Studiu de Caz Privind TVA Deductibila

Simonovik Georgiana Rodica Aplicatii An II – Semestrul II - 2013

1. Studiu de caz privind TVA deductibila, TVA colectata, TVA de plata, TVA de recuperat, prorata si regularizarea TVA

Problema:Societatea comercială X realizează următoarele operaţiuni:- livrări de mărfuri la export 100.000 lei;- livrări de mărfuri de la intern cu drept de deducere în valoare de125.000lei, TVA 24%;- livrari de mărfuri de la intern, scutite de la plata TVA, fără drept dededucere în valoare de 25.000 lei;- achiziţii de materii primeşi materiale consumabile de pe piaţa internă 75.000 lei, TVA 24%;- achiziţie de materii prime din import 20.000 lei, taxa vamală 10%, TVA 24%.Să se calculeze TVA deductibil, TVA colectat, TVA de dedus, TVA de plată sau de rambursat, după caz (la momentul achiziţiei nu se cunoaşte dacă materiile prime vor fi folosite la producerea de bunuri supuse TVA sau scutite deTVA, fărădrept de deducere).

Rezolvare:Pas 1: determinarea TVA-ului deductibilşi de dedus.Pentru aceasta trebuie analizate operaţiunile pentru care se calculează TVA-ul deductibil,şi anume achiziţiile, respectiv operaţiunile care intră în calculul proratei TVAşi a TVA-ului de dedus.Printre aceste operaţiuni se aflăunele cu drept de deducere şi altele fără drept de deducere. Prin urmare este necesar să calculăm cât din TVA-ul posibil dededus (deductibil) este şi efectiv dedus. Pentru aceasta vom calcula prorataTVA(%) pe care o vom aplica TVA-ului deductibil , urmând a obţine un TVA de dedus proporţional cu totalul operaţiunilor cu drept de deducere în total operaţiuni efectuate.În baza de calcul a TVA-ului deductibil vor intra:- achiziţii materii primeşi materiale consumabile de pe piaţa internă 75.000 lei;- achiziţie materii prime din import 20.000 lei, taxa vamală10%.În ceea ce priveşte mărfurile achiziţionate prin import 20.000 lei, în calculul bazei de impozitare TVA intră valoarea acestor materii prime, inclusiv toate taxele aferente (mai puţin TVA, desigur) plătite. Prin urmare, valoarea luată în considerare va fi preţul materiei prime plus taxe vamale aferente:20.000 lei + 10% x 20.000 lei = 22.000 lei.Baza de impozitare a TVA deductibil va fi:75.000 lei + 22.000 lei = 97.000 lei.TVA deductibil= 24% x 97.000 lei = 23.280 lei Prorata = venituri din livrări supuse TVA / venituri din total livrări == (venituri din livrări de mărfuri la export 100.000 lei + venituri din livrări mărfuri de la intern cu drept de deducere în valoare de 125.000 lei) / (venituri din livrări de mărfuri la export 100.000 lei + venituri din livrări mărfuri de la intern cu drept de deducere în valoare de 125.000 lei + venituri din livrări mărfuri de la intern, scutite de la plata TVA, fărădrept de deducere în valoare de 25.000 lei) = 90% Prin urmare TVA de dedus va fi 90% x TVA deductibil = 90% x 23.280 lei = 20.952 lei

Pas 2: calcularea TVA-ului colectatTVA-ul colectat este cel aferent tuturor livrărilor realizate de către contribuabil. Baza de calcul este valoarea livrărilor de mărfuri de la intern cu drept dededucere în valoare de 125.000 lei. Deci TVA colectată este 125.000 lei x 24% = 30.000 lei.

