STUDIU DE EVALUARE ADECVATA - ddbra.roA.10. Activitati ce vor fi generate ca rezultat al...

Studiu de Evaluare Adecvata – PUZ “Introducere in intravilan (trup izolat) si parcelare teren pentru construirea unui

ansamblu rezidential (locuire si dotari aferente)”, comuna Corbu, judet. Constanta, parcela A 610/31, sola 117 2015

of 126

S.C. Management Consulting S.R.L. Constanța

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

pentru

Planul Urbanistic Zonal „Introducere in intravilan (trup izolat) si parcelare teren

pentru construirea unui ansamblu rezidential (locuire si dotari aferente), comuna

Corbu, judet Constanta”, parcela A 610/31, sola 117

Titular: PROPRIETARI PRIVATI, reprezentati prin PIRLEA LAURENTIU CRISTIAN

Beneficiar: Primaria comunei CORBU, jud. Constanta

Elaborator: S.C. MANAGEMENT CONSULTING S.R.L.

2014-2015



of 126




of 126


Colectivul de elaborare

Lector univ. dr. Liviu - Daniel GALAŢCHI

Biolog Nicoleta MOCANU

Director,

conf. univ. dr. Anca Dumbravă



of 126


CUPRINS

A. INFORMATII PRIVIND PLANUL SUPUS APROBARII

A.1. Informatii privind planul /proiectul analizat ………………………………………..................... 6

A.2. Localizarea geografica si administrativa.......................................................................................... 8

A.3. Modificarile fizice ce decurg din implementarea obiectivelor propuse prin plan ………….......…. 9

A.4. Resursele naturale necesare implementarii obiectivelor propuse prin plan...................................... 10

A.5. Resursele naturale ce vor fi exploatare din cadrul ariei natural protejate de interes comunitar

pentru a fi utilizate la implementarea planului................................................................................. 11

A.6. Emisii si deseuri generate de implementarea obiectivelor propuse prin plan................................... 11

A.6.1. Emisii de poluanti in apele de suprafata si subterane si modalitati de eliminare a acestora... 11

A.6.2. Emisii de poluanti in atmosfera............................................................................................... 13

A.6.3. Emisii de zgomot si vibratii si modalitati de eliminare a acestora.......................................... 15

A.6.4. Managementul deseurilor generate pe amplasament............................................................... 18

A.7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia obiectivelor propuse prin plan.... 20

A.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea obiectivelor propuse prin planul propus,

respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea

ariei naturale de interes comunitar.................................................................................................... 21

A.9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de implementare

a obiectivelor propuse prin proiect................................................................................................... 21

A.10. Activitati ce vor fi generate ca rezultat al implementarii obiectivelor propuse prin proiect/ plan.. 21

A.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului/ planului…………………………………...…. 21

A.12. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP care

este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de interes

comunitar................................................................................................................ 22

A.13. Alte informatii solicitate de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului…….............. 23

B. INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR

AFECTATA DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI/ PLANULUI

B.1. Date privind aria naturala de interes comunitar.................................................................... 24

B.2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes

comunitar prezente pe suprafata sau in imediata vecinatate a PP, din formularul standard al

Sitului ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim

Sinoe...................................................................................................... 60

B.2.1. Habitate de interes comunitar pe amplasament........................................................................ 60

B.2.2. Specii de fauna intalnite pe amplasament. Informatii si date privind avifauna....................... 65

B.2.3. Concluzii privind speciile si/sau habitatele din zona de amplasament a planului propus....... 74

B.3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate

(suprafata, locatia, speciile caracteristice) si a relatiei acestora cu ariile naturale protejate de

interes comunitar invecinate si distributia acestora.......................................................................... 75

B.4. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate………………………................. 77

B.5. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar……………………............... 78

B.6. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei natural protejate de

interes comunitar……………………………………………………………................................... 82

B.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost

stabilite prin planuri de management………………………………………………….................... 84



of 126


B.8. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv

evolutii/schimbari care se pot produce in viitor…………………………………............................ 87

B.9. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar,

inclusiv posibile schimbari in evolutia naturala a ariei natural protejate de interes

comunitar………………………………………………………………………….......................... 89

B10. Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar……………….............. 89

C. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI 91

C.1. Identificarea si evaluarea impactului direct si indirect…………………………………….............. 94

C.2. Identificarea si evaluarea impactului pe termen scurt sau lung…………………………................. 95

C.3. Identificarea si evaluarea impactului din faza de constructie, de operare si de dezafectare............. 97

C.4. Identificarea si evaluarea impactului rezidual…………..………………………………................. 99

C.5 Identificarea si evaluarea impactului cumulativ………………………………………...….............. 99

C.6. Evaluarea semnificatiei impactului……………………………………………………….. 103

C.6.1. Procentul din suprafata habitatului ce va fi pierdut prin implementarea proiectului/ planului

si Procentul din suprafata habitatului folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si

reproducere ale speciilor de interes comunitar………………………….…………….............. 103

C.6.2.Fragmentarea habitatelor de interes comunitar………………………………………............. 104

C.6.3.Schimbari in densitatea populatiei…………………………………………………… 105

C.6.4.Scara de timp pentru inlocuirea speciilor /habitatelor afectate de implementarea

proiectelor……………………………………………………………………………............... 105

C.7. Indicatori chimici cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau alte resurse

naturale care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii de interes

comunitar………………………………………………………………………….......................... 105

C.8. Evaluarea impactului proiectului/ planului propus……………………..............................………. 106

D. MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI

D.1. Masuri de reducere a impactului in perioada de executie................................................................. 107

D.2. Masuri de prevenire si reducere a impactului in perioada de operare............................................... 109

D.3. Alte aspecte relevante pentru conservarea speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar............ 110

E. METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE

SI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE 112

F. ALTERNATIVELE PLANULUI 115

G. MONITORIZARE 116

CONCLUZII FINALE 121

BIBLIOGRAFIE 125



of 126


A. INFORMATII PRIVIND PROIECTUL SUPUS APROBARII

A.1. Informatii privind planul/proiectul analizat

Denumirea planului: Plan Urbanistic Zonal “Introducere in intravilan (trup izolat) si parcelare

teren pentru construirea unui ansamblu rezidential (locuire si dotari aferente)”

Beneficiar: primaria comunei Corbu, judet. Constanta

Titulari (investitori):

- Berceanu Dorin si Gheorghita Adrian

- Papuc Laur Cristopher

- Paduraru Anca

In scopul elaborarii documentatiei si obtinerii avizelor necesare, proprietarii sunt reprezentati

oficial prin mandatar Laurentiu Cristian PIRLEA.

Perioada de implementare a planului (estimativ): max. 3 ani de la dobandirea autorizatiei de

constructie, pentru fiacare proiect individual.

Nota: Pentru implementarea planului vor fi eliberate mai multe autorizatii de constructie, prin

urmare nu poate fi prezentata o durata de implementare pentru intregul PUZ.

Date generale privind planul propus

Obiectivul principal al planului urbanistic propus este reprezentat de lotizarea amplasamentului in

vederea dezvoltarii unui ansamblu rezidential, cu includerea urmatoarelor necesitati:

asigurarea unei dezvoltari spatiale echilibrate din punct de vedere functional, in concordanta cu

valorile si aspiratiile locuitorilor;

asigurarea accesului la infrastructura;

utilizarea eficienta a terenurilor;

extinderea controlata a zonelor construite, coroborata cu asigurarea cadrului de construit,

amenajat si plantat;

mentinerea parcelarului existent si a traseelor drumurilor de exploatare existente;

stabilirea valorilor maxime ale indicatorilor urbanistici POT si CUT;

reglementarea regimului de inaltime, prin corelare cu cerintele functionale.



of 126


Ideile principale care au stat la baza planului urbanisic zonal sunt:

realizarea unei trame stradale cu profile transversale bine dimensionate, pentru a asigura

fluiditatea traficului si pentru a asigura accesul la toate loturile propuse;

stabilirea reglementarilor urbanistice pentru constructiile viitoare (regim de inaltime,

suprafete construibile, retrageri etc.);

stabilirea conditiilor de asigurare a utilitatilor;

reglementarea parcarilor.

Suprafata totala a amplasamentului este de 5 000 m2. Terenul a fost parcelat anterior elaborarii

prezentului PUZ, in 7 parcele, suprafetele finale urmand a fi cuprinse intre 337 m2 si 1020 m

2; situatia

detaliata este redata in tabelul nr. 1.

Tabelul nr. 1 Lotizarea terenului

Nr. lot Suprafata initiala

[mp]

Suprafata finala

[mp]

Diferenta*

[mp]

1 si 2 606 514 92

3 670 416 254

4 1114 1020 94

5 869 775 94

6 624 529 95

7 511 337 174 *Diferenta dintre suprafata initiala si cea finala este data de necesitatea largirii drumurilor de

exploatare existente, pentru a le aduce la latimea de 12 m.

Cladirile vor avea regim de inaltime maxim propus (D)+P+2E.

P.O.T. propus/ lot - max. 40 %

C.U.T. propus/ lot - max. 1.40

Constructiile vor avea rol de agrement si odihna. Volumele nou edificate nu vor obtura vizibilitatea

sau accesul la elementele importante de peisaj sau construite. De asemenea, distanta dintre doua

constructii va fi egala cu inaltimea celei mai inalte, evitandu-se astfel umbrirea permanenta a proprietatilor

invecinate.

Volumetria va fi simpla, lipsita de elemente parazitare si cu finisaje conform traditiilor locale.

Lucrarile propuse vor fi executate cu respectarea Codului Civil, a normelor sanitare, PSI si de

protectie a mediului, precum si a specificatiilor din avizele obtinute, conditiile fiind preluate in

regulamentul de urbanism al P.U.Z.

Se va respecta volumetria si arhitectura zonala precum si amenajarea parcajelor si a spatiilor verzi

din cadrul incintelor. Parcarea autovehiculelor se va face in interiorul terenului delimitat prin PUZ si se va

asigura minim un loc de parcare pentru fiecare familie.

Destinatia constructiilor va fi aceea de imobile pentru locuit/ turistic.



of 126


Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate

Pe amplasament nu sunt prevazute activitati de productie, si nici activitati care sa necesite utilizarea

substantelor/ preparatelor chimice.

Pe durata organizarii de santier vor fi utilizate materii prime pentru realizarea lucrarilor de

constructii: balast, agregate, piatra bruta, lemn, armaturi (otel, sarma trasa neteda pentru beton armat,

plase sudate pentru beton armat, produse din otel), nisip, mixtura asfaltica, metal, materiale plastice,

anrocamente, pamant pentru umplutura - se vor aproviziona de la depozitele de materiale de constructie

din zona si vor fi aduse la obiectiv de catre furnizor. Ca material auxiliare, pot fi mentionati carburantii ce

vor fi utilizati pentru functionarea autovehiculelor/ utilajelor de constructive.

Nu vor fi utilizate materiale pe baza de azbest la realizarea constructiilor.

Caietele de sarcini elaborate pentru constructor, in faza de proiectare, vor cuprinde masuri pentru

controlul calitatii materialelor folosite, in vederea respectarii standardelor in vigoare.

A.2. Localizarea geografica si administrativa

Amplasamentul este reprezentat de un lot de teren situat in extravilanul comunei Corbu,

jud. Constanta, parcela A 610/31, sola 117, loturile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 (figura 1).

Conform Certificatului de urbanism nr. 73/ 06.06.2014, terenul, cu o suprafata totala de 5 000 m, are

regimul de incadrare "teren agricol".

Figura 1 Localizarea geografica a planului analizat



of 126


Comuna Corbu se afla la 23 km nord de municipiul Constanta si se invecineaza la sud cu teritoriul

administrativ al orasului Navodari, la V, N si partial E cu teritoriul administrativ al comunei Sacele si la E

cu Marea Neagra.

Accesul principal la amplasamentul analizat se face prin intermediul DE 608, situat pe latura de E-

SE. La nord, terenul este limitat de DE 610/1, iar la vest proprietate particulara Dabuleanu Cornelia (teren

agricol extravilan). Coordonatele terenului in sistem Stereo 70 se regasesc in tabelul nr. 2.

Tabel nr. 2 Coordonate Stereo 70 ale amplasamentului

Nr. punct X (m) Y (m) Lungimi

laturi

1 324572.009 794477.766 25.49

2 324592.634 794492.740 82.09

3 324587.743 794410.792 127.18

4 324460.793 794418.369 126.08

Atat amplasamentul, cat si terenurile invecinate, sunt reprezentate de zone agricole, ocupate de

culturi agricole diverse.

In ceea ce priveste regimul juridic al terenului, acesta se afla in proprietatea investitorilor. Folosinta

actuala a terenului este de teren arabil.

A.3. Modificarile fizice ce decurg din implementarea obiectivelor propuse prin plan

Modificarile fizice rezultate in urma implementarii planului vor fi de doua tipuri:

temporare, pe durata organizarii de santier, pentru depozitarea materialelor de constructie,

parcarea utilajelor si autovehiculelor etc;

definitive, reprezentate de realizarea investitiei propriu-zise.

Organizarea de santier va implica existenta excavatiilor, a utilajelor de constructie, diverselor

materiale stocate in zona, prezenta umana intensificata. Elementele necesare organizarii de santier vor

avea caracter provizoriu; in cazul de fata, avand in vedere dimensiunile planului, precum si tipul de

investitie, perioada de implementare se preconizeaza a fi de scurta durata.

Toate activitatile ce vor fi executate se vor incadra in limitele obiectivului. Nu vor fi efectuate

activitati in afara terenului detinut si nu vor fi afectate zonele adiacente.

Materialele de constructie vor fi aduse, impreuna cu utilajele, utilizand drumurile de acces existente

in zona. Nu vor fi necesare drumuri de acces suplimentare.

Solul rezultat din excavatii va fi utilizat pentru sistematizarea terenului pe amplasament iar excesul

va fi transportat in locurile indicate de catre autoritatile locale.

La finalizarea lucrarilor vor fi efectuate amenajari de teren si vor fi retrase utilajele, astfel incat

suprafetele afectate temporar sa fie aduse la starea anterioara. Vor fi indepartate toate deseurile de material



of 126


ramase nefolosite iar zonele libere vor fi amenajate ca spatii verzi, astfel incat sa poata fi pastrat echilibrul

natural al zonei.

Constructiile propuse se vor armoniza cu actualele elemente antropice din zona si cu peisajul natural.

Modificarile fizice asupra habitatului local prin pierderea unei suprafete a covorului vegetal nu

constituie efecte importante ecologice sau peisagistice, avand in vedere functia actuala a terenului propus

si a vecinatatilor – terenuri arabile.

Estimam ca implementarea obiectivelor propuse prin plan nu va conduce la modificari fizice ale

mediului biotic si abiotic din zonele invecinate.

A.4. Resursele naturale necesare implementarii obiectivelor propuse prin plan

Pentru realizarea lucrarilor se vor utiliza materiale clasice de constructii. Lucrarile ce vor fi realizate

pe amplasament nu presupun exploatarea resurselor naturale ale zonei.

Pe durata organizarii de santier vor fi utilizate resurse naturale: pamant, balast, nisip, apa etc. Pentru

procurarea agregatelor si materialelor de umplutura (nisip si pietris) se va avea in vederea alegerea unei

locatii cat mai apropiate de amplasament; se vor utiliza, pe cat posibil, carierele si balastierele existente in

zona. Prezentul plan urbanistic propus nu presupune deschiderea de noi cariere/ gropi de imprumut.

O parte din cantitatea de pamant excavata pe durata organizarii de santier va putea fi utilizata ca

pamant de umplutura. Este recomandat ca solul fertil (primii 20 cm de la suprafata) sa fie pastrat pentru

amenajarea ulterioara a spatiilor verzi.

Apa necesara pe durata organizarii de santier va fi preluata din surse aprobate de autoritatile locale.

Nu va fi preluata apa din Marea Neagra, din lacurile situate in vecinatate sau din subteran pentru

realizarea lucrarilor.

Energia electrica necesara desfasurarii activitatilor de constructie, functionarii organizarii de santier,

va fi furnizata din sistemul energetic national, prin bransarea la reteaua locala de energie electrica, cu

acordul administratorului.

Alimentarea cu carburanti a utilajelor si mijloacelor de transport in perioada de constructie va fi

efectuata cu cisterne auto, ori de cate ori va fi necesar (exclusiv pentru utilaje de dimensiune redusa, de la

fronturile de lucru). Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse in santier in perfecta stare de functionare,

avand facute reviziile tehnice si schimburile de lubrifianti. Schimbarea lubrifiantilor se va executa dupa

fiecare sezon de lucru in ateliere specializate, unde se vor efectua si schimburile de uleiuri hidraulice si de

transmisie. In cazul in care vor fi necesare operatii de intretinere sau schimbarea acumulatorilor auto,

acestea nu se vor executa in santier, ci in atelierele specializate din cadrul organizarilor de santier, unde se

vor efectua si schimburile de anvelope.

Pentru functionarea obiectivelor propuse, va fi necesara alimentarea cu apa, care se va realiza prin

conectarea cartierului rezidential la reteaua de alimentare cu apa a comunei Corbu, pe masura extinderii

acesteia.

Energia electrica va fi, de asemenea, preluata din reteaua de distributie autorizata. Investitorii pot

opta si pentru surse alternative de energie electrica/ terminca (pompe de caldura, panouri solare, sisteme



of 126


eoliene etc.), in conformitate cu planul de management al ARBDD. Aceste solutii vor fi stabilite prin

proiecte viitoare, nefiind definitivate in etapa de PUZ.

A.5. Resursele naturale ce vor fi exploatare din cadrul ariei natural protejate de interes

comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului

Nu este cazul. Planul nu prevede utilizarea de resurse naturale ale zonei pe perioada de constructie

sau pe perioada de exploatare.

Atat pe durata executarii lucrarilor de constructie, cat si pe durata de exploatare, este interzisa

exploatarea resurselor naturale din cadrul ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSPA 0031 Delta Dunarii si

Complexul Razim-Sinoe.

In situatia in care, in timpul perioadei de exploatare, se decide adoptarea solutiei de alimentare

temporara/ permanenta cu apa din resursele subterane, lucrarile vor fi executate doar in in baza proiectelor

de specialitate, cu acordul autoritatilor desemnate, incluzand (dar fara a fi limitate) ARBDD, DADL.

A.6. Emisii si deseuri generate de implementarea obiectivelor propuse prin plan

Impactul potential asupra factorilor de mediu se manifesta diferit in fiecare dintre etapele de

implementare a planului. Astfel, se disting: perioada de organizare de santier, perioada de realizare si cea

de exploatare a obiectivului.

Activitatile derulate in perioada de constructie pot afecta in mod specific calitatea aerului, apei,

solului, respectiv a starii de conservare a biodiversitatii - in mod direct sau indirect, prin afectarea calitatii

factorilor abiotici de mediu.

In perioada de operare, nu se va inregistra un impact semnificativ asupra mediului. Principalul

factor de poluare specific perioadei de operare este reprezentat de emisiile de noxe generate ca urmare a

desfasurarii traficului auto.

Se estimeaza ca impactul major al planului este local, cu durata limitata, numai in zona

fronturilor de lucru si doar pe perioada de executie. Lucrarile propuse prin prezentul plan nu produc

efecte transfrontaliere.

Din punct de vedere al marimii si complexitatii planului, se estimeaza ca impactul va fi redus,

temporar si local, variabil si reversibil.

A.6.1. Emisii de poluanti in apele de suprafata si subterane si modalitati de eliminare a

acestora

Un pericol important pentru apa este legat de modificarile calitative ale acesteia, produse prin

poluarea cu impuritati care ii altereaza proprietatile fizice, chimice si biologice.

In perioada de constructie, surse de impurificare a apei pot fi materialele de constructie depozitate

necorespunzator, pierderi de produse petroliere de la utilajele si mijloacele de transport rutiere. Pentru a se

evita aparitia unor poluari accidentale, depozitarea materialelor de constructie se va face pe cota

dominanta a terenului, iar utilajele si mijloacele de transport folosite vor fi cu inspectia tehnica la zi.



of 126


Debitele de ape uzate menajere, din perioada de constructie, vor fi calculate in functie de numarul de

puncte cu organizare de santier. Astfel, se poate estima:

Q zi max = 3 mc/zi pentru 1 punct de organizare de santier,

unde Q = debitul zilnic maxim

Aceste debite vor fi colectate in bazine vidanjabile si evacuate prin societati autorizate pentru

colectarea apelor uzate.

Se poate considera ca valorile indicatorilor de calitate al apelor uzate menajere evacuate pe perioada

de constructie se vor incadra in limitele normativului NTPA-002/2005 privind conditiile de evacuare a

apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare.

Se vor respecta prevederile H.G. 352/2005 privind modificarea si completarea HG188/2002 pentru

aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate.

Tinand cont ca volumul de apa necesar va fi asigurat prin cisterne, iar punctele de lucru vor fi dotate

cu grupuri sanitare de tip ecologic, care vor fi vidanjate periodic, estimam ca impactul asupra factorului de

mediu apa, va fi unul redus, chiar nedetectabil.

Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului asupra apelor de suprafata si subterane

Pentru organizarile de santier se vor proiecta si realiza sisteme de canalizare, epurare si evacuare a

apelor uzate menajere, provenite de la spatiile igienico-sanitare cat si pentru apele meteorice care spala

platforma organizarii de santier.

In timpul lucrarilor de executie, conform legislatiei nationale privind protectia mediului, nu vor fi

deversate ape uzate, reziduuri sau deseuri de orice fel in apele de suprafata sau subterane, pe sol sau in

subsol.

Pentru diminuarea impactului asupra apelor subterane si de suprafata vor fi respectate

urmatoarele masuri:

In perioada de executie, se va delimita foarte bine zona de lucru si va fi imprejmuita, astfel incat

sa se elimine orice risc de poluare a apelor de suprafata si subterane;

Se va proceda la acoperirea spatiilor de depozitare si a materialelor de unde pot rezulta

particule ce pot fi antrenate de catre apele de suprafata/ subterane;

Nu se recomanda utilizarea rezervoarelor de stocare combustibili/ carburanti pe amplasament;

Se va interveni operativ in caz de poluare accidentala cauzata de scurgerea unor substante

chimice lichide si usor antrenabile in apele de suprafata si subterane, indiferent de cantitatea

acestora;

Evacuarea deseurilor lichide si solide se va face conform indicatorilor de calitate a acestora, la

depozitele ecologice amenajate in zona sau, dupa caz, la instalatiile de preepurare/ epurare;

Se recomanda ca lucrarile de constructie a imobilelor sa se execute pe portiuni mici, in

retragere, pentru a se evita aparitia fenomenelor de scurgere si spalare a materialului dislocat in

cazul unor precipitatii abundente si pentru a se reduce timpul de depozitare a solului si

materialului vegetal decapat;



of 126


Dupa realizarea lucrarilor, constructorul va degaja zona de materialele folosite sau rezultate si

de lucrarile provizorii, astfel incat sa se asigure scurgerea normala a apelor.

Se apreciaza faptul ca emisiile de substante poluante (provenite de la traficul specific santierului, de

la manipularea si punerea in opera a materialelor) care ar putea ajunge direct sau indirect in apele de

suprafata sau subterane nu sunt in cantitati care ar putea modifica incadrarea in categorii de calitate a apei.

In ceea ce priveste posibilitatea de poluare a apelor subterane, se apreciaza ca si aceasta va fi relativ

nesemnificativa. Se va impune depozitarea carburantilor in rezervoare etanse, intretinerea utilajelor

(spalarea lor, efectuarea de reparatii, schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanti etc.)

numai in locurile special amenajate, in afara organizarii de santier.

In perioada de operare, va fi realizat un sistem de canalizare si epurare a apelor menajere, prin

colectarea si epurarea apelor uzate rezultate de la utilizatorii din zona amenajarilor, cu respectarea

limitelor caracteristicilor fizico-chimice si biologice impuse de normativul NTPA-001/2002.

Primaria localitatii Corbu are in vedere un amplu proiect de extindere si reabilitare a retelei de

canalizare si a sistemului de alimentare cu apa in zona, atat pentru intravilanul existent, cat si pentru

loturile ce urmeaza a fi introduse in intravilan. Investitia va fi realizata prin Programul Operational

Regional si va include, printre altele, si amenajarea a doua statii de pompare si repompare.

Pentru amplasamentul analizat este prevazuta racordarea tuturor constructiilor la retelele de utilitati

ce vor fi dezvoltate in zona, astfel incat sa se asigure o dezvoltare unitara si eficienta a retelelor edilitare.

In cazul in care lucrarile de extindere a retelei de canalizare nu vor fi definitivate pana la finalizarea

constructiilor, se au in vedere solutii temporare, de montare a unor bazine vidanjabile impermeabilizate

pentru fiecare lot.

Solutia finala va fi reprezentata de racordarea la retelele edilitare ale localitatii Corbu, indiferent de

durata acestor lucrari. Extinderea retelei va fi suportata de investitorii privati si se va executa in faza de

constructie a cartierului, in baza unui proiect ce va fi realizat de persoane autorizate, cu acordul

institutiilor abilitate.

Nu vor exista nici un fel de evacuari de ape uzate in Marea Neagra/ pe terenurile invecinate,

nici pe durata efectuarii lucrarilor de constructie, si nici dupa finalizarea acestora.

In timpul implementarii obiectivului nu se prevede prelevarea de apa din sursa subterana sau de

suprafata din zona amplasamentului, deci nu vor fi inregistrate influente asupra hidrologiei zonei. In cazul

in care se va adopta aceasta solutie, ca masura provizorie/ definitiva, se va solicita acordul autoritatilor

implicate. Apele pluviale vor fi dirijate prin sistematizare verticala, de preferinta spre spatiile verzi ce vor

fi amenajate in cadrul loturilor.

A.6.2. Emisii de poluanti in atmosfera

Atmosfera poate fi afectata de o multitudine de substante solide, lichide sau gazoase. Indicatorii

legati de mediul atmosferic sunt organizati pe trei niveluri: indicatori de presiune (emisii de poluanti),

indicatori de stare (calitatea aerului) si indicatori de raspuns (masurile luate si eficacitatea lor).



of 126


Printre sursele principale emitente de poluanti sunt: circulatia auto, santierele de constructie si,

implicit, betonierele.

In cele ce urmeaza vor fi prezentate sursele si poluantii caracteristici etapei de realizare a lucrarilor

propuse prin prezentul plan.

Emisiile din timpul desfasurarii perioadei de constructie sunt asociate in principal cu miscarea

pamantului, cu manevrarea materialelor si construirea in sine a unor facilitati specifice.

Activitatile care se constituie in surse de poluanti atmosferici in etapa de constructie sunt

urmatoarele:

indepartarea vegetatiei pe anumite tronsoane;

sapaturile, ce constau in:

- decaparea stratului de sol vegetal si a loessului;

- excavarea solului, inclusiv modelarea suprafetei;

depozitarea pamantului in depozite temporare (inclusiv incarcare/ descarcare);

depozitarea materialelor;

umpluturi;

descarcarea si imprastierea de pamant;

compactarea;

asternerea unor straturi de balast si asfalt.

Poluantul specific operatiilor de constructii prezentate anterior este constituit de particule in

suspensie cu un spectru dimensional larg, incluzand si particule cu dimensiuni aerodimamice echivalente

mai mari de 10 Pm (pulberi inhalabile, acestea putand afecta sanatatea umana).

Emisiile de praf variaza adesea in mod substantial de la o zi la alta, in functie de nivelul activitatilor,

de operatiile specifice si de conditiile meteorologice dominante.

Natura temporara a lucrarilor de constructie le diferentiaza de alte surse nedirijate de praf, atat in

ceea ce priveste estimarea, cat si controlul emisiilor. Realizarea lucrarilor de constructie consta intr-o serie

de operatii diferite, fiecare cu durata si potentialul propriu de generare a prafului. Emisiile de pe

amplasamentul unei constructii au un inceput si un sfarsit care pot fi bine definite, dar variaza apreciabil

de la o faza la alta a procesului de constructie. Aceste particularitati le diferentiaza de marea majoritate a

altor surse nedirijate de praf, ale caror emisii au fie un ciclu relativ stationar, fie un ciclu anual usor de

evidentiat.

De asemenea, procese de combustie determinate de functionarea unor echipamente si utilaje, au

asociate emisii de poluanti precum NOx, SOx, CO, pulberi, metale grele.

Regimul emisiilor acestor poluanti este, ca si in cazul emisiilor de praf, dependent de nivelul

activitatii si de operatiile specifice, prezentand o variabilitate substantiala de la o zi la alta, de la o faza la

alta a procesului.

Sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt surse la sol sau in

apropierea solului (inaltimi efective de emisie de pana la 4 m fata de nivelul solului), deschise (cele care

implica manevrarea pamantului) si mobile.



of 126


Utilajele care vor fi utilizate sunt: buldozere, incarcatoare, excavatoare, iar pentru transportul

materialelor se vor utiliza autocamioane.

Se mentioneaza ca emisiile de poluanti atmosferici corespunzatoare activitatilor aferente lucrarii sunt

intermitente.

Pe perioada desfasurarii lucrarilor de constructie este posibil sa existe o usoara crestere a

concentratiei de poluanti, datorata traficului, dar va fi nesemnificativa, avand in vedere faptul ca lucrarile

de constructie au caracter temporar.

Constructiile propriu-zise nu vor constitui o sursa de poluare semnificativa a aerului, principala

solutie de incalzire a spatiilor pe timp de iarna fiind reprezentata de utilizarea centralelor individuale; se

are in vedere, de asemenea, utilizarea surselor de energie regenerabile, de tipul panourilor solare sau a

pompelor de caldura.

Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului asupra atmosferei

Se vor adopta o serie de masuri pentru diminuarea emisiilor in aer pe perioada implementarii

obiectivelor propuse prin plan:

controlul starii tehnice a utilajelor, alimentarea acestora cu carburanti cu continut redus de

sulf;

adaptarea vitezei de rulare a mijloacelor de transport la calitatea suprafetei de rulare;

pentru vehiculele care transporta materiale de constructie ce pot elibera in atmosfera

particule fine se vor alege traseele optime din punct de vedere al protectiei mediului.

Transportul acestor materiale se va face, pe cat posibil, cu vehicule acoperite cu prelate si pe

distante cat mai scurte;

pulverizarea periodica de apa pe drumurile de pamant utilizate ca acces, pentru a minimiza

cantitatea de praf raspandita in atmosfera;

se vor uda periodic depozitele de agregate utilizate pentru prepararea betoanelor si a

balastului stabilizat, in vederea reducerii volumului de particule in suspenise.

Dupa incheierea lucrarilor de constructii se recomanda:

reamenajarea tuturor terenurilor;

constituirea de perdele verzi, pentru separarea zonelor intens frecventate (de ex. de o parte si

de alta a drumurilor de acces).

Conform Hotararii Consiliului Judetean Constanta nr. 152/22.05.2013, o suprafata de 5 mp/

locuitor va fi amenajata cu spatii verzi si plantate, spatii de joc si de odihna.

A.6.3. Emisii de zgomot si vibratii si modalitati de eliminare a acestora

Clasificarea efectelor produse de zgomot se poate face pe baza nocivitatii lor in:

efecte nocive asupra organelor auditive (efecte specifice);

efecte nocive asupra altor organe si sisteme sau asupra psihicului (efecte nespecifice) –

asupra sistemului nervos, sistemului circulator, functiei vizuale;

perturbarea somnului sau repausului;



of 126


interferarea cu vorbirea sau cu alte semnale acustice utile;

efecte asupra randamentului muncii, eficientei, atentiei, aparitia timpurie a starii generale

de oboseala.

Insotind uneori zgomotul, vibratiile reprezinta un alt factor cu efecte nocive atat asupra sanatatii, cat

si asupra randamentului in munca.

Zgomotul si vibratiile se constituie in seria de “amenintari” la sanatatea populatiei, cunoasterea

nivelurilor lor fiind importanta in evaluarea impactului asupra mediului si in alegerea cailor de eliminare a

acestui impact.

Receptorii pentru zgomotul si vibratiile asociate executarii acestui plan sunt:

personalul care executa lucrarile;

locuitorii zonei in care se executa lucrarile – irelevant, la momentul de fata zona nu este

locuita;

cladirile sau structurile care pot fi sensibile la efectele vibratiilor si sunt situate langa limitele

amplasamentului – nu este cazul.

Limite admisibile

Conform NGPM/2002 – la locurile de munca ce nu necesita solicitari mari sau o deosebita atentie se

prevede o limita maxima admisa a zgomotului (LMA) de:

85 dB(A);

curba Cz 80 dB.

STAS 10009/88 - prevede, pentru limita functionala:

65 dB(A);

curba Cz 60 dB.

Ordinul nr. 536/97 al OMS - prevede, pentru zona protejata cu functiune de locuire:

ziua: 50 dB (A);

curba Cz 45 dB.

Din punct de vedere al amplasarii lor, sursele de zgomot pot fi clasificate in:

surse de zgomot fixe;

surse de zgomot mobile.

a. Sursele de zgomot si vibratii fixe

Sunt reprezentate de activitatile curente desfasurate pe amplasamentul analizat: zgomotele datorate

activitatii utilajelor de excavare/decapare, manevra si transport. Se estimeaza ca sursele de zgomot fixe

vor crea un disconfort moderat, avand in vedere faptul ca lucrarile se vor desfasura pe o perioada scurta de

timp.

b. Sursele de zgomot si vibratii mobile

Nivelul zgomotului produs de sursele mobile, reprezentate de autovehiculele care vor transporta

materialele de constructie/ excavate se va inscrie in nivelul de zgomot datorat traficului rutier, crescand

insa frecventa de aparitie a acestuia, datorita cresterii intensitatii traficului.



of 126


Principala dificultate in realizarea unei estimari concrete a zgomotului produs de organizarea de

santier o constituie lipsa unui inventar precis al utilajelor mobilizate, orele de functionare estimate si

perioadele de lucru.

In timpul organizarii de santier, nivelul de zgomot variaza in functie de:

perioadele de functionare a utilajelor;

caracteristicile tehnice ale utilajelor;

numarul si tipul utilajelor antrenate in activitate.

Utilajele de constructie si autovehiculele sunt principalele surse de zgomot si vibratii in timpul

perioadei de constructie.

Nivelul zgomotului variaza puternic, depinzand mult de mediul de propragare (conditii locale,

obstacole).

Cu cat receptorul este mai indepartat de sursa de zgomot, cu atat intervin mai multi factori care

schimba modul de propagare al acestuia (caracteristicile vantului, gradul de absorbtie al aerului depinzand

de presiune, temperatura, tipul de vegetatie etc.).

Activitatile specifice organizarii de santier se incadreaza in locuri de munca in spatiu deschis, si se

raporteaza la limitele admise conform Normelor de Securitate si Sanatatea in Munca, care prevad ca

limita maxima admisa la locurile de munca cu solicitare neuropsihica si psihosenzoriala normala a atentiei

sa fie de 90 dB(A) nivel acustic echivalent continuu pe saptamana de lucru. La aceasta valoare se poate

adauga corectia de 10 dB(A) – in cazul zgomotelor impulsive (impulsuri de amplitudini sensibil egale).

HG 493/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea

lucratorilor la riscurile generate de zgomot, cu modificarile si completarile ulterioare, stipuleaza valoarea

limita de 87 dB(A), pentru expunerea la zgomot de la care se declanseaza actiunea angajatorului privind

securitatea si protectia lucratorilor.

In perioada de operare, sursa principala de zgomot si vibratii va fi traficul desfasurat de

autovehiculele care vor tranzita zona. Zgomotul datorat traficului afecteaza sanatatea umana, limita

superioara acceptata de tarile Uniunii Europene fiind de 65 dB(A).

Se estimeaza un impact negativ temporar pe perioada de constructie si negativ neglijabil pe

termen lung (pentru perioada de operare).

Posibilitati de diminuare sau eliminare a zgmotului si vibratiilor

In faza de constructie se recomanda urmatoarele:

reducerea vitezei autovehiculelor grele in zona organizarii de santier (conform literaturii de

specialitate, viteza scazuta poate reduce nivelul de zgomot cu pana la 5 db);

se vor utiliza, pe cat posibil, utilaje si autovehicule silentioase;

in cazul unor reclamatii din partea populatiei, se vor modifica traseele de circulatie pentru

transportarea materialelor si a materiilor prime.

