară doar în cazul judeţelor Prahova şi Dâmboviţa. Cu toate acestea– ca şi în cazul tuturor celorlalte judeţe – s-a produs o scădere a ponderii acestui tip destructură familială ale acestei zone de dezvoltare, mai mare decât media la nivel de ţară doarîn judeţele Prahova (-0,23%) şi Ialomiţa (-0,31%).

Fig. 8.3 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei complementare pentru judeţeledin zona SUD în funcţie de numărul de copii din familie

4384

757

342

6219

953

391

4268

4803

960

497

5765

6584

1200

574

51074728

956

559

6616 6672

1236

632

5601

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

c_1 c_2 c_3 c_4 c_1 c_2 c_3 c_4


AG

CL

DB

GR

IL

PH

TR


63


Judeţ


Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

DosarePondere

+/-Argeş 1525 2,53 1835 3,66 196 0,04 50 -0,17Călăraşi 698 2,16 559 1,44 91 0,15 12 -0,10Dâmboviţa 1497 3,23 1781 4,06 240 0,29 77 -0,06Giurgiu 1205 1,63 880 -0,31 149 0,03 37 -0,01Ialomiţa 760 2,18 690 2,09 92 -0,04 6 -0,31Prahova 1509 1,61 1944 3,89 279 0,29 73 -0,23Teleorman 972 1,79 986 2,20 123 0,14 15 -0,12Medie pe ţară 803 1,66 918 2,30 157 0,11 39 -0,22


În figura 8.4 şi în tabelele 5.2.3.6 – 5.2.3.7 prezentăm evoluţia numărului debeneficiari în funcţie de mediul de rezidenţă.

Se constată că doar în cazul judeţelor Călăraşi şi Prahova nu a fost respectată tendinţa decreştere continuă – schiţată de valorile medii la nivel de ţară ale numărului de beneficiari şi aponderii în cadrul alocaţiilor familiale – pe cele trei intervale de analiză. Astfel, în cazuljudeţului Călăraşi s-a înregistrat o scădere la nivelul semestrului I din 2009, urmată de ocreştere în semestrul II – inferioară cu de 127 de dosare faţă de nivelul din semestrul II2008, în cazul mediului urban. Pentru judeţul Prahova – şi tot în mediul urban – s-aînregistrat o scădere cu 175 de dosare în semestrul I 2009, urmată de o creştere în semestrulII cu 656 de dosare faţă de nivelul înregistrat în semestrul I 2008 (v. tabelul 5.2.3.7). Aşacum se observă în tabelul 5.2.3.6 în trei dintre judeţele acestei zone de dezvoltare – Argeş,

Fig. 8.4 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei complementarepentru judeţele din zona SUD în funcţie de mediul de rezidenţă

6995

8841

6540

8571

67296998

8383 83188251

11495

8028

11316

8730

7658

11532

10066

1885

719 629

1956

692 520

2968

930

2547

1669

501

2806

9621410

3623

1279

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

MJ AG CL DB GR IL PH TR

S2_08

S1_09

S2_09

O2_08

O1_09

O2_09


64

Dâmboviţa şi Teleorman – s-a înregistrat, pe tot parcursul anului 2009, o creştere a aportuluide noi beneficiari superioară mediei pe ţară, ceea ce a generat şi o creştere a ponderii pentruambele medii de rezidenţă cu valori cuprinse între 2,32% în judeţul Argeş şi 5,31% înjudeţul Dâmboviţa - pentru mediul rural şi între 1,19% în judeţul Teleorman şi 3,75% înjudeţul Argeş – pentru mediul urban.



Numărdosare



Pondere

Sat Oraş Sat Oraş Sat OraşArgeş 9559 53,46 4,35 11351 54,26 6,79 13164 55,78 8,10Călăraşi 7169 45,90 4,41 7491 48,68 2,61 8529 50,78 3,17Dâmboviţa 10527 45,55 10,40 12078 47,54 11,75 14122 50,86 12,61Giurgiu 7422 52,25 5,38 9284 53,04 5,09 9692 53,12 5,85Ialomiţa 7519 64,23 4,77 8019 60,74 9,91 9068 61,59 11,34Prahova 11350 44,87 15,88 11868 47,60 14,65 15156 50,46 15,85Teleorman 9248 54,32 6,07 10377 56,21 6,56 11344 57,15 7,26Medie pe ţară 8881 48,82 13,16 9701 49,60 14,24 10798 50,30 15,53

În cazul judeţului Giurgiu, ponderea beneficiarilor din mediul rural creşte în fiecaredintre cele trei intervale de analiză, dar în cazul mediului urban, ponderea scade în semestrulI din 2009 sub valoarea din semestrul II 2008 creşte peste acest nivel în semestrul II 2009.



Număr dosare Număr dosare Număr dosare %

Sat Oraş Sat Oraş Sat Oraş Sat OraşArgeş 8841 719 11495 1669 2654 950 30,02 132,22Călăraşi 6540 629 8028 501 1488 -127 22,75 -20,26Dâmboviţa 8571 1956 11316 2806 2745 850 32,03 43,47Giurgiu 6729 692 8730 962 2001 270 29,73 38,93Ialomiţa 6998 520 7658 1410 660 890 9,42 171,00Prahova 8383 2968 11532 3623 3150 656 37,57 22,09Teleorman 8318 930 10066 1279 1748 349 21,01 37,54Medie pe ţară 6995 1885 8251 2547 1256 662 17,95 35,09

În ceea ce priveşte judeţul Ialomiţa, acesta a manifestat o creştere semnificativă –atât din punct de vedere numeric cât şi ca pondere – în mediul urban, înregistrându-se ocreştere cu 171,00% în semestrul II 2009, faţă de perioada similară a anului 2008. Deremarcat şi scăderea cu 20,26% înregistrată în cazul mediului urban în aceeşi perioadăconsiderată.


65



În figura 8.5 am reprezentat numărul (mediu lunar) de beneficiari de alocaţiecomplementară şi ajutor social – după numărul de copii aflaţi în îngrijire – plătiţi însemestrul II din anii 2008 şi 2009. Aşa cum se poate observa din histogramele prezentate, seconstată o tendinţă de scădere pentru toate tipurile de structuri familiale şi pentru toatejudeţele analizate, cu excepţia judeţului Giurgiu, unde (v. tabelul 5.2.3.8) se înregistrează


Judeţ

Diferenţe pe tipuri de familie (2009-2008)

cu 1 copil cu 2 copii cu 3 copii cu 4 copiiNumărdosare

PondereNumărDosare

PondereNumărDosare

PondereNumărdosare

Pondere

Argeş -84 -1,12 -72 -1,27 -36 -0,50 -28 -0,33Călăraşi -45 -0,56 -49 -0,63 -31 -0,30 -10 -0,15Dâmboviţa -107 -0,96 -154 -1,27 -85 -0,62 -72 -0,50Giurgiu 6 -0,22 13 -0,25 15 -0,01 1 -0,11Ialomiţa -35 -0,82 -67 -1,15 -18 -0,46 -25 -0,41Prahova -49 -0,61 -57 -0,72 -52 -0,47 -51 -0,43Teleorman -35 -0,63 -51 -0,83 -29 -0,35 -8 -0,15Medie pe ţară -31 -0,58 -44 -0,78 -27 -0,41 -28 -0,37

O creştere a numărului de dosare aflate în plată pentru toate tipurile de structuri familialeavute în vedere. Pentru toate celelalte judeţe se înregistrează o scădere a numărului de

Fig. 8.5 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei complementare şi ajutor socialpentru judeţele din zona SUD în funcţie de structura familială

601

771

274

162

517

699

237

134

580

700

294

216

473

546

209

144

275

178

447477

257

152

504

629

469

578

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

v_1 v_2 v_3 v_4 v_1 v_2 v_3 v_4


AG

CL

DB

GR

IL

PH

TR


66

beneficiari sub valoarea medie pe ţară pentru structurile cu unu şi doi copii. În ceea cepriveşte familiile cu trei copii doar în cazul judeţului Ialomiţa scăderea s-a situat sub mediape ţară, iar în cazul judeţelor Teleorman şi Călăraşi – pentru familiile cu patru copii.


În figura 8.6 şi în tabelele 5.2.3.9 - 5.2.3.10 prezentăm evoluţia numărului debeneficiari – la nivelul zonei economice de dezvoltare Sud – în funcţie de mediul derezidenţă.

Prima observaţie este legată de numărul de beneficiari înregistraţi în cele două mediide rezidenţă. Dacă valorile medii indică o proporţie de 4 la 1 în favoarea mediului rural, în



Numărdosare




Argeş 1807 10,76 0,16 1665 8,55 0,41 1587 7,34 0,36Călăraşi 1143 7,49 0,53 1086 6,97 0,46 1008 5,94 0,44Dâmboviţa 1789 7,41 2,10 1705 6,37 2,00 1372 4,55 1,62Giurgiu 467 3,29 0,34 533 3,04 0,30 501 2,78 0,26Ialomiţa 1478 12,40 1,17 1376 10,70 1,43 1334 9,44 1,29Prahova 1346 4,98 2,23 1211 4,62 1,73 1138 3,60 1,38Teleorman 1476 7,52 2,12 1406 6,65 1,85 1352 6,00 1,68Medie pe ţară 1527 8,56 2,10 1450 7,70 1,84 1396 6,87 1,64

Fig. 8.6 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei complementare şi VMGpentru judeţele din zona SUD în funcţie de mediul de rezidenţă

1226

1780

1067

1395

423

1351

930

11511126

1512

9391012

457

1173

823

1057

300

2776

395

44127

416

324269

75 69

360

43

161

315 295

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

2000


S2_08

S1_09

S2_09

O2_08

O1_09

O2_09


67

cazul acestei zone doar în cazul judeţelor Prahova, Dâmboviţa şi Teleorman se înregistreazăvalori mai mici decât media pe ţară. În cazul judeţelor Giurgiu şi Călăraşi această proporţiedepăşeşte 10 la 1, iar în cazul judeţului Argeş această proporţie depăşeşte 20 la 1,înregistrându-se – la nivelul semestrului II din anul 2009 – 1.512 de beneficiari în mediulrural şi doar 75 în mediul urban. De-altfel acesta este singurul judeţ din cadrul acestei zonede dezvoltare în care s-a înregistrat o creştere cu mai mult de 100,00% a numărului debeneficiari (181,74%, v. tabelul 5.2.3.10). Celălalt judeţ în care s-a înregistrat o creştere anumărului de beneficiari din mediul urban a fost judeţul Ialomiţa care, cu un aport de 33 dedosare noi a înregistrat o creştere cu 26,18%.




Sat Oraş Sat Oraş Sat Oraş Sat OraşArgeş 1780 27 1512 75 -268 48 -15,07 181,74Călăraşi 1067 76 939 69 -129 -7 -12,07 -8,80Dâmboviţa 1395 395 1012 360 -383 -34 -27,43 -8,66Giurgiu 423 44 457 43 34 -1 8,08 -1,17Ialomiţa 1351 127 1173 161 -178 33 -13,15 26,18Prahova 930 416 823 315 -107 -101 -11,52 -24,36Teleorman 1151 324 1057 295 -94 -29 -8,17 -8,99Medie pe ţară 1226 300 1126 269 -100 -31 -8,13 -10,41

În ceea ce priveşte ponderile acestui tip de alocaţie în totalul alocaţiilor familiale,trebuie să spunem că doar în cazul judeţelor Ialomiţa (9,44%) şi Argeş (7,34%) pentrumediul rural şi, respectiv, Teleorman (1,68%) sunt mai mari decât valoarea medie pe ţară (v.tabelul 5.2.3.9).


68


În figura 8.7 am reprezentat numărul (mediu lunar) de beneficiari de alocaţie desusţinere pentru familiile monoparentale – după numărul de copii aflaţi în îngrijire – plătiţiîn semestrul II din anii 2008 şi 2009.


Aşa cum se poate observa din histogramele judeţene (v. figura 8.7) şi din tabelul 5.2.3.11,se constată o creştere a numărului familiilor care au unul sau 2 copii în îngrijire


Judeţ


Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

Argeş 558 -0,90 133 -1,07 -9 -0,62 6 -0,25Călăraşi 262 -0,74 46 -0,87 27 -0,19 -1 -0,20Dâmboviţa 279 -1,92 14 -1,41 -9 -0,48 -28 -0,38Giurgiu 824 -0,09 324 -0,29 77 -0,18 27 -0,20Ialomiţa 125 -0,47 21 -0,32 -5 -0,17 -8 -0,13Prahova 441 -1,57 124 -1,04 16 -0,43 -6 -0,29Teleorman 273 -0,93 48 -0,78 10 -0,23 -3 -0,13Medie pe ţară 239 -0,56 56 -0,60 1 -0,32 -6 -0,22

cu valori care nu depăşesc media pe ţară – cu excepţia judeţul Ialomiţa, în cazul familiilor cuun copil şi Dâmboviţa, Ialomiţa, Călăraşi şi Teleorman în cazul celor cu doi copii. În ceea cepriveşte familiile cu trei copii, doar în privinţa judeţelor Ialomiţa şi Dâmboviţa s-a

Fig. 8.7 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei de susţinere pentru judeţeledin zona SUD în funcţie de structura familială

3463

37253863

1789

538

4142

1802

3588

1625

506

268

4029

1750

521

280

544

282

517

17231676

283528311

262

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

s_1 s_2 s_3 s_4 s_1 s_2 s_3 s_4


AG

CL

DB

GR

IL

PH

TR


69

înregistrat o scădere a numărului de beneficiari, iar în cazul familiilor cu patru copii ocreştere s-a înregistrat doar în cazul judeţelor Argeş şi, mai ales, Giurgiu (+27 de dosare).De-altfel judeţul Giurgiu este singurul din această zonă de dezvoltare care a înregistrat ocreştere a numărului de beneficiari pentru toate tipurile de structuri familiale avute învedere.


În figura 8.8 şi în tabelele 5.2.3.12 - 5.2.3.13 prezentăm evoluţia numărului debeneficiari – în funcţie de mediul de rezidenţă – pentru judeţele zonei de dezvoltare Sud.

Faţă de valorile medii la nivel de ţară – care indică un raport de 2,2 la 1 în favoareamediului rural în privinţa numărului de beneficiari ai alocaţiei de sprijin pentru familiilemonoparentale, aşa cum se poate constata din figura 7.8 – s-a înregistrat o proporţie multmai mare în favoarea mediului rural, care a variat între 2,6 la 1 în judeţele Prahova şiDâmboviţa, 5,3 la 1 în judeţul Giurgiu şi a atins un maxim de 8,5 la 1 în judeţul Călăraşi.Dacă aceste ultime două judeţe menţionate sunt preponderent agrare – cu o populaţie puţinnumeroasă în mediul urban – surprinde proporţia (4,9 la 1) înregistrată în judeţul Argeş.Valorile medii la nivel de ţară (redate grafic prin histogramele MJ în figura 7.8), indică şi ocreştere a numărului de beneficiari pentru ambele medii de rezidenţă, observaţie care nu estevalabilă pentru judeţele Călăraşi şi Prahova (unde s-a înregistrat o scădere în semestrul I din2009, urmată de o creştere la un nivel, totuşi, inferior celui înregistrat în semestrul II 2008).Aceste oscilaţii, precum şi tot restul evoluţiei numărului de beneficiari din judeţele acesteizone de dezvoltare poate fi urmărit în tabelele 5.2.3.12-5.2.3.13.

Fig. 8.8 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei de susţinere pentru judeţeledin zona SUD în funcţie de mediul de rezidenţă

2801

4693

5217

4819

4168

1636

41293894

2928

4871

5613

4898

5218

1534

4717

4137

1119

478720

1681

822

263

1858

695

1282

987

658

1858

1025

498

1845

780

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000


S2_08

S1_09

S2_09

O2_08

O1_09

O2_09


70



Numărdosare



Pondere

Sat Oraş Sat Oraş Sat OraşArgeş 5170 28,38 2,89 5578 25,41 4,59 5858 23,64 4,79Călăraşi 5937 36,61 5,05 6028 37,19 4,08 6271 35,51 4,16Dâmboviţa 6500 25,61 8,93 6588 23,43 8,91 6756 22,01 8,35Giurgiu 4991 32,37 6,38 6155 32,28 6,25 6243 31,75 6,24Ialomiţa 1899 15,02 2,41 1956 13,14 4,09 2033 12,34 4,01Prahova 5987 22,10 9,95 5987 22,57 8,83 6562 20,64 8,07Teleorman 4590 25,43 4,54 4751 24,32 4,42 4916 23,49 4,43Medie pe ţară 3920 19,55 7,81 4044 18,80 7,82 4209 17,85 7,81

Singurele judeţe din cadrul acestei zone de dezvoltare care au înregistrat o scădere anumărului de beneficiari pentru acest tip major de alocaţie (v. tabelul 5.2.3.13) au fostIalomiţa pentru mediul rural (care a înregistrat o scădere de 102 dosare în semestrul II din2009 faţă de semestrul II 2008) şi judeţele Prahova (-13) şi Călăraşi (-62) pentru mediulurban. Creşterea cea mai importantă s-a înregistrat în mediul urban, în judeţele Ialomiţa (cu89,55%) şi Argeş (cu 106,63%).




Sat Oraş Sat Oraş Sat Oraş Sat OraşArgeş 4693 478 4871 987 178 509 3,80 106,63Călăraşi 5217 720 5613 658 396 -62 7,59 -8,61Dâmboviţa 4819 1681 4898 1858 79 177 1,64 10,53Giurgiu 4168 822 5218 1025 1049 203 25,17 24,69Ialomiţa 1636 263 1534 498 -102 236 -6,24 89,55Prahova 4129 1858 4717 1845 588 -13 14,24 -0,70Teleorman 3894 695 4137 780 242 85 6,22 12,18Medie pe ţară 2801 1119 2928 1282 127 162 4,54 14,51

În privinţa ponderii, doar judeţul Ialomiţa se situează sub valoarea medie pe ţarăpentru mediul rural, respectiv doar judeţele Prahova (cu 8,07%) şi Dâmboviţa (8,35%)depăşesc media pe ţară în ceea ce priveşte beneficiarii din mediul urban (v. tabelul5.2.3.12).

În ceea ce priveşte sexul reprezentantului legal al familiei monoparentale, mamacontinuă să fie - în majoritatea cazurilor – părintele singur care îşi creşte copiii. Cu toateastea doar în cazul judeţului Ialomiţa (cu 86,66%) se depăşeşte valoarea medie la nivel deţară. Cele mai scăzute ponderi ale sexului femeiesc ca reprezentant legal al familieimonoparentale s-au înregistrat în judeţele Teleorman (59,17%) şi Giurgiu (60,13%). Încelelalte judeţe ponderea sexului femeiesc a depăşit 70% fără să atingă valoarea medie pe


71

ţară. Trebuie să menţionăm în încheierea capitolului că, aşa cum reiese din tabelul 5.2.3.14ponderea bărbaţilor, ca părinţi unici, a fost în creştere în 2009.




Numărdosare




Argeş 5170 77,49 22,51 5578 77,53 22,47 5858 77,48 22,52Călăraşi 5937 74,94 25,06 6028 75,01 24,99 6271 74,58 25,42Dâmboviţa 6500 73,13 26,87 6588 73,08 26,92 6756 72,87 27,13Giurgiu 4991 60,46 39,54 6155 60,47 39,53 6243 60,13 39,87Ialomiţa 1899 87,31 12,69 1956 87,02 12,98 2033 86,66 13,34Prahova 5987 79,58 20,42 5987 79,80 20,20 6562 79,80 20,20Teleorman 4590 59,24 40,76 4751 59,72 40,28 4916 59,17 40,83Medie pe ţară 3920 80,75 19,25 4044 80,66 19,34 4209 80,53 19,47


Aşa cum se poate observa – atât din diagramă, cât şi din tabel – cele mai binereprezentate grupe de vârstă sunt 35-39, 30-34 şi 40-44, ordine general valabilă pentru toatejudeţele acestei zone de dezvoltare.

Fig. 8.9 Numărul de beneficiari pe grupe de vârstăîn zona de dezvoltare economică SUD (sem. II 2009)

3722

4873

5475

3972

3089

5570

38464008

5349 5293

4171

3090

5890

4619

2750

3502

2446

3639

2759

1815

36633451

36533601

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000


< 25

25-29

30-34

35-39

40-44

>= 45


72


Judeţ Sub 25de ani

25-29ani

30-34ani

35-39ani

40-44ani

45 deani sipeste

Argeş 8,91 13,01 23,65 25,96 16,99 11,48Călăraşi 13,89 14,97 23,11 22,78 15,47 9,78Dâmboviţa 10,30 14,38 24,61 23,79 16,35 10,58Giurgiu 9,69 13,77 24,17 25,38 16,79 10,20Ialomiţa 11,64 14,48 24,84 24,85 14,60 9,59Prahova 9,14 14,81 24,38 25,78 16,03 9,86Teleorman 8,58 11,76 21,84 26,23 19,60 11,99Medie pe ţară 9,75 13,78 22,69 24,44 16,77 12,57

O a doua observaţie – care rezultă din analiza datelor din tabelul 5.2.3.16 – estelegată de evoluţia ponderii grupelor de vârstă pe parcursul anului 2009. Doar în cazuljudeţelor Călăraşi şi Prahova se înregistrează creşteri ale ponderii în alte grupe de vârstădecât acelea indicate prin valorile medii la nivel de ţară. Astfel, pentru judeţul Călăraşi –exceptând grupa de vârstă 40-44 ani cu o creştere de 1,66% – creşterea cea mai importantăs-a înregistrat în cadrul grupei de vârstă sub 25 de ani. În cazul judeţului Prahova creştereacea mai importantă a avut loc tot în cadrul grupei de vârstă 40-44 ani (cu 2,07%), dar a fosturmată de categoria de vârstă 35-39 ani (0,35%) şi sub 25 ani (0,22%).

Tabelul 5.2.3.16 Evoluţia ponderii număruluide beneficiari din judeţele zonei Sud


Judeţ Sub 25de ani

25-29ani

30-34ani

35-39ani

40-44ani

45 deani sipeste

Argeş -0,95 -1,34 -0,24 0,80 2,17 -0,44Călăraşi 0,47 -1,02 0,13 -0,90 1,66 -0,35Dâmboviţa -0,18 -1,18 -0,48 0,18 2,03 -0,36Giurgiu 0,43 -0,89 -0,83 0,04 1,58 -0,33Ialomiţa -0,28 -0,81 -0,85 0,57 1,98 -0,61Prahova 0,22 -1,05 -0,31 0,35 2,07 -1,29Teleorman -0,19 -0,53 -1,11 0,57 1,94 -0,68Medie pe ţară -0,18 -0,87 -0,50 0,20 1,94 -0,59

Singurul judeţ care a înregistrat o creştere mai mică de pondere – pentru grupa de vârstă 40-44 ani – decât media pe ţară a fost judeţul Călăraşi (+1,66%), iar judeţele Argeş (+2,17) şiDâmboviţa (+2,03%) au depăşit şi ele – ca şi judeţul Prahova – o creştere de 2% a ponderiicategoriei 40-44 ani.


73

5.2.4 Zona de dezvoltare economică Sud - Vest

În cele ce urmează ne propunem să evidenţiem modul în care au evoluat cele treitipuri de alocaţii familiale pe parcursul anului 2009 în cadrul judeţelor situate în zonaeconomică Sud-Vest (v. figura 9.1).



Fig. 9.2 Evoluţia numărului de beneficiari ai alocaţiilor familialeîn judeţele din zona SUD - VEST (sem. II 2008-sem. II 2009)

88819701

1450 1396

3920 4044 4209

15917

1706517573

4251 41724586

9299 9374 9465

2036 1966 1903

5062

13328

14399

16017

5265

1527

10798

5113

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

20000

S2_08 S1_09 S2_09 S2_08 S1_09 S2_09 S2_08 S1_09 S2_09


MJ

DOLJ

GORJ

MEHEDINTI

OLT

VALCEA


74

între alocaţia complementară şi celelalte două tipuri majore de alocaţii familiale este extremde semnificativă şi a urmat o tendinţă crescătoare în 2009. Cele mai multe familii s-au aflatîn plată în judeţele Dolj (coeficient de amplitudine 1,63, în scădere) şi Olt (1,48), iar cei maipuţini beneficiari au provenit din judeţele Vâlcea (0,78 în scădere) şi Gorj (1,05 în creştere).În tabelul 5.2.4.1 este prezentată evoluţia numărului de beneficiari – în funcţie de valoareacoeficientului de amplitudine pentru fiecare judeţ în parte şi pentru toate tipurile majore dealocaţii familiale. Am marcat cu roşu valorile maxime ale coeficienţilor de amplitudine şi cugalben pe cei minimi.


Judeţ




semII

2008

semI

2009

semII

2009

semII

2008

semI

2009

semII

2009

semII

2008

semI

2009

semII

2009

semII

2008

semI

2009

semII

2009Dolj 2,06 2,01 1,93 1,79 1,76 1,63 2,78 2,88 3,29 2,37 2,32 2,25Gorj 0,92 0,98 1,01 0,91 1,00 1,05 0,82 0,79 0,77 0,96 0,99 1,01Mehedinţi 1,06 1,00 0,92 0,92 0,85 0,78 1,33 1,36 1,36 1,29 1,23 1,15Olt 1,40 1,39 1,39 1,50 1,48 1,48 1,12 1,10 1,11 1,26 1,26 1,25Vâlcea 1,00 1,02 1,02 1,06 1,09 1,09 0,70 0,69 0,65 0,96 0,98 0,96

Cel mai mare număr de beneficiari de alocaţie complementară şi venit minimgarantat s-a înregistrat în judeţele Dolj (cu un coeficient de 3,29 al treilea judeţ după Iaşi şiVaslui) şi Mehedinţi (1,36, staţionar în 2009), iar cel mai mic număr s-a înregistrat înjudeţele Vâlcea (0,65) şi Gorj (0,72), ambele în scădere.



Judeţ





II2008

Sem.II

2009

Creştere2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Creştere2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Creştere2009/2008

Dolj 15917 17573 1656 4251 4586 335 9299 9465 166Gorj 8118 11299 3182 1247 1080 -167 3767 4266 499Mehedinţi 8130 8426 296 2036 1903 -133 5062 4820 -241Olt 13328 16017 2689 1714 1550 -165 4954 5265 311Vâlcea 9457 11803 2346 1062 910 -151 3765 4058 293Medie pe ţară 8881 10798 1917 1527 1396 -131 3920 4209 290

mai mare de beneficiari s-a înregistrat în judeţele Dolj (2,25, cel mai mare număr debeneficiari din ţară) şi Olt (1,25), iar cel mai mic în judeţele Vâlcea (0,96) şi Gorj (1,01).


75

În tabelele 5.2.4.2-5.2.4.3 prezentăm modul în care a evoluat pe parcursul anului2009 fiecare dintre cele trei tipuri majore – atât din punct de vedere al aportului de noibeneficiari, cât şi ca pondere în ansamblul alocaţiilor familiale analizate. Astfel, în tabelelecitate se observă faptul că alocaţiile complementară şi de susţinere pentru familiamonoparentală cresc – atât din punct de vedere numeric cât şi procentual, cu excepţiaalocaţiei monoparentale din judeţul Mehedinţi, unde scăderea de 241 de dosare înregistratăîn semestrul II 2009 a însemnat o reducere cu 4,76% – iar alocaţia complementară pentrufamiliile care primesc şi ajutor social scade, exceptînd judeţul Dolj unde se înregistrează ocreştere de 7,88% (v. tabelul 5.2.4.3).


Judeţ





II2008

Sem.II

2009

Creştere2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Creştere2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Creştere2009/2008

Dolj 15917 17573 10,41 4251 4586 7,88 9299 9465 1,79Gorj 8118 11299 39,19 1247 1080 -13,38 3767 4266 13,26Mehedinţi 8130 8426 3,65 2036 1903 -6,52 5062 4820 -4,76Olt 13328 16017 20,17 1714 1550 -9,60 4954 5265 6,27Vâlcea 9457 11803 24,81 1062 910 -14,24 3765 4058 7,79Medie pe ţară 8881 10798 21,59 1527 1396 -8,58 3920 4209 7,39

În ceea ce priveşte alocaţia complementară, creşterea numărului de beneficiari a fost,în general, superioară valorii medii la nivel de ţară – doar în judeţele Mehedinţi (+296dosare) şi Dolj (+1.656 dosare) s-a înregistrat un aport de dosare noi inferior valorii mediipe ţară. Pentru alocaţia monoparentală o creştere inferioară mediei pe ţară s-a înregistratdoar în judeţul Dolj (cu +166 dosare). În ceea ce priveşte alocaţia complementară pentrufamiliile care primesc şi ajutorul social, scăderea este mai mare decât valoarea medie pe ţarăpentru toate judeţele, cu excepţia judeţului Dolj.


Judeţ




Sem.II

2008

Sem.II

2009

Creştere2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Creştere2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Creştere2009/2008

Dolj 54,02 55,57 1,55 14,43 14,50 0,07 31,56 29,93 -1,63Gorj 61,82 67,88 6,06 9,49 6,49 -3,01 28,69 25,63 -3,06Mehedinţi 53,39 55,62 2,23 13,37 12,56 -0,81 33,24 31,82 -1,42Olt 66,65 70,15 3,50 8,57 6,79 -1,79 24,77 23,06 -1,71Vâlcea 66,21 70,37 4,17 7,43 5,43 -2,00 26,36 24,20 -2,16Medie pe ţară 61,98 65,83 3,84 10,66 8,51 -2,15 27,36 25,66 -1,70


76

În tabelul 5.2.1.3 prezentăm evoluţia ponderilor în ansamblul alocaţiilor familiale.Astfel, pentru toate judeţele zonei, singura alocaţie care are ponderi mai mari în 2009 estealocaţia complementară. Doar în două judeţe – Vâlcea şi Gorj – se înregistrează valori aleponderii mai mari decât media pe ţară. Celelalte două tipuri de alocaţii prezintă o ponderenegativă faţă de anul 2008, mai puţin pentru judeţul Dolj – pentru alocaţia complementarăcu ajutor social – unde se înregistrează o creştere de 0,07%.