Pas 3: compararea sumelor reprezentând TVA de dedus si TVA colectat şi determinarea TVA-ului de plată sau de recuperat, după caz.TVA colectată 30.000 leiTVA de dedus 20.952 leiTVA de plată(TVA colectată> TVA de dedus) =TVA colectată- TVA de dedus = 30.000 lei – 20.952 lei == 9.048 lei


2. Studiu de caz privind TVA neexigibila.

Un IMM inregistrat in Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare conform art.1563 alin.(13) din Codul fiscal, in cursul lunii achizitionarea servicii in valaore de 1.000 RON, TVA 24% cu plata la 45 de zile si materii prime si materiale in valoare de 10.000 RON TVA 24%, cu plata la 60 de zile de la data facturii. Unitatea presteaza servicii unitatii administrative locale in valoare de 20.000 RON + TVA 24% cu plata la 30 de zile de la data finalizarii lucrarii.

Contractarea serviciilor

% = 401 1.240 RON628 1.000 RON442.8 240 RONAchizitioanrea materialelor % = 401 12.400 RON302 10.000 RON442.8 2.400 RONConsumul Materialelor602 = 302 10.000 RONFinalizarea lucrarilor 411 = % 24.800 RON

704 20.000 RON442.8 4.800 RON

3. Studiu de caz privind ajustarea TVA.

Societatea A, care aplica sistemul TVA la încasare ( sau a cumparat bunuri de la o persoana care a aplicat TVA la încasare) a achizitionat în ianuarie 2013 un activ corporal fix amortizabil în valoare de 10.000 lei plus TVA 2.400 lei. La data achizitiei societatea A plateste furnizorului suma de 6.200 lei, din care TVA 1.200 lei, care se deduce. Bunul este alocat unei activitati cu drept de deducere integral.

- În luna martie 2014, apare primul eveniment care genereaza ajustarea taxei, respectiv bunul este alocat unei activitati fara drept de deducere a TVA.

Societatea A trebuie sa efectueze ajustarea taxei deduse astfel:- valoarea neamortizata a bunului este de 7.000 lei (reprezinta 70% din valoarea bunului)TVA dedusa 1.200 lei- ajustarea calculata în functie de valoarea ramasa neamortizata: 1.200×70%=840 lei, în favoarea statului- În luna iunie 2014 societatea A mai plateste furnizorului suma de 2583 lei, din care 500 lei reprezinta TVA. Taxa de dedus se determina proportional cu valoarea ramasa neamortizata la momentul la care a intervenit evenimentul care a generat ajustare, astfel: 500 x70%=350 lei- taxa care nu se deduce.Diferenta de 150 lei (500-350) se deduce.- În luna septembrie 2014, apare al doilea eveniment care genereaza ajustarea taxei, respectiv bunul este alocat unei activitati cu drept de deducere.

Valoarea ramasa neamortizata este de 6.000 lei ( reprezentând 60% din valoarea bunului)TVA achitata: 1.200 lei +500 lei=1.700 lei- ajustarea calculata în functie de valoarea ramasa neamortizata: 1.700×60%=1.020 lei în favoarea persoanei impozabile


- În luna decembrie 2014 societatea A plateste furnizorului suma de 3.617 lei, din care TVA reprezinta 700 lei. Taxa de dedus se determina în functie de valoarea ramasa neamortizata la data fiecarui eveniment care genereaza ajustarea taxei, astfel: 700×70% –700×60%=490-420= 70 lei nu se deduc, iar diferenta de 630 lei (700-70 ) se deduce.

4. Studiu de caz privind decontarile cu personalul.

Un angajat al companiei pleaca in delegati din Bucuresti in Oradea pentru a contracta un nou furnizor. In data de 01.03.2013, cand pleca in delegatie primeste prin transfer bancar un avans de 1.000. se intoarcere pe data de 03 martie la ora 22.45. In data de 4 martie depune Decontul de cheltuieli, justificand urmatoarele cheltuieli: bilet de tren 2 * 320, cazare 2 nopti * 120, taxi 100 ron, diurna3 zile32,5 ronPrimirea avans:542 = 512.1 1.000Justificare avans% = 542 1.110624 640625 240624 100625 130Inchidere decont542 = 531.1 110

5. Studiu de caz privind veniturile de natura salariala.

Un cabinet de contabilitate are 8 angajati: un director cu un salariu de incadrare de 6.000 RON, 2 economisti cu un salariu de incadrare fiecare de 3500 si 4 asistenti contabili cu un salariu de incadrare de 2500 ron si un aistent manager cu un salariu de 990 ron.