In organizarile de santier se vor lua toate masurile de protectie antifonica pentru personal.

In perioada de exploatare a constructiilor, nivelul echivalent de zgomot este determinat de

volumul traficului, structura fluxului, de vehicule participante la trafic, conditiile meteorologice etc.



of 126


Se vor lua toate masurile de protectie a vecinatatilor impotriva transmiterii de vibratii si zgomote, a

socurilor puternice.

Nivelul de zgomot se va incadra in limitele admise conform: STAS 10009/88 - Acustica urbana si

STAS 6156/86 - Protectia impotriva zgomotului in constructii civile si socio – culturale precum si Ordinul

nr. 119/2014 al Ministerului Sănătății pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind

mediul de viaţă al populaţiei.

Totusi, pentru diminuarea la minim a nivelului de zgomot, se recomanda utilizarea de echipamente/

utilaje moderne de lucru, care genereaza un nivel de zgomot cat mai mic.

A.6.4. Managementul deseurilor generate pe amplasament

Deseurile ce vor aparea cu ocazia desfasurarii lucrarilor de constructie, se clasifica in urmatoarele

tipuri, functie de etapele de implementare a planului:

deseuri generate in faza de constructie:

- deseuri menajere – provenite de la personalul care lucreaza;

- deseuri tehnologice – provenite de la lucrarile de constructie;

deseuri generate in faza de operare

a). Deseuri generate in faza de constructie (organizare de santier)

Deseuri menajere rezultate din activitatea de organizare de santier

Aceste deseuri sunt generate de personalul care va efectua lucrarile de constructie efective prevazute

prin proiect. Deseurile menajere generate sunt clasificate, conform H.G. nr. 856/2002 privind evidenta

gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv cele nepericuloase, cu

modificarile si completarile ulterioare, in Grupa 20 - deseuri municipale si asimilabile din comert,

industrie, institutii, inclusiv fractiuni colectate separat:

20 01 01 hartie si carton;

20 01 02 sticla;

20 01 08 deseuri biodegradabile;

20 01 11 textile (lavete, carpe etc.)

20 01 39 materiale plastice.

In ceea ce priveste o estimare a cantitatilor acestor deseuri, relatia prin care se determina cantitatea

produsa este:

Vd = N x Ip / 1000 = … kg/zi, conform SR 13400/1998, in care:

- Vd = volumul / masa deseurilor produse, (t/zi);

- N = numarul de persoane producatoare de deseuri;

- Ip = indicele de producere a deseurilor (0,6Kg/pers/zi).

In prezent, nu se cunosc date referitoare la estimarea numarului total de personal care va efectua

lucrarile de constructie-montaj. Astfel, necunscand acest numar de angajati, nu este posibila o estimare a

cantitatilor de deseuri menajere ce vor fi produse.



of 126


Totusi, luandu-se in calcul varianta cea mai nefavorabila, in care se va lucra intens, va exista un

numar mediu de 20 de lucratori, rezultand un volum de deseuri zilnice de 12 kg.

Colectarea deseurilor menajere se va face selectiv (cel putin in 3 categorii), depozitarea temporara

fiind realizata doar in cadrul suprafetei special amenajate in organizarea de santier. In acest scop va fi

prevazuta o platforma de colectare, care se va dota cu europubele sau eurocontainere care sa asigure o

capacitate de stocare conform solicitatilor societatii autorizate sa preia aceste deseuri in vederea eliminarii.

In cadrul organizarii de santier va fi prevazuta incheierea unui contract cu o societate autorizata,

fiind stabilit astfel ritmul de eliminare dar si alte obligatii specifice perioadei de executie. Aceasta va fi

obligatia antreprenorului, deoarece este direct responsabil de gestionarea corespunzatoare a deseurilor.

Se va realiza evidenta acestor deseuri in baza H.G. nr. 856/2002, a Legii 211/2011 si respectiv a

H.G. nr. 621/2005 pentru gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje cu modificarile si

completarile ulterioare.

Deseuri tehnologice rezultate din organizarea de santier se vor incadra, conform HG 856/2002, in

urmatoarele categorii:

deseuri din demolari - sub forma de moloz, materiale de constructie - 17 01 07;

deseuri vegetale - 02 01 03;

deseuri cu tesut vegetal - 02 01 03;

deseuri de pamant excavat - cod deseu 17 05 04.

deseuri metalice - 17 04 05, 17 04 07

O mare parte din deseurile generate in faza de constructie, in functie de categorie, vor fi utilizate ca

materiale de umplutura, pentru sistematizarea terenului (cele inerte, fara continut de substante

periculoase), la amenajarea cailor de acces, sau vor fi transportate in locurile indicate de catre autoritatea

locala. Materialele care nu se pot recupera/ valorifica, ramase in urma executarii lucrarilor de constructii,

se vor transporta la un depozit de deseuri autorizat.

Managementul substantelor chimice si a preparatelor chimice periculoase

Executia lucrarilor de constructie va necesita utilizarea unor materiale care prin compozitie sau prin

efectele potentiale asupra sanatatii angajatiilor sunt incadrate in categoria substantelor toxice si

periculoase. Aceste substante si materiale sunt:

carburanti (motorina, benzina) folositi pentru functionarea echipamentelor si mijloacelor de

transport;

lubrifianti (uleiuri, vaselina);

vopseluri, adezivi, rasini, solventi, tuburi fluorescente etc.

Managementul acestor substante se va face cu respectarea legislatiei in vigoare si a indicatiilor de pe

ambalajele acestor produse.

Masuri pentru gestionarea substantelor chimice:

substantele vor fi depozitate in spatii special amenajate, care sa prezinte siguranta, vor fi

inchise, iar pe usa depozitului va inscrie insemnul caracteristic categoriei din care face parte

produsul;

lucratorii care manipuleaza si folosesc aceste produse vor fi instruiti privind pericolul pe care

il reprezinta substantele pentru sanatatea umana si factorii de mediu;



of 126


manipularea substantelor se va face cu mare atentie, pentru a preveni poluarea prin

imprastierea acestora pe sol sau in ape, cat si pentru a preveni riscul de imbolnavire al

lucratorilor;

pentru substantele inflamabile vor fi respectate toate conditiile de manipulare si depozitare

pentru a preveni producerea unor incendii si explozii;

ambalajele substantelor periculoase vor fi gestionate conform deseurilor periculoase

(evidenta, colectare si depozitare in spatii special amenajate pentru a preveni poluarea si

riscul pe care il au asupra sanatatii angajatiilor). Aceste ambalaje vor fi preluate de

producator si unitati specializate. In perioada de operare, substantele toxice si periculoase pot

sa apara in situatia unui accident de circulatie in care sunt implicate autovehicule care

transporta astfel de substante.

Se vor respecta prevederile HG nr. 1408/04.11.2008 privind clasificarea, ambalarea si

etichetarea substantelor periculoase. In contextul in care constructorul isi va desfasura

activitatea conform reglementarilor in vigoare, efectele si riscurile utilizarii combustibililor si

lubrifiantilor nu vor avea un impact semnificativ negativ asupra factorilor de mediu.

b). Deseuri generate in faza de operare

In perioada de operare deseurile generate vor fi preponderant menajere; se va prevedea incheierea

unui contract cu societati autorizate, pentru ridicarea si valorificarea deseurilor, acest lucru va constitui

obligatia investitorilor/ proprietarilor, fiind direct responsabili de gestionarea corespunzatoare a acestora,

respectiv, vor fi prevazute platforme betonate imprejmuite pentru depozitarea deseurilor, cu pubele in care

deseurile vor fi colectate diferentiat, pe tipuri de deseuri (menajere, ambalaje din plastic, deseuri metalice

etc.).

A.7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia obiectivelor propuse

prin plan

Suprafata totala a amplasamentului este de 5 000 m2. Terenul a fost parcelat anterior elaborarii

prezentului PUZ, in 7 parcele, suprafetele finale urmand a fi cuprinse intre 337 m2 si 1020 m

2; situatia

detaliata este redata in tabelul nr. 1.

Loturile pentru construirea de locuinte si dotari conexe vor respecta obligatoriu si cumulativ

urmatoarele conditii:

suprafata minim 300 mp;

acces la cel putin o cale de circulatie carosabila si pietonala de 3,5 m;

latime (deschidere la strada) minimul 12,0 m.

Constructiile vor avea un regim de înălţime ce poate varia de la parter la parter + 2 etaje.

Procentul de ocupare a terenului va fi de maxim 40 %.

Coeficientul de utilizare a terenului va fi de maxim 1,4.



of 126


Piscinele descoperite, terenurile de sport etc nu se iau in calcul la procentul de ocupare a terenului.

Ampalsarea constructilor se va face cu o retragere de cca 3,0 m de la limita spre strada a lotului.

Constructiile invecinate se pot amplasa cuplat. Amplasarea fata de limitele laterale si cele de spate se

va face cu respectarea prevederilor Codului Civil.

Terenul pe care se propune dezvoltarea investitiei va beneficia de bransamente la retelele edilitare,

prin extinderea, pe cat posibil, a celor existente, indiferent de distanta fata de acestea. Daca extinderea nu

este posibila, se vor realiza retele noi, investitia urmand a fi realizata de beneficiarii proiectului.

A.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea obiectivelor propuse prin planul

propus, respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate

afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar

Nu sunt necesare lucrari de dezafectare. Pentru functionarea obiectivului se vor realiza bransamente

la retelele edilitare. De asemenea, este necesara realizarea cailor de acces in cadrul perimetrului analizat.

Ca masura de protectie a speciilor protejate incluse in situl Natura 2000, se va restrictiona

amplasarea de retele aeriene, cu exceptia celor care deservesc efectiv santierul. Lucrarile pentru asigurarea

utilitatilor se vor realiza ingrijit, cu mijloace tehnice adecvate, fara a afecta integritatea ariei naturale

protejate.

A.9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de

implementare a obiectivelor propuse prin proiect

Durata constructiei: cca. 3 ani din momentul obtinerii autorizatiei de constructie. Durata efectiva de

constructie poate fi mai extinsa, deoarece nu toate obiectivele vor fi realizate simultan.

Functionare: perioada nedeterminata

Durata dezafectarii: nu este cazul

A.10. Activitati ce vor fi generate ca rezultat al implementarii obiectivelor propuse prin

proiect/ plan

Obiectivele propuse prin plan sunt reprezentate de amenajarea si crearea unor imobile de locuit/

turism; prin urmare, activitatile aferente perioadei de functionare sunt caracteristice asezarilor umane.

Investitia va contribui la imbunatatirea infrastructurii turistice in zona.

A.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului/ planului

Destinatia constructiilor va fi aceea de imobile pentru locuit/ turistic.

Pe amplasament nu se vor desfasura activitati tehnologice/ de productie.



of 126


A.12. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu

PP care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de

interes comunitar

Avand in vedere potentialul turistic ridicat al zonei, terenurile din vecinatatea zonei de plaja a

localitatii Corbu au intrat rapid in atentia dezvoltatorilor imobiliari, astfel incat, prin regulamentele de

urbanism, au fost demarate proceduri de introducere in intravilanul localitatii a mai multor suprafete de

teren, pentru a satisface necesitatile de dezvoltare si extindere ale comunei.

Pana in prezent, turismul nu s-a dezvoltat in zona, datorita infrastructuri deficitare si a retelelor de

utilitati inexistente. Pe intreaga zona se desfasoara activitati de exploatare a terenurilor agricole. Pana in

acest moment, in imediata vecinatate a amplasamentului analizat nu functioneaza investitii similare celei

propuse prin plan sau de alt tip care sa genereze un impact cumulativ.

In Planul de amenajare a teritoriului zonal „Delta Dunarii” intocmit de Institutul National de

Cercetare- Dezvoltare Delta Dunarii, in anul 2008 se mentioneaza ca: „Turismul este resursa viitorului in

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii”.

Ecoturismul, care este nemijlocit legat si dependent de existenta naturii cat mai putin modificata de

om este considerat un instrument important pentru conservarea ei. Vizitarea RBDD va contribui si la

constientizarea faptului ca resursele naturale nu sunt nelimitate si ca urmare ele trebuie folosite rational,

asigurand astfel o dezvoltare durabila. Relatia dintre turism si mediu trebuie dirijata astfel incat sa ramana

stabila pe termen indelungat.

Potentialul de dezvoltare a localitatii este real, daca vor fi valorificate valentele naturale: sol, cadrul

natural al zonei de plaja a Marii Negre si al Deltei. Totodata potentialul de dezvoltare a amplasamentului

este strict legat si conditionat de cel al zonei in ansamblu a comunei Corbu.

Mentionam ca acest tip de investitii reprezinta un exemplu de dezvoltare durabila pentru regiunea

din care face parte, neincalcand prevederile Planului de Management al RBDD.

Conform Planului de management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, dezvoltarea turismului si

a infrastructurii turistice in vecinatatea si pe teritoriul rezervatiei reprezinta o prioritate actuala, atat la

nivel national cat si la nivel regional si local.

In acest sens, proiectele de dezvoltare in perimetrul si in vecinatatea Biosferei Delta Dunarii trebuie

intocmite cu respectarea cerintelor de dezvoltare durabila, fara a afecta ecosistemele locale.

Pentru respectarea acestor prevederi a fost luat in calcul un regim de inaltime de maxim P+2,

precum si centralizarea tuturor utilitatilor si coroborarea acestora cu planurile de dezvoltare a echiparii

edilitare a localitatii Corbu, astfel incat sa nu fie afectate habitatele invecinate.

Avand in vedere regimul si modul de executare a lucrarilor ce se vor desfasura pe amplasament,

modul de asigurare a utilitatilor, consideram ca proiectul se incadreaza in obiectivele de management

ale Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, asigurand administrarea intereselor economice si sociale ale

populatiilor locale cu obiectivele de conservare si protectie a diversitatii biologice.



of 126


A.13. Alte informatii solicitate de catre autoritatea competent pentru protectia mediului

Anexat prezentei documentatii se regaseste punctual de vedere al DADL Constanta pentru Planul

Urbanistic Zonal analizat, conform solicitarilor ARBDD din adresa 4000/ 02.03.2015.



of 126


B. INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR

AFECTATA DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI/ PLANULUI

B.1. Date privind aria naturala de interes comunitar

Planul Urbanistic Zonal “Introducere in intravilan (trup izolat) si parcelare teren pentru construirea

unui ansamblu rezidential (locuire si dotari aferente)”, comuna Corbu, judetul Constanta, parcela A

610/31, sola 117” este situat interiorul sitului Natura 2000 ROSPA0031 Delta Dunării si Complexul

Razim si in apropierea sitului Natura 2000 ROSCI0065 Delta Dunării (figura 2).

Figura 2 Localizarea amplasamentului fata de siturile Natura 2000 (Localizarea perimetrului in raport cu

zonele protejate a fost realizata in baza coordonatelor Stereo 70 ale amplasamentului, utilizand

programul Atlas Explorer al A.N.P.M.)

Teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, delimitat conform legii, are o suprafata totala de

cca. 580 000 de hectare si este amplasat in SE Romaniei, cuprinzand Delta Dunarii propriu-zisa,



of 126


Complexul lacustru Razim - Sinoe, Dunarea maritima pana la Cotul Pisicii, inclusiv zona inundabila

Somova - Parches, lacul Saraturi - Murghiol si zona marina cuprinsa intre litoral si izobata de 20 m.

Din aceasta suprafata totala, doar cca. 1.905% (8 372 ha) se regasesc pe teritoriul administrativ al

comunei Corbu.

Informatiile privind Ariile Naturale Protejate Natura 2000 SCI Delta Dunarii si SPA Delta Dunarii

si Complexul Razim Sinoe sunt furnizate de Formularele Standard ale H.G 1284/ 2007 privind declararea

ariilor de protective speciala avifaunistica si Ord. 1964/ 2007 privind instituirea regimului de arie

naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene

Natura 2000 in Romania.

I. Descrierea ariei naturala protejata de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunării

Suprafata ariei naturale protejate de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunării este de

454.037 ha (localizarea geografica, precum si limitele sitului se regasesc in figura 3). Situl conserva 29

tipuri de habitate (tabelul nr. 3), dintre care 7 prioritare, unde traiesc urmatoarele specii de interes

comunitar: mamifere – Spermophilus citellus, Lutra lutra, Mustela lutreola, Vormela peregusna, Mustela

eversmannii, amfibieni si reptile – Vipera ursinii, Testudo graeca, Triturus dobrogicus, Emys

orbicularis, Bombina bombina, pesti – Alosa tanaica, Aspius aspiu, Cobitis taenia, Gobio albipinnatus,

Gymnocephalus schraetze, Misgurnus fossilis, Pelecus cultratus, Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia

aurata, Zingel streber, Gobio kessleri, Zingel zingel, Umbra krameri, Gymnocephalus baloni, Alosa

immaculate, nevertebrate – Ophiogomphus cecilia, Lycaena dispar, Catopta thrips, Coenagrion

ornatum, Colias myrmidone, Morimus funereus, Arytrura musculus, Theodoxus transversalis, Anisus

vorticulus, Graphoderus bilineatus, Leptidea morsei, plante - Centaurea jankae, Echium russicum,

Aldrovanda vesiculosa, Marsilea quadrifolia, Marsilea quadrifolia.



of 126


Figura 3 Delimitarea sitului Natura 2000 ROSCI0065 Delta Dunării

Tabel nr. 3 Habitate prezente in aria protejata de interes comunitar

Nr.

crt. Cod Denumire habitat % Reprez.

Supraf.

rel. Conserv. Global

1. 1110 Bancuri de nisip acoperite permanent

de un strat mic de apa de mare 1 B C B B

2. 1210 Vegetatie anuala de-a lungul liniei

tărmului 1 A A B B

3. 1310

Comunitati cu Salicornia si alte specii

anuale care colonizează terenurile

umede si nisipoase

1 B A B B

4. 2160 Dune cu Hippophae rhamnoides 1 A A A A

5. 2190 Depresiuni umede intradunale 1 A A A A

6. 6410

Pajisti cu Molinia pe soluri

calcaroase, turboase sau argiloase

(Molinion

caeruleae)

1 B C B B

7. 6420

Pajisti mediteraneene umede cu

ierburi inalte din Molinio-

Holoschoenion

0.001 A A B B

8. 6430 Comunitati de lizieră cu ierburi inalte 30 A A A A



of 126


Nr.


Supraf.


higrofile de la nivelul campiilor, pana

la cel montan si alpin

9. 6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii 1 B C B B

10. 6510 Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus

pratensis Sanguisorba officinalis) 1 B B B B

11. 3130

Ape statatoare oligotrofe pana la

mezotrofe, cu vegetatie din

Littorelletea uniflorae si/sau Isoëto-

Nanojuncetea

1 A A A A

12. 3150

Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie

tip Magnopotamion sau

Hydrocharition

10 A B A A

13. 3260 Cursuri de apă din zonele de campie,

pana la cele montane, cu vegetatie din

Ranunculion fluitantis si Callitricho-

Batrachion

2 A A A A

14. 3270 Rauri cu maluri namoloase cu

vegetatie de Chenopodion rubri si

Bidention

1 A A A A

15. 92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 3 A A A A

16. 62C0* Stepe ponto-sarmatice 1 A C A A

17. 2110 Dune mobile embrionare (in formare) 1 B A B B

18. 2130* Dune fixate cu vegetatie herbacee

perena (dune gri)

5 A A A A

19. 1150* Lagune costiere 2 B A B B

20. 3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu

vegetatie bentonica de specii de

Chara

1 B A B B

21. 1410 Pajisti saraturate de tip mediteranean

(Juncetalia maritimi)

1 A A A A

22. 92D0 Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-

Tamaricetea si Securinegion

tinctoriae)

0.2 B A B B

23. 3160 Lacuri distrofice si iazuri 1 B B B B

24. 7210* Mlastini calcaroase cu Cladium

mariscus

0.001 B A B B

25. 40C0* Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice 0.001 C C B C

26. 91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica

cu stejar pufos

0.002 C C B C

27. 91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus 0.8 A B A A



of 126


Nr.


Supraf.


robur, Ulmus laevis, Fraxinus

excelsior sau Fraxinus angustifolia,

din lungul marilor rauri (Ulmenion

minoris)

28. 1530* Pajisti si mlastini saraturate panonice

si ponto-sarmatice

1 B C B B

29. 6120* Pajisti xerice pe substrat calcaros 1 A C A A

Cele 7 habitate prioritare de interes comunitar sunt:

62C0* Stepe ponto-sarmatice;

2130* Dune fixate cu vegetatie herbacee perenă (dune gri);

1150* Lagune costiere;

7210* Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus;

40C0* Tufărisuri de foioase ponto-sarmatice;

1530* Pajisti si mlastini sărăturate panonice si ponto-sarmatice;

6120* Pajisti xerice pe substrat calcaros.

Descrierea Habitatelor Natura 2000 prezente in cadrul ariei de interes comunitar

1110 Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare

1) Bancurile de nisip sunt forme topografice inăltate, alungite, rotunjite sau neregulate, permanent

submerse si predominant inconjurate de ape mai adânci. Acestea constau in principal din sedimente

nisipoase, insă depozite cu granulometrie mai mare, incluzând prundis si galeti, sau cu granulometrie mai

mica, incluzand mal, pot fi de asemenea prezente pe un banc de nisip. Bancurile, pe care sedimentele

nisipoase sunt dispuse intr-un strat deasupra substratului dur, sunt clasificate drept bancuri de nisip, daca

bioturile asociate depind mai curand de nisip decat de substratul dur de dedesubt. “Permanent submerse la

mică adancime” inseamna ca deasupra unui banc de nisip adancimea apei depaseste rareori 20 m sub

nivelul hidrografic zero. Bancurile de nisip se pot insa extinde mai jos de 20 m sub nivelul hidrografic

zero. De aceea, poate fi adecvata includerea unor astfel de zone mai adanci, care fac parte din formatiunea

caracteristica a bancului si care gazduiesc biocenozele sale specifice.

2) Plante: Zostera sp., Potamogeton spp., Ruppia spp., Zannichellia spp., carofite. Pe multe bancuri

de nisip nu cresc macrofite.

3) Bancurile de nisip pot fi intalnite in asociere cu “suprafete de mal si nisip neacoperite de apa

marii la maree joasa” (habitatul 1140) si “recife” (habitatul 1170). De asemenea, bancurile de nisip pot

constitui o componentă a habitatului 1130 (estuare) si a habitatului 1160 (brate de mare si golfuri mari

putin adânci).

In sectorul romanesc al Marii Negre, acest habitat se intalneste sub urmatoarele forme:

nisipuri fine, curate sau usor maloase, cu pajisti de Zoostera, ce constituie prelungirea

submarina a plajei de nisip fin, fiind in contact direct cu zona mediolitorală de spargere a



of 126


valurilor. Zostera marina, Z. noltii si Zannichellia pedicellata formeaza pajisti submarine

monospecifice sau mixte in golfuri adapostite, acolo unde stabilitatea sedimentară duce la o

depunere slaba de mal ;

nisipuri medii sub formă de dune submarine, cu granulatie medie, care, sub actiunea curentilor

puternici si a valurilor, formeaza bancuri submerse (dune hidraulice) paralele cu tarmul. Prin

acumularea in timp a nisipului, aceste bancuri pot devein emerse, constituind insule

miscatoare sau bare de nisip permanente (de exemplu, insula Sacalin din fata gurii Sf.

Gheorghe);

nisipuri fine de mica adancime, amestecate cu resturi de cochilii si pietricele, dispuse de la

tărm pana la izobata de 3-4 m. Acest facies este prezent de la gurile Dunarii si pana la

Constanta, adapostind biocenoze de nisipuri fine cu Lentidium mediterraneum;

nisipuri bine calibrate, dispuse de la 3-4 m pana la 20 m adancime. Acestea sunt mai slab

reprezentate, sau chiar lipsesc la nord de Capul Midia, deoarece aici fundurile maloase se

instaleaza de la adancimi foarte mici (5-6 m). Speciile caracteristice sunt bivalvele Chamelea

gallina, Donax trunculus, Cerastoderma glaucum, Tellina tenuis, Anadara inaequivalvis,

Lentidium mediterraneum si Mya arenaria, crustaceii Crangon crangon, Polybius vernalis,

Diogenes pugilator, Upogebia pusilla si pestii Gymnammodytes cicerelus, Trachinus draco,

Uranoscopus scaber, Callionymus sp., Pomatoschistus sp., Pegusa lascaris;

nisipuri grosiere si pietrisuri marunte batute de valuri se intalnesc in micile golfuri ale

coastelor stancoase naturale expuse si nu depasesc cateva zeci de centimetri adancime. Se

prezints sub forma unor plaje submerse foarte inguste, formate din nisip grosier si pietris

provenit din degradarea rocii, remaniate in continuu de valuri;

galeti infralitorali se intalnesc pe alocuri, de-a lungul coastelor stancoase natural expuse, intre

adancimile de 0,5 si 2,5 m. Astfel de plaje submerse sunt partial acoperite cu pietre rotunde si

aplatizate (galeti), de obicei calcaroase, albe, modelate de valuri. Apar numai in zonele cu un

hidrodinamism puternic si sunt populati de crustacee izopode, amfipode si de crabul Xantho

poressa;

„camca” de la gurile Dunării se intâlneste in zonele adăpostite, de mică adancime, pe tarmul

Deltei Dunarii. Camcaua este o suspensie densa de detritus vegetal de origine continentala,

formata mai ales din resturi de stuf (Phragmites) maruntite. Datorita stagnarii si

descompunerii, conditiile hipoxice sau anoxice determina instalarea unei faune de crustacee

amfipode, viermi policheti si nematode.

1210 Vegetatie anuală de-a lungul liniei tărmului

1) Formatiuni de plante anuale sau anuale si perene, ocupand depozite de material grosier adus de

curentii marini si pietrisuri bogate in materie organica azotata (Cakiletea maritimae p.p.).

2) Plante: Cakile maritima, Salsola kali, Atriplex spp., Polygonum spp., Euphorbia peplis, Elymus

repens, Potentilla anserina si, in special in formatiunile mediteraneene, Glaucium flavum, Euphorbia

paralias, Eryngium maritimum. La Marea Neagra acest habitat include comunitati cu Cakile maritima si

Argusia (Tournefortia) sibirica.



of 126


3) Siturile propuse pentru acest habitat pot include comunitati de Cakiletea maritimae dezvoltate pe

pietris sau pe substrate mixte de pietris si nisip (aceste amestecuri fiind adesea foarte dinamice si

variabile), insă astfel de tipuri de vegetatie, dezvoltate pe plaje pur nisipoase, ar trebui considerate, după

caz, ca parte a habitatului 2110 (dune mobile embrionare).

1310 Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase

1) Formatiuni compuse mai ales sau predominant din specii anuale, in special Chenopodiaceae, din

genul Salicornia sau graminee, care colonizeaza portiunile maloase sau nisipoase, periodic inundate, ale

mlastinilor saraturate marine sau interioare. Thero-Salicornietea, Frankenietea pulverulentae, Saginetea

maritimae.

Subtipuri:

15.11 – Pajisti de brancă (Thero-Salicornietalia): specii anuale (Salicornia spp.), ghirin

(Suaeda maritima), sau uneori saricica (Salsola spp.). Formatiuni ce colonizează zonele

maloase, periodic inundate, ale mlastinilor saraturate costiere si bazinele saraturate

continentale.

15.14 – Comunitati central eurasiatice de Crypsis: formatiuni deschise de graminee anuale

din genul Crypsis (Heleochloa), pe soluri de tip solonchak, ce colonizează zonele maloase in

curs de uscare ale depresiunilor umede ale stepelor si mlastinilor saraturate (15.A) din

Eurasia, din regiunea Panonica pana in Extremul Orient.

2) Plante: 15.11 - Salicornia spp., Suaeda maritima; 15.14 - Crypsis spp., Cyperus pannonicus,

Spergularia media, S. marina, Salicornia spp., Lepidium latifolium, Chenopodium spp., Atriplex spp.,

Dianthus guttatus, Artemisia santonicum.

2160 Dune cu Hippophae rhamnoides

1) Formatiuni de catina alba ce constituie un stadiu premergator colonizarii forestiere in depresiuni

interdunale, atat uscate cat si umede.

2) Plante: Hippophaë rhamnoides.

2190 Depresiuni umede intradunale

1) Depresiuni umede ale sistemelor dunale. Depresiunile umede interdunale sunt habitate

specializate si bogate in specii, fiind amenintate de scaderea nivelului panzei freatice.

Subtipuri:

16.31 – Balti interdunale (Charetum tomentosae, Elodeetum canadensis, Hippuridetum

vulgaris, Hottonietum palustris, Potametum pectinati): comunitati acvatice ale ochiurilor

de apa dulce interdunale permanente.

16.32 – Pajisti pioniere interdunale (Juncenion bufonii p.p.: Gentiano-Erythraeetum

littoralis, Hydrocotylo- Baldellion): formatiuni pioniere de nisipuri umede si margini de

balti interdunale, pe soluri cu salinitate scazuta.



of 126


16.33 – Mlastini interdunale: formatiuni mlastinoase calcifile si, ocazional, acidofile,

adesea invadate de salcia taratoare, ocupand partile cele mai umede ale depresiunilor

interdunale.

16.34 – Pajisti interdunale: pajisti umede si desisuri de pipirig ale depresiunilor interdunale,

adesea cu salcii taratoare (Salix rosmarinifolia).

16.35 – Stufarisuri si rogozisuri de depresiuni interdunale: stufarisuri si comunitati de

rogozuri inalte ale depresiunilor interdunale.

6410 Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)

1) Pajisti cu Molinia din zona de câmpie până in etajul montan, pe soluri mai mult sau mai putin

umede si sarace in nutrienti (azot, fosfor). Acestea s-au format in urma unei exploatari extensive, ce

implica uneori un cosit intarziat spre sfarsitul anului, sau corespund unui stadiu de deteriorare a

mlastinilor de turba drenate.

Subtipuri:

37.311: pe soluri neutro-alcaline pana la carbonatice, cu o panza freatica fluctuanta, relativ

bogate in specii (Eu-molinion); solul este uneori turbos si devine uscat, vara;

37.312: pe solurile mai acide cu Junco-Molinion (Juncion acutiflori), cu exceptia pajistilor

sarace in specii sau de pe soluri turboase degradate.

2) Plante:

37.311 - Molinia coerulea, Dianthus superbus, Selinum carvifolia, Cirsium tuberosum,

Colchicum autumnale, Inula salicina, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula

tinctoria, Tetragonolobus maritimus;

37.312 - Viola persicifolia, V. palustris, Galium uliginosum, Crepis paludosa, Luzula

multiflora, Juncus conglomeratus, Ophioglossum vulgatum, Inula britannica, Lotus

uliginosus, Dianthus deltoides, Potentilla erecta, P. anglica, Carex pallescens.

3) In unele regiuni, aceste pajisti sunt in contact direct cu comunitati de Nardetalia. In pajistile cu

Molinia de pe vaile raurilor se observa o tranzitie catre alianta Cnidion dubii.

6420 Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-Holoschoenion

1) Pajisti mediteraneene umede cu graminee inalte si tipirig, larg raspandite in intregul bazin

mediteranean, extinzandu-se de-a lungul coastelor Marii Negre, in special in sistemele dunale.

2) Plante: Scirpus holoschoenus (Holoschoenus vulgaris), Agrostis stolonifera, Galium debile,

Molinia caerulea, Cyperus longus, Trifolium resupinatum, Schoenus nigricans, Juncus maritimus, J.

acutus, Hypericum tetrapterum, Eupatorium cannabinum, Prunella vulgaris, Pulicaria dysenterica,

Tetragonolobus maritimus, Orchis laxiflora, Dactylorhiza elata, Succisa pratensis, Silaum silaus,

Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria, Genista tinctoria, Senecio doria, Dorycnium rectum.



of 126


6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul câmpiilor, pâna la cel montan si

alpin

1) Subtipuri:

37.7 – Comunitati higrofile si nitrofile de ierburi inalte, de-a lungul cursurilor de apa si

lizierelor forestiere, apartinand ordinelor Glechometalia hederaceae si Convolvuletalia

sepium (Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion sepium,

Filipendulion);

37.8 – Comunitati de ierburi perene inalte higrofile din etajul montan pana in cel alpin,

apartinand clasei Betulo-Adenostyletea.

2) Plante:

37.7 - Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum, Senecio fluviatilis, Filipendula ulmaria,

Angelica archangelica, Petasites hybridus, Cirsium oleraceum, Chaerophyllum hirsutum,

Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, Geranium robertianum, Silene dioica, Lamium

album, Lysimachia punctata, Lythrum salicaria, Crepis paludosa;

37.8 - Aconitum lycoctonum (A. vulparia), A. napellus, Geranium sylvaticum, Trollius

europaeus, Adenostyles alliariae, Cicerbita alpina, Digitalis grandiflora, Calamagrostis

arundinacea, Cirsium helenioides.

3) Comunităti similare cu 37.8, dar cu o dezvoltare redusa, apar la altitudini mai joase de-a lungul

raurilor si lizierei padurilor (in Valonia – Belgia, de exemplu).

Comunitatile nitrofile de liziera, cuprinzand numai specii de talie mica, comune in regiune, nu

constituie o prioritate pentru conservare. Aceste comunităti de ierburi inalte s-ar putea dezvolta si in pajisti

umede abandonate, care nu mai sunt cosite.

Zonele intinse de pajisti umede abandonate si comunitătile de neofite cu Helianthus tuberosus,

Impatiens glandulifera etc. nu ar trebui luate in considerare

6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii

1) Pajisti aluviale cu regim natural de inundare apartinand aliantei Cnidion dubii, in conditii climatice

continentale pana la subcontinentale.

2) Plante: Cnidium dubium (C. venosum), Viola persicifolia, Scutellaria hastifolia, Allium angulosum,

Gratifolia officinalis, Carex praecox, Juncus atratus, Lythrum virgatum.

3) Acesta este un habitat de tranzitie intre pajistile higrofile si cele xerofile, ce acopera arii restranse.

Acest aspect trebuie luat in considerare in procesul de selectare a siturilor.

6510 Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)

1) Fanete bogate in specii, pe soluri slab pana la moderat fertilizate, din zona de campie pana in

etajul submontan, apartinand aliantelor Arrhenatherion si Brachypodio-Centaureion nemoralis. Aceste

pajisti exploatate extensiv sunt bogate in plante cu flori si nu sunt cosite inainte ca gramineele să

infloreasca si, dupa aceea, numai o data sau de doua ori pe an.

2) Plante: Arrhenatherum elatius, Trisetum flavescens subsp. flavescens, Pimpinella major,

Centaurea jacea, Crepis biennis, Knautia arvensis, Tragopogon pratensis, Daucus carota, Leucanthemum



of 126


vulgare, Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis, Campanula patula, Leontodon hispidus, L.

nudicaulis, Linum bienne, Malva moschata.

3) Exista subtipuri umede pana la uscate. Daca practicile de exploatare devin intensive, cu utilizarea

abundenta a ingrasamintelor, diversitatea speciilor scade rapid.

3130 Ape statatoare oligotrofe pâna la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau

Isoëto-Nanojuncetea

1) Subtipuri:

22.12 x 22.31 - vegetatie scunda perena, acvatică pana la amfibie, oligotrofa pana la

mezotrofa, a malurilor lacurilor, iazurilor si baltilor, si a zonei ecotonale apa – uscat

apartinand ordinului Littorelletalia uniflorae;

22.12 x 22.32 - vegetatie scunda anuala, amfibie, pioniera, a zonei ecotonale cu uscatul de

la marginea lacurilor, baltilor si iazurilor, cu soluri sarace in nutrienti, sau care creste in

timpul uscarii periodice a acestor ape statatoare: clasa Isoëto-Nanojuncetea.

Aceste doua unitati pot creste impreuna in stransa asociere sau separat. Speciile caracteristice de

plante sunt in general efemerofite pitice.

2) Plante:

22.12 x 22.31: Littorella uniflora, Luronium natans, Juncus bulbosus subsp. bulbosus,

Eleocharis acicularis, Sparganium minimum;

22.12 x 22.32: Lindernia procumbens, Elatine spp., Eleocharis ovata, Cyperus fuscus, C.

flavescens, C. michelianus, Limosella aquatica, Schoenoplectus supinus, Scirpus setaceus,

Juncus bufonius, Centaurium pulchellum, Centunculus minimus.

