STUDIU DE EVALUARE ADECVATA papmtl-old.anpm.ro/files/APM Tulcea/Avize/Studii...

EEELLLAAABBBOOORRRAAATTTOOORRR::: SSS...CCC... AAASSS OOORRRIIIMMMEEEXXX NNNEEEWWW SSS...RRR...LLL...

SSSTTTUUUDDDIIIUUU DDDEEE EEEVVVAAALLLUUUAAARRREEE

AAADDDEEECCCVVVAAATTTAAA pppeeennntttrrruuu ooobbbiiieeeccctttiiivvvuuulll

„„„CCCOOONNNSSSTTTRRRUUUIIIRRREEE PPPAAARRRCCC EEEOOOLLLIIIAAANNN,,, AAAMMMEEENNNAAAJJJAAARRREEE

DDDRRRUUUMMMUUURRRIII SSSIII RRRAAACCCOOORRRDDD EEELLLEEECCCTTTRRRIIICCC LLLAAA

SSSIIISSSTTTEEEMMMUUULLL EEENNNEEERRRGGGEEETTTIIICCC NNNAAATTTIIIOOONNNAAALLL””” eeexxxtttrrraaavvviiilllaaannn cccooommmuuunnnaaa TTTooopppooollloooggg,,, jjjuuudddeeetttuuulll TTTuuulllccceeeaaa

FFFaaazzzaaa --- DDDTTTAAACCC

BBBEEENNNEEEFFFIIICCCIIIAAARRR::: SSS...CCC... DDDIIINNNAAAMMMIIICCC 999999 AAAGGGRRROOO SSS...RRR...LLL... 222000111000

PPPRRROOOPPPRRRIIIEEETTTAAATTTEEE IIINNNTTTEEELLLEEECCCTTTUUUAAALLLAAA::: AAAccceeesssttt mmmaaattteeerrriiiaaalll nnnuuu pppoooaaattteee fffiii rrreeeppprrroooddduuusss sssaaauuu uuutttiii llliiizzzaaattt fffaaarrraaa aaacccooorrrddduuulll ssscccrrriiisss aaalll aaauuutttooorrruuullluuuiii

S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

Evaluare Adecvata „ CONSTRUIRE PARC EOLIAN, AMENAJARE DRUMURI SI RACORD ELECTRIC LA

SISTEMUL ENERGETIC NATIONAL” extravilan comuna Topolog, judetul Tulcea

1

STUDIU DE

EVALUARE ADECVATA

pentru obiectivul

„CONSTRUIRE PARC EOLIAN, AMENAJARE

DRUMURI SI RACORD ELECTRIC LA

SISTEMUL ENERGETIC NATIONAL”

extravilan comunaTopolog, judetul Tulcea

Faza - DTAC

BENEFICIAR: S.C. DINAMIC 99 AGRO S.R.L.

ELABORATOR: S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L.

2010

PROPRIETATE INTELECTUALA: Acest material nu poate fi reprodus sau utilizat fara acordul scris al autorului




2

CUPRINS

A) INFORMATII PRIVIND OBIECTIVELE PPROIECTULUI SUPUS APROBARII ........................8

1. Informatii privind proiectul analizat ........................................................................................8 2. Localizarea geografica si administrativa ...............................................................................11 3. Modificarile fizice ce decurg din implementarea obiectivelor propuse prin proiect .............12 4. Resursele naturale necesare implementarii obiectivelor propuse prin proiect.......................16 5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului .....................................................17 6. Emisii si deseuri generate de implementarea obiectivelor propuse prin proiect ...................17 7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia obiectivelor propuse prin proiect ........................................................................................................................................19 8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea obiectivelor propuse prin proiect ........22 9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de implementare a obiectivelor propuse prin proiect .....................................................................22 10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii obiectivelor propuse prin proiect....................................................................................................................................................25 11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului ...............................................................25 12. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitar ...................................................................................................................................29 13. Alte informatii solicitate de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului ..........29

B) INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR AFECTATA DE IMPLEMENTAREA OBIECTIVELOR PROPUSE PRIN PLAN............................30

1. Date privind aria naturala protejata de interes comunitar......................................................30 2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a planului, mentionate in formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar ...........................................................40 3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate.....59 4. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar ...................................59 5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate .........................................87 6. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar.................................................................................................................105 7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar...........................105 8. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor .........................................................106 9. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar..................................................................................................................................................109 10. Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar .......................109

C) IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI ...................................................................110 1. Evaluarea impactului obiectivelor proiectului .....................................................................119

1.1. Evaluarea impactului cauzat de obiectiv fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului .........................................................................................................................119 1.2. Evaluarea impactului rezidual care va ramane dupa implementarea masurilor de reducere a impactului ..........................................................................................................120

2. Evaluarea impactului cumulativ al obiectivului cu alte PP .................................................126 2.1. Evaluarea impactului cumulativ al obiectivului cu alte PP fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului ......................................................................................126




3

2.2. Evaluarea impactului rezidual care ramane dupa implementarea masurilor de reducere a impactului pentru obiectiv si pentru alte PP ....................................................................127

D) MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI...........................................................................128 1. Identificarea si descrierea masurilor de reducere.................................................................128 2. Prezentarea calendarului implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului..................................................................................................................................................131 3. Orice alte aspecte relevante pentru conservarea speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar .................................................................................................................................133

E) METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE SI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE..................................................137




4

Elaborator: S.C. As Orimex New S.R.L. – inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului, Certificat de inregistrare pentru elaborare de RM, RIM, BM, EA, RA, RS – conform Ordinului Ministerului Mediului si Padurilor nr. 1026/2009. Colaboratori: elaboratori inregistrati in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului conform Ordinului Ministerului Mediului si Padurilor nr. 1026/2009:

Nr. Crt.

Numele Persoanei Juridice/ Fizice

Elaborator pentru urmatoarele tipuri de studii pentru protectia mediului:

1 Cabinet Expert Mediu Petrescu Traian RM, RIM, BM, RA

2 S.C. House Construct Invest Environment S.R.L. RM, RIM, BM, RA, EA, RS

3 Biolog Vasile Andreea RM, EA

4 Ecolog Radu Stefan Robert RM, EA

5 Ing. Postolache Georgeta RIM, BM

6 Ing. Petrescu Traian – Razvan RM, RIM

7 Ing. Blinda Antonia – Irina RM, RIM

8 Biolog Stanescu Florina

9 Ecolog Cugut Artur

10 Biolog Iordache Daniela

11 Ecolog Muntean Alina

12 Ing Despina Laurentiu

13 Milian Maria Madalina

Adresa: Constanta, Str. Decebal, Nr. 75, Etaj 1 Persoana de contact: Petrescu Razvan Telefon: 0241.585.020 Fax: 0241/586.505 E-mail: [email protected]; [email protected] www.expert-mediu.ro




5




6




7




8

A) INFORMATII PRIVIND OBIECTIVELE PPROIECTULUI SUPUS

APROBARII

1. Informatii privind proiectul analizat

Denumirea proiectului este „CONSTRUIRE PARC EOLIAN,

AMENAJARI DRUMURI SI RACORD ELECTRIC LA SISTEMUL

ENERGETIC NATIONAL” si este localizat in comuna Topolog, Judetul Tulcea,

pe un teren cu suprafata de 129,32 ha.

Se propune amplasarea unui parc eolian ce produce energie din surse

regenerabile, alcatuit din 4 centrale eoliene tip Nordex de 2,5 MW cu o putere

totala de 10 MW, cu instalatiile auxiliare aferente.

Cele 4 turbine vor avea cate un post de transformare PT, care se amplaseaza

la o distanta de 5 m de fiecare turbina eoliana, intr-o cabina cu o suprafata de 7,44

mp de unde energia electrica este transportata la punctul de conexiuni cu

dimensiunile de (40 x 55 m) care face legatura cu linia de inalta tensiune. Fiecare

turbina eoliana este compusa dintru-un pilon tubular cu un diametru la baza de 4 m,

nacela care include generatorul, cutia de viteza, sistemul de comanda si rotorul cu

cele 3 pale, totul amplasat pe o fundatie.

Parcul va fi dotat cu o organizare de santier amplasata pe o platforma de

5.000 mp ce va ocupa temporar doar teren arabil.

Turnurile turbinelor eoliene se fixeaza in fundatii de beton.

O data ce fundatia este completa, turnul este imbinat cu sectiunea de

fundatie.

Pentru turbina NORDEX N 90 – 2,5 MW care este o turbina inalta, din otel,

este utilizat un element structural cilindric asezat pe o flansa oarba aliniata cu

precizie cu suruburi de ajustare.

Fundatia este de forma circulara, avand un diametru de 19.00 m si o

adancime de 3,5 m sub nivelul initial al situ-lui.

Pentru amplasarea fundatiei este necesara executarea unei excavatii pana la




9

adancimea recomandata de proiect. Unghiul de inclinare al sapaturii trebuie adaptat

conditiilor concrete ale solului; fosa executata trebuie sa fie uscata prin asigurare a

unui sistem de drenaj sau prin absenta apei de subsol.

Stratul de umplutura se realizeaza in jurul pilonului astfel incat sa se asigure

forma initiala a terenului, ramanand vizibil numai pilonul.

Pentru pozarea cablurilor subterane se vor practica santuri cu adancimea de

1,2 m si latimea de 0,8 m. Dupa asezarea cablurilor pe pat de nisip se umplu

santurile cu pamant compact si se reface forma initiala a terenului.

Surplusul de excavatie constand in piatra sfaramata si eventual pamant

vegetal se va utiliza de catre primarie pentru diferite lucrari de constructii si

pietruirea drumurilor; cantitatile ramase vor fi transportate si depozitate in locurile

indicate de catre autoritatile competente.

Suprafata construita la nivelul solului pentru o turbina este formata din

suprafata inelului suprateran Sc = 28,3 m² si suprafata betonata a transformatorului

fiecarei turbine Sc = 18,00 m².

Astfel turbinele impreuna cu transformatoarele insumeaza o suprafata

construita la sol de (28,3 + 18) mp x 4 turbine = 185 m².

Pentru asigurarea transportului echipamentelor se vor utiliza drumurile de

exploatare existente care vor fi consolidate si amenajate conform normelor

specifice.

Suprafata acestor drumuri de exploatare existente este de 4,8032 ha,

suprafata care nu intra in bilantul de suprafete de teren afectate si care nu isi

schimba destinatia, ele devenind doar niste drumuri mai bune din punct de vedere

calitativ. Accesul la amplasamentul fiecarei turbine se va face pe drumuri de

exploatare nou amenajate pe terenul agricol.

Suprafata drumurilor de exploatare rezultate in urma amenajarii este de

4,9848 ha.

Suprafata cu care se extind drumurile existente este de 0,1816 ha.

Suprafata totala a drumurilor de exploatare noi este de 1,7880 ha.




10

Ansamblarea turbinelor pe amplasamentele stabilite se va face cu macarale

speciale pentru care se vor amenaja platforme de montaj cu suprafata de 1.200 mp

pentru fiecare turbina. Dupa terminarea lucrarilor de montaj platformele vor

ramane functionale pentru asigurarea situatiilor in care este nevoie de interventie la

turbine. Drumurile de exploatare raman in functiune si vor fi intretinute pe toata

perioada de functionare a parcului. Platformele de montaj raman scoase definitiv

din circuitul agricol.

Parcul eolian este compus din mai multe turbine eoliene independente de 2,5

MW, dispuse si conectate corespunzator amplasarii acestuia. Fiecare generator este

independent din punct de vedere geografic, structural si electric. Totodata este

independent in ceea ce priveste functiile de control si de protectie.

Fiecare turbina functioneaza independent una de alta, functie de domeniul de

viteza in care a fost construita, ea fiind actionata independent de vant, functie de

cerintele impuse de beneficiar.

Drumurile de exploatare existente vor fi consolidate si adaptate pentru

transport. Au fost stabilite trei trasee:

1- traseul de est drumul care porneste din drumul de exploatare De 576 si se

termina in De 538.

2- traseul de sud-vest - drumul de exploatare De 576 care porneste din

drumul comunal Dc 18.

3- traseul de nord - drumul De 574 care porneste din De 576, - urca pe

directia sud-nord spre De 567. Nici acest drum nu este amenajat, el apartinand

categoriei de drumuri de exploatare agricola, fapt pentru care vor fi prevazute

lucrari de amenajare, consolidare, profilare, impietruire, etc.

Accesul in zona se va face din drumul judetean DJ 222G.

Dupa desfiintarea parcului, pentru aducerea la forma initiala a terenului vor

trebui demolate inelele supraterane din beton, desfacerea drumurilor de exploatare

noi, a platformelor de montaj si a platformei betonate a statiei de conexiune.




11

2. Localizarea geografica si administrativa

Amplasamentul analizat este situat in extravilanul comunei Topolog si

partial in intravilanul satului Magurele, pe un teren cu suprafata de 129,32 ha.

Turbinele se vor amplasa conform coordonatelor stereo 1970:

Terenul este identificat prin:

- F 12 EXTRAVILAN: T17, A138; T18, A140; De 139, De 93, De 83, De

90, De 67, Nb 137 si F12 intravilan Magurele, De 89, Ds 632m, Ds 623 (Conform

Certificatului de urbanism nr. 24/2004 din 26.07.2010);




12

In conformitate cu Certificatul de Urbanism 24/2004 din 26.07 terenul pe

care va fi amplasat obiectivul are folosinta actuala de: drumuri de exploatare,

drumuri satesti, teren arabil si teren neproductiv conform incadrarii cadastrale.

Distantele masurate in linie dreapta pana la cele mai apropiate localitati sunt

de aproximativ 1,8 km pana la satul Magurele si peste 3,3 km fata de satul

Fagarasu Nou.

Zona luata in studiu are urmatoarele vecinatati: - nord – traseul drumului de exploatare - est – drum de exploatare - sud-vest – drum de exploatare si canalul de irigatie.

Comuna TOPOLOG este situata in partea de sud -vest a judetului Tulcea,

la o distanta de 56 de km de orasul Tulcea, delimitata de urmatoarele teritorii comunale:

• Topolog-resedinta de comuna • Simbata Noua-situat la 4 km fata de resedinta de comuna • Cerbu-situat la 8 km fata de resedinta de comuna • Calfa-situat la 7km fata de resedinta de comuna • Fafarasu Nou-situat la 7 km fata de resedinta de comuna • Magurele-situat la 17 km fata de resedinta de comuna • Luminita-situat la 5 km fata de resedinta de comuna

Parcul eolian este situat in zona dealurilor Topologului, spre limita de vest a acesteia.

3. Modificarile fizice ce decurg din implementarea obiectivelor propuse prin

proiect

In timpul perioadei de constructie, se vor executa lucrarile necesare

realizarii infrastructurii parcului eolian si montarii propriu-zise a turbinelor eoliene.

Pentru realizarea obiectivelor sunt necesare lucrari de excavatii pana la

adancimile recomandate de proiect. Straturile de umplutura (unde va fi cazul) se

vor realiza astfel incat sa se asigure forma initiala a terenului.




13


vegetal va fi transportat de pe amplasament si depozitat in locurile indicate de catre

autoritatile competente.

Pentru pozarea cablurilor subterane se vor practica santuri cu adancimea de 1,2 m si latimea de 0,8 m. Dupa asezarea cablurilor pe pat de nisip se umplu santurile cu pamant compact si se reface forma initiala a terenului.

Realizarea obiectivului presupune introducerea de elemente noi in cadrul

peisajului, schimbari in cadrul habitatului, reprezentate de decopertari si de

prezenta utilajelor, a turnurilor turbinelor eoliene, etc.

Turbinele eoliene extrag circa 30% din energia cinetica a vantului, pe care o

transforma in energie electrica, iar imediat in aval de turbine viteza vantului scade

cu aproximativ 15%. Astfel, scaderea vitezei vantului duce la cresterea locala cu

cateva procente a umiditatii relative a aerului.

Cu zece ani in urma centralele eoliene erau mult mai zgomotoase decat

astazi. S-au depus mari eforturi pentru a reduce nivelul de zgomot al centralelor

eoliene, in principal prin reproiectarea palelor si a componentelor mecanice. Drept

urmare nivelul de zgomot al centralelor de ultima generatie nu reprezinta o

problema la o distanta ce depaseste in general 3 diametre ale rotorului pana la cea

mai apropiata sursa receptoare.

In timpul desfasurarii lucrarilor de constructie insa, utilajele de santier

produc zgomot. Nivelul de zgomot este variabil, valorile mai mari fiind la

excavatoare, buldozere, finisoare, vole si autogredere.

Pentru utilajele folosite in constructii puterile acustice asociate sunt:

buldozer – cca. 115dB(A); incarcatoare Wolla - cca. 112dB(A); excavatoare - cca.

117dB(A); compactoare - cca.105dB(A); basculante - cca. 107dB(A).

Suplimentar nivelului acustic, utilajele de constructie cu mase proprii mari,

constituie surse de vibratii in timpul deplasarilor lor sau prin activitatea

desfasurata. Astfel, a doua sursa de zgomot si vibratii in santier este reprezentata de

circulatia mijloacelor de transport. Pentru transportul pamantului, betonului,




14

balastului, etc. se vor folosi autovehicule grele, cu sarcina mai mare de cateva tone.

Nivelul echivalent de zgomot la transport este determinat de volumul traficului pe

santier, structura fluxului de vehicule, conditiile meteorologice, etc.

In ceea ce priveste analiza umbririi se va tine cont de umbra fixa si de cea

intermitenta generata de turn respectiv de palele turbinelor eoliene.

Spre deosebire de umbrirea clasica data de un obiect fix, o casa, un arbore,

rotorul in miscare al turbinei va genera o umbra mobila, clipitoare. Aceasta depinde

de pozitia geografica, de pozitia soarelui (functie de sezon, ora din zi) si conditiile

meteorologice (soare sau nor).

Efectul de umbrire poate fi receptat si de la distante mai mari, deci de mai

multi localnici vecini ai parcului eolian, dar este fenomenul de licarire al palelor

cand sunt batute direct de soare care ar putea fi deranjant. Acest fenomen se

produce numai in zilele senine de la rasaritul soarelui pana la pranz si este perceput

numai cand vantul bate din spre directia privitorului, ceea ce inseamna cel mult

cateva zeci de ore pe an, practic, in orice configurare a parcului eolian si topografie

a locului. Prin culoarea palelor efectul este mult estompat.

Ca exemplul al modului de vizualizare a efectului de umbrire, in continuare

este prezentat un exemplu de studiu efectuat PENTRU O TURBINA Nordex N 90

pentru locatia analizata:




15

Din reprezentarea grafica, facuta la scara, se observa ca zonele afectate in

acest mod sunt foarte reduse, deci efectul de umbrire este foarte putin simtit, iar in

Dobrogea, zona puternic insorita acest efect ar putea fi chiar benefic in anumite

limite.

O analiza a umbririi se poate face tinand cont si de umbra fixa si umbra

intermitenta; cea totala data de turn si cea intermitenta data de pale.

Calculul celei mai lungi umbre se poate calcula pentru emisfera nordica

tinand cont de cel mai scazut punct azimutal, respectiv miezul zilei din 21

decembrie. Pentru Tulcea zona este de aproximativ 21,1 º peste orizont, deci cea

mai lunga umbra va fi de 100/tg 21,1 º= 259.

In ceea ce priveste efectul electromagnetic al turbinelor eoliene, conform

studiului „The Health Effects of Magnetic Fields Generated by Wind Turbines ”

realizat in ONTARIO, CANADA, rezulta faptul ca la o distanta de aproximativ 3

m, campul electromagnetic este mai mic decat cel generat de un uscator de par

obisnuit. La o distanta de 7 m fata de turbine nu a fost inregistrat nici un camp

electromagnetic generat de transportul curentului eletric prin cablurile electrice

(masuratorile au inregistrat 0,4 mG in dreptul turnului, iar valoarea acceptata este

de 833 mG).

Exista 3 surse potentiale de generare a campului electromagnetic in cazul

turbinelor eoliene:

- generatorul turbinei eoliene

- transformatorul

- sistemul de cabluri subterane

In acelasi studiu se concluzioneaza faptul ca prin ingroparea cablurilor

electrice nu se inregistreaza nici un camp magnetic la nivelul solului, tensiunea in

cablurile electrice fiind de 27 kV similar cu voltajul unei retele de distributie pentru

consumatorii casnici.




16

4. Resursele naturale necesare implementarii obiectivelor propuse prin proiect

Tipul de investitie propus se bazeaza pe generarea de energie electrica prin

valorificarea energiei eoliene. Energia eoliana face parte din categoria energiilor

regenerabile. In acest sens, zona amplasamentului a fost identificata, in baza

studiilor de specialitate cu potentialul eolian cel mai bun, care sa justifice tehnico-

economic amplasarea parcului de turbine eoliene.

Turbina este proiectata sa functioneze incepand cu viteze ale vantului de 3

m/s, pentru o viteza nominala a vantului de 13 m/s si este intrerupta in functionare

pentru 25 m/s.

Turbinele sunt proiectate sa lucreze intr-un domeniu de temperatura de -

20°C pana la +40 °C , iar la cerere in domeniu -30 °C pana la +40 °C.

Valorile curbei caracteristice de putere se bazeaza pe caracteristica de putere a turbinei si pe calcule aerodinamice.

Viteza medie (m/s)

Puterea electrica (kW)

3,5 5 4,0 35 4,5 98 5,0 175 5,5 260 6,0 352 6,5 462




17

7,0 580 7,5 717 8,0 870 8,5 1045 9,0 1237 9,5 1430 10,0 1623 10,5 1835 11,0 2043 11,5 2200 12,0 2345 12,5 2430 13,0 2475 13,5 2490

14,0.......25,0 2500.........2500

Tipul de obiectiv nu presupune utilizarea altor resurse naturale.

5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de

interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului

Investitia se bazeaza pe valorificarea energiei eoliene - energie verde - si nu

presupune exploatarea altor resurse naturale din cadrul SCI Podisul Nord

Dobrogean si SPA Dunarea Veche Bratul Macin.

6. Emisii si deseuri generate de implementarea obiectivelor propuse prin proiect

Investitia in sine nu este sursa de poluare pentru factorii de mediu, fiind o

solutie curata din punct de vedere ecologic, fara degajari de gaze generatoare de

efect de sera, si fara consum de hidrocarburi (combustibil fosil epuizabil si

poluant). Mai mult decat atat, producerea de energie verde are un efect indirect de

compensare a emisiilor globale de gaze cu efect de sera.

Din procesul de amenajare a zonei obiectivului, sunt generate deseuri ce

rezulta din urmatoarele:

- decopertarea pentru realizarea constructiilor si a zonelor de acces de

circulatie propuse (acces, aprovizionare, parcare);

- excavatii in vederea realizarii fundatiilor;




18

- pregatirea in vederea instalarii punctelor de transformare;

Surplusul de excavatie constand in piatra sfaramata si eventual sol fertil se

va depozita separat, intr-o zona special amenajata, apoi materialul se va utiliza de

catre administratia publica locala pentru diferite lucrari de constructii si pietruirea

drumurilor; cantitatile ramase vor fi transportate si depozitate la o groapa de

deseuri inerte sau in locurile indicate de catre autoritatile competente. Se va avea in

vedere ca la aducerea terenului la nivel, dupa realizarea fundatiilor, sa se utilizeze

pamantul vegetal rezultat din decopertare.

Deseurile care pot fi generate in perioada de constructie, codificate conform

prevederilor HG 856/2002, sunt reprezentate de:

- deseuri metalice - cod 17.04.05;

- deseuri de ambalaje de carton si resturi de hartie – 15.01.01;

- lemn – cod 17.02.01;

- resturi de cabluri – cod 17.04.11;

- resturi de legaturi de cabluri – cod 17.06.04;

- deseuri de plastic - cod 19.12.04;

- materiale amestecate (pamant, piatra) – cod 17.05.04;

- deseuri menajere – cod 20.01.08;.

Pentru colectarea deseurilor rezultate in perioada constructiei va fi amplasat

in zona organizarii de santier un sistem de colectare ce va prelua toate deseurile

rezultate din activitatea de instalare a obiectivului.

Deseurile menajere vor fi colectate in recipienti speciali. Depozitarea se va

face in pubelele menajere sau in containere amplasate in incita. Acestea vor fi

preluate si depuse la rampa ecologica cea mai apropiata.

Uleiurile uzate vor fi valorificate prin unitati de profil.

Se impune ca toate deseurile reciclabile (hartie, carton, etc.) sa fie colectate

selectiv in cadrul organizarii de santier si sa fie predate catre unitati autorizate in

valorificarea lor.

Sistemul de gestionare a deseurilor face parte din sistemul de management




19

de mediu si se refera la totalitatea procedurilor de colectare, depozitare

intermediara, transport si neutralizare finala a acestora.

Din procesul de functionare al centralelor eoliene, deseurile rezultate

sunt sporadice si provin de la intretinerea periodica.

Din moment ce prin functionarea parcului eolian nu se proceseaza nici un

material, in timpul functionarii turbinelor eoliene se produc foarte putine deseuri.

Deoarece turbinele au in componenta lor sisteme de transmitere si

transformare a parametrilor energie – cutie de viteze, generator – care necesita

ungere, in procesele de ungere este folosit uleiul hidraulic. Aceasta substanta nu

este consumabila, fiind vehiculata in circuite inchise care impiedica scurgerea in

exterior. Uleiul este vehiculat in instalatii etanse prevazute cu dispozitive de

identificare a scaparilor accidentale si de oprire in conditii de siguranta a

echipamentelor. Pentru o turbina se foloseste o cantitate de 100 l de ulei care se

uzeaza in decursul a 5 ani. In cazul in care este necesar, atunci cand conditiile

tehnice de exploatare o impun, se realizeaza schimbul de ulei, conform unor

proceduri tehnice prestabilite si utilizand echipamente speciale.

Tot la 5 ani, rezulta o cantitate de vaselina de aproximativ 100 kg pentru

fiecare turbina.

Cand se va dori dezmembrarea si demontarea turbinelor, mare parte din

materiale pot fi reutilizate. Astfel otelul, fonta, cuprul, plumbul, aluminiul, pot fi

reciclate. Materialele plastice, cauciucul si fibra de sticla pot fi reciclate,

valorificate energetic.

7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia obiectivelor

propuse prin proiect

Suprafata aferenta (studiata) obiectivului este de 129,32 ha. Aceasta

suprafata de teren este impartita in tarlale si parcele cu functiuni economice

inscrise in planurile cadastrale.




20

Realizarea obiectivului impune ocuparea unor suprafete de teren dupa cum

urmeaza: BILANT TERITORIAL

Nr. crt. Tip Suprafata Ha Procent Observatii

1 Suprafata studiata a obiectivului

129,32

- -

2 Suprafata fundatii 4x284 0,1136 0,0878 -

3 Suprafata sapatura fundatii 4x531 0,2124 0,1642 Suprafata scoasa temporar

din circuitul agricol

4 Suprafata inel suprateran 4x28,3 0,0113 0,0087 Suprafata scoasa definitiv


5 Suprafata platforma transformator

4x18 0,0072 0,0055 Suprafata scoasa definitiv


6 Suprafata platforma de montaj

4x1.200 0,4800 0,3711 Suprafata scoasa definitiv


7 Suprafata platforma organizare de santier

5.000 0,5000 0,3866 Suprafata scoasa temporar


8 Suprafata drumuri de exploatare existente

4x12.008ml4,8032 3,7141 -

9 Suprafata cu care se extind drumurile de exploatare existente

1x1816ml 0,1816 0,1404 Suprafata scoasa definitiv


10 Suprafata drumuri de exploatare rezultate in urma amenajarii

4.8030+0.1816 4,9848

3,8546 -

11 Suprafata drumuri de exploatare noi

5x3576ml 1,7880 1,3826 Suprafata scoasa definitiv


12 Suprefata teren scos definitiv din circuitul agricol 2,4681 1,9082 Suprafata scoasa definitiv


13 Suprafata teren scos temporar din circuitul agricol 0,7124 0,5508 Suprafata scoasa temporar


Peste 97 % din terenul pe care este amplasat parcul eolian va fi disponibil

pentru utilizare la fel ca inainte de instalarea centralelor pe amplasament analizat.

Nu exista nici o dovada in literatura de specialitate ca centralele eoliene au o

influenta negativa asupra culturilor agricole existente in zona locala a turnului de

sustinere.

Procentul de ocupare a terenului POT – 0,014%

Coeficientul de utilizare a terenului CUT – 0.00014




21

Caracteristicile fizice ale turbinelor sunt urmatoarele:

• Rotor cu diametrul de 90 m

• Lungimea palelor de 43,8 m

• Inaltimea turnului de 78.01 m

• Puterea nominala de 2.5 MW

Parcul va fi dotat cu o organizare de santier amplasata pe teren arabil, pe o

platforma cu suprafata de 5.000 mp.

Turnurile turbinelor eoliene se fixeaza in fundatii de beton. O data ce

fundatia este completa, turnul este imbinat cu sectiunea de fundatie.

