Studiu de Caz Educational

5/11/2018 Studiu de Caz Educational - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/studiu-de-caz-educational-55a0c940c6a92 1/16

STUDIU DE CAZ EDUCA ȚIONAL



2

Aspectele absenteismului școlar la vârsta adolescen ț ei



3

Cuprins

Introducere

Obiectiv

Problematizare

Opera ț ionalizare

Descrierea procedurii

Desf ășurarea metodei

Instrumentele utilizate

Concluzii

Anexa nr.1 Consim ță mânt informat



4

INTRODUCERE

Mutaţiile din societate şi din familia contemporană (problemele economice,

problemele de relaţionare între părinţi şi copii, timp redus petrecut cu familia,

redistribuirea rolurilor, suportul social şi emoţional redus, supraîncărcarea profesională a

părinţilor sau munca în străinătate etc.) determină mai multe probleme emoţionale la

copii decât în trecut.

La acestea se adaugă presiunea grupului, riscul consumului de droguri şi a altor

forme de dependenţă, metodele educative slabe, inconstante, supraîncărcarea şcolară,

disfuncţiile în evaluare şi notare, frica de examene etc. constituindu-se în adevăraţistresori pentru elevi care, din păcate, uneori evită confruntarea cu ,,problema” prin fuga

de la ore. Văzut din această perspectivă, absenteismul devine o conduită care reflectă

atitudinea structurată a lipsei de interes, motivaţie, încredere în educaţia şcolară.



5

OBIECTIV

• Indentificarea apectelor și motivelor ce conduc către conduita absenteismuluiscolar la varsta adolescentei.



6

PROBLEMATIZARE

Absenteismul şcolar este un fenomen cu o dinamica spectaculoasă în ultimele

decenii. Este definit ca o problemă socială, fiind explicata mai mult prin caracteristicile

socioculturale ale mediului de provenienta si aparand mult mai frecvent în mediul urban

si în familiile sarace. Desemnaeză un tip de conduită evazionista stabila, permanentizata,

ce prefigurează sau reflectă deja atitudinea structurata a lipsei de interes, motivatie,

încredere în educatia scolar

Atunci cand elevii încep să lipsească sistematic si generalizat de le scoala,

aceasta conduita reprezinta un semnal tardiv al existentei problemelor; absenteismul

constituie o forma de agresiune pasivă împotriva scolii, indicand ca elevii fug de la scoala

chiar cu riscul de a fi pedepsiti. Reactiile negative ale scolii si ale parintilor între tin

mecanismele de aparare ale elevului, creand un cerc vicios, în care abandonul tinde sa

apara drept unica solutie prin care se pot rezolva toate problemele.

Absenteismul este principalul factor asociat cu abandonul scolar, având o înalta valoare

predictiva în raport cu acesta; numerosi autori care au studiat conduitele elevilor ce secoreleaza cu decizia lor de a abandona scoala au fost de acord ca cea mai mare

probabilitate de a abandona se înregistreaza la cei care lipsesc excesiv de la scoala si au

probleme de disciplina; variabila cheie în etiologia inadaptarii scolare este atitudinea

parintilor fata de scoala; prin consiliere individuala, atat a elevilor, cat si a parintilor, se

poate ajunge la o mai buna adaptare scolara.

Din păcate, absenteismul este în creştere, mai ales la nivel liceal, iar ignorarea sau

pedeapsa excesivă pot doar contribui la cronicizarea fenomenului.Abseteismul poate îmbrăca mia multe forme cum ar fi:

-absenteism selectiv care însemnă fuga de la şcoală este frecventă la o singură disciplină

sau doar la câteva discipline.

-absenteism generalizat care este fuga de la şcoală este frecventă şi generalizată,

prefigurează abandonul şcolar. Căutarea singurătăţii care este o reacţie la tensiunea

puternică intra- sau interpersonală. Dorinţa de a fi cu partenerul se ragăseşte mai ales la



7

adolescenţi. Dorinţa de apartenenţă la grup prin ,”ritualuri de iniţiere”. Atitudine

defensivă faţă de autoritatea unui sistem.