Cheltuieli cu salariile 641 = 421 23.990Retineri salariati 421 = % 7.087Impozit pe salarii 3.120Somaj asigurati 123CAS individuala asigurati 2.522CASS individuala asigurati 1.322

6. Studiu de caz privind decontarile cu asigurarile si protectia sociala.

Enuntul presentat la punctul 5CAS calculat - societate Baza de calcul: 23.990 * 20,8% = 4.989,92645.1 = 431.1 4.990

7. Studiu de caz privind contributiile la asigurarile sociale. Enuntul presentat la punctul 5

Fd. garantare creante salarialeBaza de calcul = 23.990 * 0,25% = 59,98 645.2 = 447 60


8. Studiu de caz privind contributiile aferente concediilor si indemnizatiilor datorate de angajator. Enuntul presentat la punctul 5

Contr. pt. concedii si indemnizatii Baza de calcul: 23.990 *0,85% = 203,92645.1 = 431.101 204

9. Studiu de caz privind contributiile de asigurari pentru somaj. Enuntul presentat la punctul 5

Contr. soc. la fd. somaj Baza de calcul: 23.990 * 0,5% = 119,95645.2 = 437.1 120

10. Studiu de caz privind contributiile de asigurari pentru sanatate. Enuntul presentat la punctul 5

CASS - datorat de soc. Baza de calcul: 23.990 *5,2% = 1.247,48645.3 = 431.3 1.247

11. Studiu de caz privind contributiile de asigurari pentru risc si boli profesionale Enuntul presentat la punctul 5

Contr. pt. asig. accidente munca Baza de calcul = 23.990 * 0,150 = 35,99 =36645.1 = 431.1ACC 36

12. Studiu de caz privind contributiile de ITM. Enuntul presentat la punctul 5

In prezent nu se mai plateste contributie cater ITM, insa pentru scopul didactic o sa prezint un exemplu, enuntat la punctul 5, pentru care compania detine carnetele de munca la ITMComision Inspect. terit. de munca Baza de calcul = 23.990 * 0,75% = 179,93623.ITM = 447.ITM 180

13. Studiu de caz privind decontarile cu asociatii si actionarii

Problema:În vederea constituirii S.C. „DIO” S.R.L. conform contractului şi statutului societăţii se subscrie un capital social de 20.000.000 lei de către cei doi asociaţi în părţi egale. Jumătate din capitalul subscris se varsă în contul bancar al societăţii, iar restul se depune la caserie. După 6 luni asociaţii stabilesc majorarea capitalului social cu 10.000.000 lei, fiecare participând cu câte o sumă de 5.000.000 lei ce se încasează prin casieria societăţii.a)subscriere capital social de 20.000.000 lei:456 / = 1011 20.000.000 b)vărsarea capital în contul bancar al societăţii, 10.000.000 lei: 5121 = 456 10.000.000 c) transformare capital nevărsat în capital vărsat1011 = 1012 10.000.000 d) depunere de numerar la caserie, 10.000.000 lei


5121 = 456 10.000.000 e) înregistrarea capitalului vărsat1011” = 1012 10.000.000f) subscrierea capital social de 10 000 000 lei456 = 1011 10.000.000 g) depunere de numerar la casierie, 10.000.000 lei5121 = 456 10.000.000 h) transformare capital nevărsat în capital vărsat1011 = 1012 10.000.000

14. Studiu de caz privind decontarile in cadrul grupului

Problema:O societate comerciala „A” din cadrul unui grup acorda in anul N, unei alte societati „B” din cadrul grupului un ajutor financiar pentru 10.000.000.000 lei, cu o dobanda de 15% pe an, restituindu-se in anul N+1 suma de 7.000.000.000 lei din ajutorul acordat si dobanda cuvenita pentru anul N.Operatiuni contabile:1. contabilizarea acordarii ajutorului financiar intre cele doua societatia. acordarea ajutorului financiar de catre societatea comerciala A, conform extrasului de cont:------------------------------------------- x -------------------------------------------4511 „Decontari in cadru grupului” = 5121 „Conturi la banci in lei”

