UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA

STUDIU DE CAZPRODUSUL: Berea Ursus Premium

Ruscan MarianaANUL II, Specializarea EAM

       Introducere     

Istoria este cea care autentifica valorile. Iar istoria celei mai bune beri a romanilor reprezinta mai mult decat o simpla traditie. Este

in primul rand o experienta acumulata,  in decursul anilor, o continua perfectionare dusa mai departe de pasiunea oamenilor.

Istoria celor peste 125 de ani a facut din Ursus un brand puternic, a desavarsit un gust unic, perfect echilibrat si a dat

calitatea recunoscuta a celei mai bune beri romanesti.Istoria  Ursus, "Regele Berii in Romania": o valoare cladita in

timp.Inceputurile berii Ursus se inregistreaza in 1878. La aceasta

data, fabrica de bere din Cluj producea deja bere sub blazonul ursului.

Cerintele pietei     

URSUS Breweries, subsidiară a grupului SABMiller plc, este al doilea mare producător de bere de pe piaţa românească cu o cota de piata anuală

estimată la 35%. URSUS Breweries deţine în acest moment 4 fabrici de bere, cu o capacitate totală de peste 3 milioane de hectolitri şi aproximativ 1.300 de

angajaţi. Compania işi desfăşoară activitatea în Cluj-Napoca, Timişoara, Buzău, Braşov şi Tunari.Acest produs se adreseaza categoriilor de persoane

cu varsta peste 18 ani. Berea Ursus are cerere peste si hotare si se bucura de un numar foarte mare de consumatori.Povestea a pornit in Cluj-Napoca, acum 127 de ani.Întreprinderea URSUS BREWERIES respectă valorile şi culturile comunităţilor în care îşi desfăşoară activitatea. Astfel, URSUS BREWERIES

produce şi comercializează mai multe branduri de bere pentru a satisface nevoile sociale ale diverselor categorii de consumatori după cum urmează:Ursus, Ciucaş şi Timişoreana se adresează persoanelor cu un trai modest

Redd’s se adresează în special consumatorilor tineriStejar adresat bărbaţilor cu precădere

Peroni şi Pillsner Urquel destinat consumatorilor de elită..

Pe linga Dracula si Nadia Comaneci, romanii se mai fac cunoscuti peste hotare si printr-o bere de traditie.Ursus, regele berii in Romania, a ajuns pe pietele internationale, iar clujenii au surpriza sa-si descopere berea din

patria natala în tari precum Statele Unite ale Americii, Italia, Spania, Grecia, Marea Britanie.

Poate din mindrie, poate din dor de casa, pe o terasa din New York, Ursusul a ajuns cea mai apreciata bautura. Începind cu 1993, Ursus Pils a fost prima bere dupa reteta Pils din România, urmata în 1994 de URSUS Premium Pils, o bere care vizeaza segmentul superior al pietei.

Inca din anul 2000, ca urmare a cererii tot mai mari a consumatorilor romani aflati peste granite, exporturile de bere Ursus pe pietele englezesti, americane, italiene, spaniole si grecesti au crescut considerabil. Berea, cu traditie in Romania, este singurul aliment care ii face sa mai simta gustul de acasa. Compania este prezenta în peste 40 de tari de pe patru continente, iar in Europa, in urma cresterii consumului de bere pe cap de locuitor, cele mai bune rezultate au fost obtinute in Polonia, Rusia si România.Firmele americane din domeniul industriei alimentare si agricultura sint interesate sa investeasca in Romania, atit direct cit si prin parteneriate cu producatori autohtoni", a spus adjunctul ambasadei Statelor Unite la Bucuresti, Thomas Delare.

Proiectarea

Ca si vinul, berea se face prin fermentatie. In acest caz,ingredientele sunt de obicei orzul, hameiul, apa si drojdia.Zahrulnecesar pentru fermentatie se obtine din orz. Acesta sete supus unui proces numit maltificare. Boabele se inmoaie in apa timp de cateva zile si se lasa sa inceapa cresterea. Cand orzul incolteste, el produce o substanta numita diataza.

