Studiu de Caz Privind P

7/30/2019 Studiu de Caz Privind P

1/53

STUDIU DE CAZ PRIVIND APROVIZIONAREA CU PRODUSELE PAINE SI OREZ

IN LOCALITATEA IA I JUDETUL BOTOSANI

1. Necesitatea elaborarii proiectului si consecintele socialeconomice.

2.Scurta prezentare a localitatii Ia i.

3.Consideratii teoretice privind nevoile de consum ptprodusele paine si orez.

4.Norme minime de consum pentru produsele paine siorez, prevazute in Romania, norme medii de consum in uesi consumul optim normal.

5. Autoconsumul la produsele paine si orez.6 Populatia localitatii Ia i judetul Bototsani si structuraacestora pe grupe de sex, grupe de varsta, grupe devenituri, socio profesionala.

7. Proiectarea cantitatilor totale anuale de aprovizionarecu produsele paine si orez a populatiei din localitatea Ia i

judet BT si cheltuielile totale anuale cu achizitionareaproduselor.

7.1. Calculul cererii de consum mediu lunar si anual apopulatiei din localitatea Ia i pentru produsele paine siorez.


2/53

7.2. Determinarea cheltuielilor anuale cu achizitionareaproduselor paine si orez pt loc Ia i.

8. Calculul dimensiunilor pietei efective si a pieteipotentiale la orizontul anului 2010.

9. Promovarea produselor paine si orez in loc Ia i.


3/53

1 NECESITATEA ELABORARII PROIECTULUI SI

CONSECINTELE SOCIAL ECONOMICE

Notiunea de marketing utilizata mai ales incepand cu a

doua jumatate a secolului trecut releva ca acest domeniu deactivitate a aparut dintr-o dubla necesitate: dorinta de a descrieaparatul comercial, de a separa domeniile de analiza economicaa cererii si a integra variabilele calitative la principalelerationalitati economice, care tin seama de rezultatele cercetarilorpsihologice si ale comportamentului social.

Marketingul fiind deopotriva un mod de gandire dar si deactiune practica prin elementele metodologice adecvate este maiintai interesat pentru vanzarea unui produs.

Printr-un studiu de marketing se permite cunoasterea intr-omaniera coerenta si strategica a problemelor comerciale si se


4/53

doreste reducerea intr-o proportie cat mai mare a eventualelorriscuri care pot sa apara.

Prin intermediul acestui studiu de caz efectuat in localitatea

Ia i judetul Botosani, se urmareste imbunatatirea relatiilor dintre vanzator si cumparator, toate acestea avand influenta asupragradului de satisfacere a nevoilor de consum pentru produseleagroalimentare.

Orientarea firmelor din mediul rural catre marketing s-afacut foarte lent dupa anul 1990, si inca este nevoie de o

abordare diferita a clientului si schimbarea mentalitatiivanzatorului, cat si a cumparatorului.

Obiectivul acestui studiu este tocmai acela de a aduce lacunostinta agentilor economici din arealul studiat, a preferintelorconsumatorilor, pentru a-si putea orienta oferta pentrusatisfacerea nevoilor acestora.

2 SCURTA PREZENTARE A LOCALITATII IA I JUDETUL BOTOSANI

Asezare geograficaComuna este situat n nordul Podiului Moldovei, la

4739 latitudine nordic i 2645 longitudine estic. La nordcoimuna se nvecineaz cu satul Creni-Deal, la nord est cusatul Buzeni, la est cu satul Buzeni, la est cu satul Coula, lanord cu satul Vorona.


5/53

n sud vest i vest se afl dealul Tei, n trecut acoperit cutei, dealul Unguroaia care are 280 m altitudine, care seprelungete cu dealul Ciritei, dealul Nedler, dealul Dumbrava

Mare, Coasta Irinei i Albina. n nord vest se ntinde dealulMuchea, de 185 m altitudine, prelungit cu coasta Miletinului. nsud de satul Cristeti se afl satul Oneaga, nconjurat i el de omulime de dealuri dealul Palanca de 300m, dealul iganca de289 m, dealul Bolovani de 495 m i Dealul Mare de 593 m, ceamai nalt form de relief din mprejurimi.

Poziionare geografic

Comuna Ia i este situat n partea de vest a judeului Botoani, la 15 km distan de municipiul Botoani i 47 kmdistan de Suceava;

Componena Ia i (reedina de comun), Schit-Oraseni, Unguroaia i Oneaga;Ci de acces E 58, DJ 208 H;Suprafaa 7168 ha ;

Comuna Ia i apare n documentele istorice de la sfrsitul secolului al-XVI-lea. Urme extrem de vechi de existenomeneasc, ncepnd cu paleolitic i terminnd cu evul mediutrziu, descoperite pe teritoriul comunei Cristeti, dovedescndelungata i intensa locuire pe aceste meleaguri. Exemple nacest sens sunt cele dou piese de silex o lam i o achiedescoperite pe teritoriul satului Oneaga i un topor de silex,

cioplit, de form trapezoidal, descoperit pe teritoriul satuluiCristeti. Toate aceste piese se gsesc n colecia MuzeuluiJudeean Botoani i sunt atribuite epipaleoliticului. Numelevechi al acestei aezri este Crsteti i este pomenit pentruprima dat n documentul din 12 aprilie 1956, aparinnd lui


6/53

Petru Voievod i gsit la mnstirea Coula. Teritoriul comuneieste format din dealuri i coline cu nlimi variind de la 140 mla 300 m, fragmentate de vi ca rezultat al eroziunii cursurilor de

ap. n prezent comuna este dispune de reea de ap potabil.Exist acces la reeaua de telefonie, i la cea de televiziune princablu. Este complet electrificat. Asistena sanitar esteasigurat de secia exterioar a spitalului din Botoani, care areun numr de 20 de paturi i 2 medici. Mai exist de asemenea ocircumscripie sanitar, o farmacie i un cabinet stomatologic.nvmntul are o vechime de 130 de ani, asigurnd pregtireai educarea copiilor din sat n cele 6 uniti de nvmnt localecu clasele I-VIII precum i n cele 5 uniti precolare.Clima

Comuna beneficiaz de o clim temperat continental cunuane excesive, iarna fiind n gerenal zile reci i uscate iar varacalde, dar rar caniculare i uscate. Ca urmare, precipitaiile suntreduse, sau diferite de la an la an.

3 CONSIDERATII TEORETICE PRIVIND NEVOILE DECONSUM

PENTRU PRODUSELE PAINE SI OREZ

PAINE

Pinea este alimentul de baz produs prin coacerea aluatuluiobinut din (cereale mcinate) fin amestecat cu ap i drojdie,
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cerealehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cereale


7/53

adugndu-se de la caz la caz diferii ingredieni n funcie decategoria pinii obinute.Aceste categorii de pine difer dup regiune, astfel n Germania

este consumat mai mult pinea neagr, pinea obinut din orz,pe cnd n Frana bagheta, pinea alb, franzela este maiapreciat. Alte produse de panificaie sunt covrigii.

Pinea este un produs copt n cuptor, alctuit din aluat drojdiesau alte ingrediente care dau pinii un gust i arom mai plcut,sau care mpiedic n timpul procesului de coacere s se formezeo crust prea tare la suprafaa pinii.

Cerealele mcinate folosite mai frecvent la producerea finiipentru pine sunt grul i orzul. n perioada de srcie, foamete,s-a amestecat fina de cereale cu fin de mazre, fasole sau decartofi, (mucegia pinea mai repede) ghind (din cauzataninului mprumuta un gust amar pinii). n aceste timpurigrele, n Germania se recurgea pe pia la falsificarea finii decereale prin amestecare cu gips sau rumegu de lemn.

Istoricul painii

Painea este unul dintre cele mai vechi alimente, datanddin era neolitica. Primele feluri de paine produse au fostpreparate din terci de cereale, facut din graunte macinate si apa.Este posibil sa fi aparut printr-un accident in timpul gatitului sau

prin experimentare cu apa si faina de graunte.

Descendente ale acestor tipuri timpurii de paine inca semai consuma in lume, spre exemplu tortilla in Mexic, chapati inIndia, poa ping in China, turte de orez oatcake in Scotia, painea
http://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gr%C3%A2uhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Orzhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gusthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gipshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gr%C3%A2uhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Orzhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gusthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gips


8/53

din porumb indian johnnycake in America de Nord si injera inEtiopia.

Acest tip de paine simpla, nedospita a format baza alimentara a

multor civilizatii timpurii. Sumerienii mancau un tip de turtenedospite din orz, iar egiptenii secolului XII inaintea lui Cristoscumparau de la dughenele de pe strazi o paine numita ta.

Se considera ca painea dospita a aparut in Egipt, datoritaconditiilor geografice si climaterice care favorizau crestereaunui soi de grau cu doua proprietati noi fata de soiurile

anterioare. Prima proprietate a fost descoperita la inceputulEgiptului dinastic, si consta dintr-o varietate de graunte careputeau fi treierate fara a fi mai intai prajite. A doua a fostaparitia unui grau continand suficienta proteina formatoarea degluten. Astfel s-a putut prepara o paine care crestea.

