CVJ NR. 470, VINERI 11 OCTOMBRIE 2013

Televiziuni ºiradiouri omorâte

de prevederi introduse pe uºa

din dosO Ordonanþa de Urgenþã a

guvernului, care modificã proiectul Codului Insolvenþei prinarticole introduse pe furiº, poateînchide posturi de radio ºi TV lacererea oricãrei persoane la carepostul respectiv are datorii, pentrucã automat se suspendã ºi licenþa.

>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 470

Vineri, 11 Octombrie 2013

A nul acesta se împlinesc 75 de ani de la sfinþirea Coloanei Infinitului, operã a inegalabilului sculptor Constantin Brâncuºi. Momentul va fi marcat de o asociaþie

de ecologie, preocupatã de pãstrarea valorilor locale, precum ºi de Primãria Petroºani,dar nu în locaþia unde cu zeci de ani în urmã s-a turnat coloana. Iar asta pentru cãvechea uzinã UMIROM este istorie!. >>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

ANUNÞIMPORTANT

PENTRU PENSIONARI

Pensionarii din sistemul miniercare nu ºi-au

ridicat drepturilecuvenite pentru

ANUL 2012 (gratuitãþi energie

electricã), se vor prezenta

la sediul sucursalelor la care

sunt arondaþi (minele Petrila,

Paroºeni, Uricani),NUMAI PÂNÃ

în data de24.12.2013.

Conducerea Societãþii Naþionale

de Închideri Mine Valea Jiului SA”

„Maternitatea” monumentului a fost vândutã la fier vechi

La 75 de ani de la sfinþire,Coloana Infinitului va

fi aniversatã în Peºtera Bolii

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Octombrie 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Octombrie 2013 Actualitate 3

Sunt 75 de ani decând a fost sfinþitãColoana Infinitului,monument turnat la

Petroºani ºi amplasat înparcul central dinTârgu Jiu. ColoanaInfinitului este, proba-

bil, cea mai cunoscutãoperã a marelui sculp-tor Constantin Brâncuºiºi printre cele mai

importante opere deartã ale acestuia. Aºacã, Asociaþia deEcologie Petro Aquadin Petroºani a decis sãmarcheze momentul,iar în sprijinul acestoraa venit ºi municipali-tatea din Petroºani.Astfel, în data de 26octombrie, la Târgu Jiuva fi lansatã o cartedespre istoria turnãriiColoanei Infinitului înAtelierele CentralePetroºani, iar la PeºteraBolii se va organiza un

concert de muzicã folk,susþinut de FormaþiaGeneraþia Folk dinCraiova. Cheltuieliletotale generate de aceste manifestãri seridicã la suma de2.400 de lei, conformdevizului prezentat decei de la Petro Aqua,iar Consiliul LocalPetroºani, în calitate decoorganizator, va con-tribui cu 1.500 de leidin aceastã sumã.

M onumentturnat într-o

fabricã vândutã lafier vechi

Coloana Infinituluia fost realizatã în anul1937 în AteliereleCentrale Petroºani,devenite ulteriorURUMP, IUMP ºi, încele din urmã,UMIROM . Potrivitdatelor vremii, ºefulproiectului a fostinginerul ªtefanGeorgescu-Gorjan, iarConstantin Brâncuºi avenit de la Paris pentrua supraveghea turnareamodulelor Coloanei ºi acolaborat îndeaproapecu Georgescu-Gorjan.Mai mult, cei doi þineaulegãtura prin scrisori,iar inginerului i-arevenit întreaga rãspun-

dere a coordonãriioperaþiilor la Petroºaniºi Târgu-Jiu.Documentele ºi schiþelecelebrei opere expusela Târgu Jiu ar fi trebuit, cel puþin lanivel declarativ, sã fiegãzduite într-un muzeuamenajat chiar în incinta UMIROM.

Proprietarul uzinei,fostul prefect AurelianSerafinceanu, promiteapublic, în 2001, cã vaînfiinþa la PetroºaniMuzeul Coloanei luiBrâncuºi. Nu numai cãacest lucru nu s-aîntâmplat, dar dinvechea fabricã s-a alespraful. În mare parte,vechile ateliere au fosttãiate ºi vândutela fier vechi, dupã ceSerafinceanu acumpãrat în anul 2000fosta fabricã de utilajminier, UMIROM SA.

Constantin Brâncuºia lãsat în urmã o operãinestimabilã. LaPetroºani, în schimb,amintirea sa – modifi-catã nefast de oamenide afaceri – înseamnãdezastru, bani din fiervechi ºi promisiuneaîncã neonoratã a unuimuzeu în memoriamarelui sculptor.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

U n bãrbat de 53 de ania ajuns la Spitalul de

Urgenþã din Petroºani curãni grave dupã ce a suferitmai multe arsuri pesuprafaþa corpului.

Bãrbatul, om al strãzii, locuiaîntr-o gheretã în zona Iscroni depe raza localitãþii Aninoasa.Victima a fost gãsitã de angajaþiiunei societãþi comerciale peraza cãreia s-a petrecut inciden-tul. Aceºtia au alertat echipajelede urgenþã care s-au deplasat lafaþa locului pentru a lichidaincendiul ºi pentru a transportavictima la spital.

“Astãzi în jurul orei 12.30Poliþia oraºului Aninoasa a fostsesizatã prin dispeceratul unicde urgenþã 112 cã la o societatedin Aninoasa a izbucnit unincediu ºi este o persoanãrãnitã.

La faþa locului s-au deplasatcu operativitate lucrãtorii Poliþieioraºului Aninoasa, iar dinprimele cercetãri s-a stabilit fap-tul cã este vorba de o persoanãde 53 de ani, un fost angajat alsocietãþii care locuia într-uncãmin de nefamiliºti, acesta fiindîn stare de ebrietate a cãzutpeste un reºou pe care îl foloseapentru încãlzitul hranei, a cãzut

peste el ºi i-au luat foc hainele ºia suferit arsuri destul de grave”,a declarat comisarul CristianTatra, ofiþer Birou de InvestigaþiiCriminale Poliþia Aninoasa.

Potrivit oamenilor legii, încontinuare se efectueazãcercetãri.

“În cauzã se vor efectuacercetãri de cãtre lucrãtoriiPoliþiei oraºului Aninoasa subsuprsavegherea Parchetului depe lângã Judecãtoria Petroºanisub aspectul sãvârºirii infracþiuniide vãtãmare corporlã din culpãºi se vor dispune mãsurile legaleîn consecinþã”, a mai spussursa citatã.

Victima a fost transportatã laSpitalul de Urgenþã dinPetroºani cu arsuri pe 70% dinsuprafaþa corpului.

“Bãrbatul prezintã arsurã degradul 3-4 pe suprafaþa a 70%din corp, starea ne rezervãm îna ne afirma pentru cã era unºoc dureros ºi a fost dus la salade operaþii ºi vom vedeaevoluþia”, a declarat PetreCorlan, medic de gardãUPU-SMURD Petroºani.

Victima va fi transportatã laSpitalul de Arºi din Bucureºti cuun elicopter SMURD.

Monika BACIUMonika BACIU

„Maternitatea” monumentului a fost vândutã la fier vechi

La 75 de ani de la sfinþire, Coloana Infinitului va fi aniversatã în Peºtera BoliiA nul acesta se împlinesc 75 de ani de la sfinþirea Coloanei

Infinitului, operã a inegalabilului sculptor ConstantinBrâncuºi. Momentul va fi marcat de o asociaþie de ecologie, preocupatã de pãstrarea valorilor locale, precum ºi de PrimãriaPetroºani, dar nu în locaþia unde cu zeci de ani în urmã s-a turnatcoloana. Iar asta pentru cã vechea uzinã UMIROM este istorie!

A vrut sã se încãlzeascã, dar a ajuns laspital cu rãni foarte grave

Deºi primarulPetrilei, Ilie Pãducel,fost PDL actual PSD(fãrã acte), invocãmereu cã face com-promisuri politice doarpentru binele cetãþe-nilor Petrilei, adicãtrece de la un partid laaltul pentru a primiajutor ºi sprijin pentruproiecte, lucrurile staualtfel când alþii, pebani privaþi ºi nu dinbani publici, încearcãsã facã ceva pentrucomunitate.

Este cazul orga-nizãrii Zilei Recoltei,de mâine, de laPetrila, o premierã înimplicarea ºi a altoraîn afarã de Primãrie,în a oferi locuitorilorde aici evenimente lanivelul celor care auloc în oraºele mari dinþarã, eveniment dincare are de câºtigattoatã lumea.

Iniþial, organizatoriiau cerut administraþieilocare avizul pentru

folosirea spaþiului depe strada Minei pentruZiua Recoltei, darnumãrul mare de producãtori din toatecolþurile þãrii care ºi-auanunþat participarea,pe lângã cei contactaþi, a dat pestecap planificarea, iarorganizatorii au cãutat soluþii...

”Pãi dacã amdat o aprobare,

nu mai putem acumsã dãm alta”

Ca urmare, CostelAvram, preºedintelePNL Petrila ºipreºedinte al AsociaþieiMultiflora, în calitatede organizator a cerutprimarului Ilie Pãducelsã aprobe, pentru o zi,desfãºurarea eveni-mentului pe arteraprincipalã pentru apermite tuturorfirmelor de profil ºiproducãtorilor agricoli

sã participe cu produsele lor la târgulcare are loc cu aceastãocazie pentru capetrilenii, ºi nu numai,sã se aprovizionezepentru iarnã. Cerereai-a fost refuzatã pemotiv cã nu se poatesã dea o altã hotãrârepentru cã a dat dejauna.

”Domnul Avram avenit în urmã cu douãsãptãmâni cu o cerereprin care ne solicitastr. Minei pentru manifestarea de ZiuaRecoltei. Noi i-amaprobat patru benzi înloc de douã pe str.Minei, chiar în aceeaºizi, am gasit soluþii cucomisia pentru ruteleocolitoare. ªi a venitacum cã vrea pe stra-da Republicii. Pãi dacãam dat o aprobare cutot ce trebuia, nu maiputem acum sã dãmalta” – a declarat primarul Ilie Pãducel,mai nou PSD-ist fãrãacte, chiar în momen-tul când comisia despecialitate era reunitãla Primãria Petrila,miercuri, 9 octombrie.

