IMPACTUL INTEGRĂRII EUROPENE DIN PERSPECTIVA ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII

1. Situaţia IMM-urilor în România

IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei în toate ţările şi

experienţa UE arată că sectorul IMM poate aduce o contribuţie esenţială la PIB şi

la reducerea şomajului (60% din PIB şi aprox. 70% din totalul forţei de muncă).

IMM-urile au capacitatea de a răspunde în mod flexibil cerinţelor unei pieţe

puternic concurenţiale şi de a se adapta rapid la schimbările ciclice şi structurale ale

economiei globale.

Este important de subliniat faptul că numărul de întreprinderi mici a

descrescut continuu în ultima perioadă (în 1998 existau 295.486 de întreprinderi

mici active din punct de vedere economic, iar în 2005 numai 285.589), în timp ce

numărul de întreprinderi mijlocii a crescut. Aceasta evoluţie indică maturizarea

sectorului IMM din România.

Din punct de vedere al domeniilor de activitate, se poate observa o

schimbare în ultimii ani, în sensul creşterii numărului întreprinderilor industriale,

ponderea acestora sporind, începând cu anul 2001. Ponderea firmelor ce activează

exclusiv în domeniul comerţului a scăzut de la 62,2% în 1999 la 50,2% în 2005, cel

mai scăzut prag atins, deşi cel mai mare număr de IMM-uri active se află în

domeniul comerţului, urmate de cele industriale şi din sfera „altor servicii”. Aceste

trei sectoare de activitate acoperă aprox. 90% din numărul total de IMM-uri.

Implicarea unui număr tot mai mare de IMM-uri în activităţi de producţie

arată că sectorul IMM în ansamblu a ajuns într-o nouă fază de dezvoltare, având în

vedere că IMM-urile din industrie sunt mai mari şi au o durată de funcţionare mai

îndelungată, în comparaţie cu IMM-urile din sectorul serviciilor.

O parte a microîntreprinderilor din sfera comerţului cu amănuntul şi a

mserviciilor au sarcina de a oferi locuri de muncă unui număr mare de şomeri.

Ponderea IMM-urilor implicate în sfera serviciilor a crescut de la 13% în 1999 la

25% în 2005. Numărul IMM-urilor din sectorul transporturilor a crescut de

asemenea de la 3% în 2000 la 8% în 2002. Aceasta constituie o importantă

schimbare a tendinţelor specifice mediului de afaceri, având în vedere inevitabila şi

apropiata aderare a României la UE.

Începând din 1990, Guvernul român, beneficiind de asistenţă din partea UE

şi a altor donori şi instituţii financiare, a pus în practica a serie de măsuri menite să

accelereze creşterea sectorului IMM. Aceste măsuri au condus la rezultate

semnificative. În anul 2005: aportul sectorului IMM la PIB a crescut la 68%,

ponderea IMM în totalul forţei de muncă angajate a ajuns la 50,5%, iar valoarea

exporturilor la 29,4% din total.

Totuşi, dezvoltarea sectorului IMM reprezintă încă o provocare pentru

România. Recent ANIMMC a elaborat o strategie care vizează consolidarea

sectorului şi pregătirea IMM pentru competiţia pe piaţa unică. Există o nevoie acută

de instruire în domeniul antreprenorial, de mecanisme care să poată evalua mai

eficient implementarea programelor şi proiectelor pentru IMM, iar dimensiunile

regionale ale strategiei IMM trebuie dezvoltate în continuare. Resursele limitate şi

instabilitatea legislativă continuă să provoace dificultăţi IMM-urilor în elaborarea

planurilor de afaceri.

Acest lucru constituie o piedică în calea capacităţii IMM-urilor de a se

dezvolta pe o piaţa restrânsă, de ex.: activităţile industriale/afacerile cu valoare

adaugată mare. Dezvoltarea IMM-urilor este încă concentrată în sectorul

comerţului cu amănuntul şi serviciilor şi doar în mică măsură în sectorul productiv.

Îmbucurător este faptul că spiritul antreprenorial se manifestă în rândul

tinerilor care văd în dificultăţile unei economii de piaţă oportunităţi de succes.