3) Acest tip de habitat s-ar putea dezvolta, de asemenea, in depresiuni umede interdunale. Zonele cu

un regim hidrologic variabil, lipsite periodic de vegetatie din cauza distrugerii acesteia prin călcare, nu ar

trebui incluse.

3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition

1) Lacuri si iazuri cu ape de culoare gri inchis catre albastrui-verzui, mai mult sau mai putin tulburi,

in mod special bogate in baze dizolvate (pH de obicei > 7), cu comunitati din Hydrocharition ce plutesc

liber la suprafata sau, in ape adanci, deschise, cu asociatii de broscarita (Magnopotamion).

2) Plante: Hydrocharition - Lemna spp., Spirodela spp., Wolffia spp., Hydrocharis morsus-ranae,

Stratiotes aloides, Utricularia australis, U. vulgaris, Aldrovanda vesiculosa, ferigi (Azolla), Hepaticae

(Riccia spp., Ricciocarpus spp.); Magnopotamion - Potamogeton lucens, P. perfoliatus.

3260 Cursuri de apa din zonele de câmpie, pâna la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion

fluitantis si Callitricho-Batrachion

1) Cursuri de apa din zona de campie pana in etajul montan, cu vegetatie submersa sau natanta din

Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion (nivel scăzut al apei in timpul verii) sau muschi acvatici.



of 126


2) Plante: Ranunculus trichophyllus, R. fluitans, R. peltatus, R. penicillatus subsp. penicillatus, R.

aquatilis, Myriophyllum spp., Callitriche spp., Sium erectum, Zannichellia palustris, Potamogeton spp.,

Fontinalis antipyretica.

3) Acest habitat este uneori asociat cu comunitatile de Butomus umbellatus de pe maluri. Este

important sa se tina cont de acest aspect in procesul de selectie a siturilor de importantă comunitara.

3270 Râuri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention

1) Maluri namoloase ale raurilor din zona de campie pana in etajul submontan, cu vegetatie pioniera

anuala, nitrofila, din aliantele Chenopodion rubri p.p. si Bidention p.p. Primavara si la inceputul verii,

acest habitat de maluri namoloase se prezinta fara nici un fel de vegetatie (ea dezvoltandu-se mai tarziu in

timpul anului). Daca conditiile nu sunt favorabile, aceasta vegetatie se dezvolta putin sau poate fi total

absenta.

2) Plante: Chenopodium rubrum, Bidens tripartita, Xanthium sp., Polygonum lapathifolium.

3) Acest habitat se intalneste in stransă asociere cu populatii dense ale genului Bidens sau ale unor

specii de neofite. Pentru a inlesni conservarea acestor comunitati, cu o dezvoltare anuala tarzie sau

neregulata, este important sa se ia in considerare maluri cu latimi intre 50 si 100 m si chiar portiuni fara

vegetatie.

92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba

1) Paduri de lunca (zavoaie) din bazinul mediteranean si cel al Marii Negre dominate de Salix alba,

S. fragilis sau alte specii de salcie inrudite cu acestea (44.141). Paduri de lunca multistratificate

mediteraneene si central-eurasiene cu Populus spp., Ulmus spp., Salix spp., Alnus spp., Acer spp., Tamarix

spp., Quercus robur, Q.pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, F. pallisiae, liane. Speciile de plop de talie

mare domins de obicei coronamentul prin insltimea lor; acestia pot fi absenti sau rari in anumite grupari

vegetale, care sunt atunci dominate de specii din genurile enumerate mai sus (44.6).

2) Plante: Salix alba, Populus alba.

62C0* Stepe ponto-sarmatice

1) Stepe ale campiilor, platourilor si dealurilor situate la vest de Marea Neagra, de Nistru si bazinele

Transilvaniei si Traciei de nord, inclusiv al cursului inferior al Dunarii, limitei sudice si vailor platoului

podolic, platoului Rus Central, platoului Volgai, Orenburg si Bachkiria, cu graminee precum Stipa

capillata, S. lessingiana, Kochia prostrata, Koeleria lobata (K. degeni), Festuca valesiaca, Dichanthium

ischaemum (syn. Bothriochloa ischaemum). Acest habitat include tipuri de vegetatie din aliantele

Festucion valesiacae, Stipion lessingianae, Agropyro-Kochion si Pimpinello-Thymion zygioidi.

2) Plante:

Festucion valesiacae - Poa angustifolia, Festuca valesiaca, Chrysopogon gryllus, Alyssum saxatile,

Agropyron pectiniforme, Koeleria macrantha, Dichanthium ischaemum, Stipa capillata, S. ucrainica,

Elymus hispidus; Stipion lessingianae - Stipa lessingiana, S. pulcherrima, S. joannis, Vinca herbacea,

Salvia nutans, Cephalaria uralensis, Teucrium polium, Iris pumila, Bromus barcensis, Euphorbia



of 126


dobrogensis, Crambe tatarica; Artemisio-Kochion - Kochia prostrata; Pimpinello-Thymion zygioidi -

Agropyron brandzae, Thymus zygioides, Artemisia caucasica, A. pedemontana, A. lerchiana, Koeleria

lobata, Festuca callieri, Sedum hillebrandtii, Polythricum piliferum, Melica ciliata, Dianthus nardiformis,

D. pseudarmeria, Satureja coerulea, Pimpinella tragium subsp. lithophila.

3) Uneori in asociere cu habitatele 40C0 - tufarisuri caducifoliate ponto-sarmatice.

2110 Dune mobile embrionare (in formare)

1) Formatiuni costiere reprezentând primele stadii ale formării dunelor, constituite de ondulatii sau

suprafete de nisip inăltate ale plajei superioare, sau de o bordură situată inspre mare la baza dunelor inalte.

2) Plante:

16.2111 - Elymus farctus (Agropyron junceum), Leymus sabulosus;

16.2112 - Sporobolus pungens, Euphorbia peplis, Medicago marina, Eryngium maritimum.

2130* Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri)

1) Dune fixate, stabilizate si colonizate de pajisti mai mult sau mai putin inchise, formate din specii

perene, si de tapete de licheni si muschi, de pe coastele Atlanticului (si Canalul Manecii) intre Stramtoarea

Gibraltar si Capul Blanc Nez, si tarmul Marii Nordului si al Marii Baltice. Dune similare apar si de-a

lungul coastelor Marii Negre.

Subtipuri:

16.22B – Dune fixate pontice – dune fixate de pe coastele Marii Negre.

Vegetatia poate fi reprezentata de pajisti inchise, de pajisti deschise formate din specii anuale, sau

poate fi dominată de muschi si licheni; continutul de calcar (Ca2+) poate varia foarte mult si in general se

reduce odata cu varsta si desfasurarea succesiunii spre sistemele de dune brune (dune cu lande).

2) Plante: Bromus hordeaceus, Carex colchica, Cerastium spp., Galium verum, Gentiana cruciata,

Koeleria spp., Myosotis ramosissima, Ononis repens, Silene conica, S. otites, Trifolium scabrum; Muschi -

Tortula ruraliformis; Licheni - Cladonia spp.

3) Tufarisurile de dune (16.25) si depresiunile umede interdunale (16.3) cu vegetatie distincta

formeaza complexe strans legate cu dunele gri lipsite de vegetatie lemnoasa.

1150* Lagune costiere

1) Lagunele sunt intinderi de apa sarata costiere, de mica adancime, cu salinitate si volum de apa

variabil, total sau partial separate de mare prin bancuri de nisip sau prundis ori, mai rar, de roci. Salinitatea

poate varia, de la salmastru pana la hipersalin, in functie de cantitatea de precipitatii, intensitatea

evaporarii, aportul de apa de mare proaspată in timpul furtunilor si de inundarea temporara cu apa de mare

in timpul iernii sau la flux. Cu sau fara vegetatie din Ruppietea maritimae, Potametea, Zosteretea sau

Charetea.

Flads si gloes, considerate o varietate baltică a lagunelor, reprezintă mici ochiuri de apa, de obicei

de mica adancime, mai mult sau mai putin delimitate, incă legate de mare sau izolate foarte recent de mare

prin ridicarea pamantului. Caracterizate prin stufarisuri bine dezvoltate si vegetatie submersa luxurianta, si



of 126


avand mai multe stadii de transformare morfologica si floristică in procesul prin care portiuni de mare

devin uscat.

Iazurile si bazinele sarate pot fi, de asemenea, considerate lagune, cu conditia sa-si aiba originea

intr-o veche laguna naturala transformata sau o mlastina sarata si sa fi suportat un impact minor in urma

exploatarii.

2) Plante: Callitriche spp., Chara canescens, C. baltica, C. connivens, Eleocharis parvula,

Potamogeton pectinatus, Ranunculus baudotii, Ruppia maritima. In flads si gloes, si Chara spp. (Chara

tomentosa), Lemna trisulca, Najas marina, Phragmites australis, Potamogeton spp., Stratiotes aloides,

Typha spp.

Animale: Celenterate - Edwardsia ivelli; Polichete - Armandia cirrhosa; Briozoare - Victorella

pavida; Rotifere - Brachionus sp.; Moluste - Abra sp., Murex sp.; Crustacee - Artemia sp.; Pesti -

Cyprinus carpio, Mullus barbatus; Reptile – Testudo graeca; Amfibieni - Hyla arborea.

3) Mlastinile saraturate constituie o parte a acestui complex.

3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara spp.

1) Lacuri si balti destul de bogate in baze dizolvate (pH adesea 6-7) (21.12) sau cu ape majoritar

albastre-verzui, foarte limpezi, cu continut sarac (catre moderat) de nutrienti, bogate in baze (pH adesea

>7.5). Fundul acestor ape nepoluate este acoperit cu carofite, Chara si Nitella, covoare de alge. In

regiunea boreala, acest tip de habitat include mici balti turboase („gyttja”) oligo-mezotrofe bogate in

calciu, cu un covor dens de Chara, adesea inconjurate de diverse mlastini eutrofe si turbării cu pin

silvestru.

2) Plante: Chara spp., Nitella spp.

1410 Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)

1) Diverse comunitati mediteraneene si vest-pontice (Marea Neagra) de Juncetalia maritimi. Diverse

asociatii sunt descrise la punctul 2) cu speciile lor de plante caracteristice.

Subtipuri:

15.51 – mlastini saraturate de pipirig inalt, dominate de Juncus maritimus si/sau J.acutus;

15.52 – mlastini saraturate de pipirig scund, rogoz si trifoi (Juncion maritimi) si pajisti

umede din spatele litoralului, bogate in specii de plante anuale si in leguminoase (Trifolion

squamosi);

15.53 – pajisti mediteraneene halo-psamofile (Plantaginion crassifoliae).

2) Plante: Juncus maritimus, J. acutus, Carex extensa, Aster tripolium, Plantago cornuti, Scorzonera

parviflora, Merendera sobolifera, Taraxacum bessarabicum, Samolus valerandi (15.51); Hordeum

nodosum, H. maritimum, Trifolium squamosum, T. michelianum, Carex divisa, Ranunculus

ophioglossifolius (15.52); Plantago crassifolia, Blackstonia imperfoliata, Orchis coriophora subsp.

Fragrans (15.53).



of 126


92D0 Galerii ripariene si tufirisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae)

1) Galerii arborescente si tufarisuri de catină rosie, oleandru si mielarea, precum si formatiuni

lemnoase mai scunde, situate de-a lungul apelor curgatoare permanente sau temporare si din zonele umede

ale etajului termo-mediteranean si din sud-vestul Peninsulei Iberice, precum si din statiunile cele mai

higromorfe ale zonelor saharomediteraneană si saharo-sindiană. Includ formatiuni de Tamarix smyrnensis

(syn. T. ramossissima) de pe malurile apelor curgatoare si din statiunile de coasta ale regiunilor pontice si

stepice din vestul Eurasiei. Formatiunile cu Tamarix africana nu vor fi luate in considerare.

2) Plante: Tamarix spp.

3160 Lacuri distrofice si iazuri

1) Lacuri si iazuri naturale cu apa bruna datorita turbei si acizilor humici, in general pe soluri

turboase in mlastini sau pe lande cu evolutie naturala spre turbării. pH-ul este adesea scăzut, de la 3 pana

la 6.

Comunitatile de plante apartin ordinului Utricularietalia.

2) Plante: Utricularia spp, Rhynchospora alba, Sparganium minimum, Nuphar lutea, Carex

lasiocarpa, C. rostrata, Nymphaea candida, Drepanocladus spp., specii de Sphagnum. Animale: Odonate

(libelule zigoptere si anizoptere).

7210* Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus si specii de Caricion davallianae

1) Comunitati dense de Cladium mariscus din zone lacustre colonizate de plante, din terenuri

abandonate (necultivate) sau pajisti umede aflate in stadii succesionale ulterioare exploatării lor extensive,

aflate in contact cu tipuri de vegetatie din Caricion davallianae sau cu alte specii de Phragmition.

2) Plante: Cladium mariscus.

3) In contact cu mlastini alcaline (7230), dar si cu mlastini acide, pajisti umede exploatate extensiv

si alte stufarisuri si rogozisuri inalte.

40C0 * Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice

1) Tufarisuri caducifoliate ale zonei de stepa cu arbusti din regiunile pontica si sarmatica si ale

teritoriilor adiacente din interiorul sau din afara zonei de limita estica a padurilor de stejari cu Potentilla

alba, din zona padurilor stepice de stejari si artar tataresc si padurilor stepice subeuxinice, care fac parte

din habitatul 91I0 - paduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp. Habitatul include mai multe comunitati

vegetale cu specii endemice pentru Dobrogea, cum sunt asociatiile Asphodelino luteae-Paliuretum si

Rhamno catharticae-Jasminietum fruticantis.

2) Plante: Prunus spinosa, Crataegus monogyna, Caragana frutex, Spiraea crenifolia (S. crenata),

Prunus tenella (Amygdalus nana), Jasminum fruticans, Paliurus spinachristi, Rhamnus catharticus,

Asparagus verticillatus, Asphodeline lutea, Bromus inermis, Dianthus nardiformis, Kochia prostrata,

Medicago minima, Genista sessilifolia, Moehringia grisebachii, M. jankae, Orlaya grandiflora,

Ornithogalum amphibolum, Paeonia tenuifolia, Salvia ringens, Thymus zygioides, Veronica austriaca



of 126


Există o suprapunere partiala, de ordin fitogeografic, intre habitatele 40A0 si 40C0, datorita

interferentelor si adiacentei dintre regiunea Panonica si cea Pontica.

Astfel, tufarisurile de Prunus tenella au un areal intins, din Europa estica (poate chiar Asia centrala)

pana in Europa centrala. Cele din Dobrogea apartin probabil unei asociatii nedescrise inca sau, cel putin

unei variante pontice a asociatiei panonice Prunetum tenellae Soó, prima distingandu-se prin unele

diferentiale precum Astragalus spruneri, Chamaecytisus jankae, Crepis sancta si Paeonia tenuifolia.

Chiar si in absenta unor referinte fitosociologice clare, tufarisurile din Dobrogea edificate de

migdalul pitic trebuie incadrate la habitatul 40C0.

91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos

1) Paduri extrazonale dominate de stejar pufos, cu flora submediteraneana, ocupand enclave mai

calde in cadrul arealelor subcontinentale ale lui Quercion frainetto si Carpinion illyricum.

Include subtipurile:

41.7371 Paduri tracice de stejar pufos si carpinita

Paduri de Quercus pubescens si Q. virgiliana din campiile bazinului Marii Negre si dealurile

Turciei europene, din nordul campiei tracice in sudul si sud-estul Bulgariei, unde sunt

reprezentate in principal prin masive forestiere insulare, mai ales in partea centrală a

dealurilor Maritsa si Tundja, si de pe colinele de la poalele estice si nordice ale muntilor

Rodopi. Stejarii sunt insotiti de Carpinus orientalis, Fraxinus ornus, Acer campestre sau

Tilia tomentosa si de elemente floristice submediteraneene ;

41.7372 Paduri moesiace de stejar pufos

Paduri submediteraneene termofile de Quercus pubescens si Q. virgiliana din sudul muntilor

Dinarici, lantul muntos balcanic si din regiunile invecinate, incluzand sudestul si sudul

Romaniei.

2) Plante: Quercus pubescens, Q. virgiliana, Carpinus orientalis, C. betulus, Fraxinus ornus,

Galium dasypodum, Paeonia peregrina.

91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus

angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

1) Paduri din specii cu lemn de esenta tare, situate in albia majoră a raurilor, expuse regulat

inundatiilor in perioda cresterii nivelului apei, sau in zone joase, expuse inundatiilor provocate de inăltarea

apei freatice. Aceste paduri se dezvolta pe depozite aluviale recente. Solul poate fi bine drenat intre

inundatii sau poate ramane ud. Ca urmare a regimului hidric specific, speciile lemnoase dominante apartin

genurilor Fraxinus, Ulmus sau Quercus. Subarboretul este bine dezvoltat.

2) Plante: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U. glabra, Fraxinus excelsior, F. angustifolia,

Populus nigra, P. canescens, P. tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus, Humulus lupulus, Vitis vinifera

subsp. sylvestris, Tamus communis, Hedera helix, Phalaris arundinacea, Corydalis solida, Gagea lutea,

Ribes rubrum.



of 126


3) Aceste paduri formeaza mozaicuri cu paduri pioniere sau climax din specii cu lemn de esenta

moale, in zonele joase ale luncilor raurilor; ele se pot dezvolta si din paduri aluviale de specii cu lemn de

esenta tare. Acest tip de habitat apare adesea in conjunctie cu paduri de anin si frasin.

1530 * Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice

1) Stepe, depresiuni, lacuri superficiale si mlastini saraturate panonice si pontosarmatice, care sunt

influentate in mare masură de un climat panonic cu temperaturi extreme si ariditate estivala. Imbogatirea

in saruri a solului se datoreaza evaporarii intense a apei freatice in timpul verii. Aceste tipuri de habitate

au origine partial naturala si partial determinata de influenta distincta a pasunatului bovinelor.

Vegetatia halofitica consta in comunităti de plante din depresiuni si stepe saraturate uscate, pajisti

sărăturate umede, si comunitati de plante anuale din lacurile sarate, periodic inundate, cu zonare tipica.

2) Plante: Artemisia santonicum, Lepidium crassifolium, Puccinellia peisonis, Aster tripolium,

Salicornia prostrata, Camphorosma annua, Plantago tenuiflora, Juncus gerardii, Plantago maritima,

Cyperus pannonicus, Pholiurus pannonicus, Festuca pseudovina, Achillea collina, Artemisia pontica,

Puccinelliaa limosa, Scorzonera cana, Petrosimonia triandra, Peucedanum officinale, Halocnemum

strobilaceum, Frankenia hirsuta, Aeluropus littoralis, Limonium meyeri, L. gmelini, Nitraria schoberi,

Carex distans, C. divisa, Taraxacum bessarabicum, Beckmannia eruciformis, Zingeria pisidica, Trifolium

fragiferum, Cynodon dactylon, Ranunculus sardous, Agropyron elongatum, Halimione verrucifera (syn.

Obione verrucifera), Lepidium latifolium, Leuzea altaica (syn. L. salina), Iris halophila, Triglochin

maritima, Hordeum hystrix, Aster sedifolius, Scorzonera austriaca var. mucronata, Festuca arundinacea

subsp. orientalis.

Animale: Moluste - Helicopsis striata austriaca; Insecte – Callimorpha quadripunctaria, Lycaena

dispar; Mamifere - Spermophilus citellus; Păsări - Botaurus stellaris, Platalea leucorodia, Porzana parva,

Ixobrychus minutus, Acrocephalus melanopogon, Aythya nyroca, Ardea purpurea, Panurus biarmicus.

6120* Pajisti xerice pe substrat calcaros

1) Pajisti uscate, adesea deschise, pe nisipuri mai mult sau mai putin calcifere, cu un centru de

distributie subcontinental (Koelerion glaucae, Sileno conicae-Cerastion semidecandri, Sedo-Cerastion

p.p.).

2) Plante: Allium schoenoprasum, Alyssum montanum subsp. gmelinii, Cardaminopsis arenosa,

Carex ligerica, C. praecox, Dianthus deltoides, Euphorbia seguieriana, Festuca beckeri subsp. polesica,

F. beckeri subsp. arenicola, Gypsophila fastigiata, Helichrysum arenarium, Herniaria glabra, Koeleria

glauca, Petrorhagia prolifera, Sedum rupestre, Silene chlorantha.

3) Acest tip de habitat apare in asociere cu complexe de dune necostiere.

Speciile de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului Europei 92/43/CEE prezente

aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI0065 sunt prezentate in tabelul nr. 4.



of 126


Tabel nr. 4 Mamifere prezente in aria protejata de interes comunitar

Nr.

Crt. Cod Specie Rezidenta

Sit.

pop Conserv. Izolare Global

1. 1355 Spermophilus citellus P C B C B

2. 1355 Lutra lutra R A B C B

3. 1356 Mustela lutreola R A B B B

4. 2635 Vormela peregusna V C B B B

5. 2633 Mustela eversmannii V B B B B

Speciile de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE prezente

aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI0065 sunt prezentate in tabelul nr. 5.

Tabel nr. 5 Amfibieni si reptile prezente in aria protejata de interes comunitar

Nr.

Crt. Cod Specie

Populatie

Rezidenta

Sit.


1. 1298 Vipera ursinii R A A A A

2. 1219 Testudo graeca R C B B B

3. 1993 Triturus dobrogicus RC A B B A

4. 1220 Emys orbicularis RC A B C A

5. 1188 Bombina bombina C A A C A

Speciile de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE prezente aria naturala

protejatade interes comunitar ROSCI0065 sunt prezentate in tabelul nr. 6.

Tabel nr. 6 Specii de pesti prezente in aria protejata de interes comunitar

Nr.

Crt. Cod Specie Rezidenta Reproducere

Sit

pop. Conserv. Izolare Global

1. 4127 Alosa tanaica P RC A B C B

2. 1130 Aspius aspiu C A A C A

3. 1149 Cobitis taenia RC A B C B

4. 1124 Gobio albipinnatus C B A C A

5. 1157 Gymnocephalus schraetze C A B B B

6. 1145 Misgurnus fossilis C A A C A

7. 2522 Pelecus cultratus RC A B C B

8. 1134 Rhodeus sericeus amarus P B A C A

9. 1146 Sabanejewia aurata RC A B C B

10. 1160 Zingel streber P B B C B

11. 2511 Gobio kessleri V D

12. 1159 Zingel zingel P B B C B

13. 2011 Umbra krameri R A B B B



of 126


Nr.

Crt. Cod Specie Rezidenta Reproducere

Sit


14. 2555 Gymnocephalus baloni RC A A B A

15. 4125 Alosa immaculate P A B C B

Speciile de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE prezente aria

naturala protejata de interes comunitar ROSCI0065 sunt enumerate in tabelul nr. 7.

Tabel nr. 7 Specii de nevertebrate prezente in aria protejata de interes comunitar

Nr.

Crt. Cod Specie Rezidenta Sit pop. Conserv. Izolare Global

1. 1037 Ophiogomphus cecilia P A B C B

2. 1060 Lycaena dispar RC B B C B

3. 4028 Catopta thrips R B B C B

4. 4045 Coenagrion ornatum P?

5. 4030 Colias myrmidone P B B C

6. 1089 Morimus funereus R D

7. 4027 Arytrura musculus R A B C B

8. 4064 Theodoxus transversalis R B B B B

9. 4056 Anisus vorticulus R B B C B

10. 1082 Graphoderus bilineatus P B B C B

11. 4036 Leptidea morsei P A B C B

Speciile de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE prezente aria naturala

protejata de interes comunitar ROSCI0065 se regasesc in tabelul nr. 8.

Tabel nr. 8 Specii de plante prezente in aria protejata de interes comunitar

Nr.

Crt. Cod Specie Rezidenta

Sit


1. 2253 Centaurea jankae R A B A B

2. 4067 Echium russicum R C A C A

3. 1516 Aldrovanda vesiculosa R A B C B

4. 1428 Marsilea quadrifolia R A B C B

5. 2255 Centaurea pontica V A B A B

Habitatele care caracterizeată acest sit sunt prezentate, conform formularului standard Natura 2000,

in tabelul nr. 9.



of 126


Tabel nr. 9 Habitate care caracterizează situl ROSCI0065

Cod % CLC Clase de habitate

N02 15 522, 521 Estuare, lagune

N06 13 511, 512 Rauri, lacuri

N07 51 411, 412 Mlastini, turbarii

N09 4 321 Pajisti naturale, stepe

N12 10 211-213 Culturi (teren arabil)

N16 5 311 Paduri de foioase

N22 2 332, 333 Stancarii, zone sarace in vegetatie

Alte caracteristici ale sitului

O caracteristică importanta este aceea ca Dunarea, pe cei 2 860 km lungime si 817 000 km2 bazin

hidrografic, are o desfasurare latitudinala, de la influente usor oceanice, in vest, la cele continentale,

ambele facand parte din climatul temperat.

Aceasta pozitionare a Dunarii, precum si drenarea (prin afluentii sai) a celor mai importante doua

formatiuni muntoase din Europa (Alpii si Carpatii), are influente puternice asupra regimului hidrologic in

zona de vărsare, adica asupra zonei deltaice.

Daca la aceasta caracteristică a bazinului Dunarii luam in considerare Marea Neagra in care se

varsa, cu trasaturile specifice – morfobatimetrice (platforma continentala extinsa) si dinamica apei (maree,

seise, curenti, valuri), vom descifra mai usor procesele de consolidare si evolutie, in timp, a teritoriului

deltaic.

Fata de conditiile care favorizeaza formarea deltelor, la varsarea Dunarii in Marea Neagra s-au

intrunit cel putin patru conditii si anume:

existenta golfului limanic de forma aproximativ triunghiulara platforma continentala (selful)

care are adancimi de cativa metri la tarm si se adanceste treptat spre povarnisul continental

până la 180 – 200 m pe o distantă de 180 km;

amplitudinea mică a mareelor, intre 9 – 11 cm;

curenti litorali care aduc material aluvionar din tărmul nord-vestic si il blochează pe cel

dunărean;

cantitatea apreciabiă de aluviuni transporate de Dunăre.

Aceste conditii au constituit mediul de formare a Deltei Dunării care poate fi incadrată atât la forma

triunghiulară cât si la cea barată (prin cordonul initial Jibrieni-Letea-Caraorman).

Teritoriul Deltei Dunării se caracterizează printr-o diversitate deosebit de mare de elemente

areologice, atât din punctul de vedere al refugiilor postglaciale, cât si al repartitiei geografice actuale a

speciilor.

Se poate aprecia că, la originea diversitătii ridicate a florei si faunei teritoriului RBDD, un rol

important l-a avut pozitia geografică sud-est-europeană, apropiată de refugiile postglaciare mediteraneene,

precum si influentele refugiilor estice, mai pronuntate decât in teritoriile central-europene.



of 126


De asemenea, o importantă influentă a avut si specificul genezei Deltei Dunării. Se stie că aceasta si-

a definitivat relieful cu o mare diversitate de tipuri de habitate acvatice, palustre si terestre relativ recent

(sub 10 000 de ani).

Această mare diversitate de habitate a primit o diversitate ridicată de tipuri ecologice de specii.

Sub aspect biogeografic, teritoriul Deltei Dunării se află situat in marea regiune palearctică (ce

cuprinde intreaga Europă, partea de nord a Africii si Asia fără India si Indochina), subregiunea

euromediteraneană.

Sub aspect fitogeografic se incadrează in provincia danubiano-pontică, formând o unitate proprie, si

anume districtul Delta Dunării. Sub aspectul zoogeografic al faunei de apă dulce, subregiunea

euromediteraneană este divizată in provincia ponto-caspică, districtul nord-ponto-caspic, iar in ceea ce

priveste Marea Neagră, aici se intâlnesc specii apartinând atât regiunilor marine litorale cât si celor

pelagice (P. Bănărescu, N. Boscaiu, 1973). Diversitatea mare de ecosisteme acvatice, palustre, terestre,

fluviale, fluvio-marine si costiere a creat posibilitatea populării regiunii cu o diversitate ridicată de

ecotipuri ale speciilor migrate din refugiile postglaciare cuaternare, cu preponderentă din cele

mediteraneene si estice.

Vulnerabilitate

Datorită cresterii, in ultimele decenii, a gradului de poluare a bazinului dunărean (in special aportul

crescut de nutrienti), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor (albastre), tind sa acopere, in

sezonul cald, majoritatea suprafetelor lacustre din intreg teritoriul RBDD, imprimând circuitului materiei

vii si moarte un sens nedorit si anume, diminuarea până la disparitie a numeroaselor specii de alge din alte

grupe sistematice preferate de către consumatorii acvatici si a unor specii si asociatii de plante acvatice

superioare.

In consecintă, reducerea speciilor din verigile consumatorilor precum si deplasarea acestora in

sensul populării bazinelor eutrofe cu specii care au un spectru mai larg de adaptabilitate (euritope), ca de

exemplu pesti de talie mică si cu valoare economică mai redusă (babuscă, biban, caras, oblet), iar ceilalti

cu un grad mai mult sau mai putin pronuntat de stenotopie au părăsit in cea mai mare parte aceste zone

(stiucă, somn, crap etc.), unele specii fiind, in prezent, periclitate pe intreaga suprafata a RBDD (caracuda,

linul, văduvita).

In ecosistemele terestre rămase in regim natural, mult mai reduse in suprafata decât in trecut,

lanturile trofice au avut mai putin de suferit decât in cele acvatice. Din analiza efectelor poluante produse

de navele in mars sau in stationare, pe bratele Dunării (Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe), cât si pe canalele

interioare deltei a rezultat că principalul produs poluant este combustibilul utilizat la bordul navelor

(motorina, combustibilii lichizi usori si grei, păcura si uleiurile), atât ca urmare a procesului de ardere, cât

si prin prelingerea lor din tancuri, rezervoare, instalatii.

O sursă de poluare o reprezintă si parcurile reci (cimitire de nave) de pe teritoriul Deltei Dunării, in

care sunt cca. 120 nave, aflate in punctele: Km 107, de pe bratul Sfântu Gheorghe si de pe Dunăre la Mila

45.



of 126


Circulatia navelor provoacă modificări semnificative asupra malurilor canalelor prin fenomenele de

suctiune si de val, precum si producerea de zgomote si vibratii care afectează fauna, in special, in perioada

de cuibărire si hrănire.

II. Descrierea ariei naturala protejata de interes comunitar ROSPA0031 Delta Dunării si

Complexul Razim (figura 4)

Suprafata ariei naturale protejate de interes comunitar ROSPA0031 Delta Dunării si Complexul

Razim este de 512.820 ha.

Situl adăposteste 89 de specii de păsări enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

(tabel nr. 10), precum si 131 de specii de păsări cu migratie regulată nementionate in anexa I a Directivei

Consiliului 2009/147/EC (tabel nr. 11).

Figura 4 Delimitarea sitului Natura 2000 ROSPA0031 Delta Dunării si Complexul Razim



of 126


Tabel nr. 10 Speciile de păsări enumerate in anexa I a Directivei Consiliului European 2009/147/EC

care se regăsesc in interiorul ariei naturale de interes comunitar

Cod Specie Populatie

rezidenta Cuibarit Iernat Pasaj

Sit.

pop

Conser-

vare Izolare Global

A229 Alcedo atthis 1500-

1700p

A B C B

A042 Anser erythropus 10-20i A B C A

A255 Anthus campestris RC C B C C

A090 Aquila clanga 8-14i A B A B

A404 Aquila heliaca 1-3i B B C C

A089 Aquila pomarina 200-300i C B C C

A029 Ardea purpurea 230-450p A B C A

A060 Aythya nyroca 3800-

4200p

A B C A

A189 Gelochelion nilotica 8-12p 320-350i A B C B

A135 Glareola pratincola 420-540p A B C B

A127 Grus grus R C B C C

A075 Haliaetus albicilla 26-28p A B C A

A131 Himantopus

himantopus

220-370p 1400-

2200i

A A C B

A022 Ixobrychus minutes 3000-

3500p

A B C A

A338 Lanius coLlurio RC C D

A339 Lanius minor R C D

A180 Larus genei 48p 20-70i C B C B

A177 Larus minutus 10000-

12000i

A B C B

A157 Limosa lapponica 1-5i D

A242 Melanochorypha

calandra

RC

A159 Numenius

tenuirostris

1-3i A B C B

A533 Oenanthe

pleschanka

12-24p B B B B

A193 Sterna hirudo 1800-

2300p

A B C B

A307 Sylvia nisoria R RC C B C C

A167 Xenus cinereus 1-3i A B C C

A133 Burhinus

oedicnemus

44-60p B B C C

A403 Buteo rufinus 4-5p C B C C

A138 Charadrius

alexandrinus

90-120p 450-520i A B C B

A139 Charadrius

morinellus

R C B C C

A080 Circaetus gallicus R D

A081 Circus aeruginosus 300-400p A B C B

A038 Cygnus Cygnus 340- B B C A



of 126




Sit.

pop

Conser-

vare Izolare Global

1270i

A238 Dendrocopus

medius

R D

A429 Dendrocopus

syriacus

RC D

A236 Dryocopus martius RC D

A026 Egretta garzetta 1700-

2500p

A B C A

A379 Emberiza hortulana R D

A098 Falco columbarius 20-60i B B C B

A095 Falco naumanni 1-3p A B A C

A321 Ficedula albicollis C D

A320 Ficedula parva C D

A154 Gallinago media 20-80i A B B A

A071 Oxyura

leucocephala

1-4i C B C C

A094 Pandion haliaetus RC C B C C

A020 Pelecanus crispus 320-410p A B B A

A019 Pelecanus

onocrotalus

3560-

4160p

A A A A

A393 Phalacrocorax

pygmeus

8700-

9500p

4000-

6500i

4000-

6500i

A B C A

A170 Phalaropus lobatus 700-

1200i

C B C C

A151 Philomachus pugnax 13000-

18000i

B B C B

A034 Platalea leucorodia 340-440p A B C A

A032 Plegadis falcinellu 2000-

3200p

A B C A

A120 Porzana parva 2000-

3000p

A B C A

A119 Porzana porzana 300-400p B C B B

A121 Porzana pusilla V C B C C

A132 Recurvirostra

avosetta

220-280p 800-

1200i

A A C B

A293 Acrocephalus

melanopogon

800-

1200i

A A C B

A197 Chlidonias niger 200-300p B B C C

A402 Accipiter brevipes 3-5p 40-80i C B C B

A024 Ardeola ralloides 3000-

4000p

A B C A

A021 Botaurus stellaris 800-

1000p

A B C A

A196 Chlidonias hybridus 5000-

6000p

30000-

50000i

A B C B

A031 Ciconia ciconia 100-120p 45000- B B C C



of 126




Sit.

pop

Conser-

vare Izolare Global

60000i

A030 Ciconia nigra 2-5i 500-100i C B C B

A082 Circus cyaneus 150-

200i

B B C B

A083 Circus macrourus 50-60i B B C C

A231 Coracias garrulus 500-60p B B C B

A037 Cygnus columbianus

bewickii

10-40i A B C B

A027 Egretta alba 320-360p 1000-

1200i

A B C A

A511 Falco cherrug 2-4i 5-10i B B C B

A103 Falco peregrinus 2-4i 10-20i B B C C

A097 Falco vespertinus 300-350p 2000-

3000i

A B C A

A002 Gavia arctica 50-80i A B C C

A001 Gavia stellata 40-50i A B C C

A092 Hieraaetus pennatus 50-80i D

A176 Larus

melanocephalus

160-200p A B B A

A246 Lullula arborea R R D

A068 Mergus albellus R 4000-

5000i

A B C A

A073 Milvus migrans 6-7i 20-30i C B C C

A023 Nycticorax

nycticorax

3500-

400p

A B C A

A234 Picus canus RC D

A140 Pluvialis apricaria 300-500i B B C C

A464 Puffinus yelkouan 20-100i B B B B

A195 Sterna albifrons 40-100p A B C B

A190 Sterna caspia 5000-

1000p

A B C B

A191 Sterna sandvicensis 250-300p 3000-

5000i

A B C B

A396 Branta ruficollis 100-

3000i

7000-

24000i

A B C A

A084 Circus pygargus 3-6i 500-800i B B C C

A222 Asio flammeus 8-12 C B C B

A272 Luscinia svecica 300-700p A B C B



of 126


Tabel nr. 11 Speciile de păsări cu migratie regulată nementionate in anexa I a Directivei

Consiliului 2009/147/EC prezente aria naturala protejata de interes comunitar

ROSPA 0031



Sit.