Dupa maltificare, orzul se macina sau se sfaram, apoi se amesteca cu apa fierbinte, intrun proces numit terciuire. In aceasta faza, diataza transforme amidonul din boabe in zahar. Se obtine un lichid dulce, numit must, care se pompeaza in vase de cupru, unde fierbe cu hamei si cu adaos de zahar. Hamaiul da o aroma amaruie si are rol de conservant. Dupa fierbere, mustulse scurge si se lasa sa se raceasca. Apoi se adauga drojdie pentru a provoca fermentatia, a carei faza principale poate sa dureze in jur de o saptamana. Berea de malt se lasa sa fermenteze, in continuare, incet, intr-un butoi, pana se serveste, astfel incat dioxidul de carbon produs sa o faca usor gazoasa. La majoritatea berilordioxidul de carbon se adauga dupa incetarea fermentatiei. Unele beri se lasa sa fermenteze direct in sticla, asemeni sampaniei.

Pregatirea Berea poate fi definita ca o bautura slab alcoolica, nedistilata, obtinuta prin fermentarea cu ajutorul drojdiei a unui must din malt si eventual cereale nemaltificate fiert cu hamei Din aceasta definitie rezulta si principalele materii prime folosite la fabricarea berii: maltul, cereale nemaltificate, hameiul si apa. Fabricarea berii din aceste materii prime are loc in trei etape mari si anume:

Fabricarea maltului din orz ( maltificarea); Obtinerea maltului de bere ( fierberea);Fermentarea mustului de bere cu ajutorul drojdiei, inclusiv conditionarea berii rezultate. Obtinerea berii din materiile prime prezentate mai sus , in cele doua etape principale – obtinerea mustului de bere si fermentarea acestuia.

Dupa cantarire maltul si cerealele nemaltificate sunt macinate in mori speciale pentru a da posibilitatea enzimelor sa actioneze in timpul operatiei de plamadire si zaharificare. Cu ajutorul apei si sub actiunea enzimelor din malt se realizeaza la plamadire si zaharificare transformarea substantelor macromoleculare insolubile din malt in produse solubile cum asa moleculara mica si medie care vor alcatui extractul mustului de bere.Pregatirea mai vizeaza si - produsele;

- teritoriu, termenul şi data începerii;- politica de credit şi condiţii de platǎ;- politica de discount şi compensǎri;- politica referitoare la ambalaje;- lista de preţuri şi preţuri recomandate pentru vânzarea cu amănuntul;- plan de afaceri.

Aprovizionarea cu materii prime si a materialelor si receptia de la furnizori

Principalii furnizori a companiei se împart pe grupe de produse pe care aceştia le furnizeazǎ companiei astfel:Furnizori principali de materii prime:

- S.C. Souflet Malt Romania SRL Pitesti (malţ, orz);- S.C. Biami International Avrig SRL Sibiu (enzime);- S.C. Amylum Romania SRL Miercurea Ciuc (zahǎr, maltozǎ);- S.C. Hopsteiner S.A Germania (hamei).

Furnizori de materiale tehnologice:- S.C. Haendler & Natermaann Germania (folia de pe sticle);- S.C. Rauh Germania (capse);- S.C. Novis SRL Cluj (etichete);- S.C. Henkel Ecolab Romania SA Iaşi (produse curǎţenie).

Furnizori de ambalaje:

- S.C. Huta Szkta Jaroslaw Polonia (sticle);- S.C. Berolina SRL Miercureaa Ciuc (navete);- S.C. Can Pack S.A. Polonia (doze).

Furnizori de energie şi servicii:- S.C. Distrigaz Nord Targu-Mures;- S.C. Electrica SA Cluj- RADP Apǎ Canal Cluj- S.C. Romtelecom Cluj- S.C. Scut SRL Bucuresti.

Relaţiile cu furnizorii sunt întreţinute în principal de departamentul aprovizionare prin cǎutarea furnizorilor, contractarea, menţinerea relaţiilor de bunǎ colaborare, negocieri dar şi de departamentul financiar - contabilitate unde se au în vedere corectitudinea facturǎrilor, verificări de termene, platǎ la scadenţe, respectarea clauzelor contractuale. Este de menţionat cǎ pentru operaţia de aprovizionare privind materiile prime şi materiale tehnologice, contractele se încheie anual, centralizate pe companie urmare a unei activitǎţi competiţionale care are la bazǎ diferite oferte, analize şi decizii efectuate la biroul din Bucureşti de cǎtre directorul cu achiziţii centralizate pe companie.