10.000.000.000Analitic „B”------------------------------------------- -------------------------------------------b. primirea ajutorului financiar la societatea comerciala „B”, conform extrasului de cont------------------------------------------- x -------------------------------------------5121 „Conturi la banci in lei” = 4511 „Decontari in cadrul

grupului” 10.000.000.000Analitic „A”------------------------------------------- -------------------------------------------2. contabilizarea dobanzii calculate pentru ajutorul financiar:(10.000.000.000 x 15% = 1.500.000.000 lei)a. dreptul de a incasa dobanzi la societatea comerciala „A”:------------------------------------------- x -------------------------------------------4518 „Dobanzi aferente = 766 „Venituri din dobanzi”decontarilor in cadrul grupului” 1.500.000.000------------------------------------------- -------------------------------------------b. obligatia de plata a dobanzii la societatea comerciala „B”------------------------------------------- x -------------------------------------------666 „Cheltuieli privind dobanzile” = 4518 „Dobanzi aferente

decontarilor in cadrul grupului”1.500.000.000

------------------------------------------- -------------------------------------------3. decontarea in exercitiul financiar N+1 a sumei partiale din ajutorul acordat si integral dobandaa. achitarea partiala a obligatiei si integral dobanda, conform extrasului de cont, la societatea comerciala „B”:------------------------------------------- x -------------------------------------------

% = 5121 „Conturi la banci in lei”8.500.000.000

4511 „Decontari in cadrul grupului” 7.000.000.000Analitic „A”


4518 „Dobanzi aferente in 1.500.000.000cadrul grupului”------------------------------------------- -------------------------------------------b. incasarea partiala a ajutorului financiar si a dobanzii calculate, conform extrasului de cont la societatea „A”:------------------------------------------- x -------------------------------------------5121 „Conturi la banci in lei” = % 8.500.000.0004511 „Decontari in cadrul grupului” 7.000.000.000Analitic „B”4518 „Dobanzi aferente in 1.500.000.000cadrul grupului”

15. Studiu de caz privind decontarile cu debitorii si creditorii diversi

Problema:La o entitate patrimoniala se inregistreaza in contabilitatea proprie uramtoarele:

- dividende de incasat 7.000 lei de la o entitate la care se detin titluri de plasament- reactivare debite in valoare de 56.000 lei- acordarea catre un debitor a unui scont in suma de 750 lie- achizitionarea titlurilor de plasament in valoare de 4.000 lei achitate ulterior- diferente nefavorabile de curs valutar in valoare de 850 lei pentru o datorie in valuta catre

un furnizor extern- creante pentru concesiuni, chirii, locatii de gestiune, licente si alte drepturi similare in suma

de 50.000 lei- debitori prescrisi scosi din evidenta in suma de 300 lei- achitarea datoriilor fata de creditori in suma de 400 lei

Rezolvare:- Inregistrare dividend 461=762 7.000- reactivare debite 461=754 56.000- inregistrare scont acordat 667=461 750- achizitionare titluri de plasament 503=462 750- diferenta de curs 665=462 850- creante 461=706 50.000- debitori prescrisi 654=461 300- datorii 462=5121 400

16. Studiu de caz privind deprecierea creantelor

Problema:Deprecierea creantelor - clienti:

Cu ocazia inventarierii patrimoniului la sfarsitul anului se determina ca suma de 10.000 lei reprezentand creante de incasat de la clienti are probabilitatea de incasare este de 60%. In acest caz, pentru partea de 40% se inregistraza o ajustare pentru depreciere. In anul urmator, creanta se incaseaza, motiv pentru care ajustarea initiala nu mai are obiect si se anuleaza:

Inregistrarea ajustarii pentru depreciere

6814

Cheltuieli de exploatare privind

491

Ajustari pentru deprecierea creantelor -

4.000 lei


ajustarile pentru deprecierea activelor

circulanteclienti

Anularea ajustarii efectuate pentru depreciere

491

Ajustari pentru deprecierea creantelor -

clienti

7814

Venituri din ajustari pentru deprecierea

activelor circulante

4.000

Deprecierea creantelor - decontari in cadrul grupului si cu actionarii/asociatii:

Dintr-un total de 25.000 lei reprezentand creante de incasat de la una din entitatile afiliate, 15.000

lei se estimeaza a nu se mai incasa. Din acest motiv se decide inregistrarea unei ajustari pentru

aceasta valoare. In exercitiul financiar urmator, se constata imposibilitea recuperarii creantei, motiv

pentru care ajustarea ramane fara obiect si se anuleaza.