Fundatia este de forma circulara, avand un diametru de 19.00 m si o

adancime de 3,5 m sub nivelul initial al situ-lui.

Pentru amplasarea fundatiei este necesara executarea unei excavatii pana la

adancimea recomandata de proiect.

Stratul de umplutura se realizeaza in jurul pilonului astfel incat sa se asigure

forma initiala a terenului, ramanand vizibil numai pilonul.

Pentru pozarea cablurilor subterane se vor practica santuri cu adancimea de

1,2 m si latimea de 0,8 m. Dupa asezarea cablurilor pe pat de nisip se umplu

santurile cu pamant compact si se reface forma initiala a terenului.


vegetal se va utiliza de catre primarie pentru diferite lucrari de constructii si

pietruirea drumurilor; cantitatile ramase vor fi transportate si depozitate in locurile

indicate de catre autoritatile competente.

Suprafata construita la nivelul solului pentru o turbina este formata din

suprafata inelului suprateran Sc = 28,3 m² si suprafata betonata a transformatorului

fiecarei turbine Sc = 18,00 m².

Astfel turbinele impreuna cu transformatoarele insumeaza o suprafata

construita la sol de (28,3 + 18) mp x 4 turbine = 185 m².

Pentru asigurarea transportului echipamentelor se vor utiliza drumurile de

exploatare existente care vor fi consolidate si amenajate conform normelor




22

specifice.

Suprafata acestor drumuri de exploatare existente este de 4,8032 ha,

suprafata care nu intra in bilantul de suprafete de teren afectate si care nu isi

schimba destinatia, ele devenind doar niste drumuri mai bune din punct de vedere

calitativ. Accesul la amplasamentul fiecarei turbine se va face pe drumuri de

exploatare nou amenajate pe terenul agricol.

Suprafata drumurilor de exploatare rezultate in urma amenajarii este de

4,9848 ha.

Suprafata cu care se extind drumurile existente este de 0,1816 ha.

Suprafata totala a drumurilor de exploatare noi este de 1,7880 ha.

Ansamblarea turbinelor pe amplasamentele stabilite se va face cu macarale

speciale pentru care se vor amenaja platforme de montaj cu suprafata de 1.200 mp

pentru fiecare turbina. Dupa terminarea lucrarilor de montaj platformele vor

ramane functionale pentru asigurarea situatiilor in care este nevoie de interventie la

turbine. Drumurile de exploatare raman in functiune si vor fi intretinute pe toata

perioada de functionare a parcului. Platformele de montaj raman scoase definitiv

din circuitul agricol.

8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea obiectivelor propuse prin

proiect

Realizarea parcului eolian nu presupune servicii suplimentare pe raza

parcului eolian, in afara celor strict necesare realizarii constructiei propriu-zise a

parcului eolian, care sa reprezinte un impact suplimentar asupra biodiversitatii.

9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea

perioadei de implementare a obiectivelor propuse prin proiect

Realizarea obiectivului presupune o perioada de aproximativ 2 ani (minim)

si se imparte in doua etape:

Etapele de desfasurare a proiectului supus studiului




23

a. Etapa de proiectare (studiul de fezabilitate, proiectul tehnic):

b. Etapa de executie

Durata de executie este etapizata. Realizarea obiectivului se imparte in doua

etape (orientative ca perioada, datorita faptului ca nu se pot previziona cu acuratete

durata procedurilor de obtinere a diverselor avize, acorduri):

Durata de executie este etapizata:

Etapa 1: pregatire realizare parc eolian care consta in:

• realizarea drumurilor de exploatare;

• realizarea platformelor de montaj;

• realizarea platformelor de depozitare;

• realizarea platformelor pentru statiile de conexiune;

• montarea cablurilor subterane;

• montarea transformatorilor;

Etapa 2: are loc constructia propriu-zisa a parcului care consta in:

• realizare sapatura pentru fundatie;

• montarea sistemului de ancorare al turnului;

• turnarea betonului in radier;

• montarea sectiunilor turnului;

• montarea nacelei;

• asamblarea palelor;

• liftarea si fixarea rotorului;

• echiparea statiilor de conexiuni;

• punere in functiune si testare;

• restaurare site;

Dupa etapele de realizare a parcului urmeaza:

c. Etapa de exploatare – pe o perioada de 49 ani

• operare, mentenanta;




24

Etapa de exploatare presupune operarea instalatiilor eoliene si mentenanta

necesara acestora.

d. Etapa de dezafectare – 1 an

Dezafectarea presupune scoaterea din functiune a instalatiilor si eliberarea

amplasamentului de elementele folosite pentru functionarea obiectivului

(echipamente subterane - cabluri, echipamente supraterane) precum si readucerea

suprafetelor afectate la folosinta initiala. Procesul de dezasamblare este in mod

firesc, reversul etapei de constructie, insa nu presupune activitati de anvergura

etapei de constructie propriu-zisa a parcului, derulandu-se astfel pe o perioada de

timp mai scurta (aproximativ un an sau mai putin, in functie de conditii meteo,

efectivul si utilajele disponibile etc.).




25

10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii obiectivelor

propuse prin proiect

Nu vor exista activitati generate direct de implementarea parcului, in afara

activitatilor implicite si strict necesare cum sunt activitatea de supraveghere si

mentenanta a parcului eolian si activitatea de monitorizare a biodiversitatii.

11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului

Functionarea eolienelor cu ax orizontal se bazeaza pe principiul morilor de

vant. Cel mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil

aerodinamic, deoarece astfel se obtine un bun compromis intre coeficientul de

putere, cost si viteza de rotatie a captorului eolian, ca si o ameliorare a aspectului

estetic, fata de rotorul cu doua pale. Eolienele cu ax orizontal sunt cele mai

utilizate, deoarece randamentul lor aerodinamic este superior celui al eolienelor cu

ax vertical, sunt mai putin supuse unor solicitari mecanice importante si au un cost

mai scazut.

Eolienele in amonte: vantul sufla pe fata palelor, fata de directia nacelei.

Palele sunt rigide, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, dupa directia

vantului.

Dispunerea amonte a turbinei este cea mai utilizata, deoarece este mai simpla

si da cele mai bune rezultate la puteri mari: nu are suprafete de directionare,

eforturile de manevrare sunt mai reduse si are o stabilitate mai buna.

Palele eolienelor cu ax orizontal trebuiesc totdeauna, orientate in functie de

directia si forta vantului. Pentru aceasta, exista dispozitive de orientare a nacelei pe

directia vantului si de orientare a palelor, in functie de intensitatea acestuia.




26

Schema unei eoliene cu ax orizontal amonte

In prezent, eolienele cu ax orizontal cu rotorul de tip elice, prezinta cel mai

ridicat interes pentru producerea de energie electrica la scara industriala.

Aero-generatorul utilizeaza energia cinetica a vantului pentru a antrena

arborele rotorului sau: aceasta este transformata in energie mecanica, care la randul

ei este transformata in energie electrica de catre generatorul cuplat mecanic la

turbina eoliana. Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct, daca turbina si

generatorul au viteze de acelasi ordin de marime, fie se poate realiza prin

intermediul unui multiplicator de viteza, insa sistemele eoliene de conversie au si

pierderi. Astfel, se poate mentiona un randament de ordinul a 89 - 90 %.

Obiectivul va fi alcatuit dintr-un numar de 4 agregate eoliene, de putere

unitara de 2,5 MW.

Turbina Nordex N 90 are un rotor cu un diametru de 90 m si este echipata cu

un generator cu o putere nominala de 2,5 MW.




27

Figura: Caracteristicile turbinei Nordex N 90

Pe scurt procesul de productie consta in generarea de energie electrica prin

miscarea aerului ce antreneaza rotorul turbinei, care, mai departe, pune in miscare

un generator electric asincron.

Avantajele turbinelor NORDEX

Concept superior al rotorului: una din componentele importante ale turbinei

NORDEX N 90 este rotorul cu un diametru de 90 m si o suprafata baleiata de 6,362




28

mp. Cu aceasta dimensiune este una dintre marile turbine de uscat care exploateaza

la maxim energia vantului.

Datorita geometriei palelor, Nordex are marele avantaj referitor la

optimizarea zgomotului. Noul profil are ca rezultat o diminuarea semnificativa a

zgomotului.

Noile lamele ale rotorului sunt mai rezistente si furnizeaza un curent de aer

uniform de-a lungul intregii lungimi a profilului palelor putand fi utilizate o

perioada mai lunga de timp.

Nacela turbinelor este astfel construita incat sa permita o circulatie naturala a

aerului in vederea racirii.

Turbinele au un sistem performant de orientare: directia vantului este

masurata in permanenta de doua aparate diferite. In cazul in care are loc o depasire

a ecartului admisibil, nacela este reorientata. Reorientarea se face prin intermediul

a doua motoare care deplaseaza nacela in mijlocul unei coroane de orientare. De

indata ce nacela nu se mai deplaseaza actioneaza sistemul de franare.




29

12. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact

cumulativ cu PP care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria

naturala protejata de interes comunitar

In zona parcului eolian, elaboratorul are cunostinta de existenta unei turbine functionale, aflata in afara Ariilor Protejate Natura 2000, langa drumul judetean 222G.

Turbina eoliana functionala, de putere sub 1 MW, este situata la aproximativ

1,6 km sud-est fata de parcul eolian analizat.

13. Alte informatii solicitate de catre autoritatea competenta pentru protectia

mediului

Nu au fost solicitate alte informatii de catre autoritatea competenta pentru

protectia mediului.




30

B) INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES

COMUNITAR AFECTATA DE IMPLEMENTAREA OBIECTIVELOR

PROPUSE PRIN PLAN

1. Date privind aria naturala protejata de interes comunitar

Parcul eolian este situat partial in interiorul SCI Podisul Nord Dorbogean si

SPA Dunarea Veche Bratul Macin, mai exact una din cele 4 turbine ale parcului

eolian este inclusa in Ariile Protejate de Interes Comunitar sus mentionate.

Turbina 1 - situata la aproximativ 22 m in interior fata de limita comuna a SCI

Podisul Nord Dobrogean si SPA Dunarea Veche – Bratul Macin

- aflata la 3,3 km fata de limita SPA Padurea Babadag

Turbina 4 – situata la 230 m fata de limita comuna a SCI Podisul Nord Dobrogean

si SPA Dunarea Veche – Bratul Macin

- aflata la 6,5 km fata de limita SPA Stepa Casimcea

Pozitionarea turbinelor eoliene fata de ariile Protejate de Interes Comunitar




31

Turbina 1 este situata conform Coordonatelor Stereo 70 in interiorul SCI

Podisul Nord Dobrogea si SPA Dunarea Veche Bratul Macin cu limita comuna.

Din aceste considerente, prezentam in continuare caracteristicile siturilor, conform

Formularelor Standard din anexa Ord. 1964/2007 privind instituirea regimului de

arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara respectiv din HG

1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte

integranta a Retelei ecologine natura 2000 in Romania.

• ROSCI 0201– Podisul Nord-Dobrogean se intinde pe o suprafata de 87,229 ha

pe teritoriul judetului Tulcea, incluzand urmatoarele tipuri de habitate: Cod

Habitat Denumire Habitat Procent de

Ocupare 8230 Comunitati pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-

Veronicion dilleni pe stancarii silicioase

1%

40C0* Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice 2%

91X0 Paduri dobrogene de fag 0,01%

62C0 * Stepe ponto-sarmatice 27,9%

8310 Pesteri in care accesul publicului este interzis 0,001%

91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos 17,1%

91I0* Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp. 2,25%

91M0 Paduri balcano-panonice de cer si gorun 24,7%

91Y0 Paduri dacice de stejar si carpen 23,6%

92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 0,02%

Specii enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

mamifere (Rhinolophus ferrumequinum, Spermophilus citellus, Sicista

subtilis, Mesocricetus newtoni, Mustela eversmannii),

reptile si amfibieni (Bombina bombina, Testudo graeca, Elaphe

quatuorlineata),

nevertebrate (Cerambyx cerdo, Morimus funereus, Lycaena dispar,

Bolbelasmus unicornis),




32

plante: Potentilla emilii-popii (cinci degete), Centaurea jankae, Moehringia

jankae (moeringie), Campanula romanica (clopotelul dobrogean),

Himantoglossum caprinum (ouale popii).

Alte specii: Achillea clypeolata (coada soricelui), Crocus flavus (brandusa

galbena), Paliurus spina-christi (spinul lui Christos), Stachys angustifolia

(cinstetul), Galanthus plicatus (ghiocelul), Dianthus nardiformis (garoafa),

Paeonia tenuifolia (bujor), Rumex tuberosus (macris), Achillea ochroleuca,

Agropyron cristatum ssp. brandzae, Anacamptis pyramidalis, Asparagus

verticillatus, Asphodeline lutea, Astragalus ponticus, Asyneuma anthericoides,

Celtis glabrata, Cephalanthera rubra, Corydalis solida ssp. slivenensis.

Dianthus nardiformis Anacamptis pyramidalis Corydalis solida ssp.slivenensis

Habitatul de stepa este reprezentat, de asemenea, prin asociatii Stipion

lessingianae, Festucetum valesiacae, Pimpinello-Thymion zygioidi, Agropyro-

Kochion.

In cadrul acestui habitat subtipul 34.9211 (ce cuprinde asociatiile din alianta

Pimpinello-Thymion zygioidi) este endemic pentru Dobrogea (Sanda, Arcus, 1999;

Dihoru, Donita, 1970), situl reunind cea mai mare parte a ariei de raspandire la

nivel national si mondial. Aceasta situatie este valabila si pentru asociatiile

regionale specifice acestei provincii, respectiv asociatiile Stipo ucrainicae –

Festucetum valesiacae, Bombycilaeno –Botriochloetum ischaemi, subasociatiile

dobrogicum ale cenotaxonilor Stipetum capillatae, Thymio pannonici –

Chrysopogonetum grylli Dihoru, Donita, 1970, Horeanu,1976).

Alte caracteristici ale sitului:




33

Prin adaugarea la acest sit a sitului Colina Neagra (31ha), propus initial ca

SCI distinct, suprafata sitului este de 89041,5 ha. Acest SCI (Colina Neagra) a fost

adaugat in primul rand datorita caracterului sau unic -cel putin in Dobrogea, posibil

si la nivel national - aici fiind intalnita cea mai intinsa si bine conservata suprafata

din respectiva provincie a asociatiei foarte rare Prunetum tenellae, edificata de

specia amenintata la nivel national Prunus tenella (incadrata in habitatul prioritar

40 C0* Ponto-Sarmatic deciduous thickets). In cadrul SCI Podisul Dobrogei au mai

intervenit si alte modificari, in primul rand datorita neaprobarii unor habitate de

catre Comisia Europeana, respectiv habitatele 91DA, 40 D0, suprafetele initial

calculate ale acestora pentru acest sit fiind redistribuite in alte habitate ce le includ

ca subtipuri.

Este necesara adaugarea variantei actualizate referitoare la importanta sitului,

modificarile intervenite fiind in special datorita:

- adaugarii sitului Colina Neagra- 31 ha

- neaprobarii habitatului 40D0 Ponto- Sarmatic wooded steppe, fapt pentru

care suprafata acestuia a fost redistribuita intre habitatele componente, respective

60% fiind adaugata la habitatul 62CO* Stepe Ponto-Sarmatice iar 40% fiind

cumulata la habitatul 91AA Vegetatie forestiera Ponto-Sarmatica cu stejar pufos.

- neaprobarii habitatului 91 DA ca habitat prioritar de sine statator urmata de

includerea suprafetei acestuia in habitatul 91 MO Paduri panonic- balcanice de cer

si gorun, in care se incadreaza ca subtip.

- reincadrarii asociatiilor Prunetum tenellae si Spireetum crenatae de la

habitatul 40A0 la Habitatul 40C0*. Aceasta a impus reintroducerea in baza de date

a majoritatii habitatelor si a altor date necesare, pentru a figura in forma actualizata.

In ceea ce priveste speciile de plante de interes comunitar, in sit au fost

identificate pana in prezent doua specii din aceasta categorie, respectiv:

↔ Campanula romanica, specie endemica pentru Dobrogea – cea mai mare

parte a ariei de distributie la nivel national si mondial fiind inclusa in sit ;




34

↔ Moehringia jankae, taxon subendemic, intalnit in tara numai in Dobrogea;

Centaurea jankae, taxon endemic; Himatoglossum caprinum; Potentilla

emilii-popii.

In afara de acestea in sit au mai fost identificate/citate 77 de specii de plante

superioare din lista rosie nationala (Oltean, 1994), din care 5 sunt incluse si in lista

rosie europeana (***).

In sit sunt cuprinse 22 de rezervatii naturale legal constituite, de importanta

nationala, totalizand 7467,55 ha. La cestea se mai adauga o rezervatie protejata la

nivel local (“La Monument” Niculitel – 18 ha) prin planul urbanistic general al

comunei Niculitel, precum si 4 rezervatii aflate in faza de propunere, ce reunesc o

suprafata de 658,33 ha.

Calitate si importanta:

La nivel national (dupa toate probabilitatile si la scara europeana) situl este

cel mai intins si reprezentativ pentru bioregiunea stepica, fiind constituit in

proportie de 95,5% (85046 ha) din habitate de interes comunitar, din care habitatele

de stepa (24807ha-27,85%). Habitatele de padure, de asemenea de interes

comunitar, sunt dominate de grupa de habitate 41.7 Thermophilous and supra -

mediterranean oak woods (cuprinde tipurile 91IO, 91 MO, 91AA) – 34000 ha

(38,19%), urmat de habitatul 41.2 (reprezentat prin tipul 91YO) – 21000ha (23,

591%), alte habitate forestiere avand o pondere restransa, respectiv 91XO -1 ha

(0,001 %); 92AO – 10ha (0,011%). Habitatele de tufarisuri de importanta

comunitara sunt, de asemenea reprezentative, ocupand o suprafata relativa de

35,6% (1780,8ha).

In cadrul habitatelor o proportie importanta dintre asociatii au un caracter

endemic pentru Dobrogea (Sanda, Arcus, 1999; Dihoru, Donita, 1970) - asociatiile

din aliantele Pimpinello-Thymion zygioidi, Asparago verticillati – Paliurion,

respectiv din subalianta Carpino-Tilienion tomentosae. Pentru aceste aceste

asociatii endemice si pentru unele tipuri/ subtipuri de habitate in care se incadreaza




35

situl reuneste cea mai mare parte a ariei de raspandire la nivel national si mondial

(Subtipul de habitat 417683 din habitatul 91M0; subtipul 34.9211 din habitatul

62C0*; subtipul 41.73724 din habitatul 91AA). Subtipurile de habitat sunt

codificate conform bazei de date PHYSIS.

Pentru unele tipuri si/sau subtipuri de habitate (62C0*, inclusiv subtipul

34.9213; 91YO-subtipul 41.C22 ; 91AA – subtipul 41.73723; 91MO –subtipul

41.76813) situl reuneste cea mai mare proportie din suprafata de raspandire la nivel

national. Acest aspect este valabil, dupa toate probabilitatile si pentru subtipul

31.8B711 Ponto-Sarmatic dwarf almond scrub al habitatului 40C0*, identificat pe

Colina Neagra pe suprafata cea mai extinsa din Dobrogea.

Este important de subliniat ca situl conserva fitocenozele ce au servit pentru

descrierea fitocenologica initiala a majoritatii asociatiilor forestiere si a numeroase

asociatii de pajisti si tufarisuri caracteristice pentru Dobrogea (Dihoru, Donita,

1970) conservarea acestora fiind deosebit de importanta din punct de vedere

stiintific.

Habitatul 62CO* este cel mai reprezentativ pentru bioregiunea stepica in

care este situat situl, de aceea este important de detaliat anumite aspecte referitoare

la aceasta.

Suprafata la nivel national a stepelor ponto-sarmatice este estimata la

maximum 60.000, din care 40000 ha sunt in Dobrogea (30000 in judetul Tulcea,

10000 in judetul Constanta). Restul de maximum 20000 sunt raspandite in alte

zone ale tarii, insa in general pe suprafete fragmentate si expuse pasunatului

intensiv, in special in bioregiunea stepica, suprafetele din afara acesteia nefiind in

general stepe tipice, climax, ci rezultatul stepizarii in urma defrisarii padurilor.

In consecinta nu exista posibilitatea constituirii de situri reprezentative

pentru acest habitat (pe suprafete suficient de intinse pentru a asigura un

procent satisfacator pentru acest habitat prioritar) decat in Dobrogea si in special in

judetul Tulcea, unde exista cele mai mari si compacte suprafete din acest habitat.




36

Vulnerabilitate:

Cele mai mari amenintari in ceea ce priveste speciile si habitatele sitului sunt

reprezentate in ordine descrescatoare:

- vanatoare, mai mult de jumatate din suprafata sitului fiind inclus in fonduri

de vanatoare.

- scaderea biodiversitatii padurilor prin derivare (datorita concurentei dintre

speciile de Quercus si cele de amestec) favorizate de managementul forestier - cele

mai fragile in acest sens fiind habitatele din tipul 91YO si mai putin 91M0.

- perspectivele extinderii carierelor si parcurilor eoliene – cele mai

fragile/amenintate habitate fiind cele din tipurile 62C0*.

- plantarea habitatelor stepice – cele mai fragile/amenintate habitate fiind

cele din tipurile 6290 si mai putin 40DO.

- constructii si amenajari in extravilanul localitatilor - cele mai

fragile/amenintate habitate fiind cele din tipurile 6290 si mai putin 40DO.

• ROSPA0040 Dunarea Veche Bratul Macin in suprafata de 18 759.2ha

Legaturi cu alte situri Natura 2000:

- ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean

- ROSCI0012 Bratul Macin

- ROSPA0005 Balta Mica a Brailei

Regiuni administrative

NUTS % Numele judetului RO021 33.2 Braila RO023 22.1 Constanta RO025 43.7 Tulcea RO023 1 Constanta




37

Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

DESCRIEREA SITULUI Caracteristici generale ale sitului

COD Procente Clase de habitate N06 4 Rauri, lacuri




38

N06 12 Rauri, lacuri N07 4 Mlastini, turbarii N09 2 Pajisti naturale, stepe N12 30 Culturi (teren arabil) N14 9 Pasuni N15 4 Alte terenuri arabile N16 35 Paduri de foioase

Alte caracteristici ale sitului:

La intrarea in judetul Braila fluviului Dunarea se desparte in trei brate: Dunarea navigabila (in vest), Bratul Valciu (in mijloc) si Bratul Macin (in est). Bratul Macin realizeaza limita dintre judetul Braila si judetele Tulcea si Constanta, iar impreuna cu Bratul Valciu delimiteaza Insula Mare a Brailei. Insula Mare a Brailei cuprinde o suprafata mare de terenuri agricole si s-a format prin indiguirea Baltii Brailei, din care a ramas cu regim liber de inundatie Balta Mica a Brailei. Calitate si importanta:

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 63 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 55 c) numar de specii periclitate la nivel global: 7

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor

urmatoare: Coracias garrulus Falco vespertinus

Aythya nyroca Accipiter brevipes Anthus campestris

Lanius minor Lanius collurio

Calandrella brachydactyla

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:

Pelecanus crispus Accipiter brevipes Branta ruficollis

Pelecanus onocrotalus Phalacrocorax pygmaeus

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Phalacrocorax pygmaeus

Anser albifrons




39

SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C6. Vulnerabilitate: - braconaj - vanatoarea in timpul cuibaritului - vanatoarea in zona locurilor de cuibarire a speciilor periclitate - distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor - deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului (colonii) - desecarea zonelor umede - industrializare si extinderea zonelor urbane - pescuitul sportiv in imediata vecinatate a cuiburilor speciilor periclitate - electrocutare si coliziune cu linii electrice - pescuitul sportiv in masa care deranjeaza pasarile migratoare - arderea stufului - arderea vegetatiei (a miristii si a parloagelor) - amplasare de generatoare eoliene - turismul in masa - inmultirea necontrolata a speciilor invazive

Relatiile sitului descris cu siturile Corine biotope

Cod Suprapunere % Nume J085BR * 0.007 Insula Mica a Brailei

SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife

International: C1, C2, C6.

Activitati si consecinte in interiorul sitului Cod Activitate Intensitate % Infl 210 Pescuit profesiionist (industrial) B 0 - 220 Pescuit sportiv C 0 -

Activitati si consecinte in jurul sitului 100 Cultivare A 0 - 703 Poluarea solului A 0 - 870 Diguri, indiguiri, plaje artificiale B 0 -




40

2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a

planului, mentionate in formularul standard al ariei naturale protejate de interes

comunitar

a) Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata proiectului, mentionate in

formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar

Folosinta actuala a amplasamentului, conform Certificatului de Urbanism

este de drumuri de exploatare, drumuri satesti, teren arabil, teren neproductiv. Pe

amplasament nu au fost identificate specii de plante sau habitate de interes

prioritar, compozitia calitativa redusa a florei datorandu-se extinderii agriculturii si

a intensificarii pasunatului. In acest sens mentionam faptul ca turbina nr 1, este

situata in interiorul SCI Podisul Nord Dobrogean si SPA Dunarea Veche Bratul

Macin la doar 22 m fata de limita comuna a acestora, intr-o zona de trecere de la

teren arabil la vegetatie spontana.

Nu au fost observate in cadrul amplasamentului cuiburi sau galerii care sa

indice prezenta unor populatii de mamifere, amfibieni, reptile sau nevertebrate

precizate in cadrul Fomularului Standard pentru SCI Podisul Nord Dobrogean.

Date fiind interventiile periodice ale utilajelor agricole in zona, precum si

modificarile aduse solului si vegetatiei, amplasamentul nu reprezinta o zona

propice pentru cuiburit, odihna si adapost pentru speciile de avifauna pentru care a

fost declarat SPA Dunarea Veche – Bratul Macin sau pentru speciile de fauna din

cadrul SCI Podisul Nord Dobrogean.




41

Utilaj agricol in zona de amplasare a turbinei nr 1 (cultura de floarea soarelui)

Nu doar extinderea culturilor agricole a dus in timp la modificarea si

afectarea compozitiei calitative a florei si faunei in zona, dar si pasunatul intensiv

manifestat atat pe suprafetele cu miriste cat si in zonele cu vegetatie spontana

aferente suprafetelor cu folosinta de teren neproductiv – cu aspect de parloaga.

Evidentierea pasuntului pe amplasamentul parcului eolian




42

In ceea ce priveste avifauna, enumeram in continuare speciile observate in

zbor la nivelul amplasamentului, mentionate in formularul standard al

ROSPA0040 Dunarea Veche Bratul Macin:

- Melanocorypha calandra – ciocarlia de baragan - mentionata in

Formularul Standard la punctul 3.2.a Specii de pasari enumerate in anexa

I a Directivei Consiliului 79/409/CEE.

Anthus campestris – fasa de camp – mentionata in Formularul Standard la

punctul 3.2.a Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei

Consiliului 79/409/CEE.

Calandrella brachydacyla – ciocarlia de stol - mentionata in Formularul

Standard la punctul 3.2.a Specii de pasari enumerate in anexa I a

Directivei Consiliului 79/409/CEE.

Coracias garrulus – dumbraveanca - mentionata in Formularul Standard

la punctul 3.2.a Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei

Consiliului 79/409/CEE.

Informatii referitoare la populatiile speciilor observate pe suprafata

amplasamentului, conform Formularului Standard al SPA Dunarea Veche Bratul

Macin: Specie Populatie

Rezidenta Cuibarit Iernat Pasaj Sit

Pop Conserv Izolare Global

Anthus campestris - 350-400p - - C A C B Calandrella

brachydactyla - 20 p - - C A C B

Coracias garrulus - 120-130 p - B B C B Melanocorypha

calandra - 300 p - - C A C B

Unde: POPULATIE: marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in sit cu cea la nivel national. Se foloseste un model progresiv ca cel de mai jos: • A: 100 ≥ p > 15% • B: 15 ≥ p > 2% • C: 2 ≥ p > 0%




43

• D: populatie nesemnificativa. CONSERVARE: gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective si posibilitatile de refacere. Acest criteriu cuprinde doua sub-criterii: • A: conservare excelenta = elemente in stare excelenta, indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere, • B: conservare buna = elemente bine conservate indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere, = elemente in stare medie sau partial degradata si usor de refacut, • C: conservare medie sau redusa IZOLARE: gradul de izolare a populatiei prezente in sit fata de aria de raspandire normala a speciei: • A: populatie (aproape) izolata, • B: populatie ne-izolata, dar la limita ariei de distributie, • C: populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa. GLOBAL: evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective. • A: valoare excelenta • B: valoare buna, • C: valoare considerabila.