Compania manifestǎ un interes major pentru asigurarea stocurilor minime evitându-se permanent supraaprovizionarea pentru evitarea imobilizǎrii mijloacelor circulante bǎneşti. Este de asemenea de remarcat preocuparea companiei de a întreţine relaţii principale, benefice atât pentru furnizori cât şi pentru beneficiari, relaţii concretizate în diferite manifestǎri, ca de exemplu:- existǎ în fiecare an o zi a furnizorului menitǎ sǎ întǎreascǎ legǎturile dintre acesta şi personalul firmei, zi în cadrul cǎreia se ţin discursuri, se acordǎ premii;- la cumpǎrarea unor cantitǎţi mari, furnizorul acordǎ bonusuri de diferite feluri şi naturǎ;- stabilirea şi respectarea clauzelor reciproc convenabile cu privire la termene şi obligaţii contractuale.

Întreaga politicǎ şi strategie de aprovizionare se constituie într-un permanent proces de îmbunǎtǎţire care face parte din logistica generalǎ a producţiei.

Culoarea berii blonde este deschisa, transparenta, aurie si lucioasa. Nu trebuie sa aiba o nuanta rosietica, bruna sau verzuie. Berea bruna poate sa nu luceasca, sa fie de culoare maro si chiar sa nu fie transparenta. Spuma trebuie sa fie densa, persistenta, specifica. Se toarna berea intr-un pahar si se observa stratul de spuma: in cazul unei beri de calitate, trebuie sa aiba 3 cm inaltime si sa dureze cel putin trei minute. Daca stratul de spuma este mai mic sau dispare fara a lasa urma pe pahar, berea nu este dintre cele mai bune. In plus, spuma trebuie sa "se lipeasca" de peretii paharului. Majoritatea marcilor de bere au, in diferite proportii, toate cele patru gusturi: dulce, amar, sarat, acru. Gustul amar, care persista mult timp, semnaleaza o bere de calitate inferioara - obtinuta din materie prima slaba calitativ sau prin incalcarea procesului tehnologic. Berea blonda are un gust slab amarui de hamei, care dispare repede. Berea bruna este, din contra, usor dulce (gustul maltului). Gustul ei este mai dens, de aceea berea pare mai "densa". Gustul unei beri brune de calitate se poate caracteriza astfel: "putin exprimat", "gol", "de malt".

Actele normative ce reglementeaza activitatea întreprinderii:LEGEA Nr. 31/1990 privind societatile comerciale – actualizata in iulie 2007LEGEA Nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare ORDONANTA GUVERNULUI Nr. 158 din 27 noiembrie 2001 privind regimul accizelor, publicata în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.767 din 30 noiembrie 2001LEGEA Nr. 296/2004  privind Codul consumuluiLEGEA Nr. 363/2007  privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor in relatia cu consumatorii si armonizarea reglementarilor cu legislatia europeana privind protectia consumatorilorLEGEA Nr. 150/2004 privind siguranta alimentelor si hranei pt animaleORDONANTA Nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscalaORDONANTA GUVERNULUI Nr. 99/2000  privind comercializarea produselor si serviciilor de piatăLEGEA CONCURENTEI Nr. 21/1996ORDONANTA GUVERNULUI Nr. 21/1992  privind protectia consumatorilorORDONANTA DE URGENTA nr. 78/2000 privind regimul deseurilorHOTARAREA nr. 106/2002  privind etichetarea alimentelorLEGEA Nr.12 din 6 august 1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite

Aviz de insotire a marfii

Aviz de atestare a calitatii

"Fiecare ţara are un simbol. După drapel, stema naţională şi compania naţională de aviaţie, acest simbol este berea." Martin Lindstrom - brand strategist

Fabricatia  

  Berea este o combinatie de ingrediente 100% naturale: apa, malt (din orz), hamei si drojdie. In lume exista circa 20.000 de sorturi de bere, imbuteliata in 180 de variante: de la normala, slab alcoolica, la amara, crema de bere si bere neagra.Calitatea apei folosite la producerea berii este extrem de importanta.