S urpriza uneiample par-

ticipãri i-a determi-nat sã gãseascãsoluþii, dar au fostrefuzaþi de Pãducel

De ce s-au sucitorganizatorii ºi au vrutsã bulverseaze pri-marul ºi comisia soli-citându-le efortul alteianalize ºi altei hotãrâripentru un spaþiu maimare? Numãrulneaºteptat de mare alcererilor din parteaproducãtorilor agricolide a-ºi desface pro-dusele cu acestãocazie...

”Am cerut iniþialaprobarea pentru strada Minei cuconvingerea cã nu suntem noi de forþaunei Primãrii pentru asolicita aprobarea pen-

tru artera principalã,unde spaþiul este generos. Dar m-amtrezit cu producãtorichiar ºi din Maramureºcare mi-au cerut sã lepermitem sã-ºi desfacãprodusele la Ziuarecoltei, la Petrila. Unom cu capul pe umerinu refuzã aºa ceva!Cum sã le spun oame-nilor ºi firmelor: nuveniþi ? Aºa ceva nu seface. Având în vederecã pe lângã comer-cianþi, Emil Pãrãu vasacrifica vreo 12 oipentru petrileni ºi vagãti pe loc în ceaunemari pentru caretrebuie spaþiu, totce stabilisempentru fiecaremetru pãtratpe o hartaamplasa-mentelorfãcutã de noi,locul este micpentruamploarea care se

anunþã. Ca urmare,am solicitat primãrieisã ne permitã pe str.Republicii, dar am fostrefuzaþi. Numãrul con-siderabil de participanþieste o surprizã ºi pen-tru noi, dar este unaîmbucurãtoare, dar primarul se pare cã nuse bucurã pentrupetrileni, cã doar nuducem noi produseleacasã ºi nici nucâºtigãm bani, ci cheltuim din propri-ile buzunare ºi nu dinbanii cetãþenilor, ai

Primãriei. Ilie Pãducelspune cã-l preocupãcetãþenii Petrilei. Oareaºa sã fie? Atitudineade acum spune exactinvers. Asta este, viaþamerge mai departe!”-a declarat CostelAvram, organizator alZilei Recoltei.

Deci rãzboaielepolitice ce þin de anide zile, la Petrila, con-tinuã ºi cu oameni noipe acest teritoriu –Costel Avram,preºedinte PNL – aºacum au fost ºi cu”politicieni bãºtinaºi”,d-apoi cu un

moldovean care s-agãsit el, aºa, sã tulbure apele unuiteritoriu dominatde anumite taberecare au þinutoraºul încremenitîn timp ºi pe

locuitori izolaþi...IleanaIleana

FIRÞULESCU FIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Octombrie 20134 Actualitate

Primãria Petrila alungã producãtoriiagricoli de la Ziua Recoltei

”M -am trezit cu producãtori chiar ºi din Maramureº care mi-au cerut

sã le permitem sã-ºi desfacã produsele laZiua Recoltei, la Petrila. Un om cu capulpe umeri nu refuzã aºa ceva! Cum sã lespun oamenilor ºi firmelor: nu veniþi?Aºa ceva nu se face. Având în vedere cã,pe lângã comercianþi, Emil Pãrãu va sacrifica vreo 12 oi pentru petrileni ºi vagãti pe loc în ceaune mari pentru caretrebuie spaþiu... am solicitat primãriei sãne permitã pe str. Republicii, dar am fostrefuzaþi” – organizator Costel Avram,preºedinte PNL Petrila.


Zone întregi dinPetroºaniul de dincolode calea feratã ºi Jiuau devenit gropi degunoi cu acordul salariaþilor din PrimãriaPetroºani. În acest an,Cronica VJ a maiprins în flagrant maºinicare deversau gunoiulpe Strada Cãrbunelui,Oltului – situaþie încare ServiciuluiGospodãrie alPrimãriei Petrosani arecunoscut cã acestlucru se face cu acordul sãu, dar cã urmeazã a firidicat ulterior...

Miercuri, 9octombrie, un tractorcu un afiº mare peportierã cu siglaPrimãriei Petroºani(foto alãturat), a dever-sat gunoiul de patruori în acelaºi loc,respectiv lângãJandarmerie, peterenul fostei cazãrmimilitare.

Locuitorii din aceazonã au sesizat de maimulte ori cã suntîngropaþi de gunoaieîn timp ce ei îºi plãtescserviciul de ridicare a...gunoiului. Este ade-vãrat cã nu sunt resturimenajere, ci resturi de

la toaletãri copaci ºimateriale provenite dindemolãri, dar maiscapã ºi animale

moarte, mobilier,”boarfe” etc.

ªi cum Colonia areun consilier local care

sã o reprezinte la nivellocal, l-au informatrugându-l sã vinã lafaþa locului.

”La sesizarealocuitorilor dinCartierul Colonie,zona fostei cazãrmimilitare, m-amdeplasat în teren ºi amdiscutat cu aceºtia. Înziua când am surprinsangajatul Primãriei, peacel tractor, acesta erala al patrulea trans-port, spuneu oamenii

de acolo. Aceºtia mi-au relatat cã ºipompierii au venit decâteva ori, pentru cãmaterialul lemnosrezultat din toaletãrilecopacilor din centrusau alte cartiere, a luatfoc. Am mers apoi laTurnul de Apã, înurma altor sesizãri alecetãþenilor tot pentrugunoaie deversate.Sunt pe bunã dreptatesupãraþi pentru cã staucu gunoaiele subgeam, cum se spune”– a declarat ing. ViorelPascu, consilier localdin partea PSD.

Locuitorii dinColonia Petroºani auprecizat cã ºi ei plãtesctaxe ºi impozite ºi aupretenþia sã fie trataþica toþi ceilalþi care trãiesc în centrulmunicipiului, ºi nu sãfie groapa de gunoi alocalitãþii.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Colonia Petroºani continuã sã fie groapa de gunoi a municipiuluiU n tractor cu remorcã având sigla

Primãriei Petroºani pe portierã, afost surprins în timp ce deversa gunoiullângã Jandarmeria Petroºani, zona fosteicazãrmi militare. Consilieri locali au fostconvocaþi de locuitori la faþa loculuiavând în vedere cã Serviciul Gospodãriea recunoscut cã în altã zonã, Cãrbuneluicolþ cu Oltului, deversarea se face cuacordul sãu, dar cã va fi ridicat ulterior...

ª ase petroºãneni,4 bãrbaþi ºi

douã femei, vor aler-ga pînã la Varpalota.Gestul lor vine ca oreîntoarcere a activitãþii sportive acelor din Varpalotacare la începutullunii august au vizitat oraºul nostrualergînd.

Maratoniºtii dinPetroºani vor parcurgeo distanþã de 600 dekilomentri în trei zile.

"În 4 august cîþivamaratoniºti dinVarpalota au vizitatoraºul nostru prinsport. Ei au alergat dela Varpalota pînã aici,acum cei din Petroºanivor întoarce activitatea

sportivã ºi vor alergade la Petroºani laVarpalota. Ei vor plecaîn 15 octombrie ºi vorsosi vineri în 18octombrie laVarpalota", a declaratEduard Wersanski.Alãturi de maratoniºtise va afla ºi parapan-tistul TomaCoconea. "Trebuiemenþionat cã toþi ceicare vor alerga, cele6 persoane, 4 bãr-baþi ºi douã femeiconduºi de campi-onul nostru TomaCoconea vor partici-pa ºi la semi-mara-tonul internaþionalce se desfãºoarã de10 ediþii în oraºulînfrãþit care se vaorganiza în ziua de19 octombrie", a

mai spus sursa citatã.Maratoniºtii din

Petroºani vor participaºi la cea de-a zeceaediþie a semi-mara-tonului internaþional ceva avea loc laVarpalota.


Cãldurã în instituþiile publice

T oate instituþiile publice din Lupeni,branºate la sistemul de alimentare cu

gaze naturale. ªcolile, spitalul ºi instituþiilepublice din municipiul Lupeni sunt branºatela sistemul de alimentare cu gaze naturale,astfel cã cei care îºi desfãoarã activitatea înaceste spaþii nu suferã de frig.

“Noi toate spaþiile publice ºi aici mã refer laºcoli, spital sunt branºate la gaz, suntem singuralocalitate din Valea Jiului care avem toate ºcolilebranºate la gaz, mai avem Liceul TehnologicLupeni care este pe lemne, dar lemnele suntasigurate”, a declarat Gabriel Lungu, city-man-agerul municipiului Lupeni.

Singura unitate de învãþãmânt din municipiulLupeni care nu este branºatã la sistemul de alimentare cu gaze naturale este grupul ºcolardin localitate. Aici încãlzirea se face pe bazã delemne, iar reprezentanþii municipalitãþii spun cãstocul de lemne este asigurat pentru încãlizreadin sezonul rece.

Monika BACIU Monika BACIU

Aleargã spre Varpalota

Monika BACIU

“SocietateaComplexul EnergeticHunedoara are unprogram de mãsuri dedezvoltare/investiþii petermen scurt mediu ºilung atât la minele dinValea Jiului cât ºi laTermocentralele Deva

ºi Paroºeni. În cazulprincipiilor care staula baza acestormãsuri, definitorii suntcele de eficientizare aactivitãþii prin investiþiide reabilitare ºiretehnologizare a pro-ceselor productive,reducerea impactuluiasupra mediului ºi pãs-

trarea capacitãþii deproducþie prininvestiþii noi care sãînlocuiascã pe celeretrase din exploatare.În acest sens,proiectele de investiþiisunt evaluate pe bazaunor principii ºi criteriide prioritizare, cuîncadrarea într-o

matrice a riscurilor,pe baza unor studiide fezabilitatepunctuale ºi a unoranalize cost-benefi-ciu”, se aratã îndocumenteleDepartamentuluipentru Energie.

Într-o manierãpompoasã în cursulacestui an ministruldelegat pe prob-leme de Energie

Constantin Niþã ainaugurat lucrãrile dela TermocentralaParoºeni. Acumreprezentanþii minis-terului de resort spuncã investiþia de 65 demilioane de euro esteuna prioritarã.