Initial, s-a crezut ca painea dospita a aparut in secolulXVII inaintea lui Cristos, dar graul capabil s-o produca era

aparent foarte rar. Aceasta raritate este sugerata de faptul caacest tip de grau nu a devenit obisnuit in Grecia antica decat insecolul IV inaintea lui Cristos in ciuda faptului ca exista uncomert regulat intre Egipt si Grecia de 300 de ani.

Dospirea painii timpurii este confirmata de sursemultiple. Se puteau obtine drojdii aeropurtate lasand aluatul crudexpus la aer pentru o perioada de timp inainte de gatire. Pliniu

cel batran scria ca popoarele din Galia si peninsula Ibericafoloseau spuma de bere pentru a produce o paine mai usoaradecat a altor popoare. Acele parti ale lumii antice care beau vinin loc de bere foloseau o pasta compusa din suc de struguri sifaina care era lasata sa inceapa sa fermenteze, sau tarate de grau


9/53

inmuiate in vin, drept sursa pentru drojdie. Cea mai comunasursa de agent de dospire era insa o bucata de aluat oprita dinziua precedenta.

Lumea antica avea la dispozitie o mare varietate detipuri de paine. In cartea sa "Deipnosophistae", autorul grecAthenaeus descrie o parte din painile, prajiturile, fursecurile sipatiseriile vremii. Printre cele mentionate se gaseau clatitelepreparate pe gratar, painea cu miere si orez, franzelele modelatesub forma de ciuperca si acoperite cu seminte de mac, si chiflelemilitare coapte pe frigare.

Tipul si calitatea fainii putea de asemenea varia, dupacum spunea Diphilus, care a declarat ca "painea facuta din grau,in comparatie cu cea facuta din orz, este mai hranitoare, maiusor de digerat, superioara in orice aspect. Dupa calitate, paineafacuta din faina rafinata (trecuta prin sita) este pe primul loc,apoi painea din grau normal, si in cele din urma painea din fainanecernuta."

In Europa medievala, painea era nu numai aliment ci sio parte din vesela. Oamenii din acea vreme foloseau bucati depaine veche (cu dimensiuni aproximative de 15 cm pe 10 cm)drept farfurii. Dupa terminarea mesei, aceste bucati puteau fimancate, date saracilor sau cainilor. Farfuriile din lemn auinceput sa inlocuiasca recipientele din paine in secolul XV.

Otto Frederick Rohwedder este considerat a fi tatalpainii feliate. Rohwedder a inceput sa lucreze in 1912 la omasina care sa felieze paine, dar brutariile au ezitat sa ofoloseasca deoarece erau ingrijorati ca painea feliata se va


10/53

invechi. A avut succes de abia in 1928, cand a inventat o masinacare felia si impacheta painea.

Painea alba a fost painea preferata de aristocrati timp de

generatii, in timp ce oamenii saraci mancau paine neagra. Acestlucru s-a schimbat in secolul XX, painea neagra devenindfavorita deoarece are o valoare nutritiva superioara, in timp cepainea alba a devenit asociata cu clasele ignorante in materie dealimentatie.

Painea in diverse tari

Exista multe variatii de la reteta de baza a painii,incluzand pizza, chapati (o paine indiana), tortilla, baghetefrantuzesti baguettes, pita (paine turceasca), lavash (painearmeneasca), biscuiti, covrigei uscati cu sare pretzels, naan(paine din Asia Centrala si de Sud asemanatoare cu pita), covrigibagels, puri (paine indiana nedospita) si multe alte varietati.

In Marea Britanie si in Statele Unite, cel mai consumattip de paine este painea moala cu coaja subtire care se vinde gatafeliata si impachetata. Se mananca de obicei cu crusta, dar unelepersoane pot inlatura crusta dupa preferinta sau pentru a o servila unele mese sofisticate, cum ar fi ceaiul de societate.

In Scotia, se consuma un tip de paine numita painesimpla plain bread. Feliile sunt mult mai inalte si mai subtiri, cucrusta arsa numai deasupra si dedesubtul franzelei. Aceastapaine are o textura mult mai ferma decat painea americana sibritanica.


11/53

In Franta, painea este cunoscuta sub numele de pain demie si se foloseste numai la paine prajita sau pentru umpluturi.Painea standard, sub forma de baghete sau franzele groase, are o

coaja groasa si deseori bule mari de aer in interior. Unele painimai sofisticate contin nuci, sau sunt decorate cu seminte de mac

Germania este tara de bastina a celor mai multevarietati de paine. Aproape 300 de feluri de paine si 1200 defeluri de patiserii si chifle sunt produse in aproximativ 27000 debrutarii. In Germania se mananca cea mai mare cantitate depaine, chifle si covrigei din lume. Painea se serveste cu aproape

orice masa. Un mic-dejun nemtesc consista din felii de paine sauchifle Brtchen cu mezeluri, branza, gem, miere sau altele.Painea nu este considerata un aliment de acompaniament, ci unelement important al unei diete sanatoase.

Principalele tipuri de paine prezente la noi in taraPine alba simpla Pine mpletitaPine alba cu adaosuri Pine traditionalaPine semialba simpla Pine tip pesmetPine semialba cu adaosuri Pine cu specific localPine neagra simpla Pine dieteticaPine neagra cu adaosuri Pine din amestecuri de

faina, tarte, etcPine integrala simpla Pine cu fibra alimentaraPine integrala cu adaosuri Pine de secaraPine de casa Baghete


12/53

Franzele LipiiPine fara sare Pine si chifle graham

De ce trebuie sa manancam paine la fiecare masa?http://www.ziare.com/lifeshow/diete-

intretinere/09-22-2009/de-ce-trebuie-sa-mananci-paine-la-fiecare-masa-893968Este adevarat ca paineaconsumata in exces duce la cresterea in greutate, insa un pic depaine trebuie sa mancam la fiecare masa. Pentru ca painea

contine carbohidrati complecsi, fibre si proteine. Carbohidratiicomplecsi sunt principala sursa de energie pentru metabolism,pentru functiile cerebrale si pentru sistemul nervos central.DietFood Nutrition ne ofera cateva motive pentru care ar trebui saconsumam paine la fiecare masa.Painea are un efect favorabilasupra tranzitului. 25% din populatie sufera de constipatie.Acest lucru poate fi imbunatatit prin cresterea consumului de

fibre solubile si insolubile. Orice tip de paine este o sursa bunade fibre, insa cea mai buna este cea integrala, deoarece continefibre insolubile.Painea contribuie la aportul de energie. Sportiviistiu cat de important este sa consume paine atunci cand depunmult efort. Painea contine 50% amidon, o proportiesemnificativa de carbohidrati complecsi.Produsele din grauintegral sunt recomandate pentru a reduce riscul aparitiei unorboli cardiovasculare si a cancerului de colon.Chiar daca creierulreprezinta numai 2% din greutatea corporala, foloseste 20% dinenergia totala. Performantele creierului sunt mai putin bune pestomacul gol. Painea este un aliat al creierului si al functiilorcognitive si este foarte importanta intr-o dieta. Cel mai bine estesa se consume paine integrala facuta din mai multe seminte.
http://www.ziare.com/lifeshow/diete-intretinere/09-22-2009/de-ce-trebuie-sa-mananci-paine-la-fiecare-masa-893968http://www.ziare.com/lifeshow/diete-intretinere/09-22-2009/de-ce-trebuie-sa-mananci-paine-la-fiecare-masa-893968http://www.ziare.com/lifeshow/diete-intretinere/09-22-2009/de-ce-trebuie-sa-mananci-paine-la-fiecare-masa-893968http://www.ziare.com/lifeshow/diete-intretinere/09-22-2009/de-ce-trebuie-sa-mananci-paine-la-fiecare-masa-893968http://www.ziare.com/lifeshow/diete-intretinere/09-22-2009/de-ce-trebuie-sa-mananci-paine-la-fiecare-masa-893968http://www.ziare.com/lifeshow/diete-intretinere/09-22-2009/de-ce-trebuie-sa-mananci-paine-la-fiecare-masa-893968http://www.ziare.com/lifeshow/diete-intretinere/09-22-2009/de-ce-trebuie-sa-mananci-paine-la-fiecare-masa-893968http://www.ziare.com/lifeshow/diete-intretinere/09-22-2009/de-ce-trebuie-sa-mananci-paine-la-fiecare-masa-893968


13/53

http://www.ziare.com/lifeshow/diete-intretinere/07-14-2009/5-motive-sa-mananci-paine-la-fiecare-masa-818887Unii spun ca painea ingrasa. Altii

spun ca painea "prosteste". Exista tot felul de mituri despre acestaliment, majoritatea continand un "sambure de adevar". Certeste ca, in cautarea perfectiunii corporale, am inceput sademonizam umila paine, alungand-o de pe masa si din dietelenoastre, in ideea ca astfel vom ajunge mai repede la greutateavizata. Realitatea este ca painea este un aliment benefic, bun sigustos, la vederea caruia poftim imediat. De fapt, painea are ocontributie nutritionala importanta in orice regim alimentar, asa

ca poate fi consumata cu incredere la fiecare masa, sustinepublicatia online DietFoodNutrition.Mai mult, painea te ajuta sate mentii in forma ba chiar te ajuta sa slabesti, cu conditia sa stiicum sa o consumi, ce sa consumi si in ce cantitate.Ce trebuie sa stim despre painea pe care o consumam zilnic?

http://www.ziare.com/lifeshow/sanatate/08-31-2008/ce-trebuie-sa-stii-despre-painea-pe-care-o-

consumi-zilnic-399791Romanii sunt mari consumatori depaine si ocupa un loc fruntas printre tarile din Europa cand estevorba de asa ceva.Insa o data cu dezvoltarea tehnologiei siadoptarii unui ritm accelerat de viata, traditia de a face painea incasa a disparut. Diversitatea de produse de panificatie dincomert este uimitoare, de aceea trebuie sa stim cum sa nealegem painea pe care o consumam zilnic. Painea alba estelipsita de multe elemente nutritive de care are nevoie corpulnostru. In urma numeroaselor studii efectuate de nutritionisti, s-aajuns la concluzia ca, painea facuta din faina integrala este maisanatoasa. Aceasta paine este mai bogata in fibre alimentare,vitamine (B si E), magneziu, fosfor si fibre.