Sarurile din apa determina gustul, aroma si culoarea. Pentru fabricarea berii blonde, se foloseste apa moale; pentru berea bruna, duritatea apei (concentratia sarurilor de calciu si magneziu) poate fi mai mare.

De obicei, apele dulci sunt neutre sau usor acide, iar cele dure sunt usor alcaline.

Apa dura si hameiul confera gustul amar pronuntat si culoarea mai inchisa a bauturii. Pregatirea cerealelor prin uscare pentru fermentare este numita "maltuire".

Graul este lasat in apa pana incolteste. Germinatia este intrerupta prin prajire in cuptoare.

Cu cat prajirea maltului este mai de durata, cu atat berea este mai inchisa la culoare. Berea de orzoaica sau grau are un gust dulceag. Aroma amara, uscata a hameiului contrabalanseaza dulceata maltului.

Drojdia transforma zaharurile din malt in alcool. Pentru berea clasica este folosita o drojdie de fermentare rapida, in timp

cdrojdia de fermentare lenta este folosita pentru berea slab alcoolica.

Obtinerea berii din materiile prime prezentate mai sus , in cele doua etape principale – obtinerea mustului de bere si fermentarea acestuia.

Dupa cantarire maltul si cerealele nemaltificate sunt macinate in mori speciale pentru a da posibilitatea enzimelor sa actioneze in timpul operatiei de plamadire si zaharificare. Cu ajutorul apei si sub actiunea enzimelor din malt se realizeaza la plamadire si zaharificare transformarea substantelor macromoleculare insolubile din malt in produse solubile cum asa moleculara mica si medie care vor alcatui extractul mustului de bere.

Dupa zaharificare plada este filtrata in scopul separarii mustului de partile insolubile care vor forma borhotul de malt. Astfel primul must mai concentrat rezultat, cat si apele folosite pentru spalare si epuizarea borhotului in extract sunt supuse apoi fierberii cu hamei.

Fierberea mustului cu hamei are ca scop principale solubilizarea substantelor amare si de aroma ale hameiului, coagularea proteinelor, inactivarea enzimelor si sterilizarea mustului. Dupa terminarea fierberii se face separarea conurilor de hamei iar mustul fierbinte este trecut in instalatiile de tratare in vederea fermentarii.

Tratarea mustului cuprinde indepartarea precipitatului care se formeaza la fierberea mustului, denumit trub de cald, racirea mustului pana la temperatura de insamantare cu drojdii de 6-7°C cat si separarea precipitatului care se formeaza in timpul racirii mustului, asa numit « trub la rece ».

Mustul de bere obtinut cu extractul primitiv corespunzator sortimentului de bere fabricat, este apoi trecut la fermentare primara si insamantat cu drojdie de bere sub forma unei culturi pure, obtinuta prin multiplicarea in faza de laborator si in statia de culturi pure. In timpul fermentatiei primare, care dureaza 8-10 zile, are loc transformarea zaharului fermentescibil in alcol etilic, bioxid de carbon si alte produse secundare de fermentatie, rezultand la sfarsit asa numita bere tanara.

In cursul operatiei urmatoare de fermentare secundara are loc saturarea berii cu dioxid de carbon, limpezirea si finisarea gustului berii.

O parte din drojdia rezultata de la fermentatie primara este tratata si refolosita pentru o noua fermentare, iar drojdia excedentara de la fermentatia primara si secundara este supusa uscarii si comercializarii cu drojdie uscata

Dupa terminarea fermentatiei secundare, a carei durata depinde de sortimentul de bere respectiv, berea este trecuta la filtrare pentru indepartarea drojdiei si a altor substante care formeaza tulbureala acesteia. Berea filtrata este trecuta in tancuri speciale de bere filtrata care alimenteaza masinile de imbuteliat sau aparatul de tragere a berii in butoi. Ambalajele folosite – sticlele si butoaiele – sunt supuse in prealabil unor operatii de conditionare pentru a nu transmite un gust strain si a nu periclita stabilitatea berii. Unele sortimente de bere sunt pasteurizate la sticla, inainte de etichetare pentru prelungirea conservabilitatii. Astfel incat sticlele puse in navete cat si butoaiele pline cu bere sunt depozitate in spatii speciale racite pana la expeditie.