Dezvoltarea IMM din România a fost influenţată de o serie de factori care trebuie

avuţi în vedere şi în continuare în elaborarea politicilor şi măsurilor se stimulare a

sectorului.

Stabilizarea macroeconomică are un rol cheie în dezvoltarea IMM-urilor

deoarece acestea sunt mai sensibile faţă de fluctuaţiile pieţei şi de stabilitatea

economică în general.

Accesul la surse de finanţare este un aspect cheie al dezvoltării sectorului.

Starea sistemului bancar din anii’90 nu a permis accesul IMM-urilor la fonduri

pentru dezvoltare. Şi în prezent, unele bănci continuă să manifeste rezerve faţă de

micile întreprinderi „din cauza gradului înalt de risc şi a costului ridicat al

creditelor”. Până la un punct această reţinere este justificată. Băncile comerciale nu

pot accepta drept garanţii ale creditelor: planuri de afaceri slab pregătite, indicatori

de lichiditate egali cu sau mai mari decât nivelurile uzuale, lipsa de aptitudini

manageriale/expertiza la implementarea planurilor.

Dificultăţile privind accesul la finanţare au la origine şi necunoaşterea

principiilor ce stau la baza relaţiilor de afaceri. În general, se pare că este nevoie de

instruire în domeniul elaborării planurilor de afaceri, bugetelor, situaţiilor

financiare şi analizei lichidităţilor. Pentru a contracara aceste situaţii, băncile au

tendinţa de a solicita garanţii suplimentare, iar ratele dobânzilor depăşesc nivelurile

acceptate pe plan internaţional.

O mare parte a managerilor/întreprinzătorilor din România nu au nici o

pregătire în domeniul managementului afacerilor, în condiţiile unei economii de

piaţa liberă. Drept urmare, ei nu au abilităţi pentru găsirea surselor de finanţare,

elaborarea planurilor de afaceri, achiziţionarea de echipamente, derularea relaţiilor

cu băncile şi diferenţierea fondurilor destinate afacerilor de cele personale.

Cererea de locuri de muncă pare a fi o oportunitate considerabilă în sectorul

IMM. Pe lângă şomaj, continuă să existe o categorie importantă de salariaţi angajaţi

sub nivelul lor de calificare şi care, în consecinţă, caută locuri de muncă care să le

asigure o viaţă mai bună. Pe de altă parte, este nevoie de instruire şi pregătire

tehnică care să ofere posibilitatea forţei de muncă disponibile să facă faţă cererilor

la nivelul economiei mondiale. Spre exemplu, este nevoie de o solidă pregătire

tehnică în cadrul sistemului educaţional pentru a crea forţa de muncă la standardul

minim de eficienţă tehnică solicitat chiar şi de întreprinderile mici.

Barierele tehnice lovesc direct în miezul relaţiilor de afaceri afectând

politicile firmelor privind pregătirea activităţilor de producţie, producţia în sine,

vânzările şi marketing-ul. Nevoia de a adapta permanent faza de proiectare a

produselor, de a reorganiza sistemul de producţie, testările multiple şi costurile de

atestare pot antrena costuri însemnate (sau bariere comerciale) pentru furnizorii de

mărfuri la export, iar după integrare, şi pentru furnizorii pieţei interne.

Chiar şi în faţa acestor provocări, sectorul IMM din România a demonstrat

deja existenţa unor progrese şi avantaje, cum ar fi:

- activităţile productive din sectorul IMM au înregistrat uşoare creşteri.

Acestea constituie chiar esenţa creşterii economice şi a progresului. În momentul

angajării în activităţi de producţie, întreprinzătorul joacă un dublu rol. Primul se

referă la descoperirea de surse de profit neexploatate anterior care să impingă

producţia dintr-o poziţie ineficientă din punct de vedere economic (şi tehnic), într-o

poziţie eficientă din punct de vedere economic (şi mtehnic). Al doilea rol se referă

la inovaţii, ţinând cont de faptul că rezultatele inovaţiei se concretizează într-o

utilizare mai eficientă a resurselor, împingând astfel frontiera posibilităţilor de

producţie (FPP). Această deplasare reprezintă esenţa creşterii economice, o creştere

reală a producţiei datorate creşterii reale a productivităţii. Pe scurt, un

antreprenoriat productiv cuprinde acele activităţi de pe urma cărora beneficiază atât

antreprenorul, cât şi societatea per ansamblu, antreprenorul obţinând beneficii

pentru sine în timp ce beneficiază şi alţii.