Semnificaţiile psihosociale ale fugii de la şcoală poate fi funcţia de separare şi

individualizare mai ales la adolescenţi.

Cauzele care duc la absenteism pot fi multiple şi dintre care amintim cele mai relevante.

- care ţin de personalitatea şi starea de sănătate a elevului: motivaţie şcolară

scăzută, lipsă de interes, încredere scăzută în educaţia şcolară, oboseală, anxietate,

autoeficacitate scăzută, imagine de sine deteriorată, sentimente de inferioritate, abilităţi

sociale reduse, pasivitate; refuzul de a adera la o alegere f ăcută de alţii ca reacţie lapresiunea exercitată de dorinţele adulţilor.

-care ţin de familie, condiţiile socio-economice ale familie: sărăcia, stil

parental indiferent, neglijent, familii dizarmonice, părinţi foarte ocupaţi sau plecaţi în

străinătate.



8

OPERA ȚIONALIZARE

Absenteismul poate fi definit ca lipsa de la şcoală pe o perioadă îndelungată de timp

a elevilor care urmează învăţământul formal sau non-formal unde prezenţa este obligatorie.

Elevul primeşte absenţă atunci când lipseşte de la oră chiar dacă se află în incinta şcolii.

Absenţele sunt înregistrate într-un document şcolar numit catalog. Absenţele nemotivate

sunt asociate conceptului de absenteism. Absenteismul este folosit de elevi ca o forma de

agresiune pasiva impotriva scolii, fara a le mai fi frica de posibilele pedepse ce ar surveni

atat din partea conducerii institutiei, cat si a parintilor. Absenteismul este primul factor

asociat in mod direct cu abandonul scolar. In general, cei care ajung sa abandoneze scoalasunt elevii care invata la scoli profesionale. La acestea se adaugă presiunea grupului, riscul

consumului de droguri şi a altor forme de dependenţă, metodele educative slabe,

inconstante, supraîncărcarea şcolară, disfuncţiile în evaluare şi notare, frica de examene etc.

constituindu-se în adevăraţi stresori pentru elevi care, din păcate, uneori evită confruntarea

cu ,,problema” prin fuga de la ore. Văzut din această perspectivă, absenteismul devine o

problemă socială, un semnal tardiv al existenţei unor probleme, o conduită care reflectă

atitudinea structurată a lipsei de interes, motivaţie, încredere în educaţia şcolară.

Adolescenta este o perioada de tranzitie de la copilarie la varsta de adult tanar.

Adolescenta incepe la pubertate (catre 11-13 ani la fete si 13-15 ani la baieti) si este insotita

de importante transformari pe planurile biologic, psihologic si social. Cuvantul adolescenta

vine din cuvantul latinesc adolescere, care inseamna a creste. Cand oamenii folosesc

cuvantul adolescenta, de obicei se refera nu numai la schimbarile fizice ci si la noile

ganduri, sentimente, relatii si responsabilitati pe care le au copiii care devin tineri adulti.

Adolescenta este o perioada normala de conflicte, necesara unui echilibru ulterior, si a careicomplexitate nu se preteaza deloc unor discursuri prea generalizatoare. Totodata,

adolescenta poate fi considerata ca o evolutie dinamica, avand drept finalitate autonomia,

identitatea si adaptarea sexuala. Adolescentul simte nevoia de a evada din eul sau, de a-si

largi interesele.



9

DESCRIEREA PROCEDURII : Interviul și observa ția

Interviul îl intâlnim în viaţa de toate zilele, în domeniul jurnalistic, al medicinii,

al prcticii juridiciare etc., şi de asemenea, în activitatea de cercetare ştiinţifică. El este mai

mult o artă decât o ştiinţă.

În limba română, termenul de „interviu“ reprezintă un neologism provenit din

limba engleză (interview – întrevedere, întâlnire), fiind utilizat deopotrivă în jurnalistică

şi în ştiinţele socioumane. El are ca echivalent termenii din limba franceză “entretien”

(conversaţie, convorbire) şi „entrevue“ (întâlnire între două sau mai multe persoane). Cel

de-al doilea termen, deşi reprezintă traducerea literală a celui anglosaxon, comportă totuşi

un sens diferit: are o nuanţă utilitară, de aranjament sau de surpriză (Grawitz, 1972).