În figura 9.3 prezentăm numărul de beneficiari de alocaţie complementară după tipulde familie, iar în tabelul 5.2.4.5 prezentăm detaliat – pentru fiecare structură familială – atâtevoluţia numărului de beneficiari, cât şi a ponderii fiecăruia din cele patru tipuri înansamblul alocaţiilor familiale.


Judeţ


Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

DosarePondere

+/-Dolj 959 1,36 611 0,25 50 -0,09 37 0,03Gorj 1264 2,09 1682 3,95 177 0,07 58 -0,06Mehedinţi 83 0,68 154 1,14 58 0,40 2 0,02Olt 1210 1,78 1307 1,62 146 0,11 26 -0,01Vâlcea 1011 1,84 1163 2,23 140 0,12 33 -0,03Medie pe ţară 803 1,66 918 2,30 157 0,11 39 -0,22

Fig. 9.3 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei complementare pentru judeţeledin zona SUD – VEST în funcţie de numărul de copii din familie

3671 3732

44744650

7201 7284

1077

355

81607895

391

5675

6607

853

6885

7914

9621119

516 555

1127

309251

1000

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

c_1 c_2 c_3 c_4 c_1 c_2 c_3 c_4


MJ

DJ

GJ

MH

OT

VL


77

Din ambele reprezentări rezultă că familiile cu doi copii, urmate de cele cu unulsingur – excepţia este judeţul Mehedinţi, unde ordinea este inversă – sunt generatoarele (şibeneficiarele) acestei creşteri. În privinţa familiilor cu trei şi patru copii creşterea a fost maimare ca valoarea medie pe ţară doar în judeţul Gorj. În ceea ce priveşte ponderea acestordouă tipuri de structură familială, trebuie să amintim că a scăzut doar în judeţul Dolj pentrufamiliile cu trei copii şi a crescut în judeţele Mehedinţi (0,02%) şi Dolj (0,03%) pentrufamilii cu patru copii.



Astfel, se constată că doar judeţele Gorj şi Olt respectă tendinţa de creştere continuă –schiţată de valorile medii la nivel de judeţ ale numărului de beneficiari şi a ponderii în



Numărdosare




Dolj 15917 44,10 9,92 17065 48,42 7,33 17573 49,01 6,56Gorj 8118 47,38 14,44 9707 48,77 16,55 11299 49,46 18,42Mehedinţi 8130 29,16 24,23 8210 35,59 18,63 8426 36,59 19,03Olt 13328 58,48 8,17 14399 58,43 9,81 16017 60,13 10,02Vâlcea 9457 60,34 5,87 10616 62,54 5,64 11803 64,24 6,14Medie pe ţară 8881 48,82 13,16 9701 49,60 14,24 10798 50,30 15,53

Fig. 9.4 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei complementare pentrujudeţele din zona SUD – VEST în funcţie de mediul de rezidenţă

6995

12994

6222

4439

11695

8618

6995

8251

15499

8234

5543

13728

10774

8251

1885

2923

1896

3690

1633839

18852547

2074

3066 28832289

1029

2547

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

MJ DJ GJ MH OT VL MJ

S2_08

S1_09

S2_09

O2_08

O1_09

O2_09


78

cadrul alocaţiilor familiale – pe cele trei intervale de analiză şi în cazul ambelor medii derezidenţă (v. tabelul 5.2.4.6).

În cazul judeţului Dolj ponderea mediului urban a scăzut continuu – cu 2,59% însemestrul I din 2009 faţă de semestrul II din 2008 şi cu 0,77% în semestrul II faţă desemestrul I 2009 - pe fondul unui aport de 1.656 de dosare noi (sub media de creştere de1.917 la nivel de ţară).

Tabelul 5.2.4.7 Evoluţia numărului de beneficiari înregistrată în 2009(pe medii de rezidenţă)

JudeţSem. II 2008 Sem. II 2009 Creştere (2009-2008)


Dolj 12994 2923 15499 2074 2505 -849 19,28 -29,06Gorj 6222 1896 8234 3066 2012 1170 32,33 61,72Mehedinţi 4439 3690 5543 2883 1104 -807 24,86 -21,87Olt 11695 1633 13728 2289 2033 656 17,39 40,15Vâlcea 8618 839 10774 1029 2156 190 25,02 22,69Medie pe ţară 6995 1885 8251 2547 1256 662 17,95 35,09

În cazul judeţelor Mehedinţi şi Vâlcea ponderea mediului urban a scăzut în semestrul I(cu 5,6%, respectiv 0,23%) şi a crescut în semestrul II din 2009 (cu 0,4% şi 0,5%), în cazuljudeţului Mehedinţi până la o valoare inferioară celei înregistrate în semestrul II 2008.



Fig. 9.5 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei complementare şi ajutor socialpentru judeţele din zona SUD – VEST în funcţie de structura familială

444

577

281225

412533

254197

1300

2021

617

314

1525

2166

610

285

660

950

147

640

857

266

141

0

500

1000

1500

2000

2500

v_1 v_2 v_3 v_4 v_1 v_2 v_3 v_4


MJ

DJ

GJ

MH

OT

VL

MJ


79

În figura 9.5 am reprezentat numărul (mediu lunar) de beneficiari de alocaţiecomplementară şi ajutor social – după numărul de copii aflaţi în îngrijire – plătiţi însemestrul II din anii 2008 şi 2009. Aşa cum se observă din histogramele prezentate, seconstată o tendinţă de scădere a numărului de beneficiari pentru toate structurile familialeavute în vedere, mai puţin în cazul judeţului Dolj şi numai pentru structurile care au unu saudoi copii în componenţă.


Judeţ


Numărdosare

PondereNumărDosare

PondereNumărDosare

PondereNumărdosare

Pondere

Dolj 226 0,41 145 -0,01 -7 -0,17 -29 -0,16Gorj -51 -0,89 -88 -1,49 -17 -0,39 -11 -0,24Mehedinţi -20 -0,11 -94 -0,59 -13 -0,07 -6 -0,04Olt -37 -0,47 -69 -0,80 -35 -0,34 -24 -0,19Vâlcea -38 -0,54 -60 -0,88 -30 -0,35 -24 -0,24Medie pe ţară -31 -0,58 -44 -0,78 -27 -0,41 -28 -0,37

Valorile cu care a scăzut numărul de dosare aflate în plată sunt – în general – maimici decât valorile medii la nivel de ţară pentru familiile cu trei şi patru copii. Excepţie facdoar judeţele Vâlcea şi Olt pentru familiile cu trei copii. În ceea ce priveşte familiile cu uncopil se înregistrează o scădere mai mare decât media pe ţară, cu excepţia judeţelorMehedinţi (unde s-a înregistrat o reducere de 20 de dosare) şi Dolj, cu o creştere de 226 dedosare. În cazul familiilor cu doi copii scăderea a fost mai mare decât media pe ţară în toatejudeţele acestei zone de dezvoltare, mai puţin în cazul judeţului Dolj, unde s-a înregistrat ocreştere a numărului de beneficiari cu 145 de familii.

Fig. 9.6 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei complementare şi VMGpentru judeţele din zona SUD – VEST în funcţie de mediul de rezidenţă

1226

3646

1123

1435 1408

982

12261126

4220

964

1585

1256

842

1126

300

605

124

601

307

79

300269366

116318 294

68269

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500


S2_08

S1_09

S2_09

O2_08

O1_09

O2_09


80


În figura 9.6 şi în tabelele 5.2.4.9 - 5.2.4.10 prezentăm evoluţia numărului debeneficiari – la nivelul zonei economice de dezvoltare Sud – în funcţie de mediul derezidenţă.



Numărdosare





Prima observaţie este legată de numărul de beneficiari înregistraţi în cele două mediide rezidenţă. Dacă valorile medii indică o proporţie de aproximativ 4 la 1 în favoareamediului rural – mai exact 4,19 la 1 – în cazul acestei zone, judeţele unde proporţia dintrebeneficiarii din mediul rural şi cei din mediul urban se apropie de valoarea medie la nivel deţară sunt judeţul Olt, cu un raport de 4,27 la 1 şi Mehedinţi cu 4,98 la 1. În rest, seînregistrează discrepanţe mari între beneficiarii din mediul rural – cazul judeţului Gorj, cuun raport de 8,31 la 1 – şi extreme cu valori care depăşesc 10 la 1 în favoarea mediului rural– cazul judeţelor Dolj cu 11,53 la 1 şi Vâlcea cu 12,38 la 1.




Dolj 3646 605 4220 366 574 -240 15,75 -39,58Gorj 1123 124 964 116 -159 -8 -14,15 -6,44Mehedinţi 1435 601 1585 318 151 -283 10,50 -47,14Olt 1408 307 1256 294 -152 -13 -10,77 -4,24Vâlcea 982 79 842 68 -140 -11 -14,27 -13,89Medie pe ţară 1226 300 1126 269 -100 -31 -8,13 -10,41

În general se înregistrează o scădere sub media pe ţară a numărului de beneficiari înmediul rural – cu excepţia judeţului Dolj unde s-a înregistrat o creştere cu 574 de dosare. Înceea ce priveşte mediul urban, scăderea a fost drastică în cazul judeţelor Dolj (cu un numărde 240 de dosare, ceea ce a generat o scădere cu 39,58% a numărului de beneficiari) şiMehedinţi, unde numărul de beneficiari s-a redus cu 283 de dosare, ceea ce a generat oscădere cu 47,14%.


81




Aşa cum se poate observa din histogramele judeţene (v. figura 9.7) şi din tabelul5.2.4.11, se constată – în general – o creştere a numărului familiilor care au unul sau doi


Judeţ


Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

Dolj 261 -0,44 -17 -0,66 -49 -0,35 -29 -0,18Gorj 346 -1,93 117 -0,85 19 -0,24 17 -0,03Mehedinţi -91 -0,49 -86 -0,53 -49 -0,31 -15 -0,09Olt 293 -0,68 25 -0,71 -4 -0,23 -4 -0,09Vâlcea 264 -0,81 29 -0,93 13 -0,22 -12 -0,20Medie pe ţară 239 -0,56 56 -0,60 1 -0,32 -6 -0,22

copii în îngrijire. Excepţia de la această regulă o constituie judeţele Mehedinţi (unde seînregistrează o scădere de 91 de dosare în semestrul II din 2009 pentru familiile cu 1 copil)şi Dolj (cu o scădere de 17 dosare), respectiv Mehedinţi (-86 de dosare) pentru familiile cudoi copii. Toate celelalte judeţe înregistrează creşteri superioare valorii medii la nivel de ţară

Fig. 9.7 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei de susţinere pentru judeţeledin zona SUD – VEST în funcţie de structura familială

2282

1057

2521

1112

5462

2613

831

392

5723

2597

783

363

3178

395183

346169

1325

3460

1350

2560

370 371211 205

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

s_1 s_2 s_3 s_4 s_1 s_2 s_3 s_4


MJ

DJ

GJ

MH

OT

VL

MJ


82

pentru familiile cu un singur copil. În privinţa familiilor cu doi copii se înregistrează ocreştere peste media pe ţară doar în judeţul Gorj. Pentru familiile cu trei copii trebuie sămenţionăm că s-a înregistrat o creştere a numărului de beneficiari doar în cazul judeţelorGorj (+19 dosare) şi Vâlcea (+13 dosare). În privinţa famiiliilor cu patru copii, singuruljudeţ care a înregistrat o creştere în semestrul II din anul 2009 comparativ cu perioadasimilară a anului 2008 este judeţul Gorj cu un aport de 17 dosare noi.

Având în vedere această tendinţă generală care se manfestă în cadrul judeţeloracestei zone de dezvoltare – majoritar de scădere a numărului de beneficiari sau de creştereextrem de redusă, în cazul structurilor familiale cu un copil – ponderile tuturor tipurilor dealocaţie de susţinere au fost mai mici în semestrul II din 2009, comparativ cu perioadasimilară a anului 2008.


În figura 9.8 şi în tabelele 5.2.4.12 - 5.2.4.13 prezentăm evoluţia numărului debeneficiari – în funcţie de mediul de rezidenţă – pentru judeţele zonei de dezvoltare Sud-Vest.

Aşa cum se poate constata din figura 9.8 beneficiarii alocaţiei de sprijin pentrufamiliile monoparentale provin, în mod preponderent, din mediul rural. Faţă de proporţiamedie la nivel de judeţ – de 2,28 la 1 în favoarea beneficiarilor din mediul rural – valorilemaxime înregistrate de judeţele acestei zone de dezvoltare nu depăşesc cu mult o dublulacestei proporţii, înregistrând 4,53 la 1 în cazul judeţului Dolj şi, respectiv 4,63 la 1 în cazuljudeţului Vâlcea. În cazul judeţului Gorj se înregistrează o proporţie – de 1,71 la 1 – chiarmai mică decât valoarea medie la nivel de ţară.

În privinţa evoluţiei numărului de beneficiari de-a lungul anului 2009, observăm căvalorile medii la nivel de ţară (redate în figura 9.8 prin histogramele MJ) indică o creştere anumărului de beneficiari pentru ambele medii de rezidenţă în evoluţia judeţelor Gorj, Dolj şiVâlcea. În cazul judeţelor Dolj şi Mehedinţi s-a produs o scădere a numărului de beneficiari

Fig. 9.8 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei de susţinere pentru judeţeledin zona SUD – VEST în funcţie de mediul de rezidenţă

2801

7427

25392868

3678

310028012928

7754

2694

3349

3867

3337

2928

1119

1872

1228

2194

1276

665

11191282

1711 1572 1471 1398

721

1282

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000


S2_08

S1_09

S2_09

O2_08

O1_09

O2_09


83

domiciliaţi în mediul urban – cu 162 de dosare în cazul judeţului Dolj, cea ce a determinat oscădere cu 8,63%, respectiv cu 723 de dosare cazul judeţului Mehedinţi, ceea ce adeterminat o scădere cu 32,94% a numărului de beneficiari (v. tabelul 5.2.4.12).




Dolj 7427 1872 7754 1711 328 -162 4,41 -8,63Gorj 2539 1228 2694 1572 155 344 6,10 28,04Mehedinţi 2868 2194 3349 1471 482 -723 16,79 -32,94Olt 3678 1276 3867 1398 189 121 5,15 9,52Vâlcea 3100 665 3337 721 237 57 7,63 8,53Medie pe ţară 2801 1119 2928 1282 127 162 4,54 14,51

Având în vedere aportul redus de noi beneficiari înregistrat în 2009 – evoluţie ce afost redată în tabelul 5.2.4.13 – doar judeţul Mehedinţi cu +3,28% pentru mediul rural,respectiv Gorj (+0,17%) şi Olt (+0,38%) pentru mediul urban au înregistrat creşteri deponderi pentru acest tip major de alocaţie familială.



Numărdosare





În ceea ce priveşte sexul reprezentantului legal al familiei monoparentale, singuruljudeţ unde mama depăşeşte ponderea de 80% din numărul de beneficiari – ceea ce reprezintăvaloarea medie la nivel de ţară – este judeţul Gorj (cu 82,79%). În toate celelalte judeţe seînregistrează valori sub 70,0% cu excepţia judeţului Vâlcea, unde ponderea sexului femininca reprezentant legal al familiei monoparentale atinge valoarea de 78,91%. O tendinţă decreştere a ponderii sexului bărbătesc s.a manifestat doar la nivelul judeţelor Mehedinţi(+0,79%) si Vâlcea (+0,43%, v. tabelul 5.2.4.14).


84




Numărdosare







Fig. 9.9 Numărul de beneficiari pe grupe de vârstăîn zona de dezvoltare economică SUD - VEST (sem. II 2009)

3722

7179

3920

5051

3722 37224008

8042

4161

6386

4472

4008

2750

5803

3001

2456

4857

30272750

3734 3711

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000


< 25

25-29

30-34

35-39

40-44

>= 45


85


Judeţ Sub 25de ani

25-29ani

30-34ani

35-39ani

40-44ani

45 deani sipeste

Dolj 9,76 12,95 22,70 25,43 18,35 10,81Gorj 9,42 13,66 23,55 25,00 18,03 10,36Mehedinţi 9,52 14,71 24,65 24,50 16,22 10,40Olt 6,47 10,35 22,12 27,97 21,27 11,80Vâlcea 8,09 12,09 22,19 26,66 18,05 12,91Medie pe ţară 9,75 13,78 22,69 24,44 16,77 12,57

O a doua observaţie – care rezultă din analiza datelor cuprinse în tabelul 5.2.4.16 –legată de evoluţia ponderii grupelor de vârstă pe parcursul anului 2009, constă în creştereasemnificativă a numărului de beneficiari din grupa de vârstă 40-44 ani – cu procente care audepăşit – sau atins, în cazul judeţului Mehedinţi - valoarea de 2,00%. Creşterile cele maimari s-au înregistrat în judeţele Gorj (+2,74%), Olt (+2,65%) şi Dolj (+2,25%) îndetrimentul tuturor celorlalte grupe de vărstă, mai puţin grupa 35-39 ani care înregistrează,totuşi, o creştere cu 0,14% în judeţul Gorj şi 0,22% în judeţul Olt şi grupa de vârstă sub 25de ani care înregistrează o creştere de 0,31% în judeţul Dolj.

Tabelul 5.2.4.16 Evoluţia ponderii număruluide beneficiari din judeţele zonei Sud


Judeţ Sub 25de ani

25-29ani

30-34ani

35-39ani

40-44ani

45 deani sipeste

Dolj 0,31 -0,89 -1,23 -0,23 2,25 -0,22Gorj -0,30 -1,08 -0,64 0,14 2,74 -0,86Mehedinţi -0,14 -0,46 -1,05 -0,10 2,00 -0,25Olt -0,08 -0,95 -1,38 0,22 2,65 -0,46Vâlcea 0,05 -0,54 -0,68 -0,36 2,04 -0,51Medie pe ţară -0,18 -0,87 -0,50 0,20 1,94 -0,59


86

5.2.5 Zona de dezvoltare economică Vest

În cele ce urmează ne propunem să evidenţiem modul în care au evoluat cele treitipuri de alocaţii familiale pe parcursul anului 2009 în cadrul judeţelor situate în zonaeconomică Vest (v. figura 10.1).



Fig.10.2 Evoluţia numărului de beneficiari ai alocaţiilor familialeîn judeţele din zona VEST (sem. II 2008-sem. II 2009)

8881

9701

10798

1527 1450 1396

3920 4044 4209

6557

7390

3400 3450 3656

70917527

7993

5826

3307 3368 3564

910 853 830873 836 792

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

S2_08 S1_09 S2_09 S2_08 S1_09 S2_09 S2_08 S1_09 S2_09


MJ

ARAD

CARAS SEVERIN

HUNEDOARA

TIMIS


87

între alocaţia complementară şi celelalte două tipuri majore de alocaţii familiale este mare şia urmat o tendinţă crescătoare în 2009. Cele mai multe familii s-au aflat în plată în judeţeleCaraş-Severin (coeficient de amplitudine 0,74, în scădere) şi Arad (0,68), iar cei mai puţinibeneficiari au provenit din judeţele Hunedoara (0,39 în creştere) şi Timiş (0,60 în scădere).

În tabelul 5.2.5.1 este prezentată evoluţia numărului de beneficiari – în funcţie devaloarea coeficientului de amplitudine pentru fiecare judeţ în parte şi pentru toate tipurilemajore de alocaţii familiale. Am marcat cu roşu valorile maxime ale coeficienţilor deamplitudine şi cu galben pe cei minimi.


Judeţ




semII

2008

semI

2009

semII

2009

semII

2008

semI

2009

semII

2009

semII

2008

sem I2009

semII

2009

semII

2008

sem I2009

semII

2009Arad 0,72 0,71 0,72 0,68 0,68 0,68 0,60 0,59 0,59 0,87 0,85 0,87Caraş-Severin 0,74 0,73 0,70 0,80 0,78 0,74 0,57 0,58 0,57 0,69 0,68 0,66Hunedoara 0,46 0,45 0,48 0,35 0,35 0,39 0,31 0,29 0,29 0,77 0,76 0,78

Timiş 0,67 0,64 0,64 0,66 0,61 0,60 0,27 0,25 0,24 0,84 0,83 0,85

Cel mai mare număr de beneficiari de alocaţie complementară şi venit minimgarantat s-a înregistrat în judeţele Arad (cu un coeficient de 0,59, staţionar) şi Caraş-Severin(0,57), iar cel mai mic număr s-a înregistrat în judeţele Timiş (0,24, în scădere) şiHunedoara (0,29, staţionar).



Judeţ





II2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Arad 6075 7390 1315 910 830 -80 3400 3656 257Caraş-Severin 7091 7993 902 873 792 -81 2697 2760 63Hunedoara 3089 4175 1086 469 404 -65 3009 3289 281Timiş 5826 6519 693 413 338 -75 3307 3564 258Medie pe ţară 8881 10798 1917 1527 1396 -131 3920 4209 290

mai mare de beneficiari s-a înregistrat în judeţele Arad (0,87, staţionar în 2009) şi Timiş(0,85), iar cel mai mic în judeţele Caraş-Severin (0,86) şi Hunedoara (0,78, în creştere).

În tabelele 5.2.5.2-5.2.5.4 prezentăm modul în care a evoluat pe parcursul anului2009 fiecare dintre cele trei tipuri majore – atât din punct de vedere al aportului debeneficiari, cât şi ca pondere în ansamblul alocaţiilor familiale analizate. Astfel, în tabelele


88

citate se observă faptul că alocaţiile complementară şi de susţinere pentru familiamonoparentală cresc – atât numeric cât şi procentual – iar alocaţia complementară pentrufamiliile care primesc şi ajutor social scade. În ceea ce priveşte alocaţia complementară,numărul de dosare este în creştere pentru toate judeţele, dar valorile atinse sunt mai mici


Judeţ





II2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Arad 6075 7390 21,64 910 830 -8,79 3400 3656 7,55Caraş-Severin 7091 7993 12,72 873 792 -9,25 2697 2760 2,32Hunedoara 3089 4175 35,16 469 404 -13,89 3009 3289 9,33Timiş 5826 6519 11,90 413 338 -18,10 3307 3564 7,79Medie pe ţară 8881 10798 21,59 1527 1396 -8,58 3920 4209 7,39

decât valoarea medie la nivel de ţară (v. tabelul 5.2.5.2). O aceeaşi situaţie este general-valabilă şi în cazul alocaţiei de sprijin pentru familia monoparentală, dar aportul de dosarenoi este cu mult mai mic decât în cazul precedent – şi se situează, pentru toate judeţele, subvaloarea medie la nivel de ţară – ceea ce a determinat o scădere a ponderii în ansamblulalocaţiilor familiale (v. tabelul 5.2.5.4). În cazul alocaţiei complementare pentru familiilecare beneficiază şi de ajutor social, s-a înregistrat o scădere a numărului de beneficiaripentru toate judeţele, dar scăderea a fost mai mică decât valoarea medie la nivel de ţară (v.tabelul 5.2.5.2). Ca şi în cazul alocaţiei pentru familiile monoparentale, ponderea acestui tipde prestaţie a înregistrat în 2009 o scădere faţă de anul precedent (v. tabelul 5.2.5.4).


Judeţ




Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Arad 58,50 62,23 3,72 8,76 6,99 -1,77 32,73 30,79 -1,95Caraş-Severin 66,52 69,24 2,72 8,18 6,86 -1,33 25,30 23,91 -1,39Hunedoara 47,04 53,06 6,02 7,14 5,13 -2,01 45,81 41,80 -4,01Timiş 61,03 62,55 1,52 4,32 3,24 -1,08 34,64 34,20 -0,44Medie pe ţară 61,98 65,83 3,84 10,66 8,51 -2,15 27,36 25,66 -1,70


89



În figura 10.3 prezentăm numărul de beneficiari de alocaţie complementară dupătipul de familie, iar în tabelul 5.2.5.5 prezentăm detaliat – pentru fiecare structură familială– atât evoluţia numărului de beneficiari, cât şi a ponderii fiecăruia din cele patru tipuri înansamblul alocaţiilor familiale. Din ambele reprezentări rezultă că familiile care au unsingur copil în îngrijire sunt principalele beneficiare ale acestui tip major de alocaţiefamilială – ceea ce constituie o situaţie singulară în cazul zonelor de dezvoltare analizatepână acum. Excepţie de la regula acestei zone de dezvoltare o constituie judeţul Timiş, carea înregistrat – atât în semestrul II 2008, cât şi în semestru II 2009 – un număr sporit debeneficiari din rândul familiilor cu doi copii (237, respectiv 294).


Judeţ


Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

DosarePondere

+/-Arad 631 2,21 484 1,48 154 0,47 46 -0,43Caraş-Severin 450 1,55 401 1,44 46 -0,05 5 -0,22Hunedoara 492 2,83 439 2,78 115 0,66 41 -0,26Timiş 262 0,75 320 1,09 83 0,11 28 -0,42Medie pe ţară 803 1,66 918 2,30 157 0,11 39 -0,22

În ceea ce priveşte evoluţia înregistrată în decursul anului 2009 trebuie să observămcă s-a menţinut aceeaşi tendinţă identificată în paragraful precedent. Aşa cum se poate

Fig. 10.3 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei complementare pentru judeţeledin zona VEST în funcţie de numărul de copii din familie

3671 3732

962

516

39934135

1037

536

44744650

1119

555

2570

679 680

2796

2323

736 702

3201

2632

832726

3273

2830

3482

3041

3723

3231

2249

786 779 803 775 869 806

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

5000

c_1 c_2 c_3 c_4 c_1 c_2 c_3 c_4 c_1 c_2 c_3 c_4

semestrul II 2008 semestrul I 2009 semestrul II 2009

MJ

AR

CS

HD

TM


90

observa în tabelul 5.2.5.5 doar în cazul judeţului Timiş se înregistrează un număr mai marede beneficiari care reprezintă familii cu doi copii (+58 de dosare). În ceea ce priveşteevoluţia din anul 2009, trebuie să mai spunem că s-a înregistrat o creştere a numărului debeneficiari pentru toate tipurile de structuri familiale şi – în toate cazurile – cu valoriinferioare mediei la nivel de ţară. Această situaţie a determinat o scădere a ponderii alocaţieicomplementare pentru familiile cu patru copii (pentru toate judeţele) şi o scădere (cu0,05%) a ponderii pentru familiile cu trei copii în cazul judeţului Caraş-Severin (v. tabelul5.2.5.5).


În figura 10.4 şi în tabelele 5.2.5.6 – 5.2.5.7 prezentăm evoluţia numărului de

beneficiari în funcţie de mediul de rezidenţă. Se constată o creştere permanentă pe parcursulanului 2009 pentru toate judeţele şi pentru ambele medii de rezidenţă, exceptând judeţulTimiş – unde s-a înregistrat o scădere cu 16 dosare la nivelul semestrului I din 2009 faţă denumărul de beneficiari înregistrat în semestrul anterior (v. figura 10.4).

Un alt aspect care merită să fie evidenţiat este legat de proporţia între sat şi oraş dupănumărul de beneficiari înregistrat în cele două medii de rezidenţă. Dacă valoarea medie lanivel de ţară consemnează o proporţie de 3,24 la 1 în favoarea mediului rural, în cadrulacestei zone de dezvoltare sunt două judeţe care se situează sub această valoare – Hunedoara1,75 la 1 şi Caraş-Severin 2,90 la 1 – şi două deasupra, anume Timiş (cu 5,64 la 1) şi Arad(cu 6,58 la 1).

În tabelele 5.2.5.6 – 5.2.5.7 prezentăm evoluţia înregistrată pe parcursul anului 2009 –atât în ceea ce priveşte numărul de beneficiari, cât şi ca pondere în ansamblul alocaţiilorfamiliale – în funcţie de valorile înregistrate în semestru II 2008, care constituie perioada dereferinţă. Aşa cum se constată din analiza datelor cuprinse în tabelele citate s-a înregistrat ocreştere general-valabilă pentru toate judeţele şi pentru ambele medii de rezidenţă. Cu toate

Fig. 10.4 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei complementare pentrujudeţele din zona VEST în funcţie de mediul de rezidenţă

6995

5440 5471

2074

51605440 5471

8251

6415

5941

2656

5538

6415

5941

1885

635

1620

1015665 635

1620

2547

976

2052

1520

981 976

2052

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

MJ AR CS HD TM AR CS

S2_08

S1_09

S2_09

O2_08

O1_09

O2_09


91

că aportul de dosare noi a fost – în toate cazurile analizate – mai mic decât valorile medii lanivel de ţară, a crescut şi ponderea acestor tipuri de alocaţii în cadrul alocaţiilor familiale (v.tabelul 5.2.5.6). Excepţie fac judeţul Timiş a cărui pondere pentru mediul rural a scăzut cu1,08% în semestrul I 2009 faţă de semestrul anterior şi judeţul Caraş-Severin (tot pentrumediul rural) a cărui pondere a scăzut cu 0,25% în semestrul II faţă de semestrul I 2009.