A173 Stercorarius

parasiticus R B A C B

A168 Actitis

hypoleucos 400-700i C B C C

A247 Alauda arvensis RC D

A054 Anas acuta 1200-7000i B B C C

A052 Anas crecca 9000-20000i B B C C

A055 Anas querquedula 4500-8000i B B C C

A043 Anser anser 6500-

15000i A B C A

A039 Anser fabalis 20-120i C B C C

A258 Anthus cervinus R B B C C

A259 Anthus spinoletta P D

A256 Anthus trivialis P D

A228 Apus melba V D

A028 Ardea cinerea 600-800p C B C C

A221 Asio otus RC D

A059 Aythya ferina 24000-

38000i B B C B

A263 Bombycilla

garrulus R D

A087 Buteo buteo R P D

A088 Buteo lagopus R D

A144 Calidris alba 300-800i B B C C

A149 Calidris alpina 10000-

17000i B B C B

A143 Calidris canutus 1-5i A B A A

A147 Calidris

ferruginea 8000-9000i B B C B

A145 Calidris minuta 2800-3200i B B C B

A146 Calidris temminckii 120-400i B B C C

A366 Carduelis

cannabina R RC D

A364 Carduelis carduelis P RC D

A363 Carduelis chloris P RC D

A368 Carduelis flammea R D

A365 Carduelis spinus RC D

A371 Carpodacus

erythrinus V D

A207 Columba oenas R R D

A036 Cygnus olor 3600-

5300i A B C A

A253 Delichon urbica RC D



of 126




Sit.


A099 Falco subbuteo RC C B C B

A322 Ficedula

hypoleuca D

A359 Fringilla coelebs C P D

A123 Gallinula

chloropus C C B C C

A299 Hippolais icterina RC RC C B C C

A438 Hippolais pallida R A B A C

A252 Hirundo daurica R D

A251 Hirundo rustica P P D

A340 Lanius excubitor R D

A341 Lanius senator R D

A290 Locustella naevia 120-

180i B B C B

A058 Netta rufina 540-

2470i P A B C A

A278 Oenanthe

hispanica R C B C C

A435 Oenanthe

isabellina R D

A277 Oenanthe oenanthe P C D

A337 Oriolus oriolus RC D

A214 Otus scops R D

A273 Phoenicurus

ochruros P D

A315 Phylloscopus

collybita R P D

A314 Phylloscopus

sibilatrix P D

A316 Phylloscopus

trochilus P D

A005 Podiceps cristatus RC C B C C

A182 Larus canus 4000-1000i C B C C

A183 Larus fuscus 200-400i C B C C

A179 Larus ridibundus 2000-

300p

20000-

50000i B B C C

A150 Limicola falcinellus 700-950i B B C C

A156 Limosa limosa 10000-

15000i B B C B

A292 Locustella

luscinioides P A B C C

A069 Mergus serrator 230-340i C B C C

A383 Miliaria calandra RC P D

A266 Prunella

modularis P D

A118 Rallus aquaticus RC A B C C



of 126




Sit.


A317 Regulus regulus P D

A336 Remiz pendulinus C D

A276 Saxicola torquata RC D

A275 Saxicola rubetra RC D

A155 Scolopax

rusticola RC R B B C C

A361 Serinus serinus RC D

A210 Streptopelia

turtur RC D

A353 Sturnus roseus P RC B B C C

A351 Sturnus vulgaris P D

A311 Sylvia atricapilla P D

A310 Sylvia borin P D

A309 Sylvia communis P D

A308 Sylvia curruca P D

A004 Tachybaptus

ruficollis RC B B C C

A048 Tadorna tadorna 800-

1200i B B C A

A164 Tringa nebularia 1300-2600i B B C C

A165 Tringa ochropus 4000-5000i B B C C

A163 Tringa stagnatilis 600-700i B B C B

A162 Tringa totanus 3500-12000i D

A289 Turdus iliacus R D

A285 Turdus

philomelos P D

A284 Turdus pilaris RC D

A287 Turdus viscivorus R D

A232 Upupa epops C D

A056 Anas clypeata 9000-10000i A B C B

A050 Anas Penelope 8000-1000i A B C C

A061 Aythya fuligula 18000-

20000i

A B C B

A067 Bucephala

clangula 30-50p

1000-

1200i A B C B

A160 Numenius

arquata 4500-6000i A B C B

A161 Tringa erythropus 3000-4000i A B C B

A053 Anas

platyrhynchos

20000-

40000i A B C B

A051 Anas strepera 1300-

3000i A B C A

A169 Arenaria

interpres 80-120i A B C C

A360 Fringilla

montifringilla RC D



of 126




Sit.


A515 Glareola

nordmanni 1-5i A B A C

A130 Haematopus

ostralegus

150-

20p A B C C

A459 Larus cachinnans 1500-

2000p

15000-

20000i A B C C

A142 Vanellus vanellus 1500-

2000p

10000-

12000i A B C C

A017 Phalacrocorax

carbo

8000-

12000p

3000-

7000i 4000-5000i A B C B

A274 Phoenicurus

phoenicurus C C C B C B

A141 Pluvialis

squatarola 2500-3000i B B C B

A006 Podiceps

grisegena

400-

800p 5000-10000i A B C B

A008 Podiceps

nigricollis RC C C B B C B

A249 Riparia riparia 5000-

7000p C B B C B

A086 Accipiter nisus RC RC D

A298 Acrocephalus

arundinaceus C C B B C B

A296 Acrocephalus

palustris P RC C B C C

A295 Acrocephalus

schoenobaenus C C B B C B

A297 Acrocephalus

scirpaceus C C B B C B

A125 Fulica atra C 40000-

5000i

80000-

100000i B C C B

A153 Gallinago

gallinago 5000-1000i B B C B

A270 Luscinia luscinia P RC D

A271 Luscinia

megarhynchos P RC D

A152 Lymnocryptes

minimus 500-1000i B B C B

A230 Merops apiaster P RC D

A262 Motacilla alba C C C B C B

A261 Motacilla cinerea P P D

A260 Motacilla flava RC C C B C B

A319 Muscicapa striata P RC D

A158 Numenius

phaeopus 200-500i C B C B

A174 Stercorarius

longicaudus V D



of 126




Sit.


A025 Bubulcus ibis 2-8p A B B

A335 Certhia

brachydactyla R D

A375 lectrophenax

nivalis V D

Conform formularului standard Natura 2000, situl de protectie avifaunistică mentionat in anexa I a

Directivei Consiliului 2009/147/EC este important pentru numeroase specii de pasari, dupa cum urmeaza:

1. Specii care folosesc situl numai pentru cuibarit:

Alcedo atthis (Pescarusul albastru); Cod A229; situl este folosit de un numar 1500-1700 p (perechi);

situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o

arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna);

Anthus campestris (Fâsă de camp); Cod A255, folosirea sitului - specie relativ comună; situatia

populatiei – C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu arie de

raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila);

Ardea purpurea (Stârcul rosu); Cod A029; situl este folosit de un numar 230-450 p (perechi); situatia

populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de

raspandire extinsa); global – A (valoare excelenta);

Aythya nyroca (Rata rosie); Cod A060; situl este folosit de un numar 3800-4200 p (perechi); situatia


raspandire extinsa); global – A (valoare excelentă);

Glareola pratincola (Ciovlinica); Cod A135; situl este folosit de un numar 420-540 p (perechi);


arie de raspandire extinsa); global – B (valoare bună);

Haliaeetus albicilla (Codalbul); Cod A075; situl este folosit de un numar 26-28 p (perechi); situatia


raspandire extinsa); global – A (valoare excelentă);

Ixobrychus minutus (Stârcul pitic); Cod A022; situl este folosit de un numar 3000-3500 p (perechi);


arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelentă);

Melanocorypha calandra (Ciocârlie de bărăgan); cod A242; folosirea sitului-specie relativ comună;

situatia populatiei – D (reprezentativitate nesemnificativa);

Oenanthe pleschanka (Pietrar negru); cod A533; situl este folosit de un numar de 12-24 p (perechi);

situatia populatiei – B (prezenta buna); conservare buna – (B); izolare – B (populatie neizolata, dar la

limita ariei de distributie); global – B (valoare buna);

Sterna hirundo (Chira); cod A193; situl este folosit de un numar de 1800-2300 p (perechi); situatia

populatiei – A (prezenta excelentă); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de

raspandire extinsa); global – B (valoare buna);



of 126


Burhinus oedicnemus (Pasărea ogorului); cod A133; situl este folosit de un numar de 44-60 p

(perechi); situatia populatiei – B (prezenta buna); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata,

cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabilă);

Buteo rufinus (Sorecar mare) cod A403; situl este folosit de un numar de 4-5 p (perechi); situatia

populatiei – C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie

de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabilă);

Circus aeruginosus (Eretele de stuf), cod A081; situl este folosit de un numar de 300-400 p (perechi);


arie de raspandire extinsa); global – B (valoare bună);

Egretta garzetta (Egreta mica), cod A026; situl este folosit de un numar de 1700-2500 p (perechi);



Emberiza hortulana (ortolan), cod A379; folosirea sitului-specie rară; situatia populatiei – D (prezentă

nesemnificativa);

Falco naumanni (Vânturelul mic), cod A095; situl este folosit de un numar de 1-3 p (perechi); situatia

populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – A (populatie aproape izolată); global

– C (valoare considerabilă);

Pelecanus crispus (Pelicanul cret), cod A20; situl este folosit de un numar de 320-410 p (perechi);

situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – B (populatie neizolata, dar la

limita ariei de distributie); global – A (valoare excelentă);

Pelecanus onocrotalus (Pelicanul comun), cod A019; situl este folosit de un numar de 3560-4160 p

(perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare excelentă – (A); izolare – A (populatie

aproape izolată); global – A (valoare excelentă);

Platalea leucorodia (Lopătar), cod A334; situl este folosit de un numar de 360-440 p (perechi);


arie de raspandire extinsa) global – A (valoare excelentă);

Plegadis falcinellus (Tigănusul), cod A032; situl este folosit de un numar de 2000-3200 p (perechi);



Porzana parva (Crestet cenusiu), cod A120, situl este folosit de un numar de 2000-3000 p (perechi);



Porzana porzana (Crestet pestrit), cod A119; situl este folosit de un numar de 300-400 p (perechi);

situatia populatiei – B (prezenta bună) conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de

raspandire extinsa); global – B (valoare bună);

Acrocephalus melanopogon (Privighetoarea de baltă), cod A293; situl este folosit de un numar de 400-

1000 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelentă) conservare excelentă – (A); izolare – C

(populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare bună);



of 126


Chlidonias niger (Chirighită neagră), cod A197; situl este folosit de un numar de 200-300 p (perechi);

situatia populatiei – B (prezenta bună) conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de

raspandire extinsa); global – C (valoare considerabilă);

Ardeola ralloides (Stârc galben), cod A024; situl este folosit de un numar de 3000-4000 p (perechi);

situatia populatiei – A (prezenta excelentă) conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o


Botaurus stellaris (Buhai de baltă), cod A021; situl este folosit de un numar de 800-1000 p (perechi);



Coracias garrulous (Dumbraveanca) cod A231; situl este folosit de un numar de 500-600 p (perechi);

situatia populatiei – B (prezenta bună conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de


Larus melanocephalus (Pescărusul cu cap negru), cod A176; situl este folosit de un numar de 160-

200 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelentă) conservare buna – (B); izolare – B (populatie

neizolata, dar la limita ariei de distributie); global – A (valoare excelentă);

Nycticorax nycticorax (Stârcul de noapte), cod A023; situl este folosit de un numar de 3500-4000 p

(perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelentă) conservare buna – (B); izolare – C (populatie

neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelentă);

Sterna albifrons (Chira), cod A195; situl este folosit de un numar de 40-100 p (perechi); situatia

populatiei – A (prezenta excelentă) conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de


Luscinia svecica (Gusă albastră), cod A272; situl este folosit de un numar de 300-700 p (perechi);


arie de raspandire extinsa); global – B (valoare bună).

2. Specii care folosesc situl pentru cuibarit si pasaj

Gelochelidon nilotica (Pagaza piconeagra); Cod A189; specia foloseste situl pentru cuibărire si

cresterea puilor in numar de 8-12 p (perechi); in pasaj 320 – 350 i (indivizi); situatia populatiei – A

(reprezentativitate excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de


Himantopus himantopus nilotica (Picorongul); Cod A131; specia foloseste situl pentru cuibărire si

cresterea puilor in numar de 220-370 p (perechi); in pasaj 1400-220 i (indivizi); situatia populatiei – A

(reprezentativitate excelenta); conservare excelenta– (A); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de


Charadrius alexandrines (Prundarasul de saratura); Cod A138; specia foloseste situl pentru

cuibărire si cresterea puilor in numar de 90-120 p (perechi); in pasaj 450-520 i (indivizi); situatia

populatiei – A (reprezentativitate excelenta); conservare buna– (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o

arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna);



of 126


Recurvirostra avosetta (Ciocintors); Cod A132; specia foloseste situl pentru cuibărire si cresterea

puilor in numar de 220-280 p (perechi); in pasaj 800-1200 i (indivizi); situatia populatiei – A

(reprezentativitate excelenta); conservare excelenta– (A); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de


Accipiter brevipes (Uliu cu picioare scurte); Cod A402; specia foloseste situl pentru cuibărire si

cresterea puilor in numar de 3-5 p (perechi); in pasaj 40-80 i (indivizi); situatia populatiei – C

(reprezentativitate semnificativa); conservare buna– (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de


Chlidonias hybridus (Chirichita cu obraz alb); Cod A196; specia foloseste situl pentru cuibărire si

cresterea puilor in numar de 5000-6000 p (perechi); in pasaj 30000-50000 i (indivizi); situatia populatiei –

A (reprezentativitate excelenta); conservare buna– (b); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de


Ciconia ciconia (Barza alba); Cod A031; cuibaresc in numar de 100-120 p (perechi); in pasaj

45000-60000 i (indivizi); situatia populatiei – B (prezenta buna); conservare buna – (B); izolare – C

(populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa; global – C (valoare considerabila);

Ciconia nigra (Barza neagra, cosostarcul negru – specie rara in Romania si ameninta pe scara

globala); Cod A030; in numar de 2-5 i (perechi); in pasaj 500-1000 i (indivizi); situatia populatiei – C

(prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire

extinsa); global – B (valoare buna);

Falco vespertinus (Vânturelul de seară) Cod A097; cuibaresc in numar de 300-350 p (perechi); in

pasaj 2000-3000 i (indivizi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare –

C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa; global – A (valoare excelenta);

Sterna sandvicensis (Chira) Cod A191; cuibaresc in numar de 250-300 p (perechi); in pasaj 3000-

5000 i (indivizi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C

(populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa; global – B (valoare buna).

3. Specii care folosesc situl pentru cuibarit, iernat si pasaj

Phalacrocorax pygmeus (Cormoran mic); Cod A393; specia foloseste situl pentru cuibărire si

cresterea puilor in numar de 8700-9500 i (indivizi); specia foloseste situl in timpul iernii - in numar de

4000- 6500 i (indivizi); in pasaj - in numar de 4000-6500 i (indivizi); situatia populatiei – A (prezenta

excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global

– A (valoare excelenta).

4. Specii care folosesc situl pentru iernat si pasaj

Branta ruficollis (gasca cu gatul rosu); Cod A396; specia foloseste situl in timpul iernii intr-un

numar 1000-3000 i (indivizi); in pasaj un numar 7000-24000 i (indivizi); situatia populatiei – A

(reprezentativitate excelenta); conservare buna – B; izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de

raspandire extinsa); global – A (valoare excelenta).



of 126


5. Specii care folosesc situl numai pentru iernat

Anser erythropus (Gârlita mică); Cod A042; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar 10-

30 I (indivizi) ; situatia populatiei – A (prezenta excelentă); conservare buna – (B); izolare – C (populatie

neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelentă).

Aquila clanga (Acvila tipătoare mare); Cod A255; specia foloseste situl numai pentru iernat in

numar 8-14 I (indivizi); situatia populatiei – A (prezenta excelentă); conservare buna – (B); izolare – A

(populatie aproape izolată); global – A (valoare excelentă).

Cygnus cygnus (Lebăda de iarnă); Cod A082; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar

>1; situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie

neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna).

Falco columbarius (Eretele vanat); Cod A082; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar



Oxyura leucocephala (Eretele vanat); Cod A082; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar



Circus cyaneus (Eretele vanat); Cod A082; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar >1;

situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie


Cygnus columbianus bewickii (Eretele vanat); Cod A082; specia foloseste situl numai pentru iernat

in numar >1; situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C

(populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna).

Gavia arctica (Eretele vanat); Cod A082; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar >1;



Gavia stellata (Eretele vanat); Cod A082; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar >1;



Asio flammeus (Ciuful de camp); Cod A272; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar de

8- 12 I (indivizi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C

(populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna).

6. Specii care folosesc situl doar pentru pasaj

Aquila heliaca (Acvila de camp); Cod A404; specia foloseste situl numai pentru pasaj in numar de

1-3 I (indivizi); situatia populatiei – B (prezenta buna); conservare buna – (B); izolare – C (populatie

neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila).



of 126


Aquila pomarina (Acvila tipatoare mica); Cod A089; specia foloseste situl numai pentru pasaj in

numar de 200-300 I (indivizi); situatia populatiei – C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B);

izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila).

Grus grus (Cocorul) Cod A127; specia foloseste situl in pasaj - R (specie rara); situatia populatiei –

C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire

extinsa); global – C (valoare considerabila).

Limosa lapponica (Sitar de mal Nordic); Cod A157; specia foloseste situl numai pentru pasaj in

numar de 1-5 I (indivizi); situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa);

Numenius tenuirostris (Ploier mic) cod A139; specia foloseste situl in pasaj - R (specie rara); situatia

populatiei – C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie

de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila).

Xenus cinereus (Fluierar sur); cod A167; specia foloseste situl in pasaj - in numar de 1-3 I situatia


raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila).

Charadrius morinellus (Ploier de munte) cod A138; specia foloseste situl in pasaj - R (specie rara);

situatia populatiei – C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu

o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila).

Circaetus gallicus (Ciuf de padure) cod A139; specia foloseste situl in pasaj - R (specie rara);

situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa);

Ficedula albicollis (Muscarul gulerat) cod A321; specia foloseste situl in pasaj - C (specie comuna);

situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa);

Ficedula parva (Muscarul mic) cod A320; specia foloseste situl in pasaj - R (specie rara); situatia

populatiei – D (prezenta nesemnificativa);

Gallinago media (Becatina mare) cod A154; specia foloseste situl in pasaj – in numar de 20-80 I

(indivizi) situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – B (populatie

neizolata, la limita ariei de distributie); global – B (valoare buna).

Pandion haliaetus (Uliganul pescar), cod A094; specia foloseste situl in pasaj - RC (specie rara,

specie comuna); situatia populatiei – C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C

(populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila).

Phalaropus lobatus (Notarita cu cioc subtire) cod A170; specia foloseste situl in pasaj – in numar de

700-1200 I (indivizi) situatia populatiei – C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C

(populatie neizolata, cu o arie de raspindire extinsa); global – C (valoare considerabila).

Philomachus pugnax (Batausul) cod A151; specia foloseste situl in pasaj – in numar de 13000-

18000 I (indivizi) situatia populatiei – B (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C

(populatie neizolata, cu o arie de raspindire extinsa); global – B (valoare buna).

Circus macrourus (Erete alb), cod A083; specia foloseste situl in pasaj - in numar de 50-60 I

(indivizi); situatia populatiei – B (prezenta buna); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata,

cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila).

Hieraaetus pennatus (Acvila porumbaca) cod A092; specia foloseste situl in pasaj –in numar de 50-

80 I (indivizi); situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa);



of 126


Pluvialis apricaria (Ploier auriu), cod A140; specia foloseste situl in pasaj - in numar de 300-500 I

(indivizi); situatia populatiei – B (prezenta buna); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata,

cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila).

Puffinus yelkouan, cod A464; specia foloseste situl in pasaj - in numar de 20-100 I (indivizi); situatia

populatiei – B (prezenta buna); conservare buna – (B); izolare – B (populatie neizolata, la limita ariei de

distributie); global – B (valoare buna).

Sterna caspia (Pescarita mare), cod A190; specia foloseste situl in pasaj - in numar de 500-1000 I

(indivizi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie


Valoarea universală a Rezervatiei Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută prin includerea

acesteia in reteaua internatională a rezervatiilor biosferei (1990), in cadrul Programului “OMUL SI

BIOSFERA”( MAB) lansat de UNESCO.

Rezervatia Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută in septembrie 1991, ca „zonă umedă de

important internatională”, mai ales ca habitat al păsărilor de apă- Conventia RAMSAR.

Valoarea de patrimoniu natural universal a Rezervatiei Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută

prin includerea acesteia in „Lista Patrimoniului Mondial Cultural si Natural”, in decembrie 1990. Valoarea

patrimoniului natural si eficienta planului de management ecologic aplicat in teritoriul Rezervatiei

Biosferei Delta Dunării au fost recunoscute prin acordarea in anul 2000 a Diplomei Europene pentru arii

protejate (reinnoită in 2005 si 2010).

Includerea Rezervatiei Biosferei Delta Dunării impreună cu Rezervatia Biosferei Dunărea din

Ucraina in reteaua internatională a rezervatiilor biosferei transfrontieră Romania – Ucraina s-a realizat in

anul 1999.

Suprafata Deltei Dunării este de 580.000 ha - 2,5 % din suprafata Romaniei (locul 22 intre deltele

lumii si locul 3 in Europa, după Volga si Kuban).

Zonarea Rezervatiei Delta Dunării (figura 5):

Zonele strict protejate - 20 zone - ocupă o suprafată totală de 50 904 ha (8,7% din

suprafata rezervatiei). Acestea sunt protejate in mod obligatoriu si reprezintă esantioane

foarte putin deranjate, reprezentative pentru ecosistemele naturale, terestre si acvatice din

rezervatie;

Zonele tampon au fost stabilite in jurul zonelor cu regim de protectie integrală. Ele ocupă

o suprafată totală de 222 996 ha (38,5% din suprafata rezervatiei) si au fost desemnate

pentru atenuarea impactului antropic asupra zonelor protejate.

Zonele de dezvoltare durabilă acoperă o suprafată totală de 306 100 ha (52,8% din

suprafata rezervatiei). Ele cuprind terenuri aflate in regim liber de inundatie, terenuri

indiguite pentru folosintă agricolă, piscicolă si silvică si terenuri pe care sunt amplasate

asezări umane.



of 126


Zonele de reconstructie ecologică sunt suprafete de teren in cadrul cărora Administratia

Rezervatiei desfăsoară activităti de refacere a echilibrului ecologic si de renaturare a zonei

afectate, folosind mijloace tehnice si tehnologii adecvate.

Figura 5 Zonarea Rezervatiei Delta Dunării



of 126


Avand in vedere configuratia morfohidrografica, asociatiile floristice si faunistice, impactul

activitatilor antropice in decursul timpului, in Rezervatie au fost identificate 2 categorii de ecosisteme:

ecositeme naturale partial modificate de om;

ecositeme antropice.

Pe teritoriul rezervatiei isi gasesc adapost 97 de specii din anexa 1 a Directivei Pasari, 151 specii

migratoare listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare de la Bonn, precum si 17 specii

periclitate la nivel global, argumente pentru care rezervatia a fost desemnata ca sit de protectie speciala

avifaunistica.

Zonele cu valoare avifaunistica ridicata (colonii, locuri de cuibarit, locuri de aglomeratie pentru

hranire si popas) sunt repartizate in principal in zonele cu regim de protectie integrala, situate

preponderent in partea de nord a rezervatiei, precum si in zona adiacenta Marii Negre.

Amplasamentul analizat nu este situat in zonele strict protejate/ de reconstructive ecologica, cu

regim special de acces/ de dezvoltare.

Planul urbanistic propus este prevazut a fi implementat la limita sudica a rezervatiei, in zona de

dezvoltare durabila.

Deasemenea, precizam faptul ca zona situata pe o distanta de cca. 1,35 km - 15 km N-NE fata de

amplasamentul vizat, reprezinta o zona de tampon – zona economica, urmata pe intervalul cca. 15 km –

21 km de o zona de tampon deltaica. Astfel, cele mai apropiate zone cu protectie integrala se afla la

cca. 21 km distanta de obiectivul analizat, fiind vorba de Grindul Chituc si Istria-Sinoe. Intreaga suprafata

din Marea Neagra inclusa in Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii are rolul de zona de tampon marina.

B.2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de

interes comunitar prezente pe suprafata sau in imediata vecinatate a PP, din formularul

standard al Sitului ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul

Razim Sinoe

NOTA: Pentru acest capitol, a fost analizat amplasamentul planului popus (strict delimitat).

In acest context, expresia “zona situata in vecinatate” cuprinde un perimetru de cca. 300 m

de jur imprejurul amplasamentului, aceasta zona fiind potential afectata de planul analizat.

B.2.1. Habitate de interes comunitar pe amplasament

Amplasamentul analizat pentru implementarea planului propus este incadrat in zona arabila a

comunei Corbu, in imediata vecinatate a Platformei industriale Petromidia Navodari. Accesul in zona se

poate realiza pe artera rutiera Constanta-Navodari, iar de aici pe drumul de interes local Navodari-Corbu,

ce delimiteaza amplasamentul Bazei Industriale de Conducte Submarine Midia Navodari (plaftorma

S.C. PETROCONST S.A.) – partial dezafectata, dar fara aducerea amplasamentului la starea initiala.



of 126


Foto 1 Platforma industriala situata intre amplasament si zona de plaja

Situarea amplasamentului in imediata vecinatatea a unei zone industriala cu exploatare de lunga

durata si intensitate ridicata nu a creat conditii favorabile instaurarii si dezvoltarii habitatelor de interes

comunitar pentru care a fost insituita protectia rezervatiei.

Localizarea amplasamentului fata de zonele industriale/ locuite:

cca. 900 m fata de Platforma industriala Petromidia Navodari;

cca. 50 m fata de Platforma industriala Petroconst;

cca. 600 m fata de Unitatea Militara;

2.8 km fata de intravilanul existent.



of 126


Foto 2 Vedere de la limita sudica a amplasamentului, spre platforma industriala Petromidia

Pe celelalte laturi, amplasamentul este inconjurat de terenuri agricole, astfel incat nu se intalnesc

habitate naturale protejate pe o arie de minim 300 m de jur imprejurul amplasamentului.

Foto 3 Situatia habitatelor pe amplasament si pe terenurile invecinate (martie 2015)



of 126


Avand in vedere acest regim de utilizare a terenului, activitatile desfasurate nu au favorizat

dezvoltarea unor habitate naturale, care sa permita aclimatizarea unor specii de plante spontane/ animale

locale. In situatia data, atat pe suprafata de teren analizata, cat si in imediata vecinatate, nu sunt prezente

specii de plante si habitate protejate, intalnindu-se exclusiv culturi agricole si specii de plante sagetale si

ruderale, caracteristice zonelor arabile.

In prezent, pe amplasament nu exista constructii amenajate, terenul fiind cultivat. Nu sunt prezente

lucrari/ amenajari pentru irigatii pe amplasament.

Habitate antropice pe amplasament sunt reprezentate de culturi agricole (cereale, porumb, rapita,

leguminoase etc) si terenuri necultivate temporar care asigura dezvoltarea unor populatii specifice din

diverse grupe biologice, populatii temporare care depind de tipul de cultura si nu au viabilitate si

durabilitate în timp.

Foto 4 Culturi agricole pe amplasament (iulie 2014)

Din loc in loc, in special in zona adiacenta drumurilor de access, pot fi observate specii izolate sau

dispuse sub forma de aglomerari de dimensiuni reduse de neghina (Agrostemma githago), albastrita

(Centaurea cyanus), volbura (Convolvulus arvensis), turita (Gallium aparine), musetel nemirositor

(Matricaria inodora), mac rosu (Papaver rhoeas), hrisca urcatoare (Polygonum convolvulus), mustar

salbatic (Sinapis arvensis), susai (Sonchus arvensis) sau mazariche (Vicia sativa).



of 126


Foto 5 Zona adiacenta drumului de acces - partea opusa amplasamentului

analizat (octombrie 2014)

Nici una dintre aceste specii nu prezinta valoare ecologica/ economica importanta, care sa necesite

masuri speciale de protectie.

Avand in vedere situatia actuala a terenului, precum si istoricul agricol al zonei, amplasamentul nu

poate fi folosit in perioada de reproducere a avifaunei, pentru cuibarit/ cresterea puilor, terenul fiind

deschis si fara elemente favorabile pentru crearea ascunzatorilor.

Zona poate fi folosita, in functie de tipul de cultura, ca zona de hranire pentru speciile de

paseriforme de talie mica (ex. ciocarliile), dar mai ales pentru speciile oportuniste, apartinand genului

Corvus, Sturnus, Larus, precum si de rapitoare, in cautarea mamiferelor de talie mica (popandai, harciogi

etc.).

Majoritatea speciilor in aceasta zona sunt antropofite, invazive, care isi multiplica rapid numarul de

indivizi si ocupa arii din ce in ce mai extinse, in detrimentrul speciilor valoroase.

Pe amplasament si in vecinatate nu sunt prezente specii de plante de talie inalta (arbori, arbusti).

In ceea ce priveste speciile de flora, la nivelul zonei investigate nu s-a constatat prezenta unor specii

de interes comunitar (mentionate in anexele OUG nr. 57/ 2007, cu modificarile si completarile ulterioare)

si nici specii rare mentionate in Listele Rosii nationale sau in Cartea rosie a plantelor vasculare.

Pe amplasament nu au fost identificate specii de importanta economica si nici specii protejate.

Zona nu include habitate cu regim special de protectie, caracteristice Rezervatiei Biosfera Deltei

Dunarii si nici nu exista spatii/ zone propice pentru cuibarit pentru pasarile migratoare.

Amplasamentul vizat prin planul propus nu este indispensabil pentru speciile de interes comunitar,

potential cuibaritoare, avand in vedere natura activitatilor desfasurate in zona.



of 126


Principalul motiv nefavorabil este dat de caracterului antropic al agrosistemelor (rotatia culturilor,

prezenta perioadica a utilajelor mecanizate, utilizarea ingrasamintelor etc.), precum si de industrializarea

zonei.

B.2.2. Specii de fauna intalnite pe amplasament. Informatii si date privind avifauna

Pentru obtinerea unui tablou avifaunistic cât mai complet, s-a întocmit un program de monitorizare a

perimetrului de studiu. În acest sens s-au stabilit necesitatile de monitorizare, s-a delimitat zona de studiu

precum si metodele de lucru si de colectare a datelor.

Zona de studiu a fost stabilita astfel încât sa cuprinda întreg perimetrul ce se doreste amenajat

precum si zonele adiacente, în functie de speciile de pasari monitorizate. Zonele adiacente au fost

selectionate astfel încât sa reprezinte un spatiu de minim 100 de metri de jur împrejurul amplasamentului,

tinând cont de dimensiunea perimetrului ce se doreste amenajat.

Metodele de lucru utilizate au fost particularizate pentru fiecare categorie distincta de pasari, astfel

încât calitatea datelor obtinute sa reflecte situatia reala de pe amplasament, si anume: specii cuibaritoare,

specii de pasaj, oaspeti de iarna. În acest sens, datorita faptului ca amplasamentul este in cadrul unui sit

Natura 2000 (ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoie), s-a monitorizat inclusiv prezenta /

absenta speciilor de pasari cheie pentru care a fost desemnat acest sit Natura 2000.

În vederea identificarii speciilor de pasari cuibaritoare s-au realizat caroiaje ale zonei de studiu

(figura 6), fiind alese puncte fixe, puncte din care s-au efectuat observatiile de teren.

Figura 6 Caroiajul zonei studiate (in baza coordonatelor Stereo 70 ale amplasamentului)

Caroiajul amplasamentului a fost realizat utilizand cvadrate cu latura de cca. 20 m, in zona in care

terenul permite.



of 126


Cvadratele alese pentru monitorizare au fost selectate aleatoriu, astfel încât sa se asigure o cât mai

buna corectitudine în colectarea datelor. În vederea completarii datelor obtinute prin metoda punctelor

fixe, s-au efectuat si transecte între puncte, în vederea confirmarii si fundamentarii primei categorii de

date, asigurând astfel o uniformizare a datelor precum si evidentierea distributiei speciilor pe toata

suprafata zonei de studiu.

Observatiile de teren pentru identificarea speciilor cuibaritoare s-au efectuat în perioade când

acestea sunt mai active, ca de exemplu perioada când deja puii au parasit cuibul si sunt apti de zbor,

moment când este cel mai usor de stabilit prezenta sau absenta unei specii în zona de interes.

Studiul asupra faunei a fost efectuat conform tabelului 12, in functie de perioadele favorabile si

optime pentru fiecare grupare taxonomica vizata.

Tabel nr. 12 Perioadele favorabile/ optime pentru realizarea monitorizarii

Ian Feb Mar Apr Mai Iunie Iulie August Sept Oct Noi Dec

Pasari

cuibaritoare

Pasari

sedentare

Pasari de

pasaj

Pasari care

ierneaza

Amfibieni

Reptile

Mamifere

Legenda

Perioada optima

Perioada favorabila

Durata monitorizarilor faunei a fost aleasa astfel încât sa se poata efectua monitorizari atât în

perioada de cuibarit, în perioada de iernare cât si în perioada de migratie, în vederea identificarii tuturor

speciilor.

În acest sens, în cadrul fiecarui stagiu de monitorizare a fost alocat un numar suficient de zile de

colectare a datelor, care sa cuprinda toate etapele unui stagiu, dupa cum urmeaza:

1. pasari cuibaritoare: un numar de 4 deplasari care sa acopere atât perioada de cuibarit cât si cea de

crestere a puilor;

2. pasari de pasaj (migratoare): un numar de 4 deplasari pentru fiecare perioada de migratie (de

primavara sau de toamna) care sa cuprinda începutul, vârful si sfârsitul perioadei de migratie;

3. pasari oaspeti de iarna: un numar de 4 deplasari care sa cuprinda venirea pasarilor în cartierele de

iernare, dinamica din cartierele de iernare si plecarea lor catre locurile de cuibarit;

4. pasari sedentare: s-au monitorizat în cadrul deplasarilor pentru pasarile cuibaritoare si a celor care

ierneaza.



of 126


În ceea ce priveste speciile de amfibieni, reptile si mamifere, acestea au fost monitorizate pe

parcursul deplasarilor efectuate pentru monitorizarile pasarilor, datorita faptului ca deplasarile pentru

perioadele optime si favorabile se suprapun cu cele pentru pasari, astfel fiind posibila colectarea datelor

împreuna.

Pasarile oaspeti de vara

Ca urmare a acestor monitorizari s-au identificat 35 de specii de pasari oaspeti de vara în zona de

studiu (perimetrul amplasamentului + zone adiacente), majoritatea fiind reprezentata de specii comune cu

o larga raspândire în cadrul tabloului avifaunistic din Delta Dunarii (a se vedea Tabelul nr. 13 – Lista

speciilor de pasari identificate în zona de studiu). De asemenea, majoritatea speciilor de pasari oaspeti de

vara identificate reprezinta exemplare care au tranzitat în zbor perimetrul de studiu, nereprezentând specii

care cuibaresc în cadrul amplasamentului studiat.