În cercetarea socioumană românească s-a facut de-a lungul timpului distincţia

între interviu si convorbire, dar în prezent cei doi termeni se consideră că au acelasi

înţeles fiind folosiţi ca referinţă pentru aceeasi tehnica de cercetare. Putem spune, aşadar,

că interviul este o conversaţie faţă în faţă, în care o persoană obţine informaţii de la altă

persoană (Denzin, 1970).

Septimiu Chelcea defineste interviul ca o tehnică de obţinere, prin întrebări şi

răspunsuri, a informaţiilor verbale de la indivizi şi grupuri umane în vederea verificării

ipotezelor sau pentru descrierea ştiinţifică a fenomenelor socioumane. Interviul are la

baza comunicarea verbală şi presupune întrebări şi răspunsuri ca şi chestionarul. Spre

deosebire însă de acesta, unde întrebările şi răspunsurile sunt scrise, interviul implică

totdeauna obţinerea unor informaţii pe cale verbala/orala. Asadar, convorbirea reprezintă

elementul fundamental în tehnica interviului, în timp ce întrevederea nu constituie decât ocondiţie care facilitează transmiterea informaţiilor unidirecţionale: de la persoana

intervievată spre operatorul de interviu.

În funcţie de regulile tehnice privitoare la comportamentul clinicianului(pe axa non

directiv- directiv), in timpul interviului există mai multe tipuri de interviu cinic.

a. Interviul non-directiv



10

b. Interviul semi-directiv

c. Interviul directiv

Observatia este definita ca “actiunea de a privi cu atentie fiintele, lucrurile,

evenimentele, fenomenele pentru a le studia, supraveghea si a trage concluzii asupra

acestora’’( Petit Larousse, 1998). Ca metoda stiintifica, observatia consta in

« inregistrarea sistematica, prin simturi, a caracteristicilor si transformariolr obiectului

studiat »(Doron, Parot, 1999). Aceasta definitie evidentiaza ca observatia nu este un act

pasiv, ea se prelungeste cu un comportament reflexiv, de clasificare si siatematizare. A

observa nu inseamna doar a identifica un obiect, un comportament, ci si a-l clasifica, a-l

introduce intr-o anumita categorie. Actul clasificarii asociaza faptului observat o anume

idee.

« Observatorul trebuie sa fie fotograful fenomenelor », reducand astfel observatia

la o simpla inregistrare, considerand ca doar astfel aceasta metoda poate furniza

informatii obiective. Dar fotograful care inregistreaza realitatea in direct, pe “viu” ne

ofera o imagine obiectiva a acesteia? Bineinteles ca nu. Fotograful isi allege un anume

unghi, se afla intr-un anumit loc, isi allege sensibilitatea filmului, lumina, planurile, etc.Observatia este expresia unei selectii constiente sau inconstiente si se desfasoara

totdeauna intr-un context complex : cel al situatiei si cel al atitudinilor (constiente sau nu)

ale celui care observa.

A observa nu inseamna a vedea, ci mai degraba a intelege, a analiza si organiza realitatea

care intră sub incidenţa simturilor noastre. Observaţia este de 2 feluri : directă şi

indirectă. Observatia directa se desfasoara cu ajutorul simturilor. Prin urmare, ea este

noninstrumentala, adica nu utilizeaza instrumente. De aceea, faptele pe care ne propunem

sa le observam trebuie sa fie « observabile », adica sa aiba o existenta fizica sesizabila cu

ajutorul simturilor,pe când observatia indirecta evidentiaza mult mai clar caracterul activ

si reflexiv al observatiei, deoarece implica o serie de inferente si ipoteze. De exemplu,

rotatia unui anemometru ne informeaza despre viteza vantului.