Numărdosare




Arad 6075 52,38 6,12 6557 52,82 7,56 7390 54,01 8,21Caraş-Severin 7091 51,32 15,20 7527 51,71 16,09 7993 51,46 17,77Hunedoara 3089 31,58 15,46 3413 32,33 17,16 4175 33,75 19,31Timiş 5826 54,06 6,97 5959 52,98 8,50 6519 53,14 9,41Medie pe ţară 8881 48,82 13,16 9701 49,60 14,24 10798 50,30 15,53

În ceea ce priveşte dinamica înregistrată la nivelul anului 2009 în privinţa număruluide beneficiari, creşterea este foarte semnificativă în mediul urban unde procentele variazăîntre 26,65% în judeţul Caraş-Severin şi 49,68% în judeţul Hunedoara, unde şi creşterea dinmediul rural (cu 28,05%) depăşeşte valoarea medie la nivel de ţară (v. tabelul 5.2.5.7).




Arad 5440 635 6415 976 975 340 17,92 53,50Caraş-Severin 5471 1620 5941 2052 470 432 8,60 26,65Hunedoara 2074 1015 2656 1520 582 504 28,05 49,68Timiş 5160 665 5538 981 378 315 7,32 47,42Medie pe ţară 6995 1885 8251 2547 1256 662 17,95 35,09



În figura 10.5 am reprezentat numărul (mediu lunar) de beneficiari de alocaţiecomplementară şi ajutor social – după numărul de copii aflaţi în îngrijire – plătiţi însemestrul II din anii 2008 şi 2009. Aşa cum se observă din histogramele prezentate, seconstată o tendinţă de scădere pentru toate structurile familiale avute în vedere.


92

Valorile cu care a scăzut numărul de dosare aflate în plată sunt – în toate cazurile –mai mici decât valorile medii la nivel de ţară şi au generat o scădere a ponderii tuturorstructurilor familiale şi pentru toate judeţele acestei zone de dezvoltare, cu excepţia judeţuluiHunedoara, unde ponderea pentru familiile cu 1 copil a scăzut cu 0,60% şi Arad pentrufamiliile cu 4 copii, unde ponderea a scăzut cu 0,40%. Ambele valori citate sunt mai maridecât media la nivel de ţară (v. tabelul 5.2.5.8).


Judeţ


Numărdosare

Pondere NumărDosare

Pondere NumărDosare


Pondere

Arad -9 -0,39 -38 -0,64 -14 -0,35 -20 -0,40Caraş-Severin -24 -0,43 -21 -0,38 -21 -0,29 -15 -0,22Hunedoara -13 -0,60 -34 -0,86 -9 -0,30 -9 -0,25Timiş -20 -0,29 -16 -0,26 -14 -0,21 -24 -0,32Medie pe ţară -31 -0,58 -44 -0,78 -27 -0,41 -28 -0,37


În figura 10.6 şi în tabelele 5.2.5.9 - 5.2.5.10 prezentăm evoluţia numărului debeneficiari – la nivelul zonei economice de dezvoltare Vest – în funcţie de mediul derezidenţă.

Fig. 10.5 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei complementare şi ajutor socialpentru judeţele din zona VEST în funcţie de structura familială

444

577

281

225

425

550

264

210

412

533

254

197

258 267

189 196

245 242

180 186

249230

175 177

309

150

297277

145118

285265

129113

286

128

0

100

200

300

400

500

600

700

v_1 v_2 v_3 v_4 v_1 v_2 v_3 v_4 v_1 v_2 v_3 v_4


MJ

AR

CS

HD

TM


93

Prima observaţie este legată de numărul de beneficiari înregistraţi în cele două medii derezidenţă. Dacă valorile medii indică o proporţie de 4,18 la 1 în favoarea mediului rural, încazul judeţelor din această zonă, proporţia este mai mare doar în cazul judeţelor Arad (4,32la 1) şi Timiş (5,63 la 1).



Numărdosare





Faţă de valoarea medie la nivel de ţară se constată un număr mult mai redus debeneficiari pentru toate cele trei intervale de analiză considerate (v. tabelul 5.2.5.9), faptcare a generat şi ponderi mai mici al acestui tip de prestaţie în ansamblul alocaţiilorfamiliale, cu excepţia judeţului Arad care a înregistrat o creştere cu 0,49% a ponderiimediului urban în semestru I din 2009, faţă de semestru precedent.

În general se înregistrează o scădere a numărului de beneficiari sub valoarea mediepe ţară (v. tabelul 5.2.5.10) atât în mediul rural cât şi în mediul urban, cu excepţia judeţuluiArad unde un deficit de 132 de dosare în semestru II 209 a generat o scădere cu 16,35% anumărului de beneficiari. De asemenea, tot în cazul judeţului Arad, dar pentru mediul urban,un aport de 32 de dosare noi a generat o creştere cu 49,36% a numărului de beneficiari.

Fig. 10.6 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei complementare şi VMGpentru judeţele din zona VEST în funcţie de mediul de rezidenţă

1226

805

670

319360

805

670

1126

674614

277 287

674614

300

105

202150

53105

202

269

156 178127

51

156 178

0

200

400

600

800

1000

1200

1400


S2_08

S1_09

S2_09

O2_08

O1_09

O2_09


94




Arad 805 105 674 156 -132 52 -16,35 49,36Caraş-Severin 670 202 614 178 -57 -24 -8,48 -11,80Hunedoara 319 150 277 127 -42 -23 -13,13 -15,50Timiş 360 53 287 51 -73 -2 -20,30 -3,14Medie pe ţară 1226 300 1126 269 -100 -31 -8,13 -10,41




Aşa cum se poate observa din histogramele judeţene (v. figura 10.7) şi din tabelul5.2.5.11, se constată o creştere a numărului familiilor care au unul sau 2 copii în îngrijire.Pentru ambele tipuri de structuri familiale creşterile sunt mai mici decât valorile medii lanivel de ţară, cu excepţia judeţului Timiş care a înregistrat o creştere de pondere (cu 0,05%)pentru familiile cu 1 copil, cu un aport de numai 166 de dosare noi, şi o stagnare a ponderii

Fig. 10.7 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei de susţinere pentru judeţeledin zona VEST în funcţie de structura familială

2282

1057

2382

1082

2521

1112

934

1896

948

236

2074

980

230313

936

225

947

389

225

1919

1022

394

229205

371370

211

371

209

372

1840

248

377370

1822 1844

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

s_1 s_2 s_3 s_4 s_1 s_2 s_3 s_4 s_1 s_2 s_3 s_4


MJ

AR

CS

HD

TM


95

pentru familiile cu doi copii, în condiţiile unei creşteri de 86 de dosare în semestrul II din2009.


Judeţ


Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

Arad 234 -0,26 46 -0,74 -5 -0,50 -18 -0,45Caraş-Severin 55 -0,83 33 -0,14 -17 -0,29 -8 -0,14Hunedoara 227 -1,27 50 -1,59 -5 -0,85 8 -0,30Timiş 166 0,05 86 0,00 1 -0,34 4 -0,16Medie pe ţară 239 -0,56 56 -0,60 1 -0,32 -6 -0,22

În privinţa familiilor cu trei copii trebuie să menţionăm faptul că s-a înregistrat oscădere a numărului de beneficiari în toate cazurile cu excepţia judeţului Timiş, unde ocreştere cu 1 dosar a generat o scădere de pondere mai mare decât valoarea medie pe ţară.De-altfel singurul judeţ din această zonă de dezvoltare care a înregistrat o scădere depondere mai mică decât media pe ţară a fost judeţul Caraş-Severin, cu o scădere de 0,29%.În cazul familiilor cu patru copii, s-au înregistrat creşteri în semestrul II din anul 2009,comparativ cu perioada similară a anului 2008, în judeţele Timiş (+4 dosare) şi Hunedoara(+8 dosare). este judeţul Gorj cu un aport de 17 dosare noi.


În figura 10.8 şi în tabelele 5.2.5.12 - 5.2.5.13 prezentăm evoluţia numărului debeneficiari – în funcţie de mediul de rezidenţă – pentru judeţele zonei de dezvoltare Vest.

Fig. 10.8 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei de susţinere pentrujudeţele din zona VEST în funcţie de mediul de rezidenţă

28012863

1620

1108

2688

2863

1620

29282782

1607

1230

2739 2782

1607

1119

537

1077

1900

618537

1077

1282

875

1153

2060

825 875

1153

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500


S2_08

S1_09

S2_09

O2_08

O1_09

O2_09


96

Aşa cum se poate constata în figura 10.8, numărul beneficiarilor acestui tip dealocaţie familială este mai mare în mediul rural, cu excepţia judeţului Hunedoara. Valorilemedii la nivel de ţară (redate grafic prin histogramele MJ) indică o creştere a numărului debeneficiari pentru ambele medii de rezidenţă, ceea ce nu este valabil pentru mediul rural dinjudeţele Arad (unde s-a înregistrat o scădere în semestrul I din 2009, urmată de o creştere însemestrul II din 2009 până la un nivel inferior celui înregistrat în semestrul II 2008), Caraş-Severin (unde numărul de beneficiari a crescut în semestrul I şi a scăzut în semestru II 2009,până la o valoare inferioară celei înregistrate în semestrul II 2008) şi Timiş (cu o scădere însemestrul I din 2009, urmată în semestrul II de o creştere la un nivel superior celuiînregistrat în semestrul II 2008). Aceste oscilaţii, precum şi tot restul evoluţiei numărului debeneficiari din judeţele acestei zone de dezvoltare pot fi urmărite în tabelele 5.2.4.12 şi5.2.4.13.



Numărdosare





Dintre judeţele acestei zone de dezvoltare (v. tabelul 5.2.5.13) numai Hunedoara şiTimiş au înregistrat o creştere a numărului de beneficiari pentru ambele medii de rezidenţă.În cazul judeţelor Caraş-Severin şi Arad creşterea s-a înregistrat numai în mediul urban, iaraportul de dosare noi – 76 pentru judeţul Caraş-Severin şi 338 pentru judeţul Arad – agenerat o creştere cu 7,09%, respectiv cu 62,95% a numărului de beneficiari. O creştereimportantă (cu 33,48%) s-a înregistrat şi pentru mediul urban din judeţul Timiş.




Arad 2863 537 2782 875 -81 338 -2,83 62,95Caraş-Severin 1620 1077 1607 1153 -14 76 -0,84 7,09Hunedoara 1108 1900 1230 2060 122 159 10,96 8,38Timiş 2688 618 2739 825 51 207 1,88 33,48Medie pe ţară 2801 1119 2928 1282 127 162 4,54 14,51

În ceea ce priveşte sexul reprezentantului legal al familiei monoparentale, mamacontinuă să fie – în mai mult de 80% dintre cazuri, după cum o dovedesc valorile medii peţară – părintele singur care îşi creşte copiii. Totuşi, aşa cum se poate observa în tabelul5.2.5.14 ponderea bărbaţilor, ca părinţi unici, a fost în creştere în 2009.


97




Numărdosare





Două sunt aspectele care trebuie să fie subliniate în cazul judeţelor din cadrul acesteizone de dezvoltare. Primul evidenţiază faptul că ponderea sexului femeiesc este, pentru toatejudeţele şi intervalele de analiză, mai mare decât media pe ţară. Cel de-al doilea evidenţiazăfaptul că – în toate cazurile – se înregistrează o creştere a ponderii sexului masculin. In ceeace priveşte ponderea sexului femeiesc s-a constatat că în judeţele Hunedoara şi Timişaceasta depăşeşte 88.00%, ceea ce constituie cea mai mare pondere a sexului femeiesc (careprezentant legal al familiei monoparentale) dintre toate zonele de dezvoltare analizate (cuexcepţia zonei Bucureşti-Ilfov).


Fig. 10.9 Numărul de beneficiari pe grupe de vârstăîn zona de dezvoltare economică VEST (sem. II 2009)

1599

2261

3722

4008

2750

2062

1267

1677

2758 2766

1838

15321574

1041

1629

1920

27832668

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

< 25 25-29 30-34 35-39 40-44 >= 45

MJ

AR

CS

HD

TM


98

Aşa cum se observă – atât din diagramă, cât şi din tabel – cele mai bine reprezentategrupe de vârstă sunt 35-39, 30-34 şi 40-44 – ordine care nu este valabilă în cazul judeţuluiTimiş, unde ponderea cea mai mare o are grupa de vârstă 30-34 de ani.


Judeţ Sub 25de ani

25-29ani

30-34ani

35-39ani

40-44ani

45 deani sipeste

Arad 10,70 14,17 23,30 23,36 15,52 12,94Caraş-Severin 8,41 13,64 23,11 24,11 16,63 14,11Hunedoara 10,51 14,97 22,69 23,83 15,53 12,46Timiş 9,99 14,19 23,40 23,13 15,10 14,19Medie pe ţară 9,75 13,78 22,69 24,44 16,77 12,57

O a doua observaţie – care rezultă din analiza datelor cuprinse în tabelul 5.2.5.16 –legată de evoluţia ponderii grupelor de vârstă pe parcursul anului 2009, constă în creştereasemnificativă a numărului de beneficiari din grupa de vârstă 40-44 ani – cu procente care nudepăşesc – în majoritatea cazurilor – valoarea medie la nivel de ţară. Singurul judeţ în carecreşterea a depăşit valoarea de 2,00% a fost judeţul Hunedoara cu o creştere – în semestrulII 2009 faţă de perioada similară din 008 – cu 2,11%, în detrimentul tuturor celorlalte grupede vârstă, mai puţin 35-39 ani, unde creşterea a fost cu numai 0,31%. Este interesant deremarcat că, în cazul judeţelor Arad şi Timiş, singura grupă de vârstă care a înregistrat ocreştere de pondere a fost cel sub 25 de ani cu 0,50% şi, respectiv, 0,89%.

Tabelul 5.2.5.16 Evoluţia ponderii număruluide beneficiari din judeţele zonei Vest


Judeţ Sub 25de ani

25-29ani

30-34ani

35-39ani

40-44ani

45 deani sipeste

Arad 0,50 -0,24 -0,41 -0,26 0,93 -0,52Caraş-Severin -0,13 -0,79 -0,39 0,52 1,42 -0,63Hunedoara -0,56 -0,93 -0,15 0,31 2,11 -0,78Timiş 0,89 -0,47 -0,90 -0,03 1,61 -1,10Medie pe ţară -0,18 -0,87 -0,50 0,20 1,94 -0,59


99

5.2.6 Zona de dezvoltare economică Nord-Vest

În cele ce urmează ne propunem să evidenţiem modul în care au evoluat cele treitipuri de alocaţii familiale pe parcursul anului 2009 în cadrul judeţelor situate în zonaeconomică Sud-Est (v. figura 11.1).


Aşa cum se poate observa din figura 11.2 diferenţa – din punct de vedere numeric – între

Fig.11.2 Evoluţia numărului de beneficiari ai alocaţiilor familialeîn judeţele din zona NORD - VEST (sem. II 2008-sem. II 2009)

88819701

10798

1450 1396

3920 4044 4209

1900

4832 5098 5424

10746

12013

13561

5789

16592

18113

20005

1584 1525 1490

4302 4526 4648

152719051890

0

5000

10000

15000

20000

25000

S2_08 S1_09 S2_09 S2_08 S1_09 S2_09 S2_08 S1_09 S2_09


MJ

BIHOR

BISTITA NASAUD

CLUJ

MARAMURES

SATU MARE

SALAJ


100

alocaţia complementară şi celelalte două tipuri majore de alocaţii familiale este mare şi aurmat o tendinţă crescătoare în 2009. Cele mai multe familii s-au aflat în plată în judeţeleMaramureş (coeficient de amplitudine 1,85, în scădere) şi Bistriţa-Năsăud (1,26, în creştere),iar cei mai puţini beneficiari au provenit din judeţele Cluj (0,54) şi Sălaj (0,72), ambele încreştere. În tabelul 5.2.6.1 este prezentată evoluţia numărului de beneficiari – în funcţie devaloarea coeficientului de amplitudine pentru fiecare judeţ în parte şi pentru toate tipurilemajore de alocaţii familiale. Am marcat cu roşu valorile maxime ale coeficienţilor deamplitudine şi cu galben pe cei minimi.


Judeţ




semII

2008

semI

2009

semII

2009

semII

2008

semI

2009

semII

2009

semII

2008

semI

2009

semII

2009

semII

2008

sem I2009

semII

2009Bihor 1,03 1,08 1,15 0,90 0,98 1,06 1,24 1,30 1,36 1,23 1,26 1,29Bistriţa-Năsăud 0,97 1,01 1,04 1,21 1,24 1,26 0,34 0,33 0,33 0,66 0,70 0,74

Cluj 0,65 0,58 0,58 0,61 0,53 0,54 0,46 0,41 0,42 0,83 0,76 0,74

Maramureş 1,52 1,55 1,56 1,87 1,87 1,85 1,04 1,05 1,07 0,93 0,96 0,97

Satu Mare 1,07 1,10 1,09 1,13 1,15 1,13 0,70 0,72 0,72 1,10 1,12 1,10

Sălaj 0,56 0,60 0,66 0,56 0,62 0,72 0,73 0,74 0,76 0,50 0,50 0,50

Cel mai mare număr de beneficiari de alocaţie complementară şi venit minimgarantat s-a înregistrat în judeţele Bihor (cu indicele de amplitudine 1,36) şi Maramureş(1,07), iar cel mai mic număr s-a înregistrat în judeţele Bistriţa-Năsăud (0,33, indicestaţionar în 2009), şi respectiv Cluj (0,42).

În ceea ce priveşte alocaţia de sprijin pentru familia monoparentală, numărul cel maimare de beneficiari s-a înregistrat în judeţele Bihor (1,29) şi Satu Mare (1,10), iar cel


Judeţ





II2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Bihor 7958 11453 3495 1900 1905 4 4832 5424 592Bistriţa-Năsăud 10746 13561 2815 511 458 -53 2597 3107 510Cluj 5412 5789 378 697 584 -113 3251 3113 -138Maramureş 16592 20005 3413 1584 1490 -93 3641 4101 460Satu Mare 10022 12190 2168 1074 1011 -64 4302 4648 346Sălaj 4988 7759 2771 1116 1057 -59 1958 2089 132Medie pe ţară 8881 10798 1917 1527 1396 -131 3920 4209 290


101

mai mic în judeţul Sălaj (0,50, staţionar) şi în judeţele Bistriţa-Năsăud şi Cluj (0,74). Esteinteresant de observat că, pentru judeţul Cluj, tendinţa este descrescătoare, iar pentruBistriţa-Năsăud este crescătoare.

În tabelele 5.2.6.2-5.2.6.4 prezentăm modul în care a evoluat pe parcursul anului2009 fiecare dintre cele trei tipuri majore – atât din punct de vedere al aportului debeneficiari, cât şi ca pondere în ansamblul alocaţiilor familiale analizate. Astfel, în tabelelecitate se observă faptul că numărul beneficiarilor de alocaţii complementară şi de susţinerepentru familia monoparentală cresc, cu excepţia judeţului Cluj – pentru alocaţiamonoparentală – (v. tabelele 5.2.6.2-5.2.6.3), iar numărul alocaţiilor complementare pentrufamiliile care primesc şi ajutor social scade.

Tabelul 5.2.6.3 Evoluţia numărului de beneficiari pe tipuri de alocaţii

Judeţ





II2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Bihor 7958 11453 43,92 1900 1905 0,24 4832 5424 12,26Bistriţa-Năsăud 10746 13561 26,20 511 458 -10,43 2597 3107 19,63Cluj 5412 5789 6,98 697 584 -16,18 3251 3113 -4,26Maramureş 16592 20005 20,57 1584 1490 -5,89 3641 4101 12,62Satu Mare 10022 12190 21,63 1074 1011 -5,93 4302 4648 8,04Sălaj 4988 7759 55,56 1116 1057 -5,27 1958 2089 6,73Medie pe ţară 8881 10798 21,59 1527 1396 -8,58 3920 4209 7,39

În ceea ce priveşte alocaţia complementară, numărul suplimentar de dosare estesuperior pentru toate judeţele – cu valori care depăşesc media pe ţară – cu excepţia judeţuluiCluj , unde un aport de 378 de dosare noi a generat numai o creştere cu 6,98% a număruluide beneficiari, în condiţiile în care creşterea medie a fost de 21,59%. Cele mai importantecreşteri ale numărului de beneficiari s-au înregistrat în judeţele Bihor cu un plus de 3.495 dedosare (lunar) şi o creştere cu 43,92%, Maramureş (3.413 dosare şi o creştere cu 20,57%) şiBistriţa-Năsăud (+2.815 dosare şi o creştere cu 26,20%). Este important de remarcat şifaptul că, în cazul judeţului Sălaj, aportul unui număr de 2.771 de dosare noi a generat ceamai mare creştere (cu 55,56%) a numărului de beneficiari din întreaga zonă de dezvoltare,ceea ce ilustrează dinamica înrăutăţirii condiţiilor de viaţă în anul 2009.

În cazul alocaţiei monoparentale creşterile au fost, în general, mai mari decât mediape ţară, cu excepţia judeţelor Sălaj (cu un aport de 132 de dosare noi şi o creştere cu numai6,73% a numărului de beneficiari) şi Cluj, unde s-a înregistrat un deficit de 138 de dosare,care a generat o scădere cu 4,26% a numărului de beneficiari.

În ceea ce priveşte alocaţia complementară şi ajutorul social, scăderea numărului debeneficiari este mai mică decât valoarea medie pe ţară, iar în cazul judeţului Bihor seînregistrează un aport de 4 dosare noi, ceea ce a generat o creştere cu 0,24% a numărului debeneficiari.

În tabelul 5.2.6.4 prezentăm evoluţia ponderilor în ansamblul alocaţiilor familiale.Astfel, pentru toate judeţele zonei, singura alocaţie care are ponderi mai mari în 2009 estealocaţia complementară. În două dintre judeţe – Bihor (+6,81%) şi Sălaj (9,28% )– s-au


102

înregistrat creşteri ale ponderii mai mari decât media pe ţară. Celelalte două tipuri de alocaţiiprezintă o pondere negativă faţă de anul 2008


Judeţ




Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Bihor 54,17 60,98 6,81 12,94 10,14 -2,79 32,89 28,88 -4,01Bistriţa-Năsăud 77,56 79,18 1,62 3,69 2,68 -1,02 18,75 18,14 -0,60Cluj 57,82 61,03 3,21 7,45 6,16 -1,29 34,74 32,81 -1,92Maramureş 76,05 78,16 2,11 7,26 5,82 -1,44 16,69 16,02 -0,67Satu Mare 65,09 68,30 3,21 6,98 5,66 -1,31 27,94 26,04 -1,90Sălaj 61,88 71,15 9,28 13,84 9,69 -4,15 24,28 19,16 -5,13Medie pe ţară 61,98 65,83 3,84 10,66 8,51 -2,15 27,36 25,66 -1,70



În figura 11.3 prezentăm numărul de beneficiari de alocaţie complementară dupătipul de familie, iar în tabelul 5.2.6.5 prezentăm detaliat – pentru fiecare structură familială– atât evoluţia numărului de beneficiari, cât şi a ponderii fiecăruia din cele patru tipuri înansamblul alocaţiilor familiale. Din ambele reprezentări rezultă că familiile cu doi copii,urmate de cele cu unul singur – excepţia o constituie judeţele Cluj şi Satu Mare, undeordinea este inversă – sunt generatoarele (şi beneficiarele) acestei creşteri. În cazul familiilorcu trei copii doar în judeţele Cluj şi Satu Mare înregistrează o creştere mai mică decât

Fig. 11.3 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei complementare pentrujudeţele din zona NORD – VEST în funcţie de numărul de copii din familie

3671 3732

962516

4474 4650

1119

555

4133

1279913

56075399

1567

988

7410

6535

1796

850

8871

8247

2005

882

4470

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

10000

c_1 c_2 c_3 c_4 c_1 c_2 c_3 c_4


MJ

BH

BN

CJ

MM

SM

SJ


103

media pe ţară. Cu toate acestea, ponderea în ansamblul alocaţiilor familiale ale judeţuluicreşte doar în judeţele Sălaj, Bihor şi Cluj. De remarcat şi faptul că ponderea familiilor cu 4copii a scăzut – cu valori mai mari decât media pe ţară – pentru toate judeţele, deşi nu s-aînregistrat o scădere a numărului de dosare decât în cazul judeţului Cluj (cu 18 dosare, v.tabelul 5.2.6.5).


Judeţ


Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

DosarePondere

+/-Bihor 1276 2,63 1777 4,59 323 0,08 119 -0,50Bistriţa-Năsăud 1185 0,82 1266 1,70 288 -0,08 75 -0,82Cluj 205 1,85 168 1,44 23 0,15 -18 -0,24Maramureş 1461 0,69 1711 2,26 209 -0,40 32 -0,45Satu Mare 1079 2,06 965 1,83 94 -0,37 29 -0,31Sălaj 1037 3,47 1501 6,70 219 0,04 14 -0,94Medie pe ţară 803 1,66 918 2,30 157 0,11 39 -0,22



Se constată că, în general, se respectă tendinţa de creştere continuă – schiţată devalorile medii la nivel de judeţ ale numărului de beneficiari şi a ponderii în cadrul alocaţiilorfamiliale – pe cele trei intervale de analiză şi în cazul ambelor medii de rezidenţă. Singurelejudeţe care se abat de la această tendinţă sunt judeţele Cluj şi Maramureş – dar numai pentru

Fig. 11.4 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei complementare pentrujudeţele din zona NORD - VEST în funcţie de mediul de rezidenţă

6995

5551

9594

4695

13398

8728

4568

82517784

11988

5200

13801

10169

6701

18852407

1151716

3193

1295

420

2547

3669

1573

589

6203

2021

1058

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

MJ BH BN CJ MM SM SJ

S2_08

S1_09

S2_09

O2_08

O1_09

O2_09


104

semestrul I 2009 în raport cu semestrul II din 2008. Astfel, în cazul judeţului Maramureşnumărul de beneficiari s-a redus cu un număr de 287 de dosare pentru mediul rural şi cu 265de dosare în cazul judeţului Cluj pentru mediul urban. În semestrul II 2009 s-a înregistrat ocreştere faţă de semestrul I, dar valoarea înregistrată a fost mai mică decât cea din semestrulII 2008 (v. tabelul 5.2.6.6). De remarcat şi faptul că numărul de beneficiari din mediul rurala rămas constant în cadrul primelor două intervale de analiză.




Bihor 5551 2407 7784 3669 2233 1262 40,24 52,43Bistriţa-Năsăud 9594 1151 11988 1573 2393 422 24,95 36,64Cluj 4695 716 5200 589 505 -128 10,76 -17,82Maramureş 13398 3193 13801 6203 403 3010 3,01 94,26Satu Mare 8728 1295 10169 2021 1441 726 16,51 56,12Sălaj 4568 420 6701 1058 2133 638 46,71 151,90Medie pe ţară 6995 1885 8251 2547 1256 662 17,95 35,09

În ceea ce priveşte evoluţia ponderii celor două medii de rezidenţă, trebuie săobservăm că – faţă de tendinţa de creştere manifestată de valorile medii – în cazulsemestrului I din 2009 au scăzut ponderea mediului rural în judeţul Maramureş (cu 5,70%)şi ponderea mediului urban în judeţul Cluj (cu 2,54%) faţă de valorile înregistrate însemestrul II 2008. În ceea ce priveşte semestrul II 2009 (faţă de semestrul I 2009) pondereamediului rural a scăzut în judeţele Satu Mare (cu 0,06%), Bistriţa-Năsăud (-0,16%) şiMaramureş (-1,80%).



Numărdosare




Bihor 7958 37,79 16,38 9464 39,77 17,76 11453 41,44 19,53Bistriţa-Năsăud 10746 69,25 8,31 12013 70,15 8,31 13561 70,00 9,19Cluj 5412 50,16 7,65 5146 53,17 5,11 5789 54,82 6,21Maramureş 16592 61,41 14,64 18113 55,72 21,26 20005 53,92 24,24Satu Mare 10022 56,68 8,41 11199 57,03 9,75 12190 56,97 11,32Sălaj 4988 56,66 5,21 6052 59,63 6,63 7759 61,45 9,70Medie pe ţară 8881 48,82 13,16 9701 49,60 14,24 10798 50,30 15,53

În schimb s-a înregistrat o creştere a ponderii mediului urban – pentru toate judeţele – cuvalori mai mari decât media pe ţară, cu excepţia judeţului Cluj, unde creşterea cu 1,09%face ca valoarea ponderii – în raport cu semestrul II 2008 – să fie mai mică cu 1,44% (v.tabelul 5.2.6.7).


105



În figura 11.5 am reprezentat numărul (mediu lunar) de beneficiari de alocaţiecomplementară şi ajutor social – după numărul de copii aflaţi în îngrijire – plătiţi însemestrul II din anii 2008 şi 2009. Aşa cum se poate observa din histogramele prezentate, seconstată – în general – o tendinţă de scădere pentru toate tipurile de structuri familiale şipentru toate judeţele analizate.


Judeţ


Numărdosare

PondereNumărDosare

PondereNumărDosare

PondereNumărdosare

Pondere

Bihor 38 -0,48 -10 -0,88 -9 -0,66 -15 -0,78Bistriţa-Năsăud -18 -0,30 -10 -0,27 -12 -0,21 -13 -0,23Cluj -29 -0,33 -38 -0,44 -19 -0,22 -27 -0,30Maramureş -14 -0,39 -30 -0,45 -9 -0,24 -41 -0,37Satu Mare -8 -0,31 -24 -0,46 -20 -0,31 -12 -0,23Sălaj -16 -1,14 -13 -1,33 -16 -0,91 -14 -0,78Medie pe ţară -31 -0,58 -44 -0,78 -27 -0,41 -28 -0,37

Excepţia o constituie judeţul Bihor, pentru familiile cu un copil în întreţinere (v.tabelul 5.2.6.8). Valorile cu care a scăzut numărul de dosare aflate în plată sunt – în general– mai mici decât valorile medii la nivel de ţară. Excepţie face judeţul Maramureş pentrufamiliile cu patru copii, unde s-a înregistrat o reducere de 41 de dosare (în semestrul II 2009faţă de perioada similară din 2008) faţă de 27 de dosare (cât reprezintă media pe ţară) ceea

Fig. 11.5 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei complementare şi ajutor socialpentru judeţele din zona NORD - VEST în funcţie de structura familială

461

556

414

471499

546

405

456

492 483

303 306

479452

294265

296307

374

236

199

361

220

185

0

100

200

300

400

500

600

v_1 v_2 v_3 v_4 v_1 v_2 v_3 v_4


BH

BN

CJ

MM

SM

SJ


106

ce a determinat o scădere a ponderii acestui tip de alocaţie cu 0,37%, adică tot atât câtvaloarea medie.