“Prioritare suntobiectivele de investiþiipentru respectareareglementãrilor demediu impuse de leg-islaþia europeanã.Astfel, în cadrul sucur-salei ElectrocentraleParoºeni SA sunt îndesfãºurare lucrãri deexecuþie aferenteinstalaþiei de desulfu-rare a gazelor deardere a grupului nr. 4de 150 MW ºi CAFde 100 Gcal/h, avândtermen de finalizare ainvestiþiei anul 2015”,se mai aratã în docu-mente.

În ceea ce priveºteTermocentrala Mintia,ministerul are planuride retehnologizare,

planuri cunoscutedeja. Este vorba deimplementareainvestiþiei de 220 demilioane de euro ceprevede modernizareagrupurilor 3 ºi 4 aletermocentralei.

„În cadrulSucursaleiElectrocentrale Devaeste în derulare proce-dura de achiziþie învederea atribuirii con-tractului pentrurealizarea instalaþiilor

de desulfurare agazelor de ardere afer-ente grupurilor 3 ºi 4precum ºi lucrãri dereabilitare grup nr. 4valoarea estimatã alucrãrilor fiind de 220milioane de euro”, semai aratã în docu-ment.

În ceea ce priveºtepartea minierã dincadrul ComplexuluiEnergetic HunedoaraDepartamentul pentruEnergie are planurichiar ºi pentru termenlung însã înainte detoate se vor realizamai multe studii depiaþã pentru rentabi-lizarea entitãþii.


Monika BACIU

“Noi am anunþatiniþial cã la data de 1noiembrie vrem sãdãm drumul la ter-moficare.

Problema este cã avenit puþin maidevreme vremea rece,domnul primar ºi cudiorectorul de la soci-etatea de termoficareau propus sã dea dru-mul cu data de 15octombrie, deocam-datã mai avem odilemã cã anumiteasociaþii de proprietari

nu ar dori la dataaceasta, ci puþin maitârziu, adicã la 1noiembrie. E vorba ºide costuri ºi oameniise feresc sã plãteascãpe o perioadã maiîndelungatã agentultermic”, a declaratGabriel Lungu, city-manager municipiulLupeni.

Abonaþii sistemuluide termoficare vorplãti preþul întreg algigacaloriei pentru cãmunicipalitatea nu areposibilitatea financiarãde a subvenþiona

preþul gigacaloriei.“În momentul de

faþã mai erau vreo1000 ºi ceva de per-soane care beneficiau,dar nu toatã lumea are

branºament total,adicã sã fie calorifereîn fiecare camerã. Dinpãcate nu putem sub-venþiona din motivefinanciare preþulgigacaloriei”, a maiprecizat sursa citatã.

La Lupeni mai suntabonaþi la sistemul determoficare puþinpeste 1000 deabonaþi. Aceºtia vorplãti 238 de lei pentrugigacalorie.

La Lupeni nu se subvenþioneazã gigacaloria

F ãrã subvenþie la gigacalorie, la Lupeni. Lupeneniivor beneficia de agent termic, cel mai probabil,

începând din luna noiembrie. Iniþial, reprezentanþiiadministraþiei locale ºi cei ai serviciului de termoficareau dorit sã furnizeze agentul termic începând din 15octombrie, însã cei puþin peste 1000 de abonaþi ai aces-tui serviciu s-au opus din cauza costurilor ridicate.

Planuri pentru Complexul Energetic Hunedoara

Departamentul pentru Energie vrea eficientizareaactivitãþii entitãþii energetice

D epartamentul pentru Energie, planuri pentruComplexul Energetic Hunedoara. Reprezentanþii

Departamentului pentru Energie au în vedere eficienti-zarea Complexului Energetic Hunedoara prin reducereacheltuielilor ºi retehnologizarea proceselor productive.


P aznicii angajaþi la

unitãþile minieredin Valea Jiului audeclaºat miercurisearã un protestspontan. Oameniisunt nemulþumiþi cã de douã luni, decând au fost preluaþi de firmaLuxguard nu ºi-auluat salariile. Devinã sunt cei din conducerea firmeide pazã, pentru cãfacturile lor au termenul scadent înnoiembrie.

Singura ºansã caoamenii sã-ºiprimeascã banii seîndreaptã acum sprecreditul acordat printr-o instituþie ban-carã, credit obþinut decei din conducereafirmei care a câºtigatlicitaþia pentru pazã.

Ies astfel la ivealãcontractele dubioaseobþinute de diferitefirme dubioase, careau câºtigat pentru cãau venit cu oferteavantajoase, dar carenu au bani sã-ºiplãteascã angajaþii ºinici sã le ofere echipa-mente de protecþie.

ª i-au bãtut jocde propriii

angajaþi. Vorbim de cei care

gestioneazã activitateafirmei de pazã de launitãþile miniere. Astapentru cã au câºtigatun contract cuComplexul EnergeticHunedoara, dar nu ºi-auonorat promisiunilefaþã de angajaþi ºi

aceºtia au rãbufnit.Paznicii susþin cã muncesc ore suplimentare, nu auechipamente ºi pãzescunitãþile miniere cumâinile goale, înechipament de varã. Înplus, au fost puºi sã-ºisemneze demisiile înalb ºi nici salariile nu ºile-au primit. Este, pe

scurt, povestea tristã acelor care în aceste zilepãzesc unitãþileminiere de hoþi.

N emulþumirilei-au scos în

stradã...........ºi zeci de

oameni s-au adunat înfaþa minei Vulcanmiercuri searã, la unprotest spontan, în

care ºi-au cerut salariileºi restul drepturilor.„Noi ne-am adunat cãnu mai vor bãieþii sãmai intre în posturi.Din data de 1 augustne-am angajat aici ºinu ne-au dat niciunban. Echipament avemo cravatã ºi o cãmaºã.Sã mergeþi sã vedeþiprin ce boscheþi tre-

buie sã stãm ºi cu cinene fugãrim pe acolo.În 30 septembrie tre-buia sã primim ºi aºacã noi nu mai intrãmîn posturi. Ne-au pussã semnãm demisiile înalb de acum o lunã, casã ne aibã la mânã, încaz cã protestãm”,spune un paznic.

„Am început muncape 1 august ºi, cumscrie în contract, pe30 septembrie trebuiasã primim salariul.Avem minimul peeconomie, dar ar tre-bui sã lucrãm 160 deore. Ori noi lucrãm264 de ore. Nu amprimit niciun ban ºi netot ameninþã cã ne dã afarã”, spune altangajat lapazã, iar alþiise plâng cã muncescmult ºi fãrã echipa-mente. „În contractulcolectiv de muncãspune una, ei fac cu

totul altceva. Noi amlucrat, în loc de 172 deore, cât prevede sãlucreze un om obiºnuit,am lucrat 240, 250 deore. Nu ne-au asiguratnici echipamente ºi suntem încã în þinute de varã, vã daþi seamacum e pe timpul acesta.Dacã ne prinde fãrãcravatã au nemulþumuri,dar deocamdatã nici nune-a dat pantaloni saupantofi. Eu sunt într-unpost izolat ºi nu am iluminat corespunzãtorºi îmi cumpãr becuri decasã, pe banii mei”,afirmã alt paznic.

Alþi paznici aurãmas miercuri searaîn posturile pe care austat ziua ºi au declaratcã, dacã colegii lor nuintrã, ei nu mai ies ºiastfel vor protestapânã îºi iau banii.

„Nu ne-au plãtitsalariile. Ne tot amânã.Avem ºi noi familii, deplãtit rate, curent, apã.Rãmânem în postpânã ne rezolvã problemele”, afirmãomul. Paznicii au fostnemulþumiþi cã nimeninu a dorit sã stea devorbã cu ei ºi doar unºef de obiectiv a venitla ei sã le promitãceva, dar nici el nu arecunoscut cã oameniiau deja demisiile sem-nate. „Numai în datade 14 primesc salariile.Banii nu au sosit, iarinformaþia e greºitã cãs-a fãcut plata.Compania plãteºte,conform contractuluicare îl are cuLuxguard, la 60 ºi 90de zile. Nici în ziua deazi nu am fost plãtiþi.

Firma a fãcut docu-mentaþia ºi a a scos uncredit de la Bucureºti.Vineri scot banii ºi lunisunt cu ei aici. Nu aufost obligaþi sã sem-neze demisiile în alb laangajare”, le-a spusnAdrian Todor, inspec-tor securitate de lafirma de pazã, cel carepânã la urmã arecunoscut cã lucrurilenu sunt tocmai pe roz.

Paznicilor de laVulcan li s-au alãturatla protest cei de laPreparaþia Coroieºti,

dar ºi cei de la minaLonea, care sunt înaceeaºi situaþie.

C onducereaComplexului

EnergeticHunedoara...

..... s-a delimitat,însã, de acþiunilepaznicilor, iar direc-torul general a spus cãfactura nu a fost încãachitatã. „Firma de

pazã a câºtigat con-tractul în vremea cândacesta a fost licitat decãtre SocietateaNaþionalã a Huilei. Nuºtiu decât cã ei au emiso facturã în data de 3 septembrie, iar sca-denþa este în data de 3noiembrie. Ce le-aupromis ºefii de firmade pazã angajaþilor, etreaba lor”, a precizatDaniel Andronache,director general alComplexului EnergeticHunedoara, pentru aelimina suspiciuneapotrivit cãreia banii arfi intrat în contul anga-jatorului Luxguard

Protector.Mai mult,pentru cã oamenii s-au plâns de lipsaechipamentelor, iarinspectorii ITM vorverifica toate punctelede lucru ale acesteifirme. Asta pentru avedea cum lucreazãoamenii de la pazã.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Paznici fãrã bani, contracte dubioase

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Octombrie 20138 Actualitate Actualitate 9

Ileana FIRÞULESCU

Pe repede înainte,proiectul legii insolvenþei afost modificat, pe furiº, cudoar o zi înainte de ºedinþade guvern în care a ºi fostaprobat. Proiectului i-a fostadãugat un articol princare oricãrei televiziuni saupost de radio aflat în dificultate financiarã i se varidica licenþa de emisie înmod automat.

