Studiu de caz: ” Strategii de contracarare a discriminării intergrupuri„

” Nu SIDA , ci discriminarea este flagelul mileniului „

( Nelson Mandela)

Societatea este convețuirea mai multor grupuri , fiecare avînd un set de valori , principii,

reguli după care trăiesc. De aceea , întotdeauna vor fi „ noi ” și „ ei ” , noi „cei mai buni ” ,

iar ei „ vulnerabili și condamnați”. Aceste nuanțe permit individului să facă diferențe între

propriul grup de apartenență și alte grupuri sociale.. În urma acestor comparări sociale

intergrupuri , apare acea listă de trăsături considerate caracteristice unui grup și a membrilor

acestora , așteptări comportamentale , credințele exagerate atribuite unui grup sau o categorie

de oameni (stereotipul ) . Orice deosebire, excludere, restricție sau preferință pe bază de rasă,

naționalitate, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vîrstă, handicap,

boală cronică necontagioasă, infectare HIV sau apartenența la o categorie defavorizată care are

ca scop sau efect restrîngerea sau înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții

de egalitate, a drepturilor și a libertăților fundamentale, ori a drepturilor recunoscute prin lege, în

domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice poartă

denumirea de discriminare.

În societatea din Republica Moldova putem identifica cazuri în care să se manifescte

discriminarea , atît la nivel individual , cît și al nivelul grupurilor. Ca exemple , putem aduce

relațiile dintre minoritățile rrome și restul populației, discriminarea femeilor în familei și la

serviciu. Discriminarea elevilor de către profesori, discriminarea persoanelor cu handicap de

firmele ce le refuză dreptul la angajare în cîmpul muncii, de asemenea și a femeilor însărcinate

de către angajatori , discriminarea homosexualilor de către biserică și de către populația

heterosexuală sau a minorităților religioase de către biserica creștin -ortodoxă. ș.a.

Rezumat:

Ca exemplu care ne demonstrează acest tip de comportament distructiv în societate , vom

analiza un caz unde are loc discriminarea minorităților religioase musulmane de către Biserica

ortodoxă din Republica Moldova împreună cu enoriașii ei. Acest comportament discriminatoriu

a început să ia amploare atunci cînd guvernul a apropus parlamentului să adopte un articol prin

care orice minoritate religioasă din Republica Moldova ar avea dreptul de a-și practica liber

obiceiurile religiei sale. Această lege vine cu susținerea UE , și evidențiază nediscriminarea

religiei musulmane și înregistrarea acesteia ca o minoritate religioasă, dar și recunoașterea altor

culte religioase . Scopul este de a evidenția acest comportament și de a elbora cîteve strategii de

1

diminuare a acestui comportament. Un astfel de comportament este distructiv și instigator .

Acesta poate rezulta într-un conflic violent , de aceea trebuie să conștientizăm gravitatea lui.

Descrierea cazului:

Pe 17 aprilie 2011, în incinta Palatului Republicii a avut loc semnarea recunoașterii religiei

islamice ca fiind legal o minoritate religioasă. Astfel moldovenii musulmani au dreptul la

practicarea liberă a cultului Islamic , de a îndeplini toate ritualurile pe care acesta le prevede. Pe

18 aprilie 2011 , ziarul Islam news publică știrea cu privire la recunoașterea în RM a islamului

ca fiind religie. Pe 20 aprilie , reprezentanții bisericii comentează hotărîrea guvernului în felul

următor: ” Noi nu sîntem împotriva înregistrării cultelor, dar să nu fie puse pe picior de egalitarte

cu creștinismul „ . Preț de cîteva zile , preoți și episcopii diferitor biserici din țară vin cu

reportaje și interviuri în care oarecum subtil , resping această lege sub pretextul că ar fi un

pericol pentru enoriașii bisericii creștine ortodoxe și că” nu s-e vor mai ruga pentru conducerea

țării „ . Pe 23 august un grup de tineri creștini ortodocși au ieșit în stradă , într-un marș în

semn de protest în fața casei fostului ministru al justiției , Alexandru Tănase. Tinerii protestau

împotriva legalizării Islamului în RM. Aceștia îl acuzau pe fostul ministru că merită ca

numele acestuia să stea alături de ” ticăloșii pe care i-a cunoscut istoria , Lenin, Stalin și alți

anticreștini „ . Trebuie să menționăm că la 14 martie a fost înregistrat oficial prima organizație

musulmană – Liga Islamă din R. Modova. Președintele Ligei Islamice din R. Modova a

precizat că toate protestele nu fac decît să promoveze cultului Islamic.