In cele ce urmeaza, sunt prezentate date referitoare la ecologia si biologia

speciilor de fauna mentionate in Formularul Standard al SPA Dunarea Veche

Bratul Macin, observate la nivelul amplasamentului, in tranzit sau in vederea

hranirii:

Anthus campestris – fasa de camp

Dimensiuni - Marime: 16 – 18 cm - Anvergura aripi: 25 – 28 cm Status - nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC) conform

Listelor Rosii IUCN




44

Distributie - Oaspete de vara in cea mai mare parte a Europei, reprezentand mai putin de

jumatate din arealul global de distributie; raspandita din Spania pana in Mongolia - Efectivul populatiilor cuibaritoare din Europa este mare, numai in tarile UE

populatiile insumand 440 000 – 740 000 perechi - Specia ierneaza in Africa Subsahariana Habitat - De la regiunile mediteraneene la stepe - Prefera terenurile uscate, dar nu aride; habitatele preferate tind sa fie localizate

mai degraba in zone de ses continentale insorite - Evita terenurile abrupte sau pietroase, obstacole constand in corpuri de apa,

zonele cu vegetatie inalta, padurile, zonele umede, terenurile agricole sau tufarisurile

Biologie - Reproducerea incepe in mai-iunie; - Cuibareste pe sol, in cavitati putin adanci/ scobituri, adesea sub smocuri de

vegetatie; cuibul este o cupa alcatuita din tulpini si frunze, captusit cu material vegetal si par/blana; prezinta o deschidere laterala orientata de regula catre nord sau est; cuibul este construit mai mult de femela

- Ponta: 4 – 5 oua, incubate cca. 12 zile de catre femela - Hrana: insecte si seminte, mai ales iarna; se hraneste pe sol si printre vegetatia

scunda - migratoare Amenintari - Pierdera habitatului Conservare - legislativ, specia este protejata la nivel national prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: protectia habitatului

Calandrella brachydactyla - ciocarlie de stol

Dimensiuni




45

- Lungime: 13 – 14 cm - Anvergura aripi: 25 – 30 cm Status - nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC) conform

Listelor Rosii IUCN Distributie - larg distribuit in regiunile Mediteraneene din Europa si Africa de N pana spre

centrul Asiei - populatia europeana a fost estimate la 2.3 – 3.6 milioane perechi, din care 97% se

regasesc in Peninsula Iberica Habitat - regiuni aride cu covor vegetal scund, rasfirat, pe terenuri pietroase sau nisipoase,

terenuri neprelucrate, pasuni xerofile Biologie - Migreaza (cu exceptia populatiilor din Grecia); ierneaza in principal in regiunea

Sahel din Africa - In Europa de SE, ponta este depusa incepand cu mijlocul lui Aprilie; zborul

nuptial este insotit de cantece ale masculului la inaltimi de 30 -50 m; - Cuibul este construit de catre femela din vegetatie erbacee, radacini, captusit,

asezat direct pe sol, intr-o mica adancitura, de regula sub arbusti, tufarisuri sau smocuri de vegetatie inalta;

- Sunt depuse 2 ponte ce variaza intre 2 -5 oua, rar 6; - Cloceste numai femela, incepand cu ultimul ou depus, 11 -13 zile; - Puii sunt ingrijiti de catre ambii parinti; principala amenintare consta in pradarea

cuibului de catre serpi si distrugerea acestuia de catre turmele de animale domestice

- Maturitatea sexuala atinsa la 1 an - Hrana: in principal nevertebrate (Coleoptere, Hemiptere, melci) pe timp de

primavara, dar si seminte si alte vegetale in alte sezoane; isi culege hrana de pe sol.

Amenintari - Intensificarea agriculturii, pierderea habitatului Conservare - legislativ, specia este protejata la nivel national prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: protectia habitatului

Melanocorypha calandra – ciocarlie de baragan




46

Dimensiuni - Lungime: 17 – 19 cm - Anvergura aripi: 37 – 40 cm Status - nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC) conform

Listelor Rosii IUCN Distributie - Nordul Africii, sudul Europei, Orientul Apropiat si Mijlociu - Populatiile din S-SV Europei sunt sedentare, dar cele din Est ierneaza in regiunile

mediteraneene - Populatia UE a fost estimate la 1-1.3 milioane perechi, din care 95% sunt

localizate in Spania Habitat - Stepa, culture de cereale, campii deschise, platouri inalte, in zone cu tufarisuri,

arbusti, arbori imprastiati; evita terenurile aride, saraturate, pietroase, dar tolereaza bine temperature ridicate pana la 32 °C

Biologie - Cuibareste pe sol, sub movilite de vegetatie; cuibul este construit de catre ambele

sexe, intr-o mica adncitura, captusita cu Frunze si tulpinite; - Depunerea pontei: martie-iunie; de doua ori pe an: 4 -5 oua, rar 3 – 6. - Clocitul: 16 zile, de catre femela; puii sunt hraniti in cuib cca. 10 zile. - Vara, se hranesc in principal cu insecte, mai putin cu vegetale; iarna se hranesc

mai mult cu vegetale: seminte, lastari. Se hraneste in timp ce alearga pe sol; sapa dupa larve si pupe

- migratoare Amenintari - Pierderea habitatului, utilizarea insecticidelor Conservare - legislativ, specia este protejata la nivel national prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: protectia habitatului




47

Coracias garrulus - dumbraveanca

Dimensiuni - Marime: 29– 32 cm - Anvergura aripi: 52 – 57 cm Status - Aproape amenintata (Near Threatened - NT) pe Listele Rosii IUCN Distributie - Oaspete de vara in sudul si estul Europei, reprezentand peste 50 % din arealul

global de reproducere a speciei; se reproduce si in nord-vestul africii, vestul Asiei, pana in Pakistan si Mongolia, in est. Ierneaza in Africa Subsahariana

- Populatia dumbravencei, la nivel de UE, a fost estimate la 5 000 – 12 000 perechi Habitat - Zone de ses calde si insorite, poieni deschise, palcuri de pin sau stejar, cu

luminisuri, livezi, terenuri agricole mixte, vai largi de rauri, campii erodate, cu palcuri razlete de arbori spinosi sau de foioase.

- Cuibareste in scorburi de copaci mari, cavitati din stanci, constructii sau maluri de rauri

Biologie - Specie monogama, solitara si teritoriala, cu zbor de afisare specific - Ponta contine 4 – 5 oua si este incubate de catre femela pentru 17 – 19 zile - Dieta consta in nevertebrate: carabusi si alte insecte cu corp tare, chitinizat, dar si

mici vertebrate; in mod exceptional pot manca si fructe (struguri, smochine) - Migratoare – ierneaza in Africa, in Sudul Saharei; inaltimea de zbor in timpul

migratiei este de 300 -500 m, in coloane separate de km distanta, cu viteza medie de 48 km/h (observatii din Somalia)

Amenintari - Principalele amenintari sunt pierderea/ degradarea habitatului, intensificarea

agriculturii si utilizarea crescanda a pesticidelor (reducerea arelului de hranire), vanatului, persecutarii

Conservare - legislativ, specia este protejata la nivel national prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: protectia habitatului




48

Pe amplasament nu au fost observate specii de flora (habitate) si fauna

mentionate in Formularul Standard al SCI Podisul Nord Dobrogean, cuiburi

sau galerii ale speciilor pentru care a fost declarat acesta.

b) Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau

habitatelor de interes comunitar prezente in imediata vecinatate a proiectului,

mentionate in formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar.

Studiul asupra biodiversitatii s-a efectuat atat pe amplasamentul Parcului de

Eoliene cat si in zona din imediata vecinatate a acestuia, ce poate fi afectata de

implementarea proiectului.

Zonele din vecinatate asupra carora s-a insistat pentru analiza faunei si florei,

sunt reprezentate de rapele din nord estul parcului eolian, efectuandu-se observatii

in teren pana la o distanta de aproximativ 500 m fata de turbina 1 si portiunea de

canal din sud-vestul parcului eolian, aflat la aproximativ 260 m fata de turbina

numarul 4. In cazul vecinatatilor celorlalate 2 turbine ale parcului, observatiile s-

au realizat mult mai usor datorita omogenitatii habitatului – culturi agricole.

Schitarea principalelor zone din vecinatatea parcului eolian in care s-au realizat observatii in teren




49

In vecinatatea de nord-est a amplasamentului parcului eolian s-au produs de-

a lungul timpului surpari de sol ce au condus la formarea unor rape cu adancimi de

pana la aprox. 10-15 m. La analiza vecinatatilor, elaboratorul a realizat o serie de

observatii de-a lungul rapelor din vecinatatea parcului pana la o distanta de

aproximativ 500 m fata de amplasamentul turbinei nr 1.

In ceea ce priveste flora din vecinatatea parcului eolian pe suprafetele incluse

in SCI Podisul Nord Dobrogean, mentionam faptul ca in urma analizei efectuate in

teren s-a constatat ca suprafetele cu specii ierboase importante din punct de vedere

calitativ – caracteristice stepei, se limiteaza la fasii inguste de-a lungul rapelor,

inaccesibile manevrarii utilajelor agricole datorita instabilitatii solului. Prezentam

mai jos speciile inregistrate la nivelul releveului realizat in teren: RELEVEU FITOCENOTIC (Vecinatate)

Denumire stiintifica Denumire populara Scara Abundenta - Dominanta

Braun-Blanquet Chrysopogon gryllus sadina 3-4 Thymus pannonicus cimbru + Botriochloa ischaemum barboasa 1 Medicago falcata lucerna galbena + Savia nemorosa salvia decamp 1 Teucrium polium inchegatoare + Scleranthus annuus buruiana surpaturii + Artemisia austriaca pelinita r Convolvulus arvensis rochita randunicii r Eryngium campestre scaiul dracului + Teucrium chamaedris jugarel + Dianthus carthusianorum garofita de camp r Linum usitatissimum inul r Stachys recta jales salbatic + Stipa capillata nagara 1 Salvia nutans jales + Verbascum phlomoides lumanarica + Euphorbia agraria laptele cainelui + Plantago lanceolata patlagina + Helichrysum arenarium sominoc r Onobrychis viciifolia sparceta + Anthemis tinctoria floare de perina r




50

Sideritis montana vulturica +

A fost identificata asociatia vegetala Thymio pannonici-Chrysopogonetum

grylli Donita et al. 1992 (Syn.: Chrysopogonetum grylli Soó 1939). Asociatia este

raspandita in areale mai putin uscate, cu un regim de umezeala atmosferica mai

ridicata, ce se reflecta si in compozitia ei floristica mai bogata (conform

“Fitocenozele din Romania, Sintaxonomie, Structura, Diamica si Evolutie”, V.

Sanda, K. Ollerer, Petru Burescu)

Specii edificatoare: Chrysopogon gryllus si Thymus pannonicus

Alte specii observate: Artemisia austriaca, Botriochloa ischaemum, Eryngium

campestre, Haplophyllum suaveolens, Salvia nemorosa, Salvia nutans, Teucrium

polium, Teucrium chamaedris, Stipa capillata, Linaria sp. Asociatia se incadreaza

in habitatul 62 CO*Stepe ponto-sarmatice.

In ceea ce priveste speciile arbustive, mentionam faptul ca acestea au fost

identificate doar la nivelul zonei limitrofe rapelor precum si pe coastele abrupte ale

acestora.

Foto original




51

Foto original

In vederea identificarii speciilor arbustive, tinand cont si de dispunerea

acestora, metoda folosita in teren a fost cea a transectelor liniare dus-intors de

lungul marginilor rapei (aproximativ 300 m de fiecare parte), notandu-se speciile

intalnite.

Asociatia identificata este Pruno spinosae-Crataegetum (Soó 1927) Hueck

1931 (Syn.: Prunetum moldavicae Dihoru (1969) 1970; Rubo caesii-Prunetum

spinosae Ratiu et Gergely 1979), prezentand o diversitate specifica mare

reprezentata de arbori, arbusti, subarbusti, liane si plante ierboase

Specii edificatoare: Crataegus monogyna, Prunus spinosa

Specii insotitoare observate:

• arbori – Acer tataricum, Cerasus mahaleb

• arbusti – Corylus avellana, Rosa canina, Berberis vulgaris,

Carpinus orientalis, Cornus sanguinea, Cornus mass

• subarbusti – Rubus fruticosus

• liane – Clematis vitalba

• ierburi – Agropyron cristatum, Convolvulus arvensis, Botriochloa

ischaemum, Cichorium intybus, Carduus nutans, Echinops sphaerocephalus,

Teucrium polium, Asparagus verticilatus




52

Asociatia se incadreaza in habitatul 40*CO Tufarisuri de foioase ponto-

sarmatice.

Extrase din Formularul Standard (Cap 3.1 Tipuri de habitate prezente in sit si

evaluarea sitului in ceea ce le priveste) pentru cele 2 habitate de interes comunitar

identificate in vecinatatea parcului eolian:

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr.rel Conserv. Global 40CO* Tufarisuri de foioase

ponto - sarmatice 2 A A B B

62 CO* Stepe ponto-sarmatice 27,9 A A B A

Cele doua habitate prioritare sunt mentionate in OUG 57/2007 cu

completarile si modificaruile ulterioare, in Anexa Nr.2 Tipuri de habitate naturale

a caror conservare necesita declararea ariilor speciale de conservare.

In ceea ce priveste fauna, s-a urmarit identificarea speciilor de fauna

terestra si avifauna mentionate in Formularele Standard ale SPA Dunarea Veche

Bratul Macin si SCI Podisul Nord Dorbogean, locurile de odihna, adapost si

cuibarit ale acestora.

Dintre speciile prezentate in cadrul Formularului Standard a fost identificata

o singura specie, respectiv Testudo graeca mentionata in Cap.3.2.d. Specii de

amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

Cod Specie Populatie:

Rezidenta

Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop Conserv Izolare Global

1219 RC A B B A

A fost identificat un singur exemplar in interiorul rapei, in zona de frunzis de

la baza tufarisurilor.




53

Foto original:

Prezentam in cele ce urmeaza ecologia speciei: Testudo graeca – broasca testoasa dobrogeana

Dimensiuni - Lungime: 14,15 – 27,0 cm Status - specie vulnerabila (Vulnerable - VU) conform Listelor Rosii IUCN Distributie - este prezenta din Nordul Africii pana in Caucaz si Asia Mica. In Europa este

prezenta in Balcani, in zone restranse din sudul Spaniei si a fost introdusa in numeroase localitati din peninsula Italica, Sardinia, Sicilia, Malta.




54

- in Romania este prezenta doar in Dobrogea. In Dobrogea poate fi gasita in muntii Macinului, la altitudini de peste 400m, dar a fost semnalata la altitudini de 2500m inafara Europei (Lambert, 1997).

- nu exista estimari ale marimii populatiilor de testoase dorbogene. Sunt animale lente ce se camufleaza foarte bine si de aceea detectabilitatea lor este extrem de redusa.

Habitat - sunt animale foarte bine adapatate la habitate aride - nu este o specie foarte pretentioasa la habitat, fiind gasita atat in zona de stepa, in

pajisti, cat si paduri si vii - prefera locurile insorite si de aceea poate fi gasita frecvent pe dealuri si in zone cu

stancarii - recolonizeaza cu succes terenurile agricole, in special viile, lasate in parloaga Biologie - primavara si toamna are loc jocul nuptial in urma caruia are loc reproducerea. - la inceputul verii femela depune, intr-o adancitura sapata cu membrele

posterioare, cateva oua (4-12) cu coaja tare din care eclozeaza puii dupa aproximativ 3 luni.

- se adapostesc in vizuini sapate sau in grote pe timp de noapte, dar si ziua, cand temperaturile sunt fie scazute fie prea scazute.

- iarna se ingroapa in pamant pentru hibernare. - sunt active la temperaturi peste 18°C si se refugiaza la caldura la temperaturi peste 28°C (Lambert, 1981). - poate da nastere la hibrizi viabili cu alte specii inrudite de testoase, inclusiv cu

Testudo hermanni (Mertens, 1968). Amenintari - este afectata de deteriorarea, distrugerea si fragmentarea habitatului. Astfel,

constructia canalului Dunare-Marea Neagra izoleaza in prezent populatiile de testoase din Dobrogea.

- colectarea in vederea comercializarii sau distrugerea directa in anumite zone poate avea un impact semnificativ.

- proliferarea cainilor si pisicilor fara stapan sau a turmelor de mistreti in unele zone pot reduce mult rata de supravietuire a puilor.

- in zonele intens pasunate animalele sunt puternic infestate de capuse. - incendiile pot de asemenea cauza o mortalitate ridicata. Conservare - legislativ, specia este protejata la nivel national prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: conservarea habitatului natural si asigurarea

coridoarelor de legatura intre acestea pentru a permite schimburile naturale de indivizi intre diversele populatii, constientizarea sociala.




55

Dintre speciile de avifauna mentionate in Formularul Standard al SPA

Dunarea Veche Bratul Macin, identificate in vecinatatea parcului eolian mentionam

urmatoarele specii:

- Lanius minor – mentionat in Cap. 3.2.a. Specii de pasari enumerate in

anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

- Lanius collurio - mentionat in Cap. 3.2.a. Specii de pasari enumerate

in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

- Buteo rufinus - mentionat in Cap. 3.2.a. Specii de pasari enumerate in

anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Exemplarele de Lanius minor si Lanius collurio au fost observate la nivelul

tufarisurilor din nord – estul parcului eolian, in vreme ce un exemplar de Buteo

rufinus a fost observat cuibarind la nivelul rapei, la aproximativ 450 m fata de cea

mai apropiata turbina eoliana. Mentionam faptul ca sorecarul mare a fost observat

inclusiv in timp ce in imediata vecinatate a cuibului (la distante mai mici decat

distanta dintre cuib si obiectivele parcului eolian), se desfasurau activitati de

recoltare a culturilor de florea soarelui.

Cuib de Buteo rufinus – vedere de aproape, vedere de ansamblu




56

Extras din Formularul Standard privind populatia speciilor: Cod Specie Populatie

Rezidenta Cuibarit/

Reproducere Iernat Pasaj Sit

Pop Conserv Izolare Global

A 403 Buteo rufinus - 8-11p - - C A C A A 338 Lanius collurio - 400p - - C B C B A 339 Lanius minor - 120p - - C B C A

Date privind ecologia speciilor: Buteo rufinus – sorecar mare

Dimensiuni - Lungime: 50 – 61 cm - Anvergura aripi: 130 – 150 cm Status - specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC)

conform Listelor Rosii IUCN Distributie - raspandire larga in Africa de N si Asia, din Maroc pana in China de V; este

intalnit si in Europa de SV; - populatia europeana a fost estimata la 1 000 – 2 000 perechi Habitat - pentru cuibarit prefera habitatele de stepa, cu terenuri deschise, necultivate, cu

tufarisuri inalte, arbori, stancarie, coline - juvenilii se disperseaza la nord de teritoriul de cuibarit, astfel ca prezenta sa a fost

inregistrata si in Europa de N Biologie - Perioada de reproducere: martie – mai; ponta cuprinde 2 -3 oua - Dieta: in primul rand mamifere mici, reptile si insecte mari; - Isi cauta prada in zboruri circulare sau din puncte de observatie inalte - Urmareste incendiile spontane pentru a prinde animalele care fug panicate; de

asemenea monitorizeaza vizuinile de rozatoare si pandeste insectele - Migreaza; ierneaza din Turcia pan in Nordul Africii; - Parasesc teritoriile de cuibarit la sfarsitul lui August – septembrie si se intorc la

mijlocul lui Martie – Aprilie; - In caz de seceta se pot inregistra migratii locale




57

Amenintari - Pierdera habitatului Conservare - legislativ, specia este protejata la nivel national prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: protectia habitatului Lanius collurio – sfrancioc rosiatic

femela Juvenil mascul

Dimensiuni - Lungime: 16 – 18 cm - Anvergura aripi: 24 – 27 cm Status - specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC)

conform Listelor Rosii IUCN Distributie - oaspete de vara in cea mai mare parte a Europei, care reprezinta mai putin de

jumatate din arealul lor global de distributie - regiunile de iernat sunt localizate in Africa Subsahariana - populatia UE a fost estimate la 700 000 perechi Habitat - povarnisuri line, calde, insorite, uscate, semi – aride, cu tufarisuri rasfirate,

arbusti, ogoare, terenuri virane Biologie - reproducerea dureaza din mai – iulie; - cuibaresc in zone cu tufarisuri spinoase, uneori la inaltimi in arbori, gramezi de

lemne - cuiburile sunt alcatuite din materiale vegetale captusite cu blana, par, licheni,

iarba, inflorescente, muschi, stuf - ponta: 3 -7 oua incubate 12 -16 zile mai mult de catre femela hrana: insecte si alte nevertebrate precum si mamifere mici, pasari, reptile - migratoare; parasesc teritoriile de reproducere in August - Septembrie Amenintari - Intensificarea agriculurii, utilizarea irationala a pesticidelor




58

Conservare - legislativ, specia este protejata la nivel national prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: protectia habitatului

Lanius minor – sfrancioc cu frunte neagra

Femela Mascul

Dimensiuni - Lungime: 19 – 21 cm - Lg. aripi: 32 – 35 cm Status - specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC)

conform Listelor Rosii IUCN Distributie - oaspete de vara raspandit in Europa de Est si Sud, reprezentand peste 50% din

arealul global de distributie - din Spania pana la muntii Altai - ierneaza in Africa Subsahariana - populatia UE este estimate la cca. 2 100 perechi, reprezentand 2,5 % din populatia

europeana totala Habitat - prefera climatul de stepa, mediteranean sau temperat - habitate deschise, cu tufarisuri si arbusti; Biologie - reproducerea: mai+iulie - cuibul este situat pe ramuri laterale, pana la 4 m fata de trunchi sau in

coronament, in general la inaltimi mari deasupra solului - cuibul este alcatuit din materiale vegetale, incluzand plante aromatice,

inflorescente, etc., captusite cu par/ blana/ pene - ponta: 5 – 6 oua incubate 15 -16 zile de catre femela - hrana: insectes in teritoriul de hranire trebuie sa existe numeroase elemente inalte,

de unde acesta poate sa pandeasca prada; rar ataca si alte pasari




59

- migratoare Amenintari - Intensificarea agriculurii, utilizarea irationala a pesticidelor Conservare - legislativ, specia este protejata la nivel national prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: protectia habitatului

3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar

afectate

Prin realizarea si functionarea parcului eolian nu vor fi afectate specii de

interes comunitar. Mai mult decat atat, apreciem o usoara imbunatatire a

conditiilor locale de habitat prin implementarea parcului eolian, tinand cont de

efectele pozitive ce decurg din implementarea unor conditii speciale in aceasta

regiune si de efectele masurilor propuse pentru asigurarea unui grad ridicat de

protectie a biodiversitatii locale si a vecinatatilor (vezi capitolul “D”).

4. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar

Prezentam mai jos speciile de fauna intalnite in timpul observatiilor in teren

efectuate la nivelul amplasamentului si vecinatatilor si statutul de conservare al

acestora:

Clasa Reptilia:

Ordinul Sauria: Podarcis taurica –este prezenta in anexa 4A din OUG

57/2007 modificata si completata de ORD 154/2008.

In urma parcurgerii transectelor stabilite in teren, au fost observate sporadic

exemplare ale acestei specii, la nivelul tufarisurilor ce marginesc rapa precum si in

zona fostului canal de irigatie aflat in sud-vestul amplasamentului analizat, zona

unde s-a constat ca exista un grad de umiditate usor mai ridicat fata de zona

cultivata.




60

Podarcis taurica – soparla de stepa

Foto originale :Podarcis taurica

Status - specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC) conform Listelor Rosii IUCN Distributie - Grecia, insulele Ionice, Albania, Turcia Europeana, Bulgaria, fosta Iugoslavie, Ungaria - in sudul Romaniei si in Banat, sudul Olteniei si Dobrogea - in habitate specifice in cateva zone din centrul si sudul tarii (Gasc et al., 1997) - prezenta pe litoral si in habitatele costiere - populatiile de soparla de stepa sunt destul de bine cercetate in Romania; populatiile sunt de obicei dense, concentrate in habitat (Fuhn si Vancea, 1961). Habitat - ocupa habitate in zone cu stancarii si ierburi, taluzuri de cale ferata si canale navigabile si de irigatii, canarale, viroage, bolovanisuri, uneori chiar pe dunele de nisip - mai poate fi gasita si la liziera padurilor, pe terenuri agricole si rape cu loess Biologie - este o specie destul de termofila, preferand terenurile cu expozitie sudica si estica - faptul ca specia poate fi inatlnita in habitate din apropierea apei si liziera padurilor sugereaza ca necesita umezeala - hiberneaza ingropata in pamant de la inceputul lui noiembrie pana in aprilie - dieta consta in artropode - indivizii sunt activi de obicei intre orele 9 si 17 - imperecherea are loc in aprilie - ponta este depusa in a doua jumatate a lunii mai; femela depunde de regula maxim 4 oua - juvenilii eclozeaza in septembrie - constituie baza trofica importanta pentru un numar mare de specii de reptile, mamifere si pasari Amenintari




61

- la nivelul Romaniei, intensificarea agriculturii reprezinta principala amenintare, concretizata prin pierderea habitatului acestei specii (inlocuirea vegetatiei de stepa cu plante de cultura si ruderalizarea pajistilor stepice) Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: conservarea habitatului natural si asigurarea coridoarelor de legatura intre acestea pentru a permite schimburile naturale de indivizi intre diversele populatii.

Implementarea si functionarea obiectivului nu va conduce la afectarea

integritatii populatiilor sau a dinamicii acestora, data fiind etologia speciei (specie

cu o plasticitate ecologica ridicata, foarte bine adaptata la prezenta si activitatea

antropica). Prin respectarea intocmai a proiectului nu vor fi afectate fizic suprafete

suplimentare de teren fata de cele prevazute in proiect, respectiv zona de tufarisuri

ce marginesc rapa si canalul de irigatii, unde au fost observate exemplare de

Podarcis taurica. Mentionam faptul ca de-a lungul canalului se afla un drum de

exploatare utilizat in prezent pentru accesul utilajelor agricole. Constructia parcului

eolian nu presupune alt fel de interventii decat cele din prezent, respectiv utilizarea

temporara a De pentru accesul utilajelor implicate in constructia parcului eolian.

Data fiind etologia speciei (specie cu o plasticitate ecologica ridicata, foarte bine

adaptata la prezenta si activitatea antropica) precum si faptul ca nu vor exista alt fel

de interventii si se vor respecta suprafetele din proiect, impactul asupra speciei va

fi nesemnificativ.

Ordinul Serpentes

- Coluber (Dolichophis) caspius– sarpele rau; specie protejata prin OUG 57/

2007 - ANEXELE 4A - Specii de interes comunitar si 4B, Specii de interes

national




62

Foto originale: Dolichophis caspius* – sarpele rau - exuvii

*Identificarea speciei s-a realizat in urma analizei folidozei.

Exuviile au fost identificate in vecinatatea parcului, la baza speciilor

lemnoase ce marginesc rapa din nord-estul parcului, prin stratul de frunze si resturi

vegetale.

Habitat

- Stepa si silvostepa: liziere forestiere, tufarisuri, pante sau viroage cu loess

sau stancarie, cu vegetatie arborescenta

- Poate fi intalnit si in ecosisteme puternic antropizate, agroecosisteme, livezi,

vii, cladiri parasite, ruine, etc..

Biologie si ecologie

- Specie xerofila si termofila, strict diurna

- Dieta juvenililor (dar si a adultilor) cuprinde reptile, mai ales lacertidae, dar

si insecte (juvenilia proaspat eclozati); dieta adultilor cuprinde in principal

mamifere mici, dar pot prada si cuiburile pasarilor.

- Cel mai rapid din serpii faunei noastre (si europene), se catara foarte bine pe

arbusti, copaci si stanci

- Foarte agresiv cand este prins

- Imperecherea are loc in aprilie-mai; ponta este compusa din 5-12 oua,

depuse spre sfarsitul lui iunie, inceputul lui iulie; puii eclozeaza in august-

septembrie




63

- Maturitatea sexuala este atinsa la 3 ani

- Masculii adulti depasesc femelele in dimensiuni

- Intra in hibernare la sfarsitul lui septembrie, inceputul lui noiembrie

- Prefera sa se odihneasca la soare, in apropierea unui adapost

Masuri de conservare necesare

- Specia are de suferit atat datorita uciderilor directe, a traficului rutier, cat si a

distrugerii habitatelor specifice si a disparitiei din unele zone a hranei de

baza a adultilor.