Cu doar 200 g de paine integrala, acoperi 40 % din
http://www.ziare.com/lifeshow/diete-intretinere/07-14-2009/5-motive-sa-mananci-paine-la-fiecare-masa-818887http://www.ziare.com/lifeshow/diete-intretinere/07-14-2009/5-motive-sa-mananci-paine-la-fiecare-masa-818887http://www.ziare.com/lifeshow/diete-intretinere/07-14-2009/5-motive-sa-mananci-paine-la-fiecare-masa-818887http://www.ziare.com/lifeshow/sanatate/08-31-2008/ce-trebuie-sa-stii-despre-painea-pe-care-o-consumi-zilnic-399791http://www.ziare.com/lifeshow/sanatate/08-31-2008/ce-trebuie-sa-stii-despre-painea-pe-care-o-consumi-zilnic-399791http://www.ziare.com/lifeshow/sanatate/08-31-2008/ce-trebuie-sa-stii-despre-painea-pe-care-o-consumi-zilnic-399791http://www.ziare.com/lifeshow/sanatate/08-31-2008/ce-trebuie-sa-stii-despre-painea-pe-care-o-consumi-zilnic-399791http://www.ziare.com/lifeshow/diete-intretinere/07-14-2009/5-motive-sa-mananci-paine-la-fiecare-masa-818887http://www.ziare.com/lifeshow/diete-intretinere/07-14-2009/5-motive-sa-mananci-paine-la-fiecare-masa-818887http://www.ziare.com/lifeshow/diete-intretinere/07-14-2009/5-motive-sa-mananci-paine-la-fiecare-masa-818887http://www.ziare.com/lifeshow/sanatate/08-31-2008/ce-trebuie-sa-stii-despre-painea-pe-care-o-consumi-zilnic-399791http://www.ziare.com/lifeshow/sanatate/08-31-2008/ce-trebuie-sa-stii-despre-painea-pe-care-o-consumi-zilnic-399791http://www.ziare.com/lifeshow/sanatate/08-31-2008/ce-trebuie-sa-stii-despre-painea-pe-care-o-consumi-zilnic-399791http://www.ziare.com/lifeshow/sanatate/08-31-2008/ce-trebuie-sa-stii-despre-painea-pe-care-o-consumi-zilnic-399791


14/53

necesarul zilnic de vitamine B1, B3, B6 si 40 % din necesarul defier. Chiar daca este mai scumpa, merita sa cheltuim mai multpentru sanatatea noastra.

Astfel ca painea alba, de 500 de grame, contine 235 decalorii, 1,5% fibre, 49,3% carbohidrati, 8,4% proteine si 1,9%grasimi.

Painea neagra facuta din faina de grau din care s-auinlaturat o parte din tarate, poate contine coloranti adaugati,precum caramelul. Painea neagra contine la 500 de grame: 218calorii, 3,5% fibre, 44,3 carbohidarti, 7,2% proteine si 1.5%grasimi.

OREZ

Date despre produsDate despre produs

Orezul este perceput ca un element de baza pentru gtit,indispensabil din buctria oricrei gospodine, celelalte tipuri degrsimi unt, margarin, untur - fiind folosite mai rar, mai

degrab n prjituri, creme etc.

Orezul este principalul ingredient utilizat la aproape toatemncrurile pregatite acas, datorit principalului su beneficiu gustul mncrii. Imediat dup ctigul gustativ se plaseazargumentul estetic, pentru c orezul face ca bucatele s fieapetisante i aspectuoase.

Orezul de floarea soarelui reprezint pentru cele mai multegospodine cea mai accesibil alegere ntre cele doucomponente: gust i santate. Se folosete foarte mult la gtit,prjeli, dar i la salate de orice fel.


15/53

n general, calitatea unui orez este evaluat de ctreconsumatoare prin intermediul urmtorilor indicatori: culoare,consisten, limpezime, gust/miros (neutre), comportamentul n

timpul i dup prjire, rezistena la folosiri succesive, coninut(fr colesterol sau conservani).

Tipuri de orez alimentarTipuri de orez alimentar

Pe piaa romneasc pot fi ntlnite mai multe tipuri de orez,folosite n buctrie pentru gtit, salate sau diete:

Orez de floarea-soarelui presat la rece, dublu rafinat, rafinat,nerafinat;

Orez de msline extra virgin, rafinat, simplu; Orez de alune; Orez de susan; Orez de migdale;

Orez de semine de strugure Orez de soia; Orez de porumb etc.

Orezul de floarea-soarelui

Ca surs de orez vegetal, pe plan mondial, floarea-soareluiocup locul al patrulea, dup soia, palmier i rapi. Orezulrafinat de floarea-soarelui se folosete, n principal, nalimentaie, n industraia margarinei i a conservelor. Orezul defloarea-soarelui este excelent pentru alimentaie, avndfluiditate, culoare, gust i miros plcut.

Orezul de msline


16/53

Pe piaa romneasc se comercializeaz orez de mslinesimplu, rafinat i extravirgin, ns consumatorul nu este ncpregtit s le disting. Cei trei juctori majori care i disput

piaa sunt: Minerva (Grecia), Costa dOro (Italia) i Borges(Spania).Compania Elgeka distribuie orezuri Minerva Extra viVirgin n ambalaje din sticl de 250 ml i 500 ml, precum iNiki Pomace la 1000ml, ambalat tip pet. Acesta din urm esteun orez rafinat, cu un coninut ridicat de orez extravirgin. Toateaceste produse se adreseaz segmentului dinamic al pieei -consumatori cu venituri medii i ridicate, contieni prineducaie i cultur de valoarea acestui aliment i care i doresc

experiene culinare noi.Puterea de cumprare este o barier general, orezul de

msline fiind un produs scump prin definiie. Totui, acest lucrunu-i mpiedic pe romni s-l cumpere. Bineneles, frecvena decumprare nu este foarte mare, ceea ce face ca, n final,consumul s fie foarte redus. Ca i n cazul altor produse,dimensiunea pieei depinde de educarea consumatorului.Campanii elaborate de informare i educare a potenialuluiconsumator au fost realizate chiar de importatori. Creatorii deopinie, ndeosebi revistele medicale i cele cu targetpreponderent feminin, au promovat i promoveaz n continuareimaginea acestui produs. Cu toate acestea, orezul de mslineeste nc un lux n Romnia, iar vnzrile cresc anevoios, darconstant.

Piaa orezuluiPiaa orezului

Piaa orezului se ridic la 350.000 400.000 tone pe an.Principalele companii de pe piaa autohton sunt grupulamericam Bunge, care deine mai multe capaciti in Romnia,


17/53

Argus Constana, Cargill Romnia, Ulvex ndrei i UleromVaslui. Fa de anul trecut, piaa orezului i-a meninut tendinauoar de regres, din cauza scderii att a puterii de cumprare

ct i a numtului locuitorilor din mediul urban. Dintr-un studiurealizat de Institutul de Cercetare de Pia GFK rezult c, dintr-un panel de 8 milioane de familii care existau n mediul urban,au rmas doar 6 milioane, restul migrnd spre zona rural. Or, setie c locuitorii de la sate folosesc pentru gtit grsimi animalei c cei care cultiv floarea-soarelui primesc de la rafinrii, pelng bani, i o anumit cantitate de orez. n luna decembrie aanului trecut, compania International Marketing Research &

Communication Group a realizat o cercetare in mediul urban (47de orae cu peste 50.000 de locuitori), n rndul populaieiadulte, cu venituri medii spre mari. Cercetarea a vizat mai multeaspecte referitoare la consumul de orez, dintre care amintim:distribuia numerica - la nivel naional i zonal - a productorilori a mrcilor de orez, valoarea vnzrilor , structura vnzrilorpe segmente de pre.

Rezultatele studiului scot n eviden faptul c nici mcarorenilor cu putere de cumprare ridicat nu le pasa cu cegtesc, preferinele lor ndreptndu-se ndeosebi ctre branduriledin categoriile de pre "medium" i "economic". Consumul estedirecionat, n proporie de peste 90%, spre orezul de floareasoarelui. Celelalte tipuri de orezuri comestibile - de msline, desemine de in, de migdale, de porumb, de susan, de semine de

strugure etc. - sunt neglijabile ca vnzri. Aceste produse suntfolosite mai degrab n diete, n scopuri terapeutice saucosmetice, de catre un segment restrans de consumatori , cei maimuli provenind din comunitatea arab local.