Constituirea ajustarilor pe seama cheltuielilor

6864Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante

495Ajustari pentru deprecierea creantelor-decontări �ntre entităţile afiliate şi cu acţionarii/asociaţii

15.000 lei

Anularea ajustarii la momentul constatarii imposibilitatii recuperarii creantei:

495

Ajustari pentru deprecierea creantelor-

decontări �ntre entităţile afiliate şi cu

acţionarii/asociaţii

7864

Venituri din ajustari pentru pierderea

de valoare a activelor circulante

15.000 lei

Deprecierea creantelor - debitori diversi:

Ca urmare a vanzarii unui activ, se asteapta incasarea sumei de 20.000 lei. Dificultatile financiare

ale partenerului impun inregistrarea unei ajustari pentru o valoare egala cu 25% din valoarea totala

a creantei. In anul urmator, creanta se incaseaza pentru intreaga ei valoare si ajustarea ramane fara

obiect.

Constituirea ajustarilor pe seama cheltuielilor 6814

Chelt. de exploatare privind ajustarile

pentru deprecierea activelor circulante

496

Ajustari pentru deprecierea creantelor-

debitori diversi

5.000 lei


Anularea ajustarii

496Ajustari pentru deprecierea creantelor-debitori diversi

7814Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante 5.000 lei

17. Studiu de caz privind cheltuielile in avans.

In data de 25 Martie 2013, compania plateste prin transfer bancar 1.200 de ron reprezentand contravaloarea unei polite de asigurare CASCO cu urmatoarea valabilitate 01/04/2013-31/03/2014.

471 = 512.1 1.000Incepand cu luna aprilie se trece pe cheltuiala 100.612 = 471 100

18. Studiu de caz privind venituirile in avans.

Editura ALFA Press incaseaza prin banca in luna decembrie abonamentele aferente anului viitor in suma de 1.000 lei plus TVA 24%, conform facturilor emise si a ordinelor de plata.

• Emiterea facturilor:4111 = % 1.240

472 1.0004427 240

19. Studiu de caz privind obligatiile fiscal privind impunerea veniturilor din salarii.

Un salariat cu un salariu de incadrare de 2.000 ron, si tichete de masa in valoare de 180 ron, cu doua persoane in intretinere, obtine urmatorul venit net:

Salariu brut = 2.000Contributii retinute de angajatorSomaj (0,5%)= 10Sanatate (5,5%)=110C.A.S. (10,5%) = 210Total Retineri = 330 Venit net = 1.660Deducere= 450 x [1-(Venit brut lunar-1000)/2000] = 450 x (1-((2180-1000)/2000)=190Venit baza calcul = 1.660+180 – 190 = 1.660Impozit = 1660*16% = 266Venit net = 1404

20. Studiu de caz privind regimul fiscal al pierderilor fiscale din exercitiile financiare precedente.

Problema:S.C. “X” S.A. inregistreaza in cursul exercitiului financiar “N” cheltuieli totale de 2.500.000 lei si venituri totale de 4.500.000 lei. Cifra de afaceri a intreprinderii in cadrul exercitiului financiar curebt este de 4.000.000 lei. In categoria cheltuielilor au fost realizate urmatoarele cheltuieli particulare:

- cheltuieli cu protocolul 55.000 lei, valoare fara TVA;- cheltuielile cu amenzile si penalitatile catre autoritatile statului 2.500 lei;- cheltuieli privind penalitatile contractuale conform contractelor comerciale inchiate 8.000 lei;


- cheltuieli cu sponsorizarile 10.000 lei;- cheltuieli privind constituirea unei ajustari de valoare privind imobilizarile corporale 4.000 lei;- cheltuieli privind provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor 3.500 lei;- cheltuieli privind TVA nedeductibila aferente proratei TVA (mai mica de 100%) 500 lei;- cheltuieli cu scaderea din gestiune a unui stoc de marfa distrus ca urmare a unei calamitati naturale, stocul de marfa nefiind asigurat 3.600 lei.