- Masurile de conservare recomandate sunt: conservarea habitatelor specifice

si limitarea impactului antropic, in zonele ce adapostesc populatii ale speciei;

Statut de conservare al speciilor: Nr. Crt

Denumire stiintifica OUG 57/2007

Categorie SPEC

Categorie IUCN

1 Podarcis taurica Anexa 4A - LC 2 Dolichophis caspius Anexa 4A - -

Clasa AVES

Inafara speciilor de interes comunitar mentionate in Formularul Standard al

SPA Dunarea Veche Bratul Macin, tratate in cap 2.a), 2.b) la nivelul

amplasamentului si a vecinatatilor au mai fost observate urmatoarele specii de

avifauna de interes comunitar (si nu numai): Pop.

cuibaritoare in Romania (perechi)

Tendinta populatiei la nivelul tarii

Nr. crt

Denumire stiintifica

OUG

57/2007

Categorie

SPEC

Categ. IUCN

Conform Bird Life International1 Alauda arvensis Anexa 5C 3 LC 460,000-850,000 -

2 Anthus campestris Anexa 3 3 LC 150,000- 220,000 0

3 Anthus trivialis - Non-Spec LC 600.000-850.000 0 4 Coracias garrulus Anexa 3 2 NT 4,600-6,500 0

5 Corvus corone cornix Anexa 5C Non Spec LC 240,000-320,000 +

6 Corvus frugilegus Anexa 5C Non Spec LC 350,000 420,000 7 Corvus monedula Anexa 5C Non-SpecE LC 250.000-400.000 +




64

8 Falco tinnunculus Anexa 4B 3 LC 10 000 – 14 000 - 9 Buteo rufinus Anexa 3 3 LC 65-110 + 10 Buteo buteo - Non-Spec LC 28.000-34.000 0

11 Calandrella brachydactila Anexa 3 3 LC 10.000-12.000 0

12 Galerida cristata – 3 LC 220,000-312,000 + 13 Hirundo rustica – 3 LC 800,000 – 1000,000 0

14 Lanius collurio Anexa 3 3 LC 1.380.000-2.600.000 p +

15 Lanius minor Anexa 3 3 LC 364,000-857,000 + 16 Miliaria calandra Anexa 4 B 2 LC 940,000-1,200,000 + 17 Merops apiaster Anexa 4 B 3 LC 15,000-20,000 - 18 Oenanthe oenanthe – 3 LC 225,000 -343,000 +

19 Passer domesticus – 3 LC 1,200,000-3,400,000 0

20 Passer hispaniolensis Anexa 4B Non-Spec LC 125.000-254.000 0

21 Melanochorypha callandra Anexa 3 3 LC 85-105 0

22 Sturnus vulgaris Anexa 5C 3 LC 840,000-1,224,000 0 23 Cuculus canorus - Non-Spec LC 400.000-800.000 0 24 Glacidium

passerinium Anexa 3 Non-Spec LC 2.500-4.000 0

25 Motacilla alba Anexa 4B Non-Spec LC 1.500.000-1.900.000

0

26 Parus major - Non-Spec LC 1.850.000-2.600.000 0

OUG 57/2007: - ANEXA 3 SPECII - de plante si de animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica - ANEXA 4 A - SPECII DE INTERES COMUNITAR - Specii de animale si de plante care necesita o protectie stricta - ANEXA 4 B - SPECII DE INTERES NATIONAL- Specii de animale si de plante care necesita o protectie stricta - ANEXA 5 A - SPECII DE INTERES COMUNITAR - Specii de plante si de animale de interes comunitar, cu exceptia speciilor de pasari, a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management - ANEXA 5 B - SPECII DE ANIMALE DE INTERES NATIONAL ale caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management - ANEXA 5 C - SPECII DE INTERES COMUNITAR a caror vanatoare este permisa - ANEXA 5 D - SPECII DE PASARI DE INTERES COMUNITAR - a caror comercializare este permisa - ANEXA 5 E - SPECII DE PASARI DE INTERES COMUNITAR - a caror comercializare este permisa in conditii speciale

Categorie SPEC: SPEC 1 - (specii Europene, periclitate la nivel global) SPEC 2 - (specii concentrate in Europa, cu statut de conservare nefavorabil in Europa)




65

SPEC 3 - (specii a caror populatii nu se concentreaza in Europa, cu statut de conservare nefavorabil in Europa) Non-SPECE - (specii concentrate in Europa, cu statut de conservare favorabil in Europa) Non-SPEC - (specii a caror populatii nu se concentreaza in Eruropa, cu statut de conservare favorabil in Europa) Not Evaluated – neevaluate

Categorie IUCN: • Disparute (EX) • Disparute in salbaticie (EW) • Amenintate critic (CR) • Amenintate (EN) • Vulnerabile (VU) • Usor amenintate (NT) • Cu risc scazut (LC) • Date insuficiente (DD) • Neevaluate (NE) Tendinta populatiei la nivelul tarii: “-” populatie in scadere “0” populatie constanta “+” populatie in crestere

In timpul deplasarilor in teren a fost observat un cuib de Glacidium

passerinium (ciuvica), pe versantul rapei, cu orientare nord-estica, la aproximativ

360 m masurati in linie dreapta pana la cea mai apropiata turbina a parcului eolian.

Glacidium passerinium (ciuvica)

Prezentam mai jos date privind ecologia speciilor de fauna observate si

identificate pe amplasament si in vecinatatea acestuia:




66

Alauda arvensis – ciocarlie de camp

Dimensiuni - Lungime: 18 – 19 cm - Lg. aripi: 30 – 36 cm Status - specie comuna, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC) conform Listelor Rosii IUCN Distributie - comuna, raspandita in Europa, reprezentand sub 50% din arealul sau global de distributie - populatia UE a fost estimata la cca. 15 -20 milioane perechi Habitat

- specie de stepa, bine adaptata si la regiunile cultivate - prefera terenurile inierbate, fara prea multa vegetatie arbustiva; habitatul

optim pentru cuibarit consta in vegetatie inalta de 15 pana la 40 cm, din zona dunelor nisipoase, coline si margini de coline

- in regiunile joase cultivate si pasunate, apar in densitati mai mici Biologie

- perechile se formeaza in februarie - teritoriile sunt ocupate de stoluri mari si sunt de regula aceleasi de la an la an - dansurile nuptiale ating climax-ul in martie-aprilie, in special dupa ploaie;

masculii devin teritorial pe durata reproducerii - reproducerea dureza din aprilie pana in iulie, cu 2 -3 ponte a cate 3 – 5 oua - cuibul este o cupa putin adanca alcatuita din material vegetal si uneori

blana/par, direct pe sol, uneori adapostit de smocuri de vegetatie, uneori in mici depresiuni

- incubarea dureaza 11 zile, puii pot parasi cuibul dupa 10 zile, dar nu pot zbura decat dupa 20

- insectivore vara, in general granivore iarna - in principiu este o specie sedentara, dar in iernile grele, populatiile nordice se

pot alatura celor rezidente in regiunile sudice ale Europei - daca iernile sunt prea geroase, pot muri

Amenintari




67

- utilizarea pesticidelor, practicile agricole invazive Conservare

- masuri de conservare recomandate: practici agricole neinvazive

Anthus campestris – fasa de camp – prezentata in cap 2.a

Buteo buteo – sorecar comun

Dimensiuni - Marime: 46 – 58 cm - Anvergura aripi: 110 – 132 cm Status - specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC)

conform Listelor Rosii IUCN Distributie - comuna, raspandita in majoritatea Europei, reprezentand sub 50% din arealul sau

global de distributie - populatia europeana este mare; a fost estimata la cca. 710 000 perechi Habitat - ocupa habitate variate, dat intotdeauna cu vegetatie arbustiva (cu diferite grade de

acoperire) - prefera lizierele si regiunile unde zonele cultivate, pasunile, pajistile, mlastinile

alterneaza cu zone impadurite sau palcuri arbustive (conifere/ foioase) - ierneaza pe terenuri deschise, stepa sau zone umede; prefera terenurile fara

denivelari sau cu pante usoare den zone de altitudine joasa sau moderata Biologie - depunerea pontei se realizeaza in martie - mai - cuibareste in arbori mari, in special in zona lizierelor - cuibul consta intr-o platforma de ramurele/ bete, captusite cu verdeata si este

construit la bifurcatia ramurilor sau pe ramuri, aproape de trunchi - ponta consta in 2 – 4 oua incubate 35 -38 zile de catre femela, hrana fiind

asigurata de mascul - maturitatea sexuala este atinsa la 3 ani - dieta este adaptata in functie de prada disponibila local sau sezonier si consta in




68

principal din rozatoare, mici mamifere, reptile, dar si nevertebrate – insecte (lacuste, greieri) si oligochete (rame); cand stocul de mamifere mici scade, pot trece pe pasari

- vaneaza in terenuri deschise, luminisuri de padure, in apropierea stancariilor, lizierelor; de regula, prada este capturata la sol; nevertebratele sunt capturate mergand pe sol

- partial migratoare – populatiile din centrul Europei – acestea ierneaza in Africa, Israel si Arabia

Amenintari - vanatoarea, persecutia, distrugerea habitatelor Conservare - masuri de conservare recomandate: protejarea habitatelor, masuri legislative Calandrella brachydactyla - ciocarlie de stol – prezentata in cap 2.a)

Coracias garrulus - dumbraveanca – prezentata in cap 2.a) Corvus corone cornix – cioara griva

Dimensiuni - Lungime: 44 – 51 cm - Lg. aripi: 84 – 100 cm Status - specie comuna, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC) conform Listelor Rosii IUCN Distributie - raspandita in N si E Europei - migreaza din S pana in V Europei, S Iranului si Afganistanului, V Pakistanului si V Chinei pentru iernat (Sibley Charles G. 1996) - populatia europeana este imensa si a fost estimata la 14 000 000 – 34 000 000 indivizi Habitat - se reproduce in regiunea vest – palearctica, din zona sub-arctica, boreala si temperata, pana in cea mediteraneana, stepica, desertica si pana la inaltimi de 1000




69

m in Carpati si Urali Biologie - depunerea pontei incepe din martie, pana in mai; este depusa o singura ponta, de 2 – 7 oua, incubatia durand 18 -19 zile - cuibul este construit in arbori inalti, la marginea padurilor, pe stalpi LEA, piloni, rar pe stanci, cladiri sau la sol; daca nu sunt arbori disponibili, se pot folosi de arbusti, tufarisuri sau vegetatie joasa si densa - cuibul este pozitionat in partea superioara a arborelui, aproape de trunchi sau la bifurcatia ramurilor - cuibul este o structura masiva dar elastica, tipica, din 4 straturi: fundatia din ramuri rigide, uneori cu tot cu frunze, unite cu un strat de muschi si iarba, urmat de un alt strat, din ramurele, tulpini, radacini, fasii de scoarta, iarba, lana, pene, blana, materiale moi artificiale; adesea sunt incorporate oase de animale si cabluri de telefon, pentru fundatie - dieta: nevertebrate si seminte de cereale, dar si mici vertebrate, oua de pasari, resturi, carcase, in functie de disponibilitatea hranei din teritoriul ocupat - se hraneste la sol, in culturi agricole, pajisti, pasuni, terenuri inierbate – in primavara si vara; toamna si iarma – in culturi, in apropierea padurilor, asezarilor umane(ferme, orase) Amenintari - specia nu este amenintata Conservare - masuri de conservare recomandate: nu sunt necesare Corvus monedula – stancuta


conform Listei Rosii IUCN Distributie - raspandita in majoritatea Europei, reprezentand peste 50% din arealul sau global

de distributie




70

- populatia europeana este foarte mare; a fost estimata la cca. 10 – 29 000 000 indivizi

Habitat - se reproduce in zonele boreale, temperate, se stepa ale regiunii vest – palearctice

si in regiunile joase mediteraneene, continentale si oceanice - evita caldura excesiva, inghetul si zapada Biologie - reproducerea are loc in aprilie - mai - cuibareste in scorburi, gauri, structuri artificiale, cuiburi vecgi de ciocanitoare;

cuibul variaza ca structura si dimensiune, in functie de natura scorburii/ cavitatii; - cuiburi sunt adesea reutilizate - ponta cuprinde 4 – 6 oua incubate 17 – 18 oua doar de catre femela - dieta: nevertebrate, fructe, carcase, resturi, uneori mici vertebrate si oua de pasari;

puii sunt hraniti in principal cu nevertebrate - se hranesc in perechi sau mici stoluri, aproape intotdeauna pe sol; uneori pot

cauta hrana prin arbori – omizi defoliatoare, carabusi, chiar ghinda Amenintari - persecutia, utilizarea insecticidelor Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul

ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice

Corvus frugilegus – cioara de semanatura

Dimensiuni - Lungime: 41 – 49 cm - Lg. aripi: 81 – 94 cm Status - specie comuna, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC) conform Listelor Rosii IUCN Distributie - comuna, raspandita in majoritatea Europei, reprezentand sub 50% din arealul sau global de distributie




71

- populatia europeana este foarte mare; a fost estimata la cca. 20 – 35 000 000 indivizi Habitat - se reproduce doar in zonele boreale si temperate ale regiunii vest – palearctice; este prezenta doar iarna in regiunile mai calde - nu patrunde in regiunile montane - in regiunile joase continentale si oceanice Biologie - reproducerea are loc in martie- aprilie - cuibareste in varfutile arborilor, in coronament, in grupuri izolate - cuibul este o semisfera, uneori usor aplatizata; fundatia este alcatuita din ramuri si bete mari, iar golurile formate de acestea sunt captusite cu ranuri elastice – salcie, mesteacan, frunze, radacinute, lipite cu argila si captusit cu un alt strat de muschi, tulpini, pene, iarba, uneori hartie - ponta cuprinde 2 -6 oua; incubarea dureaza 16 -18 zile si este realizata doar de femela - isi cauta hrana in principal pe sol, rar in arbori; ca areal de hranire prefera pasunile si culturile agricole; primavara se hraneste pe culturi cu seminte si cu insectele descoperite in timpul lucrarilor agricole, in special larve; - prefera zonel cu nuci si culturi agricole, in special cerealiere; - evita zonele cu tufarisuri si impadurite; prefera sa se hraneasca cu insecte, rame si nuci, iar cand aceste resurse se epuizeaza, pasarile se aduna in stoluri mari si se hranesc cu porumb, grau, orz, mazare sau fasole - au obiceiuil sa stranga nuci; acestea sunt culese din copaci si ingropate /ascunse la anumite distante, in vegetatie, sol sau intre bucati de pamant arat. Pasarea se intoarce toamna sa se hranesca cu nucile ingropate/ ascunse - migratoare in iernile aspre, in Eurasia; migreaza ziua in stoluri Amenintari - persecutia, utilizarea insecticidelor Conservare

- masuri de conservare recomandate: nu se cunosc pentru aceasta specie Falco tinnunculus – vinderel, vanturel rosu




72

Dimensiuni - Lungime:31– 37 cm - Lg. aripi:68 – 78 cm Status - specie comuna, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC) conform Listelor Rosii IUCN Distributie - comuna, raspandita in majoritatea Europei, reprezentand sub 25% din arealul sau global de reproducere - populatia globala este foarte mare; a fost estimata la cca. 5 milioane indivizi Habitat - specie bine adaptata la procesele de antropizare; intalnita intr-o gama larga de habitate – parcuri, livezi, regiuni impadurite restranse, ravene, chei, zone urbane, stepe aride si semi-aride, regiuni cultivate Biologie - de regula cuibareste in perechi izolate dar pot forma si colonii laxe cuibaritoare - cuibaresc in cuiburi parasite, in scorburi, stancarii sau chiar in structuri realizate de om - ponta cuprinde 3 – 5 oua si este depusa in aprilie-mai; ouale sunt depuse la intervale de 2 zile - incubarea dureaza 26 -30 zile si este relizata de femela; rata de crestere a puilor este rapida; hrana este asigurata de mascul - dieta cuprinde mamifere mici – rozatoare, pasari si nevertebrate – ortoptere si anelide, uneori resturi - pot vedea si in spectrul UV - migratoare sau partial migratoare; migreaza spre sud si sud-vest Amenintari - persecutia Conservare - masuri de conservare recomandate: interzicerea braconajului Galerida cristata - ciocarlan




73

Dimensiuni - Lungime: 17 – 19 cm - Lg. aripi: 32 – 36 cm Status - specie comuna, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC) conform Listelor Rosii IUCN Distributie - rezident cu larga raspandire in Europa (mai putin in Nord), aceasta reprezentand mai putin de jumatate din arealul de distributie la nivel mondial - populatia europeana a fost estimata la peste 3 600 000 perechi Habitat - ocupa o varietate de habitate,in zonele de campie, in special terenuri deschise cu vegetatie risipita, zone cultivate, cai de comunicatie, terenuri virane Biologie - cuibareste pe sol, in camp deschis sau la adapostul arbustilor, vegetatie deasa, etc. cuibul consta intr-o adancitura in sol, fiind captusit cu vegetatie; - un cuib nou este construit pentru fiecare ponta; construirea cuibului dureaza 2 – 4 zile; - ponta: 3 -5 oua; clocirea: 11 -13 zile; cloceste doar femela, dar ocazional si masculul - hrana: vegetale si nevertebrate, iarna; insectele sunt vanate in zbor si le sunt smulse aripile inainte de a fi consumate Amenintari - deistrugerea habitatelor, utilizarea insecticidelor Conservare - la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna si Directiva Pasari - masuri de conservare: protectia habitatului




74

Hirundo rustica – randunica

Dimensiuni - Lungime: 17 – 21 cm - Lg. aripi: 32 – 34 cm Status - Cu risc scazut (Least Concern - LC) conform Listelor Rosii IUCN Distributie - oaspete de vara in cea mai mare parte a Europei, aceasta reprezentand mai putin de 50% din arealul sau global de distributie - populatia globala este mare; a fost estimata la cca. 190 000 000 indivizi (Rich et al. 2003) Habitat - terenuri deschise pentru vanat, iar pentru cuibarit – constructii, poduri sau alte structuri construite de om - evita padurile dese si zonele foarte aride - habitatele originale erau constituite cel mai probabil din regiuni muntoase si tarmuri marine cu pesteri, crevase, arbori putrezi; in prezent, specia este adaptata la traiul alaturi de oameni si se gasesc in regiuni agricole, suburbii, in lungul autostrazilor, in apropierea apelor, oriunde sunt terenuri deschise si structuri unde pot cuibari Biologie - cuibul este construit de ambii parteneri si consta intr-o structura din pamant, paie, pene si bete; - ponta consta in 4 – 5 oua, incubate de catre ambii parteneri, 12 -17 zile; - puii sunt hraniti de catre ambii parinti;




75

- juvenilii parasesc cuibul la 20 -21 zile de la eclozare - dieta: in principal insecte zburatoare, mai ales muste; ocazional se hranesc cu fructe de padure, seminte si insecte moarte de pe sol Amenintari - deranjarea/ distrugerea cuiburilor Conservare - masuri de conservare recomandate: protejarea cuiburilor Lanius collurio – sfrancioc rosiatic – prezentat in cap 2.b) Lanius minor – sfrancioc cu frunte neagra – prezentat in cap 2.b)

Motacilla alba – codobatura alba


conform Listei Rosii IUCN Distributie - areal de raspandire larg - populatia la nivel global este mare, insa nu a putut fi inca estimata - specie comuna in cea mai mare parte a arealului de distributie - populatiile nordice din regiunea vest-paleractica migreaza in sudul regiunii

medeiteraneene sin regiunile tropicale si subtropicale ale Africii; populatiile estice migreaza pentru iernat in India peninsulara si SE Asiei

- intoarecerea la teritoriile de cuibarit are loc in martie-aprilie Habitat - prefera habitatele din apropierea apelor, maluri de rauri sau lacuri - culturi agricole, terenuri mlastinoase, parcuri si gradini, zone urbane, ferme Biologie - reproducerea: specie teritoriala, isi apara arealul de cuibarit - cuibul este construit sub acoperisuri (sub tigla), in crapaturile din ziduri, printre




76

comunitatile de iedera, sau sub bolovani - ponta cuprinde 5 – 6 oua incubate 11 -16 zile - hrana consta din insecte vanate la sol, de regula in camp deschis Amenintari - nu se cunosc Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul

ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice

Miliaria calandra – presura sura

Dimensiuni - Lungime: 16 – 19 cm - Lg. aripi: 27 – 30 cm Status - specie comuna, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC) conform Listelor Rosii IUCN Distributie - specie cuibaritoare raspandita in cea mai mare parte a Europei, mai putin in nordul acesteia, aceasta reprezentand mai mult de 50% din aria globala de distributie - populatia europeana este foarte mare; a fost estimata la cca. 16 – 44 000 000 indivizi - in principal rezidenta Habitat - in principal regiuni joase, deschise, cu usoare denivelari, de preferat in apropierea coastelor marine - evita padurile, zonele umede, terenurile abrupte, pietroase, muntii sau platourile inalte, precum si zonele construite - necesita structuri inalte pentru observarea teritoriului si cantec Biologie - reproducerea: mai – iulie - cuibareste pe sol, in vegetatie deasa sau tufarisuri, in adancituri din terenurile arabile, pasuni, buruienis




77

- cuibul este mare, are o structura laxa, alcatuit din tulpini, radacini si iarba, captusit cu iarba fina, uneori par/ blana - ponta: 4 – 6 oua incubate 12 -14 zile doar de catre femela - dieta: seminte, vegetale, nevertebrate, in special in sezonul de reproducere; se hraneste la sol, in culturi, pajisti, vegetatie pitica; toamna se hraneste in miristi, pe terenurile recoltate, printre mormane de gunoaie – in iernile grele Amenintari - practici agricole agresive, utilizarea insecticidelor/ pesticidelor Conservare - la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna si Directiva Pasari - masuri de conservare recomandate: managementul corect al terenurilor agricole si practici agricole ecologice

Melanocorypha calandra – ciocarlie de baragan – prezentata in cap 2.a)

Merops apiaster – prigoria

Dimensiuni - Lungime: 25 – 29 cm - Lg. aripi: 36 – 40 cm Status - specie comuna, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC) conform Listelor Rosii IUCN Distributie - oaspete de vara raspandit in sudul si estul Europei, aceasta reprezentand mai putin de 50% din arealul sau global de distributie - populatia globala este mare; a fost estimata la cca. 950 000 – 2 000 000 indivizi - ierneaza in Africa Habitat - versanti de deal insoriti, pasuni, pajisti si terenuri cultivate cu centuri arbustive (pentru adapost), arbori imprastiati, campii, stepe, vai largi de rauri, maluri de rauri cu tufarisuri




78

Biologie - coloniala si migratoare - populatiile sosesc in teritoriile de reproducere la inceputul lui mai si le parasesc pana la sfarsitul lui august - intervalul intre primul ou depus si pana la inceputul incubarii este de cca. 28 zile - ponta consta in 4 -7 oua, depuse la intervale de 2 zile, intr-o galerie - camera in care este amplasat cuibul se afla la capatul unui tunel de cca. 1 m lungime, construit intr-un mal de nisip sau pamant sau la nivelul solului; - unele galerii sunt folosite mai multi ani la rand, dar majoritatea perechilor isi sapa noi galerii anual - aproximativ o cincime din cuiburile cu pui au ajutoare – 1 – 2 indivizi ajutatori, ocazional 3 – 4 - indivizii ajutatori contribuie la aprovizionarea cu hrana a cuibului - dieta consta in principal din bondari si albine, dar si orice alte insecte zburatoare diurne - isi pandesc prada dintr-un punct inalt, o urmaresc in zbor si apoi o aduc in punctul de pnservatie pentru a o ucide Amenintari - deranjarea/ distrugerea arealelor de cuibarire, utilizarea insecticidelor Conservare - la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna si Directiva Pasari - masuri de conservare recomandate: protejarea arealelor de cuibarire

Oenanthe oenanthe – pietrar sur

Dimensiuni - Lungime: 14 – 16 cm - Lg. aripi: 28 – 32 cm Status - specie comuna, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC) conform Listelor Rosii IUCN Distributie - oaspete de vara cu raspandire larga in cea mai mare parte a Europei, acesata




79

reprezentand mai putin de jumatate din arealul global de reproducere - populatia la nivel european este mare; populatia globala a fost estimata la 2 900 000 indivizi (Rich et al. 2003) Habitat - regiunea de tundra cu tufarisuri di bolovanis, pante pietroase, grohotisuri, pajisti alpine Biologie - reproducerea: aprilie iunie; depune 1 – 2 ponte - cuibareste in crapaturile din ziduri, printre stanci si bolovani, cuiburi artificiale si alte structuri realizate de om - cuibul consta intr-o fundatie ce cuprinde o masa de vegetatie uscata, iarba si ocazional pene mari si o cupa tesuta fin din fire de iarba, tulpinite si frunze, muschi si licheni - ponta: 4 -7 sau 2 -9 oua incubate 13 sau 10 -16 zile doar de catre femela, cu toate ca si masculul poate ajuta in acest sens, ocazional; puii pot iesi din cuib la 10 zile de la eclozare - dieta consta in insecte, paianjeni, moluste si alte nevertebrate mici, suplimentate cu fructe de padure - isi vaneaza prada pe sol sau in vegetatie joasa; ca tehnici de vanatoare, ii sunt specifice alergatul si panda, caz in care prada este adusa pe structura ce a servit drept punct de observatie - migratoare; ierneaza in diferite regiuni ale Africii Amenintari - specia nu este amenintata in prezent Conservare - masuri de conservare recomandate: nu sunt necesare in prezent; Passer domesticus – vrabia de casa

Dimensiuni

- Lungime: 14 – 16 cm - Lg. aripi: 22 – 25 cm Status




80

- specie comuna, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC) conform Listelor Rosii IUCN Distributie - rezidentcu raspandire larga in cea mai mare parte a Europei, acesata reprezentand mai putin de jumatate din arealul global de reproducere - populatia la nivel european este mare si a fost estimata la 130 - 270 000 000 indivizi Habitat - specie antropofila, asociata asezarilor umane - zone urbane si suburbane, terenuri agricole - evita terenurile impadurite, padurile, pasunile, desertul - densitati mari in regiunile unde o zona urbana se intretaie cu o zona agricola Biologie - nu migreaza - folosesc cuiburile lastunilor, gaurile din ziduri, stanci, arbori, gramezi de paie, acoperisurile, tufarisurile; pot alunga alte pasari din cuiburile lor, motiv pentru care cuiburile artificiale sunt construite in asa fel incat vrabiile sa nu poata patrunde in ele! - Pot depune pana la 4 ponte pe an, iar o ponta cuprinde 4 -5 oua, ce pot fi depuse din martie pana in august - Traiesc in medie 3 ani, cu toate ca pot atinge si varsta de 12 ani - Dieta consta din materiale vegetale, graunte si insecte, fructe, legume; regim omnivor - Isi cauta hrana la sol, in teren deschis, dar si pe scoarta arborilor sau in vegetatie, dar si in gramezile de gunoi Amenintari - specia nu este amenintata in prezent Conservare - masuri de conservare recomandate: nu sunt necesare in prezent, vrabia de casa este considerata o specie comuna;

Sturnus vulgaris – graur

Dimensiuni




81

- Lungime: 20 – 23 cm - Lg. aripi: 31 – 40 cm Status - specie comuna, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC) conform Listelor Rosii IUCN Distributie - raspandire larga in cea mai mare parte a Europei, acesata reprezentand mai putin de jumatate din arealul global de reproducere - populatia la nivel european este mare si a fost estimata la 45 - 110 000 000 indivizi Habitat - specie asociata cu habitatele disturbate de avtivitatile antropice - pot fi gasiti practic in toate tipurile de habitate, cu exceptia padurilor masive sau a regiunilor alpine virgine Biologie - au tendinta de a ramane sedentare in regiunile urbane; populatiile migratoare ierneaza in Europa de V si S si in Africa de N - isi cauta hrana in regiuni agricole, terenuri deschise, gazon si alte zone dezvoltate antropic, dar necesita zone cu cavitati pentru cuibarire, in apropiere - cuibaresc in scorburi sau alte cavitati, dar prefera cavitatile naturale, cum ar fi vechile cuiburi de ciocanitoare - cuibul este o structura laxa de bete, ramurele, material vegetal, pene, iarba, cu o mica adancitura centrala - ponta consta in 4 -6 oua incubate de ambii parinti pentru cca. 12 zile - omnivore, prefera insectele, dar si fructe, graunte si seminte; pot fi frecvent observati hranindu+se din hranitoare artificiale Amenintari

- nu se cunosc Conservare - masuri de conservare recomandate: nu sunt necesare

Buteo rufinus – sorecar mare – prezentat in cap 2.b)




82

Cuculus canorus-cuc

Dimensiuni

- lungime: 32- 36 cm - anvergura aripi: 54- 60 cm

Status - cu risc scazut (Least Concern- LC) conform Listelor Rosii IUCN

Distributie - raspandita in toata Europa, la est ajungand pana in Asia, prezenti si in nordul Africii - populatiile din nordul Europei ierneaza partile estice si sudice ale Africii, iar cele asiatice migreaza pana in Filipine

Habitat - specie destul de comuna in toate tipurile de habitate, mai ales in paduri, de la campie pana la munte - evita locuri populate de om

Biologie - perioada de reproducere mai-iunie - paraziteaza cuiburile, depunandu-si ouale in cuiburile altor pasari, cate un ou in fiecare cuib - fiecare femela isi alege o anumita pasare- ,,gazda”, in functie de culoarea oulelor - ponta consta din 6- 8 oua pana la 20- 25 de oua, la interval de 1- 3 zile - dieta consta din insecte, omizi, nevertebrate - migratoare

Amenintari - persecutie/ distrugerea arealelor de cuibarire, utilizarea insecticidelor

Conservare - la nivel european, specia este protejata prin intermediul conventiei de la berna si directiva pasari - masuri de conservare recomandate: protejarea arealelor de cuibarire