18/53

Din punctul de vedere al cotelor de pia, n volum i n valoare,Topway Industries se numr ntre primii trei productori deorez. Principalele mrci deinute sunt: Untdelemn de la Bunica,

avnd ca public int populaia cu venituri medii, Solio, care seadreseaz consumatorilor cu venituri mici i medii i Allegria,care acoper o alt ni de pia, fiind vorba de orez de mslinen dou varieti i orez din germeni de gru. Aro, un produsfabricat de aceeai companie, este o marc proprietate Metro.

Lansat la sfritul anului 1998, Untdelemn de la Bunicareprezint 50% din cifra de afaceri a companiei Topway i

continu s fie orezul cu cea mai bun notorietate de marc depe piaa romneasc.

Vnzrile valorice, pe zone, ale primelor trei mrci de orez,obinute n urma acestui studiu, sunt:

ZONA MARCA DEOREZ

COTA DEPIA

BANATUntdelemn de la

Bunica55.2%

Floriol 13%Horea 12.2%

BUCURETIUntdelemn de la

Bunica22.8%

Muntenia 19.7%Floriol 16.3%

CRIANA-MARAMURE

Ardealul 32.4%Horea 28.5%Floriol 17.1%

DOBROGEAArgus 67.6%Unisol 23.1%


19/53

Soleil 2.0%

MOLDOVAUntdelemn de la

Bunica59.6%

Unisol 26.1%Argus 14.3%

MUNTENIAUnisol 36.5%

Untdelemn de laBunica

29.0%

Solio 20.1%

OLTENIAUnisol 36.5%


33.6%

Solio 10.2%

TRANSILVANIAArgus 31.1%Floriol 21.7%


17.7%

4 NORME MINIME DE CONSUM PT PRODUSELE PAINESI OREZ,

PREVAZUTE IN ROMANIA, NORME MEDII DE CONSUMIN UE

SI CONSUMUL OPTIM NORMAL

PAINE

"Consumul de pine (110 kg pe cap de locuitor) este ncridicat fa de media european, trendul de scdere va continuai n urmtorii ani. Anul acesta putem vorbi de o reducere a


20/53

consumului cu aproximativ 8% fa de anul trecut, scdere carevine i pe fondul diminurii bugetului consumatorilor ca urmarea crizei", a declarat pentru Business Standard, Aurel Popescu,

preedintele Patronatului Romn din Industria de Morrit iPanificaie (ROMPAN). n ultimii zece ani, consumul de pines-a redus cu zece kilograme pe cap de locuitor, ajungnd la 108kg-110 kg pe an, Romnia aflndu-se pe locul al treilea n topulcelor mai mari consumatori din Europa dup Albania iBulgaria, n condiiile n care media european este de 78 - 80kg/locuitor/an, potrivit datelor Rompan. Popescu afirm c nultimii ani, a avut loc o reorientare a consumatorilor spre

specialitile de pine, care sunt relativ mai scumpe, ca urmare aprocesului de producie complex. Schimbarea tendinelor deconsum explic de altfel i creterea valoric a pieei. "Excepieface anul acesta cnd estimez c valoarea pieei de pine vastagna la nivelul celei de anul trecut, respectiv n jurul valorii deun miliard de euro", adaug Popescu.

n acelai timp, romnii au trecut la o alimentaie mai

raional, iar fenomenul a luat amploare dup ce au aprutcerealele pentru micul dejun, snacks-urile, alte produse depatiserie, produsele de import atrgtoare, spune Popescu. Pe dealt parte, oficialii Pambac Bacu apreciaz c n 2009,consumul naional de pine este relativ constant n volum, nspe termen mediu i lung trendul va fi, cu siguran, unul descdere".Creterea n valoare a pieei se datoreaz majorrii ponderiideinute n consum de specialitile de panificaie. Valoareapieei crete i pe seama modului de raportare a dateloranalizate. Aceste date provin doar de la firmele serioase care, pede o parte, nregistreaz toat producia fabricat, iar pe de altparte, sunt i cele care ofer o gam sortimental diversificat ce


21/53

include pini speciale, ambalate, feliate, cu reete complexe, cuadaosuri de semine, germeni, tre etc, produse care evident auun pre mai mare", a precizat Alin Giurea, preedintele Pambac.

Orientarea romnilor ctre specialitile de pine estedemonstrat i de numrul din ce n ce mai mare de magazinespecializate. Criza ns i-a spus cuvntul i pe acest segment."Pe termen lung nu este deloc exclus s se majoreze cererea despecialiti, ns anul acesta, pe fondul crizei, consumul deproduse sofisticate cu valoare adugat mare, respectiv cu gradridicat de prelucrare, a sczut cu aproximativ 20-25% fa deanul trecut, a precizat pentru Business Standard Gherghe

Frncu, preedintele Consiliului de Administraie al Vel Pitar,unul dintre principalii productori interni.Conform Rompan, pinea alb rmne n topul preferinelorconsumatorilor, peste 70% dintre oreni consum acestsortiment, dar i pinea neagr, integral sau cu adaosuri decereale ctig teren. Piaa intern a produselor de morrit ipanificaie se ridic la aproximativ doua miliarde de euro, din

care pinea reprezint peste jumtate. Principalii productorisunt Vel Pitar, Titan, Dobrogea Grup i Pambac. Primii doi aupe piaa Capitalei o reea important de magazine specializate.i Ana Pan a realizat investiii semnificative pe acest segment.n acelai timp au aprut i patiseriile French Bakery, afacerenceput n anul 2005 de familia Cismrescu i stilista VeneraArapu, sau magazinele Paul.

Aderarea la Uniunea Europeana a avut ca efect deschidereagranitelor si accesul producatorilor romani la cerealele din altetari.Productia romaneasca de cereale trebuie acum privita incontextul dinamicii la nivel european, procesatorii avand accesmult mai facil la importuri in conditiile aparitiei unui deficit in


22/53

productia interna, a mai precizat directorul Spicul. i a adaugat:din cauza secetei prelungite, productia de grau din 2007 a fost cucirca 2,3 milioane de tone mai mica decat cea din 2006,

ajungand la circa 3,5 milioane de tone, motiv pentru care anul2007 se caracterizeaza prin puternice tendinte de majorare apretului painii si produselor derivate.

Producatorii vorbesc de o fiscalitate excesiva la produselede panificatie in comparatie cu alte tari. Romania este tara careare cel mai inalt grad de fiscalitate la produsele ali mentare debaza, iar evaziunea fiscala are proportii dramatice in panificatie,

circa 70% din consum fiind defiscalizat, iar capacitatile deproductie depasesc de circa 2,5 ori necesarul de consum alpopulatiei, considera Ilie Gheorghe. In acest context, spunproducatorii, industria de morarit si panificatie a avut in 2007 unan mult mai agitat caracterizat prin presiuni din parteaautoritatilor statului asupra producatorilor de a nu modificapretul painii.

Potrivit presedintelui Rompan, pretul painii a crescut cu12% desi costul materiei prime care reprezinta 70% din produsulfinit a crescut mult mai mult. Graul a crescut de la 140 la 270 deeuro tona. In conditiile dublarii pretului la grau si pretul painii arfi trebuit sa creasca cu 40-50%. Dar la noi s-a marit doar cu12%. Mai nou, a venit si problema cursului valutar. Trebuietinut cont de faptul ca toate contractele la grau sunt incheiate ineuro, apreciaza presedintele Rompan. Potrivit societatii Spiculcare citeaza datele Eurostat, din punct de vedere al pretului,painea romaneasca este cu 40% mai ieftina decat mediaeuropeana, nivelul fiind totusi apropiat de Ungaria, Polonia siCehia. Cea mai ieftina paine este produsa in Bulgaria, pretulacesteia fiind cu 60% mai mic decat cel din UE, iar cea mai


23/53

scumpa este in tarile nordice unde valoarea poate depasi cu 40-65% media europeana.

Consumul de paine in functie de gramaj:

Franzela de 280-300 de grame este cautata in zonaConstanta-Pitesti.

Painea de 500 de grame este consumata in zoneleTeleorman, Dolj, Olt, Valcea.

Painea de 500-600 de grame este preferata de consumatorii

din zona Moldovei. Painea de 800 de grame si pana la patru kilograme este

consumata in Ardeal si Banat.

Pretul panii

Painea produsa in Romania este cu 40% mai ieftina decatmedia europeana.

Preul painii romanesti este apropiat de nivelul celui dinUngaria, Polonia, Cehia.