Pe site-ul ministeruluiJustiþiei existã o variantãdiferitã faþã de cea supusãdezbaterii publice, fiindindrodus respectivul articolcare apare subliniat curoºu ºi care face referire lainstituþiile mass-mediaaflate în insolvenþã.

Fiind lãsate fãrã licenþã,

articolul obligã, practic,radiouri ºi televiziuni sã-ºisuspende activitatea, adicãsã nu mai ”facã” bani pen-tru a-ºi achita datoriile.Practic sunt omorâte fãrãsã se doreascã redresarea.

O rice ”deranjat”poate cere

închiderea uneiradio-televiziuni

Deci, Codul Insolvenþeisub forma unei ordonanþede urgenþã, prezintã, prinprevederile sale, un gradridicat de risc în ceea cepriveºte libertatea presei.

Ce se poate întâmpla?Orice cetãþean persoanãfizicã sau juridicã poatecere insolvenþa dacã tele-viziunea sau radioul îi suntdatore cu o anumitã sumãde bani. Acest lucru poate

fi de rea credinþã, în sensulcã persoana care cereinsolvenþa poate avea alteintenþii – sã-ºi spulbereconcurenþa sau sã desfi-inþeze canalele de infor-mare ale cetãþenilor cuprivire la afaceri dubioasepe bani publici.

Europarlamentarul deHunedoara, Iuliu Winkler,a precizat cã nu este binece se întâmplã ºi cãRomânia va avea pro-bleme în plus în Europa…

„Încã nu am studiat îndetaliu, mai ales situaþia

creatã de CodulInsolvenþei, dar, din decla-raþiile publice ºi analizelece au apãrut, este foarteclar cã România are,acum, noi mari probleme.Am înþeles cã PDL chiarva trimite o scrisoare

vicepreºedinteluiComisiei Europene,Viviane Reding, încare va specifica fap-tul cã acest Cod alInsolvenþei are preve-deri ce urmãresc „sub-jugarea presei”. Ori,trebuie spus, UniuneaEuropeanã esteextrem de sensibilã laacte ce îngrãdesc li-bertatea de opinie.Este evident cã nouasituaþie creatã o sã

dea foarte prost laBruxelles”, a declarat, IuliuWinkler pentru presajudeþeanã.

A vocatulPoporului

intervine

De precizat cã mai mulþiexperþi reputaþi în dome-niu, finanþaþi de BancaMondialã, au elaborat unproiect de act normativcare a fost supus dezbateriipublice. Dupã parcurgereaacestor etape, înalþifuncþionari guvernamentaliau introdus articole noi.Cele care au stârnit înaceste zile un veritabilscandal în plan intern ºiinternaþional. Nu numai

pentru cã experþii nu-ºimai recunosc proiectul delege, ci ºi cã asemeneaprevederi, strecurate peuºa din dos, nu au fostsupuse dezbaterii publice,ele fiind discriminatorii.

Ieri, Avocatul Poporuluia contestat, la CurteaConstituþionalã Ordonanþade Urgenþã privind insol-venþa, invocând lipsa con-formitãþii unor

dispoziþii legale din actulnormativ faþã articolul 1alineatul 5 ºi articolul 15alineatul 2 din Constituþie.În sesizarea trimisã CurþiiConstituþionale, AvocatulPoporului a ridicat directexcepþia de neconstituþion-alitate a articolului 81 alin-eatul 3 ºi a articolului 348din respectiva OUG. Înart.81 zice cã ” "În cazul încare activitatea debitoruluise aflã sub incidenþaprevederilor Legii

audiovizualului, ca urmarea deschiderii procedurii ºipânã la data confirmãriiplanului de reorganizare sesuspendã licenþaaudiovizualã cu începerede la data primirii comu-nicãrii de cãtre ConsiliulNaþional alAudiovizualului".

Sã sperãm AvocatulPoporului va avea câºtigde cauzã, la fel ca ºi libertatea de opinie ºi…democraþia.

”Semnal al U.S.L. vizavi de libertatea presei…”Noul Cod al Insolvenþei, aprobat de Guvern

în ºedinþa de miercuri, este un semnal important

faþã de intenþiile U.S.L vizavi de libertatea

presei în România. Este o mãsurã discriminatorie.

Insolventa este pentru unii mumã, pentru

audio-vizual ciumã. În viitor, oricare dintre

operatorii de licenþe radio-tv pot cãdea victime

ale acestei aberaþii legislative.

Când erau în opoziþie liderii U.S.L plângeau pe

umerii jurnaliºtilor, acum dintr-o datã presa a

devenit una dintre principalele probleme în calea

Guvernului României. Cu banii datoraþi de firmele

din media scoatem România din crizã? Dar asfal-

tatorii, dar bãieþii deºtepþi din energie, dar marile

tunuri date ºi în Valea Jiului de fruntaºii U.S.L?

ªi firmele din media trebuie sã plãteascã, este normal! Dacã nu o fac, atunci

sã se respecte procedurile. Însã nu sã creem un instrument prin care presa

liberã, care nu beneficiazã de contracte "made in U.S.L", sã fie desfinþatã.

Ionuþ Drãgotesc,

director general Mondo TV/Mondo FM Petroºani

Televiziuni ºi radiouri omorâte de prevederi introduse pe uºa din dos

IleanaFIRÞULESCU

O furtunã în regulã aprodus documentulMinisterului Sãnãtãþii -pachetul de bazã al ser-viciilor de sãnãtate pen-tru populaþie – publicatde curând ºi este aflat îndezbatere publicã pesite-ulhttp://www.ms.gov.ro/

?pag=178&id=12869,în care sunt specificatecriteriile care fac nece-sarã “internarea de zi”.

Un grup de medicidin Valea Jiului ne-asesizat cã documentul încauzã propune o “listãde excludere” a unuinumãr de 325 decoduri diagnostice caresã fie excluse din listade internare. Multe din

diagnosticele respectivereprezintã boli cu omortalitate crescutã,ceea ce denotã ama-torism în elaborareaunor astfel de reguli.Consecinþa imediatã aaplicãrii acestora pentrumedicii care îºi respectãmeseria ºi viaþa va fiMINCIUNA. Adicãmedicii pentru a salvavieþile, pentru care audepus un jurãmânt, vor”fenta” lista excluderilorde la internare ºi vortrata pacienþii.

Doctorii ne-au sesizatcâteva exemple haluci-nante de coduri de diagnostic aflate în “listade excludere”:

- Sã exclude de lainternare “Diareeaacutã probabil

infecþioasã” (A09), carepoate avea o mortalitatesemnificativã la copiisau vârstnici, sau “pneu-moniile virale nespecifi-cate” (J12.9) sau“pneumonia lobarã,nespecificatã” (J18.1),de asemenea afecþiunicu mare mortalitate lavârstele extreme, dar ºila vârste medii, reprez-

intã o mãsurã de-adreptul criminalã.

-Exclus de lainternare “Durerealocalizata în abdomenulsuperior” (R10.1) ºi“Durerea localizata înabdomenul inferior”(R10.3). Astfel, ulcerulperforat ºi colecistitaacutã cu dureri înabdomenul superior sauapendicita acutã ºidiverticulita acutã, cudureri în abdomenulinferior, nu vor putea fiinternate decât dacã

diagnosticul de boalãeste stabilit înainteainternãrii, ceea ce esterar posibil fãrã investi-gaþii, sau dacã sefoloseºte diagnosticul“Sindromul abdominalacut”, un diagnostic maipuþin precis decât cele-lalte douã, dar carerãmâne pe lista de diag-nostice de internare.

- În dreptul afecþiu-nilor ficatului esteexclusã “Hepatitaalcoolicã” (K70.1) cecomportã o mortalitate

între 20 ºi 70% în timpce un diagnostic cu totulsuperficial ca cel de“Boalã alcoolicã a fica-tului, fãrã precizare”(K70.9), (unde seîncadreazã ficatul grasalcoolic, afecþiune fãrãrisc imediat), rãmâne undiagnostic de internarevalid. Hepatitele viralecronice B ºi C (B18.0,1 ºi 2) sunt excluse dela internare deºi biopsiahepaticã ce seefectueazã în condiþii deinternare este necesarãpentru stabilirea indi-caþiei terapeutice. Înschimb, medicii pot uti-liza pentru internare,diagnosticul mai puþinprecis de “Hepatitãviralã cronicã, fãrã pre-cizare (B18.9)” eludândastfel prevederile listeietc.

Decizia de internaresau de neinternare tre-buie luatã în funcþie deseveritatea cazului, deaprecierea prognosticu-lui vital ºi funcþional al

afecþiunii, de necesarulde investigaþii ºi urgenþaefectuãrii lor, de necesi-tatea unor tratamenteurgente sub suprave-ghere medicalã.

Pentru rezolvareafinanþãrii raþionale apachetului de bazã estenecesar sã se restrângãgama de servicii desãnãtate în aºa fel încâtun pachet al serviciilorde bazã sã poatã fifinanþat pentru toþi con-tribuabilii

Ca urmare a acestor”aberaþii”, conformmedicilor, s-a luat po-ziþie ºi s-au propus mo-dificãri ale proiectuluipentru pachetul de bazãa serviciilor medicalepentru populaþie ºi chiars-a ajuns la nivel parla-mentar. Astfel, unii aleºiau luat poziþie ºi auemis comunicate carecriticã, cu subiect ºipredicat, modul deîntocmire a acestui document.

Medicii vor fi nevoiþi sã mintãpentru a salva vieþi

P achetul de bazã al serviciilor medicale pentru populaþie, elabo-

rat de Ministerul Sãnãtãþii, exclude dela internarea de zi 365 de diagnosticecare au o frecvenþã a mortalitãþii depânã la 70%. ªi medicii din ValeaJiului s-au sesizat, au luat poziþie ºi aufãcut propuneri ”cu subiect ºi predicat” specificând cã nu pot lãsa oamenii sãmoarã pentru cã-i restricþioneazã un document aberant.