SUMELE FIXEreprezentând ajutorul financiar pentru semintele certificate oficialdin productia interna, vândute sau utilizate pentru însamântare încampania agricola din toamna anului 2003     +--------------------------------------------------------------------------------------------+ŚNr. Ś                             Ś Categoria Ś      Ś   Suma fixa    ŚDin care 25% în avansŚŚcrt.Ś           Seminte           Ś biologica Ś U.M. Ś(mii lei/100 kg)Ś  (mii lei/100 kg)   Ś+----+-----------------------------+-----------+------+----------------+---------------------ŚŚ 1. ŚGrâu de toamna               ŚPrebaza    Ś100 kgŚ     480,0      Ś        120,0        ŚŚ    Ś                             +-----------+------+----------------+---------------------ŚŚ    Ś                             ŚBaza       Ś100 kgŚ     440,0      Ś        110,0        ŚŚ    Ś                             +-----------+------+----------------+---------------------ŚŚ    Ś                             ŚCertificataŚ100 kgŚ     400,0      Ś        100,0        Ś+----+-----------------------------+-----------+------+----------------+---------------------ŚŚ 2. ŚOrz pentru fabricarea berii*)ŚPrebaza    Ś100 kgŚ     328,0      Ś          -          ŚŚ    Ś                             +-----------+------+----------------+---------------------ŚŚ    Ś                             ŚBaza       Ś100 kgŚ     304,0      Ś          -          ŚŚ    Ś                             +-----------+------+----------------+---------------------ŚŚ    Ś                             ŚCertificataŚ100 kgŚ     264,0      Ś          -          Ś+--------------------------------------------------------------------------------------------+

   *) Soiurile de orz pentru fabricarea berii, ce beneficiaza de ajutor financiar, sunt urmatoarele: Andra, Angora, Clarine, Kelibia, Ladoga, Lambic, Laura, Leonie, Plaisant, Sunrise, Tiffany, Trasco, Vanessa.      SUMELE FIXEreprezentând ajutorul financiar pentru semintele certificate oficial,din productia interna, vândute sau utilizate pentru însamântareîn campania agricola din toamna anului 2003 +------------------------------------------------------------------------------+ŚNr. Ś                                Ś        Ś SUMA FIXA*) - mii lei/100 kg  ŚŚcrt.Ś            SEMINTE             Ś  U/M   +-------------------------------ŚŚ    Ś                                Ś        Ś      CATEGORIA BIOLOGICA      ŚŚ    Ś                                Ś        +-------------------------------ŚŚ    Ś                                Ś        Ś PREBAZA Ś  BAZA   ŚCERTIFICATAŚ+----+--------------------------------+--------+---------+---------+-----------ŚŚ 1. ŚGRÂU DE TOAMNA                  Ś 100 kg Ś  380,0  Ś  340,0  Ś   300,0   Ś+----+--------------------------------+--------+---------+---------+-----------ŚŚ 2. ŚORZ**) pentru fabricarea berii  Ś 100 kg Ś  328,0  Ś  304,0  Ś   264,0   Ś+------------------------------------------------------------------------------+  *) Valoarea ajutorului financiar în suma maxima este orientativa, urmând a fi definitivata printr-o noua hotarâre de Guvern.   **) Soiurile de orz pentru fabricarea berii, ce beneficiaza de ajutor financiar, sunt urmatoarele: Andra, Angora, Clarine, Kelibia, Ladoga, Lambic, Laura, Leonie, Plaisant, Sunrise, Tiffany, Trasco, Vanessa.

MarcareaMarcarea reprezinta operatia prin care pe produs sau

ambalajul produsului se aplica un semn distinct pentru a se deosebi de alte produse, in scopul informarii clientilor.

Etichetarea

Masinile de etichetat sunt destinate aplicarii pe buteliile cilindrice dinsticla a doua si trei tipuri de etichete: eticheta de corp, eticheta guler,contra eticheta si eticheta banderola. Masinile sunt completautomatizate, dotate cu automat programabil si convertizor defrecventa, ceea ce permite reglajul infinit al productivitatii intre limitele de

maijos. De asemenea automatizarea permite citirea directa pe un ecran a starilorde functionare ale masinii cat si a avariilor. Toate mecanismele intens

solicitatefunctioneaza in baie de ulei, iar celelalte dispun de un panou de ungerecentralizat. Masina are o carcasa de protectie care elimina riscurile deaccidentare ale operatorului si reduce zgomotele. Masina este avizata din

punct de vedere al securitatii muncii.