Cea mai ieftina paine: in Bulgaria, unde pretul acesteia este

cu 60% sub media europeana. Cea mai scumpa paine: in tarile nordice cu 40-65% peste

media europeana


24/53

Piata painii in cifre Valoarea pietei painii - peste un miliard de euro Volumul pietei painii - doua milioane de tone

Consumul de persoana/an - 108-110 kg de paine Media consumului din Uniunea Europeana este de 78-80

kg/locuitor/an

Consumul de paine a scazut cu 10 kilograme in ultimii 10ani

90% dintre romani consuma paine alba

10% dintre romani consuma paine cu alte ingrediente

Romania ocupa locul 3 la consumul de paine, dupa Albaniasi Bulgaria

A crescut consumul de paine feliata si ambalata in 2007fata de 2006

A crescut cu 30% ponderea vanzarilor de paine dinsupermarketuri si hipermarketuri

Magazinele specializate au o pondere in vanzari de numai6%

TVA -ul pentru paine este de 19%, in timp ce in tarile UEeste 5-7%

OREZCu o valoare de peste 200 milioane euro, piata romaneasca


25/53

de orez comestibil este dominata de produsele obtinute dinrafinarea semintelor de floarea-soarelui. Acestea acopera 84,1%din consumul total din Romania. La finele anului,

comercializarea pe lantul de retail ridica vanzarile laaproximativ 133 milioane euro. Pentru 2009, se estimeaza ocrestere cu procente cuprinse intre 5 si 10%, ceea ce va ridicavaloarea pietei la aproximativ 220 milioane euro.

Cu un consum mediu de circa 11 litri de orez pe cap delocuitor, Romania este una dintre tarile europene cu cel mairidicat consum de grasimi vegetale. Astfel, un roman consumaanual cu aproximativ patru litri mai mult orez vegetal

comparativ cu vecinii bulgari sau unguri, care folosesc intr-unan doar sapte litri pe cap de locuitor. Iar daca avem in vedere caun austriac cumpara doar sase litri de orez pe an, cam la fel catse cumpara si in Germania, atunci constatam ca la noi consumulde grasimi este intr-adevar la un nivel foarte ridicat. Estimarilearata o crestere a pietei de profil din Romania si in 2009, cand seasteapta o majorare intre 5 si 10% si volumica, si valorica.

Totusi, nu suntem singurii care consumam orezuri vegetale inexces, italienii fiind si ei in topul european, cu aproximativ 13litri de orez anual, insa acesta provine aproape in totalitate dinmasline, care este considerat mult mai sanatos comparativ curestul orezurilor vegetale.

5 AUTOCONSUMUL LA PRODUSELE PAINE SI OREZ


26/53

Consumul de produse agricole si agroalimentare reprezintamodalitatea concreta de satisfacere a nevoilor de consum, insanu a tuturor, intre nevoi si consum existand permanent un

decalaj evident.Consumul de produse agricole si agroalimentare poate aveadrept sursa de aprovizionare:

- piata(consum de marfuri)

- gospodaria individuala (autoconsum)

- alte surse

In Romania, marimea autoconsumului de produseagroalimentare, este semnificativa, datorita ponderii ridicate apopulatiei rurale (circa 45,5%) cat si a efectelor Legiinr18/1991- Legea fondului funciar, prin care o pondere mare apopulatiei urbane a primit in propritate teren agricol. Astfel instructura cheltuielilor de consum alimentar si bauturi,autoconsumul reprezinta circa 33.5% pentru familiile de

salariati, 81,4% pt familiile de tarani si 33.9% pt familiile depensionari de asigurari sociale de stat.

Formarea, ritmul si directiile de evolutie a consumului deproduse agricole si agroalimentare constituie o rezultanta ainteractiunii factorilor care influenteaza nevoile de consum, catsi a posibilitatilor material de satisfacere a acestora. Consumulpoate fi analizat atat ca marime globala, cat si individuala saumedie.Cel mai important factor, care constituie punctual deplecare in actul consumului, este reprezentat de nivelul nevoilorfiziologice ale consumatorilor.

De asemenea, o influenta deosebita o au si condtiile de muncasi de viata ale populatiei. Consumul de produse agricole si


27/53

agroalimentare difera de la un an la altul, atat ca volum, cat si castructura.

Nivelul veniturilor, forma de incasare a acestora, respective,

puterea de cumparare a populatiei, constituie factorideterminanti ai formarii consumului.

Un loc important il ocupa si volulmul, structura si calitateaproduselor agricole si agroalimnetare, stiindu-se faptul ca nu sepoate consuma decat ceea ce s-a produs in prealabil.

Consumul mediu pe locuitor la principalele produse agricole

si agroalimentare in cadrul tarilor dezvoltate, se detaseazaevident fata de nivelurile realizate in tarile sarce, intre care seinscribe si Romania.

Astfel la produsele de origine animala, zahar, cartofi si fructeconsumul mediu pe locuitor a fost net superior fata de celrealizat in Romania, iar in unele tari din uniunea europena, a fostde cateva ori mai mare.

La nivel moondial comparativ cu anul 1988, in anul 2000consumul alimentar pe locuitor a sporit cu 4,4% , in timp ce, inRomania s-a redus cu 5.1%.

Cantitaile de produse agricole si agroalimentare cumparate defamiliile de salariati di Romania a avut o evolutie fluctuanta, cutendinta generala de scadere, exceptie facnd grupa de produsefasole si alte leguminoase.

Cele mai evidente scaderi au avut loc la cereale si produse dincereale, carne si preparate din carne, lapte , branzeturi, oua,cartofi si bauturi alcoolice.


28/53

La familiile de tarani, cantitatile de produse agricole siagroalimentare cumparate in ultimii ani au scazut in modconsiderabil, mai ales sub influenta cresterii autoconsumului si

mai putin datorita cresterii preturilor si a reducerii veniturilorreale banesti.

Dupa anul 1990, in Romania, in cadrul familiilor de salariati auavut loc modificari esentiale in dinamica cheltuielilor destinateconsumului de produse agricole si agroalimentare, determinatein principal de reducerea veniturilor reale ale acestora.

Desi localitatea Ia i face parte din mediul rural,

autoconsumul la produsul paine nu este atat de mare pe cat neputem astepta. Datorita ritmului de viata alert gospodinele numai au timp pentru pregatirea painii in gospodaria proprie duparetete traditionale, mostenite de la parinti sau bunici, specificezonei. Migratia catre oras, navetismul care se inregistreaza inacesta perioada in Romania face ca produsul paine sa fie tot maides cumparat din magazine. Conform studiului efectuat pe un

microesantion in perioada 27- 30 noiembrie 2009 rezulta ca doar30% din populatie consuma paine obtinuta din surse proprii, ingospodarie, dar nu satisfac in totalitate nevoile de consum peacesta cale, suplimentand cu painea din magazine. Cantitaileproduse in bucataria proprie si consumate sunt de aproximativ2kg/luna/persoana.

Satisfacerea nevoilor de consum la produsul orez se face in

totalitate prin intermediul pietei produselor agricole siagroalimentare, din cauza faptului ca acest produs nu se poateobtine decat in industria specializata.


29/53

6 POPULATIA LOCALITATII IA II JUDETULBOTOSANI SI

STRUCTURA ACESTEIA PE GRUPE DE VARSTA, GRUPEDE SEX,

GRUPE DE VENITURI, GRUPE SOCIO-PROFESIONALE

TOTAL POPULATIE COMUNA IA I CONFORM DATELOR FURNIZATE DE PRIMARIA LOCALITATII :5640 LOCUTIORI

DIN CARE:

- 2862 SAT IA I : - 1717 SEX FEMININ 1145 SEX

MASCULIN- 1940 SAT ONEAGA

- 612 SAT ORASENI

- 226 SAT UNGUROIA

TOTAL SALARIATI IN COMUNA IA I: 87 PERSOANE

DIN CARE:

- 64 SAT IA I

- 18 SAT ONEAGA


30/53

- 3 SAT ORASENI

- 2 SAT UNGUROIA

TOTAL POPULATIE SCOLARA IN COMUNA IA I: 529PERSOANE

DIN CARE:

- 295 SAT IA I

- 183 SAT ONEAGA

- 27 SAT ORASENI

- 24 SAT UNGUROAIA

TOTAL PERSONAL DIDACTIC: 42 PERSOANE, 25CALIFICATI

DIN CARE:

- 23 SAT CRISTETI, 15 CALIFICATI

- 14 SAT ONEAGA, 8 CALIFICATI- 3 SAT ORASENI, 2 CALIFICATI

- 2 SAT UNGUROAIA

TOTAL MEDICI SECTOR PUBLIC: 4 PERSOANEN INSATUL IA I

TOTAL PERSONAL MEDIU SANITAR : 10 PERSOANE

DIN CARE:

- 8 SAT IA I


31/53

- 2 SAT ONEAGA

Cei 2862 de locuitori ai satului Ia i pot fi impartiti astfel:

In functie de sex:

- 1717 SEX FEMININ

- 1145 SEX MASCULIN

In functie de grupa de varsta:

- 0-10 ani 134, 11- 20ani 290, 21-30ani 228, 31- 40ani 279,41-50ani 321, >50 ani 1660

In functie de grupa de venituri:

- 1860 PENSIONARI

- 64 SALARIATI BUGETARI

- 390 MUNCITORI IN SECTORUL PRIVAT

- 159 FARA SURSA DE VENIT

- 70 BENEFICIARI DE ASIGURARI SOCIALE

- 17 MUNCITORI CONFORM LEGII 316

- 4 FERMIERI CU O SUPRAFATA DE TEREN MAIMARE DE 30 HA

- 3 PATRONI


32/53

In functie de studiile absolvite:

- Studii universitare 4 persoane

- Studii postliceale 19 persoane- Studii liceale 127 persoane

- Scoli de arte si meserii 425 persoane

In functie de etnie:

- 2841 romani

- 21 rromi

7 PROIECTAREA CANTITATILOR TOTALE ANUALE DEAPROVIZIONARE

CU PRODUSELE PAINE SI OREZ A POPULATIEI DINLOCALITATEA IA I

JUDET BOTOSANI SI CHELTUIELILE TOTALE ANUALECU

ACHIZITIONAREA PRODUSELOR

Aprovizionarea cu produse agroalimentare se poate face dindoua surse, respectiv gospodaria proprie si piata produseloragroalimentare. Dupa cum a rezultat din studiul efectuat doar


33/53

30% din populatia localitatii Ia i consuma paine obtinuta inbucataria familiei. Cantitatea totala de paine scoasa dincuptoarele locuitorilor satului Ia i este de 1717 kg in decursul

unei luni calendaristice (2kg/persoana/luna x 858 persoane =1717 kg luna). Rezulta ca pe perioada unui an calendaristic,intrega cantitate produsa de gospodine, in satul Ia i este de20.606 kg (1717 x 12 = 20.606 kg). Dar pentru a acoperi inintregime nevoile de consum la produsul paine se apleleaza lamagazinele satesti. Avand in vedere ca media de consum ptprodusul paine in Romania este de 110kg/cap, iar in localitateaIa i o persoana consuma aproximativ 90 kg/an,pentru ca painea

este adesea inlocuita cu mamaliga, putem calcula cantitateaanuala si lunara necesara satisfacerii nevoilor in satul Ia i:

- 90kg/cap/an : 12 = 7.5 kg/ cap/luna CANTITATECONSUMATA DE O PERSOANA

- 90 kg/cap x 2862 locuitori = 257.580 kg/an TOTALCONSUM INTR-UN AN

- 257.580 kg/an : 12 luni = 21.465 kg/ luna TOTALCONSUM INTR-O LUNA

- 2kg/cap/luna AUTOCONSUM PT O PERSOANAINTR-O LUNA

- 2 kg/luna x (30% din 2862) =1717 kg/ lunaAUTOCONSUM INTR-O LUNA

- 1717kg/luna x 12 luni = 20.606 kg/ an AUTOCONSUMINTR-UN AN

- 257.580 kg/an 20.606kg/an = 236.974 kg /anCANTITATE CUMPARATA PE AN


34/53

- 236.974 kg/an : 12 = 19.478 kg/ luna CANTITATECUMAPARATA INTR-O LUNA

Cheltuielile totale necesare satisfacerii nevoii de consum pt acest

produs se calculeaza la un prt mediu de 5 lei/kg :- 7.5 kg/cap/luna x 4 lei = 30 lei CHELTUIALA UNEI

PERSOANE PT O LUNA

- 90 kg/cap/an x 4 lei = 360 lei CHELTUIALA UNEIPERS. INTR-UN AN

- 19.478 kg/luna x 4 lei = 77.912 lei CHELT. TOTALA

LUNARA- 236.974 kg/an x 4 lei =947.896 lei CHELT. TOTALA

ANUALA

Pentru satisfacerea nevoilor de consum la produsul orez,locuitorii satului Ia i apeleaza doar la magazinele satesti (a ludrobota) din cauza faptului ca nu se poate obtine decat in

industria de specialitate. Conform cosului minim si cercetarilorefectuate cantitatea medie lunara consumata, in Romania de opersoana este de aproximativ 1 litru, intr-o gospodarie demarime medie consumandu-se 2.8 litri. Avand in vedere castudiul nostru se refera la un spatiu rural, unde populatia arevenituri reduse, consumul de orez alimentar este mai scazut,acesta este inlocuit in unele cazuri cu materia grasa animalaobtinuta din topirea grasimii numita, untura. Un locuitor alsatului Ia i foleseste deci, aproximativ 0.5 litri de orez intr-oluna, pentru o familie de 4 membri fiind necesara o cantitate de1.5 litri.

- 0.5 litri/cap/luna CANTITATE MEDIE CONSUMATADE O PERSOANA


35/53

- 0.5 litri x 12 = 6 litri/cap/an CANTITATECONSUMATA INTR-UN AN DE O PERS.

- 0.5 litri x 2862 = 1.431 litri CANT. TOTALA

CONSUMATA INTR-O LUNA- 1.431 x 12 = 17.172 litri CANT. TOTALA

CONSUMATA INT-UN AN

Cheltuielile totale pentru aprovizionarea cu orez alimentar asatului Ia i se vor calcula la un prt mediu de 4.5 lei/litru:

- 0.5 litri x 4.5lei/litru = 2.25 lei/luna cheltuila unei

personae lunar- 6litri x 4.5 lei/litru = 27 lei/an cheltuiala anuala a

unei personae

- 1.431 litri x 4.5lei/litru = 6.440 lei/luna cheltuiala totalaintr-o luna

- 17.172 x 4.5 lei/litru = 77.274 lei/an cheltuiala totala

anuala

7.1.Calculul cererii de consum mediu lunar si anual (cantitativ) apopulatiei din localitatea Ia i, pentru produsele paine si orez.

Cererea de consum reprezinta forma de materializare anevoilor de consum ale populatiei. Aceasata este satisfacuta

daca se indeplinesc doua conditii obligatorii si concomitente:

1) Sa existe oferta de produse sau servicii.

2) Sa existe putere de cumparare sau solvabilitate.


36/53

Modificarea cererii in functie de factorii de influenta poartanumele de elasticitate, care se masoara sua jutorul coeficientilorde elasticitate.

Coeficientii de elasticitate sunt indicatori cifrici, care exprimamodificarile procentuale ale cererii de consum in functie demodificarile procentuale ale pretului produslui sau aleveniturilor consumatorilor.

Coeficientul de elasticitate mediu sau global se poate divizain alti doi coeficienti distincti, care exprima separatemodificarea cererii de consum pe seama cantitatii de produs sip

e seama calitatii produsului.In functie de marimea coeficientului intalnim:

- Cerere elastica, cand coeficientul de elasticitate estasupraunitar;

- Cerere inelastica, cand coeficientul de elasticitate estesubunitar;

- Cerere unitara, cand coeficientul este egal cu 1;

- Cerere neschimbata, cand coeficentul de elasticitate esteegal cu zero.

Rezultatele obtinute sunt evidentiate in anexa 1 pentruprodusul paine si in anexa 2 pentru produsul orez.

Se observa ca in cazul cresterii veniturilor cu 1%, cerereade consum pentru produsul paine va suferi o modificaresuperioara egala cu marimea coeficientului, 1.452, cererea fiindelastica. In ceea ce priveste cererea de consum pentru cantitateputem afirma deasemenea ca este elastica, insa cererea deconsum pentru calitatea produsului este inelastica.


37/53

In cazul in care venitul va creste cu 1% volumulcheltuielilor la produsul orez va avea o modificare de 3.473.cererea de consum pentru cantitate este elastica, marimea

coeficienului fiind supraunitara, cererea de consum pentrucalitate este insa inelastica, marimea coeficientului fiindsubunitara.

Studiul cererii de consum pentru produsele agroalimentarecu ajutorul datelor din bugetele de familie pentru produsul

paine


38/53

Coeficient mediu al elasticitii totale a cererii de consumfuncie de venit 1.452

Coeficient mediu al elasticitii cererii de consum pentrucantitate n funcie de venit 1.206

Coeficientul de elasticitate pentru calitate n funcie de venit0.246

Cantitatea medie cumprat de o persoan7.126

Grupa defamilii nfuncie de

venitul mediupe o persoan

Pondereagrupelor n

totalul

persoanelor-%-

Venitul mediupe o persoan

-lei-

Cumprturimedii pe opersoan

-kg- -lei-

Fara venit 6.2 350 5.5 21Beneficiariasig.sociale

2.7 380 5.7 24

Muncitoriconf. Legii 316

0.7 400 6.0 26

Pensionari 72.5 450 7.0 31Salariati indom. privat

15.1 550 8.4 39

Salariatibugetari

2.5 600 8.7 41

Patroni 0.1 700 9.0 45Fermieri 0.2 850 9.4 49


39/53

Preul mediu unitar4.426

Volumul cheltuielilor pentru satisfacerea nevoilor la

produsul paine va suferi o modificare de 1.452, in cazul in carevenitul creste cu 1%. Cererea de consum pentru cantitate laprodusul paine este elastica, conform marimii coeficientului.Cererea de consum pentru calitatea produsului paine esteinelastica deoarce coeficientul este subunitar.