83

Parus major-pitigoi mare

Dimensiuni

- anvergura aripi: 22.5- 25.5 cm - lungime: 3.5- 15 cm - greutate: 14- 22g

Status - cu risc scazut (Least Concern- LC) conform Listelor Rosii IUCN

Distributie - rapsandire larga in europa, asia si orientul indepartat - este comuna in Marea Britanie

Habitat - specie comuna in padurile de foioase, parcuri, gradini. - adesea mot fi vazuti in stoluri mixte cu alti pitigoi

Biologie - cuibul este facut in gauri de copaci, tevi, cutii de scrisori - femela depune intre 6 si 11oua albe patate si intre lunile martie- aprilie fiind clocite de femela circa 14 zile - se hransesc cu seminte, fructe, nevertebrate luate de pe frunze - hranirea, cel mai ades, are loc in tufarisuri - in afara perioadei de cuibarir este gregar - uneori femela este capabila sa contruiaca un cuib de cinci ori mai mare decat imensiune ei cu este cel construit in interiorul unui producator de compost

Amenintari - intensificarea agriculurii, utilizarea irationala a pesticidelor

Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice - masuri de conservare recomandate: protectia habitatului




84

Passer hispaniolensis – vrabie negricioasa

Dimensiuni

- anvergura aripi: - lungime: 15-16cm - greutate: 22-36g

Status - cu risc scazut (Least Concern- LC) conform Listelor Rosii IUCN Distributie - in zoaa Mediteraniana, Macaronesia si in sud-estul central al Asiei - se inmulteste in Lunca Dunarii, Marea Aral in nordul libiei si in parte de sud a Iranului -in ultimile doua decenii si-a extins arealul prin colonizare naturala catre Moldova, Macaronesia, Romania, Serbia, Scotia, Norvegia Habitat - prefera zonele umede cu arbori si arbusti, zone cu arbusti rari, campuri treierate, cultivate, margini de drumuri, trasee. - in zone urbane nu se prea face simtit prin prezenta Biologie - cuibul este construit sub forma de cupa in copaci la exteriorul crengilor in special in Eucalypt, sub sau in apropierea altor cuiburi de pasari ca de exemplu de barza, pasari de prada - este sferic cu intrare laterala, destul de voluminos si usor agatat - materialele din care este construit sunt paie asezate lax tesut cu ierburi si captusit cu pene in partea de jos, dar uneori si la partea sa superioara - cuibul este construit de ambii parinti - perioada de inmultuire incepe in Martie si pot avea trei pui pe an - incubatia dureaza 14 zile si este realizata de ambii parinti insa in special de catre femeie - are o dieta foarte variata - se hraneste cu seminte si cereale, sunt atrase de orezarii - pe perioada iernii se hranesc in special cu seminte si ep perioada primaverii se hranesc si cu insecte, larve - hranesc puii cu insecte si larve Amenintari




85

- intensificarea agriculurii, utilizarea irationala a pesticidelor Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice - masuri de conservare recomandate: protectia habitatului Glaucidium passerinium- ciuvica

Dimensiuni - lungime: 15-17 cm mascul, 17,4-19 cm femela - greutate: 50-65g mascul, 6-77g femela Status - cu risc scazut (Least Concern- LC) conform Listelor Rosii IUCN Distributie - se regasesc in Europa de nord si central si in estul Siberiei Habitat - prefera zonele semideschise cupaduri rare Biologie - este o pasare activa in deosebi in zori si amurg mai putin in timpul zilei - isi asteapta si urmareste prada urmand a o vana in picaj. Hrana este constituita din pasari mici si /sau cu dimensiuni asemanatoare lor, mamifere mici, peste, insecte, soparle, lilieci. - adesea prada este pusa in gauri ala copacilor sau ale ramurilor - cuibul este constituit dintr-o scorbura facuta in tulpina unui arbore de conifere, mesteacan sau fag - ponta are intre 3 si 8 oua depuse la interval de 2 zile - incubatia dureaza intre 28 si 29 de zile si paraseste scorbura pentru perioade foarte scurte de timp dimineata sau seara pentru a fi hranita de mascul - puii crest toti aproape in aceasi perioada si li se deschid ochii in 9-10 zile urmand in 3 saptamani sa fie suficienti de mari pentru a se aventura sa priveasca lumea din afara scorbului. Vor fi inca hraniti de femela pana cand mascul va prelua sarcina pentru scurt timp deoarece vor incepe sa se descurce singuri pentru 4-6 saptamani pana cand parasesc cuibul.




86

- puii se pot reproduce la varsta de 9-10 luni si devin pe deplin maturi la varsta de 1an Amenintari - intensificarea agriculurii, defrisari Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice - masuri de conservare recomandate: protectia habitatului Anthus trivialis- fasa de padure

Dimensiuni anvergura aripii: 9cm masculul, 8,5 cm femela lungime: 15cm greutate: 22-24 g in perioada de imperechere si 30g in apropierea toamnei Status - cu risc scazut (Least Concern- LC) conform Listelor Rosii IUCN Distributie - se regaseste vara in Europa centrala si in Africa Centrala si Africa de Vest in perioada de migratie Habitat - prefera poienile, luminisurile sau liziera padurilor unde vegetatia este deasa, marginile si zonele arse de paduri cu foioase si conifere, stepe Biologie - hrana este constituita din viermi, insecte, melci -cuibaresc in perechi separate intre ele prin distante 25-200 de metri - cuibul este contruit pe sol deobicei ascuns prin tufe de iarba, pe pietre, tufisuri sau la adapostul radacinilor - este construit din iarba si captusit cu iarba si par - cuibul este construit de catre femela in 2-5 zile - ponta este alcatuita din 4 sau 6 oua, incubatia dureaza 12-13 zile in Mai-Iulie - penele puiilor apar i 12-14 zile Amenintari - intensificarea agriculurii,




87

Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice - masuri de conservare recomandate: protectia habitatului

5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate

In ceea ce priveste compozitia floristica de pe amplasament ce poate fi

afectata de constructia si functionarea obiectivului mentionam faptul ca nu au fost

identificate specii de plante sau habitate de interes comunitar, data fiind

folosinta actuala a terenului – drumuri de exploatare, drumuri satesti, teren arabil

si teren neproductiv, precum si faptul ca amplasamentul este situat in cea mai mare

parte inafara Ariilor Naturale Protejate Natura 2000.

In cadrul deplasarilor pe teren, colectivul elaborator a identificat alaturi de

culturile agricole (ex: floarea soarelui, porumb, soia), comunitati de plante ruderale

si segetale fara valoare conservativa, precum si specii de fauna din urmatoarele

clase: Arachnida, Insecta, Aves.

FLORA

Terenurile arabile, predomina in zona studiata, fiind periodic cultivate in

special cu porumb (Zea mays), floarea-soarelui (Heliantum annuum), soia (Glycine

Max).

Cultura de floarea-soarelui (Helianthus annuus) pe amplasamentul parcului eolian /

Soia - Glycine Max




88

Cultura de porumb (Zea mays) pe amplasamentul parcului eolian

Existenta culturilor agricole implica dezvoltarea unor specii segetale,

specifice. Flora segetala, conform lucrarii “Flora segetala a Romaniei” V.

Ciocarlan, este reprezentata de acele specii vegetale nedorite, numite buruieni ce se

dezvolta alaturi de plantele cultivate, fiind concurenti redutabili ai acestora.

Speciile segetale identificate sunt: Erodium cicutarium (ciocul berzei),

Capsella bursa pastoris (traista ciobanului), Consolida regalis (nemtisor de camp),

Nigella arvensis (negrusca), Taraxacum offcinale (papadie), Cichorium intybus

(cicoare), Cirsium arvense (palamida), Eryngiun campestre (rostogol), Stellaria

media, Thesium dollineri, Stachys annua, Xeranthenum annuum (plevaita),

Xanthium strumarium (scaietele popii), Conyza canadensis, Melilotus officinalis

(sulfina galbena), Melilotus alba (sulfina alba, Reseda lutea (reseda),Carduus

nutans (ciulin, Convolvulus arvensis (rochita randunicii), Vicia sativa (mazariche),

Vicia cracca (mazariche), Coronilla varia (coroniste), Ajuga chya (mazariche),

Stachys sp., Agropiron repens, Brmus sp, Cynodon dactylon, Sorghum halepense




89

Foto original

Xeranthenum annuum Papaver rhoeas Crduus nutans Convolvulus arvensis

Vicia cracca Ajuga chya Vicia cracca Coronilla varia

Aceste specii se ragasesc si la nivelul canalului de irigatii din sud vestul

parcului eolian alaturi de Centaurea diffusa, Cychorium inthybus, Lathyrus

tuberosus, Amaranthus hybridus, Setaria pumila, Stachys annua.

Astfel, asociatiile identificate la nivelul zonelor limitrofe culturilor agircole

precum si la nivelul canalului de irigatii sunt urmatoarele:

- Calamagrostietum epigei Juraszek 1928

Fitocenozele acestei asociatii au fost identificate in zona canalului de irigatii

precum si in nord-estul parcului eolian la limita culturilor agricole. Sunt dominate

de Calamagrostis epigeos.

- Convolvulo-Agropyretum repentis Felföldy 1943

Plante edificatoare: Convolvulus arvensis, Agropyron repens

Alte plante din asociatie: Cirsium arvense, Ballota nigra, Cardaria draba,

Cichorium intybus, Artemisia absinthium, Tanacetum vulgare, Lathyrus tuberosus,

Euphorbia helioscopia, Cynodon dactylon, Potentilla argentea, Achillea

millefolia, Botriochloa iscahemum, Centaurea diffusa, Xeranthemum annuum.

Fitocenozele de Convolvulus arvensis si Agropyron repens se dezvolta pe

terenurile intelenite de la marginea culturilor agricole, parloage si la marginea

drumurilor dintre culturi. Structura floristica a acestor grupari este bogata si variata,




90

remarcandu-se prezenta a numeroase elemente de pajisti din clasele Festuco-

Brometea si Molinio-Arrhenatheretea, dar si unele elemente segetale ale clasei

Stellarietea mediae. ( Fitocenozele din Romania – Sanda-Ollerer-Burescu-2008)

Habitat: Comunitati de plante ruderale

- Hibisco-Eragrostietum Soó et Timár 1957 (Syn.: Amarantho–

Chenopodietum albi hibiscetosum trionii Spiridon 1970)

Buruienariile de Hibiscus trionum si Eragrostis minor vegeteaza in culturi de

prasitoare, pe soluri luto-nisipoase, adesea lacovistite. Dintre insotitoarele frecvente

ale asociaiei amintim pe: Amaranthus retroflexus, Echinochloa crus-galli,

Digitaria sanguinalis, Salsola kali,Cirsium oleraceum, Papaver rhoeas, Datura

stramonium, Amaranthus hybridus (Fitocenozele din Romania – Sanda-Ollerer-

Burescu-2008)


Eragrostis minor Hibiscus trionum

- Stachyo annuae-Setarietum pumilae Felföldy 1942 em. Mucina

1993 (Syn.: Vicio striatae-Anthemitetum austriacae Spiridon 1970). Se dezvolta pe

miristi, culturi de paioase, unde cele doua specii caracteristice, Setaria pumila si

Stachys annua sunt insotite frecvent de elemente caracteristice aliantei si ordinului

(Fitocenozele din Romania – Sanda-Ollerer-Burescu-2008)





91

Setaria pumila Xantium strumarium Stachys annua

- Xanthietum strumarii Pauca 1941 (Syn.: Xanthietum spinosostrumarii

N. Stefan et A. Oprea 1998; Xanthium spinosum-Xanthiumstrumarium Pauca 1941)

Plante edificatoare: Xanthium spinosum, Xanthium strumarium

Plante insotitoare: Setaria viridis, Setaria pumila, Stachys annua, Hibiscus trionum

(Fitocenozele din Romania – Sanda-Ollerer-Burescu-2008)


Xanthietum strumarii identificat pe amplasament

In ceea ce priveste flora de la nivelul turbinei nr 1, inclusa in SCI Podisul

Nord Dobrogean, prin analiza calitativa a compozitiei de specii identificate in teren

in urma realizarii unui numar de 5 relevee (ANEXA Nr 1), s-a constatat prezenta

unui melanj de specii cu aspect de parloaga. Aceasta compozitie se datoreaza

amestecului de specii ruderale extinse de la nivelul culturilor agricole din vecinate,




92

favorizate de pasunatul practicat in zona, cu elemente de vegetatie stepica din

habitatul invecinat 62 CO* Stepe ponto-sarmatice. Astfel o clasificare

fitocenologica este dificila din cauza dezvoltarii unor fitocenoze atipice ce prezinta

stadii initiale sau intermediare de dezvoltare si a comunitatilor vegetale alterate

antropic (Kopecky et Hejny 78). Aceste formatiuni sunt considerate doar fragmente

de asociatie (Gehu et Rivas Martinez 81) si nu intrunesc conditiile pentru o

incadrare cenotaxonomica.

Au fost identificate urmatoarele specii, grupate in unitatile taxonomice:

Fam. Boraginaceae: - Alkanna tinctoria, Cynoglossum officinale ( limba cainelui) Fam. Rubiaceae: - Galium sp., Asperula cynanchica Fam. Linaceae: - Linum tenuifolium, Linum ussitatisimim Fam. Polygonaceae: - Polygonum convolvulus (hrisca urcatoare) Fam. Fabaceae: - Vicia cracca, Vicia sativa, Melilotus officinalis ( sulfina galbena), Melilotus alb, (sulfina alba), Medicago sativa (lucerna), Medicago falcata, Coronilla varia, Onobrychis viciifolia ( sparceta), Fam. Euphorbiaceae - Euphorbia cyparissias Fam. Ranunculaceae - Nigella arvensis ( negrusca), Potentila argentea Fam. Convolvulaceae - Convolvulus arvensis – volbura Fam Hypericaceae / Clusidaceae - Hypericum perforatum - sunatoare Fam. Liliaceae - Asparagus verticillatus, Muscari sp., Gagea sp, Fam. Violaceae - Viola odorata, Viola arvensis

Fam. Asteraceae: - Cichorium intybus ( cicoare), Anthemis tinctoria, Helichrysum arenarium, (siminoc), Xeranthemum annuum (imortela), Carduus nutans( ciulin), Xanthium spinosum., Chondrilla juncea Fam. Caryophyllaceae: - Petrorhagia prolifera, Scleranthus annuus (buruiana surpaturii) Fam. Lamiaceae: - Ajuga chamaepitys ( tamaita de camp), Stachys recta, Salvia nemorosa, Salvia aethiopis ( serlai), Teucrium polium (inchegatoare), Teucrium chamaedrys (dumbat), Thymus sp, Sideritis montana (incheietoare) Fam. Resedaceae - Reseda lutea Fam. Rutaceae - Haplophyllum suaveolens Fam. Scrophulariaceae - Linaria sp, Verbascum sp. Fam. Papaveraceae - Papaver rhoeas – mac Fam Apiaceae - Eryngium campestre – scaiul dracului Fam. Rosaceae - Sanguisorba minor Fam Chenopodiaceae - Salsola kali ( ciurlan) Fam. Solanaceae




93

Fam. Campanulaceae - Campanula sibirica Fam Gramineae - Agropyron repen, Setaria viridis, Setaria pumilla, Botriochloa ischaemum

- Datura stramonium

Efectele antropozoogene se observa la nivelul acestei zone prin prezenta

unor specii segetale precum: Convolvulus arvensis, Papaver rhoeas, Polygonum

sp, Vicia cracca, Vicia sativa, Melilotus officinale, Melilotus albus, Salvia

nemorosa, Nigella arvensis, Xanthium spinosum., Ajuga chya, Coronilla varia,

Sideritis montana, Eryngium campestre, Hypericum perforatum, Sanguisorba

minor, Viola arvensis, Euphorbia cyparissias, Scleranthus annuus, Teucrium

chamaedrys, Reseda lutea, Salsola kali, Cichorium intybus, Agropyron repens

Nici una din speciile identificate nu este mentionata in OUG 57/2007 cu

completarile si modificarile ulterioare.

Prezentam speciile de fauna identificate pe amplasament cu mentiunea ca

efectele generate de constructia si functionarea obiectivelor propuse prin proiect,

nu afecteaza structura si/sau dinamica populatiilor speciilor de fauna,

singurele efecte avand caracter temporar si nesemnificativ si pentru care s-au

propus masuri in cadrul capitolului “D”

CLASA Arachnida: Argiope lobata – specie comune in zonele cu vegetatie

ierboasa inalta. Specia nu este prezenta in OUG 57/2007 modificata si

completata de ORD 154/2008.

Foto originala:




94

Argiope lobata

In ceea ce priveste entomofauna (clasa Insecta) mentionam faptul ca,

importante din punct de vedere calitativ si cantitativ, sunt:

- pentru lepidoptere (ordinul Lepidoptera) - zonele cu grad de umiditate mai

mare, localizate la nivelul rapei, unde vegetatia ierboasa este mai

diversificata (heterogena), iar prezenta speciilor lemnoase favorizeaza

crearea unor conditii de microclimat;

- pentru ortoptere (ordinul Orthoptera), si calugarite (ordinal Mantodea) -

zonele dominate de vegetatie ierbacee.

Ord. Lepidoptera: Colias crocea, Pontia edusa, Argynnis pandora,

Coenonympha pamphilus, Pieris napi, Lysandra bellargus, Hipparchya volgensis,

Melitaea phoebe, Hyles euphorbiae, Macroglossum stellatarum. Nici una dintre

speciile de Lepidoptere identificate nu este inclusa in OUG 57/2007 modificata

si completata de ORD 154/2008.

In cadrul deplasarilor pe teren nu au fost identificate specii endemice.

Exemplarele au fost observate cu preponderenta la nivelul rapei si a zonelor

periferice acesteia, necultivate, cu vegetatie heterogena si cu un nivel de umiditate

mai ridicat. Plantele-gazda cuprind un numar mare de specii cu flori utilizate ca

sursa de nectar, cele mai multe specii de plante melifere prezente in zona,

apartinand familiilor: Asteraceae, Fabaceae, Labiatae. Plantele gazda preferate de




95

acestea sunt Cirsium spp., Carduus spp., Eryngium sp., Euphorbia sp.,, Achillea

spp., Arctium spp. Polygonum sp, Lychnis spp, Trifolium repens, Centaurea sp.etc.

Perioadele si inaltimea de zbor depind de particularitatile biologice ale fiecarei

specii, fiind conditionate si de ciclul de dezvoltare al plantelor-gazda.

Foto originale:

Colias crocea

Pontia edusa

Argynnis pandora




96

Coenonympha pamphilus

Pieris napi

Lysandra bellargus




97

Hipparchya volgensis

Melitaea phoebe

Hyles euphorbiae

In deplasarile pe teren, s-a constatat faptul ca abundenta cea mai ridicata este

data de reprezentantii clasei Insecta, Ord. Orthoptera.

Orthoptera: Acrida ungarica, Acrida turrita, Sphingonotus caerulans,

Decticus albifrons, Decticus verrucivorus, Dociostaurus maroccanus, Gryllus




98

campestris, Melanogryllus desertus, Oedipoda germanica, Oedipoda caerulescens,

Calliptamus italicus, Aiolopus thalassinus. Nici una din speciile de Orthoptere

identificate nu este prezenta in OUG 57/2007 modificata si completata de ORD

154/2008.

Calliptamus italicus Dociostaurus maroccanus Aiolopus thalasinus

Acrida turrita Acrida ungarica

Isophya modestior




99

Ord Hemiptera: Pyrrhocoris apterus

Ord Coleoptera: Coccinella. Septempunctata

Ord Heteroptera – Eurygaster sp.




100

Caracteristici generale ale grupului

Insecte adaptate la conditii foarte diferite de viata, dimensiunile putand varia

de la 1.5 mm la 20 cm. Pot fi intalnite pretutindeni, de la malul marii pana pe varful

muntilor. Populeaza fanetele, pasunile, padurile, nisipurile, culturile, etc..

Majoritatea speciilor sunt fitofage. Deseori apar in numar foarte mare de indivizi si

ataca culturile agricole.

Majoritatea ortopterelor hiberneaza sub forma de oua, primavara apar larvele,

iar adultii se intalnesc vara si toamna. Exceptie reprezinta grilidele si terigidele,

care ierneaza in stadiul de larva sau adult.

Speciile de ortoptere sunt puternic influentate de factorii fizici si chimici ai

mediului atat in ceea ce priveste structura taxonomica, dimensiunile populatiilor cat

si activitatea lor fiziologica. In acest fel diversitatea taxonomica, morfologica,

fiziologica si genetica a populatiilor apar ca raspuns la variatii ale factorilor de

mediu.

Conform capacitatii lor de inmultire rapida, pot destabiliza biocenozele din

care fac parte, determinand invazii constante, boli cu urmari de cele mai multe ori

imprevizibile si chiar catastrofale pentru celelalte specii din biocenozele din care

fac parte.

Exista o serie de factori care contribuie la mentinerea populatiilor de

Orthoptere in limita capacitatii de suport a a habitatului, precum micozele si

pasarile (ciocarlia, ciorile, graurii, etc). Unele reptile si mamifere consuma de

asemenea lacuste.

Din punct de vedere economic ortopterele sunt considerate printre cele mai

importante insecte si acest lucru se datoreaza, nu valorii vreuneia sau alteia dintre

specii, ci mai ales daunelor produse de-a lungul istoriei. Una din speciile

importante din punct de vedere al invazivitatii, considerate daunatoare in Romania

este lacusta marocana (Dociostaurus marocanus).

Speciile de orthoptere identificate apartin la 2 subordine:




101

- Ensifera – cu familiile Tettigoniidae si Gryllidae; speciile acestui grup

au antene lungi, iar stridulatia se produce prin frecarea tegminelor;

- Caelifera – cu familiile Catantopidae si Acrididae; speciile din acest

grup au antenele mai scurte decat jumatatea lungimii corpului, iar

stridulatia se produce prin frecarea femurului posterior de tegmina.

-

Mantodea: Mantis religiosa - calugarita

Specia identificata nu este prezenta in OUG 57/2007 modificata si completata

de ORD 154/2008.

Mantis religiosa – calugarita

Fam. Mantidae

• Mantis religiosa – calugarita

- Specie intalnita in lunci, stepe, la liziera padurilor, preferand povarnisurile

uscate si insorite

- hemimetabola (se dezvolta prin metamorfoza incompleta)

- imediat dupa fecundare, femela depune 100-300 oua

- ouale sunt inconjurate de o masa spumoasa, care mai apoi devine

consistenta formand o capsula chitinoasa – ooteca

- larvele eclozeaza primavara urmatoare si se deosebesc de adulti atat prin

dimensiuni, cat si prin unele particularitati morfologice




102

- dupa 4 naparliri, larva se transforma in adult

- atat adultii, cat si larvele sunt pradatori specializati, consumand anumite

specii de insecte

- speciei ii este caracteristic canibalismul (in majoritatea cazurilor, dupa

fecundare, femela devoreaza masculul)

Nici una dintre speciile prezentate nu este prezenta in OUG 57/2007

modificata si completata de ORD 154/2008.

In cadrul deplasarilor pe teren nu au fost identificate specii endemice.

In ceea ce priveste dinamica populatiilor speciilor de fauna, mentionam ca la

nivelul zonei analizate nu se cunosc studii de specialitate efectuate pe perioade

indelungate de monitorizare privind populatiile fiecarei specii si tendinta evolutiei

acestora, astfel incat sa se poata efectua o raportare adecvata, in cazul de fata la

populatia unei zone/regiuni date. Data fiind experienta elaboratorului in realizarea

evaluarilor de mediu pentru obiective de acest gen, masurile recomandate, precum

si specificul investitiei se apreciaza faptul ca tendinta populatiilor speciilor de

insecte nu pot fi influentate decat de factori independenti obiectivului (ex: factori

climatici).

Clasa AVES

Evolutia numerica a populatiilor din cadrul ariilor naturale protejate de

importanta comunitara nu va fi afectata negativ de constructia si functionarea

parcului eolian, apreciindu-se reducerea factorilor de stres (de origine antropica) pe

raza parcului eolian. Precizam de asemenea ca suprafetele afectate definitiv de

realizarea parcului eolian raportat la suprafata studiata, care poate reprezenta

habitat de hranire si pentru speciile de pasari din cadrul ariei naturale protejate,

sunt nesemnificative (P.O.T= 0,014%), neafectand astfel mentinerea speciilor pe

termen lung.




103

De asmenea avand in vedere suprafata SPA Dunarea Veche de 18 759.2

ha, si suprafata SCI Podisul Nord Dobrogean de 87 229 ha, mentionam faptul

ca suprafetele ocupate definitiv de elementele parcului eolian incluse in

interiorul celor doua arii protejate reprezinta doar 0,00066% din SPA si

0,00014% din SCI.

Nu vor fi afectate populatiile speciior intalnite pe amplasamentul analizat si

cele din vecinatatea acestuia, apreciindu-se cel putin mentinerea structurii si

dinamicii acestor populatii (vezi tabelul de la cap “B 4”), creandu-se conditii mai

bune de habitat decat cele dinaintea implementarii parcului eolian (vezi cap ‘D”).

Predictie asupra evolutiei

populatiilor la nivelul amplasamentului si a zonelor

invecinate

Nr. crt


Denumire Populara

Aproximarea efectivelor speciilor

obsservate pe amplasament si

in vecinatate

In timpul perioadei de

implementare

In timpul perioadei de functionare

1 Alauda arvensis ciocarlie de camp b = = 2 Anthus campestris fasa de camp a = = 3 Anthus trivialis fasa de padurea a = = 4 Coracias garrulus dumbraveanca b = = 5 Corvus corone cornix cioara griva c = =

6 Corvus frugilegus cioara de semanatura c = =

7 Corvus monedula Stancuta b = = 8 Falco tinnunculus vanturel de seara a < = 9 Buteo rufinus sorecar mare a < = 10 Buteo buteo sorecar neagra a = = 11 Calandrella

brachydactila ciocarlie de

baragan b = = 12 Galerida cristata ciocarlan a = = 13 Hirundo rustica randunica b = = 14 Lanius collurio sfrancioc rosiatic a < = 15 Lanius minor sfrancioc cu

fruntea neagra a < = 16 Miliaria calandra presura a = = 17 Merops apiaster prigorie a = = 18 Oenanthe oenanthe pietrar sur a = = 19 Passer domesticus vrabie de casa b = = 20 Passer hispaniolensis vrabie negricioasa b = =




104

21 Melanochorypha callandra

ciocarlie de baragan b = =

22 Sturnus vulgaris graur b = = 23 Cuculus canorus cuc a < =

24 Glacidium passerinium ciuvica a = =

25 Motacilla alba codobatura a = = 26 Parus major pitigoi a = = 27 Podarcis taurica soparla de iarba b = = 28 Testudo graeca broasca de uscat a = = 29 Coluber caspius sarpele rau a < =

Legenda: Intervale:” –“ - 0 indivizi; a: 1-10; b: 10-30; c: 30-100; d: 100-300; e: 300-600; f:>600 “>>” Se va inregistra o crestere substantiala a efectivelor care folosesc

amplasamentul si implicit a populatiilor acestora; “>” Se va crea posibilitatea unor usoare cresteri ale efectivelor care folosesc

amplasamentul, existand posibilitatea unor usoare cresteri ale populatiilor; “=” Populatia se va mentine, neexistand presiuni suplimentare care sa

influenteze etologia speciei; “≈” Populatia se va mentine, conditionat de respectarea masurilor de reducere a

impactului; “<” Se apreciaza o prezenta scazuta pe amplasament, indivizii orientandu-se

catre alte zone, existand posibilitatea unor usoare scaderi ale populatiilor acestora;

“<<” Se apreciaza o scadere substantiala a populatiilor, ca urmare a impactului provocat de implementarea obiectivului;

Evaluarea si cuantificarea efectelor asupra speciilor si habitatelor de pe

amplasament si asupra celor din vecinatate (inclusiv asupra siturilor de

importanta comunitara) se realizeaza in cadrul capitolului “C”.




105

6. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei

naturale protejate de interes comunitar

Avand in vedere ca in acest moment nu exista custode, planuri de

management sau documentatie publica relevanta pentru ariile naturale protejate de

interes comunitar, singurele date disponibile referitoare la Ariile Naturale de

Interes Comunitar sunt informatiile din Formularul Standard ale zonelor protejate.

Mentionam, insa ca acestea contin cu precadere informatii despre compozitia

calitativa a florei si faunei (fara a analiza relatiile structurale si functionale care au

creat si mentin integritatea ariilor naturale protejate).

