Studiu de Caz Boromir
-
Upload
deea-melisse -
Category
Documents
-
view
546 -
download
4
description
Transcript of Studiu de Caz Boromir
CAPITOLUL 1
STADIUL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIUL ANALIZEI CIFREI DE AFACERI
Cifra de afaceri reprezintă veniturile totale obţinute din activitatea comercială a unei
întreprinderi pe o anumită perioadă de timp. În cadrul cifrei de afaceri nu se includ veniturile
financiare precum şi veniturile extraordinare.
Analiza cifrei de afaceri prezintă o importanţă deosebită deoarece permite aprecierea
locului întreprinderii în sectorul său de activitate, a poziţiei sale pe piaţă, a aptitudinilor acesteia
de a lansa, respectiv de a dezvolta diferite activităţi în mod profitabil.
Totodată, modificarea cifrei de afaceri se reflectă asupra principalilor indicatori
economico-financiari, precum şi asupra eficienţei activităţii societăţilor comerciale.
Cifra de afaceri reprezinta suma totala a veniturilor unei societati comerciale rezultate din
vanzarea produselor realizate, respectiv a serviciilor prestate, intr-o anumita perioada de timp.
Cifra de afaceri este considerata un indicator de volum de importanta esentiala, deoarece
ea arata nivelul activitatii productive a unitatii, modul de utilizare a potentialului tehnico-
productiv si modul de comercializare a produselor realizate, respectiv a serviciilor prestate.
O crestere a volumului cifrei de afaceri atrage in consecinta premisa cresterii profitului in
perspectiva viitoare.
1.1. Continutul si importanta indicatorului cifra de afaceri
Din nomenclatorul de indicatori ce caracterizează volumul activităţii şi performanţele
firmei şi face obiectul diagnosticului economic, cifra de afaceri are evidente valenţe manageriale
din următoarele motive:
(1) reprezintă valoarea şi volumul afacerilor realizate de firmă prin exercitarea curentă
a activităţii sale profesionale. Pentru înţelegerea strategiei şi poziţiei firmei pe piaţă cifra de
afaceri va fi considerată în următoarea structură: cifra de afaceri din exploatare (activitate de
bază) şi cifra de afaceri în afara exploatării (din alte activităţi).
Cunoscând mărimea cifrei de afaceri se obţin informaţii referitoare la:
- mărimea firmei (exprimată şi prin volumul vânzărilor), constituind unul din principalii
determinanţi ai strategiei firmei,
- starea economică (ce desemnează rezultatele economice ale desfăşurării activităţii
firmei, comparativ cu resursele sale). O stare economică bună semnifică obţinerea şi vânzarea
unei cantităţi mari de bunuri şi servicii, reprezentând o valorificare ridicată a capacităţilor sale,
finalizate într-un profit şi o lichiditate corespunzătoare.
(2) dă dimensiune pieţei firmei, exprimând capacitatea efectivă a pieţei, utilă îndeosebi
în studiile de marketing şi în strategiile de dezvoltare ale firmei, prin indicatorii:
- cota de piaţă – exprimă ponderea ce revine firmei pe piaţa produsului sau grupei de
produse din care face parte şi se calculează prin raportarea volumului de vânzări al firmei la
volumul de vânzări totale ale produsului pe piaţa considerată;
- rata de creştere a pieţei – se exprimă, de regulă, prin ritmul de evoluţie al vânzărilor;
- gradul de saturaţie al pieţei, analizat global, pe produs şi chiar pe tipodimensiuni, se
calculează prin raportarea volumului vânzărilor la volumul cererii pe aceeaşi piaţă şi în aceeaşi
perioadă.
În general obiectivele firmei stabilesc ceea ce trebuie realizat în termeni de venituri,
profit şi cotă de piaţă, atingerea nivelelor prognozate dând dimensiune poziţiei strategice a
firmei.
(3) stă la baza calculului unor importanţi indicatori de eficienţă (profit, rata
rentabilităţii) constituind în acelaşi timp un element esenţial în relaţia cost-volum de activitate -
profit şi în determinarea pragului de rentabilitate. Analizând pragul de rentabilitate se pot
proiecta vânzările necesare care să genereze profitul dorit.
Poziţia cifrei de afaceri în sistemul de performanţe economice al firmei (performanţa
firmei înţeleasă ca aptitudine a firmei de a-şi mări volumul de activitate) este consolidată prin
legătura dintre interesele generale ale managerilor şi maximizarea cifrei de afaceri sau a
vânzărilor, opţiunea managementului fiind, în general, maximizarea cifrei de afaceri în limite în
care să fie realizat şi un profit rezonabil.
Din punct de vedere al conţinutului şi al sferei de întindere, cifra de afaceri poate fii
privită ca: cifră de afaceri netă (totală), cifră de afaceri medie, cifră de afaceri marginală şi cifră
de afaceri critică.