Tabelul nr. 13 Lista speciilor de pasari identificate în zona de studiu

Nr.

crt. Specie identificata

Interval numar de

exemplare

identificate in

pasaj

Interval numar de

exemplare identificate

la nivelul solului, pe

amplasamentul studiat*

Numar de

cuiburi

identificate in

zona de studiu

1 Accipiter nisus 0-5 i 0 0

2 Ardea cinerea 0-5 i 0 0

3 Ardea purpurea 0-5 i 0 0

4 Ardeola ralloides 0-5 i 0 0

5 Anser anser 5-50 i 0 0

6 Aythya ferina 5-20 I 0 0

7 Buteo buteo 10-15 i 0 0

8 Carduelis chloris 0-5 i 0 0

9 Chlidonias hybridus 5-10 i 0 0

10 Circus aeruginosus 0-5 i 0 0

11 Columba livia 10-15 i 0 0

12 Coracias garrulus 5-10 i 0 0

13 Corvus cornix 5-10 i 0-5 i 0

14 Corvus frugilegus 5-10 i 0-5 i 0

15 Cygnus olor 10-15 i 0 0

16 Delichon urbica 5-10 i 0 0

17 Egretta alba 0-5 i 0 0

18 Egretta garzeta 0-5 i 0 0

19 Falco subbuteo 0-5 i 0 0

20 Falco vespertinus 5-15 i 0 0

21 Fulica atra 5-15 i 0 0

22 Hirundo rustica 10-20 i 0 0

23 Larus cachinnans 10-15 i 0-5 i 0

24 Larus ridibundus 15-20 i 0 0

25 Merops apiaster 5-15 i 0 0

26 Motacilla alba 0-5 i 0 0

27 Nycticorax

nycticorax

0-5 i 0 0



of 126


*exemplare aflate in cautarea hranei

Referitor la prezenta speciilor de pasari cuibaritoare pentru care este important situl Natura 2000

ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim - Sinoie, s-au efectuat monitorizari în vederea

determinarii prezentei / absentei lor în cadrul zonei de studiu, iar în urma acestora s-au obtinut urmatoarele

date:

1. Buhaiul de balta (Botaurus stellaris): nu a fost identificat în zona de studiu si zonele adiacente,

nici macar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului;

2. Chira de balta (Sterna hirundo): este o specie a carei exemplare au fost observate de fiecare data

tranzitând în zbor zona de studiu deoarece reprezinta o specie relativ comuna în delta, si care se

deplaseaza foarte mult în cautarea hranei, însa nu au fost observate exemplare hranindu-se sau

prezentând comportament de cuibarit, deoarece zona nu le este prielnica;

3. Chira mica (Sterna albifrons): nu a fost identificata în zona de studiu si zonele adiacente, nici

macar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului sau;

4. Chirighita cu obraji albi (Chlidonias hybridus): este o specie a carei exemplare au fost observate

sporadic tranzitând în zbor zona de studiu, însa nu au fost observate exemplare hranindu-se sau


5. Ciocântorsul (Recurvirostra avosetta): nu a fost identificat în zona de studiu si zonele adiacente,

nici macar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului;

6. Ciovlica ruginie (Glareola pratincola): nu a fost identificata în zona de studiu si zonele

adiacente, nici macar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau

cuibaritului;

7. Ciuful de balta (Asio flammeus): nu a fost identificat în zona de studiu si zonele adiacente, nici

macar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului;

8. Codalbul (Haliaeetus albicilla): este o specie care cuibareste în numar constant în delta, cu o

distributie relativ uniforma; ca urmare a monitorizarii a fost observat un singur exemplar adult,

în zbor, la o altitudine de peste 300 de metri, probabil în cautarea hranei;

9. Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus): este o specie ale carei exemplare au fost observate

de fiecare data tranzitând în zbor zona de studiu deoarece reprezinta o specie relativ comuna în

delta, si care se deplaseaza foarte mult în cautarea hranei, însa nu au fost observate exemplare

hranindu-se sau prezentând comportament de cuibarit, deoarece zona nu le este prielnica;

28 Parus caeruleus 0-5 i 0 0

29 Passer montanus 10-25 i 0-5 i 0

30 Pelecanus

onocrotalus

10-15 i 0 0

31 Phalacrocorax

pygameus

5-10 i 0 0

32 Plegadis falcinellus 10-20 i 0 0

33 Sterna hirundo 5-15 i 0 0

34 Sturnus vulgaris 10-70 i 5-10 i 0

35 Tringa glareola 0-5 i 0 0



of 126


10. Crestet pestrit (Porzana porzana): nu a fost identificat în zona de studiu si zonele adiacente, nici


11. Dumbraveanca (Coracias garrulus): este o specie a carei exemplare au fost observate sporadic

tranzitând în zbor zona de studiu, însa nu au fost observate exemplare hranindu-se sau


12. Egreta mare (Egretta alba): este o specie a carei exemplare au fost observate sporadic tranzitând

în zbor zona de studiu, însa nu au fost observate exemplare hranindu-se sau prezentând

comportament de cuibarit, deoarece zona nu le este prielnica;

13. Egreta mica (Egretta garzetta): exemplare ale acestei specii au fost observate în principal

tranzitând în zbor zona de studiu, fara a cuibari însa în vecinatate;

14. Eretele de stuf (Circus aeruginosus): este o specie a carei exemplare au fost observate sporadic



15. Lopatarul (Platalea leucorodia): nu a fost identificat în zona de studiu si zonele adiacente, nici


16. Pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus): este o specie a carei exemplare au fost observate

sporadic tranzitând în zbor zona de studiu, însa nu au fost observate exemplare hranindu-se sau


17. Pelicanul cret (Pelecanus crispus): nu a fost identificat în zona de studiu si zonele adiacente, nici


18. Pescarelul albastru (Alcedo atthis): nu a fost identificat în zona de studiu si zonele adiacente,

nici macar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului sau

19. Pescarita râzatoare (Gelochelidon nilotica): nu a fost identificata în zona de studiu si zonele


cuibaritului;

20. Pescarusul cu cap negru (Larus melanocephalus): nu a fost identificata în zona de studiu si

zonele adiacente, nici macar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau

cuibaritului;

21. Piciorongul (Himantopus himantopus): nu a fost identificata în zona de studiu si zonele


cuibaritului;

22. Prundarasul de saratura (Charadrius alexandrinus): nu a fost identificat în zona de studiu si

zonele adiacente, nici macar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau

cuibaritului sau;

23. Rata rosie (Aythya nyroca): nu a fost identificata în zona de studiu si zonele adiacente, nici

macar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului;

24. Stârcul galben (Ardeola ralloides): este o specie a carei exemplare au fost observate de fiecare

data tranzitând în zbor zona de studiu deoarece reprezinta o specie relativ comuna în delta, si

care se deplaseaza foarte mult în cautarea hranei, însa nu au fost observate exemplare hranindu-

se sau prezentând comportament de cuibarit, deoarece zona nu le este prielnica;



of 126


25. Stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax): este o specie a carei exemplare au fost observate de

fiecare data tranzitând în zbor zona de studiu deoarece reprezinta o specie relativ comuna în

delta, si care se deplaseaza foarte mult în cautarea hranei, însa nu au fost observate exemplare

hranindu-se sau prezentând comportament de cuibarit, deoarece zona nu le este prielnica;

26. Stârcul pitic (Ixobrychus minutus): nu a fost identificata în zona de studiu si zonele adiacente,

nici macar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii / cuibaritului sau;

27. Stârcul purpuriu (Ardea purpurea): este o specie ale carei exemplare au fost observate sporadic



28. Tiganusul (Plegadis falcinellus): este o specie ale carei exemplare au fost observate periodic

tranzitând în zbor zona de studiu deoarece reprezinta o specie relativ comuna în delta, insa nu au

fost observate exemplare hranindu-se sau prezentând comportament de cuibarit, deoarece zona

nu le este prielnica;

29. Vânturelul de seara (Falco vespertinus): au fost observate periodic exemplare ale acestei specii,

însa de fiecare data în zbor, tranzitând zona de studiu, fara a prezenta comportament al unor

pasari care cuibaresc în zona. De asemenea, au mai fost observate exemplare si pe perioada

migratiei, însa întotdeauna la altitudini mai mari de 200 de metri.

Singurele specii de pasari care cuibaresc în zonele invecinate sunt lebada de vara (Cygnus olor),

lisita (Fulica atra) – ambele specii la o distanta de peste 400 m, in apropierea mediului acvatic, lacarul

mare (Acrocephalus arundinaceus), gugustiucul (Streptopelia decaocto), rândunica (Hirundo rustica),

lastunul de casa (Delichon urbica), codobatura alba (Motacilla alba), si vrabia de câmp (Passer

montanus), toate aceste specii având o raspândire larga si uniforma pe tot teritoriul deltei, dar si a

României, si în procent de aproximativ 90% reprezentând specii de pasari foarte comune, adaptate

habitatelor antropizate, asa cum este si cazul prezentei zone de studiu. Aceste specii nu fac parte de altfel

din nici o categorie de pasari de importanta pentru situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunarii si

Complexul Razim – Sinoie.

În plus, în urma inventarierii habitatelor, în zona de studiu precum si pe o raza de minim un

kilometru în jurul amplasamentului nu au fost identificate atât colonii ale unor pasari de mari dimensiuni

precum coloniile mixte de stârci, egrete, cormorani, cât si colonii mixte ale unor pasari precum chirele,

chirighitele si pescarusii sau colonii de soimuleti de seara (Falco vespertinus), fapt care este confirmat si

de numarul si frecventa relativ reduse ale acestor specii de pasari coloniale, precum si de particularitatile

habitatului. Astfel de specii coloniale au fost identificate doar tranzitând în zbor zona de studiu, stiut fiind

faptul ca în cautarea hranei, pasarile adaptate la ecosistemele acvatice tind sa acopere în zbor suprafete

întinse, putând vizita pe parcursul aceleiasi zile mai mult de 4 sau 5 zone distincte pentru hranire, astfel ca,

fara exceptie, toate zonele din Delta Dunarii sunt tranzitate periodic de speciile de pasari coloniale

adaptate la ecosistemele acvatice.



of 126


Pasarile de pasaj (migratia)

La noi in tara, o serie de specii sunt prezente de primavara pana toamna, asa numitii “oaspeti de

vara”, care cuibaresc la noi; odata cu toamna, aceste specii incep migratia, deplasandu-se inspre sud, spre

zona ecuatoriala, unde oferta trofica este relativ constanta tot timpul anului, sau in emisfera sudica. Alte

specii sunt prezente la noi numai pe parcursul iernii. De regula, aceste specii cuibaresc in nord si venirea

iernii le determina sa se deplaseze inspre sud in cautarea hranei, oprindu-se si la latitudinea la care se afla

tara noastra.

Cercetarile efectuate in tara noastra referitoare la drumurile de migratie ale pasarilor in aceasta

regiune au constatat prezenta unei serii de drumuri de pasaj care din directia nord-est, vest, nord si nord

est vin in front larg sau drum ingust, concentrandu-se ca intr-o palnie uriasa in Delta Dunarii, de unde se

continua spre Bosfor raspandidu-se apoi din nou spre Asia si Africa.

Principalele drumuri de migratie ce strabat tara noastra primavara si toamna, de interes pentru zona

Dobrogei, sunt:

Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest drum se

poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride,

limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci.

Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de

laride, limicole (becatine,limoze) si pelicani.

Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898), apoi de

Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa central-

nordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori, berze,

grauri, porumbei, prepelite, dropii.

Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la Luncavita pana

spre padurea Letea din Delta Dunarii.

Dinamica migratiei pe teritoriul Dobrogei releva faptul ca amplasamentul perimetrul ce se doreste a

fi amenajat nu este situat pe directia principalelor rute de migratie, fapt sustinut si de numarul foarte redus

de pasari observate în perioadele de migratie (mai putin de 50 de exemplare), numar ce pentru perioada

migratiei este extrem de mic comparativ cu rutele principale unde se pot observa peste 1000 de exemplare.

Datorita situarii amplasamentului la limita teritoriului Deltei Dunarii, este prezent un fenomen de

migratie, ca de altfel pe întregul cuprins al Deltei Dunarii, unde majoritatea pasarilor care cuibaresc aici îsi

încep migratia si trec pe deasupra întregii suprafete a deltei.

Acest fenomen, datorita suprafetei mari a deltei, creaza un asa numit fenomen de “dispersie a

speciilor migratoare”. În acest sens, pe deasupra zonei de studiu, la altitudini variind între 50 si 500 de

metri, au fost identificate specii migratoare, însa într-un numar redus.



of 126


Datorita suprafetei reduse a amplasamentului, precum si datorita deschiderii vizuale mari a zonei, s-a

ales un singur punct fix, in zona mai inalta a terenului, din care s-a efectuat monitorizarea migratiei, acest

punct asigurând o buna acoperire atât a zonei amplasamentului cât si a zonelor adiacente.

Pasarile oaspeti de iarna

Cea de-a treia categorie distincta de pasari este cea reprezentata de catre pasarile care ierneaza pe

teritoriul Deltei Dunarii. Dintre aceste specii cea mai mare importanta o prezinta populatiile de gâste care

ierneaza în numar semnificativ pe teritoriul Dobrogei, iar dintre acestea, gâsca cu gât rosu (Branta

ruficollis) este specia cea mai semnificativa, fiind periclitata pe plan mondial.

Zona studiata poate fi cel mult tranzitata de populatii mici de gâste care se pot deplasa dinspre

locurile traditionale de hranire si odihna reprezentate de complexul lagunar Razim – Sinoe, fapt dovedit si

de monitorizarile efectuate în acest sens. De asemenea, datorita particularitatilor geografice (prezenta

platformei industriale, a zonelor locuite) precum si a faptului ca zona de studiu nu asigura conditii bune

pentru hranire (lipsa diversificarii floristice), prezenta speciilor de gâste în perimetrul ce se doreste

amenajat este exclusa.

În ceea ce priveste importanta sitului Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim

– Sinoie pentru iernatul unor specii de pasari, monitorizarile efectuate au tinut cont si de prezenta / absenta

acestora în cadrul zonei desemnate ca zona de studiu, concluziile studiului fiind urmatoarele:

1. Acvila tipatoare mare (Aquila clanga): acesta specie foloseste anual Delta Dunarii ca si cartier

de iernare, de fiecare data fiind prezente între 5 si 20 exemplare în toata zona deltei si zonele

învecinate. Datorita preferintei sale pentru lisite si rate ca si sursa de hrana, aceasta specie

frecventeaza aproape exclusiv lacurile si baltile din locuri deschise din delta, neputând vâna

pe canale înguste sau japse mai inaccesibile datorita taliei sale mari, astfel ca prezenta sa în

zona de studiu este îndoielnica, fapt care a fost dovedit si ca urmare a programului de

monitorizare;

2. Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus): este una din speciile oaspeti de iarna care poate fi

observa cu usurinta în Delta Dunarii, fiind observat tranzitând în zbor si zona de studiu, în

medie cam 5-6 exemplare / zi;

3. Egreta mare (Egretta alba): este o specie care în numar relativ mic ramâne în delta pe

perioada iernii, dar care prefera zone deschise, cu maluri expuse, dar nu abrupte, pentru a se

putea hrani si odihni. În zona de studiu, pe perioada iernii, aceasta specie a fost observata o

singura data, în zbor;

4. Ferestrasul mic (Mergus albellus): este o specie care soseste în fiecare an pe perioada iernii,

dar care, în numar mic, cuibareste in unele zone din delta, precum zona Sireasa. Pe perioada

iernii, prefera lacurile si baltile din locuri deschise. În zona de studiu nu a fost observata;

5. Gârlita mica (Anser erythropus): aceasta specie de gasca soseste in mod accidental în numere

foarte mici pe perioada iernii în Dobrogea, împreuna cu populatiile de gârlita mare. Situl

Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim – Sinoie nu este important

pentru iernatul populatiilor de gâste, cu exceptia gâstei de vara (Anser anser); gârlita mica nu

a fost identificata în zona de studiu;



of 126


6. Gâsca cu gât rosu (Branta ruficollis): aceasta specie de gasca soseste anual în numar constant

pe perioada iernii în Dobrogea, împreuna cu populatiile de gârlita mare, însa în cadrul zonei

de studiu nu a fost observata, tinând cont ca situl Natura 200 ROSPA 0031 Delta Dunarii si

Complexul Razim – Sinoie nu este important pentru iernatul populatiilor de gâste, cu exceptia

gâstei de vara (Anser anser), precum si datorita particularitatilor mai sus mentionate;

7. Gâsca de vara (Anser anser): este o specie sedentara în Delta Dunarii, fiind observata în zona

de studiu inclusiv pe perioada iernii, însa ocazional, în stoluri de 20-40 exemplare, din totalul

de aproximativ 150.000 de exemplare;

8. Lebada de iarna (Cygnus cygnus): este o specie care soseste în fiecare iarna pe teritoriul

Dobrogei, care însa nu a fost observata în zona de studiu datorita lipsei habitatelor prielnice

pentru odihna si/sau hranire, si anume lacuri si balti cu vegetatie subacvatica, care îngheata

foarte greu în conditii extreme;

9. Rata cu cap castaniu (Aythya ferina): ca si rata cu ciuf (Netta rufina) aceasta specie este

sedentara, fiind prezenta atât ca si specie cuibaritoare cât si ca oaspete de iarna în Delta

Dunarii. În zona de studiu au fost observate în medie 10-25 exemplare / zi, însa tinând cont ca

aceasta ierneaza în numer de peste 100.000 de exemplare, frecventa zilnica în zona de studiu

este nesemnificativa;

10. Rata cu ciuf (Netta rufina): este o specie de rata, care ca si alte specii, este sedentara, fiind

prezenta si ca pasare cuibaritoare în delta, dar si ca oaspete de iarna, pe lacuri si balti deschise,

atunci când acestea nu sunt înghetate. În zona de studiu nu a fost observata nici în perioada de

cuibarit, nici în cea de iernare;

11. Rata motata (Aythya fuligula): ca si rata cu ciuf (Netta rufina) si rata cu cap castaniu (Aythya

ferina) aceasta specie este sedentara, fiind prezenta atât ca specie cuibaritoare (în numar

restrâns însa) cât si ca oaspete de iarna în Delta Dunarii. În zona de studiu nu au fost

observate;

12. Rata pestrita (Anas strepera): este o specie sedentara în Delta Dunarii, fiind prezenta si pe

perioada iernii; în zona de studiu nu a fost observata;

13. Soimuletul de iarna (Falco columbarius): este o specie care în mod regulat ierneaza pe

teritoriul Dobrogei, însa în zona de studiu nu a fost observat.

Nu au fost identificate specii de amfibieni, avand in vedere faptul ca in imediata vecinatate nu exista

zone umede, care sa asigure habitatul propice hranirii si reproducerii acestora. Pe teren nu au fost

identificate reptile.



of 126


B.2.3. Concluzii privind speciile si/sau habitatele din zona de amplasament a planului

propus

In ceea ce priveste biodiversitatea amplasamentului studiat, mentionam următoarele:

biodiversitatea din amplasamentul studiat este formata, in majoritate, din specii comune si

pentru care nu se impun măsuri speciale de protectie;

din tipurile de habitate desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0065 Delta

Dunarii, pe amplasamentul studiat si in imediata vecinatatea acestuia (zona de influenta –

cca. 300 m) nu s-au identificat habitate comunitare – intreaga zona este agricola/ industriala;

din speciile de reptile si amfibieni mentionate in Formularul standard Natura 2000 pentru

care a fost declarat ROSCI 0065 Delta Dunarii, nu au fost identificate specii, zona nefiind

propice vietuirii acestora;

referitor la speciile de mamifere pentru care a fost desemnat ROSCI006 Delta Dunarii, nu au

fost intalnite in timpul deplasarilor pe teren specii de interes comunitar. Speciile de mamifere

identificate in teren au o larga raspandire pe intreg teritoriul Deltei, astfel incat nu vor fi

afectate din punct de vedere al numarului de indivizi (in special mamifere de talie mica,

specifice zonelor agricole);

speciile de flora si vegetatie de pe amplasamentul planului propus nu prezinta valoare

conservativa, nici una dintre ele nefiind incluse in listele de protectie la nivel european si

national;

Perimetrul de amplasare al investitiilor este alcatuit din habitate slab reprezentate atât din

punct de vedere floristic cât si faunistic. Amplasamentul este situat în vecinătatea zonei

industriale (Patforma petroliera Petromidia, Platforma Industriala Petroconst), pe terenuri

care nu prezintă o mare importantă din punct de vedere avifaunistic, in zona fiind resimtita

destul de acut prezenta umana (platforme industriale, terenuri agricole, zone rezidentiale,

centrale eoliene).

urmare a realizarii activitatilor specifice obiectivului de investitie, avand in vedere suprafata

redusa ocupata de implementarea planului, estimam ca in zona studiata nu se va inregistra un

impact negativ semnnificativ asupra biodiversitatii zonei studiate;

respectarea conditiilor impuse privind realizarea spatiilor verzi pe amplasament ar putea

reprezenta o influenta pozitiva asupra zonelor protejate, prin interpunerea unor elemente de

vegetatie inalta (arbori, arbusti) intre zona industriala si habitatele protejate;

zonele verzi ce vor fi instaurate pe amplasament vor asigura nu numai cadrul natural

aclimatizarii speciilor observate in prezent pe amplasament, ci chiar vor favoriza pasajul/

hranirea altor specii, mare parte dintre pasari fiind recunoscute pentru capacitatea lor mare de

adaptare la prezenta factorului uman;

se impune monitorizarea biodiversitatii in perioada de executie a lucrarilor.



of 126


In conditiile respectarii masurilor de atenuare a impactului si de bune practici, in concordanta cu

planul de management al rezervatiei, nu se anticipeaza un impact semificativ asupra speciilor identificate

in zona.

Daca se vor aplica masuri concrete de reducere a impactului potential negativ, generat prin realizarea

lucrarilor de constructie (evitarea generarii de praf si substante poluante, evitarea realizarii de drumuri de

acces noi, evitarea degradarii solului decopertat, evitarea tasarii solului, evitarea poluarii solului cu deseuri

de orice natura, evitarea afectarii altor zone decat cele strict avizate pentru realizarea lucrarii, aducerea

zonelor afectate la starea initiala sau la o stare cat mai apropiata de aceasta) efectul asupra habitatelor

naturale va fi mediu spre minim, considerand ocuparea definitiva a suprafetei de teren pe care vor fi

amplasate constructiile.

B.3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate

(suprafata, locatia, speciile caracteristice) si a relatiei acestora cu ariile naturale

protejate de interes comunitar invecinate si distributia acestora

In cadrul zonei destinate realizarii PUZ nu au fost identificate habitate si/sau specii care sa

necesite un regim special de protectie.

Functiile ecologice ale speciilor si ale principalelor tipuri de habitate contribuie, individual si

impreuna, la realizarea functiilor generale ale ecosistemelor, si anume:

Functia energetica prin care se fixeaza energia solara de catre organismele autotrofe (in

principal plantele) si apoi acesta energie se transmite de-a lungul verigilor lanturilor trofice la

celelelte grupe de organisme

Functia de circulatie a materiei vii in ecosistem, legata indisolubil de prima, prin care se

asigura circulatia substantelor nutritive anorganice si organice intre speciile componente ale

ecositemului si intre acestea si biotop;

Functia de autoreglare, deteminata de structura speciilor, care se afla intr-un permanent

echilibru dinamic, dat de proportiile dintre speciile componente, care ofera o anumita

stablitate functionala in timp (echilibru dinamic).



of 126


Figura 7 Schema generala a unei piramide trofice

Pozitionarea amplasamentului intr-o zona cu o puternica influenta umana, pe un teren agricol

exploatat activ, de pe care lipsec habitatele spontane, naturale, ce caracterizeaza Delta Dunarii, precum si

anvergura redusa a planului, cu efecte negative punctuale, duc la concluzia ca relatiile structurale si de

functionare a intregii zone nu vor fi negativ influentate de implementarea planului.

Terenul nu prezinta zona de cuibarire pentru speciile de avifauna, astfel incat interrelationarea

ecologica a speciilor este mult diminuata la nivelul habitatului. Raportat la schema generala a unei

piramide trofice, pe amplasament este reprezentat doar nivelul producatorilor primari, si anume plantele.

Chiar si asa, acest nivel nu este complet reprezentat, fiind limitat la cultura agricola aferenta fiecarui sezon

si la plantele ruderale, antropizate, care se asociaza fiecarui tip de cultua. Practicarea diverselor categorii

de lucrari agricole (arat, semanat, recoltat), utilizarea diferitelor tipuri de ingrasaminte/ pesticide/

fungicide, produce, de asemenea, o modificare continua a habitatului pe amplasament, astfel incat nu pot

fi studiate/ prezentate functiunii ecologice integrate, de lunga durata.

Se poate afirma faptul ca habitatul primar pe amplasament prezinta o foarte mare capacitate de

adaptare, astfel incat o mare parte din speciile spontane care razbesc acum printre culturi vor fi prezente si

in structura spatiilor verzi ulterioare.

Nivelurile consumatorilor primari, secundari si tertiari nu sunt reprezentate prin populatii stabile la

nivelul amplasamentului.

Conform fisei standard a siturilor ROSPA0031 si ROSCI 0065, speciile prezente au stare de

consevare medie spre buna, inclusiv in zona de implementare a planului.

Activitătile din cadrul planului, in special lucrari de executie, organizare de santier, lucrari de

excavatie, activitati de transport materiale, echipamente etc., nu vor afecta habitatele de interes comunitar

prioritar desemnate pentru siturile sitului ROSPA0031 si ROSCI 0065, avand in vedere faptul ca investitia

se va realiza intr-o zona agricola, cu vegetatie erbacee, lipsita de importanta conservativa.

In ceea ce priveste habitatele prezente în vecinatatea teritoriului vizat (un perimetru de cca. 300 m),

acestea nu sunt de interes comunitar prioritar, nu constituie elemente rare cu areale restrânse. De

asemenea, prin dezvoltarea investitiei nu se va fragmenta arealul nici unei specii.

Speciile de importanță comunitară din ROSCI 0065 posibil a fi afectate de implementarea planului

Referitor la speciile de flora, la nivelul zonei studiate nu s-au identificat specii de importanta

comunitara (mentionate in anexele OUG nr. 57/ 2007, cu modificarile si completarile ulterioare) si nici

specii rare mentionate in Listele Rosii nationale sau in Cartea rosie a plantelor vasculare.

Ca urmare a realizarii planului, se va inregistra un impact negativ nesemnificativ asupra speciilor de

mamifere menționate în formularul standard natura 2000 pentru ROSCI 0065 Delta Dunarii. Astfel,

speciile mentionate Lutra lutra, Mustela lutreola, Mustela eversmannii si Vormela peregusna nu s-au

identificat in timpul observatiilor in teren pe amplasamentul planului.



of 126


Referitor la speciile de herpetofauna în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE – Directiva

Habitate, lucrările propuse prin plan nu vor influenta negativ distributia si abundenta acestor specii la

nivelul sitului, deoarece nu afectează direct habitatele populate de acestea.

Speciile respective au o distributie larga in Delta Dunarii, astfel incat, ca urmare a implementarii

planului, apreciem ca populatiile acestor specii nu vor fi afectate semnificativ, prin aplicarea riguroasa a

masurilor de reducere a impactului.

Speciile de ihtiofauna caracteristice Deltei Dunarii, si in special speciile protejate de pesti desemnate

pentru situl de importanta comunitara ROSCI065 Delta Dunarii nu vor fi afectate de impactul propus,

nefiind prevazute lucrari pe/ in vecinatatea apelor de suprafata.

B.4. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate

Desi planul este amplasat in ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoie, in zona de

interes nu au fost observate habitate naturale prioritare din punct de vedere conservativ, nici raritati

floristice sau asociatii vegetale valoroase, care ar necesita impunerea unor masuri speciale de conservare a

zonei.

In ceea ce priveste relatia cu ROSCI0065 Delta Dunarii, aflat in imediata vecinatate, este foarte

important faptul ca intreg perimetrul analizat nu prezinta conditii favorabile cuibaritului/ hranirii avifaunei

pentru care a fost desemnat situl. Ecosistemul actual are o capacitate eficienta de autoreglare si rezistenta

fata de factorii de zgomot externi si interni.

In procesul de realizare a constructiei se vor utiliza caile de acces deja existente, pe drumul care

margineste intravilanul pe latura de est, avand acces imediat la drumul national.

Stabilitatea ecosistemului pentru care s-au efectuat evaluarile este caracterizata prin :

rezilienta mare (capacitate de revenire la echilibru dinamic dupa actiunea unui factor de

comanda extern sau intern);

persistenta buna;

rezistenta buna la presiuni.

In urma investigatiilor din teren efectuate in zona de interes (pe amplasament si vecinatati) nu au fost

identificate speciile de flora, fauna si habitatele de interes conservativ pentru care au fost desemnate

siturile Natura 2000 (ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim –

Sinoie) si Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Consideram ca amplasarea constructiilor nu va produce

daune florei si vegetatiei locale, cu conditia sa existe un plan de management al deseurilor si apelor

reziduale produse. Este, de asemenea, extrem de importanta igienizarea periodica a zonei, prin

indepartarea reziduurilor lasate de turistii ocazionali.

Plantarea unor noi specii de arbori si arbusti trebuie sa se faca cu recomandarea specialistilor, pentru

a nu introduce in zona de lunca diverse specii lemnoase cu potential invaziv, care ar putea elimina in timp

o parte din speciile autohtone.

Obiectivele de conservare a acestor arii naturale protejate in care este amplasamentul studiat si

integritatea retelei NATURA 2000 nu vor fi afectate prin implementarea acestui plan, intrucat pe

amplasament si in imediata vecinatate nu se regasesc specii de plante, de animale si habitate protejate,



of 126


statutul de conservare al acestora nu poate fi afectat, nu se reduce suprafata habitatelor si/sau numarul

exemplarelor speciilor de interes comunitar si nu poate sa duca la fragmentarea habitatelor de interes

comunitar.

De asemenea construirea ansamblului rezidential in acesta zona presupune ocuparea unei suprafete

mici, la nivel local, fiind amplasata pe un teren antropizat, specific unei asezari rurale si nu poate sa aiba

impact negativ asupra factorilor care determina mentinerea starii favorabile de conservare a siturilor

Natura 2000 instituite in aceasta zona.

Implementarea planului nu va provoca modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura

si/sau functia siturilor in care se propune planul.

Intrucat pe amplasament si in vecinatatea acestuia nu exista specii de plante, de animale si habitate

de interes comunitar, in faza de constructie, de functionare si de dezafectare a obiectivului nu se poate

produce un impact direct sau indirect, pe termen scurt sau lung asupra acestora.

Gradul de afectare: Practic impactul va fi nesemnificativ, deoarece pe amplasament nu exista specii

si habitate de interes comunitar sau protejate de legislatia nationala.

Integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA0031

Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe nu este afectata de planul propus, deoarece:

1. NU se reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar;

2. NU se fragmenteaza habitatele de interes comunitar;

3. NU are impact negativ asupra factorilor care determina mentinerea starii favorabile de conservare

a ariilor naturale protejate de interes comunitar;

4. NU produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia ariilor naturale

protejate de interes comunitar.

B.5. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar

Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar pentru care a fost desemnat

ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA Delta Dunarii si Complexul Razim- Sinoe a fost estimat initial in

faza de propunere a acestui sit, in baza surselor de informatii, adesea minime, existente la acel moment.

Statutul de conservare estimat al acestor entitati de interes conservativ la nivel comunitar este prezentat in

tabelele 14-18.

Prezentam in continuare statutul de conservare a speciilor de fauna incluse in aria naturala protejata

de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunarii (in confromitate cu Formularul standarad al sitului).

Tabel nr.14 Starea de conservare pentru speciile de

mamifere enumerate in anexa II a Directivei

Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Conservare

1355 Spermophilus citellus B



of 126


Cod Specie Conservare

1355 Lutra lutra B

1356 Mustela lutreola B

2635 Vormela peregusna B

2633 Mustela eversmannii B


amfibieni si reptile enumerate in anexa II a

Directivei Consiliului 92/43/CEE


1298 Vipera ursinii A

1219 Testudo graeca B

1993 Triturus dobrogicus B

1220 Emys orbicularis B

1188 Bombina bombina A

Tabel nr.16 Starea de conservare pentru speciile de pesti

enumerate in anexa II a Directivei

Consiliului 92/43/CEE


4127 Alosa tanaica B

1130 Aspius aspiu A

1149 Cobitis taenia B

1124 Gobio albipinnatus A

1157 Gymnocephalus schraetze B

1145 Misgurnus fossilis A

2522 Pelecus cultratus B

1134 Rhodeus sericeus amarus A

1146 Sabanejewia aurata B

1160 Zingel streber B



of 126


Tabel nr.17 Starea de conservare pentru Specii de

nevertebrate enumerate in anexa II a

Directivei Consiliului 92/43/CEE


plante enumerate in anexa II a Directivei

Consiliului 92/43/CEE

2511 Gobio kessleri B

1159 Zingel zingel B

2011 Umbra krameri B

2555 Gymnocephalus baloni A

4125 Alosa immaculate B


1037 Ophiogomphus cecilia B

1060 Lycaena dispar B

4028 Catopta thrips B

4045 Coenagrion ornatum

4030 Colias myrmidone B

1089 Morimus funereus

4027 Arytrura musculus B

4064 Theodoxus transversalis B

4056 Anisus vorticulus B

1082 Graphoderus bilineatus B

4036 Leptidea morsei B


2253 Centaurea jankae B

4067 Echium russicum A

1516 Aldrovanda vesiculosa B

1428 Marsilea quadrifolia B



of 126


Nota: conform Manualului de Interpretare a Habitatelor Natura 2000 in Romania, semnificatiile

pentru coloana STAREA DE CONSERVARE (Conservare) sunt:

A – parametrii habitatelor cu valori optime, care ar trebui să denote o dimensiune mare a

populatiei sau o densitate mare de specii; ar trebui folosit doar în mod limitat, în situri

remarcabile pentru anumite specii;

B – parametrii habitatelor cu valori „normale“, unde populatia se mentine stabilă pe termen

lung (datorită managementului, sau chiar si fără acesta), sau o degradare usoară a habitatelor,

dar unde regenerarea este usor de obtinut (de ex. habitate de pajisti);

C – degradare medie sau severă a unui habitat, unde regenerarea este dificilă.

Statutul de conservare a speciilor si habitatelor identificate este foarte greu de apreciat in perimetrul

propus dezvoltarii, chiar si in zonele adiacente. Indicatorii obiectivi si cantitativi cu privire la statutul unei

specii sau al unui habitat intr-o anumita zona sunt: marimea populatiei, schimbarile populationale

(dinamica), respectiv suprafata fizica acoperita de habitat si schimbarile de suprafata survenite in acest

perimetru. De aceea, pentru a aprecia efectele unei investitii, trebuie monitorizate aceste schimbari si

pentru a reduce efectele negative trebuie contracarate posibilele efecte ale investitiei care pot cauza

schimbari negative la nivelul indicatorilor mentionati. Pentru a putea face estimari despre statutul de

conservare, sunt necesare date privind distributia, dinamica si marimea populatiilor si habitatelor de pe

intreg teritoriul sitului, date care se obtin doar dupa efectuarea unor observatii indelungate, a caror

rezultate sunt apoi evaluate statistic si cu ajutorul aplicatiilor GIS. Scopul acestui studiu nu a fost o

evaluare generala a ariei protejate la nivel comunitar ci, mai degraba, o analiza detaliata in zonele direct

afectate de investitie. In zona propusa pentru construirea imobilelor de locuit nu se intalnesc habitate

protejate, prin urmare nu sunt necesare masuri speciale in perioada de constructie pentru a limita impactul

asupra starii de conservare a biodiversitatii pe amplasament.

In ceea ce priveste habitatele comunitare prioritare, acestea nu exista in zonele din stricta vecinatate,

motiv pentru care nu exista nici un risc asupra integritatatii sitului pe aceasta directie. Regenerarea

naturala poate fi intârziata de aparitia speciilor alohtone, care trebuie monitorizate si eliminate.

Apreciem ca procentul suprafetei ce va fi afectata prin realizarea planului este destul de redus

comparativ cu suprafata totala a sitului (5.000 m2, suprafata amplasamanetului, fata de 5.800 km

2 –

suprafata rezervatiei Delta Dunarii).

Estimam ca structura si functionalitatea habitatelor comunitare nu va fi amenintata si nu va fi

modificata, mai ales ca urmare a aplicarii masurilor de refacere a zonelor afectate temporar, precum si ca

urmare a imbunatatirii cantitative si calitative a vegetatiei terestre, prin plantarea de copaci si spatii verzi.