Capitalul social al intreprinderii este de 1.000.000 lei, iar pana la 31.12.N intreprinderea a constituit rezerva legala in valoare de 160.000 lei.

In categoria veniturilor s-au inregistrat urmatoarele categorii particulare:- venituri din participatii (dividende) 50.000 lei;- venituri din reluarea unei ajustari de valoarea privind stocurile 4.000 lei;- venituri din reluarea unui provizion privind clientii incerti conform hotararii judecatoresti

definitive si irevocabile 2.000 lei;- venituri din penalitati incasate conform contractelor comerciale 20.000 lei.

Din exercitiile precedente intreprinderea a contabilizat o pierdere in valoare de 270.000 lei, din care 70.000 fiscala si 200.000 lei contabila.

Fluxul informational contabil privind impozitul pe profit este urmatorul:

a. contabilizarea inchiderii conturilor de cheltuieli:Cont debitor Cont creditor Valoare121 ./.

6 - cheltuieli2.500.0002.500.000

b. contabilizarea inchiderii conturilor de venituri:Cont debitor Cont creditor Valoare./.7 - venituri

121 4.500.0004.500.000

c. determinarea rezultatului contabil al exercitiului:Rezultatul contabil = Venituri totale – Cheltuieli totaleRezultatul contabil = 4.500.000 – 2.500.000 = 2.000.000 lei.

d. calculul si contabilizarea rezervei legale:Rezerva legale = Rezultatul contabil * 5%Rezerva legala = 2.000.000 * 5% = 100.000 lei

Intreprinderea nu poate sa constituie aceasta valoare, deoarece aceasta are deja constituita din exercitiile financiare anterioare valoarea de 160.000 lei. Valoarea maxima deductibila a rezervei legale este de 20% din capitalul social subscris si varsat, adica 200.000 lei. Diferenta deductibila pe care o poate constitui intreprinderea este de 40.000 lei.

Cont debitor Cont creditor Valoare121 1061 40.000

e. determinarea rezultatului fiscal al exercitiului:Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + cheltuieli nedeductibile – venituri neimpozbile


Cheltuielile nedeductibile sunt urmatoarele:- Cheltuielile cu protocolul care depasesc limitele legale: 14.000 lei;- TVA aferenta depasirii cheltuielilor cu protocolul: 3.360 lei;- Cheltuielile cu amenzile si penalitatile catre autoritatile statului: 2.500 lei;- Cheltuieli cu sponsorizarea: 10.000 lei;- Cheltuieli privind constituirea unei ajustari de depreciere a imobilizarilor corporale: 4.000

lei;- Cheltuieli privind stocul de marfa distrus prin calamitati naturale: 3.600 lei;- Pierderea contabila din exercitiului precedent: 200.000 lei;Total cheltuieli nedeductibile: 237.460 lei

Procedura este urmatoarea:- determinarea bazei de impozitare si a cheltuielilor cu protocolul: (2.000.000 + 55.000) *

2% = 41.000 lei;- determinarea cheltuielilor de protocol nedeductibile: 55.000 – 41.000 = 14.000 lei;- TVA aferenta cheltuielilor de protocol nedeductibile: 14.000 * 24% = 3.360 lei.

Veniturile neimpozabile si alte reduceri ale bazei de impozitare a impozitului pe profit sunt:- veniturile din participatii: 50.000 lei;- veniturile din reluarea unei ajustari privind stocurile: 4.000 lei;- pierderea fiscala din exercitiile financiare anterioare: 70.000 lei;- rezerva legala constituita in exercitiului financiar curent: 40.000 lei;Total venituri neimpozabile si alte reduceri din baza de impozitare: 164.000 lei

Rezultatul fiscal = 2.000.000 + 237.460 – 164.000Rezultatul fiscal = 2.073.460 lei

f. calculul si contabilizarea impozitului pe profit:Impozit pe profit = Profit impozabil * 16%Impozit pe profit = 2.073.460 * 16% = 331.754 lei.