Cifra de afaceri netă (CA), exprimă volumul total al afacerilor unei firme, evaluate în
preţurile pieţei. Cuprinde totalitatea veniturilor din vânzarea mărfurilor şi produselor, executarea
lucrărilor şi prestarea serviciilor într-o perioadă de timp, precum şi veniturile din subvenţii de
exploatare.
Cifra de afaceri medie ( ), se poate determina în unităţile monoproductive, şi reflectă
încasarea medie pe unitatea de produs sau serviciu.
Cifra de afaceri marginală (CAm), exprimă variaţia încasărilor unei firme generată de
creşterea cu o unitate a volumului vânzărilor.
Cifra de afaceri critică (CAmin), reprezintă acel nivel al vânzărilor la care se asigură
acoperirea în totalitate a cheltuielilor efectuate, iar profitul este egal cu zero. În acest caz, cifra de
afaceri minimă se determină cu relaţia:
unde: CF - cheltuielile fixe totale;
Ncv - nivelul relativ al cheltuielilor variabile.
Principalele obiective ale analizei cifrei de afaceri vizează:
- analiza dinamicii cifrei de afaceri;
- analiza structurală a cifrei de afaceri;
- analiza factorială a cifrei de afaceri;
Conceptual, cifra de afaceri poate fi abordată ca:
- cifra de afaceri totală (Ca), reprezintă volumul total al afacerilor unei firme, evaluate
la preţurile pieţei (respectiv încasările totale). Regulamentul privind aplicarea Legii contabilităţii
în ţara noastră precizează că cifra de afaceri se calculează prin însumarea veniturilor realizate din
livrările de bunuri, executarea de lucrări şi prestarea de servicii şi a altor venituri din exploatare
(exclusiv rabaturile, remizele şi alte reduceri acordate clienţilor);
- cifra de afaceri medie ( ), reflectă încasarea realizată pe unitatea de produs sau
serviciu;
;
- cifra de afaceri marginală (Cam) exprimă variaţia încasărilor unei firme (ΔCa)
generată de creşterea sau scăderea cu o unitate a cantităţii vândute (Δq).
Cam
- cifra de afaceri critică (Camin) reprezintă acel nivel al încasărilor la care se asigură
acoperirea cheltuielilor, pragul de la care firma începe să producă profit. În sfera distribuţiei:
, în care:
Chf = suma cheltuielilor fixe
= cota medie de adaos comercial
Nchv = nivelul mediu al cheltuielilor de circulaţie variabile
1.2 Analiza dinamica si structurala a cifrei de afaceri
Dată fiind importanţa cifrei de afaceri ca indicator de volum al activităţii dar şi de
rezultate (având în vedere că însumează veniturile din exploatare) evoluţia sa trebuie urmărită pe
mai mulţi ani, pe total şi pe elementele componente, evidenţiind astfel tendinţa în viitorul
apropiat dar şi factorii, interni sau externi, care-şi pun amprenta asupra evoluţiei cifrei de afaceri.
Determinarea si analiza cifrei de afaceri are, in principiu, urmatoarea structura:
1. venituri din activitatea de baza;
2. venituri din alte activitati care pot fi atat industriale, cat si de comercializare;
3. venituri din prestari de servicii.
Analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri urmareste evolutia pe total si pe elemente
componente fata de perioada precedenta, precum si modificarile intervenite in structura cifrei de
afaceri.
De asemenea, analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri sesizeaza cauzele care au
determinat evolutia acestui indicator si modificarile structurale, in vederea stabilirii masurilor
corespunzatoare pentru reglarea activitatii.
Examinarea cifrei de afaceri pe mai multe exerciţii permite stabilirea tendinţei activităţii
firmei: creştere puternică sau slabă, stabilitate, regresie lentă sau rapidă.
Tabel nr. 1 Dinamica cifrei de afaceri la nivelul firmei (ipoteză)
Nr.
crt. Indicatori
Anul Ritm
mediu
(%)t t + 1 t + 2 t + 3 t + 4
1 Cifra de afaceri (lei) 1120 1176 1281,9 1422,9 1522,5
2 ΔCa (lei) - +56 +105,9 +141 +99,6
3 Indice de
evoluţie (%)
- faţă de t
- în dinamică
-
-
105
105,00
114,45
109,00
127,04
111,00
135,93
107,00
4 Rata de evoluţie (%) - +5 +9 +11 +7 +8
Se constată că cifra de afaceri în anul t + 4 faţă de anul t înregistrează o creştere absolută
de 402,5 lei, corespunzător unei rate medii anuale de creştere de 8%. Dacă facem abstracţie de
rata inflaţiei se poate aprecia că este vorba despre o societate dinamică, cu o poziţie bună pe piaţă
şi care a reuşit să realizeze o creştere anuală semnificativă, deşi rata de creştere mică din ultimul
an (doar 7%) indică apariţia unor probleme ce pot pune în dificultate firma.