În figura 11.6 şi în tabelele 5.2.6.9 - 5.2.6.10 prezentăm evoluţia numărului debeneficiari – la nivelul zonei economice de dezvoltare Nord-Vest în funcţie de mediul derezidenţă.

O primă observaţie este legată de numărul de beneficiari înregistraţi în cele două medii de



Numărdosare





rezidenţă. Astfel, dacă media la nivel de ţară indică (pentru semestrul II 2009) o proporţiede 4,18 la 1 în favoarea mediului rural, în cazul judeţelor din această zonă, proporţia estemai mică doar în cazul judeţelor Bihor (1,54 la 1) şi Maramureş (3,77 la 1). În schimb existăo discrepanţă uriaşă în judeţele Bistriţa-Năsăud (20,81 la 1), Sălaj (25,43 la 1) şi Cluj (25,59la 1).

Fig. 11.6 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei complementare şi ajutor socialpentru judeţele din zona NORD - VEST în funcţie de mediul de rezidenţă

1226

1148

487

657

1426

826

10631126 1155

437

563

1177

820

1017

300

753

25 40

157

248

52

269

750

21 22

314

191

40

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600


S2_08

S1_09

S2_09

O2_08

O1_09

O2_09


107

Faţă de valoarea medie la nivel de ţară se constată un număr mult mai redus debeneficiari pentru toate cele trei intervale de analiză considerate (v. tabelul 5.2.6.9), faptcare a generat şi ponderi mai mici al acestui tip de prestaţie în ansamblul alocaţiilorfamiliale, cu excepţia judeţului Bihor care a înregistrat o creştere cu 5 dosare, ceea ce nu aîmpiedicat scăderea ponderii ambelor medii de rezidenţă (cu 1,66% pentru mediul rural şicu 1,13% pentru mediul urban) în semestrul II 2009 faţă de perioada similară din 2008.




Bihor 1148 753 1155 750 7 -3 0,62 -0,36Bistriţa-Năsăud 487 25 437 21 -50 -3 -10,27 -13,46Cluj 657 40 563 22 -94 -19 -14,31 -46,68Maramureş 1426 157 1177 314 -250 157 -17,52 99,57Satu Mare 826 248 820 191 -6 -57 -0,77 -23,10Sălaj 1063 52 1017 40 -46 -13 -4,36 -23,88Medie pe ţară 1226 300 1126 269 -100 -31 -8,13 -10,41

În general se înregistrează o scădere a numărului de beneficiari sub valoarea mediepe ţară (v. tabelul 5.2.5.10) atât în mediul rural cât şi în mediul urban, cu excepţia judeţuluiMaramureş unde s-a înregistrat o reducere pentru mediul rural de 250 de dosare ceea ce agenerat o scădere cu 17,52% a numărului de beneficiari şi o creştere cu 157 dosare înmediul urban, ceea ce a determinat o creştere cu 99,57% a numărului de beneficiari.. Demenţionat şi reducerea de 57 de dosare înregistrat la judeţul Satu Mare (în mediul urban)care a provocat o scădere cu 23,10% a numărului de beneficiari.


108

5.2.6.3 Alocaţia de susţinere pentru familii monoparentale

În figura 11.7 am reprezentat numărul (mediu lunar) de beneficiari de alocaţie desusţinere pentru familiile monoparentale – după numărul de copii aflaţi în îngrijire – plătiţiîn semestrul II din anii 2008 şi 2009, precum şi media naţională la nivel de judeţ (MJ).


Aşa cum se poate observa din histogramele judeţene (v. figura 11.7) şi din tabelul5.2.6.11, se constată o creştere a numărului familiilor care au unul sau 2 copii în îngrijire,


Judeţ


Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

Bihor 555 -0,61 94 -1,70 -28 -1,03 -29 -0,67Bistriţa-Năsăud 371 0,24 119 -0,34 24 -0,24 -4 -0,26Cluj -4 -0,30 -79 -0,96 -17 -0,23 -38 -0,44Maramureş 360 -0,04 112 -0,18 -4 -0,26 -9 -0,19Satu Mare 261 -0,55 74 -0,66 35 -0,24 -24 -0,45Sălaj 114 -2,18 44 -1,42 0 -0,73 -26 -0,79Medie pe ţară 239 -0,56 56 -0,60 1 -0,32 -6 -0,22

cu excepţia judeţului Cluj, care înregistrează o scădere pentru toate structurile familialeanalizate. Pentru toate celelalte judeţe creşterea numărului de beneficiari (care provin dinfamilii cu 1 sau 2 copii) s-a făcut cu valori peste media pe ţară, cu excepţia judeţului Sălaj.

Fig. 11.7 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei de susţinerepentru judeţele din zona NORD - VEST în funcţie de structura familială

2282

1057

370211

2521

1112

371

205

2405

1486

594

347

2959

1581

566

318

2264

1202

485351

2526

1276

520

327

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

s_1 s_2 s_3 s_4 s_1 s_2 s_3 s_4


MJ

BH

BN

CJ

MM

SM

SJ


109

De menţionat şi faptul că aportul celor 371 de dosare noi înregistrat în judeţulBistriţa-Năsăud (pentru familiile cu un copil) a determinat o creştere cu 0,24% a ponderiiacestui tip de alocaţie.

În privinţa familiilor cu trei copii trebuie să menţionăm faptul că s-a înregistrat oscădere a numărului de beneficiari în cazul judeţelor Maramureş, Cluj şi Bihor, iar în judeţulSălaj numărul acestora a stagnat la valoarea înregistrată în semestrul II din anul 2008. Încazul familiilor cu patru copii s-a înregistrat o scădere a numărului de beneficiari pentrutoate judeţele zonei, cu valori – în general – mai mari decât valoarea medie pe ţară, cu osingură excepţie, anume judeţul Bistriţa-Năsăud, care a înregistrat o scădere de 4 dosare şi odiminuare a ponderii cu 0,26%.


În figura 11.8 şi în tabelele 5.2.6.12 - 5.2.6.13 prezentăm evoluţia numărului debeneficiari – în funcţie de mediul de rezidenţă – pentru judeţele zonei de dezvoltare Nord-Vest.

Aşa cum se poate constata în figura 11.8, numărul beneficiarilor acestui tip dealocaţie familială este mai mare în mediul rural pentru toate judeţele acestei zone dedezvoltare. Faţă de valorile medii la nivel de ţară (redate grafic prin histogramele MJ) – careindică o creştere a numărului de beneficiari pentru ambele medii de rezidenţă – se observăcâteva abateri pe care ne propunem să le evidenţiem în cele ce urmează. Astfel, în cazuljudeţului Cluj s-a înregistrat o scădere a numărului de beneficiari din mediul rural cu 25 dedosare în semestrul I din 2009 (faţă de semestrul II 2008) şi o creştere cu 22 de dosare însemestrul II din 2009 faţă de semestrul I 2009, ceea ce a determinat o scădere cu 0,11% anumărului de beneficiari. Pentru mediul urban al aceluiaşi judeţ s-a înregistrat o scădere cu144 de dosare la nivelul semestrului I 2009 şi o creştere cu 8 dosare în semestrul II 2009,ceea ce a determinat o scădere cu 19,10% a numărului de beneficiari. În cazul judeţuluiMaramureş a scăzut (cu 233) numărul de dosare în semestrul I 2009 şi a crescut cu 10 în

Fig. 11.8 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei de susţinerepentru judeţele din zona NORD - VEST în funcţie de mediul de rezidenţă

28012909

2312

25412424

3204

1697

29283056

26982538

2201

3335

1749

1119

1922

285

710

12171099

260

1282

2368

410575

1900

1314

341

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000


S2_08

S1_09

S2_09

O2_08

O1_09

O2_09


110

semestrul II din 2009, ceea ce a determinat o scădere cu 9,19% a numărului de beneficiari(în semestrul II 2009 faţă de perioada similară a anului anterior. Şi în cazul judeţului SatuMare s-a înregistrat o asemenea discontinuitate la nivelul creşterii pe cele trei intervale deanaliză pentru mediul rural (o creştere cu 169 de dosare în semestrul I 2009, urmată de oscădere cu 38 în semestrul II 2009, ceea ce a determinat o creştere cu 19,10% a număruluide beneficiari faţă de semestrul II 2008. a numărului de dosare). Aceste oscilaţii, precum şitot restul evoluţiei numărului de beneficiari din judeţele acestei zone de dezvoltare poate fiurmărit în tabelul 5.2.3.12.




Bihor 2909 1922 3056 2368 147 446 5,04 23,19Bistriţa-Năsăud 2312 285 2698 410 386 124 16,68 43,52Cluj 2541 710 2538 575 -3 -136 -0,11 -19,10Maramureş 2424 1217 2201 1900 -223 682 -9,19 56,07Satu Mare 3204 1099 3335 1314 131 215 4,08 19,60Sălaj 1697 260 1749 341 51 80 3,02 30,87Medie pe ţară 2801 1119 2928 1282 127 162 4,54 14,51

În privinţa ponderii în ansamblul alocaţiilor familiale s-a înregistrat - la nivelulsemestrului I 2009 – o creştere cu 1,34% pentru judeţul Cluj (în mediul rural) şi Bistriţa-Năsăud (cu 0,15%) şi Maramureş (cu 1,65%) pentru mediul urban şi o creştere la nivelulsemestrului II 2009 pentru judeţele Sălaj (+0,02%), Bistriţa-Năsăud (+0,18%), Maramureş(+0,19%) şi Satu Mare (+0,49%) pentru mediul urban. În toate celelalte cazuri s-aînregistrat o scădere de pondere (v. tabelul 5.2.3.13).



Numărdosare





În tabelul 5.2.6.14 prezentăm situaţia pe sexe a reprezentantului legal al familieimonoparentale, în condiţiile creşterii generale a numărului de beneficiari ai acestui tip majorde alocaţie familială. Aşa cum se poate constata din analiza datelor din tabelul sus-


111

menţionat, mama continuă să fie – în mai mult de 80% dintre cazuri, după cum o dovedescvalorile medii – părintele singur care îşi creşte copiii.




Numărdosare





Cele două aspecte care trebuie să fie subliniate în cazul judeţelor din cadrul acesteizone de dezvoltare sunt următoarele: ponderea sexului femeiesc este, în toate cazurile, maimare decât valoarea medie pe ţară şi tendinţa ponderii sexului masculin, care a crescut înmajoritatea cazurilor, cu excepţia judeţelor Bihor (-0,03%) şi Bistriţa-Năsăud (-0,10%).

Trebuie să menţionăm şi faptul că ponderea sexului feminin depăşeşte 90,00% încazul judeţelor Maramureş (90,73%) şi Satu Mare (90,92%), sau se apropie foarte mult deaceastă valoare – cazul judeţului Bihor cu o pondere de 89,95%.

În tabelul 5.2.6.15 şi figura 11.9 prezentăm numărul şi ponderea beneficiarilor dealocaţii familiale pe grupe de vârstă, la nivelul semestrului II din anul 2009.


Judeţ Sub 25de ani

25-29ani

30-34ani

35-39ani

40-44ani

45 deani sipeste

Bihor 11,15 12,62 20,60 23,55 16,94 15,14Bistriţa-Năsăud 8,61 13,67 22,01 23,90 16,62 15,20Cluj 9,37 13,98 23,07 23,77 16,32 13,48Maramureş 9,41 15,36 22,61 23,40 15,96 13,25Satu Mare 11,96 15,85 24,75 23,74 13,93 9,76Sălaj 9,61 13,90 22,33 25,34 17,06 11,76Medie pe ţară 9,75 13,78 22,69 24,44 16,77 12,57



112

O a doua observaţie – ce rezultă din analiza datelor cuprinse în tabelul 5.2.6.16 –este legată de evoluţia ponderii grupelor de vârstă pe parcursul anului 2009. Aşa cum sepoate observa în sus-amintitul tabel, a crescut semnificativ numărul de beneficiari din grupade vârstă 40-44 ani, dar valorile – şi aceasta reprezintă o particularitate a zonei dedezvoltare – sunt în general mai mici decât media pe ţară, cu excepţia judeţului Sălaj undecreşterea a fost de 2,09%. În schimb s-au înregistrat creşteri superioare mediei pe ţară îngrupa de vârstă 35-39 ani, cu excepţia judeţului Bistriţa-Năsăud (+0,09%), unde s-aînregistrat şi o scădere (-0,55%) pentru grupa de vârstă 30-34 ani. De menţionat şi creştereaponderii categoriei de vârstă sub 25 de ani ((+0,20%) pentru acelaşi judeţ.

Tabelul 5.2.6.16 Evoluţia ponderii număruluide beneficiari din judeţele zonei Nord - Vest


Judeţ Sub 25de ani

25-29ani

30-34ani

35-39ani

40-44ani

45 deani sipeste

Bihor -0,96 -0,87 0,67 1,28 0,96 -1,08Bistriţa-Năsăud 0,20 -0,27 -0,55 0,09 1,27 -0,75Cluj -0,93 -0,90 0,05 0,47 1,27 0,04Maramureş -0,12 -0,31 0,29 0,63 0,75 -1,24Satu Mare -0,34 -0,82 0,23 0,89 1,33 -1,29Sălaj -1,70 -0,39 -0,44 1,57 2,09 -1,14Medie pe ţară -0,18 -0,87 -0,50 0,20 1,94 -0,59

Fig. 11.9 Numărul de beneficiari pe grupe de vârstăîn zona de dezvoltare economică NORD - VEST (sem. II 2009)

1599

2093

1475

889

24092135

1048

37223868 3769

4418

2434

4008

4422

4093

5991

2763

2188

5787

2255

4238

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000


< 25

25-29

30-34

35-39

40-44

>= 45


113

5.2.7 Zona de dezvoltare economică Centru

În cele ce urmează ne propunem să evidenţiem modul în care au evoluat cele treitipuri de alocaţii familiale pe parcursul anului 2009 în cadrul judeţelor situate în zonaeconomică Centru (v. figura 12.1).


Aşa cum se poate observa din figura 12.2 diferenţa – din punct de vedere numeric –

Fig.12.2 Evoluţia numărului de beneficiari ai alocaţiilor familialeîn judeţele din zona CENTRU (sem. II 2008-sem. II 2009)

88819701

10798

3920 4044 4209

6823

1933 1870

5078 5289 55935750

9001

13209

14289

15687

2177 2068 1969

8756 8897 9204

14501527 13962066

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

S2_08 S1_09 S2_09 S2_08 S1_09 S2_09 S2_08 S1_09 S2_09


MJ

ALBA

BRASOV

COVASNA

HARGHITA

MURES

SIBIU


114

între alocaţia complementară şi celelalte două tipuri majore de alocaţii familiale este mare şia urmat o tendinţă crescătoare în 2009. Cele mai multe familii s-au aflat în plată în judeţeleMureş (coeficient de amplitudine 1,45, în scădere) şi Harghita (0,83 în creştere). Deremarcat că în semestrul I din 2009 coeficientul de amplitudine a fost superior (0,70) celuiînregistrat în judeţul Harghita. De-altfel, tendinţa este crescătoare în ambele judeţe. Cei maipuţini beneficiari au provenit din judeţele Sibiu (0,61) şi Braşov (0,63), ambele în creştere.În tabelul 5.2.7.1 este prezentată evoluţia numărului de beneficiari – în funcţie de valoareacoeficientului de amplitudine pentru fiecare judeţ în parte şi pentru toate tipurile majore dealocaţii familiale. Am marcat cu roşu valorile maxime ale coeficienţilor de amplitudine şi cugalben pe cei minimi.


Judeţ




semII

2008

semI

2009

semII

2009

semII

2008

semI

2009

semII

2009

semII

2008

semI

2009

semII

2009

semII

2008

sem I2009

semII

2009Alba 0,66 0,71 0,77 0,63 0,70 0,78 0,69 0,71 0,72 0,72 0,73 0,77Braşov 0,85 0,86 0,87 0,57 0,60 0,63 1,35 1,33 1,34 1,30 1,31 1,33Covasna 0,54 0,60 0,65 0,49 0,59 0,66 0,58 0,56 0,57 0,62 0,64 0,67Harghita 0,70 0,73 0,85 0,65 0,69 0,83 0,48 0,50 0,52 0,89 0,91 1,00Mureş 1,69 1,66 1,64 1,49 1,47 1,45 1,43 1,43 1,41 2,23 2,20 2,19

Sibiu 0,78 0,76 0,76 0,61 0,60 0,61 0,79 0,77 0,77 1,17 1,15 1,16

Cel mai mare număr de beneficiari de alocaţie complementară şi venit minimgarantat s-a înregistrat în judeţele Mureş (cu indicele de amplitudine 1,41) şi Braşov (1,33),iar cel mai mic număr s-a înregistrat în judeţele Harghita (0,55 în creştere), şi respectivCovasna (0,57). În ceea ce priveşte alocaţia de sprijin pentru familia monoparentală,numărul cel mai mare de beneficiari s-a înregistrat în judeţele Mureş (2,19 unul dintre cele


Judeţ





II2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Alba 5607 8462 2855 1048 1005 -43 2833 3224 391Braşov 5061 6768 1707 2066 1870 -196 5078 5593 515Covasna 4364 7107 2743 892 795 -97 2415 2834 418Harghita 5750 9001 3251 734 721 -14 3507 4220 714Mureş 13209 15687 2478 2177 1969 -209 8756 9204 448Sibiu 5416 6556 1140 1201 1069 -132 4597 4893 296Medie pe ţară 8881 10798 1917 1527 1396 -131 3920 4209 290


115

mai mari din ţară) şi Braşov (1,33), iar cel mai mic în judeţele Covasna (0,67) şi Alba (0,77)ambele în creştere.

În tabelele 5.2.7.2-5.2.7.4 prezentăm modul în care a evoluat pe parcursul anului2009 fiecare dintre cele trei tipuri majore – atât din punct de vedere al aportului debeneficiari, cât şi ca pondere în ansamblul alocaţiilor familiale analizate. Astfel, în tabelelecitate se observă faptul că numărul de beneficiari de alocaţii complementară şi de susţinerepentru familia monoparentală creşte – atât numeric cât şi procentual – şi scade numărul debeneficiari de alocaţii complementare pentru familiile care primesc şi ajutor social.


Judeţ





II2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Alba 5607 8462 50,91 1048 1005 -4,10 2833 3224 13,81Braşov 5061 6768 33,72 2066 1870 -9,48 5078 5593 10,14Covasna 4364 7107 62,85 892 795 -10,93 2415 2834 17,31Harghita 5750 9001 56,54 734 721 -1,86 3507 4220 20,35Mureş 13209 15687 18,76 2177 1969 -9,58 8756 9204 5,11Sibiu 5416 6556 21,05 1201 1069 -11,02 4597 4893 6,43Medie pe ţară 8881 10798 21,59 1527 1396 -8,58 3920 4209 7,39

În ceea ce priveşte alocaţia complementară, numărul suplimentar de dosare a fost, îngeneral, superior valorii medii la nivel de ţară, cu excepţia judeţelor Sibiu – unde un aport de1.170 de dosare noi a generat o creştere cu 21,05% a numărului de beneficiari – respectivjudeţul Braşov – unde un aport de 1.707 dosare a generat o creştere cu 33,72% a număruluide beneficiari. Cele mai mari creşteri s-au înregistrat în judeţele Harghita, cu un plus de3.251 dosare şi +56,54% număr de beneficiari şi Alba (+2.855 dosare şi o creştere cu50,91%). De remarcat, în cazul judeţului Covasna, faptul că un aport de 2.743 de dosare noia generat o creştere cu 62,85% a numărului de beneficiari, ceea ce demonstrează dinamicadeteriorării condiţiilor de viaţă în anul 2009.

În cazul alocaţiei de susţinere pentru familia monoparentală, aportul de dosare noiînregistrat în semestrul II 2009 faţă de perioada similară a anului 2008 a fost superior valoriimedii la nivel de ţară pentru toate judeţele acestei zone economice de dezvoltare. Cea maimare creştere s-a înregistrat în judeţele Harghita (plus 714 dosare şi +20,35%) şi Braşov(+515 dosare şi +10,14%).

În ceea ce priveşte alocaţia complementară pentru familiile care primesc şi ajutorulsocial s-a înregistrat un deficit de dosare pentru toate judeţele, dar mai mic decât valoareamedie la nivel de ţară numai în cazul judeţelor Harghita (-14 dosare şi -1,86%), Alba (-43dosare şi -4,10%) şi Covasna (-97 dosare şi -10,93%).

În tabelul 5.2.7.4 prezentăm evoluţia ponderilor în ansamblul alocaţiilor familiale.Astfel, singura alocaţie care a înregistrat o creştere a ponderii în anul 2009 este alocaţiacomplementară. Doar într-un singur judeţ (Mureş, +3,69%) a fost mai mică decât media pe


116

ţară. Celelalte două tipuri de alocaţii majore au înregistrat o scădere de pondere faţă de anul2008.


Judeţ




Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Alba 59,09 66,67 7,58 11,04 7,92 -3,13 29,86 25,41 -4,45Braşov 41,47 47,56 6,09 16,93 13,14 -3,79 41,61 39,30 -2,30Covasna 56,89 66,20 9,32 11,63 7,40 -4,23 31,48 26,39 -5,09Harghita 57,55 64,56 7,01 7,35 5,17 -2,18 35,10 30,27 -4,83Mureş 54,71 58,40 3,69 9,02 7,33 -1,69 36,27 34,27 -2,00Sibiu 48,30 52,37 4,08 10,71 8,54 -2,17 40,99 39,09 -1,91Medie pe ţară 61,98 65,83 3,84 10,66 8,51 -2,15 27,36 25,66 -1,70



În figura 12.3 prezentăm numărul de beneficiari de alocaţie complementară dupătipul de familie, iar în tabelul 5.2.7.5 prezentăm detaliat – pentru fiecare structură familială– atât evoluţia numărului de beneficiari, cât şi a ponderii fiecăruia din cele patru tipuri înansamblul alocaţiilor familiale. Din ambele reprezentări rezultă că familiile cu doi copii,urmate de cele cu unul singur – cu excepţia judeţelor Braşov, Covasna şi Mureş pentrusemestrul II 2008 şi Mureş pentru semestrul II 2009, unde ordinea este inversă – suntgeneratoarele (şi beneficiarele) acestei creşteri. Cu toate că se înregistrează o creştere

Fig. 12.3 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei complementarepentru judeţele din CENTRU în funcţie de numărul de copii din familie

3671 3732

962

516

44744650

1119

555443 546

2171

2639

3331

4471

57595555

1339

557

6827 6718

1521

622765 973

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

c_1 c_2 c_3 c_4 c_1 c_2 c_3 c_4


MJ

AB

BV

CV

HR

MS

SB


117

generală a numărul de dosare pentru familiile cu trei copii – superioară mediei pe ţară, maipuţin pentru judeţul Covasna unde aportul de dosare a fost de +140 – în cazul judeţelorCovasna şi Harghita se înregistrează o scădere a ponderii pentru acest tip de alocaţiecomplementară. De remarcat şi faptul că în cazul judeţelor Braşov, Mureş şi Sibiu s-aînregistrat o creştere a ponderii pentru familiile cu 4 copii.


Judeţ


Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

DosarePondere

+/-Alba 1132 3,29 1411 4,67 280 0,36 33 -0,74Braşov 617 1,94 793 3,30 194 0,65 104 0,21Covasna 1194 3,86 1390 5,98 140 -0,08 19 -0,45Harghita 1160 2,16 1832 5,66 243 -0,21 16 -0,60Mureş 1068 1,56 1163 2,00 182 0,12 65 0,01Sibiu 390 1,36 534 2,11 162 0,58 54 0,03Medie pe ţară 803 1,66 918 2,30 157 0,11 39 -0,22



Se constată că, în general, se respectă tendinţa de creştere continuă – schiţată devalorile medii la nivel de judeţ ale numărului de beneficiari şi a ponderii în cadrul alocaţiilorfamiliale – pe cele trei intervale de analiză şi în cazul ambelor medii de rezidenţă. Singurelejudeţe care se abat de la această tendinţă sunt Harghita şi Sibiu – dar numai pentru semestrul

Fig. 12.4 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei complementarepentru judeţele din zona CENTRU în funcţie de mediul de rezidenţă

6995

4491

3772

1552

4833

10951

3842

8251

6699

4710

6266

11783

4890

1885

1116 1289917

22582547

17632059

4320

2735

3904

2788

2813

15741666

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

MJ AB BV CV HR MS SB

S2_08

S1_09

S2_09

O2_08

O1_09

O2_09


118

I 2009 în raport cu semestrul II din 2008. Astfel, în cazul judeţului Harghita numărul debeneficiari s-a redus cu 37 de dosare pentru mediul rural şi cu 69 de dosare în cazuljudeţului Sibiu pentru mediul urban (v. figura 12.4).




Alba 4491 1116 6699 1763 2208 647 49,17 57,95Braşov 3772 1289 4710 2059 937 770 24,85 59,69Covasna 1552 2813 2788 4320 1236 1507 79,65 53,59Harghita 4833 917 6266 2735 1433 1818 29,65 198,22Mureş 10951 2258 11783 3904 831 1646 7,59 72,93Sibiu 3842 1574 4890 1666 1048 92 27,28 5,82Medie pe ţară 6995 1885 8251 2547 1256 662 17,95 35,09

Deşi s-a înregistrat o creştere generală a numărului de beneficiari în mediul rural,valorile au fost sub media pe ţară, exceptând judeţele Alba – cu un aport de 2.208 şi ocreştere cu 49,17% a numărului de beneficiari – şi Harghita (cu un plus de 1.433 de dosareşi +29,65%). În cazul judeţului Covasna este de remarcat că un aport de 1.236 dosare (submedia pe ţară) a determinat o creştere cu 79,65% a numărului de beneficiari.

În ceea ce priveşte mediul urban, exceptând judeţele Sibiu, unde creşterea a fost de 92 dedosare şi Alba (cu +647 dosare), în toate celelalte judeţe s-au înregistrat creşteri superioaremediei pe ţară, iar în cazul judeţelor Harghita, Mureş şi Covasna valorile înregistrate au fostsuperioare celor înregistrate în mediul rural (v. tabelul 5.2.7.6). În ceea ce priveşte judeţulCovasna menţionăm că este unul dintre judeţele unde numărul de beneficiari domiciliaţi înmediul urban este mai mare decât cel din mediul rural.



Numărdosare




Alba 5607 47,33 11,76 6823 51,26 11,78 8462 52,78 13,89Braşov 5061 30,91 10,56 5793 31,95 12,56 6768 33,09 14,47Covasna 4364 20,23 36,66 5751 24,46 38,35 7107 25,96 40,24Harghita 5750 48,37 9,18 6702 43,16 17,15 9001 44,94 19,62Mureş 13209 45,36 9,35 14289 43,69 12,89 15687 43,87 14,53Sibiu 5416 34,26 14,04 5831 37,26 12,97 6556 39,07 13,31Medie pe ţară 8881 48,82 13,16 9701 49,60 14,24 10798 50,30 15,53

În ceea ce priveşte evoluţia ponderii pe parcursul anului 2009, trebuie să spunem că s-aînregistrat – în general – o creştere (pentru ambele medii de rezidenţă) cu valori peste mediape ţară, cu excepţia judeţelor Mureş (-1,49%) şi Harghita (-3,43%) pentru mediul rural şi


119

Sibiu (-0,73%) pentru mediul urban. De-asemenea creşterea înregistrată în mediul urban încazul judeţului Alba (+2,13%) a fost inferioară mediei pe ţară (v. tabelul 5.2.7.7).



În figura 12.5 am reprezentat numărul (mediu lunar) de beneficiari de alocaţiecomplementară şi ajutor social – după numărul de copii aflaţi în îngrijire – plătiţi însemestrul II din anii 2008 şi 2009, precum şi o valoare medie (MJ) care reprezintă media peţară la nivel de judeţ a beneficiarilor acestui tip de alocaţie. Aşa cum se poate observa dinhistogramele prezentate, se constată o tendinţă de scădere pentru toate tipurile de structurifamiliale şi pentru toate judeţele analizate.

Excepţia o constituie judeţul Harghita, care a înregistrat o creştere a numărului debeneficiari pentru structurile familiale cu doi copii (+11 dosare) şi cu trei copii (+2 dosare)(v. tabelul 5.2.7.8). În toate celelalte cazuri numărul de beneficiari a scăzut cu valori maimici decât media pe ţară pentru familiile cu un copil (cu excepţia judeţelor Braşov şiMureş), mai mari decât media pe ţară pentru celelalte structuri familiale – cu excepţiajudeţelor Alba şi Covasna pentru familiile cu doi copii, Alba şi Sibiu pentru familiile cu treicopii şi Harghita şi Alba pentru familiile cu patru copii.