11

DESFĂȘURAREA METODEI

Pentru studiul de caz Aspectele absenteismului scolar la varsta adolescentei am

folosit interviul semi-directiv care se desf ăşoară pe baza unui ghid,cuprinzând

principalele teme ce vor fi exploatate împreună cu subiectul. Întrebările cuprinse în ghid

nu vor fi adresate într-o maniară strict ordonată, ci la momentul considerat oportun şi

doar in cazul în care subiectul nu a atens deja, în mod spontan, tema avută în vedere;

subiectul are libertatea de a-şi exprima, în felul său, gândurile, stările afective,

experientele. În timpul interviului voi pune în practică si cea de a doua metodă,

observaţia indirectă.

Desf ăşurarea studiului a fost f ăcută în incinta Şcolii cu clasele I-VIII Regina

Maria din Sibiu. Subiectul a fost ales aleatoriu dintr-un grup de elevi ce se aflau pe

terenul de fotbal al instituţiei. Subiectul se numeste I.P, de sex masculin, în vârstă de 14

ani, elev în clasa a VIII-a B.



12

INSTRUMENTELE UTILIZATE

Grila de interviu semi-structurat:

I: Care sunt motivele pentru care absentezi tu si colegii tai?

R: Absentăm deoarece ne plictisim la școală și ca să evităm să luăm note proaste.

I: Ce se întâmpla când un elev absenteaza nemotivat mai mult timp?

R: Păi în prima fază primește un aviz de exmatriculare.

I: Cât de des absentezi nemotivat?

R:Cam 2-3 ore pe zi, uneori chiar zile întregi, depinde.

I:Care ar fi motivele pentru o prezenta mai buna la ore?

R:Dacă nu am fi evaluați și ascultați la fiecare oră poate am frecventa mai des cursurile.

I:Care sunt dificultatile întâmpinate care te determina sa pleci de la scoala?

R:Depinde de situație.Uneori pentru că nu am tema f ăcuta, alteori pentru că știu că urmează să fiu ascultat și nu m-am pregătit.

I:Cu cine îti petreci timpul când absentezi?

R:Cu prietenii sau cu ceilalți colegi care absentează și ei.

I:Unde mergi când absentezi de la scoala?

R:La o cafea, la un fotbal, la o plimbare. Depinde de cheful pe care îl am și de vremea deafară.

I:Parintii tai stiu cât ai lipsit de la scoala?

R:Nu.

I:Se întâmpla sa pleci de la scoala doar pentru ca au plecat prietenii tai?

R:Da, mai sunt și cazuri când chiulim în grup

I:Consideri ca pierzi mult daca lipsesti de la scoala?



13

R:Nu.

I:Cum îti motivezi absentele?

R:Prin scutiri false.

I:Care este atitudinea ta fata de avertismentul de exmatriculare?

R:Nu prea țin cont de el pentru că știu că mulți prieteni de-ai mei au primit un primitavertisment și nu au fost exmatriculați.



14

Grila de observație

Grila de observaţie indirectă:

1.Comportament verbal:

coerenţa limbajului: da

fluenţa limbajului: da

2.Comportament non- verbal: mimica expresivă , gestică inexistentă

3. Postură : degajată

4. Atitudine : ușor nepăsător, indifferent, detașat, dezamăgire, neutralitate, detașare;

5. Implicare in răspuns: scazută



15

CONCLUZII

Studiul de caz Aspectele absenteismului la vârsta adolescen ț ei a avut ca scop

evidențierea motivelor pentru care se ajunge la absenteism. Astfel am ajuns la concluzia

că la baza acestei acțiuni stau caracteristicile specifice vârstei adolescente cu toate

particularitățile si specificitățile ce decurg de aici. Problema se pune însă la nivelul

abordării acestei problematici , deoarece o abordare eronată poate duce la cronicizarea

fenomenului, la adâncirea și sedimentarea



16

Anexa nr. 1

Consim ţământ informat

Subsemnatul/a……………………………………………………………,în

calitate de intervievat/ ă, mentionez faptul că sunt de acord să particip în mod deliberat la

acest studiu de caz din data de………………………. până în momentul finalizării.

Menţionez faptul că nu am consumat substante alcoolice sau droguri înainte deluarea interviului. Îmi dau acordul pentru folosirea datelor personale doar în scop

didactic.

DATA SEMNĂTURA

Studiu de Caz Educational

Documents

Transcript of Studiu de Caz Educational