Asa cum arata informatiile culese de pe teren, in zona amplasamentului nu au fost identificate specii

de flora protejate (specii de interes conservativ sau specii rare).

2255 Centaurea pontica B



of 126


Cu toate acestea, dupa cum s-a mentionat in studiul de fata, se vor lua masuri de protectie a florei si

vegetatiei. Vor fi utilizate cele mai bune tehnici disponibile, astfel incat impactul potential asupra

vegetatiei sa fie cat mai redus posibil.

B.6. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei natural

protejate de interes comunitar

Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale protejate de

interes comunitar sunt multiple si deosebit de complexe.

Pentru a le identifica si a discuta despre aceste relatii, este necesara clarificarea unor notiuni si

termeni ce vor fi folositi in cele ce urmeaza.

Ecologia are ca obiect de studiu relatiile dintre organisme si mediul lor de viata, alcatuit din

ansamblul factorilor de mediu (abiotici si biotici), precum si structura, functia si productivitatea sistemelor

biologice supraindividuale (populatii, biocenoze) si a sistemelor mixte (ecosisteme).

Prin ecosistem (figura 8) intelegem unitatea elementara a biosferei formata dintr-un biotop, ocupat

de o biocenoza. Un ecosistem cuprinde intreaga materie vie dintr-un spatiu finit, deci toate animalele,

plantele, microorganisme (ciuperci, bacterii si virusuri), impreuna cu toata substanta organica moarta

existenta in acel teritoriu.

Figura 8 Structura unui ecosistem

Ecosistemul se caracterizeaza printr-o organizare specifica, fiind alcatuit din doua structuri

functionale: structura de biotop (mediul neviu sau componenta abiotica) si structura de biocenoza (mediul

viu sau componenta biotica).

Tinând cont de complexitatea unui ecosistem si de tipurile de ecosisteme incluse in ROSCI 0065

Delta Dunarii (estuare, lagune, rauri, lacuri, pajisti naturale, stepe, culturi (teren arabil), paduri de foioase,

stancarii etc), tipurile de interactiuni functionale sunt extrem de diverse, ele reprezentând practic

multitudinea combinatiilor posibile intre elementele sale structurale. Dintre toate acestea, cele mai

importante grupe de interactiuni sunt cele din lumea vegetala, cele din regnul animal, cele dintre plante si

animale, iar pentru ecosistemele amenajate, interactiunile in care este implicat si omul.

In ecosistemele terestre, nivelul consumatorilor cuprinde diverse specii detritofage din grupul

viermilor edafici nematozi si oligocheti, acarieni, insecte colembole etc, ce repun în circuit, alături de

bacterii, numeroase substante minerale necesare dezvoltării vegetatiei. In etajul superior găsim speciile



of 126


fitofage, printre care cele mai numeroase sunt insectele ca: ortoptere (cosasi si lăcuste), stadiile larvare

(omizi) ale tuturor lepidopterelor (fluturi). Dintre coleoptere, mai numeroase sunt curculionidele

(gărgăritele), apoi croitorii (cerambicide) etc.

Efective insemnate inregistreaza si categoria zoofagilor, atât ca număr de specii, cât si ca abundentă.

Numeroase insecte consumă nevertebrate fitofage sau detritofage (carabide, buburuze, libelule, viespi

s.a.). Speciile de broaste si sopârle se hrănesc cu viermi si insecte. Majoritatea păsărilor cântătoare sunt

consumatoare de insecte, iar dintre mamifere pot fi mentionate pe cele de talie mică din ordinul

insectivorelor (chitcani). Pe treapta superioară sunt carnivorele (consumatoare de vertebrate si uneori

nevertebrate): mamiferele carnivore (vulpe, nevăstuică), serpii (sarpele de casă), păsările rapitoare

(vânturelul rosu).

In cazul planului analizat, activitatile care se vor desfasura, nu vor afecta semnificativ habitatele si

speciile incluse in formularul standard al sitului. De asemenea habitatele de adapost si reproducere a

speciilor descrise in Formularul standard Natura 2000 al ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSPA 0031 Delta

Dunarii si Complexul Razim Sinoe nu vor fi afectate semnificativ de realizarea investitiei.

Relatiile intre plante si animale sunt extrem de variate. Cel mai frecvent plantele servesc drept hrana

animalelor. In unele situatii, indivizii regnului animal pot raspândi semintele plantelor sau asigura

polenizarea. Aceste interactiuni nu sunt statice, lucru care mareste dificultatea studierii lor, ele putându-se

schimba, de exemplu, si numai in functie de sezon. In fine, animalele pot utiliza plantele si pentru a-si face

cuib, sau intr-o alta interactiune ele pot fi intr-o relatie de aparare mutuala (ca de exemplu unele furnici

care se hranesc cu secretia unor plante si care, simultan, alunga animalele care sunt tentate sa se hraneasca

cu plantele respective).

Orice modificare survenita la nivelul acestui habitat poate afecta mai mult sau mai puțin integritatea

ariei. In cazul prezentului plan toate activitațile care se vor desfașura pentru constructia imobilelor, nu vor

afecta habitatele si speciile incluse in formularul standard.

Având in vedere cele mai sus mentionate, relatiile structurale si functionale care creaza si mentin

integritatea arilor ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe si

a populatiilor speciilor pentru care aceastea a fost desemnate sunt legate de conditiile de hranire, adapost

si reproducere pe de-o parte, iar pe de alta parte de presiunea antropica si a tuturor factorilor externi care

pot afecta biodiversitatea zonei analizate. Cu alte cuvinte, vorbim de habitat asa cum este acesta definit in

Directiva Habitate.

In sistemele europene de clasificare ale habitatelor, prin habitat se intelege un ecosistem, adica un

habitat stricto senso (loc de viata, adica mediul abiotic in care traieste un organism sau o biocenoza – un

geotop caruia ii corespunde un ecotop) si biocenoza corespunzatoare care il ocupa.

Orice modificare survenita la nivelul acestui habitat poate afecta mai mult sau mai putin integritatea

ariei. Plantele produc prin fotosinteza hrana care constituie sursa de materie si energie pentru celelalte

specii. La rândul lor, plantele depind de conditiile de mediu: umiditate, temperatura, lumina, fertilitatea

solului etc. Aspectul exterior al unui ecosistem este puternic influentat de speciile de plante care il

populeaza.



of 126


Integritatea unei ariei naturale protejate de interes comunitar poate fi afectata daca un plan sau un

proiect poate, independent sau cumulat cu alte planuri/proiecte, sa conduca la:

reducerea semnificativa a suprafetei unuia sau mai multor tipuri de habitate de interes

comunitar din perimetrul sitului Natura 2000;

reducerea semnificativa a suprafetei habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de

interes comunitar;

fragmentarea semnificativa a habitatelor de interes comunitar;

fragmentarea semnificativa a habitatelor corespunzatoare din punct de vedere ecologic

speciilor de interes comunitar;

aparitia unui impact negativ semnificativ asupra factorilor care determina mentinerea starii

favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;

producerea de modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia ariei

naturale protejate de interes comunitar.

Functionarea ecosistemului depinde de relatiile dintre speciile biocenozei, cât si de interactiunea

dintre acestea si factorii de biotop. Pe baza acestor relatii, ecosistemul poate asigura desfasurarea a trei

functii esentiale: functia energetica, functia de circulatie a materiei si functia de autoreglare.

Aceste relatii sunt caracterizate de echilibrul ecosistemului de mlastini care este predominant in arie.

Relatiile dintre ecosisitem si speciile de fauna care necesita protectie sunt de interdependenta, fiind

creat un sistem functional, unitar. Aceste specii vaneaza si se hranesc la adapostul ecosistemelor; celelalte

specii de vertebrate si nevertebrate sunt legate de existenta ecosistemului.

Tot o relatie de interdependenta este si cea dintre amfibieni si mediile umede. Existenta acestora este

determinata de prezenta mlastinilor, baltilor, ochiurilor de apa.

In zona implementarii planului integritatea sitului nu este afectata de lucrari sau planuri curente.

B.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au

fost stabilite prin planuri de management

Prin Planul de Management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, armonizarea necesitatilor

imediate cu strategia pe termen lung a fost concretizata intr-un program de actiuni, ghidat dupa

urmatoarele principii generale:

conservarea conditiilor de sanatate ale oamenilor – acestea trebuie imbunatatite prin actiuni

de corectare a impactului negativ produs de unele activitati, adoptarea masurilor de prevenire

a poluarii, folosirea tehnologiilor curate in toate activitatile.

dezvoltarea durabila – principiul ce fundamenteaza managementul rezervatiei, deoarece se

constata tendinte negative in ceea ce priveste exploatarea resurselor naturale si protectia

mediului, in special prin gestionarea necorespunzatoare a deseurilor si a apelor uzate, ceea ce

poate duce la reducerea potentialului existent de regenerare. Conceptul de dezvoltare durabila

se refera la o forma de crestere economica ce satisface nevoile societatii in termen de

bunastare pe termen scurt, mediu si lung si se fundamenteaza pe considerentul ca dezvoltarea

trebuie sa vina in intampinarea nevoilor prezente, fara a pune in pericol pe cele ale generatiei



of 126


viitoare. In termeni practici, acest lucru inseamna crearea conditiilor pentru dezvoltarea

economica pe termen lung, in acelasi timp protejand mediul inconjurator.

evitarea poluarii prin masuri preventive – bazata pe considerentul ca este mult mai usor si

mai putin costisitor sa se previna poluarea, ceea ce face imperios necesara aplicarea unor

tehnologii nepoluante in toate domeniile de activitate care urmeaza a fi dezvoltate.

conservarea biodiversitatii – principiul fundamental, care tine seama de consecintele nefaste

ale poluarii asupra ecosistemelor, a capacitatilor de functionare, a stabilitatii si rezistentei lor

la dereglari, a productivitatii si adaptabilitatii si, nu in ultimul rand, la utilizarea durabila a

resurselor naturale.

conservarea mostenirii si valorilor culturale si istorice – acestea fiind considerate

componente ale sistemelor socio-economice dezvoltate in cadrul sistemelor naturale care

trebuie abordate integrat.

Cu ajutorul studiului comandat de către World Wide Fund for Nature / Programul Dunăre – Carpați,

în cadrul proiectului Danube Delta – a natural gateway to Europe. Ecology and economy in harmony, și

întreprins de Asociația de Ecoturism in România și firma de consultanță Détente, intitulat “Recreation and

tourism zoning strategy for the Danube Delta Biosphere Reserve”, s-au stabilit premisele unei abordări

integrate, prin intermediul căreia obiectivul de conservare a patrimoniului natural nu este in contradicție

cu procesul de dezvoltare, ci devine parte integrantă a dezvoltării. Turismul devine, astfel, elementul

central care stimulează atât procesul de conservare și protecție a mediului cât și dezvoltarea socio-

economică durabilă.

Studiul a identificat 8 zone majore diferite ce acopera Delta Dunarii (v. figura 9), si anume:

1. zona Tulcea;

2. zona Chilia;

3. zona Letea;

4. zona Crisan;

5. zona Sulina-Sfantu Gheorghe;

6. zona Murghiol;

7. zona Jurilovca;

8. zona Corbu.



of 126


Figura 9 Zonarea de recreere si turism a Biosferei Delta Dunarii, conform studiului

“Recreation and tourism zoning strategy for the Danube Delta Biosphere Reserve”

Prioritatile de dezvoltare pentru cele 8 zone, conform Planului strategic de turism in Delta Dunarii,

sunt:

infrastructura de transport si de acces catre obiectivele turistice;

infrastructura de primire – centre de informare;

protejarea resurselor naturale;

reabilitarea obiectivelor culturale si de patrimoniu;

educarea si formarea resurselor umane in vederea cresterii calitatii serviciilor de turism;

informare si comunicare;

antreprenoriat/ parteneriate public – privat.



of 126


Obiectivele specifice zonei Corbu sunt:

dezvoltarea si implementarea unui sistem de reglementare si control al intrarilor cu vehicule

motorizate (pentru sporturi de week-end si activitati de agrement);

managementul vizitatorilor;

restrictionarea accesului motorizat pe plaja;

legalizarea si controlul turismului de camping in zona plajelor (cu realizarea utilitatilor

necesare – grupuri sanitare, dusuri);

dezvoltarea ofertei de cazare in unitati locale (de ex. pensiuni), pentru incurajarea cazarii

peste noapte.

Obiectivele incluse in Planul de Management al RBDD se axează in primul rand pe organizare,

control, norme de practicarea turismului pe teritoriul rezervatiei ca activitate economică ce ar putea veni in

conflict cu politica de conservare si protectie a naturii Deltei Dunării.

Obiectivele de conservare (aplicabile si planului de fata) vizeaza:

managementul protectiei speciilor si habitatelor (evitarea distrugerii speciilor cu importanta

conservativa, evitarea capturarii/ omorarii speciilor de fauna si a distrugerii cuiburilor si

pontelor, evitarea degradarii/ distrugerii biotopilor specifici speciilor de fauna etc.);

monitoring integrat;

resurse naturale, utilizare durabila;

turismul si recreerea cu evitarea perturbarii/ degradarii/ distugerii habitatelor naturale;

patrimoniul cultural;

dezvoltare comunitara, implicarea populatiei locale;

constientizarea populatiei asupra importantei conservarii speciilor protejate, informare,

educare;

cooperare transfrontaliera, internationala;

management eficient;

evitarea poluarii cu deseuri de orice fel – inlaturarea celor generate in procesul de amenajare/

constructie.

Avand in vedere regimul si modul de executare a lucrarilor ce se vor desfasura pe amplasament,

modul de asigurare a utilitatilor, precum si faptul ca intregul amplasament nu cuprinde habitate

potejate, specifice Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, consideram ca planul se incadreaza in

obiectivele de management ale rezervatiei, asigurand administrarea intereselor economice si sociale ale


B.8. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar,

inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor

Suprafata ariei naturale protejate de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunării este de 454.037 ha,

ceea ce face aprecierea starii de conservare la nivelul sitului destul de dificila.



of 126


In ceea ce priveste conservarea habitatelor si a speciilor de fauna pentru situl de importanta

comunitara ROSCI0065 Delta Dunării s-au semnalat urmatoarele efecte negative:

aportul crescut de nutrienti (azot si fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor

(albastre), care în sezonul cald acoperă majoritatea suprafetelor lacustre din întreg teritoriul

RBDD;

diminuarea până la disparitie a numeroaselor specii de alge din alte grupe sistematice preferate

de către consumatorii acvatici si a unor specii si asociatii de plante acvatice superioare;

popularea bazinelor eutrofe cu specii care au un spectru mai larg de adaptabilitate (euritope), ca

de exemplu pesti de talie mică si cu valoare economică mai redusă (babuscă, biban, caras, oblet);

reducerea populatiilor din speciile cu un grad mai mult sau mai putin pronuntat de stenotopie

(stiucă, somn, crap etc.), unele specii fiind, în prezent, periclitate pe întreaga suprafata a RBDD

(caracuda, linul, văduvita);

poluarea cu combustibilul utilizat la bordul navelor (motorina, combustibilii lichizi usori si grei,

păcura si uleiurile), atât ca urmare a procesului de ardere, cât si prin prelingerea lor din tancuri,

rezervoare, instalatii;

o sursă de poluare este prezentata si parcurile reci (cimitire de nave) de pe teritoriul Deltei

Dunării, în care sunt cca.120 nave, aflate în punctele: Km 107 de pe bratul Sfântu Gheorghe si de

pe Dunăre la Mila 45;

circulatia navelor provoacă modificări semnificative asupra malurilor canalelor prin fenomenele

de suctiune si de val, precum si producerea de zgomote si vibratii care afectează fauna, în

special, în perioada de cuibărire si hrănire.

Dintre activitătile antropice cu impact negativ asupra habitatelor si a speciilor de avifauna

identificate pentru ROSPA0031 Delta Dunării si Complexul Razim amintim de urmatoarele:

pescuit profesionist (industrial);

turismul in masa : activitati sportive si recreative in aer liber;

industrializarea si extinderea haotica/ necontrolata a zonelor urbane;

deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii), a perioadelor de migratie si iarnă

(aglomerări ale speciilor de păsări acvatice);

intensificarea agriculturii, schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele

traditionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor,

efectuarea lucrărilor numai cu utilaje si masini;

incendiere: arderea vegetatiei in timpul cuibaritului si al migratiei;

înmultirea necontrolată a speciilor invazive;

inundarea;

electrocutare si coliziune cu liniile electrice; amplasare de generatoare eoliene;

depozitarea deseurilor menajere;

braconaj (inclusiv otrăvire, capcane).

Activitătile ce pot avea efect in jurul sitului sunt:

modificarea practicilor de cultivare;

fertilizarea cu substante chimice;



of 126


pescuit profesionist (industrial);

zone industriale sau comerciale;

activitati sportive si recreative in aer liber;

utilizarea pesticidelor;

pasunatul intensiv;

activitati minere;

existenta zonelor industriale

Asadar, in ceea ce priveste starea de conservare a habitatelor si a speciilor din ariile protejate, sunt

zone în care conservarea acestora este favorabilă si zone în care ecosistemele naturale sunt puternic

afectate, astfel că, deteriorarea habitatelor de interes pentru speciile de fauna are consecinte si asupra stării

de conservare a acestora.

Constructia imobilelor va contribui, la dezvoltarea turismului controlat, prin ecologizarea zonei si

favorizarea accesului turistilor in zona contribuind astfel la atingerea obiectivelor din domeniul dezvoltării

durabile.

Planul va contribui, de asemenea, la extinderea retelelor de canalizare/ alimentare cu apa, precum si

la instituirea sistemului de colectare a deseurilor in zona, proiecte ce vor contribui semnificativ la

diminuarea influentei antropice negative in zona.

B.9. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes

comunitar, inclusiv posibile schimbari in evolutia naturala a ariei natural protejate de

interes comunitar

Pentru estimarea evolutiei starii viitoare a intregii arii naturale protejate sunt necesare studii

complexe privind evolutia si starea habitatelor si speciilor protejate care nu pot fi realizate in prezent,

avand in vedere contextul actual.

Se estimeaza ca planul analizat nu va produce schimbari in evolutia naturala a ariei natural protejate

de interes comunitar.

B.10. Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar

Zona prezinta o atractivitate din ce in ce mai mare, datorita diversitatii resurselor naturale valoroase

existente in zona, oferind turistilor conditii de relaxare, odihna si recreere, cu practicarea pescuitului

sportiv, plimbari de agrement nautic in alte zone ale complexului lacustru si in Delta Dunarii, excursii cu

vizitarea de monumente istorice si religioase din regiune.

Avand in vedere cresterea atractivitatii turistice din zona, rezulta necesitatea dezvoltari controlate a

acestuia, diversificarii si modernizarii structurilor si serviciilor turistice specifice amplasamentului.

Constructia cartierelor rezidentiale, nu modifica statutul favorabil de conservare al speciilor si

habitatelor de interes comunitar din aria protejata, nu modifica principalele caracteristici ale ariei si nici

structura biodiversitatii.

Integritatea ariei protejate nu este afectata pentru ca:



of 126


suprafata habitatelor nu este modificata decat punctiform si temporar, prin afectarea

vegetatiei;

nu se produce fragmentarea habitatelor protejate;

nu se produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si functiile ariei

protejate;

se va imbunatati starea peisajului si punerea in valoare a turismului;

se vor dezvolta activitătilor eco-turistice si traditionale ale zonei;

vor fi prevazute amenajari care sa compenseze pe termen scurt si lung anumite dezechilibre

de scurta durata a ecosistemelor (amenajarea de spatii verzi).



of 126


C. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI

Este esential ca impactul unor investitii asupra acelor specii pentru care zona a fost desemnata ca sit

Natura 2000, sa fie evaluat complet prin metode stiintifice. In majoritatea cazurilor, impactul poate fi

minimalizat sau sensibil micsorat prin selectarea atenta si implementarea corecta a metodelor de

diminuare a impactului Conform indrumarului „Managing Natura 2000 sites: The provisions of Article 6

of the ‘Habitats’ Directive 92/43/EEC”.

Pentru identificarea si evaluarea impactului, trebuie sa tinem cont de intensitatea si extinderea

activitatii generatoare de impact, cat si de tipul de impact ce are loc in habitatul respectiv.

Impactul asupra habitatelor, in speta asupra valorilor si functiilor acestora, se pot incadra in patru

categorii:

distrugerea habitatului;

fragmentarea habitatului;

simplificarea habitatului;

degradarea habitatului.

Distrugerea este ultima faza a degradarii unui habitat, prin schimbarea categoriei de folosinta a

acestuia.

In cadrul fiecarei astfel de schimbari, caracteristicile naturale originale ale terenului sunt eliminate,

astfel si valorile habitatului sunt modificate. Ocazional, terenuri a caror categorie de folosinta a fost

schimbata catre terenuri cu activitati agricole sau silvice, pot fi reabilitate pana intr-un stadiu similar,

totusi nu identic cu cel natural.

Integritatea ariei naturale protejate este legata atat in mod specific de obiectivele de conservare ale

ariei cat si in general de totalitatea aspectelor ariei naturale protejate.

In cazul siturilor Natura 2000, obiectivele de conservare fac trimitere directa la speciile si/sau

habitatele pentru care respectivul sit a fost declarat.

Posibilele impacturi pe care planul le are asupra integritatii sitului sunt restranse, in principal, la

disturbarea speciilor de interes conservativ prin simplificarea habitatelor.

Avand in vedere faptul ca prin realizarea planului se vor ocupa suprafete de teren relativ reduse se

considera ca nu vor avea loc fragmentari sau distrugeri de habitatele de interes comunitar.

Fragmentarea poate avea ca rezultat distrugerea unei parti a habitatului, lasand alte portiuni intacte.

Consecintele fragmentarii habitatelor includ urmatoarele aspecte :

amplificarea izolarii si mortalitatii speciilor;

extinctia speciilor ce au nevoie de areal mare pentru hranire si supravietuire;

disparitia speciilor de interior si a speciilor stenobionte;

diminuarea diversitatii genetice in randul speciilor rare;

cresterea abundentei speciilor ruderale, euribionte.



of 126


Planul nu va conduce la fragmentarea habitatelor speciilor comunitare/prioritare, daca se vor lua

masurile de renaturare prevazute prin plan.

Simplificarea habitatelor include disparitia din acestea a componentelor ecosistemului cum ar fi

arborii cazuti sau a bustenilor (lemnul mort), disparitia microhabitatelor (cuiburile sau vizuinele) sau care

au fost facute de neutilizat prin actiune antropica. In mod normal, alterarea structurii verticale a habitatului

duce la reducerea diversitatii speciilor. Diversitatea structurala a habitatului ofera mai multe microhabitate

si permite interactiuni mult mai complexe intre specii.

Degradarea habitatelor: este o degradare fizica ce afecteaza un habitat. Conform art. 1 pct.e). al

Directivei 92/43/CEE - Directiva Habitate, statele membre trebuie sa ia in considerare impactul

proiectelor asupra factorilor de mediu (apa, aer, sol) si implicit asupra habitatelor. Daca aceste impacturi

au ca rezultat modificarea statutului de conservare al speciilor/habitatelor intr-unul mai putin favorabil fata

de situatia anterioara impactului, atunci se poate considera ca a avut loc o deteriorare a habitatului.

Indicatori obiectivi si cantitativi cu privire la statutul unei specii/habitat intr-o anumita zona sunt:

marimea populatiei, schimbarile populationale (dinamica) - respectiv suprafata fizica acoperita de habitat

si schimbarile de suprafata survenite in acest perimetru. De aceea, pentru a aprecia efectele unei investitii,

trebuiesc monitorizate aceste schimbari, iar pentru a reduce efectele negative trebuie contracarate

posibilele efecte ale investitiei, ce pot cauza schimbari negative la nivelul indicatorilor mentionati.

Evaluarea impactului planului urbanistic propus

Impactul asupra biodiversitatii generat de realizarea obiectivelor specificate din planul analizat este

nesemnificativ, in general tranzitoriu, fiind generat in special de lucrările de executie (ocuparea anumitor

suprafete, zgomot etc.).

Cu toate acestea, avand in vedere ca situl ROSPA0031 Delta Dunării si Complexul Razim a fost

desemnat pentru protejarea si conservarea speciilor de avifauna, s-a considerat ca o atentie deosebita

trebuie acordata speciilor de pasari protejate, identificate in zona de amplasament si vecinatati a

investitiei.

Impactul asupra avifaunei

Mentionăm ca pentru speciile de pasari din Anexa I a Directivei Pasari s-au inregistrat in zbor, fara a

cuibari in zona de studiu a planului. Pentru aceste specii de avifauna nu se impun măsuri speciale de

reducere a impactului.

In aspect general, speciile de avifauna din zona de amplasament si vecinatati s-au observat, in cadrul

studiilor realizate, in toate aspectele fenologice (hiemal, prevernal, vernal si autumnal), acestea

inregistrand un anumit statut fenologic: specii sedentate, oaspeti de iarna, oaspeci de vara, specii de pasaj.

In majoritatea cazurilor, pasarile s-au identificat in zbor deasupra amplasamentului obiectivului de

investitie si a vecinatatilor, tranzitand zona in cautarea locurilor pentru hranire, cuibarit etc.

Speciile Hirundo rustica, Merops apiaster, s-au inregistrat in zbor, aflandu-se in căutare de hrană

(aspectele prevernal, vernal), inregistrand efective importante in perioada de toamna (aspectul autumnal),

pregatindu-se pentru migratie.



of 126


Alte specii, precum sunt speciile de paseriforme: Corvus sp., Passer montanus, s.a., intalnite pe sol

sau vegetatie s-au observat in majoritatea aspectelor fenologice (hiemal, prevernal, vernal si autumnal).

Păsările răpitoare de zi, cat si cele acvatice s-au identificat in majoritatea aspectelor fenologice

(hiemal, prevernal, vernal si autumnal), cu precadere in timpul migratiei de primavara (aspect prevernal) si

toamna (aspect autumnal).

De regula, pasarile rapitoare s-au inregistrat solitar, in zbor, deasupra zonei de amplasament si

vecinatati, celelalte specii s-au identificat atat solitar, cat si in stoluri.

Monitorizarea realizata a relevat faptul ca exemplarele de Falco sp. au tranzitat amplasamentul si,

implicit, terenurile invecinate, fara a stationa sau a se hrani in zona studiata.

Impactul realizarii obiectivului de investitie asupra grupurilor de pasari mentionate (specii acvatice,

paseriforme etc.), este redus, deoarece acestea, in majoritate, tranziteaza zona de studiu in cautare de

hrana, fara a stationa pe amplasament pentru hranire, odihna sau reproducere.

Avand in vedere cele mentionate, specificam faptul că speciile de păsări protejate (de ex. specii de

pasari incluse in Anexa I a Directivei Păsări, semnalate in zona de studiu, vor fi afectate nesemnificativ,

cu atat mai mult cu cat prezenta lor in zonă este una de trecere, acestea nefiind cuibăritoare pe

amplasamentul studiat..

Prin realizarea obiectivului de investitie nu se vor modifica habitatele favorabile de hrănire, odihna

sau cuibărit ale speciilor de avifauna din zona, si nici rutele de migratie a păsărilor.

Recomandari pentru reducerea impactului asupra speciilor de avifauna:

realizarea lucrărilor de constructie doar pe amplasamentul stabilit prin proiectul tehnic, fără a

afecta habitatele si speciile de fauna (pasari) din zonele invecinate;

respectarea graficului de lucrări, in sensul respectarii traseelor si programului de lucru, pentru a

limita impactul asupra avifaunei specifice zonei;

respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investitie;

a se desfăsura activitătile din cadrul perimetrului pe suprafetele strict necesare, pentru a nu

perturba speciile de păsări;

reducerea emisiilor de zgomot si vibratii provenite de la utilaje (emisii ce ar putea perturba

speciile de avifauna), prin utilizarea echipamentelor de lucru conforme CE, pentru care s-au

efectuat reviziile tehnice;

inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea prezentei eventualelor cuiburi de

pasari;

interzicerea capturarii, izgonirii si distrugerii speciilor de pasari, in cazul depistarii acestora;

folosirea de tehnologii si echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate;

circulatia pe drumuri se va face cu viteza redusa, in vederea limitarii emisiilor de praf;

colectarea deseurilor menajere si inlaturarea acestora de pe amplasament, pentru a nu atrage

speciile de fauna, inclusiv efectivele de păsări aflate in zonă (de ex. pescarusi, ciori etc.);

se vor folosi utilaje si mijloace de transport silentioase, pentru a diminua zgomotul datorat

lucrarilor planificate, care poate deranja speciile de animale si păsări, precum si echiparea cu

sisteme performante de minimizare si retinere a poluantilor in atmosferă.



of 126


Recomandam ca toata perioada de implementare a planului sa fie asistata de o

persoana/firma/institutie specializata in domeniul biodiversitatii, acreditata de Ministerul Mediului si

Schimbarilor Climatice, contractata de catre beneficiar, care sa se implice active in implementarea

durabila a obiectivelor propuse in plan.

C.1. Identificarea si evaluarea impactului direct si indirect

Obiectivul principal al retelei ecologice europene Natura 2000 consta in asigurarea pe termen lung a

„ statutului de conservare favorabila” pentru speciile si/sau habitatele de interes comunitar la nivelul

fiecarui sit desemnat.

Desi legislatia specifica nu defineste in mod clar termenul de „statut de conservare favorabila”,

Romaniei ii revine obligatia de a raporta periodic catre Comunitatea Europeana, cu privire la indeplinirea

acestui obiectiv. Indicatorii obiectivi si cantitativi cu privire la statutul unei specii intr-o anumita zona sunt

marimea si distributia populatiei din cadrul sitului.

Impactul direct este aferent fazei de executie si consta in modificari fizice ale cadrului natural

actual, inerente implementarii oricarui proiect din domeniul constructiilor.

Zonele asupra carora se resimte impactul sunt restranse, punctuale, limitate si nu va exista un impact

care sa se manifeste pe intreaga zona analizata pentru investitie.

Impactul direct consta in afectarea definitiva sau temporara a unor suprafete de teren prin efectuarea

lucrarilor de decopertare, recopertare.

Realizarea lucarilor de constructie nu influenteaza negativ decat intr-o mica masura stabilitatea

populatiilor de amfibieni, pasari sau mamifere din habitatele invecinate, avand in vedere impactul

antropizat existent deja in zona, precum si suprafata redusa a planului.

Este de asteptat ca, in aceasta perioada de timp, fauna de interes comunitar sa se retraga mai mult sau

mai putin, in functie de caracteristicile etologice ale fiecarei specii in parte. Aceasta retragere temporara

nu va conduce la reducere de efective populationale si nici la modificarea statutului de conservare al

acestora la nivelul siturilor ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul

Razim-Sinoe.

Suprafata de teren ocupata temporar in perioada de constructii va fi renaturata dupa finalizarea

investitiei.

Impactul indirect este rezultatul activitatilor de transport al materialelor de constructii, utilajelor,

deseurilor si personalului in vederea sustinerii etapelor de amenajare si constructie.

Nivelul rezultat este moderat, deoarece aceste activitati presupun un deranj nesemnificativ pentru

arealul tranzitat. Se considera ca zgomotul produs de activitatea utilajelor de constructii nu va deranja

speciile prezente, decat intr-o mica masura. Impactul indirect se poate manifesta asupra speciilor de pasari

rapitoare, care isi stabilesc arealul de vanatoare pe terenul pe care se suprapune planului si care nu vor mai

avea la dispozitie resursa trofica, fiind nevoite sa se indrepte spre zonele invecinate, care sa le satisfaca

necesarul de hrana.



of 126


Impactul direct/ indirect poate fi caracterizat succint conform matricii din tabelul nr. 19.

Tabel nr. 19 Matricea evaluarii cumulate a impactului direct-indirect pe termen scurt, mediu si

lung

Impact Termen scurt Termen Mediu Termen lung

Direct Indirect Direct Indirect Direct Indirect

Singular

Activitati de

demolare,

constructie,

amenajare

Activitati de

transport

materiale,

utilaje,

personal

Turism,

locuire

Activitati de

transport

rutier

Turism,

locuire

Activitati

de transport

rutier

Concluzie: Impactul direct si indirect al implementarii planului urbanistic analizat se considera a fi

redus, atat pentru habitatele cat si pentru speciile pentru care a fost instituita aria protejata pe care se

suprapune planul. Totodata, mentionam faptul ca, in cadrul amplasamentului analizat, nu au fost

identificate habitate si specii care sa necesite protectie speciala.

C.2. Identificarea si evaluarea impactului pe termen scurt sau lung

Impactul pe termen scurt se manifesta in timpul lucrarilor de constructie, prin organizarea de

santier, ce implica decopertari si recopertari, depuneri de praf pe aparatul foliar al plantelor. Acest impact

va inceta odata cu terminarea constructiilor. Impactul pe termen scurt, aferent fazei de executie, este

estimat la cca. 12 de luni/ autorizatie de constructie. De precizat faptul ca este posibil ca nu toate lucrarile

de constructie sa fie demarate concomitent, ceea ce va determina o diminuare considerabila a intensitatii

impactului pe termen scurt, dar va prelungi durata.

In timpul executiei lucrarilor efectul zgomotului asupra biodiversitatii este limitat la efectul asupra

faunei.

Astfel, zgomotul se manifesta in principal datorita functionarii utilajelor necesare realizarii lucrarilor

de constructie. Se considera ca zgomotul produs de activitatea utilajelor de constructii nu va deranja

speciile prezente, decat intr-o mica masura. Este de asteptat ca in aceasta perioada de timp fauna de interes

comunitar sa se retraga mai mult sau mai putin, in functie de caracteristicile etologice ale fiecarei specii in

parte. Aceasta retragere temporara nu va conduce la reducere de efective populationale si nici la

modificarea statutului de conservare al acestora la nivelul sitului Natura 2000.

Asa cum s-a mentionat si anterior, impactul aferent fazei de constructie este echivalent in aceasta

situatie cu impactul pe termen scurt, datorita depunerilor de praf si generarii zgomotului, acesta incheindu-

se odata cu terminarea lucrarilor.

Transportul materialelor de constructii ca si lucrarile de constructie reprezinta surse de zgomot si

praf cu efecte asupra speciilor de flora si fauna. Avand in vedere conditiile din zona amplasamentului, si

anume: zona cu vanturi ce asigura totodata o buna dispersie pentru orice tip de poluare atmosferica, se

considera ca praful degajat nu va conduce la perturbari ale proceselor fiziologice si biochimice ale



of 126


vegetatiei din zonele limitrofe, iar speciile posibil prezente in zona planului se vor deplasa in zonele

invecinate.

Zgomotul produs si prezenta elementelor noi in zona de implementare a planului vor determina

indepartarea temporara a exemplarelor de fauna ce utilizeaza zona analizata pentru hranire, catre zonele

invecinate atat din interiorul cat si din afara amplasamentului. Datorita esalonarii lucrarilor se apreciaza

ca zgomotul si deranjul temporar al speciilor se va efectua punctual si limitat.

Implementarea planului pe termen lung nu va afecta semnificativ habitatele si populatiile speciilor

de interes comunitar, singurul impact fiind cel de ocuparea terenurilor si schimbarea folosintei actuale pe

suprafetele ocupate definitiv.

Se consideră că impactul pe termen scurt va apărea in fazele de realizare a planului prin lucrari de

executie (lucrari de constructii, organizare de santier, lucrari de decopertare, etc.), activitati specificate in

obiectivele investiei.

Astfel, un exemplu de impact pe termen scurt il poate servi deranjul, in general, al speciilor de

avifauna, cauzat de executia lucrarilor de constructie (ex. zgomotul provenit de la instalatiile si utilajele

folosite etc.). Din speciile de avifauna identificate in zona de studiu, intalnite pe sol sau pe vegetatie ce pot

fi afectate de un astfel tip de impact, amintim de paseriforme, cum sunt: Corvus corone cornix, Passer

montanus, la fel si pe o suprafata mai redusa – speciile de pasari acvatice: Larus cachinnans, Egretta

garzetta etc. Este bine cunoscuta adaptabilitatea acestor specii la ecosistemele antropice, acestea gasind

habitat favorabil chiar si in marile aglomeratii urbane, prin urmare nu se estimeaza un impact negativ

asupra acestora.