Fig. 12.5 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei complementare şi ajutor socialpentru judeţele din zona CENTRU în funcţie de structura familială

444

577

281

225

412

533

254

197

606

677

418

365

552

629

370

319

699

768

390

321

633

706

360

270

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

v_1 v_2 v_3 v_4 v_1 v_2 v_3 v_4


MJ

AB

BV

CV

HR

MS

SB


120


Judeţ


Numărdosare

PondereNumărDosare

PondereNumărDosare

PondereNumărdosare

Pondere

Alba -5 -1,05 -12 -1,09 -10 -0,55 -15 -0,43Braşov -54 -1,08 -49 -1,13 -48 -0,82 -46 -0,75Covasna -15 -1,24 -15 -1,29 -31 -0,90 -37 -0,80Harghita -12 -0,77 11 -0,65 2 -0,38 -14 -0,39Mureş -66 -0,54 -62 -0,55 -30 -0,27 -51 -0,32Sibiu -16 -0,44 -63 -0,87 -18 -0,38 -36 -0,48Medie pe ţară -31 -0,58 -44 -0,78 -27 -0,41 -28 -0,37


În figura 12.6 şi în tabelele 5.2.7.9 - 5.2.7.10 prezentăm evoluţia numărului debeneficiari – la nivelul zonei economice de dezvoltare Centru – în funcţie de mediul derezidenţă.

O primă observaţie este legată de numărul de beneficiari înregistraţi în cele douămedii de rezidenţă. Astfel, dacă media la nivel de ţară indică (pentru semestrul II 2009) oproporţie de 4,18 la 1 în favoarea mediului rural, în cazul judeţelor din această zonă,proporţia este mai mică în cazul judeţelor Covasna (0,24 la 1), Harghita (2,30 la 1) şi Alba(3,0 la 1). Pentru celelalte judeţe s-au înregistrat valori care depăşesc media pe ţară, dupăcum urmează: Sibiu (4,92 la 1), Braşov (5,12 la 1) şi Mureş (5,46 la 1).

În tabelul 5.2.7.9 sunt redate numărul de dosare aflate în plată şi ponderea pe care odeţine alocaţia complementară pentru familiile care primesc şi ajutor social în totalulalocaţiilor familiale. Aşa după cum se poate constata, doar în judeţele Braşov şi Mureş s-a

Fig. 12.6 Numărul mediu de beneficiari de alocaţie complementară şi VMGpentru judeţele din zona CENTRU în funcţie de mediul de rezidenţă

1226

780

1716

147

586

1859

955

1126

754

1564

156

502

1664

888

300 268350

746

149

319246269 251

306

639

219305

181

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

2000


S2_08

S1_09

S2_09

O2_08

O1_09

O2_09


121

înregistrat un număr mai mare de beneficiari decât valoarea medie la nivel de ţară pentrucele trei intervale de analiză considerate.



Numărdosare





În privinţa evoluţiei numărului de beneficiari trebuie să spunem că – faţă de tendinţagenerală de scădere în ambele medii de rezidenţă – s-a înregistrat o creştere a numărului debeneficiari din mediul rural pentru judeţul Covasna cu 9 dosare (şi o creştere cu 6,14%) şipentru judeţul Harghita unde un aport de 70 de dosare noi a determinat o creştere cu 46,97%a numărului de beneficiari (v. tabelul 5.2.7.10).




Alba 780 268 754 251 -27 -16 -3,40 -6,16Braşov 1716 350 1564 306 -152 -44 -8,83 -12,67Covasna 147 746 156 639 9 -107 6,14 -14,29Harghita 586 149 502 219 -83 70 -14,26 46,97Mureş 1859 319 1664 305 -195 -14 -10,47 -4,39Sibiu 955 246 888 181 -67 -65 -7,05 -26,46Medie pe ţară 1226 300 1126 269 -100 -31 -8,13 -10,41


În figura 12.7 am reprezentat numărul (mediu lunar) de beneficiari de alocaţie desusţinere pentru familiile monoparentale – după numărul de copii aflaţi în îngrijire – plătiţiîn semestrul II din anii 2008 şi 2009, precum şi media naţională la nivel de judeţ (MJ).


122


Aşa cum se poate observa din histogramele judeţene (v. figura 12.7) şi din tabelul5.2.7.11, se constată o creştere generală a numărului de familii beneficiare care au unul saudoi copii în îngrijire.


Judeţ


Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

Alba 293 -1,93 81 -1,55 26 -0,54 -10 -0,43Braşov 358 -0,58 166 -0,41 -6 -0,78 -3 -0,53Covasna 311 -2,33 93 -1,77 9 -0,70 5 -0,29Harghita 546 -1,32 155 -1,74 31 -0,97 -18 -0,80Mureş 425 -0,46 56 -0,79 6 -0,36 -39 -0,40Sibiu 219 -0,47 93 -0,48 3 -0,46 -19 -0,50Medie pe ţară 239 -0,56 56 -0,60 1 -0,32 -6 -0,22

În cazul familiilor cu trei copii tendinţa este de creştere moderată a numărului debeneficiari peste valoarea medie la nivel de ţară, cu excepţia judeţului Braşov, unde s-aînregistrat o scădere de 6 dosare în semestrul II din 2009 faţă de perioada similară din anulanterior. În ceea ce priveşte familiile cu patru copii, doar în cazul judeţului Covasna s-aînregistrat o creştere (cu 5 dosare intrate în plată) a numărului de beneficiari. În acestecondiţii, ponderile tuturor structurilor familiale analizate au urmat o tendinţă descrescătoare.

Fig. 12.7 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei de susţinere pentru judeţeledin zona CENTRU în funcţie de structura familială

2282

1057

370211

2521

1112

371205

2656

1351

634438

3014

1517

629435

4871

2383

907

596

5296

2439

913

557

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

s_1 s_2 s_3 s_4 s_1 s_2 s_3 s_4


MJ

AB

BV

CV

HR

MS

SB


123


În figura 12.8 şi în tabelele 5.2.6.11 - 5.2.6.12 prezentăm evoluţia numărului debeneficiari – în funcţie de mediul de rezidenţă – pentru judeţele zonei de dezvoltare Centru.

Aşa cum se poate constata în figura 12.8, numărul beneficiarilor acestui tip dealocaţie familială este mai mare în mediul rural, cu excepţia judeţului Covasna. Valorilemedii la nivel de ţară (redate grafic prin histogramele MJ) indică o creştere a numărului debeneficiari pentru ambele medii de rezidenţă, ceea ce nu este valabil pentru judeţul Harghita(unde s-a înregistrat o scădere în semestrul I din 2009, urmată de o creştere în semestrul II2009, la un nivel inferior celui înregistrat în semestrul II 2008 (pentru mediul rural) şijudeţele Covasna şi Sibiu (pentru mediul urban), unde numărul beneficiarilor a scăzut însemestrul I 2009 şi a crescut în semestrul II 2009 până la o valoare inferioară celeînregistrate în semestrul II 2008.

Tabelul 5.2.7.12 Evoluţia numărul de beneficiari înregistrată în 2009(pe medii de rezidenţă)



Alba 1641 1192 1924 1301 282 109 17,20 9,13Braşov 3428 1651 3590 2003 162 353 4,74 21,37Covasna 640 1776 1119 1715 479 -61 74,84 -3,42Harghita 2749 758 2722 1498 -27 741 -0,98 97,76Mureş 6743 2014 6562 2642 -180 628 -2,67 31,19Sibiu 3015 1582 3413 1479 398 -103 13,21 -6,49Medie pe ţară 2801 1119 2928 1282 127 162 4,54 14,51

Fig. 12.8 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei de susţinerepentru judeţele din zona CENTRU în funcţie de mediul de rezidenţă

2801

1641

3428

640

2749

6743

30152928

1924

3590

1119

2722

6562

3413

1119 1192

1651 1776

758

2014

15821282 1301

20031715

1498

2642

1479

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000


S2_08

S1_09

S2_09

O2_08

O1_09

O2_09


124

În tabelul 5.2.7.12 se observă, pentru mediul rural, o scădere – la nivelul semestruluiII 2009 faţă de semestrul II 2008 – cu 27 de dosare în judeţul Harghita şi cu 180 de dosare înjudeţul Mureş situaţie care a determinat o reducere a numărului de beneficiari cu 0,98%,respectiv 2,67%. De remarcat că în toate celelalte judeţe numărul de beneficiari a crescutpeste valoarea medie la nivel de ţară. Astfel, cea mai mare creştere s-a înregistrat în judeţulCovasna, unde un aport de 479 de dosare noi a determinat o creştere cu 74,84% a număruluide beneficiari. Pentru mediul urban se constată o scădere a numărului de dosare în cazuljudeţelor Covasna (cu 61 de dosare) şi Sibiu (-103 dosare), fapt care a determinat o reducerea numărului de beneficiari cu 3,42% şi, respectiv, cu 6,49%. În toate celelalte judeţe s-aînregistrat o creştere a numărului de beneficiari cu valori mai mari peste media pe ţară, cuexcepţia judeţului Alba, unde s-a înregistrat un aport de 109 dosare noi (şi o creştere cu9,13%). Cele mai mari creşteri s-au înregistrat în judeţele Mureş (+628 dosare) şi Harghita,unde aportul unui număr de 741 de dosare noi a determinat – la nivelul semestrului II 2009 –dublarea numărului de beneficiari domiciliaţi în mediul urban (creşterea a fost de 97,76%).



Numărdosare





În tabelul 5.2.7.13 sunt redate ponderile înregistrate –în cadrul celor trei intervale deanaliză şi pe mediile de rezidenţă – de alocaţia de susţinere pentru familiile monoparentale.S-a constatat o scădere a ponderii mediului rural în majoritatea judeţelor, cu excepţiajudeţului Sibiu, unde s-a înregistrat o creştere cu 0,38% a numărului de beneficiari. Înprivinţa mediului urban, trebuie să menţionăm că s-a înregistrat o creştere în judeţele Braşov(+0,56%), Mureş (+1,50%) şi Harghita (+3,16%).


Două sunt aspectele care trebuie să fie subliniate în cadrul analizei asupra sexuluireprezentantului legal al familiei monoparentale şi anume faptul că ponderea sexuluifemeiesc este – în toate cazurile – mai mare decât valoarea medie la nivel de judeţ şitendinţa de creştere a ponderii sexului masculin (v. tabelul 5.2.7.14).

In ceea ce priveşte sexul femeiesc trebuie să adăugăm şi faptul că ponderea acestuiadepăşeşte 84.00% – în toate judeţele acestei zone de dezvoltare – atingând valoarea de94,50%, în cazul judeţului Covasna.


125




Numărdosare





Cu toate acestea se manifestă o tendinţă de scădere a ponderii sexului feminin înmajoritatea judeţelor. Excepţiile sunt judeţele Sibiu (cu o creştere de 0,06%) şi Harghita(+0,26%).


Faţă de majoritatea judeţelor analizate până în momentul de faţă – unde ordinea celormai bine reprezentate grupe de vârstă a fost 35-39, 30-34 şi 40-44 – în cazul acestei zone dedezvoltare grupa de vârstă cea mai bine reprezentată a fost 30-34 de ani pentru judeţeleBraşov, Covasna, Harghita şi Sibiu, respectiv 35-39 pentru judeţele Alba şi Mureş. De-asemenea, pe poziţia a treia s-a situat grupa de vârstă 40-44 ani numai în judeţele Alba şiHarghita. În toate celelalte judeţe această poziţie a fos ocupată de grupa 25-29 ani.

Fig. 12.9 Numărul de beneficiari pe grupe de vârstăîn zona de dezvoltare economică CENTRU (sem. II 2009)

2597

1848

2169

4129

2034

3722

2695

3145

27072855

4008

3032

27242583

2750

2142

3860

6095

3391

2680

6166

3327

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000


< 25

25-29

30-34

35-39

40-44

>= 45


126


Judeţ Sub 25de ani

25-29ani

30-34ani

35-39ani

40-44ani

45 deani sipeste

Alba 10,45 13,49 21,25 23,90 16,89 14,02Braşov 16,57 18,25 22,10 19,14 12,97 10,96Covasna 12,55 17,22 25,21 24,06 13,35 7,61Harghita 9,34 15,56 24,32 23,86 16,15 10,77Mureş 13,51 15,37 22,69 22,96 14,37 11,10Sibiu 16,20 16,25 22,81 21,41 12,65 10,69Medie pe ţară 9,75 13,78 22,69 24,44 16,77 12,57

O a doua observaţie rezultă din analiza datelor cuprinse în tabelul 5.2.7.16. Astfel, încadrul acestei zone de dezvoltare doar judeţele Alba, Mureş şi Sibiu respectă tendiţavalorilor medii la nivel de ţară – care indică o creştere a ponderii grupelor de vârstă 40-44ani şi 35-39, în detrimentul tuturor celorlalte grupe de vârstă. În cazul judeţelor Braşov şiCovasna creşte şi ponderea grupei de vţrstă 30-34 ani (cu 0,11%, respectiv 0,70%), iar încazul judeţului Harghita creşte ponderea grupei de vârstă 30-34 de ani (cu 1,73%) şi scadeponderea grupei 35-39 ani (cu 0,05%).

Tabelul 5.2.7.16 Evoluţia ponderii număruluide beneficiari din judeţele zonei Centru


Judeţ Sub 25de ani

25-29ani

30-34ani

35-39ani

40-44ani

45 deani sipeste

Alba -1,00 -0,68 -0,33 1,42 1,93 -0,92Braşov -1,20 -1,29 0,11 0,55 1,58 -0,33Covasna -2,37 -2,14 0,70 2,28 2,44 0,00Harghita -1,62 -0,89 1,73 -0,05 2,06 -2,33Mureş -0,22 -1,34 -0,15 0,74 1,74 -1,38Sibiu -0,04 -0,69 -0,15 0,65 1,03 -0,09Medie pe ţară -0,18 -0,87 -0,50 0,20 1,94 -0,59


127

5.2.8 Zona de dezvoltare economică Bucureşti - Ilfov

În cele ce urmează ne propunem să evidenţiem modul în care au evoluat cele treitipuri de alocaţii familiale pe parcursul anului 2009 în cadrul sectoarelor municipiuluiBucureşti şi judeţul Ilfov (v. figura 13.1).


Aşa cum se poate observa din figura 13.2 zona de economică Bucureşti-Ilfov

Fig.13.2 Evoluţia numărului de beneficiari ai alocaţiilor familialedin sectoarele municipiului Bucureşti şi judeţul Ilfov

(zona Bucureşti-Ilfov, sem. II 2008-sem. II 2009)

304 295 339

36 31 28

380 380 414

214 215 252

43 39 32

724 700 746

24442285

2422

394 350 293

3027

2837 2802

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

S2_08 S1_09 S2_09 S2_08 S1_09 S2_09 S2_08 S1_09 S2_09


S1

S2

S3

S4

S5

S6

IF


128

prezintă câteva particularităţi care o deosebesc de restul ţării. În primul rând este vorba dediferenţa foarte mare – în ceea ce priveşte numărul de beneficiari – între sectoarelemunicipiului Bucureşti şi judeţul Ilfov. Cu toate acestea, aşa cum se observă în tabelul5.2.8.1, numărul de beneficiari din Ilfov, abia dacă atinge o treime din valoarea medie lanivel de ţară, iar tendinţa este una de scădere. În ceea ce priveşte municipiul Bucureşti, celmai mare număr de beneficiari se înregistrează în sectoarele 5 şi 2, în această ordine. O adoua observaţie se referă la faptul că alocaţia de susţinere pentru familia monoparentală estecea mai bine reprezentată – atât în Ilfov, cât şi în sectoarele capitalei – şi nu alocaţiacomplementară, care a trecut pe locul doi. Având în vedere că numărul beneficiarilor esteextrem de redus, am fost nevoiţi să calculăm cu trei zecimale coeficienţii de amplitudinepentru a putea evidenţia unele diferenţe. În ceea ce priveşte alocaţia complementară pentrufamiliile care primesc şi ajutor social, în afară de judeţul Ilfov – care înregistrează un numărde beneficiari ce depăşeşte cu puţin 20% din valoarea medie la nivel de ţară – putemevidenţia sectorul 2 ca principalul “rezervor” de beneficiari din cadrul municipiuluiBucureşti. În acest ultim caz a fost vorba doar de 32 de familii care au beneficiat, lunar – însemestrul II din 2009 – de acest tip de alocaţie. Pentru a încheia enumerareaparticularităţilor acestei zone economice de dezvoltare trebuie să evidenţiem şi faptul cădoar în judeţul Ilfov există posibilitatea analizei după indicatorul mediu de rezidenţă.


Judeţ

Număr total de dosareAlocaţia

complementarăAloc. complementară

şi VMG Aloc. monoparentală

semII

2008

semI

2009

semII

2009

semII

2008

semI

2009

semII

2009

semII

2008

semI

2009

semII

2009

semII

2008

semI

2009

semII

2009Bucureşti S1 0,038 0,034 0,032 0,019 0,017 0,016 0,009 0,007 0,007 0,091 0,082 0,083Bucureşti S2 0,050 0,046 0,048 0,034 0,030 0,031 0,023 0,021 0,020 0,097 0,094 0,098Bucureşti S3 0,009 0,009 0,010 0,003 0,003 0,004 0,004 0,004 0,003 0,024 0,027 0,028Bucureşti S4 0,008 0,008 0,008 0,002 0,002 0,002 0,007 0,007 0,007 0,021 0,023 0,023Bucureşti S5 0,068 0,063 0,063 0,024 0,022 0,023 0,028 0,027 0,023 0,185 0,173 0,177Bucureşti S6 0,010 0,011 0,013 0,004 0,005 0,006 0,001 0,001 0,002 0,027 0,030 0,038Ilfov 0,409 0,360 0,336 0,275 0,236 0,224 0,258 0,241 0,210 0,772 0,701 0,666

În tabelele 5.2.8.2-5.2.8.4 prezentăm modul în care a evoluat pe parcursul anului2009 fiecare dintre cele trei tipuri majore – atât din punct de vedere al aportului debeneficiari, cât şi ca pondere în ansamblul alocaţiilor familiale analizate. Astfel, în tabelele5.2.8.2-5.2.8.3 se observă faptul că alocaţia complementară creşte la nivelul municipiuluiBucureşti şi scade în judeţul Ilfov – atât numeric cât şi procentual. Şi chiar dacă aportul denoi beneficiari este absolut nesemnificativ în raport cu scorurile înregistrate în toate celelaltezone economice de dezvoltare, o creştere cu 102,20% realizată într-un singur an la nivelulsectorului 3 – chiar dacă creşterea s-a bazat pe un aport de numai 24 de dosare noi –defineşte o tendinţă de degradare a condiţiilor de viaţă şi în această cea mai bogată zonăeconomică de dezvoltare. Asemenea creşteri foarte mici – de maxim 37 de noi beneficiari, însectorul 5 – s-au înregistrat în toate sectoarele capitalei.


129


Judeţ





II2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Bucureşti S1 170 172 2 14 10 -4 355 351 -4Bucureşti S2 304 339 35 36 28 -8 380 414 34Bucureşti S3 23 47 24 6 5 -1 95 119 23Bucureşti S4 15 26 10 10 10 0 83 95 12Bucureşti S5 214 252 37 43 32 -12 724 746 23Bucureşti S6 39 60 21 2 2 0 105 159 54Ilfov 2444 2422 -22 394 293 -101 3027 2802 -225Medie pe ţară 8881 10798 1917 1527 1396 -131 3920 4209 290

O tendinţă aproape similară s-a înregistrat şi în cazul alocaţiei de susţinere pentrufamilia monoparentală. Faţă de alocaţia complementară, s-a consemnat şi o scădere (cu 4dosare) a numărului de beneficiari din sectorul 1, ceea ce a generat o scădere cu 1,03% anumărului de beneficiari (v. tabelul 5.2.8.3).


Judeţ





II2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Bucureşti S1 170 172 0,98 14 10 -28,92 355 351 -1,03Bucureşti S2 304 339 11,52 36 28 -22,88 380 414 8,87Bucureşti S3 23 47 102,20 6 5 -15,09 95 119 24,31Bucureşti S4 15 26 66,23 10 10 0,00 83 95 14,64Bucureşti S5 214 252 17,42 43 32 -26,56 724 746 3,13Bucureşti S6 39 60 52,77 2 2 0,00 105 159 50,95Ilfov 2444 2422 -0,90 394 293 -25,53 3027 2802 -7,44Medie pe ţară 8881 10798 21,59 1527 1396 -8,58 3920 4209 7,39

În ceea ce priveşte alocaţia complementară pentru familiile care primesc şi ajutorsocial numărul beneficiarilor se menţine constant în sectoarele 4 şi 6 şi scade în toatecelelalte unităţi administrativ-teritoriale analizate.


130


Judeţ




Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Sem.II

2008

Sem.II

2009

Modif.2009/2008

Bucureşti S1 31,55 32,22 0,67 2,57 1,84 -0,72 65,88 65,94 0,05Bucureşti S2 42,24 43,45 1,21 4,96 3,53 -1,43 52,80 53,02 0,22Bucureşti S3 18,68 27,55 8,87 4,44 2,75 -1,69 76,89 69,71 -7,18Bucureşti S4 14,16 19,59 5,43 9,23 7,30 -1,93 76,61 73,11 -3,50Bucureşti S5 21,85 24,44 2,60 4,42 3,09 -1,33 73,74 72,47 -1,27Bucureşti S6 26,96 27,28 0,32 1,37 1,05 -0,31 71,68 71,67 -0,01Ilfov 41,68 43,90 2,23 6,71 5,31 -1,40 51,61 50,78 -0,83Medie pe ţară 61,98 65,83 3,84 10,66 8,51 -2,15 27,36 25,66 -1,70

O particularitate a acestei zone economice este dată de faptul că predominăbeneficiarii alocaţiei de susţinere pentru familiile monoparentale. Ponderea acestora înansamblul alocaţiilor familiale variază între 50,78% (Ilfov) şi 73,11% (sectorul 4), însătendinţa este de scădere în detrimentul alocaţiei complementare.


În figura 13.3 prezentăm numărul de beneficiari de alocaţie complementară dupătipul de familie, iar în tabelul 5.2.8.5 prezentăm detaliat – pentru fiecare structură familială– atât evoluţia numărului de beneficiari, cât şi a ponderii fiecăruia din cele patru tipuri înansamblul alocaţiilor familiale. Din figura 13.3 rezultă că familiile cu doi copii, urmate decele cu unul singur – excepţia este judeţul Ilfov, unde ordinea este inversă – suntgeneratoarele (şi beneficiarele) acestei creşteri. Faţă de valorile medii la nivel de ţară – care

Fig. 13.3 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei complementare pentru sectoarelemunicipiului Bucureşti şi judeţul Ilfov în funcţie de numărul de copii din familie

44 49 30 48 41 47 46

126 114

40 24

127 141

4786 95

20 14

103 117

18 13

1065 1077

198

104

10801045

197

100

38 24

0

200

400

600

800

1000

1200

c_1 c_2 c_3 c_4 c_1 c_2 c_3 c_4


S1

S2

S3

S4

S5

S6

IF


131

indică o creştere pentru toate cele patru tipuri de structuri familiale – în cazul acestei zone dedezvoltare nu se poate discerne o anumită tendinţă clară de evoluţie. Astfel, în cazuljudeţului Ilfov singurul tip de familie care a înregistrat o creştere în 2009 a fost cel cu uncopil (+15 dosare), pentru sectorul 1 a crescut doar numărul beneficiarilor din rândulfamiliilor cu trei copii (cu 8 dosare), iar în sectoarele 3 şi 4 creşterea numărului de familii cuun copil a fost mai mare decât a celor cu doi. Doar în sectoarele 2, 5 şi 6 s-a manifestat otendinţă în conformitate cu valorile medii pe ţară, dar aportul de dosare noi este extrem demic. Spre exemplu, s-a înregistrat o creştere de un singur dosar pentru familiile cu un copildin sectorul 2 şi pentru familiile cu 2 copii din sectorul 4.


Judeţ


Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

Bucureşti S1 -3 -0,47 -2 -0,27 8 1,59 -2 -0,18Bucureşti S2 1 -1,23 27 2,16 7 0,45 1 -0,17Bucureşti S3 12 6,04 10 3,85 0 -1,43 2 0,41Bucureşti S4 8 5,14 1 -0,06 -1 -0,77 2 1,13Bucureşti S5 17 1,25 22 1,66 -2 -0,24 0 -0,08Bucureşti S6 5 -1,28 10 0,92 5 1,27 1 -0,58Ilfov 15 1,42 -32 0,57 -1 0,19 -4 0,05Medie pe ţară 803 1,66 918 2,30 157 0,11 39 -0,22


În tabelul 5.2.8.6 prezentăm evoluţia la nivelul anului 2009 a numărului debeneficiari de alocaţie complementară şi ajutor social. Trebuie să afirmăm că doar în judeţulIlfov, valorile înregistrate sunt similare celor medii pe ţară (v. şi figura 13.4). În privinţasectoarelor municipiului Bucureşti se înregistrează creşteri sau scăderi


Judeţ


Numărdosare

PondereNumărDosare

PondereNumărDosare

PondereNumărdosare

Pondere

Bucureşti S1 -1 -0,15 1 0,17 -3 -0,52 -1 -0,21Bucureşti S2 -2 -0,35 -5 -0,81 -3 -0,43 2 0,16Bucureşti S3 1 0,28 -1 -0,81 -1 -1,16 0 0,00Bucureşti S4 0 -0,47 1 0,43 1 -0,05 -2 -1,85Bucureşti S5 -7 -0,79 -4 -0,44 1 0,09 -2 -0,19Bucureşti S6 0 -0,23 0 -0,23 0 0,00 0 0,15Ilfov -34 -0,46 -38 -0,52 -17 -0,24 -12 -0,17Medie pe ţară -31 -0,58 -44 -0,78 -27 -0,41 -28 -0,37


132

cu maximum 1-3 dosare. Singurul care prezintă o evoluţie negativă mai pronunţată estesectorul 5 care înregistrează o scădere cu 7 dosare pentru familiile cu 1 copil şi cu 4 dosarepentru familiile cu 2 copii şi, de asemenea o scădere a ponderii pentru toate tipurile defamilii.


În figura 13.5 am reprezentat numărul (mediu lunar) de beneficiari de alocaţie desusţinere pentru familiile monoparentale – după numărul de copii aflaţi în îngrijire –

Fig. 13.4 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei complementare şi ajutor socialpentru sectoarele mun. Bucureşti şi judeţul Ilfov în funcţie de structura familială

3 5 3 3 26

1 29

148 5 7 9

5 7

2114

4 5

1310

5 4

148

54

41

114 114

37

29

151

0

20

40

60

80

100

120

140

160

v_1 v_2 v_3 v_4 v_1 v_2 v_3 v_4


S1

S2

S3

S4

S5

S6

IF

Fig. 13.5 Numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei de susţinere pentrusectoarele mun. Bucureşti şi judeţul Ilfov în funcţie de structura familială

42 2597

38 27

258 278

99

408

213

67 37

438

207

65 36

1769

886

287

85

1698

799

236

69

19296

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

2000

s_1 s_2 s_3 s_4 s_1 s_2 s_3 s_4


S1

S2

S3

S4

S5

S6

IF


133

plătiţi în semestrul II din anii 2008 şi 2009, iar în tabelul 5.2.8.7 prezentăm evoluţia – dinpunctul de vedere al numărului de dosare şi al ponderii în totalul alocaţiilor – înregistrată însemestrul II din anul 2009 faţă de perioada similară din 2008. Ca şi în cazul celorlalte douătipuri majore de alocaţii familiale, şi în cazul alocaţiei de susţinerea pentru familiamonoparentală se înregistrează evoluţii particulare în cadrul unităţilor administrative aleacestei zone economice de dezvoltare.


Judeţ


Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

Numărdosare

Pondere+/-

Bucureşti S1 -3 -0,10 1 0,36 -4 -0,60 2 0,40Bucureşti S2 20 -0,17 10 0,33 2 0,00 1 0,07Bucureşti S3 9 -9,61 9 1,91 3 -0,35 3 0,86Bucureşti S4 4 -5,90 4 -0,17 4 2,94 0 -0,37Bucureşti S5 30 0,99 -5 -1,52 -2 -0,53 0 -0,21Bucureşti S6 36 2,80 16 -0,30 0 -2,11 1 -0,39Ilfov -71 0,62 -87 -0,63 -51 -0,62 -16 -0,20Medie pe ţară 239 -0,56 56 -0,60 1 -0,32 -6 -0,22

Astfel, spre exemplu, în cazul sectorului 3 al municipiului Bucureşti unde aportul dedosare noi este pozitiv pentru toate cele 4 structuri familiale, doar în cazul familiilor cu 1 şi,respectiv, 3 copii scade şi ponderea acestor tipuri familiale. În cazul judeţului Ilfov – undeaportul de noi beneficiari a fost negativ pentru toate tipurile de familii – a crescut pondereafamiliilor monoparentale care au un copil în îngrijire (cu 0,62%).

În ceea ce priveşte sexul reprezentantului legal al familiei monoparentale, mama este– şi în cazul acestei zone de dezvoltare – părintele singur care îşi creşte copiii. Dacă



Judeţ

Semestrul II 2008 Semestrul I 2009 Semestrul II 2009

Numărdosare




Bucureşti S1 355 97,75 2,25 334 97,85 2,15 351 97,39 2,61

Bucureşti S2 380 96,18 3,82 380 96,23 3,77 414 95,97 4,03

Bucureşti S3 95 98,95 1,05 109 98,47 1,53 119 97,05 2,95

Bucureşti S4 83 95,78 4,22 94 96,80 3,20 95 96,32 3,68

Bucureşti S5 724 93,73 6,27 700 94,60 5,40 746 94,66 5,34

Bucureşti S6 105 97,30 2,70 121 97,52 2,48 159 97,27 2,73

Ilfov 3027 78,93 21,07 2837 79,20 20,80 2802 79,35 20,65

Medie pe ţară 3920 80,75 19,25 4044 80,66 19,34 4209 80,53 19,47

valorile medii la nivel de ţară indică o proporţie de aproximativ 80% în favoarea sexuluifeminin, în cazul municipiului Bucureşti ponderea acestuia variază între 94,66% în sectorul


134

5 şi 97,39% în sectorul 1. Doar în judeţul Ilfov ponderea mamei (79,35%) se apropie devaloarea medie pe ţară (v. tabelul 5.2.8.8).