Miropolitul Moldovei Vladimir a încercat să-l convingă pe prim-ministrul Vlad Filat de

revizuirea legii înregistrării cultelor. Legea cultelor/ antidiscriminării a fost retrasă din

Parlament pentru a fi consultată cu societatea civilă și a i se introduce careva schimbări. Se

estimează că în R. Moldova sînt aproximativ 2000 de musulmani. Religia musulmană a obținut

statut oficial în urma unor procese îndelungate la CEDO, unde reprezentanții cultului islam s-au

adresat pentru a obține îmbunătățirea situației islamiștilor din R. Moldova . Reprezentanții

Asociației Islamice au salutat ideea Parlamentului. Însă au frica ca să nu fie acuzați de fapte pe

care nu le comit. ” Orice religie cheamă la toleranță. Noi vrem să colaborăm cu diferite religii

din R.Moldova și să fim toleranți unul față de altul . Sîntem egali în drepturi . Musulmanii în

Moldova nu sînt de cînd s-a înregistrat acest cult , ci de foartă multe vreme” declară o

moldoveancă convertită la islam. Din cele spuse , putem observa că minoritatea moldovenească

musulmană se teme pentru a nu deveni ” țapi ispășitori” , propagă toleranța reciprocă și de

asemenea mai face apel la aceea că toate religiile cheamă la toleranță.

2

Actorii celeilalte tabere , susțin că islamul este o ponegrire a stămoșilor noștri care au luptat

pentru izgonirea musulmanilor, care le distrugeau bisericile, de asemenea accentuiază că ar fi o

trădare a domnitorului Ștefan cel Mare și Sfînt, care a depus toate eforturile posibile pentru a

apăra țara de musulmani, iar cei care nu vor susține parte lor sau vor susuține partea

musulmană vor suferi chinuri în viața de apoi. Putem observa că se face apel la istorie , care

este foarte dureroasă pentru creștini ortodocși în perioada asupriri de către musulmani, pentru că

chema pe toți ” drept credincioșii„ să lupte și azi cu „ invazia musulmană” și de asemenea este

o manipulare a mulțimii prin argumente ipotetice ” chinuri în viața de apoi„ ; argumente cu

evenimente istorice dureroase întărite în mințile oamenilor

Cadru teoretic:

Ca suport teoretic în analiza studiului de caz prezentat ne- am folosit de următoarele teorii :

Teoria ” țapului ispășitor„ Dollard et al.1939; și Berkowitz (1962) care propune o altă

direcție a aceeași teorii ; Teoria învățării sociale G. W. Allport ( 1954), și Arendt ( 1963) ,

teoria conflictelor reale Sherif (1966), teoria identității sociale Tajfel & Turner 1979 revizuită

în 1982.

Metode și metodologie:

Pentru a analiza această situație de discriminare am utilizat metoda interviului , oferit de

fiecare tabără ziarelor și revistelor din țară , care este o metodă calitativă , ce presupune

încurajarea oamenilor de a descrie evenimentele așa cum le percep ei , cu propriile cuvinte și

anume cele date de ambele tabere . Acestea sînt anexate la finalul lucrării. De asemenea , pentru

analiza datelor obținute din interviu , am folosit analiza de conținut calitativă, care ne va

permite să identificăm acele aspecte care și definesc discriminarea și anume acele fraze extrase

din interviuri care sînt mai reprezentative, care se repetă , care au o conotație discriminatorie. Ca

surse pentru a demonstra efectul discriminatoriu am selectat reportaje și interviuri date de ambele

părți din diferite ziare și situri online creștine . Acestea vor fi anexate la finalul lucrării , unde v-a

fi specificat sursa care a luat interviul și publicația.