- domeniul de succes în dezvoltarea IMMurilor a fost sectorul tehnologiei

informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) unde au fost create sute de locuri de muncă prin

apariţia furnizorilor de servicii Internet şi a investiţiilor marilor firme de software

cum sunt: Microsoft, Oracle. Eforturile susţinute ale Ministerului Comunicaţiilor şi

Tehnologiei Informaţiei, sprijinite de asociaţiile profesionale din domeniul TCI, au

condus la crearea unui cadru legislativ propice dezvoltării sectorului în continuare.

Chiar dacă IMM-urile deţin în România o ponderea de circa 90% din totalul

companiilor înregistrate oficial şi furnizează statului 70% din totalul taxelor şi

impozitelor încasate de acesta, starea lor este critică. Printre principalele probleme

cu care se confruntă

- IMM-urile fac în principal investiţii mici;

-Resursele proprii rămân principala sursă de finanţare, urmată de creditele

bancare ;

-IMM-urile nu se finanţează de pe piaţa de capital;

-Doar 1/3 dintre IMM-uri au reuşit să introducă produse noi pe piaţă;

-Introducerea managementului calităţii rămâne încă o provocare majoră;

-Achiziţia de noi tehnologii în sectorul IMM este scăzută ;

-Participare scăzută a IMM-urilor pe piaţa internaţională;

-Principalul obstacol: „lipsa de informaţii despre pieţele externe”;

-În Certificările din categoria standard prevalează şi sunt mult rămase în

urmă la categoria managementului mediului;

-Optimism echilibrat al IMM-urilor cu privire la evoluţia afacerilor lor;

-Calitatea reglementărilor legislative din 2005-2006 a fost sub-satisfăcătoare,

iar nivelul de impozitare este destul de mare;

-Firmele mijlocii fac faţă mai bine procedurilor de lucru decât micro-

întreprinderile;

-Ministerul Finanţelor Publice şi ANIMMC sunt percepute ca instituţiile

guvernamentale responsabile pentru starea de lucruri;

-Participare redusă a IMM-urilor în organizaţii de afaceri;

-IMM-urile preferă asocierea pe criterii profesionale;

-IMM-urile doresc un pachet de beneficii şi nu avantaje singulare sau izolate

de la organizaţii;

-Slaba cuprindere a managerilor şi angajaţilor în programe de instruire;

-Majoritatea IMM-urilor nu au solicitat niciodată servicii de consultanţă.

2. Percepţia sectorului IMM asupra integrării

Eşantion: persoane juridice din conducerea IMM-urilor

Culegerea datelor: interviuri telefonice prin metoda CATI

Volumul eşantionului: 428 persoane din conducerea companiilor cuprinse în

eşantion;

Tipul eşantionului: pe cote, după numărul de angajaţi,

Domeniile de activitate cuprinse: IT şi comunicaţii;

Companiile selectate au fost cele cu 1-250 angajaţi;

Perioada anchetei: 24 februarie – 7 martie 2006;

a) Cât de mulţumit sunteţi de economia de piaţă din România? În urmatoarele 12

luni, vă aşteptaţi ca economia României să meargă?

b) În ultimul an, profitabilitatea companiei dvs... Dar în următorul an, vă aşteptaţi

ca profitabilitatea companiei dvs...

c) Dacă vă gândiţi la alte ţări din Europa de Est, aţi spune despre economia

României că merge mai bine, merge la fel sau merge mai prost decât economia

acestora?

d) Vă voi citi o listă de probleme cu care se confruntă diferite companii. Spuneţi-mi

care sunt cele mai importante probleme cu care se confruntă compania dvs. în

prezent?

e) În general, cât de pregatită credeţi că este România din punct de vedere economic pentru a adera la UE?