Cu ocazia realizarii prezentului Studiu de Evaluare adecvata pentru

obiectivul situat partial in cadrul SPA Dunarea Veche Bratul Macin si SCI Podisul

Nord Dobrogean, elaboratorul a realizat o serie de observatii in teren relevante

pentru amplasamentul analizat, insa nu se pot raporta la toata suprafata ariilor

protejate de interes comunitar pentru redarea relatiilor structurale si functionale

care creeaza si mentin integritatea acestora. Suprafetele ocupate definitiv de

elementele parcului eolian situate in interiorul ariilor protejate de interes comunitar

reprezinta doar 0,00066% din SPA Dunarea Veche Bratul Macin si 0,00014% din

SCI Podisul Nord Dobrogean, iar o raportare a suprafetei analizate la suprafata

ariilor naturale protejata de interes comunitar nu este relevanta, cu atat mai mult cu

cat conditiile de mediu biotic si abiotic variaza semnificativ pe intreaga suprafata a

acestora.

7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar

Pentru ariile naturale protejate de interes comunitar din zona

amplasamentului nu exista planuri de management. Mentionam ca obiectivele de

conservare evidente, care reies din cadrul Formularelor Standard ale SCI Podisul

Nord Dobrogean si SPA Dunarea Veche Bratul Macin sunt protectia durabila a

habitatelor si speciilor de fauna pentru care au fost declarate ariile naturale de

interes comunitar. De asemenea, mentionam faptul ca prezentul studiu urmareste




106

protectia si conservarea integritatii Ariilor Naturale Protejate de Interes Comunitar,

prin setul de masuri speciale de conservare si protectie elaborat, apreciindu-se chiar

o usoara imbunatatire a conditiilor actuale ce caracterizeaza zona de amplasare a

parcului eolian si imediata vecinatate (vezi cap ‘D”).

8. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor

Dupa analizarea de catre colectivul elaborator a amplasamentului si a altor

zone din cadrul SPA Dunarea Veche Bratul Macin si SCI Podisul Nord Dobrogean,

cu ocazia realizarii prezentei evaluari si a altor evaluari de mediu pentru obiective

similare, se concluzioneaza faptul ca Ariile Naturale Protejate de Interes Comunitar

sunt supuse presiunii antropice, in special datorita pasunatului, a extinderii

agriculturii, cu efecte asupra habitatului si implicit asupra resurselor de hrana ale

speciilor de fauna. Prin suprapasunat se afecteaza baza tuturor lanturilor trofice din

cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, dezechilibrand diverse verigi

ale acestora.

Prin schimbarea destinatiei terenurilor, de-a lungul timpului, in terenuri

arabile s-a realizat o fragmentare a habitatelor initiale, naturale (reducere calitativa

a biodiversitatii), fapt constatat in prezent, pe amplasament, in urma analizelor de

teren efectuate.




107

- evidentierea suprapasunatului in zona amplasamentului parcului eolian -

- Carari batatorite ca urmare a tranzitului periodic al turmelor in zona -




108

Concentrandu-ne pe efectul negativ asupra speciilor de avifauna si fauna

terestra pentru care au fost declarate Ariile Protejate de Interes Comunitar,

mentionam faptul ca suprapasunatul reprezinta factor perturbant si pentru speciile

din nisele trofice inferioare (ex: insecte, reptile, mamifere mici) care reprezinta

sursa de hrana pentru speciile de pasari si fauna terestra din SPA si SCI.

Un alt aspect extrem de important este lipsa informarii localnicilor asupra

statutului de Arie Natuarala Protejata Natura 2000 a zonei, despre limitele

suprafetelor protejate, obiectivele de conservare ale acestora. Astfel in timpul celor

2 ani in care colectivul elaborator a realizat deplasari in teren pentru intocmirea

Studiului de Evaluare Adecvata si a Raportului privind Impactul asupra Mediului,

s-a observat faptul ca prin lipsa unui custode, a unui plan de management la nivelul

SPA Dunarea Veche Bratul Macin si SCI Podisul Nord Dobrogean, prin absenta

unor mecanisme de control, de sanctiune, indiferenta oamenilor si lipsa unei

educatii ecologice vor apasa greu asupra integritatii ariilor protejate. Un astfel de

exemplu este prezentat mai jos, putandu-se observa cum o serie de deseuri

menajere si resturi de materiale de constructie au fost depozitate in interiorul

rapelor.




109

Deseuri depozitate in interiorul rapei din nord-estul parcul eolian

In privinta evolutiilor/schimbarilor posibil a se produce in viitor in cadrul

ariilor naturale de interes comunitar, apreciem o accentuare a acestor activitati (ce

afecteaza relatiile structurale ce au creat si mentin integritatea SPA Dunarea Veche

Bratul Macin si SCI Podisul Nord-Dobrogean, mai putin la nivelul

amplasamentului parcului eolian in cazul implementarii acestuia.

9. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes

comunitar

In privinta conservarii ariilor naturale protejate de interes comunitar din zona

parcului eolian, consideram strict necesara preluarea acestora de catre custozi si

elaborarea imediata a planurilor de management care sa ofere zonei un adevarat

statut de protectie la nivel european.

10. Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar

Obligativitatea monitorizarii zonei parcului eolian pe o perioada bine

stabilita, asigura constanta observatiilor, culegerea de date in perioade optime

pentru surprinderea perioadelor cheie ale ecologiei speciilor (reproducere,

migratie), relatia acestora cu diferite categorii de habitate. Aceste aspecte

reprezinta, in acceptiunea elaboratorului, o prioritate in elaborarea si adaptarea

planurilor de management ale ariilor naturale protejate de interes comunitar,

precum si in elaborarea celor mai eficiente masuri pentru conservarea integritatii

acestora.




110

C) IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI

Zonele asupra carora se resimte impactul sunt restranse la nivelul

fiecarei zone de lucru in parte (element component al proiectului) si nu va

exista un impact care sa se manifeste pe intreaga zona analizata pentru

realizarea investitiei.

Impactul direct consta in afectarea definitiva sau temporara a unor

suprafete de teren prin efectuarea lucrarilor de decopertare, respectiv recopertare.

Data fiind folosinta actuala a terenului – drumuri de exploatare, drumuri satesti,

teren arabil, teren neproducti, ce implica prezenta unor elemente antropice cu

influenta asupra biodiversitatii, prin rotatia periodica a culturilor, interventiile

utilajelor agricole (inclusiv utilizarea de pesticide si ingrasaminte chimice), se

apreciaza un efect nesemnificativ in timpul implementarii proiectului si in timpul

functionarii acestuia asupra biodiversitatii locale.

Tinand cont de specificul obiectivului analizat si de faptul ca acesta nu

reprezinta sursa de poluare pentru factorii de mediu, consideram ca nu va exista

un impact indirect asupra biodiversitatii.

Impactul imediat (pe termen scurt) se manifesta in timpul lucrarilor de

constructie a parcului, prin disturbarea punctiforma a habitatului, ce implica

decopertari si recopertari, precum si depuneri de praf pe aparatul foliar al plantelor.

Acest impact va inceta odata cu terminarea lucrarilor de constructie propriu-zisa si

de reabilitare ecologica a zonelor afectate, urmand o perioada de regenerare

naturala a ecosistemului. Mentionam in acest sens ca, datorita conditiilor de mediu

locale, nu se pune problema existentei unui impact pe termen mediu si lung.

Aceste aspecte reies si din experienta acumulata prin studierea si monitorizarea

parcurilor eoliene existente in Dobrogea si cele din strainatate.

In ceea ce priveste efectele secundare ale constructiei si functionarii

parcului eolian, consideram ca nu vor exista efecte secundare negative, dar vor




111

exista o serie de efecte secundare pozitive ce contribuie la imbunatatirea conditiilor

de mediu la nivel local.

Efectul temporar consta in afectarea unor suprafete de teren prin

decopertari si recopertari, respectiv indepartarea speciilor de fauna ce utilizeaza

amplasamentul pentru hranire, catre zonele invecinate pe perioada desfasurarii

lucrarilor de constructie.

Impactul permanent asupra biodiversitatii consta in ocuparea definitiva a

unor portiuni de habitat, prin schimbarea destinatiei terenului pe suprafetele

afectate definitiv.

Dat fiind faptul ca realizarea parcului eolian nu presupune afectarea

semnificativa a factorilor de mediu, iar in zona nu se mai desfasoara alte tipuri de

activitati exceptandu-le pe cele agricole, consideram ca nu va exista un efect

sinergic asupra biodiversitatii.

Efectelele pozitive asupra speciilor si habitatelor din vecinatate, rezultat ca

urmare a interzicearii imprastierii pesticidelor cu avioane utilitare (ce implica o

dispersie necontrolata a substantelor chimice), controlul pasunatului pe suprafata

parcului eolian.

Impactul asupra vecinatatilor (a speciilor si habitatelor din cadrul SCI

Podisul Nord Dobrogean) va fi nesemnificativ ca urmare a amplasarii si a

specificului investitiei ce implica lucrari locale cu efecte la nivelul parcului

eolian, inclusiv in timpul functionarii obiectivului.

In timpul constructiei parcului eolian

In timpul constructiei parcului eolian, efectul zgomotului asupra

biodiversitatii se rezuma la efectul asupra faunei. Astfel, zgomotul se manifesta in

principal datorita functionarii utilajelor necesare realizarii lucrarilor de constructie,

dar si a celorlalte activitati din cadrul lucrarilor de constructie. Zgomotul produs si

prezenta elementelor noi in cadrul zonelor de lucru pot determina indepartarea

temporara a exemplarelor de fauna ce utilizeaza zona analizata pentru hranire, in




112

zonele invecinate ce prezinta conditii de habitat asemanatoare. Datorita etapizarii

lucrarilor de constructie se apreciaza ca efectul zgomotului nu se va manifesta la

nivelul suprafetei intregulului parc, ci zonal la nivelul fiecarei locatii in care se

realizeaza interventii si, la nivelul drumurilor principale de acces.

In acest sens amintim faptul ca parcul eolian este alcatuit din doar 4 turbine,

doar una din cele patru turbine este inclusa la limita interioara a Ariilor Protejate

(la doar 22 de m in interior), drumurile folosite pentru utilajele implicate in

constructia parcului precum si cablurile electrice urmaresc in general drumurile de

exploatare existente unde si in prezent se desfasoara activitati antropice.

Deasemenea adaugam faptul ca atat din monitorizarea altor parcuri eoliene cat si

din observatiile inregistrate la nivelul ampalsamentului, in timpul deplasarilor in

teren, s-a constatat faptul ca speciile de fauna terestra si avifauna nu sunt deranjate

de prezenta elementelor straine (prezenta utilajelor, macaralelor, turbinelor) sau de

activitatile necesare constrcutiei parcului. Amintim faptul ca atat specia

Glaucidium passerinum cat si Buteo rufinus, au fost vazute stationand in

vecinatatea amplasamentului parcului eolian, la mai putin de 300 m de utilajele

agricole aflate in proces de recoltare, iar specii de passeriforme precum Lanius

minor, Lanius collurio, Miliaria calandra, Passer domesticus, Passer

hispaniolensis, Parus major, Calandrella brachydactyla se refugiaza temporar in

coronamentul arbustilor, sau la nivelul culturilor agricole din imediata vecinatate

(Alauda arvensis, Galerida cristata, Anthus campestris), reutilizand in scurt timp

de la finalizarea interventiei, zona.

Pentru a se evita perturbarea etologica a speciei Podarcis taurica intalnita in

timpul studiului, de-a lungul canalului de irigatie dezafectat, se va avea in vedere

respectarea intocmai a proiectului, astfel incat sa nu fie afectate fizic suprafete

suplimentare de teren. Trebuie subliniat ca soparla de iarba este o specie cu o

plasticitate ecologica mare, fiind foarte bine adaptata la prezenta si activitatea

antropica.

Transportul materialelor de constructii precum si lucrarile necesare largirii




113

drumurilor pot constitui surse de zgomot dar si de poluare cu praf a aerului

atmosferic cu efecte asupra speciilor de fauna si flora din vecinatate. Avand

insa in vedere ca este o zona vantoasa ce asigura totodata si o buna dispersie pentru

orice tip de poluare atmosferica, consideram ca praful degajat nu va duce la

perturbari ale proceselor fiziologice si biochimice ale plantelor din cadrul zonelor

in care au fost identificate suprafete cu vegetatie spontana. In plus, transportul pe

structura de drumuri existenta nu reprezinta o schimbare fata de tipul activitatilor

desfasurate in prezent, ci doar o intensificare temporara a acestora, prin urmare

efectele asupra speciilor din vecinatate sunt nesemnificative, similare situatiei

actuale.

In ceea ce priveste impactul rezidual asupra biodiversitatii mentionam

faptul ca acesta consta in pierderea definitiva a unor portiuni de habitat prin

schimbarea destinatiei terenului pe suprafetele afectate definitiv de elementele

obiectivului. Avand in vedere ca: suprafetele scoase definitiv din circiutul agricol

ocupa doar 1,90% din suprafata aferenta obiectivului, si nu s-au intalnit specii de

flora protejata si adaposturi/ cuiburi/ vizuini, apreciem ca impactul rezidual

asupra biodiversitatii va fi nesemnificativ.

Cand se va dori dezmembrarea si demontarea turbinelor, mare parte din

materiale pot fi reutilizate. Astfel otelul, fonta, cuprul, plumbul, aluminiul, pot fi

reciclate. Materialele plastice, cauciucul si fibra de sticla pot fi reciclate sau

incinerate.

Impactul asupra biodiversitatii locale in timpul constructiei parcului se

manifesta in special datorita decopertarilor pentru constructia fundatiilor turnurilor

si a drumurilor de acces, a prafului produs de lucrarile de santier si datorita

zgomotului produs de utilajele folosite. Dat fiind numarul redus de turbine, faptul

ca drumurile necesare accesului utilajelor sunt in mare parte drumuri existente ce

necesita doar amenajare, cablurile electice vor fi ingropate de-a lungul acestora, iar

in zona analizata nu au fost identificate specii de plante de interes conservativ, flora

locala fiind reprezentata de culturile agricole si specii ruderale, apreciem un impact




114

nesemnificativ asupra vegetatiei. De asemenea organizarea de santier va fi realizata

in apropierea unui drum de exploatare, inafara Ariilor Protejate de Interes

Comunitar, pe teren arabil.

Dupa incheierea lucrarilor, nu vor exista suprafete construite in afara celor

prevazute prin proiect. In zonele destinate constructiei obiectivelor propuse prin

proiect nu au fost identificate specii de plante/habitate, cuiburi ale speciilor de

avifauna si fauna terestra protejata prin OUG 57/2007.

Mentionam ca accesul in zona de amplasare a parcului eolian nu reprezinta

o schimbare fata de tipul activitatilor desfasurate in prezent, ci doar o

intensificare a acestora, referindu-ne la drumurile de exploatare deja existente si

traficul, care au sectionat arealul initial, fara a putea vorbi de o fragmentare

propriu-zisa a habitatului (cum se intampla in cazul in care intr-un habitat apar

structuri de genul gardurilor, zidurilor sau carosabilelor extrem de circulate).

Se face mentiunea ca majoritatea drumurilor de acces pentru obiectivul

studiat vor fi realizate pe structura deja existenta a drumurilor, care reprezinta,

dupa cum bine se cunoaste, o formatiune continua lipsita de o biocenoza stabila.

Singurul aspect important referitor la posibilitatea fragmentarii habitatului in cazul

de fata, poate fi reprezentat de circulatia utilajelor ce se manifesta pe perioada de

constructie a parcului. Tinand cont ca suprafata la care se face referire este un

teren antropizat asupra caruia se intervine periodic, consideram ca efectele

drumurilor de acces asupra biodiversitatii locale nu sunt semnificative in

cazul de fata.

Evaluarea impactului asupra mediului a avut in vedere posibilitatea afectarii

integritatii speciilor si habitatelor din cadrul SCI Podisul Nord Dobrogean, luand in

calcul inclusiv posibilitatea modificarii caracteristicilor structurale initiale si

posibilitatea aparitiei de modificari microclimatice semnificative in cadrul zonelor

invecinate unde au fost identificate habitate prioritare. Concluzionam insa ca

habitatele din zonele invecinate nu vor fi afectate de realizarea si functionarea

turbinelor eoliene date fiind specificul obiectivului, caracteristicile locale de




115

mediu, distanta suficienta pana la acestea si faptul ca nu vor exista interventii

directe asupra altor zone decat cele prevazute prin proiect.

In ceea ce priveste specia Podarcis taurica precizam ca prin constructia

parcului nu vor exista interventii asupra zonei de tufarisuri si a canalului de irigatie

dezafectat, unde au fost observate exemplarele de soparla de iarba. Impactul asupra

speciei Testudo graeca, observata in vecinatatea parcului eolian, va fi

nesemnificativ deoarece nu va fi afectat habitatul acesteia (specia a fost observata

in interiorul rapei, la nivelul tufarisurillor – intr-o zona ferita de activitatile

desfaurate la nivelul amplasamentului parcului eolian), suprafetele construite sunt

reduse dat fiind numarul redus de turbine, organizarea de santier este de mica

anvergura pentru un astfel de parc, lucrarile au caracter temporar.

Populatiile speciilor de fauna din cadrul SCI Podisul Nord Dobrogean, nu

vor fi astfel afectate in timpul implementarii planului, deoarece nu va fi afectat

semnificativ habitatul acestora, iar perioada de executie are o durata limitata.

O mare parte din efectele asupra biodiversitatii locale au un caracter

temporar si sunt reversibile, manifestandu-se doar pe perioada de constructie.

In ceea ce priveste impactul rezidual asupra biodiversitatii mentionam

faptul ca acesta consta in pierderea definitiva (pe perioada existentei parcului

eolian) a unor portiuni de teren prin schimbarea destinatiei terenului pe

suprafetele afectate definitiv de constructia parcului.

In timpul functionarii parcului eolian

In timpul functionarii obiectivului nu va exista un impact asupra

biodiversitatii, neexistand emisii de poluanti datorita tehnologiei folosite. De

asemenea este bine cunoscut faptul ca energia eoliana, folosita ca “materie prima”

face parte din categoria energiilor din surse regenerabile. Singurele riscuri care se

pun in discutie sunt posibilele coliziuni ale pasarilor cu palele centralelor, acest

aspect fiind tratat pe larg in cadrul evaluarii.

Distantele aproximative pana la cele mai importante puncte de interes

biogeografic sunt:




116

- 7, 5 km pana la bratul Dunarea Veche

- 8,7 km pana la Padurea Babadag

- 37 km pana la Complexul Razelm Sinoe

- 23 km pana la Muntii Macin

Biodiversitatea locala nu va suferi modificari semnificative deoarece

procentul de ocupare a terenului este de 0,014% in raport cu totalul suprafetei

studiate de 129.32 ha.

De asemenea este cunoscut faptul ca turbinele eoliene extrag circa 30% din

energia cinetica a vantului, pe care o transforma in energie electrica, iar imediat in

aval de turbine viteza vantului scade cu aproximativ 15%. Astfel, scaderea vitezei

vantului poate duce la cresterea locala cu cateva procente a umiditatii relative a

aerului, favorizand dezvoltarea vegetatiei in aceste zone.

Data fiind interdictia privind vanatoarea in interiorul parcurilor eoliene, se

apreciaza efecte directe si indirecte pozitive asupra speciilor de fauna (inclusiv

vanat) din cadrul Ariilor Protejate de Interes Comunitar. De asemenea este limitat

riscul producerii incendiilor in zona parcului eolian si este interzisa survolarea

avioanelor utilitare, stropirea cu insecticide realizandu-se astfel controlat la nivelul

culturilor, fara a se dispersa si la nivelul habitatelor din cadrul SCI Podisul Nord

Dobrogean.

Integritatea ariilor naturale de interes comunitar nu va fi afectata nici in

timpul constructiei parcului si, nici in timpul functionarii acestuia, date fiind

dimensiunea parcului (doar 4 turbine eoliene) si a infrasctructurii necesare, distanta

pana la habitatele prioritare si zonele de cuibarire, specificul obiectivului si

masurile de reducere a efectelor asupra factorilor de mediu, recomandate in cadrul

evaluarii.

Aceste aspecte vor putea fi probate in urma monitorizarii efectelor asupra

biodiversitatii in timpul functionarii parcului eolian, conform Planului de

Monitorizare propus.




117

La analiza efectelor asupra biodiversitatii, colectivul elaborator a avut in

vedere toate aspectele pe care le implica constructia si functionarea parcului

inclusiv suprafata palelor turbinelor, insa consideram ca acestea nu reprezinta un

aspect semnificativ, avand in vedere urmatoarele:

- modul de functionare al turbinelor de ultima generatie (ex: viteza mica de

rotatie a palelor);

- numarul redus de turbine

- suprafetele intinse de teren arabil din vecinatatea amplasamenului ce ofera

speciilor de fauna posibilitatea de a se orienta catre aceste zone in vederea hranirii;

- dispunerea distantata a turbinelor in cadrul parcului contribuie de asemenea

la reducerea riscului de aparitie a coliziunilor dintre avifauna si rotoarele in

functiune.

Riscul de coliziune a fost luat in considerare in cadrul evaluarii ca posibil

efect negativ asupra speciilor de avifauna si s-au facut recomandari concrete pentru

reducerea la minim a acestui risc.

Referitor la rutele de migrare din zona, s-au avut in vedere atat datele si

hartile prezentate in lucrarile de referinta in domeniu (precum „Migratia Pasarilor”

– Rudescu L., Editura Stiintifica Bucuresti; „Dinamica si migratia pasarilor” –

Ciochia V., Editura Stiintifica si Enciclopedica) precum si informatiile din diverse

studii (”Fundamentarea normelor privind turbinele eoliene si parcurile de

turbine tinand cont de Directiva Pasari, Directiva Habitate si Conventia de la

Berna, incluzand ca studiu de caz Dobrogea” - INCDD”).




118

Principalele rute de migratie fata de zona obiectivului analizat

Concluzia la care a ajuns colectivul elaborator, in urma consultarii

bibliografiei sus-mentionate, este ca parcul eolian este pozitionat intr-o zona

geografica fara importanta din punct de vedere al migratiei pasarilor; prin

urmare, impactul proiectului analizat aupra activitatii de migratie a pasarilor,

este considerat nesemnificativ.




119

In ceea ce priveste relatia dintre nivelul de zgomot si avifauna, conform

datelor de specialitate („Avian hearing and avoidance of wind turbines”, Midwest

Research Institute, Colorado, 2002”) in comparatie cu acuitatea auditiva umana,

pasarile percep zgomotul cu o intensitate redusa la jumatata fata de perceptia

umana, la aceeasi distanta fata de emitator. Astfel, in speta, nu vor fi afectate

pasarile cuibaritoare din vecinatatea zonei analizate, tinand cont ca la o distanta de

300 m zgomotul produs de turbine se confunda cu zgomotul produs de vant, iar pe

amplasamentul analizat nu s-au identificat cuiburi.

In ceea ce priveste perioada de dezafectare a parcului eolian apreciem ca

impactul asupra biodiversitatii va fi minim, perioada de dezafectare fiind mult mai

scurta decat cea de constructie si implica lucrari de o amplitudine mai mica. In

acelasi timp, dezafectarea parcului eolian, cu respectarea stricta a masurilor impuse

pentru perioada de constructie a parcului eolian si cu efectuarea lucrarilor de

ecologizare a tuturor suprafetelor ocupate initial, reprezinta o marire a suprafetelor

disponibile pentru hranire (suprafetele ocupate de elementele parcului). Subliniem

ca desfiintarea parcului eolian, va insemna implicit incetarea restrictiilor si

masurilor din timpul existentei acestuia (interzicerea vanatorii, supravegherea in

privinta incendiilor etc., stropirea cu substante chimice) ajungandu-se in final la

actualele presiuni antropice.

1. Evaluarea impactului obiectivelor proiectului

1.1. Evaluarea impactului cauzat de obiectiv fara a lua in considerare

masurile de reducere a impactului

Fara implementarea masurilor de reducere a impactului propuse in capitolul

“D” apreciem mentinerea statutului actual de conservare a biodiversitatii la nivelul

amplasamentului analizat, insa intregul set de masuri propuse va contribui la

reducerea pana la eliminare a riscurilor de producere a posibilelor efecte

neprevazute asupra biodiversitatii.




120

Totalitatea masurilor impuse prin actul de reglementare, trebuiesc

supervizate de catre o persoana/firma/institutie specializata in domeniul

biodiversitate, iar nerespectarea acestei masuri esentiale reduce considerabil

aparitia efectului dorit prin celelalte masuri de reducere a impactului asupra

biodiversitatii.

Nesemnalizarea turbinelor eoliene prin vopsirea varfurilor palelor si prin

semnalizarea luminoasa a acestora pe timpul noptii, care reprezinta masuri de

ordin general si obligatoriu in bibliografia de specialitate, mareste posibilitatea

aparitiei de coliziuni in randul pasarilor ce tranziteaza amplasamentul.

Prin nerespectarea masurii cu rol preventiv referitoare la limitarii

zgomotului, precum si la realizarea constructiei turbinei nr. 1 in afara intervalului

martie august (perioada reproductiva pentru o serie de specii de fauna) consideram

ca se va exercita temporar o presiune antropica suplimentara asupra speciilor de

avifauna cuibaritoare la nivelul zonelor apropiate ale rapei.

Chiar daca din perspectiva protejarii biodiversitatii este de neacceptat ca

suprafata unui parc eolian sa nu fie monitorizata, in special in ceea ce priveste

avifauna, mentionam ca in lipsa unei monitorizari, conform planului de

monitorizare propus, eventualele masuri de diminuare a impactului care vor trebui

luate in cazul aparitiei de efecte negative neprevazute, nu vor putea reprezenta

masurile cele mai adaptate cauzelor locale.

1.2. Evaluarea impactului rezidual care va ramane dupa implementarea

masurilor de reducere a impactului

In ceea ce priveste impactul rezidual care ramane dupa implementarea

masurilor de reducere a impactului asupra biodiversitatii, acesta va consta in

pierderea definitiva a unor portiuni de habitat prin schimbarea destinatiei terenului

pe suprafetele afectate definitiv de elementele obiectivului. Avand in vedere ca

suprafetele scoase definitiv din circuitul agricol ocupa doar 1,9 % din suprafata

aferenta parcului eolian si nu s-au intalnit habitate sau cuiburi/galerii ale




121

speciilor de fauna protejata apreciem ca impactul rezidual asupra biodiversitatii

va fi nesemnificativ. Nu trebuiesc omise efectelele pozitive ale realizarii parcului

eolian, impreuna cu masurile propuse pentru reducerea impactului asupra

mediului. Aceste efecte pozitive constau in:

- eliminarea implicita a riscului de producere a incendiilor pe suprafata

parcului eolian (prin managementul si protectiile aferente unui parc eolian din

punct de vedere tehnic) cu efecte pozitive asupra florei si faunei locale;

- pe raza parcului eolian este interzisa vanatoarea, ceea ce ofera implicit

suprafete de protectie pentru fauna protejata si neprotejata;

- efectelele pozitive asupra speciilor si habitatelor din vecinatate, rezultat ca

urmare a interzicearii imprastierii pesticidelor cu avioane utilitare (ce implica o

dispersie necontrolata a substantelor chimice).