O Ordonanþã de Urgenþã a guvernului, care modificã proiectul Codului Insolvenþei prin articole introduse pe

furiº, poate închide posturi de radio ºi tv la cererea oricãrei persoane la care postul respectiv are datorii, pentru cã automatse suspendã ºi licenþa. Fãrã licenþã nu funcþionezi, deci nu facibani pentru a-þi achita datoriile. Moarte sigurã! AvocatulPoporului a sesizat Curtea Constituþionalã. În primul val s-ar fiînchis circa 36 de posturi radio-tv din þarã.

LuizaANDRONACHE

“Vreau sã îmi fac uncredit pentru 12 luni casã îmi iau un smart-phone care de-abia aieºit pe piaþã. Îmidoresc mult unul, maiales cã m-ar puteaajuta în multe privinþe”,ne-a declarat Daniel,un tânãr din Petroºani.Dar, cei mai mulþi nuse mai gândescla cât de greu seplãteºte un astfelde credit maiapoi ºi la câþibani trebuie sãreturneze, chiardacã la împru-

muturidenevoiperson-ale sepercepdobânzisubstanþiale.ªi, în aceeaºicategorie aomenilor dis-peraþi sã aibão jucãrie deultimã generaþie,

sunt ºi cei care acceptãsã facã schimburi dincele mai ciudate..

“ Schimb porc de200 de kg cu Iphone 5+ diferenþã din parteaceluilalt”, cam asa sunãunul dintre anunþurilede acest fel. Nebuniacreatã de tehnologie

este valabilã ºi încazul calcula-toarelor de ultimãgeneraþie de tiplaptop, cu touchscrean, 4 Gplus multe altefuncþii, dar ºia tabletelorcare se vândfoarte bineîn ultimaperioadã.

Diana MITRACHE

Au venit cu coºurile plinede ciuperci. Le zic în toatefelurile ºi ne garanteazã cãsunt comestibile. Unii vinchiar din Gorj cu ele, cãaici e piaþã mai bunã. Nespun cã oamenii dinPetroºani le cumpãrã peîncredere ºi ne ºi explicã decare sunt.

„De la pãdure le-am

cules, din Târgu Jiu. Suntcomestibile, garantez cã ammai adus ºi nu a pãþitnimeni nimic. Sunt bune lamurat, la tocãniþã. Leopãriþi, le fierbeþi, le puneþiîn oþet ºi gata”, ne spune ofemeie din Gorj, caresusþine cã aduce la

Petroºani ciuperci cã sevând mai bine, pentru cãaici clima e mai rece ºi la eise fac mai multe ºi preþul emai mic.

Alþii, însã, nu vor sãspunã prea multe, deºi, arvine tot ciuperci ºi cât maimulte dacã se poate.

„Sunt comestibile. Sepoate face tocãniþã din ele,pitoance le zic. Lasã-mã cãnu a murit nimeni de marfa

mea”, ne-a repezit un altcomerciant, care spune cãle culege din pãdure de lapoalele Parângului.

Astfel reacþioneazã com-ercianþii care ar putea vindeîn orice clipã otravã la kilo-gram. Din pãcate, zilnic,sunt oameni care ajung laspitale intoxicaþi cu ciuper-ci. Mulþi le cumpãrã tocmaide la comercianþi din Doljsau Gorj.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANIOFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Monika BACIU

Departamentulpentru proiecte deinfrastructurã ºiinvestiþii strãine, prinCompania Naþionalãde Autostrãzi ºiDrumuri Naþionaledin România - S.A.,rãspunde de modulde utilizare a sumeiprevãzute în anexã,în conformitate cuprevederile legale învigoare.

Valoarea totalã alucrãrilor se ridicã lapeste 30 de milioanede lei, cu specificaþiacã valoarea se vaactualiza potrivitevoluþiei ulterioare a

preþurilor. Printr-oaltã hotãrâre,Guvernul a aprobatindicatorii tehnico-economici aferenþilucrãrilor de inter-venþie „ConsolidareDN 66A km 0+000-km 3+847”.Valoarea totalã ainvestiþiei în acest cazeste de 9.380.000lei.

Pentru cele douãproiecte finanþarease va realiza dinîmprumutul contrac-tat de la BancaEuropeanã deInvestiþii asiguratconform prevederilorOUG nr.64/2007aprobatã cu modi-ficãri ºi completãri

prin Legea nr.109/2008, de labugetul de stat prinbugetul SGG pentruDepartamentul pen-tru Proiecte deInfrastructurã ºiInvestiþii Strãine, înlimita sumelor apro-bate anual cu aceastãdestinaþie, precum ºidin alte surse legalconstituite, conformprogramelor deinvestiþii publiceaprobate potrivitlegii. Pentru aînþelege mai bine,precizãm cã estevorba despre tron-soanele Livezeni-Vulcan, Lupeni-Uricani.

Ciuperci bune, ciuperci nebuneG arantat marfã de calitate, fix din

pãdure venitã. Asta spun comercianþiidin piaþa de la Petroºani despre ciupercilepe care le vând. Unii ºtiu doar cã suntcomestibile ºi cã aici se vând bine, în timpce alþii refuzã sã dea amãnunte, deºi levând pentru a fi consumate.

Tehnologia ne înebuneºte de cap

T ehnologia ºi goana dupã tot ceea ce înseamnã nou, îi face pe

români sã facã aproape orice pentru aavea gadgeturi de ultimã generaþie în buzunare ºi smartphone-uri caremai de care. Mulþi aleg sã-ºi facã ºi un credit la bancã pentru a pluteaplãti un astfel de telefon deultimã generaþie.

Hotãrârile pentru consolidarea drumurilor din Valea Jiului,

publicate în Monitorul Oficial

G uvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici aferenþi lucrãrilor de intervenþie "Consolidare DN

66A km 16+624-km 23+800”. Finanþarea lucrãrilor deintervenþie menþionate la art. 1 se realizeazã din împru-mutul contractat de la Banca Europeanã de Investiþii.

Marinela ºi LeonardPopa, asociaþi la SCRomantic Com SRLBrãila, au folosit înintsanþã un documentfals, pentrua scãpa deplata amenzii aplicatepentru lipsa rovinietei.

Documentul încauzã a fost depus aldosarul aflat pe rolulTribunaluluiHunedoara, dar a fostfolosit ºi al JudecãtoriaDeta ºi a fost emis deAdriana Drãgan în cali-tate de director execu-tiv adjunct la DJAOVBrãila. Faptele au ieºitla ivealã în urmainstrumentãrii dosaruluide cãtre procuroriianticorupþie, care adecis sã-I trimitã înjudecatã pe cei treifãptuitori.

Potrivit rechizitoriu-lui DNA, “în cursul

anului 2010, inculpataDrãgan Adriana, în calitate de directorexecutiv adjunct laDJAOV Brãila, la solicitarea inculpaþilorPopa Marinela ºi PopaLeonard, reprezentanþilegali ai SC ROMAN-TIC COM SRL Brãila,a completat în fals unformular tipizat intitulat,,proces-verbal de con-trol' în care a consem-nat, contrar realitãþii,cã la data de 9 martie2010, un autovehiculdestinat transportuluide marfã, aparþinândSC ROMANTIC COMSRL, a fost oprit întrafic în municipiulBrãila ºi a fost supusunui control de specialitate de cãtrefuncþionari din cadrulDJAOV.

Dupã redactarea în

fals a acestui înscris,Drãgan Adriana l-aremis inculpaþilor PopaMarinela ºi PopaLeonard”.

Cei doi au folositacest document laJudecãtoria Deta ºi laTribunalul Hunedoaraîn susþinerea unei plângeri împotrivasancþiunii contra-venþionale aplicateaceluiaºi autovehicul decãtre reprezentanþiiDirecþiei Regionale deDrumuri ºi PoduriTimiºoara — SecþiaDrumuri NaþionaleDeva în data de 9 mar-tie 2010, ca urmare afaptului cã autovehicul-ul respectiv nu avearovinietã. “Concret,reprezentanþii SCROMANTIC COMSRL au dorit sãanuleze acest proces

verbal cu argumentulcã, în aceeaºi zi, a fostaplicatã o altã sancþi-une în municipiulBrãila, la o distanþã deaproximativ 550 kmde Deva ºi, prinurmare nu aveau cumsã se afle în douãlocuri în aceeaºi ziConsecinþa anulãriiacestui proces verbalar fi fost exonerarea dela plata sumelor de4500 lei, reprezentândcontravaloarea amenziiºi 1210 euro,reprezentând con-travaloarea tarifului dedespãgubire”, au maiprecizat procurorii anti-corupþie.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN


C ei doi edilidin cel mai

vestic oraº al VãiiJiului, DãnuþBuhãescu ºiCornel Braia,sunt în America.

De la invitaþiaRevistei Române pentru AdministraþiePublicã Localã dinRomânia, lansatãprimãriei Uricani de aparticipa la schimb deexperienþã româno-

american pe teme deadministraþie, nu autrecut decât vreo treiluni.

În acest timp, ceidoi au fost ºi selectaþipentru plecare, au trecut ºi de interviul dela Ambasada SUA laBucureºti, iar acumsunt chiar pe “târâmulfãgãduinþei”. Cei doi,primarul ºi vicepri-marul de la Uricani vorsta în Statele Unite aleAmericii vreme de 10zile, timp în care vorvizita mai multe statepentru a lua contat cureprezentanþii adminis-traþiilor de acolo pentru a vedea cummuncesc ei la primãrie.Consiliul Local alOraºului Uricani aaprobat în luna Mai unproiect de hotãrâreprin care s-a aprobatalocarea sumei de2000 de euro ºi 2000

de dolari pentru plecarea în America aprimarului ºi a vicepri-marului, iar conformedilului ºef, acestesume sunt necesarepentru achitarea transportului cu avionuldin România pânã înStatele Unite aleAmericii ºi înapoi, darºi pentru cazarea pe

tot parcursul vizitei. Totconform spuselor luiBuhãescu, celelaltecheltuieli precum ºideplasãrile interne cuavionul în America,dintr-un stat în altul,vreo 6 la numãr, suntsuportate de organiza-tori, ºi pentru fiecare zise va face câte unraport cu activitãþile

intreprinse. Rãmâne cala întoarcerea în þarã acelor doi, sã-l întrebãmpe primarul DãnuþBuhãescu cum s-a descurcat pe parcursulcelor aproape 16 orede zbor, mai ales cã ela declarat cã are oteamã de avion.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Mircea IoanMoloþ cautãsoluþii pentru

Salvamont Straja

P reºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara va

reyolva prin orice metodeproblema postului salvamontdin Straja.