f) După părerea dvs., aderarea României la UE în ianuarie 2007 va avea un impact

mai degrabă pozitiv sau mai degrabă negativ asupra intreprinderilor mici si mijlocii

în general? Dar asupra companiei dvs. aderarea României la UE în ianuarie 2007

va avea un impact mai degrabă pozitiv sau mai degrabă negativ?

g) Care credeţi că va fi cea mai mare dificultate cu care se va confrunta compania

dvs. dacă România va adera la UE în ianuarie 2007? Care credeţi că va fi cel mai

mare beneficiu al companiei dvs. dacă Romania va deveni membru al UE în

ianuarie 2007?

h) Libera concurenţă de pe piaţa unică europeană de după momentul aderării

României la UE va avea asupra întreprinderilor mici şi mijlocii…Adoptarea

normelor şi reglementărilor UE cu privire la domeniul dvs. de activitate credeţi că

va avea un impact foarte pozitiv, pozitiv, negativ sau foarte negativ asupra

intreprinderilor mici si mijlocii din domeniul dvs.?

Sinteză din cercetarea calitativă

Aşteptări de la economia României în următorul an • Creşterea investiţiilor şi a

fluxului de capital • Clarificarea legislaţiei economice şi stabilirea unei strategii

economice • O mai bună cooperare cu sistemul bancar • Susţinerea firmelor cu

capital privat românesc. „Statul Român n-a fost în stare până acum să facă o

analiză şi să spună ‘domnule România este şi poate deveni competitivă pe

următoarele cinci ramuri economice. Hai să ne concentrăm pe ele că sunt cât de

cât aproape de standardul vestic să mai rămână ceva. România nu are o strategie

de dezvoltare economică. Păi ce aşteaptă?! Să o fac eu ca Patronat? Aş vrea să o

fac, dar nu pot, că nu mă lasă să vorbesc.”

• Cota unică de impozitare • Mai mulţi respondenţi au afirmat că introducerea

cotei unice nu a avut un efect major asupra propriilor firme, fiind apreciată drept o

măsură care este în avantajul mai degrabă al firmelor mari şi mai puţin în avantajul

IMM-urilor. • Unii respondenţi apreciază că urmare a acestei măsuri economice au

scăzut impozitele directe, dar au crescut impozitele indirecte astfel încât

contribuţiile lor la buget au rămas în mare măsură aceleaşi.

• Impunerea Codului fiscal – o măsură economică care nu se bucură de multă

apreciere.

• Probleme ale IMM-urilor • Vorbind despre principalele probleme cu care se

confruntă IMM-urile reiese că principala dificultate este legată de lipsa investiţiilor,

ceea ce are ca efect imposibilitatea retehnologizării, cu urmări în planul

productivităţii, dar şi al respectării normelor impuse de UE (de ex., fără tehnologii

moderne, nu se pot obţine diverse autorizări de

• Impactul aderării la UE asupra IMM-urilor • Toţi subiecţii sunt conştienţi de

faptul că IMM-urile nu sunt pregătite să facă faţă concurenţei acerbe de pe piaţă

după integrarea la Uniunea Europeană.

• Problemele mişcării patronale • Disiparea patronatelor • Legea patronatului •

Lipsa finanţărilor şi a mişcării patronale.

2. Experienţa Ungariei după primul an de la aderare

Falimentarea masivă a IMM-urilor (cca 60%);

Şocul deschiderii pieţei ;

Intrarea masivă a produselor UE;

Preţurile devin incontrolabile;

Devalorizarea salariilor şi a pensiilor;

Nefolosirea surselor de finanţare UE în mod corespunzător;

Ministerul Economiei şi Transporturilor din Ungaria are un program special

de dezvoltare a IMM-urilor. Astfel, pe primul loc în planul acestui organism

guvernamental stă îmbunătăţirea mediului de afaceri, apoi dezvoltarea unor

consistente programe de finanţare, asigurarea de granturi şi transferul de

experienţă, cunoştinţe şi tehnologie din UE.