Cheltuielile cu sponsorizarile sunt nedeductibile la calculul profitului impozabil, dar facilitatea fiscala acordata intreprinderilor consta in faptul ca valoarea acestor cheltuieli se scad din impozitul pe profit cu conditia ca ele sa nu depaseasca minim 20% din valoarea impozitului pe profit sau 3‰ din cifra de afaceri.

Calcule financiare : valoarea financiara 1: impozit pe profit * 20% = 331.754 * 20% = 66.351 lei; valoarea financiara 2: cifra de afaceri * 3‰ = 4.000.000 * 3‰ = 12.000 lei.

Valarea cu care impozitul pe profit va fi redusa este de 10.000 lei, deoarece sponsorizarile realizate de catre intreprindere nu depasesc limitele impuse de acesti indicatori. Daca valoarea sponsorizarilor ar fi fost de 25.000 lei, reducerea impozitului era de 12.000 lei, limita minima rezultata din calculele financiare anterioare.

Contabilizarea impozitului pe profit este:Cont debitor Cont creditor Valoare691 441 321.754

ConcomitentCont debitor Cont creditor Valoare121 691 321.754


g. determinarea profitului net:Rezultat net = Rezultat contabil – Impozit pe profit – Rezerva legalaRezultat net = 2.000.000 – 321.754 – 40.000 = 1.638.246 lei

Aceasta valoare a rezultatului net este contabilizata la 31.12.N si evidentiata in situatiile financiare ale acestui exercitiu financiare astfel:

Cont debitor Cont creditor Valoare129 117 1.638.246

In cursul exercitiului financiar urmator fluxul informational contabil este urmatorul:a. inchiderea contului 121 pentru a reflecta corect veniturilor si cheltuielile exercitiului

financiar respectiv:Cont debitor Cont creditor Valoare121 129 1.638.246

b. contabilizarea repartitiilor din profitul net, tinand cont ca intreprinderea are de finantat o pierdere din exercitiile anterioare in valoare de 270.000 lei. In acest sens din valoarea profitului net se va finanta in primul rand aceasta valoare, iar ceea ce ramane va fi supusa altor repartitii: dividende, alte rezerve, etc. Valoarea care trebuie suspusa repartitiilor este de 1.638.246 – 270.000 = 1.368.246 lei.

Cont debitor Cont creditor Valoare117 ./.

4571068

1.368.2461.000.000368.246

21. Studiu de caz privind intocmirea si prezentarea declaratiei 101

Problema:

In decursul anului 2011 societatea X a inregistrat urmatoarele elemente:- venituri din vanzarea marfurilor 100.000 leivenituri din dividende de la o societate romana 2.000 lei- cheltuieli cu marfurile 30.000 lei- cheltuieli cu servicii prestate de terti 10.000 lei- cheltuieli cu amortizarea 10.000 - cheltuieli de protocol 1.500 lei- cheltuieli cu salariile 4.000 lei- cheltuieli cu amenzile catre autoritatile romane 4.000 lei- cheltuieli cu impozitul pe profit 3.650 lei

Capitalul social este de 100.000 lei. Rezerva legala deja constituita este de 20.00 lei. Nu sunt pierderi de recuperat din anii precedenti.