În figura 13.6 şi tabelul 5.2.8.9 prezentăm numărul de beneficiari şi pondereagrupelor de vârstă la nivelul semestrului II din anul 2009.

Aşa cum se poate constata, în niciuna dintre structurile administrative ale zonei nusunt dominante categoriile de vârstă 35-39, 30-34 şi 40-44 – în această ordine – dar toateprezintă o creştere a ponderii grupei de vârstă 40-44 de ani (v. tabelul 5.2.8.10).


Judeţ Sub 25de ani

25-29ani

30-34ani

35-39ani

40-44ani

45 deani sipeste

Bucureşti S1 17,80 20,87 22,78 14,24 13,86 10,45Bucureşti S2 9,96 17,76 25,97 19,07 13,17 14,07Bucureşti S3 19,22 19,02 22,16 16,08 11,18 12,35Bucureşti S4 14,98 17,80 30,48 19,21 10,37 7,17Bucureşti S5 14,82 20,56 26,92 18,78 11,77 7,16Bucureşti S6 13,19 13,26 24,11 17,86 15,97 15,60Ilfov 10,59 17,52 27,53 22,32 13,63 8,41Medie pe ţară 9,75 13,78 22,69 24,44 16,77 12,57

Creşterea ponderii grupei de vârstă 40-44 ani variază între valori mai mici decâtmedia pe ţară (în sectoarele 3, 5 şi 2 în ordine crescătoare) şi valori peste 3,00% însectoarele 4 (3,60%) şi 6 (4,49%)

Fig. 13.6 Numărul de beneficiari pe grupe de vârstă în zonade dezvoltare economică Bucureşti - Ilfov (sem. II 2009)

33

111 139

23

211

966

203

38 40

277

53

1518

149

25

193

40

1231

9532

121

35

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

S1 S2 S3 S4 S5 S6 IF

< 25

25-29

30-34

35-39

40-44

>= 45


135

Tabelul 5.2.8.10 Evoluţia ponderii număruluide beneficiari din sectoarele municipiului Bucureşti şi

judeţul Ilfov (după grupele de vârstă)

Judeţ Sub 25de ani

25-29ani

30-34ani

35-39ani

40-44ani

45 deani sipeste

Bucureşti S1 1,56 -2,61 1,16 -1,63 2,01 -0,50Bucureşti S2 -2,64 -2,19 0,25 0,67 1,56 2,34Bucureşti S3 -5,65 0,20 1,33 0,21 0,15 3,75Bucureşti S4 -5,17 4,11 -5,06 1,51 3,60 1,01Bucureşti S5 -1,37 -1,16 -0,92 1,52 1,47 0,46Bucureşti S6 0,10 -2,44 1,59 -4,21 4,49 0,47Ilfov 0,04 -1,19 -0,36 -0,41 2,16 -0,23Medie pe ţară -0,18 -0,87 -0,50 0,20 1,94 -0,59

Având în vedere faptul că nu s-a putut realiza, din motive obiective, o analizădihotomică a mediului de rezidenţă în integralitatea acestei zone economice, ne propunem –în încheierea acestui capitol – să prezentăm evoluţia acestui indicator doar pentru judeţulIlfov.

Tabelul 5.2.8.11 Numărul total de beneficiari, ponderea şi creşterearealizată la nivelul anului 2009 în judeţul ILFOV

(funcţie de mediul de rezidenţă)

Perioada

Total alocaţii familiale

Număr dosare Modificare faţă deperioada anterioară (%)

Pondere

Total Sat Oraş Sat Oraş Sat Oraşsem II 08 5865 5708 157 - - 97,32 2,68sem I 09 5472 4489 983 -21,35 526,07 82,04 17,96

sem II 09 5517 4458 1059 -0,68 7,70 80,81 19,19

Aşa cum se poate observa din tabelul 5.2.8.11, pe fondul unei scăderi de ansamblu anumărului de beneficiari – o situaţie atipică la nivelul anului 2009 pentru

Tabelul 5.2.8.12 Numărul de beneficiari şi ponderea tipurilor de alocaţiiîn numărul total de dosare plătite în judeţul ILFOV

(funcţie de mediul de rezidenţă)

PerioadaAlocaţie complementară Alocaţie complementară

şi ajutor social Alocaţie de susţinere

Nr. dosare Pondere Nr. dosare Pondere Nr. dosare PondereSat Oraş Sat Oraş Sat Oraş Sat Oraş Sat Oraş Sat Oraş

sem II 08 2380 64 40,59 1,09 387 7 6,60 0,11 2940 87 50,14 1,47sem I 09 1866 419 34,11 7,65 318 32 5,82 0,58 2304 533 42,11 9,74

sem II 09 1952 471 35,38 8,53 267 27 4,83 0,48 2240 562 40,60 10,18


136

toate celelalte unităţi administrativ-teritoriale (exceptând municipiul Bucureşti) – s-a produso creştere a numărului de dosare care provin din mediul urban. Cu toate că numărul total debeneficiari care au provenit din mediul urban (983) în primul semestru al anului 2009 nueste la fel de mare ca, spre exemplu în judeţele din zona Nord-Est, ponderea acestui mediude rezidenţă a crescut de peste cinci ori faţă de semestrul II din 2008, mai exact cu526,07%, ceea ce indică o înrăutăţire bruscă a condiţiilor de viaţă în acest mediu derezidenţă, resimţită predominant în cadrul familiilor monoparentale (v. tabelul 5.2.8.12) carereprezintă în continuare principalele beneficiare ale acestui tip de alocaţii. Această tendinţăs-a păstrat şi în semestrul II din 2009 – pe fondul unei creşteri a numărului de beneficiari,dar creşterea nu a mai fost la fel de spectaculoasă, înregistrându-se un spor de doar 7,70%faţă de semestrul anterior.

În figura 13.7 prezentăm evoluţia numărului de beneficiari pentru cele trei intervalede analiză considerate, cele trei tipuri de alocaţii familiale şi pentru toate tipurile de structurifamiliale.

Fig. 13.7 Numărul de beneficiari pe tipuri de alocaţii familialeşi mediu de rezidenţă în judeţul Ilfov

1037 1054

19198

147 150

53 37

1722

861

277

81

905839

14860

109 10630 22

1380

627

180

5328 23 7 6 1 1 1 447 25 11 4

175 206

49 41 5 7 7 7

318

172

5615

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

2000

c_1 c_2 c_3 c_4 v_1 v_2 v_3 v_4 s_1 s_2 s_3 s_4

Alocaţia complementară Alocaţia complementară + VMG Alocaţia monoparentală

S2_08

S1_09

S2_09

O2_08

O1_09

O2_09


137

5.3 Concluzii

Este pentru prima oară de la iniţializarea bazelor de date statistice – în luna ianuarie2004, moment care a coincis cu intrarea în vigoare a O.U.G. 105/2003 – când procedăm la oanaliză exhaustivă asupra judeţelor în cadrul unui studiu de impact dedicat alocaţiilorfamiliale. Momentul nu a fost ales întâmplător, deoarece coincide atât cu declanşarea crizeifinanciare şi economice, cât şi – pe cale de consecinţă – cu dorinţa legislatorului de a orientamai eficient resursele financiare alocate asistenţei sociale, şi anume, către persoanele şifamiliile aflate într-o iminentă situaţie de risc social.

Având în vedere aceste considerente, studiul de impact a urmărit să determinedimensiunile reale – care sunt în acelaşi timp şi maximale, întrucât datele pe care se bazeazăanaliza reprezintă deschiderile lunare de credite efectuate la nivelul agenţiilor teritoriale deplată a prestaţiilor sociale – ale fenomenelor analizate, precum şi evoluţia înregistrată peparcursul primului an de recesiune economică.

Pentru îndeplinirea ambelor obiective s-a procedat atât la o analiză transversală adatelor, care a determinat dimensionarea fenomenelor pentru fiecare dintre unităţileadministrativ-teritoriale existente – stabilindu-se numărul mediu lunar de beneficiari dinfiecare judeţ în funcţie de tipul de alocaţie, mediul de rezidenţă, structura familiei, vârstareprezentantului legal şi sexul părintelui unic în cazul alocaţiilor monoparentale – cât şi la oanaliză longitudinală, ceea ce a permis evidenţierea unor fenomene sociale specifice acestuian de criză, cum ar fi scăderea numărului de beneficiari de alocaţie complementară careprimesc concomitent şi ajutor social şi creşterea numărului de reprezentanţi legali aifamiliilor beneficiare cu vârsta cuprinsă între 40 şi 44 de ani.

În tabelul 5.3.1 prezentăm numărul mediu lunar de beneficiari înregistrat la nivel dejudeţ în semestrul II din anul 2009.

Tabelul 5.3.1 Numărul mediu lunar de beneficiari la nivel de judeţdupă tipul de alocaţie, mediul de rezidenţă şi structura familială

Tip alocaţieNumărul mediu lunar de beneficiari

Total Sat OraşStructuri familiale (număr de copii)

1 2 3 4Complementară 10798 8251 2547 4474 4650 1119 555Complementarăşi ajutor social 1396 1126 269 412 533 254 197Monoparentală 4209 2928 1282 2521 1112 371 205

Total alocaţiifamiliale 16403 12305 4098 7407 6295 1744 957

În funcţie de datele cuprinse în tabelul anterior au fost elaborate seturi de indicatorispecifici – denumiţi coeficienţi de amplitudine – care au rezultat prin raportarea valorilorjudeţene la valoarea medie înregistrată la nivel naţional. Aceşti indicatori au permis atâtdimensionarea tipurilor majore de alocaţii familiale, cât şi stabilirea unei ierarhii la nivel deţară.

În tabelul 5.3.2 prezentăm ponderile valorilor medii lunare (la nivel de judeţ)înregistrate în semestrul II din 2009.


138

Tabelul 5.3.2 Ponderea tipurilor de alocaţii pe mediu de rezidenţăşi structuri familiale (semestrul II 2009)

Tip alocaţie Numărbeneficiari

Ponderi mediude rezidenţă Ponderi structuri familiale

Sat Oraş 1 2 3 4Complementară 10798 76,41 23,59 41,44 43,06 10,36 5,14Complementarăşi ajutor social 1396 80,71 19,29 29,54 38,17 18,19 14,10

Monoparentală 4209 69,55 30,45 59,89 26,43 8,82 4,87

Total alocaţiifamiliale 16403 75,02 24,98 45,16 38,38 10,63 5,83

În tabelul 5.3.3 prezentăm ponderea beneficiarilor de alocaţii familiale pe grupe devârstă.

Tabelul 5.3.3 Ponderea pe grupe de vârstă a număruluimediu lunar de beneficiari (semestrul II 2009)

Judeţ Numărdosare

Vârsta reprezentantului legal al familiei beneficiare

Sub 25de ani

25-29ani

30-34ani

35-39ani

40-44ani

45 deani sipeste

Medie pe ţară 16403 9,75 13,78 22,69 24,44 16,77 12,57

În semestrul II din anul 2009 s-a înregistrat – la nivel de judeţ – un număr mediulunar de 16.403 de familii care au beneficiat de unul dintre cele trei tipuri de alocaţiianalizate în cadrul acestui studiu. În funcţie de această valoare am calculat coeficienţii deamplitudine pe care în prezentăm în tabelul 5.3.4 (împreună cu numărul mediu lunar debeneficiari) şi grafic, în figurile 14.1 şi 14.2. Aşa după cum se poate observa, zona Nord-Esta continuat să reprezinte sursa cea mai importantă de beneficiari pentru acest tip de prestaţiisociale, toate cele şase judeţe care o compun situându-se în fruntea unui clasament realizatpe baza coeficientului de amplitudine. Singurele judeţe din afara aceste zone care se situeazăîntre primele 8 sunt: Mureş (coeficient 1,64) şi mai ales, Dolj (pe poziţia a patra, cu uncoeficient de 1,93). Numărul cel mai mare de beneficiari s-a înregistrat în judeţele Suceavaşi Iaşi (coeficient 2,67 şi, respectiv 2,53), unde numărul de beneficiari a depăşit cu mai multde 250% media pe ţară (la nivel de judeţ). La polul opus, adică judeţele unde s-a înregistratnumărul cel mai mic de beneficiari – exceptând municipiul Bucureşti, unde valoareamaximă a fost de 1.030 beneficiari şi un coeficient de amplitudine de 0,06 (sectorul 5) – aufost Ilfov (0,34), Hunedoara şi Tulcea (0,48) cu mai puţin de jumătate din valoarea medieipe ţară. De remarcat că judeţele Giurgiu (cu 16.435 de beneficiari şi coeficient 1,00), Gorj(cu 16.646 şi 1,01) şi Constanţa (cu 16.214 beneficiari şi 0,99) s-au situat cel mai aproape demedia la nivel de ţară.


139

Tabelul 5.3.4 Numărul mediu lunar de beneficiari şi coeficientulde amplitudine pentru totalul alocaţiilor familiale în semestrul II 2009

Nr.crt.

Judeţ Nr. familiibeneficiare


Nr.crt.



1 Suceava 43796 2,67 25 Constanţa 16214 0,992 Iaşi 41433 2,53 26 Călăraşi 15808 0,96

3 Bacău 31653 1,93 27 Mehedinţi 15149 0,924 Dolj 31623 1,93 28 Braşov 14231 0,87

5 Vaslui 31003 1,89 29 Harghita 13942 0,85

6 Botoşani 29283 1,79 30 Alba 12692 0,777 Mureş 26859 1,64 31 Sibiu 12517 0,76

8 Neamţ 26282 1,60 32 Ialomiţa 12434 0,769 Maramureş 25596 1,56 33 Arad 11876 0,72

10 Prahova 22855 1,39 34 Caraş-Severin 11545 0,7011 Olt 22831 1,39 35 Sălaj 10905 0,66

12 Dâmboviţa 22250 1,36 36 Covasna 10736 0,65

13 Galaţi 22140 1,35 37 Brăila 10624 0,6514 Buzău 22056 1,34 38 Timiş 10421 0,64

15 Argeş 20608 1,26 39 Cluj 9486 0,5816 Bihor 18782 1,15 40 Tulcea 7896 0,48

17 Satu Mare 17849 1,09 41 Hunedoara 7869 0,48

18 Teleorman 17613 1,07 42 Ilfov 5517 0,3419 Bistriţa - Năsăud 17126 1,04 43 Bucureşti S5 1030 0,06

20 Vâlcea 16772 1,02 44 Bucureşti S2 780 0,0521 Vrancea 16711 1,02 45 Bucureşti S1 533 0,03

22 Gorj 16646 1,01 46 Bucureşti S6 221 0,0123 Giurgiu 16435 1,00 47 Bucureşti S3 170 0,0124 Medie pe ţară 16403 1,00 48 Bucureşti S4 130 0,01


140

În tabelul 5.3.5 prezentăm ponderea pe care au înregistrat-o beneficiarii de alocaţiifamiliale în funcţie de mediul de rezidenţă în semestrul II 2009. Aşa cum am arătat şi întabelul 5.3.2 aproximativ 75% dintre beneficiarii la nivel naţional (75,02%) au provenit dinmediul rural, dar ponderea în total beneficiari a depăşit valoarea de 92% în judeţele Iaşi(92,48%), Călăraşi (92,23%) şi Vrancea (92,14%). Deşi populaţia acestor judeţe estedomiciliată majoritar în mediul rural, ponderea acestui mediu de rezidenţă nu depăşeşte de62% (pentru judeţele Călăraşi şi Vrancea) şi 53,0% în cazul judeţului Iaşi. Din compararea

Fig. 14.2 Judeţele cu coeficienţi de amplitudine sub valoarea medie pe ţară(pentru numărul totalul de alocaţii familiale)

1,00 0,99

0,92

0,85

0,770,72 0,70

0,64

0,58

0,34

0,06 0,05 0,030,01

0,48

0,65

0,76

0,00

0,20

0,40

0,60

0,80

1,00

1,20

MJ CT CL MH BV HR AB SB IL AR CS SJ CV BR TM CJ TL HD IF B5 B2 B1 B6 B3 B4

Fig. 14.1 Judeţele cu coeficienţi de amplitudine peste valoarea medie pe ţară(pentru numărul totalul de alocaţii familiale)

1,00 1,00 1,01 1,04 1,07 1,09

1,26

1,39

1,56 1,60

1,791,89

2,53

2,67

1,93

1,34

1,02

0,00

0,50

1,00

1,50

2,00

2,50

3,00

MJ GR GJ VR VL BN TR SM BH AG BZ GL DB OT PH MM NT MS BT VS DJ BC IS SV


141

acestor seturi de date rezultă o discrepanţă foarte mare între veniturile realizate în cele douămedii de rezidenţă, ceea ce reprezintă cauza principală a diferenţelor înregistrate.

Tabelul 5.3.5 Ponderea mediului de rezidenţă pentrutotalul alocaţiilor familiale în semestrul II 2009

Nr.crt.

JudeţPondere

beneficiarisat

Ponderebeneficiari

oraş

Nr.crt.

JudeţPondere

beneficiarisat

Ponderebeneficiari

oraş

1 Iaşi 92,48 7,52 25 Prahova 74,70 25,302 Călăraşi 92,23 7,77 26 Mureş 74,49 25,51

3 Vrancea 92,14 7,86 27 Alba 73,88 26,12

4 Vâlcea 89,16 10,84 28 Sibiu 73,43 26,57

5 Neamţ 88,76 11,24 29 Brăila 72,64 27,36

6 Bistriţa-Năsăud 88,30 11,70 30 Gorj 71,44 28,567 Giurgiu 87,65 12,35 31 Vaslui 71,00 29,00

8 Cluj 87,51 12,49 32 Caraş-Severin 70,69 29,319 Dolj 86,88 13,12 33 Braşov 69,31 30,69

10 Sălaj 86,81 13,19 34 Mehedinţi 69,16 30,84

11 Argeş 86,75 13,25 35 Harghita 68,07 31,9312 Teleorman 86,64 13,36 36 Maramureş 67,12 32,88

13 Bacău 86,42 13,58 37 Bihor 63,86 36,1414 Ialomiţa 83,36 16,64 38 Hunedoara 52,90 47,10

15 Arad 83,11 16,89 39 Covasna 37,84 62,16

16 Olt 82,57 17,43 40 Constanţa 34,13 65,87

17 Timiş 82,18 17,82 41 Suceava 33,50 66,50

18 Ilfov 80,81 19,19 42 Tulcea 28,13 71,8719 Satu Mare 80,25 19,75 43 Bucureşti S5 0,00 100,00

20 Botoşani 80,01 19,99 44 Bucureşti S2 0,00 100,0021 Buzău 79,00 21,00 45 Bucureşti S1 0,00 100,00

22 Dâmboviţa 77,42 22,58 46 Bucureşti S6 0,00 100,00

23 Galaţi 76,30 23,70 47 Bucureşti S3 0,00 100,00

24 Media pe ţară 75,02 24,98 48 Bucureşti S4 0,00 100,00

Astfel în 37 dintre unităţile administrativ-teritoriale analizate dintre ele s-auînregistrat ponderi superioare pentru mediul rural, iar în 23 dintre acestea s-au înregistratponderi superioare valorii mediei la nivel de ţară. Doar în patru judeţe – Covasna,Constanţa, Suceava şi Tulcea – s-a înregistrat ponderi superioare pentru beneficiariidomiciliaţi în mediul urban.

În tabelul 5.3.6 prezentăm numărul mediul lunar de familii din mediul rural aflate înplată în semestrul II din anul 2009. Aşa cum se poate observa judeţele cu cel mai marenumăr de beneficiari au fost Iaşi, Dolj şi Bacău. În ceea ce priveşte judeţul Iaşi – unde s-aînregistrat maximul de beneficiari în mediul rural – cele 38.315 familii beneficiare depăşesccu 300% valoarea medie la nivel de ţară (coeficient de amplitudine 3,11). Urmează judeţeleDolj (cu 27.474 de beneficiari şi 2,23 coeficient de amplitudine) şi, respectiv, Bacău (cu27.356 şi 2,22). În 22 de judeţe s-au înregistrat valori superioare mediei pe ţară.


142

Tabelul 5.3.6 Numărul mediu lunar de beneficiari din mediul ruralşi coeficientul de amplitudine pentru totalul alocaţiilor familiale

(semestrul II 2009)

Nr.crt.



Nr.crt.



1 Iaşi 38315 3,11 25 Gorj 11891 0,972 Dolj 27474 2,23 26 Mehedinţi 10478 0,853 Bacău 27356 2,22 27 Ialomiţa 10365 0,844 Botoşani 23431 1,90 28 Arad 9870 0,805 Neamţ 23329 1,90 29 Braşov 9864 0,806 Vaslui 22012 1,79 30 Harghita 9490 0,777 Mureş 20009 1,63 31 Sălaj 9467 0,778 Olt 18851 1,53 32 Alba 9376 0,769 Argeş 17878 1,45 33 Sibiu 9191 0,75

10 Buzău 17425 1,42 34 Timiş 8564 0,7011 Dâmboviţa 17226 1,40 35 Cluj 8301 0,6712 Maramureş 17179 1,40 36 Caraş-Severin 8161 0,6613 Prahova 17072 1,39 37 Brăila 7718 0,6314 Galaţi 16892 1,37 38 Constanţa 5534 0,4515 Vrancea 15398 1,25 39 Ilfov 4458 0,3616 Teleorman 15260 1,24 40 Hunedoara 4162 0,3417 Bistriţa - Năsăud 15122 1,23 41 Covasna 4062 0,3318 Vâlcea 14953 1,22 42 Tulcea 2221 0,1819 Suceava 14673 1,19 43 Bucureşti S5 - -20 Călăraşi 14580 1,18 44 Bucureşti S2 - -21 Giurgiu 14405 1,17 45 Bucureşti S1 - -22 Satu Mare 14323 1,16 46 Bucureşti S6 - -23 Media pe ţară 12305 1,00 47 Bucureşti S3 - -24 Bihor 11995 0,97 48 Bucureşti S4 - -

În figurile 14.3 şi 14.4 am reprezentat 41 dintre cele 47 de unităţi administrativ-teritoriale (fără municipiul Bucureşti), în funcţie de coeficienţii de amplitudine. Aşa cum seconstată (v. şi tabelul 5.3.6) în judeţele Constanţa, Ilfov, Hunedoara, Covasna şi Tulceanumărul de beneficiari a fost mai mic de 50% din media lunară la nivel de ţară.


143

Fig. 14.4 Judeţele cu coeficienţi de amplitudine sub valoarea medie pe ţară(pentru numărul total de alocaţii familiale din mediul rural)

1,000,97 0,97

0,85 0,84

0,76 0,750,70

0,67 0,660,63

0,45

0,360,34 0,33

0,18

0,770,80

0,00

0,20

0,40

0,60

0,80

1,00

1,20

MJ BH GJ MH IL AR BV HR SJ AB SB TM CJ CS BR CT IF HD CV TL

Fig. 14.3 Judeţele cu coeficienţi de amplitudine peste valoarea medie pe ţară(pentru numărul total de alocaţii familiale din mediul rural)

1,00

1,16 1,17 1,18 1,23 1,24 1,251,37 1,39 1,42 1,45

1,531,63

1,791,90 1,90

2,22 2,23

3,11

1,40

1,22

0,00

0,50

1,00

1,50

2,00

2,50

3,00

3,50

MJ SM GR CL SV VL BN TR VR GL PH MM DB BZ AG OT MS VS NT BT BC DJ IS


144

În tabelul 5.3.7 prezentăm numărul mediu lunar de familii domiciliate în mediulurban care s-au aflat în plată în semestrul II din anul 2009. Aşa cum se poate observajudeţele cu cel mai mare număr de beneficiari au fost Suceava, Constanţa – judeţe undeponderea mediului urban este superioară mediului rural – Vaslui şi Maramureş. Dacă încazul judeţului Suceava – unde ponderea mediului urban în totalul alocaţiilor plătite a fost66,50% - numărul de beneficiari a depăşit cu 700% (constituind o excepţie) valoarea mediela nivel de ţară (7,11 coeficient de amplitudine), în cazul celorlalte judeţe citate numărul debeneficiari a depăşit doar cu 200% valoarea medie pe ţară, coeficientul de amplitudinevariind între 2,05 pentru judeţul Maramureş şi 2,61 în cazul judeţului Constanţa.

Tabelul 5.3.7 Numărul mediu lunar de beneficiari din mediul urbanşi coeficientul de amplitudine pentru totalul alocaţiilor familiale

(semestrul II 2009)

Nr.crt.



Nr.crt.



1 Suceava 29124 7,11 25 Sibiu 3326 0,812 Constanţa 10680 2,61 26 Alba 3315 0,813 Vaslui 8991 2,19 27 Iaşi 3118 0,764 Maramureş 8417 2,05 28 Neamţ 2953 0,725 Mureş 6851 1,67 29 Brăila 2906 0,716 Bihor 6787 1,66 30 Argeş 2730 0,677 Covasna 6674 1,63 31 Teleorman 2354 0,578 Botoşani 5853 1,43 32 Ialomiţa 2069 0,509 Prahova 5783 1,41 33 Giurgiu 2030 0,50

10 Tulcea 5674 1,38 34 Arad 2006 0,4911 Galaţi 5248 1,28 35 Bistriţa-Năsăud 2004 0,4912 Dâmboviţa 5024 1,23 36 Timiş 1857 0,4513 Gorj 4754 1,16 37 Vâlcea 1818 0,4414 Mehedinţi 4672 1,14 38 Sălaj 1438 0,3515 Buzău 4632 1,13 39 Vrancea 1314 0,3216 Harghita 4452 1,09 40 Călăraşi 1228 0,3017 Braşov 4368 1,07 41 Cluj 1185 0,2918 Bacău 4297 1,05 42 Ilfov 1059 0,2619 Dolj 4150 1,01 43 Bucureşti S5 1030 0,2520 Media pe ţară 4098 1,00 44 Bucureşti S2 780 0,1921 Olt 3980 0,97 45 Bucureşti S1 533 0,1322 Hunedoara 3706 0,90 46 Bucureşti S6 221 0,0523 Satu Mare 3526 0,86 47 Bucureşti S3 170 0,0424 Caraş-Severin 3383 0,83 48 Bucureşti S4 130 0,03

De remarcat că în 28 dintre unităţile administrativ-teritoriale s-au înregistrat valoriinferioare mediei pe ţară, iar în 15 dintre ele valorile au fost chiar mai mici de jumătate dinvaloarea medie pe ţară. În afara sectoarelor municipiului Bucureşti, valori scăzute pentrucoeficientul de amplitudine s-au înregistrat şi în judeţele Ilfov, Cluj, Călăraşi şi Vrancea (v.şi figurile 14.5 şi 14.6).


145

În tabelul 5.3.8 prezentăm – pentru fiecare judeţ în parte – ponderea beneficiarilor dealocaţii familiale, după numărul de copii aflaţi în îngrijire. Judeţele au fost ordonatedescrescător, în funcţie de numărul de dosare aflate în plată. Aşa cum am arătat şi în tabelele5.3.1 şi 5.3.2 (care redau valorile medii ale numărului, respectiv

Fig. 14.6 Judeţele cu coeficienţi de amplitudine sub valoarea medie pe ţarăpentru numărul total de alocaţii familiale din mediul urban)

1,000,97

0,900,86

0,83

0,760,72 0,71

0,67

0,57

0,45 0,44

0,350,32 0,30 0,29

0,26 0,25

0,19

0,13

0,05 0,04 0,03

0,490,50

0,81

0,00

0,20

0,40

0,60

0,80

1,00

1,20

MJ OT HD SM CS SB AB IS NT BR AG TR IL GR AR BN TM VL SJ VR CL CJ IF B5 B2 B1 B6 B3 B4

Fig. 14.5 Judeţele cu coeficienţi de amplitudine peste valoarea medie pe ţară(pentru numărul total de alocaţii familiale din mediul urban)

1,00 1,01 1,05 1,07 1,09 1,13 1,14 1,16 1,23 1,28 1,38 1,41 1,431,63 1,66 1,67

2,05 2,19

2,61

7,11

0,00

1,00

2,00

3,00

4,00

5,00

6,00

7,00

8,00

MJ DJ BC BV HR BZ MH GJ DB GL TL PH BT CV BH MS MM VS CT SV


146

Tabelul 5.3.8 Ponderea structurilor familiale în totalul alocaţiilor (sem. 2009)

Nr.crt.