În mod concret putem aminti programul „UE vine la tine acasă - peste

hotare”, prin care guvernul de la Budapesta a identificat 44 de locaţii, cu 102

secţiuni şi 6500 de întreprinzători, în afara graniţelor Ungariei. Printre locaţiile

româneşti prezente în acest program figurează: Arad, Huedin, Bucureşti, Miercurea

Ciuc, Valea lui Mihai, Gheorghieni, Crasna, Tg. Secuiesc, Carei, Oradea, Salonta,

Tg. Mureş, Sf. Gheorghe, Reghin, Cristuru Secuiesc, Odorheiu Secuiesc, Satu

Mare, Miercurea Nirajului şi Sovata.

Volumul capitalului ungar investit în România de cele 5010 firme

funcţionale cu capital ungar a atins la sfârşitul lunii decembrie 2004 valoarea de

347,07 milioane USD. Investiţiile cele mai semnificative au venit dinspre banca

ungară OTP care a cumpărat banca RoBank şi societatea MOL Ungaria care a

cumpărat reţeaua de carburanţi Shell.

Ca tendinţă generală se poate defini consolidarea poziţiilor deja obţinute

(MOL Ungaria, Gedeon Richter), şi pregătirea unor investiţii noi, realizabile după

integrarea Ungariei în UE. În anul 2004 au fost înregistrate 674 de noi firme cu

capital ungar la Registrul Comerţului din România. La sfârşitul lui 2004 exportul

de capital ungar în România a atins 347,07 mil. USD valoare aport (suma reală a

investiţiilor ajunge la 800 milioane USD), Ungaria poziţionându-se astfel pe locul 7

în topul celor mai activi investitori străini în România. Totodată, prin prisma

aportului de capital de 347,07 milioane USD, Ungaria se plasează pe poziţia 12 în

topul celor mai mari investitori străini.

3. ANALIZĂ DE IMPACT LA S.C. EMILSOFT-NET S.R.L ORADEA

3.1. Scurt istoric

Firma a luat naştere în octombrie 2003, pe atunci afacerea cuprinzând doar un

club-internet, din care s-a obţinut un profit sadisfăcător pentru o scurtă durată de

timp. În anul 2005 societatea şi-a extins domeniul de activitate, oferind o largă

gamă de servicii în domeniul informtic. Printre acestea se numără un punct de

desfacere a echipamentelor informatice, un serviciu de asistenţă pe domeniu, a

clienţilor societăţii.

În anul 2006 firma a intrat şi pe piaţa internetului, oferind servicii complete de

webdesign, găzduire şi administrare de domenii internet. În prezent societatea

dezvoltă un plan de extindere şi pe alte servicii, în special oferirea de servicii de

comunicaţii în localitatea de reşedinţă.

3.2. Forma. Denumire. Sediu

Denumire : Societate Comercială ,,EMILSOFT-NET”.S.R.L

Forma juridică : Societatea comercială ,, EMILSOFT-NET” are forma juridică de

societate cu răspundere limitată (S.R.L.) şi îşi desfăşoară activitatea în

conformitate cu legile române şi cu statutul său. A fost aleasă această formă

juridică pentru că se adaptează uşor la cerinţele pieţei, este mai flexibilă, capitalul

de constituire este de numai 2 milioane lei şi asociaţii nu garantează cu averea

propie.

Sediul : România, Jud.Bihor, Localitatea Oradea, B-dul Dacia nr 115.

3.3. Obiectul de activitate

Obiectul de activitate al acestei societăţi cuprinde: comerţul cu ridicata şi cu

amănuntul, în lei, în spaţiu închiriat şi prestări de servicii, producerea de soft

dedicat şi de aplicaţii informatice.

3.4. Capitalul social

Capitalul social al unităţii este de 1 000 000 000 lei, subscris de cei doi asociaţi

care au înfiinţat societatea. Întregul capital este în numerar şi se află într-un cont

deschis la o bancă autorizată.

Capitalul social subscris şi vărsat în bancă se divide în 20 (douăzeci) de părţi

sociale egale, valorând fiecare 50 000 000 lei.

Toate părţile sociale sunt deţinute de cei 2 asociaţi care au înfiinţat societatea,

fiecare deţinând câte 10 părţi sociale, deci 50 % din valoarea capitalului.