Acesta nici nu concepe ca ceamai important staþiune montanãdin judeþ sã nu aibã post salvamontîn sezonul de iarnã care bate lauºã. Nici la Straja si nici înRetezat, nu mai functioneazã niciunpunct de interventie Salvamont.Salvatorii montani activeazã voluntar, în week-end-uri, doar lasolicitãrile importante. Punctele depermenantã Salvamont atât dinzona centralã a Retezatului cât sidin Straja, sunt retrase cu data de20 septembrie. PreºedinteleConsiliului Judeþean Hunedoara,Mircea Ioan Moloþ spune cãproblema va fi rezolvatã sub oriceformã pentru cã nu esteadminisbil ca o staþiune

atât de important precum Straja sãnu aibã post de salvamont funcþional.

“Nu cred cã va fi un post fãrãSalvamont în cea mai importantstaþiune din Valea Jiului. Voi avea odiscuþie cu primarul Lupeniului, dardacã nu se gãseºte o soluþie vomvedea cu salvamontul judeþean ºivom avea grijã sã fie asigurat unpost de salvamont ºi în staþiuneaStraja. Nici nu pot sã concep cã sedesfãºura în cea mai importantãstaþiune din judeþul Hunedoara sãnu existe post de salvamont. Vomdebloca trupe din altã parte, cuaparaturã cu tot ce trebuie pentru aavea post de salvamont în Straja”,a declarat Mircea Ioan Moloþ,preºedintele CJH.

Aceastã situatie se datoreazãfaptului cã salvatorii montani de laLupeni nu si-au mai primit banii decâteva luni. Nu este pentru primadatã când Straja rãmâne fãrã postde salvamontiºti în sezonul deiarnã. În anul 2011 salvamontiºtiis-au aflat în aceeaºi situaþie dupã cemunicipalitatea si cabanierii nu aureusit sa achite dotarile pe care leaveau pentru serviciile prestate.


Încrengãturi penaleAu vrut sã scape de un dosar de la

Tribunalul Hunedoara cu un document fals

Primarul ºi viceprimarul de la Uricani sunt în America

D oi oameni de afaceri din Brãila au încercat sã scape de undosar aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara cu ajutorul

unui act fals. Fapta a fost comisã cu directa complicitate a directorului executiv adjunct de la Direcþia Judeþeanã pentruAccize ºi Operaþiuni Vamale (DJAOV) Brãila.

LuizaANDRONACHE

Comisari de mediudin Germania se aflã

în aceste zile în þaranoatra pentru a sepune la curent cu sistemul românesc decolectare a deºeurilor.

România este unmare importator dedeºeuri.

Numai la fabricadin Lupeni care se

ocupã de valorificareadeºeurilor textile ajunganual 4.000 de tonede deºeuri. “Definiþiadeºeului este: tot cevrei sã arunci, estedeºeu.

Acum, dacã vrei sãarunci ceva, problematrebuie sã fie analizatã, este reutilizabil sau estedeºeu”, a declaratViorica Paraschiv,

comisar GardaNaþionalã de Mediu

Comisarii de mediudin Germania s-auîntîlnit miercuridimineaþa ºi cureprezentanþiiConsiliului JudeþeanHunedoara.

“Sunt bucuros cãexista la nivel euro-pean un interes de circulaþie a deºeurilor.Suntem o þarã sprecare se îndreaptãfoarte multe deºeuri,deci nu noi suntemexportatorii, noi leprimim, din pãcate ºi

ceea ce le spuneam ºilor este cã dacã noitrebuie sã cunoaºtemlegislaþia Germaniei,Austriei sau a Elevþieiºi a altor þãri occiden-tale din Europa, ºi ceide acolo ar trebui sãcunoascã legislaþianoastrã ºi sã þinã contde ea”, a declaratMircea Ioan Moloþ,preºedinte ConsiliulJudeþean Hunedoara.

În zilele urmãtoare,comisarii de mediu dinGermania vor vizita ºialte oraºe din þaranoastrã.


CarmenCOSMAN

Se schimbã din nouregulile în învãþãmân-tul preuniversitar, iarabsolvenþii de ºcoligenerale nu mai au cecãuta la liceu dacã nuau obþinut media 5.Aceastã reglementarear urma sã se aplicedin anul 2015 iarministrul Educaþiei,Remus Pricopie, aprecizat cã intervalulde doi ani pânã laintrarea în vigoare areglementãrii estenecesar pentrupregãtirea acesteia.Pânã în anul ºcolar

2013 – 2014 mediade admitere în liceu afost calculatã camedie aritmeticã din-tre media notelor dela evaluarea naþionalãºi media generalã aanilor de gimnaziu.Din anul ºcolar 2013-2014, la calculareamediei de admitere în

liceu, media de laevaluarea naþionalã vareprezenta 75 la sutã,faþã de 50 la sutã înanii trecuþi, scãzândastfel la 25 la sutãponderea notelor dinciclul gimnazial.

În judeþulHunedoara, anul aces-

ta nu mai puþin de197 de elevi au ajunssã urmeze cursurileliceale deºi au avutmedii mai mici de 5.Cea mai micã mediede admitere a fost de3,51, la LiceulTehnologic “Criºan”din Criscior.

Probabil vã întrebaþicine sunt aceºti premi-anþi ºi de ce nu aupremii. Ei suntoamenii de lângã noipe care toþi îi vãd ºinimeni nu-i “ascultã”.Tãcuþi duc Româniamai departe. Ei suntoamenii a cãrormuncã este de folostuturor fãrã ca ei sã fiecunoscuþi. Ei sunt ceicare ne fac viaþa maifrumoasã prin muncalor. Artiºti, inventatori,meºteºugari ºi alþiicare ne aratã cã fru-mosul ºi utilul suntaici, lângã noi. Nu vorpremii, nu au primit,

nu ºtiu cã munca lor epreþuitã de ceilalþi ºide aceea trebuie sã lespunem asta.

Astfel, proiectul vãinvitã sã ieºim înstradã, de data asta nupentru a protesta, cipentru a mulþuminecunoscuþilor care,prin munca lor, princeea ce fac, prin pre-ocupãrile lor, ne daumotive de mândrie.Propunerea este ca înfiecare sâmbãtã sã nevedem în centrulDevei, la statuiaecvestrã a lui Decebal.Vom invita de fiecaredatã un om valoros,

care prin munca lui,strãdaniile lui, face caRomânia sã existe.Vom merge acolo sã-lcunoaºtem, sã-i mulþu-mim cã existã ºi sã-istrângem mâna însemn de preþuire ºirespect.Momentul de debut seapropie repede, iarPRIMUL PREMIANTeste deja desemnat.Sâmbãtã, 12octombrie, la ora 11,în faþa statuii luiDecebal din centrulmunicipiului Deva (înfaþa casei de culturã)aºteptãm o fatã min-unatã, care a dusdrapelul naþional laînãlþime în cele patruzãri. Îi vom da diplo-ma, pe care vorsemna toþi ceiprezenþi, ºi vom sta devorbã cu ea.Ce ziceþi, arãtãm lumiicã ne unim ºi pentruvalorile noastre, pen-tru românii frumoºi ºivaloroºi!?

Premianþii fãrã premii

Adevãrata valoare umanã este valoareape care o dãm vieþii altora

E vremea sã facem ceva. A trecut sau ar fi trebuit sã

apunã perioada lui „sã se facã”. Dintr-un singur ºi banal motiv pentru cã seface. Societatea a mers înainte pânãacum, poate uneori destul de încet faþãde cum ne-am fi dorit, ºi merge în con-tinuare. Proiectul social „Premianþiifãrã premii” se vrea o modestã rãsplatãdin partea societãþii pentru valorilenoastre, cele autentice.

Minim media 5 pentruadmiterea în liceu!

A bsolvenþii de ºcoli generalecare nu au minimum media 5

nu mai pot urma cursuri liceale.Decizia a fost anunþatã, joi, de ministrul Educaþiei.

Specialiºtii de mediu din Germania, în vizitãîn judeþul Hunedoara

L a 1 ianuarie 2014 intra in vigoare un nou regula-ment european dupa care se realizeazã transferul

de deseuri în cadrul statelor membre ale UniuniiEuropene. Pentru a informa firmele care reutilizeazadeºeuri textile sau electrice, o delegaþie din Germaniase aflã în aceste zile în judeþul Hunedoara.

Mircea NISTOR

În prima decadã alunii octombrie a anu-lui 2013 s-au împlinit45 de ani de lademararea oficialã aactivitãþii de producþiede la ExploatareaMinierã Paroºeni.Primul vagonet cu cãr-bune a fost scos lasuprafaþã în aplauzeleunei numeroase asis-tenþe, printre oficia-litãþile prezentenumãrându-se ºi ºefulstatului de atunci,Nicolae Ceauºescu.Lucrãrile de amenajareale noii mine din ValeaJiului demaraserã înanul 1963.

A fost cândvacea mai

modernã minãdin Vale

Anul 1968 a aduspunerea în funcþiune apuþului auxiliar nr. 1,acesta fiind sãpat de lasuprafaþã, cota 615,pânã la acoperiºulstratului 5, cota 355,din care au fost sãpategaleriile transversalespre nord, la orizon-turile 575 ºi 425, pen-tru deschiderea stra-turilor 13 ºi 15, dinblocurile I, II, III, IV, Vºi VI. Datoritã meca-nizãrii, E.M. Paroºeniva deveni în deceniul

al VII-lea al secoluluitrecut, cea mai mo-dernã minã din întrea-ga Vale a Jiului.