Factorii care explică variaţia absolută şi relativă a cifrei de afaceri se structurează astfel:
a. factori interni:
- gradul de cunoaştere a nevoilor;
- forţa de vânzare;
- factori comerciali: amplasarea, gama sortimentală, politica de produs, serviciile
oferite, calitatea produselor;
- factori tehnici: spaţiul de vânzare, gradul de înzestrare tehnică, gradul de uzură, gradul
de modernizare;
- serviciile oferite: gama de servicii, calitatea prestaţiilor;
- strategiile de preţuri.
b. factori externi:
- concurenţa: produse noi, magazine noi, acţiuni promoţionale, modificări de preţ;
- evoluţia nevoilor clientului: modificarea veniturilor, schimbările socio - profesionale,
schimbările demografice;
- legislaţia economico - financiară.
Dar dinamismul economic actual impune ca orice strategie vizând cifra de afaceri să ţină
seama de influenţa inflaţiei, pentru că, dacă nu se corectează valoarea cifrei de afaceri cu nivelul
inflaţiei, informaţiile îşi pierd mult din fiabilitate, iar concluziile analizei sunt deformate (inflaţia
are efecte la toate nivelurile: flux de exploatare, flux de finanţare, structura patrimonială etc.).
Pentru exemplificare completăm indicatorii din tabelul anterior cu informaţii privind
volumul fizic al activităţii şi rata inflaţiei (tabel nr. 2).
Tabel nr. 2 Dinamica cifrei de afaceri şi a preţurilor (ipoteză)
Nr.
crt.Indicatori Anul
Ritm
mediu
(%)
t t + 1 t + 2 t + 3 t + 4
1 Cifra de afaceri (lei) 1120 1176 1281,9 1422,9 1522,5
2 ΔCa(lei) - +56 +105,9 +141 +99,6
3 Indice de evoluţie (%)
- faţă de t
- în dinamică
-
-
105
105,00
114,45
109,00
127,04
111,00
135,93
107,00
4 Rata de evoluţie - +5 +9 +11 +7 +8
5 Cantitatea vândută (mii buc) 730 714 781 797 772
6 Rata anuală a preţurilor - 21,0 25,8 28,3 31,2
7 Ca corectată (reală) (lei) 1120 971,9 1018,9 1109,0 1160,4
8 Rata reală de creştere (%) - -13,22 +4,83 +8,84 +4,63 +1,27
Notă: Cifra de afaceri reală se obţine corectând cifra de afaceri în lei curenţi cu rata
inflaţiei astfel: Ca reală (t+1) =
Luând în analiză influenţa creşterii preţului cauzată de inflaţie se constată devansarea
ratei de creştere a cifrei de afaceri de către rata de creştere a preţurilor. Acest lucru semnifică
faptul că cifra de afaceri în lei curenţi a înregistrat o creştere aparentă.
În plus, pentru că volumul fizic de activitate (buc) a rămas relativ stabil se poate
concluziona că activitatea firmei stagnează, ritmul mediu de creştere fiind foarte scăzut
(+1,27%).
Astfel, în funcţie de tendinţa de evoluţie, firma îşi va alege strategia de dezvoltare
corespunzătoare.
Structura vânzărilor şi modificarea ei în timp caracterizează structura cererii şi
schimbările în evoluţia acesteia ca urmare a unor ritmuri diferite în dinamica vânzărilor pe grupe
de mărfuri. Un indice superior de creştere a vânzărilor la o grupă de mărfuri măreşte şi ponderea
ei în volumul total al vânzărilor.
Structura vânzărilor este reprezentată de indicii ponderali (de structură) calculaţi ca raport
procentual între vânzările grupelor şi volumul total al vânzărilor, cu relaţia:
, în care:
Cai – cifra de afaceri aferentă elementului component “i” (activităţi, grupe de mărfuri,
etc.);
Ca – cifra de afaceri totală.
Evoluţia acesteia rezultă atât din influenţa asupra cererii a factorilor formativi ai pieţei cât
şi consecinţa opţiunii managementului în politica de sortiment, de delimitare de profilul
concurenţilor sau de câştigare a pieţei.
Pentru asigurarea unor comparaţii în timp sau între anumite firme se poate utiliza
coeficientul de concentrare sau coeficientul Gini-Struck, determinat cu ajutorul următoarei
relaţii:
Valorile coeficientului de concentrare se încadrează în intervalul [0;1].
Dacă nivelul lui se apropie de 0 înseamnă că cifra de afaceri este repartizată relativ
uniform (egal) pe cele n grupe de mărfuri din nomenclatorul comercializare. Dacă dimpotrivă
nivelul lui se apropie de 1 înseamnă că în structura vânzărilor sunt câteva grupe de mărfuri care
deţin cea mai mare pondere în cifra de afaceri (echivalentul unei concentrarări a activităţilor).