Evaluare Adecvata „ CONSTRUIRE PARC EOLIAN, AMENAJARE DRUMURI SI RACORD ELECTRIC LA SISTEMUL ENERGETIC NATIONAL”

extravilan comuna Topolog, judetul Tulcea

122

EVALUAREA SI CUANTIFICAREA EFECTELOR ASUPRA SPECIILOR SI HABITATELOR DE PE

AMPLASAMENT SI ASUPRA CELOR DIN VECINATATE (INCLUSIV ASUPRA SITURILOR DE

IMPORTANTA COMUNITARA) Cuantificare

(Indice de Impact)

Posibil efect asupra speciilor si habitatelor de pe

amplasament si asupra celor din vecinatate

(inclusiv SPA si SCI)

Evaluarea si diminuarea posibilelor efecte

Concluzie

0 1. Efect de bariera sau devieri ale rutelor de migratie

In viziunea unei evaluari strategice de mediu parcul a fost configurat astfel incat sa diminueze posibilitatea aparitiei riscului de coliziune, disturbari ale zborului, efect de bariera prin amplasarea acestuia in afara zonelor de interes avifaunistic:

- dispunerea parcului eolian departe de rutele de migratie, la peste 7,5 km distanta fata de cursul Dunarii, Padurea Babadag - dispunerea turbinelor eoliene pe directia nord-sud, nu comasat, astfel incat zborul se poate desfasura cu usurinta de-o parte si de alta a parcului sau printre turbinele eoliene cu distante suficiente intre ele – peste 400 m

Nu vor fi deviate rutele de migratie

- 1 2. Riscul aparitiei de coliziuni

- turbinele trebuie sa fie semnalizate pe timpul noptii cu lumina intermitenta rosie cu intervale mari de timp intre doua aprinderi consecutive; - se vor vopsi varfurile palelor centralelor eoliene in culori contrastante la cel putin 20% din cele aflate intr-un parc; - daca in urma monitorizarii coliziunilor pasarilor cu turbinele parcului eolian se inregistreaza mortalitati semnificative, care pot afecta populatiile din zona analizata, se recomanda oprirea temporara a anumitor turbine din parc sau chiar a intregului parc, pe anumite perioade de timp sau se poate impune achizitionarea sistemelor de radare care pot interveni direct in managementul parcului

Riscul producerii de coliziuni va fi nesemnificativ

0+1 3. Pierderea sau degradarea habitatului de hranire

- zonele asupra carora se resimte impactul sunt restranse la nivelul fiecarei zone de lucru in parte (element component al priectului) si nu va exista un impact care sa se manifeste pe intreaga zona analizata pentru realizarea investitiei; - pe perioada constructiei si functionarii parcului se vor lua masuri de eliminare a riscului de incendii, fiind interzisa vanatoarea si dispersarea pesticidelor cu avioane

Se apreciaza o usoara

imbunatatire a conditiilor de




123

utilitare; - habitatul de hranire (teren arabil) nu va fi diminuat semnificativ deoarece:

-suprafetele scoase definitiv din circuitul agricol ocupa doar 1,9% din suprafata aferenta parcului - zonele destinate constructiei parcului si a infrastructurii aferente sunt reprezentate de teren aflat sub influenta activitatilor umane - drumuri de exploatare, drumuri satesti, teren arabil si teren neproductiv; - accesul in zona de amplasare a parcului eolian nu reprezinta o schimbare fata de tipul activitatilor desfasurate in prezent, ci doar o intensificare temporara (in timpul perioadei de constructie a parcului eolian) a acestora, fara a impiedica hranirea exemplarelor de fauna in perimetrul analizat;

habitat de pe suprafata

parcului eolian

- 1 4. Perturbari ale zborului pasarilor la nivel local sau regional

- suprafata de actiune a palelor eolienei nu va afecta semnificativ zborul pasarilor din cadrul parcului eolian ca urmare a:

- vitezei reduse de rotatie; - numar redus de turbine eoliene (4) - distanta mare dintre turbine (peste 400 m);

Nu vor exista perturbari

semnificative ale zborului

pasarilor la nivel local sau regional

0 5. Afectarea zonelor de cuibarire, odihna si adapost

- in zonele destinate constructiei parcului nu au fost identificate cuiburi, galerii ale speciilor de fauna pentru care au fost dcelarate SCI Podisul Nord Dobrogean si SPA Stepa Casimcea

Nu vor fi afectate zonele de cuibarire,

odihna si adapost ale populatiilor

de fauna - 1 6. Efecte negative ca

urmare a zgomotului produs

- zgomotul produs corelat cu prezenta elementelor noi in cadrul zonelor de lucru determina indepartarea temporara a exemplarelor de fauna ce utilizeaza zona analizata, la momentul executarii lucrarilor, in zonele invecinate ce prezinta conditii de habitat asemanatoare. Datorita etapizarii lucrarilor de constructie se apreciaza ca efectul zgomotului nu se va manifesta la nivelul suprafetei intregulului parc, ci zonal la nivelul fiecarei locatii in care se realizeaza interventii si, la nivelul drumurilor principale de acces;

Zgomotul produs nu va reprezenta

un factor perturbant

semnificativ




124

0 7. Afectarea indirecta a populatiilor de fauna prin afectarea relatiilor trofice la nivelul amplasamentului si/sau schimbari ale etologiei speciilor de fauna

- pe perioada lucrarilor de santier si ca urmare a zgomotului produs se apreciaza o dislocare a exemplarelor de fauna din cadrul arealului initial ce utilizeaza amplasamentul ca zona de hranire sau pasaj, urmand ca in timp sa fie in mod natural repopulat/reutilizat dupa incetarea lucrarilor si refacerea terenului; - din experienta colectivului elabortor in analiza altor parcuri eoliene a rezultat ca marea majoritate a reprezentantilor Ordinului Passeriformes nu sunt deranjate de prezenta organizarii de santier si de lucrarile aferente, acestea fiind frecvent intalnite in cadrul parcurilor eoliene, alaturi de specii ubicviste, antropofile cu plasticitate ecologica ridicata; - nu vor exista efecte directe sau indirecte asupra speciei Podarcis taurica avand in vedere ca aceasta nu este o specie sensibila din punct de vedere etologic, iar prin constructia parcului nu vor fi afectate suprafetele unde a fost observata aceasta - avand in vedere ca este o zona vantoasa ce asigura totodata si o buna dispersie pentru orice tip de poluare atmosferica, consideram ca praful degajat nu va duce la perturbari ale proceselor fiziologice si biochimice ale plantelor din cadrul zonelor in care au fost identificate habitate prioritare;

Nu vor exista efecte indirecte

asupra populatiilor de

fauna identificate in cadrul

amplasamentului sau a

vecinatatilor

Legenda:

Nivel al Indicelui de impact

Situatiile/conditiile de atribuire a nivelului Indicelui de Impact

“- 3” – efect negativ persitent ce prezinta risc ridicat chiar dupa implementerea masurilor de reducere a efectelor negative, iar rezultatul evaluarii solutiilor alternative este negativ sau nesigur;

“- 2” – efect negativ persistent chiar dupa implementerea masurilor de reducere a efectelor negative, necesitand evaluarea unor solutii alternative;

“- 1” – efect negativ existent cu valoare nesemnificativa ca urmare a masurilor; “0” – efect negativ inexistent sau eliminat ca urmare a masurilor;

“0+1” – efect negativ inexistent sau eliminat ca urmare a masurilor, existand si o serie de efecte pozitive; “0+2” – efect negativ inexistent sau eliminat ca urmare a masurilor, existand efecte pozitive clare, in favoarea cresterii

statutului de conservare a speciilor si/sau habitatelor pentru care a fost declarata aria naturala protejata de interes comunitar;




125

INTERPRETARE GRAFICA

-3 -2 -1 0 1 2

1

2

3

4

5

6

7Po

sibi

le e

fect

e(a

supr

a sp

eciil

or d

e pa

sari

obse

rvat

e pe

am

plas

amen

t si a

supr

a po

pula

tiilo

r de

pasa

ri di

n SP

A)

Intensitatea efectelor negative sau pozitive

Efectul Cumulat “0”

Conform scalei de atribuire corespunde unui

Efect negativ inexistent sau eliminat ca urmare a

masurilor

PRIN IMPLEMENTAREA OBIECTIVULUI ANALIZAT NU SE AFECTEAZA SEMNIFICATIV INTEGRITATEA ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR, MENTINANDU-SE UN STATUT DE

CONSERVARE FAVORABIL AL SPECIILOR DE FLORA SI FAUNA PENTRU CARE AU FOST DECLARATE SCI PODISUL NORD DOBROGEAN SI SPA DUNAREA VECHE

BRATUL MACIN




126

2. Evaluarea impactului cumulativ al obiectivului cu alte PP

Elaboratorul a luat in considerare prezenta unui obiectiv cu acelasi specific –

valorificarea energiei eoliene, aflat in sud-estul parcului eolian analizat la

aproximativ 1,6 km. Avand in vedere cele doua obiective, nu se pune problema

aparitiei unui impact cumulat, date fiind urmatoarele argumente.

- cele doua obiective se afla distanta suficient de mare astfel incat sa nu se

puna problema cumularii zgomotului. De asemenea se afla in faze diferite,

turbina eoliana fiind functionala iar parcul eolian analizat fiind in curs de

obtinere a Actelor de reglementare in vederea emiterii Autorizatiei de

constructie.

- in zona Magurele-Fagarasul Nou, nu se cunosc rute de migratie ale pasarilor

conform datelor bibliografice si a observatiilor din teren, principalele culoare

de zbor se afla la nivelul regiunilor biogeografice importante pentru ecologia

si orientarea speciilor, acestea fiind Dunarea (Dunarea Veche Bratul Macin

la peste 7,5 km fata de cele doua obiective) Padurea Babadag (la peste 8,7

km).

- numarul redus al turbinelor din cadrul celor 2 parcuri (5 turbine), dintre care

o singura turbina este situata la limita interioara a SCI Podisul Nord

Dorbogean si SPA Stepa Casimcea, intr-o zona in care nu au fost identificate

habitate prioritare sau cuiburi / galerii ale speciilor de fauna pentru care au

fost declarate Ariile Protejate.

2.1. Evaluarea impactului cumulativ al obiectivului cu alte PP fara a lua

in considerare masurile de reducere a impactului

Avand in vedere faptul ca cel de-al doilea obiectiv luat in considerare, este

deja construit si functional, singurele masuri ce nu pot fi luate in considerare sunt

cele din prezentul Studiu de Evaluare Adecvata (respectiv Raport privind Impactul

asupra mediului) pentru obiectivul analizat, masuri ce vor fi preluate in Actele de

Reglementare.




127

Consideram ca prin neluarea in considerare a masurilor propuse, nu se vor

produce efecte semnificative asupra integritatii Ariilor Protejate de Interes

Comunitar si implicit asupra speciilor si habitatelor pentru care acestea au fost

declarate, insa nivelul impactului va prezenta o usoara crestere prin eliminarea

masurilor menite sa imbunatateasca starea actuala a zonei (eliminarea stropirii

subtantelor chimice cu avioane utilitare, diminuarea riscului aparitiei incendiilor,

semnalarea afectarii speciilor si habitatelor din zona imediat invecinata parcului

eolian unde au fost observate habitate protejate precum si cuiburi ale speciilor de

fauna, etc).

Prin nesemnalizarea turbinelor (vopsirea palelor si semnalizarea luminoasa)

din cadrul parcului eolian va mari riscul producerii de coliziuni precum si

posibilitatea aparitiei unor efecte negative asupra zborului pasarilor la nivel local,

fara a exista posibilitatea afectarii/devierii rutelor de migrare (care se afla la

peste 7,5 km distanta).

2.2. Evaluarea impactului rezidual care ramane dupa implementarea

masurilor de reducere a impactului pentru obiectiv si pentru alte PP

In ceea ce priveste impactul rezidual care ramane dupa implementarea

masurilor de reducere, mentionam faptul ca acesta consta in pierderea definitiva a

unor portiuni de habitat prin schimbarea destinatiei terenului pe suprafetele afectate

definitiv de constructia turbinelor si a infrastructurii aferente. In ceea ce priveste

impactul rezidual asupra Ariilor Protejate de Interes Comunitar, mentionam ca

acesta se rezuma doar la suprafetele afectate definitiv de o singura turbina eoliana

si infrastructura aferenta (apartinand parcului eolian studiat), respectiv doar

0,00066% din SCI Podisul Nord Dobrogean si 0,00014% din SPA Dunarea Veche

Bratul Macin.




128

D) MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI

1. Identificarea si descrierea masurilor de reducere

Trebuie sa se tina cont de modul si locul in care se vor depozita deseurile in

perioada de constructie a obiectivului.

Decopertarea stratului de sol fertil se va face cu depozitarea si protejarea

acestuia.

Pentru a evita raspandirea speciilor invazive in zona, se recomanda cu

strictete utilizarea pentru recopertare a solului fertil decopertat initial.

Pe parcursul si dupa terminarea lucrarilor de constructii - montaj,

amplasamentul se va elibera de deseuri si resturi de materiale, pentru a nu afecta

calitatea solului fertil.

Proiectarea retelelor de cablu subterane din cadrul amplasamentului sa

urmareasca in cea mai mare parte drumurile de exploatare existente, minimizandu-

se astfel suprafata de teren afectata prin fragmentare temporara.

Recomandam ca toata perioada de constructie a parcului eolian sa fie asistata

de o persoana/firma/institutie specializata in domeniul biodiversitate, contractata de

catre beneficiar, care sa se implice activ in implementarea durabila a obiectivelor

propuse prin proiect.

Locatia trebuie sa fie tinuta in permanenta foarte curata, intrucat deseurile

menajere atrag dupa sine prezenta rozatoarelor si a insectelor si implicit a pasarilor

pradatoare, omnivore si insectivore (inclusiv rapitoare). Prin atragerea unor

aglomerari de pasari in raza de actiune a parcului, se mareste posibilitatea aparitiei

de coliziuni cu turbinele in functiune.

Nu trebuie permisa baltirea apei si formarea de mlastini/ zone umede (nici

temporare) in perimetrul parcului eolian, deoarece acestea atrag specii de pasari

iubitoare de apa sau organisme dependente de mediul acvatic (de exemplu,

amfibieni).




129

Trebuie sa se aiba in vedere eficienta procesului de refacere a portiunilor de

habitat afectat de decopertari-recopertari.

Interzicerea nivelelor de zgomot suparatoare, peste limitele admise de STAS

10009/88.

Masuri pentru protectia speciilor de avifauna protejata conform OUG 57/2007

In timpul functionarii parcului, monitorizarea se va realiza pe o durata de 3

ani, cu posibilitatea de prelungire in functie de concluziile ce reies din interpretarea

datelor din observatii directe corelate cu datele bibliografice existente.

Se impune monitorizarea permanenta a exemplarelor de pasari gasite moarte

in preajma parcului eolian si stocarea acestor informatii pentru realizarea unor baze

de date concludente.

Monitorizarea pe o perioada bine stabilita asigura constanta

observatiilor, iar culegerea de date in momentele optime ofera date cu privire

la surprinderea perioadelor cheie ale ecologiei speciilor si relatia acestora cu

diferite categorii de habitate etc., oferind totodata posibilitatea interventiilor

rapide si eficiente in cazul observarii de efecte neprevazute.

Daca in urma monitorizarii coliziunilor pasarilor cu turbinele parcului eolian

(conform Planului de Monitorizare propus) se inregistreaza mortalitati

semnificative, care pot afecta populatiile din zona analizata, se recomanda oprirea

temporara a anumitor turbine din parc sau chiar a integului parc, pe anumite

perioade de timp (ex sau inaintea previziunilor meteo extreme - furtuni, ceata etc.).

Turbinele trebuie sa fie semnalizate pe timpul noptii cu lumina intermitenta

rosie cu intervale mari de timp intre doua aprinderi consecutive, pentru ca lumina

va face ca pasarile sa fie mai prudente si sa evite zona respectiva. Aceste turbine

sunt mai usor de recunoscut de catre pasari, in cazul folosirii luminii alternative in

defavoarea celei continue.




130

Se vor vopsi varfurile palelor centralelor eoliene in culori contrastante la cel

putin 20% din cele aflate intr-un parc, pentru a evita coliziunea pasarilor cu

acestea.

In vederea protectiei speciilor de avifauna ce folosesc rapele din vecinatatea

obiectivului pentru odihna, adapost si reproducere (ex: Glaucidium passerinum,

Buteo rufinus, Passer hispaniolensis, Passer domesticus), se recomanda limitarea

zgomotului in intervalul martie-august, perioada reproductiva pentru o serie de

specii de fauna, iar constrcutia turbinei nr. 1 sa se realizeze inafara acestui interval.

Masuri pentru protectia speciilor si habitatelor din cadrul SCI Podisul Nord

Dobrogean

Se face recomandarea ca lucrarile de decopertare-recopertare pentru pozarea

cablurilor electrice sa se realizeze etapizat, pe tronsoane de lucru care pot fi

terminate pe parcursul unei zile lucratoare. In acest fel se va evita fragmentarea

habitatului si suprafetele de sol fertil decopertate vor fi imediat recopertate, iar

perioada de refacere a acestor zone va fi minima.

De asemenea se recomanda ca decopertarea zonelor unde urmeaza a se

interveni sa se realizeze numai imediat inaintea inceperii propriu-zise a lucrarilor

de constructie, iar recopertarea sa se realizeze fara intarzieri, chiar daca acest lucru

impune costuri suplimentare.

Trebuie sa se aiba in vedere, in timpul perioadei de monitorizare, eficienta

procesului de refacere a portiunilor cu vegetatie spontana afectate de decopertari-

recopertari, pana la compozitia calitativa corespunzatoare nivelului calitativ initial.

Persoana/firma/institutia specializata in domeniul biodiversitate, contractata

de catre beneficiar, in vederea implementarii durabile a obiectivului, va muta

exemplarele de Testudo graeca ibera, in cazul in care acestea vor ajunge din cadrul

zonelor invecinate, in zonele ce urmeaza a fi abordate tehnologic, catre zone ferite

de activitatile antropice.

Depozitarea temporara a componentelor turbinelor si a materialelor de




131

constructie precum si lucrarile de santier trebuie sa se realizeze cat mai eficient

astfel incat sa se pastreze distanta pana la care au fost identificate habitate prioritare

si specii de fauna de interes comunitar (exuvii de Coluber caspius, exemplare de

Testudo graeca).

Persoana/firma/institutia specializata in domeniul biodiversitatii va semnala

orice act/interventie ce poate avea efecte asupra integritatii speciilor de fauna si

flora pentru care au fost declarate Ariile Protejate de Interes Comunitar. In acest

sens va acorda atentie zonei din vecinatatea nord-estica a parcului eolian,

importanta pentru ecologia speciilor, tinand cont de datele de actualitate prezentate

in prezentul Studiu de Evaluare Adecvate.

2. Prezentarea calendarului implementarii si monitorizarii masurilor de reducere

a impactului

Masura de reducere a impactului asupra mediului

Implementarea Monitorizarea

Respectarea planului de monitorizare propus Atat in faza de constructie, cat si in cea de functionare

Conform Planului de Monitorizare propus

Recomandam ca toata perioada de implementare a planului pentru parcul eolian sa fie asistata de o persoana/firma/institutie specializata in domeniul biodiversitate, contractata de catre beneficiar, care sa se implice activ in implementarea durabila a obiectivelor propuse prin plan.

Inainte de inceperea lucrarilor de constructie si in timpul acestora

Beneficiarul investitiei

Decopertarea stratului de sol fertil se va face cu depozitarea si protejarea acestuia

In perioada executarii lucrarilor de constructie a parcului eolian

Executantul lucrarilor, supravegheat de specialistul in domeniul biodiversitatii

Pentru a evita dezvoltarea speciilor invazive in zona, se recomanda cu strictete utilizarea pentru recopertare a solului fertil decopertat initial


Personalul care executa constructia, supravegheat de specialistul in domeniul biodiversitatii

Pe parcursul si dupa terminarea lucrarilor de constructii - montaj, amplasamentul se va elibera de deseuri si resturi de materiale, pentru a nu afecta calitatea solului fertil.

Pe tot parcursul perioadei de executie a lucrarilor de constructie

Executantul lucrarilor




132

Proiectarea retelelor de cablu subterane din cadrul amplasamentului este recomandat a se realiza urmarind reteaua drumurilor de acces, minimizandu-se astfel suprafata de teren afectata prin fragmentare temporara.

Inainte de inceperea lucrarilor, in momentul elaborarii proiectului tehnic


Lucrarile de decopertare-recopertare pentru pozarea cablurilor electrice sa se realizeze etapizat, pe tronsoane de lucru care pot fi terminate pe parcursul unei zile lucratoare. In acest fel se va evita fragmentarea habitatului si suprafetele de sol fertil decopertate vor fi imediat recopertate, iar perioada de refacere a acestor zone va fi minima.

Pe parcursul perioadei de executie a lucrarilor


Decopertarea zonelor unde urmeaza a se interveni sa se realizeze numai imediat inaintea inceperii propriu-zise a lucrarilor de constructie, iar recopertarea sa se realizeze fara intarzieri, chiar daca acest lucru impune costuri suplimentare.



Depozitarea temporara a componentelor turbinelor si a materialelor de constructie precum si lucrarile de santier trebuie sa se realizeze cat mai eficient astfel incat sa se pastreze distanta pana la care au fost identificate habitate prioritare si specii de fauna de interes comunitar (exuvii de Coluber caspius, exemplare de Testudo graeca).



Persoana/firma/institutia specializata in domeniul biodiversitate, contractata de catre beneficiar, in vederea implementarii durabile a obiectivului, va muta exemplarele de Testudo graeca ibera, in cazul in care acestea vor ajunge din cadrul zonelor invecinate, in zonele ce urmeaza a fi abordate tehnologic, catre zone ferite de activitatile antropice.



Locatia trebuie sa fie tinuta in permanenta foarte curata.


Executantul lucrarilor/ Beneficiarul investitiei

Nu trebuie permisa baltirea apei si formarea de mlastini/zone umede in perimetrul parcului eolian, deoarece acestea atrag specii de pasari iubitoare de apa sau organisme dependente de mediul acvatic (de exemplu, amfibieni).

Pe tot parcursul perioadei de executie si functionare a obiectivului


Trebuie sa se aiba in vedere, in timpul perioadei de monitorizare, eficienta procesului

Pe tot parcursul perioadei de executie a

O persoana, firma sau institutie specializata




133

de refacere a portiunilor cu vegetatie spontana afectate de decopertari-recopertari, pana la compozitia calitativa corespunzatoare nivelului calitativ initial.

lucrarilor de constructie, pana la refacerea totala a zonelor afectate

in domeniul biodiversitatii, contractata de catre beneficiar

Daca in urma monitorizarii coliziunilor pasarilor cu turbinele parcului eolian (conform Planului de Monitorizare propus – capitolul D3) se inregistreaza mortalitati semnificative, care pot afecta populatiile din zona analizata, se recomanda oprirea temporara a anumitor turbine din parc sau chiar a integului parc, pe anumite perioade de timp (ex inaintea previziunilor meteo extreme).

Pe toata perioada functionarii parcului eolian


Se impune monitorizarea permanenta a exemplarelor de pasari gasite moarte (daca va fi cazul) in preajma parcului eolian si stocarea acestor informatii pentru realizarea unor baze de date concludente.

Pe tot parcursul perioadei de functionare a obiectivului


In vederea protectiei speciilor de avifauna ce folosesc rapele din vecinatatea obiectivului pentru odihna, adapost si reproducere (ex: Glaucidium passerinum, Buteo rufinus, Passer hispaniolensis, Passer domesticus), se recomanda limitarea zgomotului in intervalul martie-august, perioada reproductiva pentru o serie de specii de fauna, iar constrcutia turbinei nr. 1 sa se realizeze inafara acestui interval



Turbinele trebuie sa fie semnalizate pe timpul noptii cu lumina intermitenta rosie cu intervale mari de timp intre doua aprinderi consecutive, pentru ca lumina va face ca pasarile sa fie mai prudente si sa evite zona respectiva. Aceste turbine sunt mai usor de recunoscut de catre pasari, in cazul folosirii luminii alternative in defavoarea celei continue.

Pana la sfarsitul perioadei de constructie


Se vor vopsi varfurile palelor centralelor eoliene in culori contrastante la cel putin 20% din cele aflate intr-un parc, pentru a evita coliziunea pasarilor cu acestea.



3. Orice alte aspecte relevante pentru conservarea speciilor si/sau habitatelor de

interes comunitar

PLAN MONITORIZARE:

Completarea rubricilor mentionate in tabel va oferi posibilitatea realizarii

unei baze de date referitoare la: compozitia in specii a zonei analizate si alternanta




134

de specii in functie de sezon, densitatea si distributia populatiilor, directia

dominanta de zbor, inaltimea medie de zbor, incadrarea zonei in functie de

afinitatea pasarilor pentru habitat (pasaj, cuibarit, hranire) sau absenta acestora.

Inainte de perioada constructiei parcului, frecventa observatiilor/

prezentelor la fata locului trebuie sa se realizeze la un interval de 15 zile.

Atat in timpul constructiei cat si in timpul functionarii obiectivului,

recomandam sa se realizeze o monitorizare a efectelor (conform Planului de

Monitorizare propus de elaborator) provocate de fiecare faza in care se va afla

parcul eolian, asupra biodiversitatii. Astfel, efectele asupra speciilor de fauna

terestra si avifauna, se vor observa ca urmare a prezentei/absentei reprezentantilor

speciilor observate de catre evaluator si prezentate in actualul Studiu, precum si ca

urmare a analizelor asupra carcaselor (daca acestea vor exista in timpul functionarii

obiectivului). De asemenea, va fi necesara o comparatie intre speciile intalnite in

timpul constructiei parcului eolian, cu cele din timpul functionarii, coroborate cu

cele observate inainte de inceperea lucrarilor de executie.

Mentionam ca numai in urma unor observatii directe in timpul constructiei si

functionarii obiectivului, se vor putea trage concluzii certe referitoare la efectele

parcului eolian (inclusiv efectele secundare) asupra avifaunei si recomandam

respectarea cu strictete a tuturor masurilor mentionate.

Mai mult decat atat, apreciem ca monitorizarea ambelor faze ale obiectivului

de catre specialisti in domeniul biodiversitatii va conduce la diminuarea sau

eliminarea oricaror efecte secundare neprevazute, prin luarea de masuri concrete,

adaptate situatiilor practice din teren.

Se recomanda o monitorizare in timpul perioadei de constructie a

parcului, chiar daca marea majoritate a posibilelor efecte perturbante se

inregistreaza in mod normal in timpul perioadei de functionare. In aceasta perioada

frecventa observatiilor/prezentelor la fata locului trebuie sa se realizeze la un

interval de 7 zile.




135

In timpul functionarii parcului monitorizarea se va realiza pe o durata de

3 ani, cu posibilitatea prelungirii termenului, in functie de decizia Autoritatii de

Mediu.

Referitor la perioada de functionare a parcului:

- monitorizarea trebuie sa se realizeze la un interval de o saptamana;

- in cazul unor conditii meteo cum sunt furtuni, ceata, ploi abundente sau

viscol se recomanda vizitarea imediata a locatiilor parcurilor eoliene (dupa

ameliorarea conditiilor meteo) pentru analizarea efectelor acestor conditii ce

implica o vizibilitate redusa.

In zilele stabilite pentru observatii in teren trebuie sa se analizeze carcasele

pasarilor - daca vor exista. De asemenea, se va avea in vedere starea conditiilor

meteo si comportamentul pasarilor fata de prezenta si functionarea parcului eolian.

Se va urmari:

- inaltimea de zbor in comparatie cu intervalul de actiune al palelor

turbinelor;

- distanta maxima de apropiere a pasarilor fata de centralele eoliene;

Pentru obtinerea unor rezultate cat mai exacte se recomanda stabilirea unor

intervale fixe de observatie conform prezentului program de monitorizare si

respectarea stricta a acestora pe toata perioada de monitorizare. Mentionam ca

durata perioadei de monitorizare va fi de minim trei ani, cu posibilitatea de

prelungire in functie de concluziile ce reies din interpretarea datelor din observatii

directe corelate cu datele bibliografice existente.

Mentionam ca intervalul aprilie-septembrie este perioada cea mai relevanta

pentru monitorizarea speciilor de pasari, mamifere terestre, amfibieni, reptile, insa

si restul anului poate oferi date (ex. monitorizarea pasarilor sedentare si a

mamiferelor mari) care sa contureze o imagine de ansamblu asupra efectelor

parcului eolian asupra biodiversitatii.




136

Pentru monitorizarile pe timp de noapte se recomanda abordarea tehnologica

folosind camere video cu infra-rosu, radare mobile, etc.

Fiecare zi de observare la fata locului trebuie sa se materializeze prin

completarea urmatorului tabel: Denumire locatie:........................................................................ Nume observator:………………………………………….…… Data:…….......... Date despre parcul eolian: Tip turbina/putere....………………….. Inaltime turn….................................… Numar turbine…………...................…

Ora


(populara) a speciei

Numar

exemplare

Cuibarit

Pasaj

Observatii

Nota: Tabelul va fi completat la rubrica “Observatii” cu date despre conditiile meteo,

parametrii fizici ai biotopului, inaltimea de zbor la care au fost observate pasarile fata de

turbinele eoliene; stadiul de dezvoltare al pasarilor (juvenil, matur) identificate pe

amplasament, in relatie cu nivelul de zgomot masurat la momentul observatiilor. De

asemenea trebuie specificat daca au fost intalnite carcase, motivul decesului precum si

gradul de descompunere. In cazul in care se observa pasari in pasaj se vor nota detalii

despre forma stolului, directia si inaltimea de zbor, perioada si locul de popas.

Rubrica “Cuibarit” se va completa in cazul in care sunt identificate cuiburi, cu

numarul acestora pentru fiecare specie in parte.

Rubrica “Pasaj” se va bifa daca este cazul.

De asemenea specificarea exacta in tabel a orei poate furniza date despre perioadele

de vulnerabilitatea ale pasarilor din diferite momente ale zilei (dimineata, seara).




137

E) METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR

PRIVIND SPECIILE SI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR

AFECTATE

- Pentru analiza faunei din zona amplasamentului s-au folosit instrumente

specifice de observatie (binocluri BAIGISH, NIKON; BUSHNELL, GPS

GARMIN 60CSx; luneta MEADE; aparate foto Fujifilm F50 12 MP, Fujifilm

A800 8MP, SONY DSLR Alpha 200 10,2 MP obiectiv 18-70 mm; NIKON

D3000 10,2 MP obiectiv 70-300 mm, fileu entomologic, distantiometru laser

digital Bosh PLR 30 ). La nivel terestru s-a urmarit cu precadere

identificarea cuiburilor sau galeriilor de pe amplasament.

- Pentru determinarea entomofaunei s-a utilizat ghidul de teren “Pareys Buch der Insekten. Ein Feldfuhrer der Europaischen Insekten”, Michael Chinery, Irmgard Jung, Dieter Jung, 2002, Savescu A. si colab./1982: “Tratat de Zoologie Agricola – Daunatorii plantelor cultivat”e, Vol.II In cadrul deplasarilor pe teren s-a realizat observarea speciilor de avifauna cu

ajutorul binoclului, fotografierea si determinarea cu ajutorul cartilor de specialitate.