Analiză și discuții:

În urma analizei interviurilor selectate , am depistat fraze care au conotație discriminatorie . Cum

ar fi cele date de preoții ortodocși : „ religia islamică crează mari probleme în Europa. Nu sîntem

împotriva înregistrării cultelor , dar să nu fie pusă pe picior de egalitate cu creștinismul”. De

asemenea , Mitropolitul Întregii Basarabii Vladimir accentua că înregistrarea cultelor : „ ar putea

3

creea neplăceri sociale… iar într-o o țară creștină consider că este o înjosire pentru creștinii

noștri ortodocși…. musulmanii cred în dumnezeul lor : Allah „ De asemenea se accentuiază

susținerea altor reprezentanți din străinătate ” Ar fi periculos … din părțile ambasadelor ce

aparțin de acest cult , mi-au transmis că nu e bine că au înregistrat acest cult…… cîteodată li

se poate întîmpla , poate nu din partea creștinilor , și nu din partea celor ce nu cred în

Dumnezeu , ci anume din partea musulmanilor ne putem aștepta la neplăceri în societatea

noastră.„ . Această afirmație îi califică pe musulmani drept un pericol pentru societate , care

trebuie izolat de restul lumii , pentru a o proteja . Și nu cei ce cred sau nu în Dumnezeu ,

dar cel mai des musulmanii sînt acuzați de acte de violență în lume. Episcopul Marchel ,

parohul bisericii de Bălți și Fălești aducea argumente împotriva înregistrării islamului

amintind de istoria zbuciumată dintre aceste două lumi . „ Această decizie ministerială ,

sfidează moralitatea creștinilor ce populează de milenii acest pămînt , fiind o jignire a

memoriei voievodului Ștefan cel Mare și Sfînt care și-a jertfit ani de domnie luptînd cu turcii, cu

tătarii care ne spurcau lăcașurile sfinte, intrînd în ele cu caii și cu iataganele însîngerate sau chiar

dîndu-le foc”. Acest fragment este doar un pasaj al declarației episcopului Marchel de

Bălți și Fălești. Această apelare la istorie și la prototipul bunătății ( Ștefan cel Mare) are scop

de a îmvrăjbi toți cei care citesc discursul dat prin amintirea evenimentelor ce s-au petrecut cu

cîteva mii de ani în urmă, însă care au lăsat o urmă de ură între musulmani și credincioși. Cel

mai interesant este afirmația acestui episcop cu privire la ” .. nu dorim nicidecum ca strănepoții

acestor barbari să sufere de pe urma faptelor străbuneilor lor.„

Această declarație o consider o încercare de a masca de fapt ceea ce se dorește cu adevărat ,

pedepsirea celora care au provocat atîta suferință , chiar dacă aceștia nu mai sînt , se poate de

învinuit strănepoții acestora, și nu prin sabie , dar prin forțele cele mai dureroase și subtile ,

interzicerea de a-și afirma identitatea de grup , de a fi recunoscut ca un grup individual cu

propriile reguli , obiceiuri și apartenență religioasă .

De asemenea în interviurile studiate am depistat că minoritățile musulmane , chiar dacă

sînt mulțumiți de decizia guvernului , totuși ei au frica că ” ne temem să nu se întîmple

ceva și după aceea să dea vina pe musulmani „ . Fostul ministru al justiției declara că ” sînt

convins că creștinismul este o religie a tolerenței ”. De asemenea declară și o moldoveancă

convertită la islam:„ ” Orice religie cheamă la toleranță. Noi vrem să colaborăm cu diferite

religii din R.Moldova și să fim toleranți unul față de altul . Sîntem egali în drepturi .

Musulmanii în Moldova nu sînt de cînd s-a înregistrat acest cult , ci de foartă multe vreme” .