Butelii utilizate: forma corpului = cilindrica diametrul = 55÷90 mm

înaltimea = 180÷320 mm tolerante cf. STAS 1334-74 Lungimea min/max a etichetei: 50/130mm   Caracteristici tehnice Productivitatea nominala cu 2 etichete Productivitatea nominala cu 3 etichete Productivitatea nominala cu 3 etichete si timbru Varianta 1 [But/h] 13000 13000 6000 Varianta 2 [But/h] 24000 18000 6000

Ambalarea Instalatii de imbuteliat sticle PET si de sticla.

Instalatia de imbuteliere include masini de imbuteliat de presurizare, de vid sau gravitationale, de inalta adaptabilitate, configuratia acestora fiind realizata conform necesitatilor specifice ale clientului si ale lichidului imbuteliat. Constructia lor este realizata in grupuri care asigura manipularea optima atat a ambalajului cat si a lichidului. In plus, solutionarea prezentata permite reducerea personalului dedeservire si munca depusa de el fiind mai usoara.

Echipamentul de imbuteliat butoaie KEG Echipamentul este executat complet din material inox,

este pe deplin automatizat, folosind perii de spalat rotative si deplasarea rotativa a KEG-ului pentru a creste calitatea spalarii suprafetei exterioare a butoiului. Dupa incarcare, ambalajul este deplasat continuu pe transportator cu lanturi spre punctul de spalare in care KEGul este introdus in miscare rotativa, folosind apoi perii rotative pentru a spala bine suprafata exterioara. Fiecare ciclu este pe deplin automatizat, fiind comandat prin sistemul de comanda numerica, in baza comenzilor luminiscente, pana la iesirea de pe transportator cu lanturi.

Depozitarea

Depozitarea berii filtrate se face conform

parametrilor tehnologici.Parametrii

tehnologici pot fi: temperatura, presiune,

conţinut CO2, aciditate, pH, unităţi de

culoare, turbiditate,extract primitiv,

concentraţie alcoolică

Depozitarea berii filtrate se face

respectând condiţiile igienico-sanitare N.T.S.M. şi N.P.S.I..

Vânzarea

Berea Ursus este o marca a Companiei de Bere Romania, personalitatea marcii fiind sustinuta prin campania derulata sub sloganul "Ursus atrage prietenii la distractie". SABMiller este prezent in Romania din 1996 si detine in prezent trei fabrici de bere cu o capacitate totala de 2,1 millioane hectolitri si un numar de 1.100 angajati.

In tara noastra, operatiunile SABMiller plc se desfasoara in cadrul Companiei de Bere Romania (CBR) si sunt localizate in Cluj-Napoca, Buzau si Timisoara.

In cele trei fabrici s-au produs 1,9 millioane hectolitri de bere in 2003, reprezentand o cota de 15,3% din piata. Brandurile SABMiller plc in Romania includ Ursus Premium, Timisoreana Lux, Miller Genuine Draft si Pilsner Urquell. Recent, SABMiller a preluat pachetul de 81,1% din actiunile producatorului local de bere Aurora Brasov pentru suma de 16,2 milioane dolari, urcand pe locul doi pe piata romaneasca a berii, cu o cota de circa 20%.

URSUS continua sa isi mentina pozitia de lider pe segmentul premium, cu o cota de piata de 48%. In acelasi timp, Timisoreana a inregistrat cea mai mare crestere a volumului de vanzari in segmentul mainstream - de 56%. Este o performanta remarcabila avand in vedere faptul ca aceasta este singura marca din segmentul sau care nu se comercializeaza in ambalaj PET. Ciucas a inregistrat o crestere a volumului de vanzari de 40% comparativ cu perioada similara a anului trecut.

Piata berii a inregistrat o crestere de 27% a volumelor vandute in retail in prima jumatate a acestui an, in timp ce vanzarile din HoReCa (hoteluri, restaurante) au scazut cu 6%, potrivit datelor companiei de cercetare de piata AC Nielsen.