Judeţ Numărdosare

Ponderi structuri familiale1 2 3 4

1 Suceava 43796 42,13 36,04 12,30 9,532 Iaşi 41433 38,05 37,50 15,28 9,173 Bacău 31653 40,15 38,79 13,54 7,524 Dolj 31623 48,72 40,02 7,97 3,295 Vaslui 31003 39,11 38,38 14,29 8,216 Botoşani 29283 40,10 37,70 13,75 8,457 Mureş 26859 47,49 36,72 10,40 5,398 Neamţ 26282 43,38 39,39 11,61 5,619 Maramureş 25596 46,28 38,01 10,39 5,32

10 Prahova 22855 48,14 38,70 8,54 4,6211 Olt 22831 47,30 43,77 6,98 1,9512 Dâmboviţa 22250 46,65 40,14 8,71 4,5013 Galaţi 22140 45,25 39,02 10,67 5,0614 Buzău 22056 48,62 39,26 8,51 3,6115 Argeş 20608 47,05 41,15 8,07 3,7216 Bihor 18782 40,16 38,27 12,76 8,8117 Satu Mare 17849 46,90 36,95 10,22 5,9418 Teleorman 17613 51,04 38,74 7,43 2,7919 Bistriţa-Năsăud 17126 43,81 37,46 11,40 7,3320 Vâlcea 16772 46,85 43,06 7,54 2,5521 Vrancea 16711 45,21 36,89 11,72 6,1822 Gorj 16646 47,11 42,67 7,17 3,0523 Giurgiu 16435 52,43 37,27 7,35 2,9524 Medie pe ţară 16403 45,16 38,38 10,63 5,8325 Constanţa 16214 47,77 36,80 10,17 5,2526 Călăraşi 15808 50,91 36,24 8,68 4,1627 Mehedinţi 15149 50,55 38,36 7,98 3,1128 Braşov 14231 43,83 34,35 12,69 9,1329 Harghita 13942 42,69 42,29 10,90 4,1230 Alba 12692 43,42 40,18 11,41 4,9931 Sibiu 12517 41,56 36,77 13,52 8,1432 Ialomiţa 12434 49,03 37,61 9,20 4,1633 Arad 11876 46,50 32,35 11,61 9,5434 Caraş-Severin 11545 50,97 35,64 8,45 4,9435 Sălaj 10905 39,47 42,65 11,68 6,2036 Covasna 10736 47,89 40,59 8,06 3,4637 Brăila 10624 49,45 39,09 8,46 2,9938 Timiş 10421 41,14 35,41 12,80 10,6639 Cluj 9486 44,85 37,29 11,11 6,7640 Tulcea 7896 46,60 38,70 10,16 4,5341 Hunedoara 7869 49,44 33,28 10,16 7,1342 Ilfov 5517 52,42 35,47 8,53 3,5843 Bucureşti S5 1030 53,85 32,45 8,53 5,1644 Bucureşti S2 780 52,87 31,82 9,96 5,3445 Bucureşti S1 533 43,63 28,12 14,33 13,9246 Bucureşti S6 221 53,28 34,51 7,23 4,9747 Bucureşti S3 170 55,98 25,78 11,18 7,0648 Bucureşti S4 130 58,77 28,81 8,57 3,84


147

ponderii pe tipuri de structuri familiale) tipul dominant de structură familială pentru totalulalocaţiilor familiale cuprinde un copil aflat în îngrijire (45,16% dintre beneficiari), urmat defamiliile cu 2 copii (în 38,38% dintre cazuri). Familiile cu 3 şi 4 copii au înregistrat însemestrul II din 2009 o pondere de doar 16,46% din numărul total de beneficiari. La nivelde judeţ, ponderea familiilor cu 1 copil a fost superioară mediei pe ţară în 31 de unităţiadministrativ-teritoriale, cea mai mare înregistrându-se în sectoarele municipiului Bucureşti(între 52,87% sectorul 2 şi 58,77% în sectorul 4) şi judeţele Giurgiu (52,43%), Ilfov(52,42%) şi Teleorman (51,04%). În 15 judeţe s-au înregistrat ponderi sub media pe ţară,cele mai scăzute – sub 40% - în judeţele Iaşi (38,05%) şi Vaslui (39,11%). Într-un singurjudeţ – Sălaj – ponderea familiilor cu 2 copii (42,65%) a fost superioară celecorespunzătoare familiilor cu 1 copil (39,47%). În ceea ce priveşte structurile familiale cu 3şi 4 copii – în 18 cazuri ponderile au fost superioare mediei pe ţară, valorile cele mai mari(care depăşesc 23%) înregistrându-se în sectorul 1 Bucureşti (28,25%), Iaşi (24,45%) şiTimiş (23,45%).

Aşa cum am arătat în tabelul 5.3.3 cel mai mare număr de beneficiari s-a înregistrat– la nivel de ţară – în cadrul grupelor de vârstă 35-39, 30-34 şi 40-44 de ani (în aceastăordine). În tabelul 5.3.9 redăm ponderea beneficiarilor pe grupe de vârstă pentru toatejudeţele. În 15 dintre acestea ponderea grupei de vârstă 35-39 ani a depăşit 25%, valorilemaxime înregistrându-se în judeţele Buzău (27,02%) şi Olt (27,97%). În 17 judeţe pondereagrupei de vârstă 30-34 este mai mare decât a grupei de vârstă 35-39, cu valori ce variazăîntre 0,15% în judeţul Mehedinţi şi 5,21% în judeţul Ilfov. Un caz particular îl reprezintămunicipiul Bucureşti unde ponderea grupei de vârstă 30-34 este superioară în toate cele şasesectoare grupei de vârstă 35-39 ani, cu valori ce variază între 6,08% în sectorul 3 şi 11,27%în sectorul 4.

În ceea ce priveşte cea de-a treia grupă de vârstă ca pondere în totalul numărului debeneficiari, doar în cazul a 12 judeţe ponderea grupei de vârstă 25-29 o depăşeşte pe ceaînregistrată de grupa de vârstă 40-44 de ani – cu valori între 1,00% în judeţul Mureş şi8,80% în sectorul 5 al municipiului Bucureşti. De-altfel, exceptând sectorul 2 – undeponderea grupei de vârstă 25-29 ani a fost cu 4,60% mai mare, în toate celelalte sectoareleaceasta a fost mai mare de 7,00%.

Este interesant de remarcat faptul că – dintre judeţele care au totalizat lunar unnumăr de beneficiari mai mare decât valoarea medie pe ţară – doar în câte două judeţe s-aînregistrat o ordine diferită a grupelor de vârstă, faţă de cea indicată de valorile medii lanivel de ţară. Astfel, în judeţele Dâmboviţa şi Satu Mare numărul beneficiarilor din grupa devârstă 29-34 ani a fost mai mare decât acela din grupa de vârstă 35-39 ani, iar numărulbeneficiarilor din grupa 25-29 de ani a fost mai mare decât cel din grupa 40-44 ani doar înjudeţele Mureş şi Satu Mare. Toate celelalte judeţe unde s-a înregistrat o asemenea ordine agrupelor de vârstă au totalizat un număr de beneficiari sub valoarea medie pe ţară.

În tabelul 5.3.10 prezentăm evoluţia (creşterea) numărului de beneficiari pe judeţe şigrupe de vârstă, înregistrată în semestrul II 2009 faţă de perioada similară a anului 2008.Astfel, pe parcursul anului 2009 s-a produs o creştere cu 94.708 familii beneficiare, dintrecare în 28.989 din cazuri – ceea ce reprezintă 40,33% din creşterea totală - reprezentantullegal se află în grupa de vârstă 40-44 ani, iar în 24.467 din cazuri (adică 23,28%)reprezentantul legal se află în grupa de vârstă 35-39 ani.


148

Tabelul 5.3.9 Ponderea grupelor de vârstă întotalul alocaţiilor familiale din semestrul II 2009

Nr.crt.

Judeţ Numărdosare

Sub 25de ani

25-29ani

30-34ani

35-39ani

40-44ani

45 de anisi peste

1 Suceava 43796 7,48 12,25 20,60 24,05 19,02 16,602 Iaşi 41433 9,05 14,29 22,40 23,99 16,29 13,993 Bacău 31653 8,56 12,99 22,24 23,74 17,31 15,154 Dolj 31623 9,76 12,95 22,70 25,43 18,35 10,815 Vaslui 31003 8,14 11,74 20,28 25,54 18,83 15,466 Botoşani 29283 8,29 12,10 21,68 25,89 18,03 14,037 Mureş 26859 13,51 15,37 22,69 22,96 14,37 11,108 Neamţ 26282 7,83 12,79 21,79 25,52 17,86 14,219 Maramureş 25596 9,41 15,36 22,61 23,40 15,96 13,25

10 Prahova 22855 9,14 14,81 24,38 25,78 16,03 9,8611 Olt 22831 6,47 10,35 22,12 27,97 21,27 11,8012 Dâmboviţa 22250 10,30 14,38 24,61 23,79 16,35 10,5813 Galaţi 22140 9,82 14,69 23,38 23,95 15,60 12,5614 Buzău 22056 7,95 11,84 21,04 27,02 18,89 13,2615 Argeş 20608 8,91 13,01 23,65 25,96 16,99 11,4816 Bihor 18782 11,15 12,62 20,60 23,55 16,94 15,1417 Satu Mare 17849 11,96 15,85 24,75 23,74 13,93 9,7618 Teleorman 17613 8,58 11,76 21,84 26,23 19,60 11,9919 Bistriţa-Năsăud 17126 8,61 13,67 22,01 23,90 16,62 15,2020 Vâlcea 16772 8,09 12,09 22,19 26,66 18,05 12,9121 Vrancea 16711 11,39 14,65 21,81 23,29 16,09 12,7722 Gorj 16646 9,42 13,66 23,55 25,00 18,03 10,3623 Giurgiu 16435 9,69 13,77 24,17 25,38 16,79 10,2024 Medie pe ţară 16403 9,75 13,78 22,69 24,44 16,77 12,5725 Constanţa 16214 11,46 16,34 24,57 22,62 13,86 11,1426 Călăraşi 15808 13,89 14,97 23,11 22,78 15,47 9,7827 Mehedinţi 15149 9,52 14,71 24,65 24,50 16,22 10,4028 Braşov 14231 16,57 18,25 22,10 19,14 12,97 10,9629 Harghita 13942 9,34 15,56 24,32 23,86 16,15 10,7730 Alba 12692 10,45 13,49 21,25 23,90 16,89 14,0231 Sibiu 12517 16,20 16,25 22,81 21,41 12,65 10,6932 Ialomiţa 12434 11,64 14,48 24,84 24,85 14,60 9,5933 Arad 11876 10,70 14,17 23,30 23,36 15,52 12,9434 Caraş-Severin 11545 8,41 13,64 23,11 24,11 16,63 14,1135 Sălaj 10905 9,61 13,90 22,33 25,34 17,06 11,7636 Covasna 10736 12,55 17,22 25,21 24,06 13,35 7,6137 Brăila 10624 7,98 11,75 24,82 26,60 17,49 11,3638 Timiş 10421 9,99 14,19 23,40 23,13 15,10 14,1939 Cluj 9486 9,37 13,98 23,07 23,77 16,32 13,4840 Tulcea 7896 10,45 14,23 22,70 24,26 16,05 12,3241 Hunedoara 7869 10,51 14,97 22,69 23,83 15,53 12,4642 Ilfov 5517 10,59 17,52 27,53 22,32 13,63 8,4143 Bucureşti S5 1030 14,82 20,56 26,92 18,78 11,77 7,1644 Bucureşti S2 780 9,96 17,76 25,97 19,07 13,17 14,0745 Bucureşti S1 533 17,80 20,87 22,78 14,24 13,86 10,4546 Bucureşti S6 221 13,19 13,26 24,11 17,86 15,97 15,6047 Bucureşti S3 170 19,22 19,02 22,16 16,08 11,18 12,3548 Bucureşti S4 130 14,98 17,80 30,48 19,21 10,37 7,17


149

Tabelul 5.3.10 Evoluţia numărului de beneficiaripe grupe de vârstă (în semestrul II 2009 faţă de semestrul II 2008)

Nr.crt.

Judeţ Numărdosare

Sub 25de ani

25-29ani

30-34ani

35-39ani

40-44ani

45 de anisi peste

1 Suceava 4925 368 421 629 1023 1702 7822 Prahova 4164 423 421 958 1139 1055 1693 Bihor 4084 314 387 940 1150 833 4604 Argeş 4070 205 308 923 1190 1050 3945 Harghita 3951 207 525 1134 938 844 3046 Maramureş 3781 331 513 918 1021 767 2327 Iaşi 3618 294 116 550 962 1389 3078 Gorj 3514 291 338 743 897 994 2529 Dâmboviţa 3435 320 271 754 851 944 295

10 Neamţ 3275 274 243 615 800 997 34611 Bistriţa-Năsăud 3273 310 411 645 795 719 39412 Alba 3196 239 367 647 899 723 32213 Botoşani 3176 264 129 361 780 1296 34614 Covasna 3064 203 364 826 912 596 16415 Sălaj 2841 136 364 599 847 653 24216 Olt 2834 167 103 351 837 1134 24217 Mureş 2718 313 94 581 803 810 11718 Vaslui 2677 231 75 214 463 1311 38419 Galaţi 2505 172 97 632 738 712 15420 Vâlcea 2490 208 225 456 612 740 24921 Satu Mare 2450 240 262 642 718 547 4122 Teleorman 2299 168 190 332 690 748 17123 Buzău 2289 175 139 266 486 1025 19824 Dolj 2155 302 17 126 481 1060 16925 Bacău 2085 112 -42 390 534 925 16626 Braşov 2023 189 212 461 455 455 25127 Medie pe ţară 2015 171 153 386 521 617 16828 Călăraşi 1561 284 88 379 228 478 10429 Ialomiţa 1539 148 134 290 445 441 8130 Arad 1453 207 181 296 313 322 13531 Vrancea 1314 133 101 164 306 530 8132 Sibiu 1303 207 135 281 352 280 4933 Hunedoara 1301 100 133 286 330 341 11134 Brăila 1174 134 16 228 290 460 4635 Constanţa 911 92 15 183 312 279 3136 Caraş-Severin 884 61 36 163 269 299 5837 Timiş 875 172 80 119 199 286 2038 Tulcea 786 37 31 195 211 281 3239 Giurgiu 779 142 -32 58 205 378 2840 Cluj 126 -76 -66 33 74 139 2141 Sector 6 75 10 6 20 7 19 1242 Sector 2 60 -13 -5 18 16 19 2543 Sector 3 46 2 9 12 8 5 1044 Sector 5 46 -7 -2 3 24 20 845 Sector 4 22 -2 8 1 6 6 346 Sector 1 -6 7 -15 5 -10 10 -347 Mehedinţi -80 -30 -82 -179 -35 292 -4648 Ilfov -350 -35 -131 -118 -102 79 -43


150

Tabelul 5.3.11 Ponderea tipurilor majore de prestaţiiîn totalul alocaţiilor familiale din semestrul II 2009

Nr.crt.

Judeţ Numărdosare


Aloc. compl.şi ajutor soc.

Alocaţiemonoparentală

1 Suceava 43796 80,80 4,30 14,902 Iaşi 41433 66,31 13,49 20,193 Bacău 31653 74,53 10,17 15,304 Dolj 31623 55,57 14,50 29,935 Vaslui 31003 61,18 16,63 22,196 Botoşani 29283 72,53 8,57 18,907 Mureş 26859 58,40 7,33 34,278 Neamţ 26282 72,62 8,68 18,709 Maramureş 25596 78,16 5,82 16,02

10 Prahova 22855 66,31 4,98 28,7111 Olt 22831 70,15 6,79 23,0612 Dâmboviţa 22250 63,47 6,17 30,3613 Galaţi 22140 64,83 11,15 24,0114 Buzău 22056 65,91 11,22 22,8715 Argeş 20608 63,88 7,70 28,4316 Bihor 18782 60,98 10,14 28,8817 Satu Mare 17849 68,30 5,66 26,0418 Teleorman 17613 64,41 7,68 27,9119 Bistriţa-Năsăud 17126 79,18 2,68 18,1420 Vâlcea 16772 70,37 5,43 24,2021 Vrancea 16711 61,30 6,79 31,9122 Gorj 16646 67,88 6,49 25,6323 Giurgiu 16435 58,97 3,05 37,9824 Medie pe ţară 16403 65,83 8,51 25,6625 Constanţa 16214 62,35 13,56 24,0926 Călăraşi 15808 53,96 6,37 39,6727 Mehedinţi 15149 55,62 12,56 31,8228 Braşov 14231 47,56 13,14 39,3029 Harghita 13942 64,56 5,17 30,2730 Alba 12692 66,67 7,92 25,4131 Sibiu 12517 52,37 8,54 39,0932 Ialomiţa 12434 72,93 10,73 16,3533 Arad 11876 62,23 6,99 30,7934 Caraş-Severin 11545 69,24 6,86 23,9135 Sălaj 10905 71,15 9,69 19,1636 Covasna 10736 66,20 7,40 26,3937 Brăila 10624 70,18 9,80 20,0138 Timiş 10421 62,55 3,24 34,2039 Cluj 9486 61,03 6,16 32,8140 Tulcea 7896 64,83 8,16 27,0141 Hunedoara 7869 53,06 5,13 41,8042 Ilfov 5517 43,90 5,31 50,7843 Bucureşti S5 1030 24,44 3,09 72,4744 Bucureşti S2 780 43,45 3,53 53,0245 Bucureşti S1 533 32,22 1,84 65,9446 Bucureşti S6 221 27,28 1,05 71,6747 Bucureşti S3 170 27,55 2,75 69,7148 Bucureşti S4 130 19,59 7,30 73,11


151

Restul grupelor de vârstă înregistrează creşteri mai mici de 13%. Doar în douăjudeţe s-a înregistrat o scădere a numărului de beneficiari (Mehedinţi şi Ilfov) şi în sectorul1 din Bucureşti.

În ceea ce priveşte ponderea celor trei prestaţii în ansamblul alocaţiilor familiale,trebuie să spunem că valorile medii la nivel de ţară indică faptul că familiile care primescalocaţia complementară reprezintă 65,83% dintre beneficiari, 8,51% sunt beneficiari dealocaţie complementară şi ajutor social, iar 25,66% sunt beneficiari de alocaţiemonoparentală. În tabelul 5.3.11 prezentăm ponderea acestor tipuri majore de prestaţii –plătite în semestrul II din anul 2009 – pentru fiecare judeţ în parte. Astfel, pentru alocaţiacomplementară, ponderi superioare valorii medii s-au înregistrat în 19 judeţe, cele mai mari– care depăşesc 75% din numărul mediu de beneficiari – s-au înregistrat în judeţele Suceava(80,80%), Bistriţa-Năsăud (79,18%) şi Maramureş (78,16%). Valori ale ponderii mai micidecât media pe ţară s-au înregistrat în 28 de judeţe, iar cele mai mici – care au totalizat în jurde 50% dintre beneficiari, sau mai puţin – s-au consemnat în judeţele Sibiu (52,37%),Braşov (47,56%) şi Ilfov (43,45%). Un statut aparte îl are municipiul Bucureşti undeponderile alocaţiei complementare sunt şi mai reduse, variind între 43,45% în sectorul 2 şi19,59% în sectorul 4, dar numărul de

Tabelul 5.3.12 Numărul mediu lunar de beneficiari şi coeficientulde amplitudine pentru alocaţia complementară în semestrul II 2009

Nr.crt.

Judeţ Numărdosare


Nr.crt.

Judeţ Numărdosare


1 Suceava 35389 3,28 25 Giurgiu 9692 0,90

2 Iaşi 27476 2,54 26 Ialomiţa 9068 0,84

3 Bacău 23591 2,18 27 Harghita 9001 0,834 Botoşani 21239 1,97 28 Călăraşi 8529 0,79

5 Maramureş 20005 1,85 29 Alba 8462 0,786 Neamţ 19085 1,77 30 Mehedinţi 8426 0,78

7 Vaslui 18968 1,76 31 Caraş-Severin 7993 0,74

8 Dolj 17573 1,63 32 Sălaj 7759 0,729 Olt 16017 1,48 33 Brăila 7456 0,69

10 Mureş 15687 1,45 34 Arad 7390 0,6811 Prahova 15156 1,40 35 Covasna 7107 0,66

12 Buzău 14537 1,35 36 Braşov 6768 0,63

13 Galaţi 14354 1,33 37 Sibiu 6556 0,61

14 Dâmboviţa 14122 1,31 38 Timiş 6519 0,60

15 Bistriţa - Năsăud 13561 1,26 39 Cluj 5789 0,5416 Argeş 13164 1,22 40 Tulcea 5118 0,47

17 Satu Mare 12190 1,13 41 Hunedoara 4175 0,3918 Vâlcea 11803 1,09 42 Ilfov 2422 0,22

19 Bihor 11453 1,06 43 Bucureşti S2 339 0,03

20 Teleorman 11344 1,05 44 Bucureşti S5 252 0,0221 Gorj 11299 1,05 45 Bucureşti S1 172 0,02

22 Medie pe ţară 10798 1,00 46 Bucureşti S6 60 0,01

23 Vrancea 10244 0,95 47 Bucureşti S3 47 0,00

24 Constanţa 10109 0,94 48 Bucureşti S4 26 0,00


152

În tabelul 5.3.12 prezentăm numărul de beneficiari de alocaţie complementară şicoeficientul de amplitudine pentru toate judeţele ţării, ordonate descrescător, iar în figurile15.1 şi 15.2 am reprezentat numărul mediu lunar de beneficiari înregistrat în semestrul II din2009 în funcţie de coeficientul de amplitudine. Valoarea medie la nivel de judeţ a fost de10.798 beneficiari (v. tabelul 5.3.1.1). Cel mai mare număr de beneficiari de alocaţiecomplementară s-a înregistrat în judeţele din zona Nord-Est, toate cele 6 judeţe situându-seîn primele 7 poziţii ale tabelului 5.3.1.3.9. Cele mai multe familii beneficiare s-au înregistratîn judeţele Suceava – de peste 3 ori mai mult decât valoarea medie la nivel de judeţ, cu uncoeficient de amplitudine de 3,28 – Iaşi (2,54) şi Bacău (2,18).

Fig. 15.2 Judeţele cu coeficienţi de amplitudine sub valoarea medie pe ţară(pentru numărul de alocaţii complementare)

1,000,95 0,94

0,90

0,84 0,830,79 0,78 0,78

0,740,72

0,69 0,680,66

0,63 0,61 0,60

0,54

0,47

0,39

0,22

0,03 0,02 0,02 0,01 0,00 0,000,00

0,20

0,40

0,60

0,80

1,00

1,20

MJ VR CT GR IL HR CL AB MH CS SJ BR AR CV BV SB TM CJ TL HD IF B2 B5 B1 B6 B3 B4

Fig. 15.1 Judeţele cu coeficienţi de amplitudine peste valoarea medie pe ţară(pentru numărul de alocaţii complementare)

1,00 1,05 1,05 1,06 1,09 1,131,22 1,26 1,31 1,33 1,35 1,40 1,45 1,48

1,631,76 1,77

1,851,97

2,18

3,28

2,54

0,00

0,50

1,00

1,50

2,00

2,50

3,00

3,50

MJ GJ TR BH VL SM AG BN DB GL BZ PH MS OT DJ VS NT MM BT BC IS SV


153

beneficiari este extrem de redus – 339 şi, respectiv 26 dintr-un total de 895, ceea cereprezintă doar 8,29% din numărul mediu de beneficiari la nivel de judeţ.

Judeţul aflat în fruntea ierarhiei pentru acest tip de alocaţie, şi care nu face parte dinzona economică Nord-Est, este Maramureş (Nord-Vest) pe poziţia a cincia , cu un număr de20.005 de beneficiari şi 1,85 coeficient de amplitudine. Judeţele unde s-a înregistrat unnumăr de beneficiari mai mic de 50% din numărul mediu la nivel de judeţ sunt Tulcea (0,47coeficient de amplitudine), Hunedoara (0,39) şi Ilfov (0,22). Municipiul Bucureşti are – aşacum am amintit la prezentarea ponderilor – un număr extrem de redus de beneficiari şi uncoeficient de amplitudine care atinge un maxim de 0,03 în sectorul 2.

În ceea ce îi priveşte pe beneficiarii de alocaţie complementară care primesc şi ajutorsocial, numărul mediu lunar al acestora – înregistrat la nivel de judeţ, în semestrul II 2009 –a fost de 1.396 cu o pondere de 8,51% din numărul beneficiarilor de alocaţii familiale.Valori superioare mediei la nivel de judeţ s-au înregistrat în 16 judeţe, cele mai mari – caredepăşesc 16% din numărul mediu de beneficiari – s-au înregistrat în judeţul Vaslui(16,63%), iar în alte 4 judeţe ponderea a depăşit 13% – Braşov (13,14%), Iaşi (13,49%),Constanţa (13,14%) şi Dolj (14,50%).

Tabelul 5.3.13 Numărul mediu lunar de beneficiari şi coeficientulde amplitudine pentru alocaţia complementară şi ajutor social

în semestrul II 2009

Nr.crt.



Nr.crt.



1 Iaşi 5590 4,01 25 Sibiu 1069 0,77

2 Vaslui 5155 3,69 26 Sălaj 1057 0,76

3 Dolj 4586 3,29 27 Brăila 1042 0,754 Bacău 3219 2,31 28 Satu Mare 1011 0,72

5 Botoşani 2509 1,80 29 Călăraşi 1008 0,726 Buzău 2474 1,77 30 Alba 1005 0,72

7 Galaţi 2470 1,77 31 Vâlcea 910 0,65

8 Neamţ 2281 1,63 32 Arad 830 0,59

9 Constanţa 2198 1,58 33 Covasna 795 0,57

10 Mureş 1969 1,41 34 Caraş-Severin 792 0,5711 Bihor 1905 1,36 35 Harghita 721 0,52

12 Mehedinţi 1903 1,36 36 Tulcea 645 0,4613 Suceava 1882 1,35 37 Cluj 584 0,42

14 Braşov 1870 1,34 38 Giurgiu 501 0,36

15 Argeş 1587 1,14 39 Bistriţa - Năsăud 458 0,3316 Olt 1550 1,11 40 Hunedoara 404 0,29

17 Maramureş 1490 1,07 41 Timiş 338 0,24

18 Medie pe ţară 1396 1,00 42 Ilfov 293 0,21

19 Dâmboviţa 1372 0,98 43 Bucureşti S5 32 0,02

20 Teleorman 1352 0,97 44 Bucureşti S2 28 0,02

21 Ialomiţa 1334 0,96 45 Bucureşti S1 10 0,01

22 Prahova 1138 0,82 46 Bucureşti S4 10 0,01

23 Vrancea 1135 0,81 47 Bucureşti S3 5 0,00

24 Gorj 1080 0,77 48 Bucureşti S6 2 0,00


154

Valori ale ponderii mai mici decât media pe ţară s-au înregistrat în 31 de judeţe, celemai mici – sub 4% din numărul de beneficiari – Timiş (3,24%), Giurgiu (3,05%) şi Bistriţa-Năsăud (2,68%). Valori mai mici decât cele menţionate anterior s-au înregistrat însectoarele 1 şi 6 ale municipiului Bucureşti (1,84% şi, respectiv 1,05%) dar numărul debeneficiari este extrem de redus (10 şi respectiv 2 familii beneficiare).

În tabelul 5.3.13 prezentăm atât numărul, cât şi coeficientul de amplitudine pentrutoate judeţele ţării – ordonate descrescător – iar figurile 16.1 şi 16.2 conţin reprezentareagrafică a coeficienţilor de amplitudine.

Fig. 16.2 Judeţele cu coeficienţi de amplitudine sub valoarea medie pe ţară(pentru numărul de alocaţii complementare şi VMG)

1,00 0,98 0,97 0,96

0,82

0,760,72

0,65

0,59

0,52

0,460,42

0,360,33

0,290,24

0,21

0,02 0,01 0,00

0,57

0,750,81 0,77

0,00

0,20

0,40

0,60

0,80

1,00

1,20

MJ DB TR IL PH VR GJ SB SJ BR SM CL AB VL AR CV CS HR TL CJ GR BN HD TM IF B5 B2 B1 B4 B3 B6

Fig. 16.1 Judeţele cu coeficienţi de amplitudine peste valoarea medie pe ţară(pentru numărul de alocaţii complementare şi VMG)

1,00 1,07 1,11 1,14

1,34 1,35 1,36 1,36 1,411,58 1,63

1,80

2,31

3,29

3,69

4,01

1,77

0,00

0,50

1,00

1,50

2,00

2,50

3,00

3,50

4,00

4,50

MJ MM OT AG BV SV MH BH MS CT NT GL BZ BT BC DJ VS IS


155

Cel mai mare număr de familii beneficiare – peste 5.000 – s-a înregistrat în judeţeleIaşi (5.590 şi un coeficient de amplitudine de 4,01) şi Vaslui (5.155 de beneficiari şi 3,69coeficient de amplitudine). În ordine descrescătoare urmează judeţele Dolj (3,29 coeficientde amplitudine), respectiv Bacău (2,31). Cel mai mic număr de beneficiari – sub 30% dinvaloarea medie la nivel de judeţ – s-a înregistrat în judeţele Hunedoara (404 familii şi 0,29coeficient de amplitudine), Timiş (338 şi 0,24) şi Ilfov (293 şi 0,21). Aşa cum se poateobserva şi în figura 16.2, în cazul municipiului Bucureşti numărul cel mai mare debeneficiari s-a înregistrat în sectoarele 5 (32 de familii) şi 2 (28 de familii), unde coeficientulde amplitudine a fost 0,02.

În cazul beneficiarilor de alocaţie monoparentală, numărul mediu lunar a fost (însemestrul II 2009) de 4.209 familii, ceea ce reprezintă o pondere medie la nivel de judeţ de25,66% din totalul alocaţiilor familiale. Ponderea cea mai mare s-a înregistrat în judeţulIlfov (50,78%), urmat de Hunedoara (41,80%) şi trei judeţe – Călăraşi, Braşov şi Sibiu – cuo pondere care a depăşit valoarea de 39%.

Tabelul 5.3.14 Numărul mediu lunar de beneficiari şi coeficientulde amplitudine pentru alocaţia monoparentală în semestrul II 2009

Nr.crt.