Primul complexmecanizat de tãiere,evacuare ºi susþinere afost introdus aici înurmã cu 41 de ani, înpanoul 6155, dinstratul 15. Complexulera alcãtuit dintr-osusþinere de tipO.M.K.T., de fabricaþieruseascã, un trans-portor cu raclete blin-dat de tip “Ribnyk”, deconstrucþie polonezã ºio combinã K.W.B. - 3R.D.S., realizatã înC.A.E.R.. În aceeaºiperioadã în subteranulminei au fost aduse ºialte complexe mecan-izate din Polonia ºiR.D.G., de tip„Fazos”, respectiv„Klockner-Becorit”.

Introducerea acestorcomplexe a reprezen-tat pentru acea vremeo adevãratã revoluþieîn tehnologia minierãdin Valea Jiului. Tot înaceeaºi perioadã au

ajuns în subteran ºiprimele transportoarecu bandã de cauciuc,anul 1975 aducând înpremierã transportareaîntregii producþii decãrbune extras, doarcu acest tip de benzi.

Cu începere dinanul 1975, la Paroºeniau fost experimentateºi primele complexemecanizate de pro-ducþie româneascã,C.M.A. 1, C.M.A. 2,C.M.A. 2PH ºiC.M.A. 5H, care auobþinut performanþeasemãnãtoare cu celeaduse din strãinãtate.

A nii 80 auadus noi

modernizãriÎn anul 1983, la

E.M. Paroºeni a fostmontat primul abatajde mare înãlþime, detip „Klockner-Becorit”destinat straturilor cuînãlþime de 5,5 metri,în panoul 1, stratul 5,blocul VI. Doi ani maitârziu, au apãrut ºiprimele secþii C.M.A.

5H, care au echipatabatajul frontal dinpanoul 3, stratul 5,blocul VI. Acesta areuºit sã atingã o seriede performanþedeosebite, înregistrândchiar ºi o productivi-tate de peste 20tone/post, fapt care adovedit eficienþamecanizãrii. Anul1987 a adus ºi o modernã staþie de dis-pecerizare, un an maitârziu fiind datã înfolosinþã ºi o nouãstaþie de ventilatoarede producþie ruseascã.Aceasta asiguraaerisirea blocurilor 0,II, III, V ºi VI.

I nvestiþii dupã1989

Dupã prãbuºirea„societãþii socialistemultilateral dez-voltate”, mineritulromânesc, implicit ºicel din Valea Jiului a

cunoscut un regressemnificativ. Totuºi, laE.M. Paroºeni,investiþiile au continuatºi în anii 90. Astfel, înanul 1995 a fost dat înfolosinþã un nou puþauxiliar care a fostsãpat de la cota 615,pânã la cota 250.Dupã doar 4 ani, înluna mai a anului1999 a fost inauguratºi puþul de aeraj dinblocul VI, împreunã cuo staþie de ventilatoareV.O.K.D., care asiguraaerajul în bloculrespectiv.

La toate acestea s-aadãugat în anul 2000o nouã investiþiemajorã, odatã cusemnarea primuluimare contract deinvestiþii din sistemultermoenergetic româ-nesc. Este vorbadespre aºa-numitul„Proiect Kopex –Itochu”.

Z eci de milioane de

tone de cãrbuneextrase în 45 de ani

În cei 45 de ani deactivitate, la E.M.Paroºeni au fost adusela suprafaþã dinmãruntaiele pãmântu-lui peste 28 de mi-lioane de tone de cãr-bune. Cea mai micãproducþie a fost înre-gistratã chiar în anul încare mina a pornit ladrum, în anul 1966fiind extrase doar12.259 de tone dehuilã. În acelaºi timp,„vârful” a fost atinsîntre anii 1981 ºi1985, când producþiaanualã a fost de peste1 milion de tone.Dupã anul 1989 pro-ducþia de cãrbune ascãzut constant, darsigur, de la circa600.000 de tone înanul 1991 la doar242.722 de tone înanul 2003 iar apoi dince în ce mai puþin.


Inauguratã de Ceauºescu, închisã de „urmaºii” acestuia

T rei unitãþi miniere din Valea Jiului urmeazã a-ºiînceta activitatea în viitorul apropiat. Pe lângã

minele Petrila ºi Uricani va fi închisã ºi EM Paroºenicare, în prezent, mai are doar 737 de angajaþi progra-maþi a pleca (eºalonat) pânã în anul 2018. Interesanteste ºi faptul cã mina va fi închisã chiar în anul în careurmeazã a împlini 50 de ani de la demararea activitãþiide exploatare.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Octombrie 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Dimineaþa aveþi mult de alergatpentru niºte acte legate de omoºtenire. Spre searã, vãpregãtiþi sã plecaþi într-o cãlãtorieîn interes familial, împreunã cupartenerul de viaþã. Este unmoment favorabil planurilor deviitor, care se pot concretiza înscurt timp.

Puteþi sã vã faceþi planuri înlegãturã cu o afacere rentabilã,care vã va îmbunãtãþi radicalsituaþia financiarã. Relaþiile cuprietenii ºi cu rudele sunt foartebune. În partea a doua a zilei,aveþi musafiri care vã fac odeosebitã plãcere. Nu neglijaþipersoanele mai în vârstã.

Intuiþia vã ajutã sã faceþi schim-bãri importante în plan social.Pentru aceasta, însã, sunteþinevoit sã faceþi mai multe dru-muri scurte, împreunã cu un pri-eten. Profitaþi de acest momentfavorabil. Rezultatele muncii deacum se vor vedea în curând.

Dimineaþa aveþi ºansa sã gãsiþiun serviciu mai bine plãtit sau sãfiþi promovat. Veþi avea respons-abilitãþi mai mari, dar ºi câºtig-urile vor fi pe mãsurã.Consultaþi-vã cu partenerul deviaþã. Þineþi cont ºi de sfaturileunei persoane cu experienþã.

Dimineaþa s-ar putea sã întâmp-inaþi probleme financiare, însã nueste cazul sã vã demoralizaþi.Aveþi mai mult noroc dupã-ami-azã. O rudã apropiatã vã prop-une o colaborare pe termenlung. Dacã acceptaþi, vã veþiîmbunãtãþi situaþia financiarã.

Aveþi succes pe plan sentimentalºi în societate. Dupã-amiazã,primiþi veºti bune, din cauzacãrora vã schimbaþi programul.Este o zi bunã pentru planuri deviitor, în legãturã cu o afacere.Þineþi cont de intuiþie.

Relaþiile cu prietenii au de suferitdin cauza principiilor pe care lesusþineþi cu încãpãþânare. Între-baþi-vã dacã nu cumva cei din jurau dreptate. Prietenii vã ajutã sãtreceþi mai uºor peste o deziluziesentimentalã.

Dimineaþa faceþi planuri devacanþã împreunã cu persoanaiubitã. Sunteþi bine dispus, pen-tru cã vã simþiþi înconjurat deprieteni adevãraþi. Þineþi contde sfaturile unei persoane cuexperienþã.

S-ar putea sã aveþi dificultãþi peplan sentimental ºi sã fiþi nevoitsã luaþi o decizie importantã.Astãzi puteþi sã vã faceþi proiectede viitor ºi sã vã folosiþicunoºtinþele teoretice.

Traversaþi un moment favorabil,în care aveþi posibilitatea sã vãasumaþi noi responsabilitãþi sausã începeþi o activitate extrapro-fesionalã. Puteþi avea succes înactivitãþile intelectuale.

Puteþi sã vã faceþi planuri în legã-turã cu pornirea unei afaceri.Prietenii ºi partenerul de viaþã vãsusþin ºi vã ajutã cu sfaturi utile.Dupã-amiazã s-ar putea sã aveþio disputã cu un membru al fami-liei.

Nu vã faceþi un plan strict pentruastãzi. Dimineaþa sunteþi nevoitsã faceþi mai multe drumuriscurte, iar dupã-amiazã aveþiocazia sã rezolvaþi o problemãfinanciarã a familiei.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:00 O datã-n viaþã (r)11:00 O datã-n viaþã (r)12:00 Europa mea (r)12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 Din Þara de Foc laTijuana13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 16:50 Finanþe ºi afaceri 17:25 Legendele palatului:Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului:Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor caremuncesc în România

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 ExperimentulPhiladelphia (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Jumpin’ Jack Flash17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Adevãrul gol-goluþ22:30 Casa Soarelui-rãsare0:30 Adevãrul gol-goluþ (r)

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Teleshopping 12:00 Sport, dietã ºi o vedetã 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prinstomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r)15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r)16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 În cãutarea norocului

9:45 Suflete pereche (r)10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii12:00 Destinul regelui13:15 Pastila Vouã (r)13:30 Mica mireasã (r) 14:30 Cuscrele15:30 Copii contra pãrinþi (r)17:00 Specialiºti în sãnãtate 17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Suflete pereche

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului22:15 Pe banii pãrinþilor23:45 Faci faþã, faci bani (r)

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1

10:45 Maricruz (r)11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r)13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r)14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Que bonito amor18:30 Maricruz19:30 Iubiri vinovate21:30 Furtunadin adâncuri22:30 Îþiordon sã mãiubeºti!0:00 Poveºtiriadevãrate (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European16:00 ªtirile Digi Sport16:15 Digi Sport Special17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Handbal masculin:Pandurii Tg. Jiu - Steaua19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Fotbal Club 21:00 ªtirile Digi Sport 21:30 Fotbal: Olanda -Ungaria 23:15 Fotbal Club

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Icomedy22:00 X Factor (r)0:30 Întoarcere în Paradis

R oºia Montanã GoldCorporation (RMGC) îºi

reafirmã respectul pentrutoate instituþiile statuluiromân ºi pentru specialiºtiiromâni, inclusiv pentruInstitutul Geologic Român(IGR) ºi experþii sãi.

De asemenea, RMGC trateazãcu toatã seriozitatea opiniile pemarginea proiectului minier, fie eleîmpotriva sau în favoarea acestuia.Suntem însã nevoiþi sã respingemferm acuzaþiile defãimãtoare aledirectorului general al InstitutuluiGeologic al României (IGR), dl.ªtefan Marincea, referitoare la falsificarea hãrþilor bazinului VãiiCorna ºi la siguranþa iazulului dedecantare din acest amplasament.