Astfel, zgomotul si deranjul provocate de activitatile de executie a planului, nu vor afecta

semnificativ habitatele specifice acestora; totodata, nu vor deteriora baza trofica, nu vor schimba modul de

viata sau comportamentul lor, deoarece speciile respective se caracterizeaza printr-o mobilitate sporita,

deplasandu-se cu usurinta in diverse zone pentru procurarea hranei, pentru odihna si reproducere.

Impactul asupra altor specii de pasari, cum sunt cele acvatice (Egretta garzetta, Ardea cinerea, Larus

cachinnans, Larus ridibundus s.a.) este redus, deoarece acestea doar tranziteaza zona de studiu in cautare

de hrana, fara a stationa pe amplasament pentru hranire, odihna sau reproducere.

Impactul pe termen scurt in faza de constructie, cat si de exploatare a obiectivului de investitie va

influenta nesemnificativ speciile de flora si fauna din zona de amplasament deoarece, dupa cum s-a

mentionat anterior, pe suprafata studiata nu au fost semnalate specii de flora si vegetatie de importanta

conservativa, nici specii rare, iar speciile de fauna identificate, datorita mobilitatii si gradului inalt de

adaptabilitate la noile conditii de mediu, se vor deplasa pe suprafetele invecinate cu conditii de mediu

similare.

Impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat in perioada de operare

In perioada de operare, activitatea de locuire (permanenta/ turistica/ de odihna), precum si traficul

aferent, vor fi principalele surse de poluare. Si in prezent in zona se desfasoara traficul auto, avand in

vedere apropierea de drumul de exploatare, cat si accesul la obiectivele de investitii din zona. Traficul

rutier este practicat de catre localnici. Astfel, estimam ca planul pentru amenajarea zonei va avea un

impact redus asupra faunei din zona avand, in vedere cele prezentate mai sus.



of 126


In acest sens, avantajul realizarii planului consta in realizarea unei dezvoltari urbane controlate, cu

principii de dezvoltare durabila integrata, ceea ce va contribui la:

dezvoltarea turismului controlat in zona;

promovarea utilizării durabile a resurselor generate de ecosistemele naturale;

reconstructia ecologică a zonelor degradate de impactul activitătilor umane;

aprecierea de catre vizitatori a valorilor naturale, motivarea conservarii lor;

noi taxe si impozite ce vor fi platite la bugetul local;

constientizarea localnicilor referitor la conservarea si valorificarea patrimoniului natural si

cultural.

Impactul aferent in faza de operare, asa cum s-a precizat mai sus, consta in disturbarea fonica

generata de traficul rutier, trafic care exista si in prezent. Spre deosebire de traficul rutier existent, acesta

se poate amplifica dupa implementarea planului, dar avand in vedere avantajele implementarii planului

prezentate mai sus, consideram ca acest tip de impact nu va afecta statutul de conservare a niciuneia dintre

speciile de interes comunitar pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000.

C.3. Identificarea si evaluarea impactului din faza de constructie, de operare si de

dezafectare

Transportul materialelor de constructii, precum si lucrarile de constructie in sine, reprezinta surse de

zgomot si praf, cu efecte asupra speciilor de flora si fauna.

Avand in vedere conditiile din zona amplasamentului, adica o zona cu vant, avand o deschidere larga

si totodata cu o buna dispersie a poluantilor atmosferici, consideram ca praful nu va conduce la o

perturbare a proceselor fiziologice ale plantelor, iar speciile posibil prezente in zona planului se vor

deplasa in zonele invecinate pe perioada de maxima intensitate a lucrarilor de constructie.

In perioada de constructie, se vor lua masuri organizatorice in ceea ce priveste emisiile de praf, prin

stropierea permanenta in zona fronturilor de lucru, utilizarea unor echipamente antifonice etc.

In ceea ce priveste transportul pe drumul existent, in perioada de operare acesta nu va produce o

schimbare a activitatilor desfasurate in prezent. Dimpotriva, imbunatatirea caiilor de acces, ecologizarea

zonei si punerea in valoare a acesteia din punct de vedere natural va duce la valorificarea potentialului

turistic al zonei.

Cu privire la perioada de dezafectare a planului nu se poate face o predictie exacta, avand in vedere

faptul ca existenta unui astfel de plan este, practic, nelimitata.

Impactul in faza de constructie

Impactul direct. Constructia obiectivului implica un impact direct si asupra speciilor situate pe locul

si in imediata vecinatate a executiei lucrarilor de decopertare.

In faza de executie, unele specii de fauna (pasari, mamifere etc.), ce nu reprezinta specii prioritare si

nu necesita masuri speciale de conservare, vor fi afectate direct si pe perioada redusa de activitatile

realizate prin plan.



of 126


Amintim aici de speciile Corvus sp., Passer montanus, Sturnus vulgais etc. intalnite pe sol. Acestea

se vor deplasa in zonele invecinate obiectivului de investie, unde vor gasi conditii similare de mediu cu

cele din perimetrul studiat. Dupa definitivarea lucrarilor de constructie, speciile enumerate se vor putea

adapta ecosistemelor antropice.

In ceea ce priveste alte specii de pasari care s-au identificat doar in zbor, fara a se opri pentru

hranire, odihna sau reproducere pe amplasament, implementarea planului nu va produce influente

negative semnificative asupra acestora

In functie de obiectivele si parametrii tehnici ai planului, suprafetele de teren vor fi supuse unui

impact permanent, pe toata durata existentei investitiei. Considerăm, totusi, că pierderea de habitate

naturale va fi minima si nu va influenta semnificativ biodiversitatea perimetrului.

Impactul indirect. Acest impact se referă la modul in care biodiversitatea din zonele invecinate va fi

influentată pe intreaga perioadă de constructie a obiectivului de investitie.

Astfel, un factor de stres asupra speciilor de fauna, in timpul lucrarilor de executie il poate constitui

zgomotul provenit de la instalatiile si utilajele folosite (de ex: buldozer, excavator, autobasculante). In

aceste conditii speciile de fauna (nevertebrate, vertebrate) se vor deplasa in zonele invecinate obiectivului.

Acest impact este tranzitoriu (temporar) deoarece, o dată cu incetarea activitătilor de santier,

biodiversitatea din zonele imediat invecinate va reintra in parametrii normali de existentă.

Avand in vedere structura vegetatiei, precum si componenta faunistică de pe amplasamentul

planului analizat, consideram că impactul asupra biodiversitătii va fi nesemnificativ si se exercita doar la

nivel local, iar pentru diminuarea impactului se vor aplica masuri de reducere a acestuia.

Zgomotul si vibratiile. Sursele principale de zgomot sunt reprezentate de lucrarile de executie,

organizare de santier, lucrari de executie cale acces, lucrari de excavatie, circulatie mijloace de transport

etc., care vor avea caracter punctual si temporar.

Emisiile în aer si în apă. Sursele de poluare a atmosferei, caracteristice activitatatii de executie vor fi

reprezentate de functionarea utilajelor de decopertare a solului, de excavare, circulatia transportului auto

etc. (gaze de esapament de la motoarele utilajelor).

Mijloacele de transport vor fi incărcate fără a se depăsi valoarea maximă admisă. Pe drumul de acces

viteza de circulatie va fi redusă pentru a se evita antrenarea prafului existent si formarea norilor de praf.

Impactul in faza de operare Nu se preconizeaza un impact semnificativ asupra biodiversitatii,

deoarece speciile de fauna se vor retrage temporar in zonele invecinate obiectivului, iar vegetatia nu

prezintă valoare conservativă. După incheierea fazei de executie, fauna locală si din zonele invecinate va

reintra in ritmul normal de vietuire.

Totusi, atragem atentia asupra unor factori precum zgomotul si vibratiile, respectiv emisiile in aer si

apă, care in anumite situatii pot avea un impact negativ asupra conditiilor de mediu si, implicit, asupra

biodiversitatii din zona.

Impactul in faza de inchidere

Nu este prevazuta o faza de inchidere. In cazul in care se va decide, totusi, acest lucru, lucrarile de

demolare trebuie realizate cu respectarea stricta a unui plan de management al deseurilor, precum si cu

masuri de diminuare a emisiilor de particule sedimentabile/ in suspensie.



of 126


C.4. Identificarea si evaluarea impactului rezidual

Ca urmare a implementarii unor masuri specifice de reducere a impactului planului asupra habitatelor

si speciilor de interes comunitar, pentru care a fost desemnat situl Natura 2000 ROSCI0065 si ROSPA

0031, masurile recomandate in cadrul sectiunii Identificarea si descrierea masurilor de reducere a

impactului, consideram ca nivelul impactului rezidual va corespunde impactului minim pe care un astfel

de proiect il poate genera.

Se apreciază ca nu se va inregistra un impact permanent, care să influenteze speciile din zonă.

Pentru speciile de pasari prezente in zona precum si pentru amfibieni si reptile, impactul va fi redus,

deoarece acestea vor evita zona in timpul lucrarilor de constructie si se vor adapta noilor ecosisteme.

In acest sens, prin delimitarea zonei de lucru, prin restrangerea la minim a suprafetei ocupate de

organizarea de santier, prin interzicerea sub orice forma a depozitarii pe amplasament a oricaror substante

care au potential de a polua solul sau apa, precum si ca urmare a folosirii de utilaje cat mai silentioase in

vederea diminuarii disturbarii fonice a faunei de interes comunitar din zona, se va asigura minimizarea

degradarii temporare a suprafetelor de habitate din vecinatatea amplasamentului.

C.5. Identificarea si evaluarea impactului cumulativ

Impactul cumulativ este definit ca reprezentand efectul unui grup de activitati/ actiuni cu incidenta

asupra unei suprafete sau a unei regiuni, a caror relevanta asupra mediului in semnificatie singulara este

lipsita de importanta, insa in asociere cu alte activitati, inclusiv cele previzionate a se realiza in viitor,

poate conduce la aparitia unui impact semnificativ.

Avand in vedere faptul ca zona amplasamentului (ca de altfel intreaga suprafata a comunei Corbu

cuprinsa in perimetrul rezervatiei Biosferei Delta Dunarii) se afla in zona de dezvoltare durabila, asa cum

a fost stabilit de catre ARBDD, prin strategia de dezvoltare a comunei Corbu s-a avut in vedere o

dezvoltare a comunitatii locale, ţinand cont de noile tehnologii, de mediul natural, mediul uman,

amenajarea teritoriului etc.

Astfel, conform art. 39 din Regulamentul rezervatiei,

“În zonele de dezvoltare durabilă se pot desfăşura, în baza acordurilor, autorizaţiilor de mediu şi

a permiselor emise de Administraţia rezervaţiei, următoarele activităţi:

a) activităţi economice pentru valorificarea resurselor naturale regenerabile (pescuit şi recoltarea

altor specii acvatice, recoltarea stufului şi a altor specii vegetale de interes, pescuit sportiv şi de

recreere, vânătoare, păşunat, recoltarea fânului, exploatarea masei lemnoase, apicultură,

recoltarea ciupercilor şi a plantelor medicinale, cultivarea terenurilor inundabile etc.), turism,

precum şi alte activităţi economice specifice zonei (acvacultură, agricultură, silvicultură,

creşterea animalelor, transport naval şi rutier, prestări de servicii în concordanţă cu normele de

protecţie şi conservare a patrimoniului natural al Rezervaţiei etc.

…………………………………………………………………………………………………..



of 126


j) activităţi de investiţii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea

principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative

semnificative asupra biodiversităţii.

k) alte activităţi tradiţionale efectuate de comunităţile locale”.

In anul 2007, comuna Corbu a fost inclusa, alaturi de alte 13 localitati, in Zona Metropolitana

Constanta, prima structura administrativa de acest tip din Romania, ce se doreste a fi un instrument

administrativ eficient in scopul promovării unor proiecte comune de dezvoltare integrată a zonei şi de

atenuare a discrepanţelor de dezvoltare dintre localităţi, un facilitator privind atragerea investiţiilor şi a

Fondurilor Structurale, o platformă de colaborare intre unităţile administrativ-teritoriale componente şi un

nucleu de dezvoltare a serviciilor publice. Potrivit unui studiu realizat de specialişti in domeniul

dezvoltării urbane de pe plan local, impreună cu experţi O.M.A. – Divizia Europa Centrală şi de Est, Zona

Metropolitană Constanţa va atrage in următorii 10 – 15 ani investiţii de peste 30 de miliarde de euro. Cele

mai importante investiţii vor fi in sectorul imobiliar, urmand cele in infrastructură, turism şi comerţ. De

asemenea, investiţii importante, de peste 4,5 miliarde de euro, vor fi angrenate şi in industrie şi servicii, in

aceste sectoare urmand a fi create peste 15000 de noi locuri de muncă.

Avand in vedere potentialul turistic si de dezvoltare remarcabil al zonei, insuficient valorificat in

prezent, coroborat cu disfunctionalitatile prezente (lipsa sistemelor de distributie apa, a serviciului de

gestionare a deseurilor, a cailor de acces amenajate), se impune o reglementare de ansamblu a intregii

zone, astfel incat asezarile umane să constituie modele de dezvoltare a comunităţilor umane, în armonie cu

mediul natural.

Urmand tendinta de evolutie a zonei, precum si tinand cont de recomandarile din planurile de

dezvoltare locale, privind incurajarea turismului si extinderea retelelor de utilitati, Primaria Corbu a inclus

intreaga zona situata pe partea estica a DJ 226 in proiectul de dezvoltare urbana, urmand ca beneficiarii

proiectelor sa fie, totodata, investitori pentru intreaga infrastructura de utilitati a zonei (alimentare cu apa

potabila, epurare si evacuare ape uzate, coletarea deseurilor etc).

Pentru aprecierea impactului investitiei asupra biodiversitatii a fost luat in calcul efectul cumulat al

acesteia cu alte proiecte aprobate sau in curs de aprobare (figura 10) in zona amplasamentului studiat.

Intrucat situl se intinde pe o suprafata mare, stabilirea activitatilor este foarte dificila, de acea ne-am

limitat doar la suprafata pe care se realizeaza planul si vecinatati, in limita administrativa a comunei

Corbu.



of 126


Figura 10 Localizarea altor planuri aprobate/ in curs de aprobare in vecinatate

Dupa cum se poate observa, suprafata aferenta proiectelor aprobate/ in curs de aprobare in vecinatatea

amplasamentului analizat este considerabil mai mare decat cea aferenta prezentului PUZ. Existenta unui

impact cumulativ cu toate proiectele de dezvoltare urbana aferente zonei nu poate fi negata, dar nici

estimata eficient, avand in vedere faptul ca nu sunt cunoscute in totalitate prevederile celorlalte planuri.

Se poate afirma faptul ca, in situatia aprobarii tuturor planurilor de dezvoltare aflate in desfasurare,

regimul intregii zone va fi modificat, astfel incat vom asista la formarea unei aglomerari urbane, ce va

inlocui, treptat, zona agricola a comunei Corbu.

O astfel de modificare majora a utilizarii teritoriale va avea, deopotriva, efecte negative si benefice

asupra zonei; diminuarea efectelor negative si accentuarea avantajelor acestui tip de dezvoltare pot fi

controlate doar prin colaborarea autoritatilor locale si a investitorilor publici/ privati, pentru asigurarea

maximului de beneficii, cu un minim de compromisuri.

Avand in vedere diminuarea activitatilor agricole in zona, atat datorita dezinteresului localnicilor

pentru aceste tipuri de activitati, precum si datorita restrangerii tipurilor de activitati ce pot fi desfasurate

in zona (eliminarea ingrasamintelor chimice, restrictionarea utilizarii utilajelor mecanizate), exista riscul



of 126


instaurarii, pe terenurile nevalorificate, a habitatelor ruderale, cu specii lipsite de valoare economica/

ecologica, ce pot deteriora habitatele pentru care a fost desemnata zona, cunoscut fiind caracterul invaziv

al acestora.

De asemenea, lipsa unor reglementari clare pentru zona de plaja situata in vecinatate, lipsa drumurilor

de acces strict delimitate, precum si lipsa utilitatilor, coroborat cu practicarea unui turism dezorganizat, a

dus la deteriorarea zonei si la degradarea partiala a habitatelor ce ar trebui protejate.

Avand in vedere interesul crescand al turistilor si investitorilor pentru zona analizata, stabilirea unor

reguli urbanistice clare vine in intampinarea necesitatilor de dezvoltare ecologica, astfel incat autoritatile

implicate, cunoscand deficientele zonelor urbane deja existente in interiorul rezervatiei, pot face

recomandari/ impune conditii pentru dezvoltarea durabila a zonei.

In acelasi timp, trebuie subliniat efectul pozitiv major pe care il va prezenta modificarea regimului

urbanistic al zonei, prin stabilirea unei zone tampon de mare importanta intre zona industriala, aflata in

zona sudica, si zonele strict protejate ale rezervatiei, situate in partea nordica.

Complexul industrial Petomidia, situat la cca. 900 m S fata de amplasamentul planului analizat, a fost

infiintat in anul 1975 (Combinatul Petrochimic Midia Năvodari) pe o platformă de 480 hectare. A

cunoscut o extindere si tehnologizare continua, ajungand, in momentul de fata, sa fie formata in principal

dintr-o rafinarie si o uzia petrochimica, cu o capacitate maximă de prelucrare a țițeiului de 4,8 milioane de

tone/an.

Pe latura estica, amplasamentul planului se invecineaza cu o alta platforma industriala importanta, si

anume Baza Industriala De Conducte Submarine, Midia –Navodari (BICS), infiintata in anul 1983, in

scopul realizarii conductelor de legatura intre platformele marine si terminalul petrolier si de gaze Midia

Navodari.

Putem afirma, conform datelor prezentate, faptul ca in zona se desfasoara activitati industriale de cel

putin 40 ani. Chiar si in conditiile utilizarii celor mai performante tehnologii productive, Platforma

industriala a avut si va continua sa aiba o puternica influenta asupra zonelor invecinate. Tocmai de aceea,

nu poate fi neglijata contributia implementarii planurilor de dezvoltare urbanistica al zonei la realizarea

unei zone de tampon, care va ingreuna dispersia poluantilor atmosferici catre zona de nord a rezervatiei,

ce cuprinde zonele strict protejate, deosebit de importante pentru cuibaritul speciilor avifaunistice pentru

care acestea au fost desemnate.

O asezare urbana de asemenea dimensiuni (considerand suprafetele cumulate ale planurilor aprobate/

aflate in lucru) va cuprinde, obligatoriu, organizarea de spatii verzi, atat individual, pe fiecare lot

construibil, cat si la nivel de ansamblu (parcuri, perdele perimetrale drumurilor de acces etc).. Aceste zone

vor cuprinde preponderent specii ierboase, dar si arbori si arbusti. Locuintele vor pastra specificul local,

cu un regim de inaltime redus. Atat vegetatia inalta (arbori, arbusti), cat si constructiile in sine, vor

constitui bariere in calea propagarii zgomotelor/ vibratiilor/ mirosurilor/ diferitelor emisii, intr-un mod

mult mai eficient decat in situatia prezenta. In acelasi timp, amenajarea parcurilor (posibilitatea realizarii

unor helestee naturale) poate favorizarea instalariea (in pasaj/ pentru hranire) unor specii care acum nu au

fost identificate in zona.

Principala inflenta negativa a oricarei asezari urbane este data de intensificarea traficului rutier.

Totusi, trebuie subliniat faptul ca in zona nu sunt prevazute imobile de tip „bloc de apartamente”, ci vor fi



of 126


intalnite preponderent locuinte individuale/ familiale si pensiuni tuistice. Pentru intreaga zona, POT este

redus la 40%, prin urmare mai mult de jumatate din suprafata aferenta fiecarui plan urbanistic va fi alocata

cailor de acces si spatiilor verzi. De asemenea, avand in vedere faptul ca planurile urbanistice zonale se

afla in diferite etape de elaborare/ aprobare, precum si faptul ca locuintele nu vor fi construite simultan, se

estimeaza o perioada totala de implementare de cca. 5-10 ani, prin urmare impactul va fi treptat, lasand

zonei timp de acomodare la noua situatie.Prin cumularea proiectelor a fost posibila demararea procedurii

de extindere in zona a retelelor de alimentare cu apa si canalizare, una dintre deficientele majore ale zonei.

Prin prisma acestor perspective, suprafata redusa a zonei de implementare a planului analizat,

raportata la suprafata totala a ariei protejate, ramane un argument important, luat in considerare pentru

afirmarea unui impact redus in raport cu integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar si

avifaunistic, tinand cont aici de structura si de obiectivele de conservare ale acesteia, cat si de masurile

propuse pentru reducerea impactului. Impactul cumulativ al proiectelor existente/ in curs de aprobare in

zona nu poate fi estimat cu exactitate, avand in vedere lipsa informatiilor suficiente pentru celelalte

proiecte, de anvengura mai mare, dar se poate afirma ca impactul pozitiv va fi mai important decat cel

negativ, in conditiile aplicarii masurilor specifice de diminuare a impactului si de protejare a habitatelor

specifice rezervatiei

C.6. Evaluarea semnificatiei impactului

C.6.1. Procentul din suprafata habitatului ce va fi pierdut prin implementarea planului

si Procentul din suprafata habitatului folosite pentru necesitatile de hrana,

odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar

Ca urmare a implementarii planului estimam ca nu se vor pierde habitate de interes prioritar.

Conform literaturii de specialitate, principalele efecte pe care le poate avea o constructie asupra

pasarilor si de care trebuie tinut cont sunt:

perturbarea;

pierderea de habitat;

efectul de bariera.

Perturbarile in acest caz vor avea caracter redus, fiind determinate de prezenta utilajelor in cadrul

santierului, prezenta activitatii umane, atat in perioada de constructie, cat si ulterior. In general perturbarea

se produce in zonele lipsite total de activiatate umana inainte de implementare planului, situatie care nu se

aplica amplasamentului analizat.

Perturbarea posibila a speciilor de pasari si pierderea habitatelor a fost analizata luand in considerare

locurile de cuibarit, hranire si odihna in functie de specie si sezonul in care aceasta este prezenta.

Amplasamentul strict pe care se va realiza implementarea planului nu este perceput ca fiind o

preocupare majora pentru pasarile de interes comunitar. Infrastructura nou creata implica pierderi reduse

de habitat, care pot reveni ulterior la starea initiala, avand in vedere dotarile propuse prin plan.



of 126


Habitatele de cuibarit ale speciilor de pasari rapitoare sunt reprezentate de obicei de paduri, iar in

zona amplasamentului studiat nu exista astfel de habitate decat la o distanta destul de mare de zona de

studiu.

Avand in vedere cele de mai sus, consideram ca impactul este redus asupra speciilor de pasari

rapitoare cuibaritoare din cadrul retelei Natura 2000.

C.6.2. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar

Planul propus, nu fragmenteaza habitatele terestre de interes comunitar prezente in zona PP conform

Listei habitatelor si speciilor pentru care a fost declarat situl ROSCI 0065 si ROSPA 0031. Desfasurarea

limitata a amprentei, lipsa unei suprapuneri cu habitate de interes prioritar tinand cont de capacitatea

locomotorie inalta a speciilor ce fac obiectul protectiei, reprezinta argumente ce exclud posibilitatea

inducerii unei fragmentari semnificative la nivel de peisaj, sau a unei fragmentari locale in masura de a

periclita speciile protejate.

In perioada construirii imobilelor se va deranja covorul vegetal datorita deplasarii utilajelor si prin

depozitarea temporara a pamantului excavat. Exista posibilitatea formarii de depozite de pamant excavate

cat si aparitia unor scurgeri de hidrocarburi de la utilajele de excavare. Acesta din urma vor fi preluate de

catre executant si transportate pentru decontaminare la un operator specializat.

Dupa terminarea lucrarilor, lucrarea in sine nu va afecta mai mult decat in prezent divesitatea

biologica specifica si calitatea mediului natural.

Concluzie: Amplasamentul planului nu creaza zone de influenta inchise care sa reprezinte bariere

continue in masura de a crea o bariera de fragmentare. De asemenea, nu sunt afectate nici un fel de

habitate prioritare, deoarece, la cercetarea pe teren, nu au fost identificate astfel de habitate.

Durata sau persistenta fragmentarii: Corelat cu aspectele tratate la anterior, consideram acest

indicator ca fiind nerelevant din punct de vedere al evaluarii impactului planului asupra faunei de interes

conservativ din perimetrul sitului Natura 2000.

Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturala

protejata de interes comunitar.

Perturbarea faunei de interes comunitar trebuie inteleasa ca fiind o disturbare/ tulburare ca urmare a

producerii de zgomote, vibratii, a deplasarii utilajelor si oamenilor. Disturbarea nu afecteaza parametrii

fizici ai unui sit, aceasta afecteaza in mod direct speciile si de cele mai multe ori este limitata in timp

(zgomot, surse de lumina etc.). Intensitatea, durata si frecventa elementului disturbator sunt parametrii ce

trebuie luati in calcul.

Zgomotul in timpul perioadei de constructie difera de alte surse din urmatoarele motive:

este cauzat de multe tipuri de echipamente;

efectele adverse vor fi temporare, deoarece operatiile dureaza un timp scurt si se desfasoara

de regula, in perioada zilei.

Se recomanda utilizarea unor utilaje de constructie silentioase.



of 126


Durata perturbarii speciilor de interes comunitar in faza de constructie a obiectivelor prpuse in PUZ

este estimata la 12 luni.

Durata perturbarii speciilor de interes comunitar in faza de operare este nelimitata, insa avand in

vedere prezenta cailor de acces in zona, consideram ca acest tip de impact nu va afecta statutul de

conservare al niciuneia dintre speciile de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl Natura 2000.

C.6.3. Schimbari in densitatea populatiei

Prin implementarea obiectivelor planului densitatea populatiilor de fauna nu va fi influentata,

speciile identificate nu vor fi reduse numeric; in ceea ce priveste suprafata de vegetatie ce va fi

decopertata(pajiste) si vegetatia specifica terenurilor umede si nisipoase, aceasta va fi afectata punctiform

prin indepartarea unei suprafete reduse, insa structura si functionalitatea populatiilor acestora nu vor fi

afectate, avand in vedere suprafata totala a acestora la nivelul sitului si suprafata cu care se suprapune

planul, in densitatea populatiilor speciilor de interes comunitar identificate ca prezente sau potential

prezente in zona amplasamentului planului.

C.6.4. Scara de timp pentru inlocuirea speciilor /habitatelor afectate de implementarea

proiectelor

Acest indicator nu este relevant pentru evaluarea impactului planului asupra speciilor si habitatelor

de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl Natura 2000 ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA

Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe. Pentru imbunatatirea aspectului peisagistic se vor amenaja

spatii verzi, cu specii adaptate la conditiile pedologice ale zonei.

C.7. Indicatori chimici cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau alte

resurse naturale care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii de

interes comunitar

In perioada de functionare, indicatorii chimici cheie care pot reflecta calitatea apelor uzate de tip

fecaloid-menajer sunt cei prevazuti de NTPA 002 (HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind

conditiile de descarcare in mediul acvatic al apelor uzate, modificata si completata prin HG nr. 352/2005 ).

Masurile de reducere / eliminare a impactului sunt individualizate pentru fiecare categorie de

impact identificat, asfel incat sa asigure o reducere la minim pana la eliminarea impactului vizat. Titularii

planului sunt responsabili de monitorizarea implementarii masurilor de reducere si vor face alocatiile

bugetare necesare.



of 126


C.8. Evaluarea impactului proiectului/ planului propus

Avand in vedere faptul ca planul corespunde regimului local de dezvoltare a zonei, pecum si faptul

ca nu va exista un impact semnificativ negativ de mediu, nu au fost luate in calcul amplasamente

alternative.

In acelasi timp, tendinta actuala de degradare a terenului poate avea urmari cu un impact cel putin de

aceeasi dimensiune cu cel determinat de implementarea P.U.Z. analizat, avand in vedere ca terenurile

utilizate in trecut intensiv in agricultura si lasate neingrijite ajung sa contribuie la raspandirea unor specii

invazive rezistente si cu capacitate mare de populare a terenurilor, care vor secatui resursele solului si vor

acapara habitatele speciilor valoroase economic.

Managementul rezervatiei situate in zona urmareste mentinerea interactiunii armonioase a omului cu

natura prin protejarea diversitatii habitatelor si peisajului marin, promovand pastrarea folosintei

traditionale a apelor marine din jur, incurajarea si consolidarea activitatilor, practicilor si culturii

traditionale ale populatiei locale.

Dezvoltarile imobiliare, atat timp cat sunt facute in contextul principiilor de dezvoltare durabila, atat

ca amplasare, cat si ca functionalitate, nu pot fi considerate activitati cu impact negativ semnificativ

asupra mediului inconjurator.



of 126


D. MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI

Impactul infrastructurilor de turism este bifazat, diferentiindu-se tipurile de impact pe termen scurt,

asociate cu faza de executie si cele pe termen lung din faza de operare.

D.1. Masuri de reducere a impactului in perioada de executie

Pentru protectia ecosistemelor terestre si acvatice se vor amplasa bariere fizice imprejurul

organizarilor de santier, pentru a nu afecta si alte suprafete decat cele necesare constructiei si de asemenea

pentru a proteja vegetatia din zona.

Pentru a reduce /elimina pe cat posibil impactul direct, din perioada de executie, generat asupra

vegetatiei, se va avea grija ca, prin activitatile specifice de santier, sa nu se raspandeasca speciile alohtone

invazive, iar cele identificate pot fi chiar eliminate, fiind considerate factori negativi care afecteaza

structura habitatelor naturale.

Apreciem ca impactul potential asupra zonelor analizate se va limita la faza de executie si va avea

grad de manifestare direct, insa vor fi prevazute si aplicate toate masurile necesare reducerii impactului,

pentru a elimina, pe cat posibil efectele generate:

se va interzice degradarea habitatelor, ruperea plantelor, capturarea speciilor de fauna etc. de

catre personalul de lucru;

utilizarea utilajelor si tehnicilor performante, mai silentioase si cat mai nepoluante posibil;

protectia vegetatiei in frontul de lucru impotriva dispersiei si depunerii pe suprafata

invelisului foliar a particulelor in suspensie;

evitarea generarii deseurilor toxice (carburanti lichizi, uleiuri, vopseluri etc.). In cazul in care

exista scurgeri accidentale, acestea vor fi eliminate prin aplicarea materialelor absorbante,

ulterior inlaturate din amplasament prin intermediul societatilor abilitate;

colectarea selectiva a deseurilor si eliminarea din amplasament prin societati specializate;

la finalizarea etapei de executie suprafetele afectate vor fi aduse la starea initiala sau la o

stare cat mai apropiata de aceasta, utilizand metode de refacere neinvazive asupra habitatelor

si speciilor vegetale.

In perioada de executie, se recomanda urmatoarele:

nu se vor amenaja depozite de materiale, materii prime, deseuri in apropierea cursurilor de

apa;

depozitele nu se vor amenaja direct pe sol, ci pe platforme betonate/balastata, in vederea

evitarii poluarii solului si a apei freatice;

se va asigura semnalizarea santierului cu panouri de avertizare pentru a oblige conducatorii

auto sa reduca viteza, in zona lucrarilor, si sa acorde atentie sporita circulatiei pentru a se

evita accidentare riveranilor care se deplaseaza pe drumurile de legatura;



of 126


antreprenorul are obligatia sa asigure mentinerea curata a drumurilor utilizate pe perioada

executiei;

se vor amenaja puncte de curatare a pneurilor utilajelor si vehiculelor;

utilajele vor fi periodic verificate din punct de vedere tehnic in vederea cresterii

performantelor;

alta posibilitate de limitare a emisiilor de substante poluante provenite de la utilaje consta in

folosirea de utilaje si camioane de generatie recenta, prevazute cu sisteme performante de

minimizare si retinere a poluantilor in atmosfera;

pentru limitarea disconfortului iminent ce apare in perioada de constructie a locuintelor

turistice(mai ales pe timpul verii) se vor alege trasee optime pentru vehiculele ce deserversc

santierul, mai ales pentru cele care transporta materiale de constructie ce pot elibera in

atmosfera particule fine; dasemenea, transportul acestor materiale se va face pe cat posibil

acoperit;

elaborarea de planuri si grafice de lucru care sa tina seama de timpii de rulare si punere in

opera a materialelor de acoperire, corelandu-se programele de lucru ale bazelor de productie,

cu cele ale utilajelor din amplasamentul lucrarilor; de asemenea se va tine seama de prognoza

meteo pentru zona respectiva, eliminandu-se astfel posibilitatea rebutarii sarjelor de material

deja preparat ca urmare a descarcarii acestuia si nepunerii in opera in timp util;

procesele tehnologice care produc mult praf, cum este cazul umpluturilor de pamant, vor fi

reduse in perioadele cu vant puternic sau se va realiza o umectare mai intensa a suprafetelor;

drumurile de santier vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu apa pentru a se

reduce praful;

la sfarsitul unei saptamani de lucru, se va efectua curatenia fronturilor de lucru, cu care

ocazie se vor evacua deseurile, se vor stivui materialele, se vor alinia utilajele etc;

reconstructia ecologica a zonelor afectate de lucrari cu respectarea tuturor normelor legale

(replantarea in alte locatii, refacerea portiunilor afectate cu nucleul de specii original;

deseurile rezultate din activitatea zilnica desfasurata in cadrul Organizarilor de santier si a

punctelor de lucru sunt colectate in pubele tipizate amplasate in locuri special destinate

acestui scop.

Masuri de reducere a impactului pentru amfibieni si reptile:

respectarea perioadelor de reproducere pentru speciile de amfibieni si reptile;

reducerea suprafetelor de sol perturbate sau ocupate definitiv;

reducerea perturbării mediului prin emisii de praf, poluanti atmosferici, ape uzate, deseuri;

reducerea perturbării speciilor protejate de reptile prin emisii de zgomot si vibratii (lucrari de

constructii-montaj, zgomotul provenit de la utilajele de constructie (de ex. autobasculante,

betoniere, excavatoare);

interzicerea capturarii, izgonirii si distrugerii speciilor de reptile de catre personalul de

exploatare;



of 126


inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de reptile

identificate in zona;

desfasurarea activitătilor din cadrul perimetrului pe suprafetele strict necesare;

respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create);

reparatia utilajelor in service-uri specializate etc.

Masuri de reducere a impactului asupra speciilor de pasari

evitarea executarii de lucrari in perioada de reproducere si de cuibarit a speciilor; lucrarile se

vor executa intr-un ritm cat mai rapid pentru a reduce durata in care sunt supuse la stress

componentele biotice. Daca in zonele adiacente implementarii planului, vor fi identificate

cuiburi active de pasari, acestea vor fi mutate la indicatiile specialistilor;

inspectarea periodică a amplasamentului in eventualitatea depistarii exemplarelor speciilor de

păsări identificate in zona;

inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea prezentei eventualelor cuiburi de

pasari;

interzicerea capturarii, izgonirii si distrugerii speciilor de pasari, in cazul depistarii acestora,

de catre personalul aferent santierului;

folosirea de tehnologii si echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate;

circulatia pe drumuri se va face cu viteza redusa in vederea limitarii emisiilor de praf;

colectarea deseurilor menajere prin inlaturarea acestora de pe amplasament pentru a nu atrage

speciile de fauna, inclusiv efectivele de păsări aflate in zonă (de ex. pescarusi, ciori etc.);

legislatia de mediu prevede necesitatea furnizarii unui plan de monitorizare a mediului cu

indicarea componentelor de mediu ce urmeaza a fi monitorizate si indicatorilor monitorizati,

organizatiilor responsabile si a periodicitatii, din timpul fazelor de executie, in scopul

identificarii, intr-o etapa cat mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate de

implementarea planului si luarii masurilor de remediere necesare. Se va pune accent pe

monitorizarea factorului biodiversitate, in special pe mentinerea statutului favorabil de

conservare pentru toate speciile. Rezultatele acestei monitorizari a factorului biodiversitate

vor fi sintetizate in rapoarte semestriale care vor fi inaintate Administratiei Rezervatiei

Biosferei Delta Dunarii pe toata durata de executie.

D.2. Masuri de prevenire si reducere a impactului in perioada de operare

Daca analizam avantajele obtinute in urma realizarii acestui plan, raportandu-ne la situatia actuala, se

constata beneficii nete in ceea ce priveste imbunatatirea conditiilor de mediu, datorita faptului ca vor fi

create premisele ecologizarii zonei si mentinerii ulterioare intr-o buna stare de conservare, prin stoparea

depozitarii necorespunzatoare a deseurilor.