S-a optat pentru metoda punctelor fixe, intrucat este indicat a se aplica in

situatia in care in zona exista habitate ce ar putea favoriza concentrarea speciilor de

avifauna. In cazul de fata rapa din vecinatatea parcului a reprezentat motivatia

alegerii acestei metode. Pentru zona studiata au fost alese trei puncte fixe, care au

vizat principalele ecosisteme existente pe amplasament respectiv:

- un punct fix pe teren arabil, in zona cea mai inalta a amplasamentului

studiat

- al doilea punct in zona cu vegetatie spontana din zona de ampalsare a

turbinei nr. 1.

- al treilea punct a fost ales in zona de tufarisuri de pe marginea rapei

conform




138

Observatiile s-au efectuat in conditii care asigura o eficacitate maxima, adica

la momentele in care pasarile sunt active sau isi marcheaza prezenta prin emisiuni

sonore in modul cel mai intens:

- dimineata, inainte de ora 8 sau 9 in lunile martie-aprilie si inainte de 6 sau 7

in mai-iunie;

- in conditii meteorologice favorabile:, excluzandu-se zilele cu ploaie sau

mai ales cu vant;

Pentru reptile s-au realizat transecte de-a lungul canalului de irigatii si a

rapei

- in procedura de lucru pentru analiza florei se folosesc aparate foto, colectari de exemplare spre a fi ulterior determinate cu ajutorul atlaselor si determinatoarelor (“Ciocarlan V., 2000: Flora ilustrata a Romaniei, vol. I si II; Ciocarlan V., 2004: Flora segetala a Romaniei ”). Pentru determinarea habitatelor se folosesc lucrari precum “Habitatele din Romania”, Nicolae Donitã, Aurel Popescu, Mihaela Pauca-Comanescu, Simona Mihailescu, Iovu Adrian Biris, 2005, “Dobrogea si Delta Dunarii: Conservarea florei si habitatelor/Dobrogea and the Danube Delta. Flora and Habitat Conservation”, Petrescu M, 2007. In vederea analizei cantitative si calitative a fitocenozei din zona de

amplasare a turbinei nr. 1 s-au efectuat un numar de 5 relevee fitocenotice

prezentate in ANEXA NR. 1. Avand in vedere starea degradata a vegetetiei ce a

suportat in permanenta presiuni antropice, suprafata standard aleasa pentru

determinarea numarului de specii, a gradului de participare in compozitie si a

dominantei a fost cea de 200 mp in forma de drepunghi (20x10 m) utilizata in

general in releveurile fitocenotice in pajisti polidominante.

S-a lucrat cu o singura scara si anume scara de abundenta – dominanta

(combinarea celor doi parametri cantitativi) dupa cum urmeaza: r = 1 - 5 exemplare cu acoperire neglijabila + = putine exemplare, acoperire redusa, sub 1% 1 = multe exemplare cu acoperire redusa sau putine exemplare cu acoperire mai mare 1-10% 2 = foarte multe exemplare sau cu acoperire de 10-25% din suprafata 3 = acoperire intre 25– 50% din suprafata, numarul exemplarelor indifferent




139

4 = acoperire intre 50– 5% din suprafata, numarul exemplarelor indiferent 5 = acoperire intre 75–100% din suprafata, numarul exemplarelor indifferent

CONCLUZIILE CARE REIES IN URMA EVALUARII ADECVATE

Nu vor fi afectate populatiile speciior de pasari intalnite pe amplasamentul

analizat si in vecinatatea acestuia, apreciindu-se cel putin mentinerea structurii si

dinamicii acestor populatii. Predictie asupra evolutiei

populatiilor la nivelul amplasamentului si a zonelor

invecinate

Nr. crt


Denumire Populara

Aproximarea efectivelor speciilor

obsservate pe amplasament si

in vecinatate

In timpul perioadei de

implementare

In timpul perioadei de functionare

1 Alauda arvensis ciocarlie de camp b = = 2 Anthus campestris fasa de camp a = = 3 Anthus trivialis fasa de padurea a = = 4 Coracias garrulus dumbraveanca b = = 5 Corvus corone cornix cioara griva c = =

6 Corvus frugilegus cioara de semanatura c = =

7 Corvus monedula Stancuta b = = 8 Falco tinnunculus vanturel de seara a < = 9 Buteo rufinus sorecar mare a < = 10 Buteo buteo sorecar neagra a = = 11 Calandrella

brachydactila ciocarlie de

baragan b = = 12 Galerida cristata ciocarlan a = = 13 Hirundo rustica randunica b = = 14 Lanius collurio sfrancioc rosiatic a < = 15 Lanius minor sfrancioc cu

fruntea neagra a < = 16 Miliaria calandra presura a = = 17 Merops apiaster prigorie a = = 18 Oenanthe oenanthe pietrar sur a = = 19 Passer domesticus vrabie de casa b = = 20 Passer hispaniolensis vrabie negricioasa b = =




140

21 Melanochorypha callandra

ciocarlie de baragan b = =

22 Sturnus vulgaris graur b = = 23 Cuculus canorus cuc a < =

24 Glacidium passerinium ciuvica a = =

25 Motacilla alba codobatura a = = 26 Parus major pitigoi a = = 27 Podarcis taurica soparla de iarba b = = 28 Testudo graeca broasca de uscat a = = 29 Coluber caspius sarpele rau a < =

Legenda: Intervale:” –“ - 0 indivizi; a: 1-10; b: 10-30; c: 30-100; d: 100-300; e: 300-600; f:>600 “>>” Se va inregistra o crestere substantiala a efectivelor care folosesc

amplasamentul si implicit a populatiilor acestora; “>” Se va crea posibilitatea unor usoare cresteri ale efectivelor care folosesc

amplasamentul, existand posibilitatea unor usoare cresteri ale populatiilor; “=” Populatia se va mentine, neexistand presiuni suplimentare care sa

influenteze etologia speciei; “≈” Populatia se va mentine, conditionat de respectarea masurilor de reducere a

impactului; “<” Se apreciaza o prezenta scazuta pe amplasament, indivizii orientandu-se

catre alte zone, existand posibilitatea unor usoare scaderi ale populatiilor acestora;

“<<” Se apreciaza o scadere substantiala a populatiilor, ca urmare a impactului provocat de implementarea obiectivului;




141

EVALUAREA SI CUANTIFICAREA EFECTELOR ASUPRA SPECIILOR SI HABITATELOR DE PE

AMPLASAMENT SI ASUPRA CELOR DIN VECINATATE (INCLUSIV ASUPRA SITURILOR DE

IMPORTANTA COMUNITARA) Cuantificare

(Indice de Impact)

Posibil efect asupra speciilor si habitatelor de pe

amplasament si asupra celor din vecinatate

(inclusiv SPA si SCI)

Evaluarea si diminuarea posibilelor efecte

Concluzie

0 1. Efect de bariera sau devieri ale rutelor de migratie

In viziunea unei evaluari strategice de mediu parcul a fost configurat astfel incat sa diminueze posibilitatea aparitiei riscului de coliziune, disturbari ale zborului, efect de bariera prin amplasarea acestuia in afara zonelor de interes avifaunistic:

- dispunerea parcului eolian departe de rutele de migratie, la peste 7,5 km distanta fata de cursul Dunarii, Padurea Babadag - dispunerea turbinelor eoliene pe directia nord-sud, nu comasat, astfel incat zborul se poate desfasura cu usurinta de-o parte si de alta a parcului sau printre turbinele eoliene cu distante suficiente intre ele – peste 400 m

Nu vor fi deviate rutele de migratie

- 1 2. Riscul aparitiei de coliziuni

- turbinele trebuie sa fie semnalizate pe timpul noptii cu lumina intermitenta rosie cu intervale mari de timp intre doua aprinderi consecutive; - se vor vopsi varfurile palelor centralelor eoliene in culori contrastante la cel putin 20% din cele aflate intr-un parc; - daca in urma monitorizarii coliziunilor pasarilor cu turbinele parcului eolian se inregistreaza mortalitati semnificative, care pot afecta populatiile din zona analizata, se recomanda oprirea temporara a anumitor turbine din parc sau chiar a intregului parc, pe anumite perioade de timp sau se poate impune achizitionarea sistemelor de radare care pot interveni direct in managementul parcului

Riscul producerii de coliziuni va fi nesemnificativ

0+1 3. Pierderea sau degradarea habitatului de hranire

- zonele asupra carora se resimte impactul sunt restranse la nivelul fiecarei zone de lucru in parte (element component al priectului) si nu va exista un impact care sa se manifeste pe intreaga zona analizata pentru realizarea investitiei; - pe perioada constructiei si functionarii parcului se vor lua masuri de eliminare a riscului de incendii, fiind interzisa vanatoarea si dispersarea pesticidelor cu avioane

Se apreciaza o usoara

imbunatatire a conditiilor de




142

utilitare; - habitatul de hranire (teren arabil) nu va fi diminuat semnificativ deoarece:

-suprafetele scoase definitiv din circuitul agricol ocupa doar 1,9% din suprafata aferenta parcului - zonele destinate constructiei parcului si a infrastructurii aferente sunt reprezentate de teren aflat sub influenta activitatilor umane - drumuri de exploatare, drumuri satesti, teren arabil si teren neproductiv; - accesul in zona de amplasare a parcului eolian nu reprezinta o schimbare fata de tipul activitatilor desfasurate in prezent, ci doar o intensificare temporara (in timpul perioadei de constructie a parcului eolian) a acestora, fara a impiedica hranirea exemplarelor de fauna in perimetrul analizat;

habitat de pe suprafata

parcului eolian

- 1 4. Perturbari ale zborului pasarilor la nivel local sau regional

- suprafata de actiune a palelor eolienei nu va afecta semnificativ zborul pasarilor din cadrul parcului eolian ca urmare a:

- vitezei reduse de rotatie; - numar redus de turbine eoliene (4) - distanta mare dintre turbine (peste 400 m);

Nu vor exista perturbari

semnificative ale zborului

pasarilor la nivel local sau regional

0 5. Afectarea zonelor de cuibarire, odihna si adapost

- in zonele destinate constructiei parcului nu au fost identificate cuiburi, galerii ale speciilor de fauna pentru care au fost dcelarate SCI Podisul Nord Dobrogean si SPA Stepa Casimcea

Nu vor fi afectate zonele de cuibarire,

odihna si adapost ale populatiilor

de fauna - 1 6. Efecte negative ca

urmare a zgomotului produs

- zgomotul produs corelat cu prezenta elementelor noi in cadrul zonelor de lucru determina indepartarea temporara a exemplarelor de fauna ce utilizeaza zona analizata, la momentul executarii lucrarilor, in zonele invecinate ce prezinta conditii de habitat asemanatoare. Datorita etapizarii lucrarilor de constructie se apreciaza ca efectul zgomotului nu se va manifesta la nivelul suprafetei intregulului parc, ci zonal la nivelul fiecarei locatii in care se realizeaza interventii si, la nivelul drumurilor principale de acces;

Zgomotul produs nu va reprezenta

un factor perturbant

semnificativ




143

0 7. Afectarea indirecta a populatiilor de fauna prin afectarea relatiilor trofice la nivelul amplasamentului si/sau schimbari ale etologiei speciilor de fauna

- pe perioada lucrarilor de santier si ca urmare a zgomotului produs se apreciaza o dislocare a exemplarelor de fauna din cadrul arealului initial ce utilizeaza amplasamentul ca zona de hranire sau pasaj, urmand ca in timp sa fie in mod natural repopulat/reutilizat dupa incetarea lucrarilor si refacerea terenului; - din experienta colectivului elabortor in analiza altor parcuri eoliene a rezultat ca marea majoritate a reprezentantilor Ordinului Passeriformes nu sunt deranjate de prezenta organizarii de santier si de lucrarile aferente, acestea fiind frecvent intalnite in cadrul parcurilor eoliene, alaturi de specii ubicviste, antropofile cu plasticitate ecologica ridicata; - nu vor exista efecte directe sau indirecte asupra speciei Podarcis taurica avand in vedere ca aceasta nu este o specie sensibila din punct de vedere etologic, iar prin constructia parcului nu vor fi afectate suprafetele unde a fost observata aceasta - avand in vedere ca este o zona vantoasa ce asigura totodata si o buna dispersie pentru orice tip de poluare atmosferica, consideram ca praful degajat nu va duce la perturbari ale proceselor fiziologice si biochimice ale plantelor din cadrul zonelor in care au fost identificate habitate prioritare;

Nu vor exista efecte indirecte

asupra populatiilor de

fauna identificate in cadrul

amplasamentului sau a

vecinatatilor

Legenda:

Nivel al Indicelui de impact

Situatiile/conditiile de atribuire a nivelului Indicelui de Impact

“- 3” – efect negativ persitent ce prezinta risc ridicat chiar dupa implementerea masurilor de reducere a efectelor negative, iar rezultatul evaluarii solutiilor alternative este negativ sau nesigur;

“- 2” – efect negativ persistent chiar dupa implementerea masurilor de reducere a efectelor negative, necesitand evaluarea unor solutii alternative;

“- 1” – efect negativ existent cu valoare nesemnificativa ca urmare a masurilor; “0” – efect negativ inexistent sau eliminat ca urmare a masurilor;

“0+1” – efect negativ inexistent sau eliminat ca urmare a masurilor, existand si o serie de efecte pozitive; “0+2” – efect negativ inexistent sau eliminat ca urmare a masurilor, existand efecte pozitive clare, in favoarea cresterii

statutului de conservare a speciilor si/sau habitatelor pentru care a fost declarata aria naturala protejata de interes comunitar;




144

INTERPRETARE GRAFICA

-3 -2 -1 0 1 2

1

2

3

4

5

6

7Po

sibi

le e

fect

e(a

supr

a sp

eciil

or d

e pa

sari

obse

rvat

e pe

am

plas

amen

t si a

supr

a po

pula

tiilo

r de

pasa

ri di

n SP

A)

Intensitatea efectelor negative sau pozitive

Efectul Cumulat “0”

Conform scalei de atribuire corespunde unui

Efect negativ inexistent sau eliminat ca urmare a

masurilor

PRIN IMPLEMENTAREA OBIECTIVULUI ANALIZAT NU SE AFECTEAZA SEMNIFICATIV INTEGRITATEA ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR, MENTINANDU-SE UN STATUT DE

CONSERVARE FAVORABIL AL SPECIILOR DE FLORA SI FAUNA PENTRU CARE AU FOST DECLARATE SCI PODISUL NORD DOBROGEAN SI SPA DUNAREA VECHE

BRATUL MACIN

S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

Evaluare Adecvata „ CONSTRUIRE PARC EOLIAN, AMENAJARE DRUMURI SI RACORD

ELECTRIC LA SISTEMUL ENERGETIC NATIONAL” extravilan comuna Topolog, judetul Tulcea

145

CALENDARUL IMPLEMENTARII SI MONITORIZARII

MASURILOR DE REDUCERE A IMPACTULUI

Masura de reducere a impactului asupra mediului

Implementarea Monitorizarea

Respectarea planului de monitorizare propus

Atat in faza de constructie, cat si in cea de functionare

Conform Planului de Monitorizare propus

Recomandam ca toata perioada de implementare a planului pentru parcul eolian sa fie asistata de o persoana/firma/institutie specializata in domeniul biodiversitate, contractata de catre beneficiar, care sa se implice activ in implementarea durabila a obiectivelor propuse prin plan.

Inainte de inceperea lucrarilor de constructie si in timpul acestora


Decopertarea stratului de sol fertil se va face cu depozitarea si protejarea acestuia


Executantul lucrarilor, supravegheat de specialistul in domeniul biodiversitatii

Pentru a evita dezvoltarea speciilor invazive in zona, se recomanda cu strictete utilizarea pentru recopertare a solului fertil decopertat initial



Pe parcursul si dupa terminarea lucrarilor de constructii - montaj, amplasamentul se va elibera de deseuri si resturi de materiale, pentru a nu afecta calitatea solului fertil.



Proiectarea retelelor de cablu subterane din cadrul amplasamentului este recomandat a se realiza urmarind reteaua drumurilor de acces, minimizandu-se astfel suprafata de teren afectata prin fragmentare temporara.



Lucrarile de decopertare-recopertare pentru pozarea cablurilor electrice sa se realizeze etapizat, pe tronsoane de lucru care pot fi terminate pe parcursul unei zile lucratoare. In acest fel se va evita fragmentarea habitatului si suprafetele de sol fertil decopertate vor fi imediat recopertate, iar perioada de refacere a acestor zone va fi minima.



Decopertarea zonelor unde urmeaza a se Pe parcursul Executantul


Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505



146

interveni sa se realizeze numai imediat inaintea inceperii propriu-zise a lucrarilor de constructie, iar recopertarea sa se realizeze fara intarzieri, chiar daca acest lucru impune costuri suplimentare.

perioadei de executie a lucrarilor

lucrarilor

Depozitarea temporara a componentelor turbinelor si a materialelor de constructie precum si lucrarile de santier trebuie sa se realizeze cat mai eficient astfel incat sa se pastreze distanta pana la care au fost identificate habitate prioritare si specii de fauna de interes comunitar (exuvii de Coluber caspius, exemplare de Testudo graeca).



Persoana/firma/institutia specializata in domeniul biodiversitate, contractata de catre beneficiar, in vederea implementarii durabile a obiectivului, va muta exemplarele de Testudo graeca ibera, in cazul in care acestea vor ajunge din cadrul zonelor invecinate, in zonele ce urmeaza a fi abordate tehnologic, catre zone ferite de activitatile antropice.



Locatia trebuie sa fie tinuta in permanenta foarte curata.



Nu trebuie permisa baltirea apei si formarea de mlastini/zone umede in perimetrul parcului eolian, deoarece acestea atrag specii de pasari iubitoare de apa sau organisme dependente de mediul acvatic (de exemplu, amfibieni).

Pe tot parcursul perioadei de executie si functionare a obiectivului


Trebuie sa se aiba in vedere, in timpul perioadei de monitorizare, eficienta procesului de refacere a portiunilor cu vegetatie spontana afectate de decopertari-recopertari, pana la compozitia calitativa corespunzatoare nivelului calitativ initial.

Pe tot parcursul perioadei de executie a lucrarilor de constructie, pana la refacerea totala a zonelor afectate

O persoana, firma sau institutie specializata in domeniul biodiversitatii, contractata de catre beneficiar

Daca in urma monitorizarii coliziunilor pasarilor cu turbinele parcului eolian (conform Planului de Monitorizare propus – capitolul D3) se inregistreaza mortalitati semnificative, care pot afecta populatiile din zona analizata, se

Pe toata perioada functionarii parcului eolian



Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505



147

recomanda oprirea temporara a anumitor turbine din parc sau chiar a integului parc, pe anumite perioade de timp (ex inaintea previziunilor meteo extreme). Se impune monitorizarea permanenta a exemplarelor de pasari gasite moarte (daca va fi cazul) in preajma parcului eolian si stocarea acestor informatii pentru realizarea unor baze de date concludente.

Pe tot parcursul perioadei de functionare a obiectivului


In vederea protectiei speciilor de avifauna ce folosesc rapele din vecinatatea obiectivului pentru odihna, adapost si reproducere (ex: Glaucidium passerinum, Buteo rufinus, Passer hispaniolensis, Passer domesticus), se recomanda limitarea zgomotului in intervalul martie-august, perioada reproductiva pentru o serie de specii de fauna, iar constrcutia turbinei nr. 1 sa se realizeze inafara acestui interval



Turbinele trebuie sa fie semnalizate pe timpul noptii cu lumina intermitenta rosie cu intervale mari de timp intre doua aprinderi consecutive, pentru ca lumina va face ca pasarile sa fie mai prudente si sa evite zona respectiva. Aceste turbine sunt mai usor de recunoscut de catre pasari, in cazul folosirii luminii alternative in defavoarea celei continue.



Se vor vopsi varfurile palelor centralelor eoliene in culori contrastante la cel putin 20% din cele aflate intr-un parc, pentru a evita coliziunea pasarilor cu acestea.



BIBLIOGRAFIE:

1. Alberts Daniel J.: Adressing Wind Turbine Noise 2. Asociatia pentru Protectia Liliecilor din Romania /2008 - Liliecii si

Evaluarea Impactului asupra Mediului – Ghid Metodologic 3. Bavaru A., Godeanu S./2007: Biodiversitatea si Ocrotirea Naturii


Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505



148

4. Banica G./2007: Studiu preliminar asupra impactului provocat de turbinele eoliene de la Baia asupra avifaunei;

5. Bica loan/ 2000: Elemente de impact asupra mediului; 6. British Wind Energy Association/2000: Noise from wind turbines.

The facts; 7. British Wind Energy Association / 2005: Studiu - Low Frequency

Noise and Wind Turbins Technical Annex 8. Bruun B., Delin H., Svensson L./ 2009: Determinator ilustrat

Pasarile din Romania si Europa, 9. Chinery M., Jung I., Jung D./ 2002: Pareys Buch der Insekten. Ein

Feldfuhrer der Europaischen Insekten; 10. Ciocarlan V./ 2000: Flora ilustrata a Romaniei, vol. I si II; 11. Ciocarlan V./ 2004: Flora segetala a Romaniei; 12. Ciochia V./1984: Dinamica si migratia pasarilor; 13. Cogalniceanu D./2007: Ecologie si Protectia mediului 14. Cogalniceanu D., Tudor M/ 2007: Amfibieni si Reptile din Parcul

National Muntii Macinului – Raport de activitate pentru herpetofauna 2006-2007

15. Cuzic M., Murariu D./ 2008: Ghidul ilustrat al mamiferelor salbatice din Romania

16. Danish Wind Industry Association - Know How Wind Power 17. Dihoru G./2004: Plante invazive in flora Romaniei; 18. English Nature, RSPB, WWF, British Wind Energy Association /

200l: Wind farm development and nature conservation 19. EREC : Renewable Energy Scenario to 2040 20. European Wind Energy Association : European Best Practice

Guideline for Wind Energy Development 21. Fuhn I. E.,Vancea St./ 1961: Fauna R. P. R..- Reptilia 22. Godeanu S./ 1997: Elemente de monitoring ecologic/integrat; 23. Godeanu S./ 2004: Ecotehnie; 24. Grecescu D./ 1898: Conspectul florei Romaniei;


Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505



149

25. Hotker H., Thomsen K.M., Jeromin H./ 2005: Impacts on biodiversity of exploitation of renewable energy sources: the example of birds and bats

26. INCDD Tulcea/ 2007: Fundamentarea normelor privind turbinele eoliene si parcurile de turbine tinand cont de Directiva Pasari, Directiva Habitate si Conventia de la Berna, incluzand ca studiu de caz Dobrogea

27. Ionescu A./1982: Ecologie si protectia ecosistemelor; 28. Iowa Energy Center : Wind Energy Manual 29. Midwest Research Institute, Colorado/ 2002: Avian hearing and

avoidance of wind turbines 30. Lafranchis T./2004: Butterflies of Europe 31. Moldoveanu A. M./2005: Poluarea aerului cu particule; 32. Petrescu M./2007: Dobrogea si Delta Dunarii: Conservarea florei

si habitatelor; 33. Popescu Maria, Popescu Miron/ 2005: Ecologie aplicata; 34. Pumnea O./ 1994: Protectia mediului ambiant; 35. Renewable Energy Research Laboratory /2002: Wind Turbine

Acoustic Noise 36. Rudescu L. /1958: Migratia Pasarilor; 37. Sanda V., Öllerer K. & Burescu P./2008: Fitocenozele din

Romania. Sintaxonomie, structura, dinamica si evolutie; 38. Savescu A. si colab./1982: Tratat de Zoologie Agricola –

Daunatorii plantelor cultivate, Vol.II 39. Skolka M., Fagaras M., Cogalniceanu D./ 2008: Biodiversitatea

zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia si Capul Kaliakra; 40. State Energy Resources Conservation and Development

Commission - Sacremento California : Avian Monitoring and Risk assessment at the San Gorgonio Wind Resource Area

Bibliografie electronica

www.anpm.ro www.apmtl.ro


Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505



150

www.arpmgl.ro www.arkive.org www.avibirds.com www.birdlife.org www.iucnredlist.org www.natura2000.ro www.avibirds.com www.out4walk.com www.bird.cz www.chestofbook.com www.naturephoto-cz.eu www.flickr.com www.naturspesialisten.no www.birding.in

Baze legale:

LEGE Nr. 265 din 29.06.2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare;

LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate;

LEGE nr. 407 din 9 noiembrie 2006 vanatorii si a protectiei fondului cinegetic, cu modificarile si completarile;

LEGE nr.19 - 29/02/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 68/2007 privind raspunderea de mediu cu referire la prevenirea si repararea prejudiciului asupra mediului;

HOTARARE nr. 1.076 din 8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe;

HOTARARE nr. 1.143 din 18 septembrie 2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate;

HOTARARE nr. 1.284 din 24 octombrie 2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania;

HOTARARE nr. 230/2003


Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505



151

completata prin HOTARARE nr. 1529 din 1 noiembrie 2007 pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora;

ORDIN nr. 135 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private;

ORDIN nr. 19 din 13 ianuarie 2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;

ORDIN nr. 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania;

ORDIN nr. 117 din 2 februarie 2006

pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe;

ORDIN nr. 68 MAPAM / 26.01.1998 privind declararea Parcului National Muntii Macinului;

ORDONANTA DE URGENTA nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, actualizata, completata si modificata de: Ordonanta de Urgenta nr. 154 din 12 noiembrie 2008;

ORDONANTA DE URGENTA nr. 154 din 12 noiembrie 2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si a Legii vanatorii si a protectiei fondului cinegetic;

STAS 12574/1988

Aer din zonele protejate - Conditii de calitate


Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505



152

ANEXA 1 (RELEVEE FITOCENOLOGICE)




153

Relevee fitocenotice din zona turbnei nr. 1

Denumire stiintifica Denumire populara Scara Abundenta - Dominanta

Releveu Nr.1

Scara Abundenta - Dominanta

Releveu Nr.2


Releveu Nr.3


Releveu Nr.4


Releveu Nr.5 Reseda lutea rezeda de camp 1 1 + + 1 Datura stramonium ciumafaia r r - - r Xanthium strumarium cornet 1 + + + + Xanthium spinosum scai tataresc + - + + r Convolvulus arvensis volbura 1 1 1 + 1 Papaver rhoes mac de camp 2 1 2 1 + Eryngium campestre scaiul dracului + + r + r Nigella arvensis negrusca + - + + + Potentila argentea scrantitoare r - - r r Vicia cracca mazariche + + - 1 + Vicia sativa mazariche de primvara - + - + r Melilotus officinalis sulfina 1 2 + 2 1 Melilotus alba sulfina alba + + + + + Medicago sativa lucerna + + r + 1 Setaria viridis mohor 1 1 1 1 + Setaria pumila mohor galben - + 1 2 + Coronilla varia coroniste + - + + 1 Ajuga chamaepitys tamaita de camp + r r + + Stachys recta jalesul salbatic + + 1 + 1 Salvia nemorosa salvie de camp + 1 + 2 + Chondrilla juncea rasfug 1 2 1 1 1 Agropyron cristatum pir cristat - - + 1 1




154

Hibiscus trionum zamosita + 1 1 + - Anthemis tinctoria floare de perina r r - r r Sideritis montana urechea-soarecelui - + + + + Euphorbia cyparissias laptele cainelui 1 1 + 1 1 Salsola kali ciurlan - + + - - Cichorium intybus cicoarea + 1 + r + Teucrium pollium inchegatoare r + - r + Xeranthemum annuum plevaita - 1 + 1 1 Asperula cynanchica - r r r - r Agropyron repens pir tarator 1 + 1 1 + Botriochloa ischaemum

barboasa + + + + 1




155

ANEXA 2 (COLECTIV DE SPECIALITATE )




156




157

ANEXA 3 (SPECII DE PASARI FOTOGRAFIATE PE TEREN SI IN VECINATATE)




158

Anthus trivialis Glaucidium passerinium

Lanius collurio

Merops apiaster




159

Passer domesticus

Passer domesticus si Passer hispaniolensis (mascul si femela)




160

Falco tinnunculus

Miliaria calandra Buteo rufinus

Buteo buteo




161

ANEXA 4 SPECII DE PLANTE IDENTIFICATE LA NIVELUL

AMPLASAMENTULUI SI A VECINATATILOR




162

Salvia aethiopis Alkanna tinctoria

Helichrysum arenarium Campanula sibirica

Teucrium pollium




163

Onobrychis viciifolia Sideritis montana

Asparagus verticillatus




164

Stipa capillata Calamagrostis epigeios

Dianthus carthusianorum Teucrium chamaedrys

Scleranthus annuus

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA papmtl-old.anpm.ro/files/APM Tulcea/Avize/Studii...

Documents

Transcript of STUDIU DE EVALUARE ADECVATA papmtl-old.anpm.ro/files/APM Tulcea/Avize/Studii...