Judeţ Numărdosare


Nr.crt.

Judeţ Numărdosare


1 Dolj 9465 2,25 25 Harghita 4220 1,002 Mureş 9204 2,19 26 Medie pe ţară 4209 1,003 Iaşi 8367 1,99 27 Maramureş 4101 0,974 Vaslui 6880 1,63 28 Vâlcea 4058 0,965 Dâmboviţa 6756 1,60 29 Constanţa 3906 0,936 Prahova 6562 1,56 30 Arad 3656 0,877 Suceava 6526 1,55 31 Timiş 3564 0,858 Călăraşi 6271 1,49 32 Hunedoara 3289 0,789 Giurgiu 6243 1,48 33 Alba 3224 0,77

10 Argeş 5858 1,39 34 Cluj 3113 0,7411 Braşov 5593 1,33 35 Bistriţa - Năsăud 3107 0,7412 Botoşani 5536 1,32 36 Covasna 2834 0,6713 Bihor 5424 1,29 37 Ilfov 2802 0,6714 Vrancea 5333 1,27 38 Caraş-Severin 2760 0,6615 Galaţi 5316 1,26 39 Tulcea 2133 0,5116 Olt 5265 1,25 40 Brăila 2126 0,5117 Buzău 5045 1,20 41 Sălaj 2089 0,5018 Teleorman 4916 1,17 42 Ialomiţa 2033 0,4819 Neamţ 4916 1,17 43 Bucureşti S5 746 0,1820 Sibiu 4893 1,16 44 Bucureşti S2 414 0,10

21 Bacău 4843 1,15 45 Bucureşti S1 351 0,0822 Mehedinţi 4820 1,15 46 Bucureşti S6 159 0,04

23 Satu Mare 4648 1,10 47 Bucureşti S3 119 0,0324 Gorj 4266 1,01 48 Bucureşti S4 95 0,02

Ponderea cea mai mică – sub 15% – s-a înregistrat în judeţul Suceava (14,90%),urmat de Bacău (15,30%), Maramureş (16,02%) şi Ialomiţa (16,35%). Un caz aparte îlreprezintă municipiul Bucureşti unde – pe fondul unui număr redus de beneficiari –


156

ponderea acestui tip de prestaţie depăşeşte 70% în sectoarele 4 (cu doar 95 de familiibeneficiare şi pondere de 73,11%), 5 (746 şi 72,47%) şi 6 (159 şi 71,67%).

În ceea ce priveşte numărul de alocaţii monoparentale plătite lunar în semestrul II2009 (v. tabelul 5.3.14, precum şi figurile 17.1 şi 17.2) cei mai mulţi beneficiari – peste9.000 – s-a înregistrat în judeţele Dolj (cu un număr de 9.465 şi un coeficient deamplitudine de 2,25) şi Mureş (9.204 beneficiari şi 2,19 coeficient de amplitudine), urmatede judeţele Iaşi (8367 şi 1,99) şi Vaslui (cu doar 6.880 beneficiari şi 1,63).

Fig. 17.2 Judeţele cu coeficienţi de amplitudine sub valoarea medie pe ţară(pentru numărul de alocaţii monoparentale)

1,000,97 0,96

0,93

0,870,85

0,78 0,770,74 0,74

0,67 0,67 0,66

0,51 0,51 0,50 0,48

0,18

0,10 0,080,04 0,03 0,02

0,00

0,20

0,40

0,60

0,80

1,00

1,20

MJ MM VL CT AR TM HD AB CJ BN CV IF CS TL BR SJ IL B5 B2 B1 B6 B3 B4

Fig. 17.1 Judeţele cu coeficienţi de amplitudine peste valoarea medie pe ţară(pentru numărul de alocaţii monoparentale)

1,00 1,00 1,011,10 1,15 1,15 1,16 1,17 1,17 1,20

1,25 1,26 1,27 1,29 1,32 1,331,39

1,481,56

1,99

2,192,25

1,63

1,49

0,00

0,50

1,00

1,50

2,00

2,50

MJ HR GJ SM MH BC SB NT TR BZ OT GL VR BH BT BV AG GR CL SV PH DB VS IS MS DJ


157

Cel mai mic număr de beneficiari – în jurul a 50% din valoarea medie la nivel dejudeţ – s-a înregistrat în judeţele Tulcea şi Brăila (cu 2.133 şi, respectiv, 2126 familiibeneficiare, precum şi 0,51 coeficient de amplitudine), Sălaj (2.089 şi 0,50) şi Ialomiţa(2.033 şi 0,48). Aşa cum se poate observa şi în figura 17.2, în cazul municipiului Bucureşti– pe fondul unui număr foarte redus de beneficiari, comparativ cu restul unităţiloradministrativ-teritoriale – cei mai mulţi beneficiari s-au înregistrat în sectoarele 5 (746 defamilii şi 0,18 coeficient de amplitudine), respectiv 2 (414 şi 0,10).

În tabelul 5.3.15 prezentăm evoluţia (creşterea) numărului de beneficiari pe judeţe şitipuri majore de alocaţii familiale, înregistrată în semestrul II 2009 faţă de perioada similarăa anului 2008. Astfel, pe parcursul anului 2009 s-a înregistrat o creştere totală de 97.561familii beneficiare – dintre care un plus de 90.104 sunt beneficiari de alocaţiecomplementară, iar 13.611 sunt beneficiari de alocaţie monoparentală. În ceea ce îi priveştepe beneficiarii de alocaţie complementară care primesc şi ajutor social, numărul acestora ascăzut cu 6.155 la nivel de ţară.

Pentru alocaţia complementară, creşterea medie la nivel de judeţ a fost de 1.917beneficiari. În 25 dintre judeţe s-au înregistrat creşteri superioare acesteia, cele mai marifiind consemnate în judeţul Suceava (cu un plus de 4.926 intrate în plată), urmat de judeţelePrahova (+3.805), Iaşi (+3.649), Argeş (+3604) şi Dâmboviţa (+3.595). Sub creşterea mediela nivel de judeţ s-au situat 22 de judeţe, singurul judeţ care a înregistrat o scădere faţă desemestrul II 2008 a fost judeţul Ilfov (-22 de beneficiari).

În ceea ce îi priveşte pe beneficiarii de alocaţie complementară care primesc şi ajutorsocial, numărul lor a scăzut – aşa cum am menţionat deja – cu 6.155 la nivel naţional, ceeace înseamnă o scădere medie la nivel de judeţ cu 131 de beneficiari. În tabelul 5.3.15 sepoate vedea că în 26 de judeţe scăderea este mai mică decât media la nivel de judeţ, iar încazul a trei judeţe - Dolj (+335), Giurgiu (+34) şi Bihor (+4) – s-a înregistrat o creştere anumărului de beneficiari. În sectorul 6 al municipiului Bucureşti nu s-a produs nici omodificare a numărului de beneficiari. În 21 de judeţe s-a înregistrat o scădere mai maredecât media pe ţară, cele mai mari s-au produs în judeţele Iaşi (-568 de beneficiari) şiBotoşani (-611).

Opinăm că scăderea numărului de beneficiari care provin din cadrul acestei categoriisociale este legată de creşterea natalităţii, fapt care determină creşterea veniturilor familialepeste valoarea care le-ar face eligibile pentru acordarea ajutorului social.

Creşterea medie a numărului de familii care beneficiază de alocaţie monoparentală afost în semestrul II 2009 (faţă de perioada similară din 2008) de numai 290 de dosare - multmai mică decât în cazul alocaţiei complementare – cea ce a determinat o scădere a ponderiiîn cadrul alocaţiilor familiale. Valori mai mari decât media la nivel de judeţ s-au înregistratîn 24 de judeţe, cele mai mari fiind consemnate în judeţele Giurgiu (+1.252 beneficiari),Harghita (+714) şi Argeş (+688). Dintre cele 23 de judeţe care au înregistrat valori mai micidecât media pe ţară, le menţionam pe acelea unde s-a produs o scădere a numărului debeneficiari, şi anume: sectorul 1 din municipiul Bucureşti (-4 dosare), Cluj (-138), Ilfov (-225) şi Mehedinţi (-241).

Judeţul Ilfov este singurul judeţ care a înregistrat o scădere a numărului debeneficiari – la nivelul anului 2009 – pentru fiecare dintre prestaţiile analizate în cadrulacestui studiu.


158

Tabelul 5.3.15 Evoluţia numărului de beneficiaripe tipuri de prestaţii (în semestrul II 2009 faţă de semestrul II 2008)

Nr.crt.

Judeţ Numărdosare


Aloc. compl.şi ajutor soc.

Alocaţiemonoparentală

1 Suceava 4926 4657 -278 5472 Prahova 4172 3805 -209 5753 Bihor 4092 3495 4 5924 Argeş 4072 3604 -220 6885 Harghita 3951 3251 -14 7146 Maramureş 3779 3413 -93 4607 Iaşi 3618 3649 -568 5378 Giurgiu 3556 2270 34 12529 Gorj 3514 3182 -167 499

10 Dâmboviţa 3435 3596 -417 25611 Neamţ 3275 3044 -184 41512 Bistriţa-Năsăud 3272 2815 -53 51013 Alba 3203 2855 -43 39114 Botoşani 3173 3360 -611 42415 Covasna 3064 2743 -97 41816 Sălaj 2844 2771 -59 13217 Olt 2835 2689 -165 31118 Mureş 2717 2478 -209 44819 Vaslui 2672 2783 -330 21920 Galaţi 2508 2598 -211 12121 Vâlcea 2489 2346 -151 29322 Satu Mare 2450 2168 -64 34623 Teleorman 2300 2097 -123 32724 Buzău 2291 2204 -242 32825 Dolj 2157 1656 335 16626 Bacău 2085 2096 -270 25927 Medie pe ţară 2076 1917 -131 29028 Braşov 2026 1707 -196 51529 Călăraşi 1559 1361 -135 33430 Ialomiţa 1538 1549 -144 13331 Arad 1491 1315 -80 25732 Vrancea 1314 1126 -91 27933 Sibiu 1303 1140 -132 29634 Hunedoara 1302 1086 -65 28135 Brăila 1174 978 -97 29236 Constanţa 911 1029 -171 5437 Caraş-Severin 884 902 -81 6338 Timiş 876 693 -75 25839 Tulcea 788 814 -113 8740 Cluj 126 378 -113 -13841 Sector 6 75 21 0 5442 Sector 2 61 35 -8 3443 Sector 5 48 37 -12 2344 Sector 3 46 24 -1 2345 Sector 4 22 10 -1 1246 Sector 1 -6 2 -4 -447 Mehedinţi -78 296 -133 -24148 Ilfov -348 -22 -101 -225


159

6. Gradul de sărăcie

Aşa cum am arătat şi în capitolele anterioare, analiza unor date absolute – aşa cumeste numărul de alocaţii plătite într-un anume interval de timp – furnizează date statisticecare orientează şi cuantifică eficient efortul financiar al statului către judeţele şi zonele dedezvoltare ale ţării. De asemenea, aceste date, creionează anumite tendinţe din sferasocialului, aşa cum sunt numărul de copii aflaţi în întreţinere şi, implicit, modeleledominante ale familiei nucleare înregistrate în cadrul eşantionului de populaţie supusanalizei, migraţia forţei de muncă şi amploarea fenomenului de divorţialitate. Aceastăanaliză nu poate furniza un răspuns la întrebarea dacă judeţele cu cel mai mare număr defamilii care beneficiază de alocaţiile familiale analizate în acest studiu de impact – Suceava(43.796), Iaşi (41.433), Bacău (31.653), Dolj (31.623), Vaslui (31.003), Botoşani(29.283), Mureş (26.859), Neamţ (26.282)… - sunt adevăraţii poli de sărăcie ai ţării şi careeste ordinea acestora. Pentru a obţine un răspuns satisfăcător la această întrebare a fostnecesar să raportăm numărul de familii beneficiare la totalul populaţiei. Deoarece nubeneficiem de o statistică care ar putea să furnizeze numărul de familii existente la nivelulteritoriului, am fost nevoiţi să recalculăm numărul de beneficiari în funcţie de numărul depersoane existente în cadrul structurilor familiale analizate. Ponderile astfel obţinutereprezintă procentul (mediu, lunar) din populaţia ţării care a beneficiat – în semestrul II dinanul 2009 – de prevederile O.U.G. 105/2003.

În tabelele 6.1-6.3, care au fost sortate descendent, am redat atât populaţia Românieila 1 iulie 2009 (total, pe judeţe şi medii de rezidenţă) – conform datelor publicate deInstitutul Naţional de Statistică – cât şi ponderea reprezentată de persoanele care aubeneficiat de alocaţiile familiale.

Astfel, din tabelul 6.1 rezultă că procentul cel mai mare de beneficiari (peste 23%) s-a înregistrat în judeţele Vaslui (25.44%), Botoşani (24,27%) şi Suceava (23.20%).Urmează trei judeţe unde ponderea beneficiarilor depăşeşte 18% din totalul populaţiei –Bistriţa-Năsăud (19,66%), Iaşi (18,74%) şi Giurgiu (18,87%). Sunt în total 26 de judeţecare au înregistrat ponderi superioare valorii medii la nivel de ţară. Cele mai mici ponderi s-au înregistrat în judeţele Ilfov (5,52%), Timiş (5,51%), Cluj (4,77%) şi sectoarelemunicipiului Bucureşti (unde doar în cazul sectorului 5 ponderea beneficiarilor a depăşit 1%din totalul populaţiei).

În tabelul 6.2 este redată ponderea beneficiarilor din mediul urban. Sunt 20 de judeţecare depăşesc valoarea medie la nivel de ţară (5,60%). Cei mai mulţi s-au înregistrat înjudeţul Suceava şi reprezintă 36,02% din populaţia domiciliată la oraş. Urmează, cu valorimai mari de 16% judeţele Covasna (20,77%), Vaslui (17,00%) şi Tulcea (16,14%).Ponderile cele mai mici (sub 2%) s-au înregistrat în judeţele Timiş, Cluj şi în sectoarelemunicipiului Bucureşti.

În tabelul 6.3 este redată ponderea beneficiarilor din mediul rural. Sunt 23 de judeţecare depăşesc valoarea medie la nivel de ţară (21,22%). Cei mai mulţi – cu ponderi cedepăşesc 30% din numărul de locuitori domiciliaţi în mediul rural – s-au înregistrat înjudeţele Botoşani (33,70%), Iaşi (33,13%) şi Vaslui (31,34%), iar cei mai puţini (sub 10%din populaţia din mediul rural)s-au înregistrat în judeţele Constanţa (8,91%), Ilfov (7,72%)şi Tulcea (6,07%).


160

Tabelul 6.1 Populaţia la nivel de judeţ şi ponderea persoanelorbeneficiare de alocaţii familiale

Nr.crt.

Judeţ Populaţie Ponderebeneficiari

Nr.crt. Judeţ Populaţie Pondere

beneficiari1 Vaslui 450269 25,44 25 Vâlcea 407764 14,052 Botoşani 448423 24,27 26 Galaţi 609480 12,773 Suceava 706720 23,20 27 Medie ŢARĂ 456808 12,624 Bistriţa-Năsăud 317205 19,66 28 Caraş-Severin 322941 12,285 Giurgiu 281204 18,87 29 Alba 373755 11,976 Iaşi 829973 18,74 30 Bihor 593055 11,447 Maramureş 511311 17,96 31 Tulcea 247444 11,038 Mehedinţi 292917 17,16 32 Argeş 640871 10,939 Satu Mare 364938 17,08 33 Sibiu 425134 10,28

10 Neamţ 562489 16,86 34 Brăila 360191 10,1811 Olt 466821 16,65 35 Prahova 815657 9,5512 Călăraşi 312879 16,49 36 Arad 455952 9,2113 Bacău 716176 16,49 37 Braşov 597439 8,2914 Sălaj 241840 16,48 38 Constanţa 722360 7,8315 Covasna 222710 16,42 39 Hunedoara 464739 5,6416 Buzău 482684 15,73 40 Ilfov 312317 5,5217 Mureş 580815 15,70 41 Timiş 678068 5,5118 Ialomiţa 287780 15,21 42 Cluj 690299 4,7719 Dolj 705345 15,06 43 Sector 5 288807 1,0420 Gorj 377718 15,01 44 Sector 1 225848 0,7821 Harghita 324638 14,87 45 Sector 2 357073 0,6922 Vrancea 390596 14,84 46 Sector 6 371861 0,1723 Teleorman 402462 14,62 47 Sector 3 400556 0,1324 Dâmboviţa 530354 14,29 48 Sector 4 300081 0,12


161

Tabelul 6.2 Populaţia şi ponderea persoanelorbeneficiare de alocaţii familiale în mediul urban

Nr.crt.

Judeţ Populaţie Pondereoraş

Nr.crt. Judeţ Populaţie Pondere

oraş1 Suceava 302730 36,02 25 Alba 219244 5,032 Covasna 111263 20,77 26 Prahova 410734 4,753 Vaslui 185339 17,00 27 Bacău 324493 4,664 Tulcea 121711 16,14 28 Neamţ 212420 4,535 Botoşani 186806 11,06 29 Brăila 234169 4,236 Harghita 141948 10,77 30 Sibiu 285020 3,997 Mehedinţi 142482 10,58 31 Dolj 379789 3,538 Dâmboviţa 163603 10,17 32 Hunedoara 356654 3,399 Maramureş 300721 9,90 33 Braşov 440434 3,37

10 Gorj 178324 8,56 34 Călăraşi 120483 3,1611 Bihor 297923 7,99 35 Vâlcea 185233 3,0712 Buzău 198259 7,77 36 Vrancea 146571 2,9413 Mureş 302422 7,53 37 Argeş 305465 2,9314 Constanţa 504667 7,36 38 Arad 251386 2,8315 Giurgiu 87608 6,93 39 Iaşi 393220 2,7516 Olt 188961 6,80 40 Ilfov 133204 2,5617 Satu Mare 173110 6,78 41 Timiş 423042 1,5618 Caraş-Severin 181143 6,31 42 Sector 5 288807 1,0419 Bistriţa-Năsăud 117871 6,28 43 Cluj 459865 0,8720 Teleorman 135220 5,63 44 Sector 1 225848 0,7821 Medie TARĂ 251564 5,60 45 Sector 2 357073 0,6922 Ialomiţa 132339 5,29 46 Sector 6 371861 0,1723 Galaţi 343902 5,13 47 Sector 3 400556 0,1324 Sălaj 99512 5,05 48 Sector 4 300081 0,12


162

Tabelul 6.3 Populaţia şi ponderea persoanelorbeneficiare de alocaţii familiale în mediul rural

Nr.crt.

Judeţ Populaţiesat

Ponderesat

Nr.crt. Judeţ Populaţie

satPondere

sat1 Botoşani 261617 33,70 25 Brăila 126022 21,222 Iaşi 436753 33,13 26 Gorj 199394 20,773 Vaslui 264930 31,34 27 Caraş-Severin 141798 19,904 Maramureş 210590 29,46 28 Teleorman 267242 19,175 Dolj 325556 28,51 29 Arges 335406 18,236 Bistriţa-Năsăud 199334 27,57 30 Harghita 182690 18,057 Satu Mare 191828 26,37 31 Arad 204566 17,048 Bacău 391683 26,29 32 Dâmboviţa 366751 16,139 Călăraşi 192396 24,84 33 Bihor 295132 14,93

10 Mureş 278393 24,57 34 Prahova 404923 14,4211 Sălaj 142328 24,47 35 Suceava 403990 13,5912 Neamţ 350069 24,33 36 Hunedoara 108085 13,0713 Giurgiu 193596 24,27 37 Cluj 230434 12,5514 Ialomiţa 155441 23,66 38 Covasna 111447 12,0815 Mehedinţi 150435 23,40 39 Timiş 255026 12,0716 Olt 277860 23,36 40 Constanţa 217693 8,9117 Vâlcea 222531 23,19 41 Ilfov 179113 7,7218 Sibiu 140114 23,08 42 Tulcea 125733 6,0719 Galaţi 265578 22,66 43 Sector 1 0 –20 Braşov 157005 22,08 44 Sector 2 0 –21 Vrancea 244025 22,00 45 Sector 3 0 –22 Alba 154511 21,82 46 Sector 4 0 –23 Buzău 284425 21,28 47 Sector 5 0 –24 Medie ŢARĂ 205243 21,22 48 Sector 6 0 –


163

7. Copii în situaţie de risc social

În tabelele 7.1-7.3 prezentăm numărul mediu lunar de copii care au primit alocaţiede stat, numărul de copii care fac parte din familiile care au beneficiat de una dintreprestaţiile familiale reglementate prin O.U.G. 105/2003 şi ponderea pe care o reprezintăaceşti copii – care fac parte din familii defavorizate, despre care spunem că se află în situaţiede risc social – din numărul total de copii care au primit alocaţie de stat.

În tabelul 7.1 prezentăm situaţia înregistrată în semestrul II 2009. Menţionăm căvalorile redate în tabel reprezintă numărul mediu lunar de copii care au beneficiat deprestaţiile sociale amintite, aşa cum au rezultat din deschiderile de credite efectuate de cătreagenţiile teritoriale de plată a prestaţiilor sociale.

Aşa cum se poate observa în tabelul sus-amintit, ponderea medie la nivel de ţară acopiilor în situaţie de risc social (din totalul copiilor) a fost de 36,06% în semestrul II 2009.În 25 de judeţe această pondere a fost mai mare decât media pe ţară. Cele mai mari valori –care depăşesc 50% din numărul total de copii aflaţi în plată – s-au înregistrat în judeţeleVaslui (60,69%), Botoşani (58,94%), Suceava (54,81%) şi Giurgiu (52,06%). Ponderi sub20% din numărul total de copii aflaţi în plată s-au înregistrat în judeţele Timiş (18,28%),Hunedoara (17,92%), Cluj şi Ilfov (16,79%). Municipiul Bucureşti prezintă o pondere de1,89%.

În tabelul 7.2 prezentăm situaţia înregistrată în mediul urban (de asemenea însemestrul II 2009). În cazul acestui mediu de rezidenţă, numărul copiilor aflaţi în situaţie derisc social a reprezentat 17,94% din numărul copiilor aflaţi în evidenţă. În 22 de judeţevalorile au fost mai mari decât media pe ţară, cea mai mare fiind înregistrată în judeţulSuceava, unde 53,16% din copiii domiciliaţi în mediul urban sunt în situaţie de risc social.Urmează – cu ponderi ce depăşesc 30% din numărul de copii aflaţi în evidenţă – judeţeleCovasna (47,99%), Vaslui (39,09%) şi Tulcea (31,38%). La polul opus – cu valori maimici de 10% din numărul de copii aflaţi în evidenţă – se situează judeţele Iaşi (9,63%),Argeş (8,73%), Timiş (6,33%), Cluj (3,48%) şi Bucureşti (1,89%).

În tabelul 7.3 prezentăm situaţia înregistrată în mediul rural (de asemenea însemestrul II 2009). În cazul acestui mediu de rezidenţă, numărul copiilor aflaţi în situaţie derisc social a reprezentat 53,94% din numărul copiilor aflaţi în evidenţă. În 23 de judeţevalorile au fost mai mari decât media pe ţară, cea mai mare – care depăşeşte 75% dinnumărul de copii aflaţi în evidenţă – s-a înregistrat în judeţele Botoşani (76,43%) şi Vaslui(76,15%). Urmează – cu ponderi ce depăşesc 65% din numărul de copii aflaţi în evidenţă –judeţele Dolj (73,35%), Mehedinţi (67,73%), Maramureş (67,17%) şi Iaşi (66,40%). Lapolul opus – cu ponderi mai mici de 30% din numărul de copii aflaţi în evidenţă – sesituează judeţele Prahova (29,93%), Constanţa (28,58%) şi Ilfov (19,58%).


164

Tabelul 7.1 Numărul total de copii, numărul de copii din familiiledefavorizate şi ponderea acestora în numărul total de copii

Nr.crt.

Judeţ Număr totalde copii

Număr de copiiîn familii

defavorizate

Pondere copiiîn familii

defavorizate1 Vaslui 97871 59401 60,692 Botoşani 94678 55800 58,943 Suceava 151213 82878 54,814 Giurgiu 50766 26430 52,065 Bistriţa-Năsăud 64085 31212 48,706 Mehedinţi 51020 24792 48,597 Neamţ 100403 47165 46,988 Olt 79562 37346 46,949 Iaşi 173014 81029 46,83

10 Maramureş 96435 44729 46,3811 Vrancea 66952 29891 44,6512 Teleorman 64043 28529 44,5513 Dolj 117969 52437 44,4514 Buzău 83947 36859 43,9115 Călăraşi 59936 26257 43,8116 Sălaj 46162 20131 43,6117 Satu Mare 71993 31271 43,4418 Mureş 107964 46654 43,2119 Bacău 141459 59646 42,1720 Covasna 43312 17938 41,4221 Harghita 62193 24599 39,5522 Vâlcea 70320 27804 39,5423 Dâmboviţa 97437 38061 39,0624 Gorj 71203 27657 38,8425 Ialomiţa 55202 20950 37,9526 Medie ţară 80569 29055 36,0627 Galaţi 108255 38866 35,9028 Caraş-Severin 54123 19322 35,7029 Alba 63880 22587 35,3630 Tulcea 42286 13630 32,2331 Bihor 111145 35725 32,1432 Argeş 111017 34717 31,2733 Sibiu 76431 23562 30,8334 Brăila 57868 17530 30,2935 Prahova 136699 38771 28,3636 Arad 79195 21874 27,6237 Braşov 97105 26630 27,4238 Constanţa 127041 28034 22,0739 Timiş 110002 20110 18,2840 Hunedoara 76834 13768 17,9241 Cluj 102108 17054 16,7042 Ilfov 53931 9007 16,7043 Bucureşti 259708 4921 1,89


165


(în mediul urban)

Nr.crt.



defavorizate


defavorizate1 Suceava 103880 55220 53,162 Covasna 23914 11476 47,993 Vaslui 40828 15961 39,094 Tulcea 31527 9893 31,385 Botoşani 35262 10391 29,476 Mehedinţi 25043 7199 28,757 Maramureş 51946 14847 28,588 Dâmboviţa 33117 8455 25,539 Sibiu 24349 6198 25,46

10 Harghita 30991 7881 25,4311 Prahova 39921 9804 24,5612 Gorj 30477 7332 24,0613 Olt 28173 6281 22,2914 Mureş 53180 11705 22,0115 Buzău 34846 7583 21,7616 Giurgiu 14029 3032 21,6217 Satu Mare 28310 5994 21,1718 Bihor 60426 12602 20,8619 Călăraşi 9715 2013 20,7220 Caraş-Severin 29354 5814 19,8121 Constanţa 93733 18515 19,7522 Bistriţa-Năsăud 19875 3809 19,1723 Medie ţară 40007 7176 17,9424 Alba 31801 5699 17,9225 Teleorman 22463 3689 16,4226 Galaţi 56417 9006 15,9627 Neamţ 31633 4963 15,6928 Sălaj 16283 2492 15,3129 Ialomiţa 23732 3364 14,1730 Bacău 55047 7678 13,9531 Braşov 59849 8103 13,5432 Brăila 36641 4800 13,1033 Vrancea 18351 2300 12,5334 Dolj 55775 6817 12,2235 Vâlcea 24168 2772 11,4736 Hunedoara 58932 6739 11,4337 Arad 36864 3972 10,7738 Ilfov 17415 1857 10,6639 Iaşi 59623 5743 9,6340 Argeş 51163 4467 8,7341 Timiş 58606 3709 6,3342 Cluj 62972 2194 3,4843 Bucureşti 259708 4921 1,89


166


(în mediul rural)

Nr.crt.



defavorizate


defavorizate1 Botoşani 59416 45409 76,432 Vaslui 57043 43440 76,153 Dolj 62194 45620 73,354 Mehedinţi 25977 17594 67,735 Maramureş 44489 29882 67,176 Iaşi 113391 75286 66,407 Mureş 54784 34948 63,798 Giurgiu 36737 23397 63,699 Bistriţa-Năsăud 44210 27402 61,98

10 Neamţ 68770 42202 61,3711 Olt 51389 31065 60,4512 Bacău 86412 51968 60,1413 Brăila 21227 12730 59,9714 Teleorman 41580 24839 59,7415 Buzău 49101 29276 59,6316 Sălaj 29880 17639 59,0317 Suceava 47333 27658 58,4318 Satu Mare 43682 25276 57,8619 Galaţi 51838 29859 57,6020 Vrancea 48602 27591 56,7721 Ialomiţa 31470 17587 55,8822 Caraş-Severin 24768 13508 54,5423 Vâlcea 46152 25031 54,2424 Medie ţară 40562 21878 53,9425 Harghita 31203 16718 53,5826 Alba 32079 16888 52,6427 Argeş 59854 30250 50,5428 Gorj 40726 20325 49,9129 Braşov 37256 18528 49,7330 Călăraşi 50221 24244 48,2831 Dâmboviţa 64320 29606 46,0332 Bihor 50719 23123 45,5933 Arad 42331 17902 42,2934 Hunedoara 17902 7029 39,2735 Cluj 39136 14861 37,9736 Tulcea 10759 3736 34,7337 Sibiu 52082 17364 33,3438 Covasna 19398 6461 33,3139 Timiş 51397 16401 31,9140 Prahova 96778 28968 29,9341 Constanţa 33308 9519 28,5842 Ilfov 36516 7151 19,5843 Bucureşti 0 0 -

Studiu de impact asupra măsurilor promovate prin O.U.G. … si... · venituri eligibile per capita...

Documents

Transcript of Studiu de impact asupra măsurilor promovate prin O.U.G. … si... · venituri eligibile per capita...