Rezolvare:

Total venituri: 102.000 leiVenituri impozabile: 100.000 lei

Total cheltuieli 63.150 lei din care nedeductibile 8.310 lei alcatuite din:- cheltuilei cu impozitul pe profit 3.650 lei- cheltuieli cu amenzile 4.000 lei- cheltuieli de protocol nedeductibile 1.500 lei -840 lei = 660 lei Impozit pe profit datorat 45.160 lei * 16% = 7.226 lei


1. Impozit pe profit anual 7.2261.1 Impozit aferent baruri de noapte 01.2 Impozit aferent altor activitati 7.2262. Impozit datorat 7.2263. Impozit in urma inspectiei

fiscale0

4. Impozit declarat in Declaratia 100

3.650

5. Diferenta de impozit datorat 3.5766. Diferenta de impozit de

recuperat0

691 = 441 3.576

22. Studiu de caz privind accizele la bauturi spirtoase, bere, vin si tutun

Problema bauturi spirtoase:O societate comercială produce în anul 2011 o cantitate de coniac de 150 hectolitri. Concentraţia alcoolică a coniacului este 35%. Acciza unitară este stabilităla 280 euro / hectolitru alcool pur, iar cursul de schimb este1 euro = 4.35 lei. Care este valoarea accizei?Rezolvare: Formula de calcul a accizei este cantitatea (în hl) x concentratia alcoolică x acciza unitară x cursul de schimb.Acciza = 150 hl x 35% x 280 euro/hl alcool pur x 4.35 lei/euro == 63.945 lei.

Problema bere:

O societate comercială importăîn anul 2011 o cantitate de 500 butoaie de bere a 500 litri fiecare. Concentraţia alcoolică a berii este 5,6 grade, iar numărul de grade Platoeste 3. Acciza unitară este 0,6 euro / hectolitru grad Plato2, iar cursul de schimb este 1 euro = 4.35 lei. Care este valoarea accizei?Rezolvare: Cantitatea de bere = 500 x 500 = 250.000 litri = 2.500 hectolitri.Formula de calcul a accizei este: acciza = cantitatea (hl) x nr de grade Platox acciza unitară x cursul de schimb.Acciza = 2.500 x 3 x 0,6 x 4.35 = 19.575 lei.

Problema tutun:

Un agent economic produce în anul 2011 20.000 pachete ţigarete a 20 ţigarete fiecare. Preţul maxim de vânzare cu amănuntul declarat de agentul economic este 3 lei/pachet. Acciza reprezintă 5,73 euro / 1.000 ţigarete +31%. Cursul de schimb este 1 euro = 4.35 lei. Să se determine acciza pe care trebuie să o achite agentul economic.Rezolvare:Acciza care trebuie calculată în cazul ţigaretelor este formată dindouă componente,respectiv acciza specifică şi acciza ad valorem.A = A1 + A2, unde:- A1 =acciza specifică;-A2 = acciza ad valorem.Vom determina mai întâi acciza specifică:A1 = Q x K x Cs, unde:- Q = cantitatea exprimată în unităţi de 1000 ţigarete;-K = acciza unitarăla 1000 ţigarete;


-Cs = cursul de schimb.A = (20.000 x 20)/1.000 x 5,73 x 4.35 = 9.970 lei.A2 = Bi x 31%, unde:

- Bi = baza de impozitareBaza de impozitare este dată de valoarea ţigaretelor la preţul maxim de vânzare cu amănuntul declarat de producător.Valoarea la preţul maxim de vânzare cu amănuntul declarat = preţul maxim de vânzare cu amănuntul declarat x cantitatea = 3 x 10.000 == 30.000 lei. Acciza ad valorem = 30.000x 31% = 9.300 lei.

Problema vin:

O societate comercială produce pentru comercializare în anul 2011 ocantitate de 60.000 sticle de vin liniştit a 0,7 litri fiecare şi acordă sub formă de dividende acţionarilor 500 de sticle de vin a 0,7 litri fiecare. Concentraţia alcoolică a vinului este 12 grade. Cursul de schimb este 1 euro = 4.35 lei. Care este valoarea accizei?Dar care era nivelul acesteia dacă firma producea în plus şi 10.000 sticle devin spumos la un litru fiecare? Concentraţia alcoolicăeste de 15 grade.Rezolvare: Societatea comercială nu datorează acciza pentru cantitatea comercializată,cât şi pentru cantitatea acordată sub formă de dividende acţionarilor în cazul vinului liniştit deoarece acciza este 0.

Studiu de Caz Privind TVA Deductibila

Documents

Transcript of Studiu de Caz Privind TVA Deductibila