Studiul cererii de consum pentru produsele agroalimentarecu ajutorul datelor din bugetele de familie pentru produsul

orez


40/53

Coeficient mediu al elasticitii totale a cererii de consumfuncie de venit 3.473

Coeficient mediu al elasticitii cererii de consum pentrucantitate n funcie de venit 2.986

Coeficientul de elasticitate pentru calitate n funcie de venit

0.488Cantitatea medie cumprat de o persoan

0.989

Preul mediu unitar4.476

Grupa defamilii nfuncie de

venitul mediupe o persoan

Pondereagrupelor n

totalul

persoanelor-%-

Venitul mediupe o persoan

-lei-

Cumprturimedii pe opersoan

-litri- -lei-

Fara venit 6.2 350 0.4 1.6Beneficiariasig.sociale

2.7 380 0.5 2.0

Muncitoriconf. Legii 316

0.7 400 0.7 3.0

Pensionari 72.5 450 1.0 4.5Salariati indom. privat

15.1 550 1.2 5.5

Salariatibugetari

2.5 600 1.4 6.7

Patroni 0.1 700 1.5 7.5Fermieri 0.2 850 1.6 8.3


41/53

Volumul cheltuielilor pentru aprovizionarea cu produsulorez vor suferi o modificare de 3.473, daca venitul creste cu 1%.Cererea de consum pentru cantitate este elastic, deoarece

coeficientul este supraunitar, iar cererea de consum pentrucalitatea produsului orez este rigida, coeficientul fiin subunitar.

7.2 Determinarea cheltuielilor anuale cu achizitionareaproduselor paine si orez pentru localitatea Ia i

Cererea de consum pt produsele agricole si agroalimentareeste influentata atat de nivelul veniturilor, cat si de marimeafamiliei. Din studiile efectuate rezulta ca intre marimea medie

anuala a cheltuielilor pe o persoana pentru un produs sau pentruo grupa de produse (Y), venitul mediu anual pe membru defamile (X1) si marimea familiei (X2) exista o legatura de tiplinaiar. Pentru fundamentarea stiintifica a cererii de consum pebaza celor doi factori de influenta (X1 si X2) se vor folosiobservatiile privind evolutia cererii de consum, a venituluimediu annual pe o persoana si a marimii familiei din arealul

analizat, in functie de grupe de familii.Rezultatele sunt ilustrate in anexa 2

paine

Grupa defamilii

Cererea deconsum in lei

(Y)

Venitul mediuanual pe opersoana

(X1)-lei

Marimeamedie a

familiei (X2)

nr. Pers.Fara venit 252 4.200 4.6Beneficiariasig.sociale

288 4.560 4.4

Muncitori 312 4.800 4.5


42/53

conf. Legii316

Pensionari 372 5.400 4.0

Salariati indom. privat 468 6.600 4.0Salariatibugetari

492 7.200 3.8

Patroni 540 8.400 3.5Fermieri 588 10.200 3.0

Pentru anul 2010 se estimeaza un venit mediu anul de 6600 leipentru o persoana si o marime medie a familiei de 4 persoane.Se observa in aceste conditii o crestere a cheltuielilor lunare cuaprovizionarea produsului paine de la 360 lei/an la 423 lei/an.

132.49180 + 0.05361 x 6600 + - 15.76561 x 4.00 =423.26 lei/an/persoana.

orez

Grupa defamilii

Cererea deconsum in lei

(Y)

Venitul mediuanual pe opersoana

(X1)-lei

Marimeamedie a

familiei (X2)

nr. Pers.Fara venit 19.2 4.200 4.6Beneficiariasig.sociale

24 4.560 4.4

Muncitori 36 4.800 4.5


43/53

conf. Legii316

Pensionari 54 5.400 4.0

Salariati indom. privat 66 6.600 4.0Salariatibugetari

80.4 7.200 3.8

Patroni 90 8.400 3.5Fermieri 99.6 10.200 3.0

Estimand un venit mediu annual de 6600 lei pentru o persoana sio marime medie a familiei de 4 persoane, cheltuielile anualepentru aprovizionarea cu orez comestibil vor creste de la 27 leila 59.85 lei pentru o persoana.

72.79672 + 0.00921 x 6600 + - 18.43390 x 4.00 = 59.85lei/an/persoana

8 CALCULUL DIMENSIUNILOR PIETEI EFECTIVE

SI A PIETEI POTENTIALE LA ORIZONTUL ANULUI 2010


44/53

PENTRU LOCALITATEA IA I JUDET BOTOSANI

Piata unui produs agricol si/sau agroalimentar isi modificadimensiunile in timp, sub influenta a numerosi factori.

Pentru firma agricola, cunosatrea volumului global almodificarii,desi importanta, este insuficienta. Mult maiimportant este sa se cunoasca caile prin care are loca aceastamodificare si proportiile cu care participa fiecare.

Cunoscand dimensiunile pietei efective si potentiale sielementele de calcul ale acestora se poate determina largireapietei (Lt) si proportia extinderii acesteia pe cele doua cai:intensiva, care are la baza cresterea consumului mediu pe opersoana si extensiva, care are la baza cresterea numarului deconsumatori prin atragerea de noi segmente.

Avand in vedere datele prezentate pana in acest moment, inprogramul de calcul vor fi introduse urmatoarele:

Populatia in momentul T0 - 0.01 milioane;

Populatia in momentul T1 0.02 milioane;

Consumul mediu in momentul T0 - 12 litri orez si 84 kgpaine;

Consumul mediu in momentul T1 9 litri orez si 70 kgpaine;

Autoconsumul in momentul T0 3%;


45/53

Autoconsum in momentul T1 2%.

Rezultatele sunt reprezentate grafic, cu ajutorul programuluiL25, in anexele 4 si 5.

9 PROMOVAREA PRODUSELOR PAINE SI OREZ INLOCALITATEA IA I

Promovarea produselor agricole presupune utilizarea unuiansamblu de actiuni si mijloace de informare a consumatorilor,atat in vederea satisfacerii cat mai complete a nevoilor deconsum, prin cumpararea produselor, cat si prin crestereavanzarilor si a profitului firmelor.

Promovarea include totalitatea activitatilor de marketingmenite sa creeze si sa stimuleze cererea de consum, princomunicatiile informative si convingatoare ale firmei cu piata.

Promovarea cuprinde mai multe tipuri de activitati:

- Publicitatea;

- Vanzarea prin eforturi personale;

- Relatiile publice;- Utilizarea marcilor;

- Activitati specializate de marketing

- Maerchandesignul


46/53

Publicitatea cuprinde totalitatea actiunilor prin care firmeletransmit mesaje promotionale unui public selectionat, inscopul informarii acestuia in legatura cu activitatea, cu

produsele si serviciile lor, pentru a-l influenta si a-l convingesa cumpere.

Intotdeauna, raionul de panificatie, pentru ca reprezinta unpunct de interes pentru client, trebuie sa fie amplasat fie influxul de iesire al clientului, fie in zone in care este necesaracresterea atractivitatii, determinand clientul sa viziteze si acestelocuri. In general, produsele proaspete, printre care si painea,

sunt alese de catre clienti la sfarsitul turului in magazin. Acesteproduse sunt lasate la finalul cumparaturilor, dupa ce produselegrele de tipul bauturi, detergenti au fost asezate la baza cosului.


47/53

In localitatea Ia i, orientarea firmelor spre marketing este foarte redusa, in mediulrural romanesc firmele nu sunt administrate de persoane cu calificarea necesara,decimarketingul stiintific, nu exista. Promovarea se face dupa spiritul de intreprinzator afiecarui agent comercial. Un ultima perioada distribuitorii de marfuri, ajuta comerciantiiin activitatile de marketing prin rafturile, pancartele, mini afisele, ambalajele, pungile dinmaterial plastic sau firmele luminoase care le lasa in custodie, sau le vand agentiloreconomici.

Influenteaza decizia de cumparare si spoturile prezentate prin intermediul mijloacelormass-media


48/53

n Romania cel mai consumat orez este cel din floarea soarelui, aproape 80 % (conform

studiului de cercetare Nielsen realizat pentru anul 2008) din totalul orezului comestibil

comercializat, orezului de masline i-au revenit 1.6%, diferenta de pana la 100% fiind

adjudecata de celelalte sortimente: soia, rapita, dovleac, porumb, vegetal.

Orez de floarea soarelui domina piata consumului in Romania, Bulgaria si Ungaria, si

este preferat datorita pretului redus dar si a lipsei de informare a cumparatorilor. In tarile

mediteraneene - Grecia, Italia, Spania, Portugalia - predominant este orezul de masline,

in Polonia orezul de rapita, iar in Slovenia popular este orezul de dovleac presat la rece,

folosit in special la salate. In lume, cel mai mare consum este de orez de soia, apoi de

palmier si de rapita, orezul de floarea-soarelui plasandu-se abia pe locul al patrulea.

Pentru romani cel mai important, atunci cand cumpara, este pretul, deoarece orezul

este considerat un produs de baza. Orezurile de rapita si soia sunt percepute ca orezuri

slab calitativ, cu gust si miros neplacut, asa ca ramane valabil cel de floarea-soarelui si

cel vegetal (combinatie floarea soarelui rapita, soia). In alte tari, populatia este mai

atenta la produse sanatoase si preferintele se indreapta spre orezul de masline,

dovleac, palmier.

Orezul de de masline, folosit in special pentru salate, este in trei

sortimente:extravirgin - presat la rece, orez de masline "pure" - denumire comerciala,

care inseamna ca este un amestec extravirgin si orez rafinat, si orezul rafinat de

masline - cunoscut sub numele de "pomace" sau "sansa".