3.5. Organizarea şi concretizarea relaţiilor comerciale

Societatea desfăşoară relaţii comeriale în procent de 100% cu parteneri locali

şi naţionali. În ceea ce priveşte comerţul cu produse electronice, acesta se

concretizează prin existenţa a doua puncte de vânzare cu amănuntul, activitatea

având o pondere de 40% din cifra de afaceri.

Activitatea de outsourcing, producerea de soft dedicat se desfăşoară pentru

parteneri locali şi naţionali cu o pondere de 60% în cifra de afaceri a societăţii.

Contractele semnate până la această dată prevăd contractarea de servicii de la

societate păna în anul 2009, ceea ce asigură o stabilitate mare a firmei.

3.6. Analiza de impact a aderării

A. Aspecte specifice ale aderării

În contextul integrării, întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) sunt mai expuse

la numeroasele schimbări din mediul de afaceri, provocate de restructurarea

economică. În special, vor fi afectate IMM-urile din domeniile unde acquis-ul

comunitar prevede obligativitatea implementării standardelor de mediu, calitate,

igienă, siguranţă alimentară, securitate a produselor, a normelor de protecţia

muncii. Societatea EMILSOFT fiind creată şi funcţionând după norme moderne de

management şi organizare a muncii nu va întâmpina probleme pe acest sector.

De asemenea, unele IMM- uri pot fi afectate de aplicarea regulilor

compatibile cu acquis-ul comunitar privind ajutorul de stat, eliminarea subsidiilor

fiscale şi cvasi – fiscale şi consolidarea disciplinei financiare. Nici în acest domeniu

societatea nu întâmpină dificultăţi, nefăcând obiectul acestora.

Societatea va trebui să valorifice aspectele forte de care beneficiază: costuri

reduse ale forţei de muncă, calificarea înaltă a forţei de muncă şi noutatea

produselor româneşti pe piaţa europeană. Vor trebui depuse eforturi din parte

societăţii pentru a minimiza sau elimina aspectele negative în principal tehnologice.

Începând din 1990, Guvernul român, beneficiind de asistenţă din partea UE

şi a altor donori şi instituţii financiare, a pus în practica a serie de măsuri menite să

accelereze creşterea sectorului IMM. Aceste măsuri au condus la rezultate

semnificative. în anul 2002: aportul sectorului IMM la PIB a crescut la 60%,

ponderea IMM în totalul forţei de muncă angajate a ajuns la 50,5%, iar valoarea

exporturilor la 24,4% din total.

B. Aspecte privind integrarea în Uniunea Europeană din perspectiva

S.C. EMILSOFT-NET S.R.L ORADEA

Societatea nu va avea un mare şoc în momentul aderării, pe plan local firma

având o piaţă de desfacere, a produselor sale, stabilă. În acelaşi timp, va putea

profita de oportunităţile oferite de o piaţă extinsă, putând considera extinderea şi pe

pieţe externe, apropierea de graniţa de vest constituind un atuu în acest sens.

Contractele de outsourcing pe care le are în derulare îi asigură acesteia o stabilitate

crescută în ceea ce priveşte lichidităţile. Deschiderea pieţei conferă societăţii

oportunităţi de intrare spre piaţa vestică pe sectorul oferirii de servicii de

outsourcing, specificul activităţii nenecesitând investiţii de proporţii.

Pentru ca acestea să obţină beneficii în astfel de condiţii, va fi necesar să aibă

capacitatea şi dorinţa de a inova. Cu alte cuvinte, vor trebui să-şi adapteze

strategiile, produsele şi serviciile la noul mediu de lucru. Pentru a putea profita de

aceste noi oportunităţi, ele vor trebui de asemenea să se conformeze noilor cerinţe

legislative din domeniu, asa cum ar fi spre exemplu standardele şi certificarea

calităţii, precum şi respectarea legiilor europene. Ponderea investiţiilor planificate

de către firmă sunt cu preponderenţă de mică anvergură.

Producţie, produse, servicii

Este impetuos necesară orintarea spre avantajele oferite de tehnologiile avansate

şi/sau creativitate.