4

În Declarația creștinilor și clericilor, adresată guvernului R. Moldova găsim punctele

semnate de aceștia , cum ar fi: ” noi nu trebuie să fim susținuți numai pentru faptul că

sîntem majoritari , ci și pentru faptul că noi înțelegem că nu se cuvine să dăm uitării trecutul

nostrum sfint….., să nu ne pierdem identitatea și cultura noastră creștin –ortodoxă , care

trebuie păstrată și transmisă generațiilor viitoare….e o crimă să ne întovărășim sau să ne

împăcăm toți în păcat și în neadevăr…”

În finalul declarației , concluzia la care s-a ajuns era că ” guvernarea actuală a organizat un

complot mîrșav împotriva Bisericii Ortodoxe și a poporului Moldovei , promovînd tot mai

fățiș o politică de genocid. „ De fapt, consider că , însăși Biserica creștin –ortodoxă a început

o politică de genocid prin încercarea de a semăna ură între creștini și musulmani,

provocîndu-i pe primii la acțiuni concrete , în a respinge legea cultelor ,care ar permite

libera îndeplinire a ritualurilor și obiceiurilor musulmanilor . În final , adepții acestei

declarații cer respingerea proiectului de lege privind nediscriminarea și alte subpuncte

care vor contribui la funcționarea unei comisii ce va elabora un mecanism concret de

funcționare a art.15, alin.5 Legea Cultelor , pentru a avea posibilitatea de a supraveghea

ca această lege a cultelor ca și altele ce vizează minoritățile care aduc ” neplăceri

„ creștinismului s ă nu fie acceptate .

Concluzii:

În concluzii , putem să afirmăm că s-a dovedit comportamentul discriminatoriu al Bisericii

creștine – ortodoxe în ceea ce privește recunoașterea legii nediscriminării a minorităților

religioase musulmane. S-a demostrat că poporul moldovenesc este conservator și ranchiunos,

care nu aceptă schimbări în societate și este răzbunător. De asemenea , frica musulmanilor din

țară poate fi justificată prin declarațiile date de capii Bisericii.

În încercarea de a găsi careva strategii de contracarare a acestui comportament distructiv am

elaborate cîteva punte , pe care le consider cumva reale. Acestea vor fi expuse mai jos.

contactul nemijlocit intergrupuri: ipoteza contactului – eficientă cu condiția ca

să respecte următoarele :

interacţiunea intergrupuri să se producă în cadrul unor sarcini necontrariante

(obiectivele lor să nu fie concurente şi reciproc exclusive);

membrii grupurilor aflate în contact să deţină un statut economic şi social

apropiat;

situaţia de contact să favorizeze cooperarea şi interdependenţa prin identificarea

de scopuri comune supraordonate; 5

membrii să se cunoască şi informal, nu numai în cel al relaţiilor formale,

subiecţii izbutind, astfel, să se evalueze unii pe alţii ca individualităţi;

să se poată creea un climat de analiză critică a contextului interacţiunii şi nu de

gîndire dogmatică.

oferirea contextului unor scopuri şi motivaţii comune.

Cunoaşterea celuilalt (Allport 1954)

Desfăşurarea programată de acţiuni , care sînt menite să faciliteze cunoaşterea celora ce

aparţin altor grupuri , reduce prejudecăţile în ceea ce îi priveşte. Modalităţile posibile

pentru aceasta sî nt:

Învăţarea academică în şcoli – informaţiile de natură antropologică permit

înţelegerea diferenţelor dintre diverse grupuri, atît sub aspect anatomo-

morfologic, cît şi sub aspect cultural.

Călătoria socială care asigură găzduirea unor elevi/studenţi sosiţi din străinătate

în familii autohtone, fapt ce permite o cunoaştere directă şi autentică a modului de

viaţă şi specificului cultural al acestora, astfel încît diminuează prejudecăţile şi se

pozitivează atitudinile.

Educaţia interculturală (formală/informală/ nonformală).

Morari Olga

Psihologie socială și organizațională

6