In Romania se consuma, in medie, aproximativ 11 litri de orez pe cap de locuitor, spre

deosebire de nemti si austrieci, care consuma anual sase litri de orez. Ungurii si bulgarii

consuma sapte litri pe cap de locuitor, iar italienii - 13 litri de orez pe cap de locuitor,

dar, avand in vedere ca acestia consuma orez de masline, se schimba datele

problemei. In cel mai fericit caz, romanii cumpara orez de masline cand sint promotii in

supermarketuri, pentru a-l folosi la salate, nicidecum pentru gatitul curent. Lipsa de

interes pentru acest aliment se poate explica prin faptul ca cei mai multi dintre romani

nu isi permit sa utilizeze frecvent orez de masline.. La asta se adauga si obiceiurile de

consum mai putin sanatoase, orientate pe cantitate si nu pe calitate, precum sisuprafetele mari cultivate cu floarea soarelui .

Cu o valoare de 787.910 milioane lei, inregistrata in 2008, piata orezuluicomestibil este dominata de produsele obtinute din rafinarea semintelor defloarea-soarelui. Potrivit estimarilor jucatorilor, orezul de floarea-soareluidetine o pondere de peste trei sferturi din consum.


49/53

"Piata din Romania este puternic diversificata, in acest moment existand perafturile magazinelor aproape toate tipurile de orez posibile. Datorita ariilorextinse cultivate cu floarea-soarelui, orezul cel mai consumat din Romaniaeste cel produs din aceasta materie prima", a declarat Mirela Olarescu,marketing manager la Prutul Galati.

Conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, Padurilor si DezvoltariiRurale, suprafata cultivata cu floarea-soarelui in tara noastra a atins 798,1mii hectare, productia totala ridicandu-se la 539,4 mii tone. Preferintaromanilor pentru acest tip de orez isi gaseste explicatia in pretul mai mic alacestui produs si in lipsa de informare a consumatorilor.

"Rapita si soia sunt percepute ca orezuri slabe calitativ, cu gust si mirosneplacut. La soia trebuie acordata o atentie deosebita, pentru ca poateproveni din soia modificata genetic. Orezul vegetal - amestec de orez defloarea soarelui si rapita-soia - este greu de acceptat, dar achizitionatdatorita pretului. Consumatorii l-au cumparat din cauza pretului mai mic si

nu au avut opinii negative la adresa lui, doar au comentat asupra eticheteicare nu spune explicit ce tip de orez este, motiv pentru care se pot simtiinselati", a precizat Olarescu. In lume, cel mai mare consum este de orez desoia, apoi de palmier si de rapita, orezul de floarea-soarelui plasandu-se abiape locul al patrulea.

Studiul de retail audit intocmit de agentia de cercetare Nielsen releva faptulca anul trecut, orezul din floarea-soarelui si-a adjudecat 78,7% din totalulvanzarilor in valoare si 80,4% din cel al vanzarilor in volum. Orezului demasline i-au revenit 5,7% din vanzarile in valoare si 1,6% din cele in volum.Diferenta a fost revendicata de celelalte tipuri de orez.

Pe categoria orez de masline, in ultimii ani, trendul vanzarilor a fost unulascendent, ritmul de crestere reducandu-se insa in 2008.

"Dezvoltarea categoriei de orez de masline este in mod special influentata decresterea IKA, dar si de reorientarea consumatorilor spre un stil de viata maiechilibrat, mai sanatos. O contributie importanta o au publicatiile siemisiunile de profil", subliniaza Mihai Chiriacescu, brand manager Costad'Oro in cadrul firmei Nordic Import Export.


50/53

In opinia Mirelei Olarescu, consumatorii romani nu stiu sa faca diferentaintre diversele tipuri de orez, cel extravirgin nefiind apreciat ca gust si miros."Putinii cunoscatori folosesc orezul de masline in special datorita calitatiicurative. Mai putini il intrebuinteaza in alimentatie, in exclusivitate pentrusalate. Tot pentru salate se folosesc toate tipurile de orezuri de masline, incontextul in care nu se cunoaste diferenta intre ele", a spus Olarescu. inultima vreme, pe piata locala au inceput sa isi faca aparitia si produsele denisa, destinate unui target restrans.

Piata orezului comestibil este disputata de cinci mari producatori, care detin,potrivit Nielsen, 70,9% din vanzarile in volum si 68,1% din cele in valoare,la nivelul anului trecut."Evolutiile pe piata de orez au fost atat de diferite de la an la an, incat estefoarte dificil de a face orice fel de previziuni. Pentru a exemplifica, fac un micistoric al ultimilor trei ani. In 2006, producatorii au achizitionat multamaterie prima la un pret ridicat, iar orezul pe care l-au produs au fostobligati sa-l vanda datorita presiunii pietei, la un pret scazut si au inregistratpierderi.


51/53

Lunile august - septembrie 2007 au avut productii scazute de seminte, decicantitati limitate de orez si producatorii au marjat pe brandurile de orez celemai scumpe, spre sfarsitul anului au lipsit marcile private si marcile low depe rafturi. in 2008, piata a vazut o revenire a marcilor proprii si a marcilorlow mai puternica decat oricand si o scadere a preturilor de raft la orez.

Vorbind ca producator, speram ca situatia din 2006 sa nu se mai repeteniciodata", a afirmat directorul de marketing al firmei Prutul Galati.

Romanul se incadreaza in categoria consumatorului de orez de floareasoarelui, alaturi de cetatenii din statele din jur: Bulgaria, Ungaria. In restulEuropei se remarca o anumita regionalitate. Astfel, in tarile mediteraneene -Grecia, Italia, Spania, Portugalia - predominant este orezul de masline, inPolonia orezul de rapita, iar in Slovenia popular este orezul de dovleac presatla rece, folosit in special la salate.

"In celelalte tari populatia este foarte atenta la consumul unor produsesanatoase, tendinta de consum a produselor organice fiind in crestere.

Romanii considera orezul un produs de baza, drept pentru care pretul miceste cel mai important aspect", a mentionat Mirela Olarescu.

Din punct de vedere cantitativ, dezvoltarea pietei va fi direct legata depracticarea unui pret mic la raft pentru un produs de calitate buna. Nutrebuie neglijat insa nici impactul pe care retailul modern l-a avut asupra obiceiurilor de cumparare, achizitia orezului mutandu-se din comertultraditional catre cel modern.

Pe piata de orez comestibil exista produse ce se plaseaza pe diferite pa lierede calitate si pret. Orezul de floarea-soarelui se imparte in: segmentulpremium, cel mediu si economic. Cat priveste orezul de masline, acesta se

imparte in: extravirgin - presat la rece, orez de masline "pure" - denumirecomerciala care inseamna ca este un amestec extravirgin cu rafinat si orezulrafinat de masline - cunoscut sub numele de "pomace" sau "sansa".


52/53

"Se constata o orientare catre produse de calitate foarte buna (extravirgin) sau catre produse foarte ifetine(sansa). De asemenea, se inregistreaza o scadere pe categoria de orez de masline pur. Potentialul pietei

este departe de a fi atins. Consumul e inca sub media pe cap de locuitor din UE. Evolutia pietei va fi multinfluentata de puterea de cumparare din Romania in 2009", a afirmat Mihai Chiriacescu.

Usoara sofisticare a consumatorilor a determinat o diversificare a ofertei. Din punct de vedere al gramajului,ambalajele de 1 litru sunt la mare cautare, pe un trend crescator aflandu- se insa si ambalajele de 2 litri.

Referindu-se la evolutia pietei de orez comestibil, companiile producatoare estimeaza, pentru anul in curs, ocrestere modesta a categoriei in conditiile in care efectele crizei se vor concretiza intr-o majorare aconsumului casnic de produse de baza. Vanzarile se vor majora insa numai in segmentul de produse ieftine.


53/53

Se gsete, n primul rnd, orez de floarea-soarelui, cel mai consumat la noin ar. Romnii consum 12 litri de orez anual, pe cnd bulgarii numai 8litri. i austriecii consum mai puin dect noi. Trendul care s-a analizatindic faptul c romnii, ncetul cu ncetul, consum tot mai mult orez demsline, ns acesta reprezint numai cteva procente din consumul de

orezuri al romnilor. 90% din consum este ocupat de cel de floarea-soarelui.Spre deosebire de industria zahrului, n Romnia, industria orezurilor esteuna cu perspectiv. Romnii au realizat nite soiuri de floarea-soareluiextraordinar de bune, iar pn anul trecut, care a fost unul dezastruos,Romnia se numra printre exportatorii semnificativi de semine de floarea-soarelui i de orez, la nivel european i mondial. n 2007 a fost obligat,ns, din cauza secetei, s importe semine din Argentina i din Ungaria.Romnii sunt printre cei mai mari consumatori de orez din Europa, potrivit statisticilor, consumulmediu pe cap de locuitor fiind de 11 litri pe an. Estimrile arat c anul trecut piaa a fost deaproximativ 200 de milioane de euro, iar ca produse achiziionate domin, n proporie de 84,1%,cele obinute prin rafinarea seminelor de floarea-soarelui. La ora actual, cei mai puternici

productori rmn Bunge, Cargil si Argus Constana.

Studiu de Caz Privind P

Documents

Transcript of Studiu de Caz Privind P