Referitor la punctele de vedereexprimate de directorul IGR în faþaComisiei speciale a Parlamentului îndata de 8 octombrie 2013, RMGCface urmãtoarele precizãri:

1. RMGC a folosit cu bunãcredinþã harta geologicã achizi-þionatã de la IGR, care nu indicãniciun fel de fracturã majorã caresã afecteze stabilitatea barajuluiºi a iazului de decantare.

RMGC a folosit cu bunã credinþã Harta geologicã (foaiaAbrud, scara 1:50.000) achiziþio-natã chiar de la IGR ºi întocmitã înanul 1979, care în zona Corna nuprezintã niciun fel de falie majorãcare sã afecteze stabilitatea barajuluiºi a iazului de decantare.

RMGC a folosit de asemeneaharta geologicã întocmitã deFacultatea de Geologie aUniversitãþii Bucureºti: aceastã insti-tuþie, în urma cartãrilor geologice ºistructurale efectuate în teren în anul2010, a confirmat absenþa faliilormajore în perimetrul respectiv.

Respingem categoric acuzaþiafalsificãrii vreuneia dintre hãrþi prin

ºtergerea faliilor, acuzaþie formulatãde cãtre directorul general al IGR.

2. Siguranþa barajului de laRoºia Montanã a fost unanimrecunoscutã la nivel naþional decãtre Comisia Naþionalã pentruSiguranþa Barajelor ºiLucrãrilor Hidrotehnice (CON-SIB) ºi confirmatã prin acordulde funcþionare în siguranþã

Investigaþiile geologice ºi geotehnice, realizate inclusiv înurma a 57 de foraje geologice ºigeotehnice, a nenumãrate puþurigeotehnice, teste geotehnice înteren ºi în laborator, pe tot bazinulVãii Corna, au confirmat cã nuexistã nicio zonã prin care apele s-ar putea infiltra în subsol, datoritãexistenþei unui strat de argilã careare pânã la 12 metri grosime ºicare, prin compactare, conferã oimpermeabilitate ridicatã subsoluluiVãii Corna.

Concluzia tuturor acestor studii,rapoarte ºi expertize realizate de celemai prestigioase instituþii de speciali-tate, printre care Institutul Norvegiande Geotehnicã – recunoscut caautoritate în domeniu la nivel mondi-al – a fost cã Valea Cornei este unamplasament sigur pentru baraj ºiiazul de decantare al sterilelor.

Menþionãm cã autoritateanaþionalã unanim recunoscutã lanivel naþional, Comisia Naþionalãpentru Siguranþa Barajelor ºiLucrãrilor Hidrotehnice (CONSIB), aemis acordul de funcþionare în sigu-ranþã pentru barajul de la RoºiaMontanã.

3. RMGC acþioneazã ºi aacþionat întotdeauna cu bunãcredinþã ºi deplinã respectare acadrului legal. Practicile noastrede afaceri exclud orice tentativãde a eluda sau încãlca dispoziþiile legale.


NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma aci-dentului, un diagnostic complicat: politraumatismcranio-cerebral, dar ºi un traumatismtoraco-abdominal. Abia luase premi-ul I la un concurs denumit “Centuramea de siguranþã” ºi s-a trezit imobi-lizatã la pat. Tragicul sãu destin arputea fi remodelat, dacã o ajutãm.Natalia are nevoie de o protezã cese fabricã doar în Elveþia ºi în acestezile e la un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi deNATALIA!

Nr. Cont 567571024795RON01 BANCPOST

VânzãriVând teren intravilan în

suprafaþã de 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zonaPoarta 2 Gerom la stradã.Relaþii la 0734.543.820

Vând struguri. ComunaBumbeºti-Jiu. Tel 731.347.645,0726.463.456

OFER MEDITAÞII la matematicã, orice

nivel, pentru recuperareamateriei, însuºirea

cunoºtiinþelor de bazã,pregãtire pentru teze,

testãri, examene.

Relaþii la telefon0254. 513.705 sau

0761.603.160

RMGC respinge ferm acuzaþiile completnefundamentate ale directorului general al

Institutului Geologic al României

Maximilian GÂNJU

Dezbaterea publicã deru-latã la Universitatea dinPetroºani, centrulspecialiºtilor în minerit dinRomânia, a adunat atâtreprezentanþi ai Comisieiparlamentare „RoºiaMontanã”, reprezentanþi aisocietãþii civile dar mai alesprofesori universitari, doc-tori în domeniul mineritului.La dezbatere a fost prezentºi reprezentantul firmeiRoºia Montanã GoldCorporaþion, HoreaAvram, vicepreºedinteRMGC, care a rãspunsîntrebãrilor celor prezenþi lalucrãri cu privire la proiec-tul minier. „Contribuþianoastrã la acest proiect delege a fost sã ne asigurãmcã proiectul fãcut încã din2004 se reflectã ºi în actu-alul, ca locurile de muncã,investiþiile, componenta demediu, toate sã fie respec-tate”, a explicat Avram.

O piniaspecialiºtilor

Primul doctor din þaranoastrã în metalogenie,ºtiinþã care se ocupã custudiul formãrii ºirãspândirii zãcãmintelorminerale în scoarþa tere-strã, Grigore Buia, totodatãºi ºeful Catedrei deGeologie din UniversitateaPetroºani, a arãtat cã sin-gura metodã folositã pestetot în lume, de exploatare azãcãmântului cum este laRoºia Montanã, este prinfolosirea cianurilor. „Înultimii 13 ani preþul auruluia crescut de 5 ori.Exploatarea cuprinde aur în

douã forme, de tip filonianºi exploatare de tip disemi-nat. Aurul de tip filonian adispãrut. Singura metodãde extracþie a aurului de tipdiseminat cum este ºi laRoºia Montanã, este princianurare, nu existã o altãmetodã nicãieri în lume.Celelalte poveºti legate decantitatea de Uraniu, deWolfram ori Crom de laRoºia Montanã sunt doarpoveºti. Orice probã luatãacum chiar ºi de aici dincurtea universitãþii, la ana-lize ne va scoate tot sis-temul periodic.(…) Sã nuuitãm cã Bulgaria are o re-zervã mai micã dezãcãmânt ºi produce 2,5

tone de aur pe an ºilucreazã tot prin folosireacianurilor. România nu maiproduce un gram de aur”,a explicat profesorul universitar.

P ropunere pentrupãstrarea

locurilor de muncã

Un alt profesor alUniversitãþii Petroºani,Valeriu Pleºa, spune cã înproiectul de lege ar trebuicuprins un capitol prin careactivitatea de ecologizare apremierului Roºia Montanãsã se deruleze pe mai mulþiani ºi dupã finalizareaexploatãrii, iar în acest fellocurile de muncã pentru

locuitorii zonei sã fie pãs-trate, dar ºi impactul demediu sã fie cât mai mic.Pleºa a considerat cã odecizie de exploatare saunu a zãcãmântului de laRoºia Montanã n-ar trebuiinfluenþatã de protestelepro sau contra exploatãrii,el dând exemplu ValeaJiului, unde la fel de bine arputea fi redeschise ºiminele de huilã dacã s-ardecide pe baza faptului cãminerii ar ieºi în stradã. Înurma dezbaterilor de ieri,specialiºtii dar ºi reprezen-tanþii societãþii civile auajuns mai multe concluzii,însã cea mai importantã afost cã România trebuie sãbeneficieze de zãcãmântuldin Apuseni.


Proiectul Roºia Montanã- dezbãtut de specialiºtii din Petroºani

D octori în geologie sau minerit, profesorii universitari de laPetroºani, au dezbãtut în cadrul unei întâlniri publice, proiec-

tul minier de la Roºia Montanã. Concluzia generalã a fost cãRomânia trebuie sã beneficieze de zãcãmântul din Apuseni pentru ase dezvolta, însã exploatarea nu trebuie fãcutã în orice condiþii. Certeste însã cã toate soluþiile oferite de specialiºtii de la Petroºani, vorface obiectul unei anexe la Legea care urmeazã sã treacã prinParlamentul României privind începerea exploatãrii din Apuseni.

Monika BACIU

“Am primit oveste bunã chiaracum câteva zile, amprimit un fax de laCompania Naþionalãde Investiþii princare suntemînºtiinþaþi cã bazinuldidactic dinPetroºani a primitfinanþare ºi lucrãrilevor fi reluate, suntconvins cã lucrãrile

vor fi finalizate încurând”, a declaratprimarul municipiu-lui Petroºani, TiberiuIacob Ridzi.

Nu se cunosccifrele exacte privindsuma care a fost alo-catã însã pentrufinalizarea investiþieiar mai fi nevoie deaproximativ douãmilioane de lei.

“Nu ne-au trans-mis ce sumã a fost

alocatã, vom vedeaºi constructorul înfuncþie de ce lucrãriva face sau ce sumãa fost alocatã, o sãfinalizeze acestelucrare. E vorbaundeva de 15-17miliarde de lei vechice ar trebui alocaþipentru finalizarealucrãrii”, a mai spusedilul.

Finalizarealucrãrilor bazinului

din Petroºani ar fitrebuit sã aibã loc înluna decembrie aanului 2012, însãdin lipsã de fonduriproiectul a foststopat. Investiþiaeste realizatã în pro-porþie de 60 la sutã,asta în condiþiile încare lucrãrile tre-buiau finalizate la 1decembrie anul tre-cut. Construcþia ba-zinului de înot didac-tic a început în lunadecembrie a anului2011, valoareaproiectului fiind de30 de miliarde de leivechi, fonduri pro-venite de la bugetulde stat, prin Minis-terul DezvoltãriiRegionale ºi Tu-rismului (MDRT).

Bani pentru bazinul didactic

S e reiau lucrãrile la bazinul didactic din Petroºani.Lucrãrile la bazinul de înot didactic au început în

luna decembrie a anului 2011 ºi ar fi trebuit sã fiefinalizate în anul 2012 însã acest lucru nu s-a întâm-plat din lipsã de fonduri. Acum, municipalitate a prim-it o veste bunã. Compania Naþionalã de Investiþii aalocat bani pentru acest obiectiv de investiþii.

CVJ NR. 470, VINERI 11 OCTOMBRIE 2013

Documents

Transcript of CVJ NR. 470, VINERI 11 OCTOMBRIE 2013