Problemele cu care se confruntă mediul rural in domeniul gestionării deseurilor menajere au un

impact major asupra societătii, reprezintă o amenintare directă la adresa sănătătii si au un efect advers



of 126


asupra protectiei mediului inconjurator. Cel mai adesea, in localitătile rurale, deseurile menajere sunt

depozitate in conditii improprii atat la nivelul gospodăriilor, cat si la nivelul localitătilor. Acest lucru

determina afectarea mediul inconjurător, in special solul, vegetatia, apele de suprafată din imediata

vecinatate. O parte din aceste deseuri sunt resturi menajere nedegradabile ceea ce face improprie utilizarea

terenurilor pe care sunt depozitate.

Datorita faptului ca emisiile rezultate din activitatile legate de realizarea planului nu vor avea valori

superioare valorii limita de protectie a ecosistemelor, conform Ordinului 592/2002 nu sunt necesare

masuri speciale de protejare a ecosistemelor din punctul de vedere al emisiilor de poluanti.

Se interzice:

orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate in

mediul lor natural, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

perturbarea intentionată in cursul perioadei de reproducere, de crestere, de hibernare si de

migratie;

deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionată a cuiburilor si/sau ouălor din natură;

deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;

detinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vanarea si/sau capturarea

acestora.

D.3. Alte aspecte relevante pentru conservarea speciilor si/sau habitatelor de interes

comunitar

1. Se interzice afectarea de catre infrastructura temporara, creata in perioada de desfasurare a

planului, a altor suprafete decat cele pentru care a fost intocmit prezentul studiu.

2. Santierul, pasajele de acces provizoriu si toate suprafetele a caror invelis vegetal a fost afectat, vor

fi renaturate adecvat si redate folosintei lor initiale, sub atenta indrumare a unui specialist in domeniu,

pentru a se evita posibilitatea introducerii de specii noi in aria vizata de plan.

3. Se interzice depozitarea de materialelor de constructie si a deseurilor in afara perimetrului de lucru

alocat.

4. Se va evita amplasarea directa pe sol a materialelor de constructie si a deseurilor, depozitarea

temporara a acestora se va face doar dupa ce suprafetele destinate au fost impermeabilizate cu folie de

polietilena.

5. Se interzice circulatia autovehiculelor in afara drumurilor trasate pentru functionarea santierului

(drumuri de acces, drumuri tehnologice), in scopul minimizarii impactului de orice natura, asupra

habitatelor/speciilor pentru care a fost declarat SCI si SPA.

6. Constructorul se va obliga sa foloseasca numai utilaje silentioase pentru a evita disturbarea

speciilor de pasari si mamifere prezente in zona.

7. Pentru a evita disturbarea pasarilor din zona, lucrarile se vor efectua pe esalonat.

8. Indiferent de modificarile de plan ce pot sa apara in timpul lucrarilor constructive , se vor respecta

masurile din prezentul studiu.



of 126


9. Reconstructia ecologică cat mai grabnică a spatiilor afectate prin acoperire (copertare) cu covor

vegetal ierbos in toate suprafetele libere.



of 126


E. METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE

SI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE

Realizarea evaluării adecvate a fost solicitată in cadrul procedurii de emitere a Avizului de mediu

derulată de către autoritatiile competente, in conformitate cu prevederile ordinului MMP nr. 135/2010.

Studiul de evaluare adecvată a fost realizat conform metodologiei indicată in Ordinul MMP nr.19/2010

pentru aprobarea ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potentiale ale planurilor sau

proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.

1. Etapa de documentare: a fost realizată consultarea bibliografiei de specialitate cu privire la

informatii relevante legate de distributia habitatelor si speciilor de interes comunitar la nivelul SCI Delta

Dunarii si SPA Delta Dunarii Complexul Razim Sinoe, precum si la preferintele de habitat ale speciilor,

aspecte de ecologie, etologie, vulnerabilităti etc. Au fost compilate toate informatiile existente despre zona

studiată;

2. Etapa de planificare si pregătire: a fost realizată o planificare a actiunilor desfăsurate, atat in

teren (faza de colectare a datelor), cat si la birou (faza de prelucrare, analiză si faza finală decizională);

3. Etapa de colectarea a datelor din teren: a fost una dintre cele mai importante etape deoarece de

natura si corectitudinea datelor colectate pe teren depind rezultatele studiilor si implicit si atingerea

obiectivelor propuse. In vederea acumulării de date din teren a fost străbătut amplasamentul vizat de plan

pe toată lungimea, avandu-se in vedere identificarea de specii de interes comunitar pentru care au fost

desemnate siturile Natura 2000.

Pentru a avea informatii cat mai detaliate privind zona studiata, etapa de colectare a informatiilor

din teren a fost desfasurata in mai multe etape, incepand cu luna mai 2014 si pana in luna aprilie 2015,

pentru a cuprinde diferitele perioade de migratie si pentru a avea o priveliste de ansamblu asupra

biodiversitatii locale.

4. Etapa de prelucrare si analiză a datelor. Ulterior desfăsurării etapei de colectare a informatiilor

din teren acestea au fost centralizate, analizate si corelate cu informatiile legate de natura proiectului, in

scopul evaluării potentialului impact asupra habitatelor si speciilor de interes comunitar si in vederea

stabilirii eventualelor măsuri necesare pentru evitarea sau diminuarea acestui impact.

Metodele de studiu al florei si vegetatiei

Metodele utilizate au avut un caracter de recunoastere, de inventariere a tipurilor de vegetatie, a

speciilor din zona de interes si au constat in:

inventarierea florei din zona vizată si imprejurimi;

colectarea de material vegetal in cazul speciilor dificil de identificat direct pe teren;

realizarea de imagini foto pentru stabilirea identitatii taxonomice sau, după caz, in vederea

identificării in laborator, cu ajutorul determinatoarelor de specialitate;

identificarea habitatelor/asociatiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice;



of 126


determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate in teren, realizarea

listei de plante.

Inventarierea speciilor de plante din zonele vizate s-a realizat pe transecte itinerante astfel incat să

fie acoperită o suprafată cat mai mare si s-a efectuat periodic, astfel incat să fie surprinse toate stadiile de

vegetatie si cat mai multe specii posibile. Folosind datele colectate in teren s-a intocmit inventarul florei,

de asemenea s-au inregistrat date privind fenologia plantelor.

Metodele si perioadele in care s-au realizat studiile asupra speciilor de flora si fauna observate

pe perimetrul studiat si vecinatati

In ceea ce priveste studiul faunei, acesta s-a realizat in perioada anului 2014-2015. S-a intocmit un

plan de monitorizare, astfel incat să se poată asigura o continuitate a colectării datelor, precum si corelarea

acestora cu cele deja existente. Astfel s-au evidentiat toate particularitătile zonei, precum si detaliile

referitoare la populatiile de animale prezente in cadrul amplasamentului, in functie de grupul taxonomic

de care apartin, precum si de perioada in care acestea sunt prezente.

Observatii vizuale directe si colectari de probe

S-au realizat observatii directe asupra florei si faunei din zona de amplasament a planului,

inregistrandu-se aspectele fenologice ale speciilor de plante si asociatii vegetale, cat si ale speciilor de

fauna (nevertebrate si vertebrate). Identificarea speciilor s-a realizat stabilindu-se anumite

puncte/suprafete de observatii, pe perioada de vegetatie a speciilor de flora, in perioadele de cuibarit si

migratie de primavara a avifaunei, notandu-se locatia si efectul inregistrat.

S-au efectuat prelevari de probe (exemplare de plante), realizarea de fotografii, cu scopul de a le

determina ulterior incadrarea taxonomica.

Metode de studiu al faunei

In ceea ce priveste fauna, s-a intocmit un plan de monitorizare, astfel incat să se poată asigura o

continuitate a colectării datelor precum si corelarea acestora cu cele deja existente.

Astfel s-au evidentiat toate particularitătile zonei precum si detaliile referitoare la populatiile de

animale prezente in cadrul amplasamentului, functie de grupul taxonomic de care apartin precum si de

perioada in care acestea sunt prezente.

Studiul de teren a cuprins perioada de vara 2014, lunile mai-iunie. S-au efectuat cate 2-3 vizite in

zona perimetrului studiat si imediata vecinatate a amplasamentului. Studiul s-a efectuat folosind metoda

transectelor. Animalele au fost identificate in mare majoritate prin observatii directe. Observarea speciilor

de mamifere s-a desfasurat in perioada de vara (iunie-august), in zona de interes, dar si in zonele

invecinate. Metodele utilizate in studiul mamiferelor: puncte fixe, transecte.

Inregistrarea avifaunei in diferite aspecte sezoniere - perioada de cuibarit (mai-iunie). Identificarea

speciilor, aprecierea efectivelor, a distributiei lor etc.; observarea speciilor de pasari in perioada migratiei

de primavara (martie-aprilie) si toamna (septembrie-noiembrie).



of 126


Metode de studiu al avifaunei

Metoda punctelor fixe si a transectelor. Această metodă implică deplasarea intr-un anumit loc

(punct) si inregistrarea păsărilor observate din acel loc pe o anumită perioadă de timp.

Distanta dintre punctele fixe diferă in functie de speciile de păsări. Astfel, pentru păsările mici

distanta poate fi pană in 150 m, iar pentru speciile mai mari, mai mobile si in special pentru studiul in

ecosisteme deschise, distantele variază intre 350-400 m.

Utilizarea transectelor presupune deplasarea observatorului de-a lungul lor si inregistrarea

păsărilor pe ambele laturi ale transectului. Pozitionarea transectelor nu se face in functie de anumite repere

sau după preferinta observatorului (de ex. de-a lungul potecilor, a unui mal de rau etc., care se pare că ar

avea multe păsări), acestea fiind pozitionate fără legătură cu distributia păsărilor. Astfel, datele inregistrate

pot fi extrapolate si pentru alte sectoare ale aceluiasi ecosistem. Lungimea transectelor depinde in mare

măsură de timpul necesar de estimare a unui esantion, cat si de numărul ecosistemelor cercetate. Cel mai

lung traseu parcurs de observator intr-o zi nu trebuie să depăsească 10 km. Pentru evaluări mai precise

sunt recomandate transecte de cca 4 km.

Numărarea în cadrul sau lângă aglomerări de păsări. Numărarea păsărilor in locurile de odihnă

sau colonii implică de obicei numărarea tututror păsărilor prezente, a celor care vin si pleacă din adăpost.

Distanta de la observator la adăpost va varia de asemenea: in general cu cat e mai mare adăpostul, cu atat

trebuie să stea observatorii mai departe pentru a nu fi coplesiti de păsările pe care le vor număra. Se poate

acoperi intrega circumferintă a cercului sau doar o portiune din ea. Trebuie cunoscută proportia din

intreaga circumferintă care e acoperită.

Numărarea/căutarea cuiburilor. Un studiu ornitologic se poate concentra si asupra cuiburilor,

deoarece disponibilitatea acestora poate limita mărimea populatiei si apoi cuiburile sunt caracteristice

speciei si relativ usor de găsit. Comportamentul tipic al păsărilor (intoarcerea la cuib, jocurile nuptiale si

cantecul) poate fi folosit pentru a calcula numarul de perechi din zonă



of 126


F. ALTERNATIVELE PLANULUI

Nu au fost luate in calcul amplasamente alternative pentru implementarea planului, acest plan

urbanistic reprezentand solutia de dezvoltare propusa de proprietarii terenului, cu sprijinul autoritatilor

locale.

Au fost analizate, pe parcursul evaluarii, alternative pentru alimentarea cu apa si evacuarea apelor

uzate, si anume foraje de adancime, respectiv bazine vidanjabile. Ambele solutii nu au fost considerate

fezabile ca masuri de dezvoltare durabila, prin urmare solutia ce corespunde celor mai bune practici a fost

participarea tuturor titularilor proiectelor d in zona de dezvoltare la extinderea retelelor utilitare in zona.

Ca masuri temporare, cu aprobarea autoritatilor implicate, in etapa de proiect tehnic, se poate propune

utilizarea temporara a acestor solutii, in situatia in care locuintele vor fi definitivate inaintea finalizarii

lucrarilor de extindere a retelelor de utilitati.



of 126


G. MONITORIZARE

Calendarul implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului

Recomandăm monitorizarea implementării măsurilor de reducere a impactului planului asupra

speciilor si habitatelor de interes comunitar identificate ca fiind prezente sau potential prezente in zona

amplasamentului planului (conform tabelului nr. 20), monitorizare care sa se faca de către o persoana

specializata.

Acestui specialist ii va reveni obligatia de a monitoriza implementarea planului in toate fazele de

executie stipulate si de a evalua modul in care vor fi respectate/implementate măsurile de reducere a

impactului stabilite prin actele de reglementare si prin avizul structurii de administrare a Rezervatiei

Biosferei Delta Dunarii. Rezultatele monitorizării implementării planului vor fi predate administratorului

Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

Desi nu se poate stabili un calendar al implementării planului, consideram că in perioada de executie

in teren este necesară evaluarea implementării planului si monitorizarea aplicării măsurilor de reducere a

impactului cu o frecventă in general lunară, dar care să asigure surprinderea tuturor etapelor de executie.

Tabel nr. 20 Calendarul implementarii monitorizarii

Nr.

crt. Masura de reducere

Momentul aplicarii

Responsabili Observatii In perioada

de

constructie

In perioada

de operare

1.

Se interzice afectarea de catre

infrastructura temporara, creata

in perioada de desfasurare a

planului, a altor suprafete decat

cele pentru care a fost intocmit

prezentul studiu

x x

- titular

- constructori

- responsabil

organizare de

santier;

- proprietarii

terenurilor

- organizarea de santier va

fi localizata in limitele

amplasamentului

reglementat prin plan;

- deseurile vor fi

depozitate in locuri

special amenajate

2.

Lucrarile de constructie se vor

efectua, pe cat posibil, in afara

intervalului 15 mai – 15 iulie,

pentru a evita posibilitatea unui

impact asupra speciilor de pasari

pentru care au fost declarate

siturile din vecinatate

x -

- titular

- constructori

- responsabil

organizare de

santier

- lucrarile ce nu implica

utilaje de mare tonaj/

activitati generatoare de

zgomot la un nivel

ridicat pot fi efectuate si

in acesta perioada

3.

Santierul, caile de acces

provizorii si toate suprafetele

al caror invelis vegetal a fost

afectat vor fi renaturate adecvat

si redate folosintei lor initiale

x

- titular

- constructori

- responsabil

organizare de

santier;

- se recomanda

colaborarea cu un

specialist in domeniu,

pentru a se evita

posibilitatea introducerii

de specii noi in aria



of 126


Nr.

crt. Masura de reducere

Momentul aplicarii

Responsabili Observatii In perioada

de

constructie

In perioada

de operare

vizata de plan

4. Se interzice depozitarea

deseurilor in afara perimetrului x x

- titular

- constructori

- responsabil

organizare de

santier;

- proprietarii

terenurilor

- se va implementa un

sistem de colectare

selectiva a deseurilor,

iar acestea vor fi

predate societatilor

autorizate

5.

Se interzice circulatia

autovehiculelor in afara

drumurilor trasate pentru

functionarea santierului

x -

- titular

- constructori

- responsabil

organizare de

santier;

-

6.

Se va achizitiona material

absorbant pentru inlaturarea

pierderilor accidentale de

produse petroliere

x -

- titular

- constructori

- responsabil

organizare de

santier;

-

7.

Constructorul se va obliga sa

foloseasca numai utilaje

silentioase, pentru a evita

disturbarea speciilor de pasari si

mamifere prezente in zona

x

- titular

- constructori

- responsabil

organizare de

santier;

-

8.

Se recomanda plantarea unor

specii de arbori/ arbusti

autohtoni, pentru a favoriza

dezvoltarea unor habitate

asemanatoare celor din ariile de

protectie desemnate

- x proprietari

se recomanda colaborarea

cu un specialist in

domeniu, pentru a se evita

posibilitatea introducerii

de specii noi in aria vizata

de plan

8.

Indiferent de modificarile de

plan ce pot aparea in timpul

lucrarilor de constructie, se vor

Respecta masurile din prezentul

studiu

x x

- titular

- constructori

- responsabil

organizare de

santier;

- proprietarii

terenurilor

acestea pot fi completate

cu masurile impuse de

autoritatile ce vor fi

implicate in aurizarea

lucrarilor de constructie

Pentru reducerea impactului asupra biodiversitatii a fost intocmit un plan de monitorizare (tabel nr.

21).



of 126


Monitorizarea este implementata cu respectarea unui set de norme legislative: planificarea folosirii

terenului, proceduri de control a poluarii etc. Rolul monitorizarii consta in a evidentia daca functionarea

unui obiectiv respecta conditiile impuse la momentul aprobarii sale. Programul de monitorizare va trebui

sa fie coordonat cu măsurile de minimizare aplicate in timpul implementarii planului si anume:

sa furnizeze feedback pentru autoritatile de mediu si pentru autoritatile de decizie despre

eficienta măsurilor impuse;

sa identifice necesitatea initierii si aplicarii unor actiuni inainte sa se produca daune de mediu

ireversibile.

Tabel nr. 21 Plan de monitorizare pentru biodiversitate

Nr

crt Faza

Factor de

mediu

Unde este

monitorizat

parametrul

Parametrii Când este

monitorizat

Responsabil de

măsurare

1. Executie Biodiversitate

In zonele sensibile

pentru specii de flora

(unde vor avea loc

decopertari,

recopertari)

Starea

conservativa a

habitatelor de

interes

comunitar

Gradul de

prezenta al

speciilor de

interes

comunitar

Lunar

Responsabil mediu

din partea

constructorului

Echipa de experti

desemnati sau

biolog

2. Executie Biodiversitate In zona

amplasamentului

Frecventa

speciilor de

pasari de interes

comunitar

Stare de

conservare

specii

de pasari

Lunar

Responsabil mediu

din partea

constructorului

Echipa de experti

desemnati sau

biolog

Planul de monitorizare a biodiversitătii are scopul de a furniza o bază pentru evaluarea pe timp

indelungat a statutului biodiversitătii in zonă si eficacitatea implementării măsurilor de protectie.

Perioada de timp pentru monitorizare (tabel nr. 22):

ianuarie–decembrie pentru habitatele din zona planului, specii de flora salbatica, speciile

sedentare de specii salbatice, inclusiv cele protejate;

aprilie-sptembrie pentru nevertebrate terestre, reptile, amfibieni si lilieci;



of 126


Tabel nr. 22 Perioadele de realizare a monitorizarii biodiversitatii

Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Noi. Dec.

Amfibieni

Pasari

Reptile

Mamifere

Nevertebrate

terestre

Legenda

Perioada optima

Perioada favorabila

Monitorizarea florei si vegetatiei

Metodele utilizate vor avea un caracter de recunoastere, de inventariere a tipurilor de vegetatie, a

speciilor din zona de interes si vor consta in:

inventarierea florei din zona vizată si imprejurimi;

colectarea de material vegetal in cazul speciilor dificil de identificat direct pe teren;

realizarea de imagini foto pentru stabilirea identitatii taxonomice sau, după caz, in vederea

identificării in laborator,sau cu ajutorul determinatoarelor de specialitate;

identificarea habitatelor/asociatiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice;

determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate in teren, realizarea listei

de plante.

Se vor colecta date despre structura biocenozei (tip de vegetatie, specii rare, plante vasculare), date

despre functiile biocenozei (dinamica populatiilor, relatie ierbivore/ plante, fenologie, expansiune /

regresie) si despreimpactul asupra biocenozei (activităti antropice, factori climatici, măsuri de conservare).

Inventarierea speciilor de plante din zonele vizate se va realiza pe transecte itinerante, astfel incat să

fie acoperită o suprafată cat mai mare. Ca urmare a vizitelor in teren, se va realiza inventarul complet al

florei si se vor efectua periodic (circa 2-3 zile / lună in perioada de vegetatie), astfel incat să fie surprinse

toate stadiile de vegetatie si cat mai multe specii posibile. De asemenea, se vor inregistra date privind

fenologia plantelor.

Fisele de observatii in teren vor contine: date de sistematica a speciilor, abundenta, dominanta,

fenologie etc. (tabel nr. 23).

Tabelul nr. 23 Fisa de observatii pentru vizitele pe teren

Specia Taxon Abundenta Dominanta Fenologie Observatii



of 126


Monitorizarea faunei

In ceea ce priveste fauna, se va intocmi un plan de monitorizare, care va cuprinde metodele de lucru

pentru monitorizarea perimetrului exploatarii, astfel incat să se poată asigura o continuitate a colectării

datelor, precum si corelarea acestora cu cele deja existente.

Se vor colecta date despre structura biocenozei (comunităti de animale, specii rare, endemic, mod de

distribuire, morfologie), date despre functiile biocenozei (migratiune, expansiune/ regresie, relatie

ierbivore/ plante, hibidrizare), impactul asupra biocenozei: factori climatici, poluare, resurse de hrană.

Astfel se vor putea evidentia toate particularitătile zonei, precum si detaliile referitoare la populatiile

de animale prezente in cadrul amplasamentului, in functie de grupul taxonomic de care apartin precum si

de perioada in care acestea sunt prezente.

Monitorizarea avifaunei

Pentru pasari este recomandabil ca in cadrul fiecarui stagiu de monitorizare sa fie alocat un numar

suficient de zile de colectare a datelor care sa cuprinda toate etapele unui stagiu.

Echipa de monitoring va fi compusă din specialist/specialisti care vor pune la punct tehnica

adecvată de cercetare si modalitatea de prelucrare a datelor pentru cuantificarea impactului produs asupa

pasarilor de investitia realizata.

Beneficiarul este direct responabil de dezvoltarea, coordonarea si implementarea planului de

monitoring, avand are obligatia de a contracta serviciile de specialitate personalului calificat pentru

evaluarea calitatii elementelor de biodiversitate, ce se impun a fi monitorizate.

Rapoartele de monitorizare se vor prezenta in termenele stabilite de autoritatea competenta din

domeniul protectiei mediului, respectiv Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.



of 126


CONCLUZII

Prin planul urbanistic analizat se popune dezvoltarea unui ansamblu rezidential, concretizat prin 7

loturi individuale, cu suprafete finale cuprinse intre 337 si 1020 m2. Pe amplasament nu vor fi desfasurate

activitati de productie, iar pentru asigurarea utilitatilor este prevazuta extinderea retelelor existente. Nu

sunt avute in vedere exploatari ale resurselor locale.

Planul Urbanistic Zonal “Introducere in intravilan (trup izolat) si parcelare teren pentru construirea

unui ansamblu rezidential (locuire si dotari aferente)”, comuna Corbu, judetul Constanta, parcela A

610/31, sola 117” este situat interiorul sitului Natura 2000 ROSPA0031 Delta Dunării si Complexul

Razim, in imediata vecinatate a sitului Natura 2000 ROSCI0065 Delta Dunării., la limita sudica a

rezervatiei, in zona de dezvoltare durabila. Cele mai apropiate zone cu protectie integrala ale rezervatiei se

afla la cca. 21 km distanta de obiectivul analizat, fiind vorba de Grindul Chituc si zona Istria-Sinoe.

Perimetrul de amplasare a investitiilor este alcatuit din habitate slab reprezentate, atât din punct de

vedere floristic cât si faunistic. Amplasamentul este situat în vecinătatea platformei petroliere Midia

Navodari si a Platformei industriala Petroconst, pe terenuri care nu prezintă o mare importantă din punct

de vedere avifaunistic, zona fiind una agricola/industriala. Avand in vedere acest regim de utilizare a

terenului, activitatile desfasurate nu au favorizat dezvoltarea unor habitate naturale, care sa permita

aclimatizarea unor specii de plante spontane/ animale locale. In situatia data, atat pe suprafata de teren

analizata, cat si in imediata vecinatate, nu sunt prezente specii de plante protejate, intalnindu-se exclusiv

culturi agricole si specii de plante sagetale si ruderale, caracteristice zonelor arabile.

Zona nu include habitate cu regim special de protectie, caracteristice Rezervatiei Biosfera Deltei

Dunarii si nici nu exista spatii/ zone propice pentru cuibarit pentru pasarile migratoare pe

amplasament.

Ca urmare a monitorizarilor de teren efectuate, în zona de studiu (perimetrul amplasamentului +

zone adiacente) au fost obtinute urmatoarele rezultate:

au fost identificate 35 de specii de pasari oaspeti de vara, majoritatea fiind specii comune cu

o larga raspândire în cadrul tabloului avifaunistic din Delta Dunarii; majoritatea speciilor

identificate reprezinta exemplare care au tranzitat în zbor perimetrul de studiu,

nereprezentând specii care cuibaresc în cadrul zonei de studiu;

nu au fost identificate cuiburi/ exemplare apartinand speciilor de pasari cuibaritoare pentru

care este important situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim –

Sinoe, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului pe amplasament;

singurele specii de pasari care cuibaresc în zonele invecinate sunt lebada de vara (Cygnus

olor), lisita (Fulica atra) – ambele specii la o distanta de peste 400 m, in apropierea

mediului acvatic, lacarul mare (Acrocephalus arundinaceus), gugustiucul (Streptopelia

decaocto), rândunica (Hirundo rustica), lastunul de casa (Delichon urbica), codobatura



of 126


alba (Motacilla alba), si vrabia de câmp (Passer montanus), toate aceste specii având o

raspândire larga si uniforma pe tot teritoriul deltei, dar si al României, si în procent de

aproximativ 90% reprezentând specii de pasari foarte comune, adaptate habitatelor

antropizate;

nu au fost identificate colonii ale unor pasari de mari dimensiuni, precum coloniile mixte de

stârci, egrete, cormorani, si nici colonii mixte ale unor pasari precum chirele, chirighitele si

pescarusii sau colonii de soimuleti de seara, fapt confirmat si de numarul si frecventa relativ

reduse ale acestor specii de pasari ca exemplare in pasaj;

pasarile care ierneaza pe teritoriul Deltei Dunarii nu au fost identificate pe amplasament,

zona putand fi, cel mult, tranzitata de populatii mici de gâste care se pot deplasa dinspre

locurile traditionale de hranire si odihna reprezentate de complexul lagunar Razim – Sinoe.

nu au fost identificate specii de amfibieni, avand in vedere faptul ca pe amplasamentul

studiat nu exista zone umede, care sa asigure habitatul propice hranirii si reproducerii

acestora;

pe teren nu au fost identificate reptile.

Modul de realizare a planului a fost analizat prin raportare la Obiectivele de conservare a ariei

naturale protejate de interes comunitar, stabilite prin Planul de Management al Rezervatiei Biosferei

Delta Dunarii. Avand in vedere regimul si modul de executare a lucrarilor ce se vor desfasura pe

amplasament, modul de asigurare a utilitatilor, precum si faptul ca intregul amplasament nu cuprinde

habitate potejate, specifice Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, consideram ca planul se incadreaza in

obiectivele de management ale rezervatiei, asigurand administrarea intereselor economice si sociale ale


Pentru diminuarea impactului, atat in etapa de constructie, cat si in etapa de functionare, este

necesara implementarea recomandarilor prezentate pe parcursul acestui studiu, ce includ (dar fara

a fi limitate):

interzicerea degradarii habitatelor, ruperii plantelor, capturarii speciilor de fauna etc.;

utilizarea utilajelor de constructie si tehnicilor performante, mai silentioase si cat mai

nepoluante posibil;

protectia vegetatiei in frontul de lucru impotriva dispersiei si depunerii pe suprafata

invelisului foliar a particulelor in suspensie;

evitarea generarii deseurilor toxice (carburanti lichizi, uleiuri, vopseluri etc.); in cazul in care

exista scurgeri accidentale, acestea vor fi eliminate prin aplicarea materialelor absorbante,

ulterior inlaturate din amplasament prin intermediul societatilor abilitate;

colectarea selectiva a deseurilor si eliminarea din amplasament prin societati specializate;

aducerea la starea initiala (sau la o stare cat mai apropiata de aceasta) a suprafetele afectate,

utilizand metode de refacere neinvazive asupra habitatelor si speciilor vegetale;

evitarea amenajarii depozite de materiale, materii prime, deseuri in apropierea cursurilor de

apa;

interzicerea deversarii de materii prime, materiale, deseuri in paraurile si canalele din zona

amplasamentului;



of 126


depozitele nu se vor amenaja direct pe sol, ci pe platforme betonate/balastata, in vederea

evitarii poluarii solului si a apei freatice;

semnalizarea santierului cu panouri de avertizare pentru a obliga conducatorii auto sa reduca

viteza, in zona lucrarilor, si sa acorde atentie sporita circulatiei pentru a se evita accidentarea

riveranilor care se deplaseaza pe drumurile de legatura;

antreprenorul are obligatia sa asigure mentinerea curata a drumurilor utilizate pe perioada

executiei;

amenajarea punctelor de curatare a pneurilor utilajelor si vehiculelor;

verificarea tehnica periodica a utilajelor, in vederea cresterii performantelor;

folosirea de utilaje si camioane de generatie recenta, prevazute cu sisteme performante de

minimizare si retinere a poluantilor in atmosfera;

pentru limitarea disconfortului iminent ce apare in perioada de constructie a locuintelor

turistice (mai ales pe timpul verii) se vor alege trasee optime pentru vehiculele ce deserversc

santierul, mai ales pentru cele care transporta materiale de constructie ce pot elibera in

atmosfera particule fine; de asemenea, transportul acestor materiale se va face pe cat posibil

acoperit;

elaborarea de planuri si grafice de lucru care sa tina seama de timpii de rulare si punere in

opera a materialelor de acoperire, corelandu-se programele de lucru ale bazelor de productie

cu cele ale utilajelor din amplasamentul lucrarilor; de asemenea, se va tine seama de

prognoza meteo pentru zona respectiva, eliminandu-se astfel posibilitatea rebutarii sarjelor de

material deja preparat ca urmare a descarcarii acestuia si nepunerii in opera in timp util;

procesele tehnologice care produc mult praf, cum este cazul umpluturilor de pamant, vor fi

reduse in perioadele cu vant puternic sau se va realiza o umectare mai intensa a suprafetelor;

drumurile de santier vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu apa pentru a se

reduce praful;

la sfarsitul fiecarei saptamani de lucru se va efectua curatenia fronturilor de lucru, cu care

ocazie se vor evacua deseurile, se vor stivui materialele, se vor alinia utilajele etc;

reconstructia ecologica a zonelor afectate de lucrari cu respectarea tuturor normelor legale

(replantarea in alte locatii, refacerea portiunilor afectate cu nucleul de specii original);

deseurile rezultate din activitatea zilnica desfasurata in cadrul organizarilor de santier si a

punctelor de lucru sunt colectate in pubele tipizate amplasate in locuri special destinate

acestui scop.

se impune monitorizarea biodiversitatii in perioada de executie a lucrarilor.

Desi caracterul modificarilor datorate lucrarilor de constructie este ireversibil, integritatea zonelor

protejate este asigurata prin respectarea obiectivelor de conservare si prin mentinerea coerentei structurii

ecologice si a functiilor acesteia.

Ca urmare a evaluarii impactului planului asupra habitatelor si speciilor de interes comunitar din

perimetrul rezervatiei Delta Dunarii, corelat cu masurile de reducere a impactului recomandate,

consideram ca integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI0065 DELTA



of 126


DUNARII si ROSPA0031 DELTA DUNARII SI COMPLEXUL RAZIM-SINOE nu vor fi afectate

de planul propus deoarece:

1.Nu se reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes

comunitar;

2.Nu se fragmenteaza habitatele de interes comunitar;

3.Nu are impact negativ asupra factorilor care determina mentinerea starii favorabilede

conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar;

4.Nu produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia ariilor

naturale protejate de interes comunitar

In concluzie, estimam ca realizarea planului nu va influenta negativ functiile ecosistemelor

prezente la nivelul sitului de importanta comunitara si nici a sitului de importanta avifaunistica.



of 126


BIBLIOGRAFIE

Barnea M., Papadopol C. – Poluarea si Protectia mediului, Editura Stiintifica si Enciclopedica,

Bucuresti, 1975;

Berca M. – Ecologie Generala si Protectia Mediului, Ed. Ceres, Bucuresti, 2000;

Bleahu M. – Ecologie-natura-om, Editura Metropol, Bucuresti, 1998;

Botnariuc N., Tatole – V. Cartea rosie a vertebratelor din Romania, Academia Romana, Muzeul

National de Istorie Naturala”Grigore Antipa”, Bucuresti, 2005;

Botnariuc N., A.Vădineanu – Ecologie, Ed. Didactică si pedagogică, Bucuresti, 1982;

Cogălniceanu D., Aioanei F., Bogdan M. – Amphibians from Romania. Determination keys. Ed. Ars

Docendi, Bucuresti, 2000;

Combroux, I, Thiry E., Toia T. – Caiet de habitate si specii – fise pilot, Editura Balcanic, Timisoara,

2007;

Donita N., Popescu A., Pauca Comanescu M., Mihailescu S., Biris I. A. – Habitatele din Romania, vol.

I si II, Editura Tehnica Silvica, Bucuresti, 2005;

Donită N. si colab. – Habitatele din Romania. Modificări conform amendamentelor propuse de

Romania si Bulgaria la Directiva Habitate, Ed. Tehnică Silvică, Bucuresti, 2006;

Gafta D, Mountford O. – Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din Romania, Ed.

RISOPRINT, Cluj Napoca, 2000;

Gomoiu, M., T., Skolka, M. 2001 – Ecologie si metodologii pentru studii ecologice, Ovidius University

Press, Constanta, 2001;

Hamlyn Guide – Păsările din Romania si Europa, Determinator ilustrat, Societatea Ornitologică

Romană, ISBN 0600599647, 1999;

Heath F.M., Evans M.I. – Important Bird Areas in Europe. Priority sites for conservation, vol. I si II,

Bird Life International, London, 2000;

Munteanu, D. – Metode de evaluare a abundentei păsărilor, Publicatiile Societătii Ornitologice

Romane nr. 10, Cluj, 2000;

Munteanu, D. – Atlasul păsărilor clocitoare din Romania, Ed. Societătii Ornitologice Romane, Cluj,

2002;

Oltean, M.; Negrean, G.; Popescu, A.; Roman, N.; Dihoru, Gh.; Sanda, V.; Mihăilescu, S. – Lista rosie

a plantelor superioare din Romania, in Studii, sinteze, documentatii de ecologie, PI, 1994;

Petre Gastescu, Mircea Oltean – Ecosystems of the Romanian Danube Delta Biosphere Reserve;

Petrescu, M. – Dobrogea si Delta Dunarii. Conservarea florei si habitatelor. Tulcea., 2007;

Prodan I., Buia Al. – Flora mică ilustrată a Romaniei, Ed. Agro-Silvică, Bucuresti, 1966;

Rudescu L. – Migratia păsărilor, Ed. Stiintifică, Bucuresti, 1958;

Rugină, R., Mititiuc, M. – Plante ocrotite din Romania, Ed. Universitătii ” Alexandru Ioan Cuza” Iasi,

2003;



of 126


Sanda, V.; Popescu, A.; Stanciu, D.A. – Structura cenotică si caracterizarea ecologică a fitocenozelor

din Romania, Ed. CONPHIS, 2001;

Stugren B. – Bazele ecologiei generale, Editura Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1982;

Sutherland, W., J., Newton, I., Green, E., E.. – Bird Ecology and Conservation – A Handbook of

Techniques. Oxford University Press, 2005;

Managing Natura 2000 sites: The provisions of Article 6 of the ‘Habitats’ Directive 92/43/EEC

Planul de Management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunării;

Strategia Deltei Dunării pentru perioada 2011-2015, Guvernul Romaniei.

Master Plan ARBDD

Plan local de actiune pentru mediu al judetului Tulcea

Regulamentul rezervatiei Biosfera Delta Dunarii

http://maps.biodiversity.ro

http://www.ddbra.ro/

http://atlas.anpm.ro/Atlas

http://atlas.anpm.ro/Atlas

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA - ddbra.roA.10. Activitati ce vor fi generate ca rezultat al...

Documents

Transcript of STUDIU DE EVALUARE ADECVATA - ddbra.roA.10. Activitati ce vor fi generate ca rezultat al...