În acelaşi scop se poate folosi şi indicele Herfindhal care se determină cu relaţia:
Apropierea de 1 semnifică un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri, ea fiind
dominată de una sau câteva produse/grupe de mărfuri, iar o valoare egală cu 1/n exprimă o
repartiţie uniformă a cifrei de afaceri pe produsele/mărfurile comercializate.
O altă metodă utilizată în analiza structurală a cifrei de afaceri (în special în cazul
structurării cifrei de afaceri pe clienţi) este metoda ABC (cunoscută şi sub numele de metoda
Pareto sau 20/80)1. Prin aplicarea acestei metode se poate studia puterea de negociere a firmei în
raport cu clienţii.
Aplicarea metodei ABC pentru gestiunea partenerilor comerciali a condus la segmentarea
clientelei în trei categorii:
- Categoria A:10% dintre clienţi contribuie cu 60% la cifra de afaceri a firmei;
- Categoria B: 30% dintre clienţi contribuie cu 30% la cifra de afaceri a firmei;
- Categoria C: 60% dintre clienţi contribuie cu 10% la cifra de afaceri a firmei;
Realizarea unei astfel de segmentări a cifrei de afaceri pe tipuri de clienţi permite
stabilirea unor concluzii utile în fundamentarea deciziilor privind volumul activităţii cu implicaţii
privind securitatea şi rentabilitatea firmei.
Categoria A are o contribuţie semnificativă la rentabilitatea firmei, implicând însă şi
riscuri pe măsură, deoarece incapacitatea de a-şi onora contractele a unui client din această
categorie va afecta considerabil situaţia financiară a firmei.
Categoria B asigură cel mai mare grad de stabilitate şi constituie un risc moderat pentru
întreprindere.
Categoria C se caracterizează prin rentabilitate scăzută, dar şi prin riscuri reduse, intrarea
în incapacitate de plată a unui client din această categorie neafectând în mod semnificativ cifra
de afaceri.
Evoluţia diferită a cifrei de afaceri pe astfel de structuri poate fi determinată de cauze
cum ar fi:
- supra (sub)evaluarea cererii şi dimensionarea corespunzătoare a producţiei;
- nerealizarea producţiei prevăzute din diferite cauze;
- scăderea cererii solvabile a potenţialilor cumpărători;
- calitatea produselor;
- concurenţa, etc.
1 Alţi autori (D. Mărgulescu, V. Robu – Diagnostic economico-financiar, Editura Romcart) atribuie ponderi diferite celor trei categorii (10%, 40% şi respectiv 50%).
1.3. Analiza factorială a cifrei de afaceri – modele factoriale
În evoluţia sa, cifra de afaceri este influenţată de un complex de factori interni şi externi,
care pot conduce la creşterea sau reducerea nivelului acesteia. Analiza factorială are rolul de a
identifica aceşti factori, de a stabilii nivelul şi sensul influenţelor lor, pentru ca în final să poată fi
stabilite măsuri de limitare a acţiunii factorilor cu influenţă negativă, respectiv menţinerea şi
amplificarea factorilor cu influenţă pozitivă.
Pentru analiza factorială aceşti factori sunt agregaţi sub formă de modele de analiză.
Dezavantajele unor astfel de modele sunt date de faptul că iau în considerare simultan numai un
număr limitat de factori, ceea ce necesită utilizarea mai multor modele factoriale în funcţie de
complexitatea şi diversitatea problematicii analizate.
Aceste modele pot fi grupate în două categorii:
- modele stabilite în funcţie de volumul vânzărilor şi al preţurilor de vânzare;
- modele stabilite în funcţie de potenţialul intern al întreprinderii.
a) Modele stabilite în funcţie de volumul vânzărilor şi al preţurilor de vânzare
Într-o întreprindere, mărimea cifrei de afaceri poate fi stabilită în funcţie de volumul fizic
al producţiei vândute pe sortimente (q) şi de preţul de vânzare pe unitatea de produs (p):
Volumul fizic al producţiei vândute reflectă atât influenţa unor factori interni (potenţialul
productiv, reţeaua de distribuţie, calitatea produselor, promovarea acestora pe piaţă etc.), cât şi
influenţa unor factori externi (cererea manifestată pe piaţă, intensitatea concurenţei etc.).
De asemenea, şi preţurile de vânzare regrupează influenţa mai multor factori, unii interni
(politica de preţ promovată de întreprindere, calitatea produselor, costul de producţie), iar alţii
externi (cererea manifestată pe piaţă, intensitatea concurenţei, tendinţele pieţei de desfacere,
politica fiscală promovată de Guvern etc.).
Schema factorilor de influenţă, potrivit acestui model, se prezintă astfel:
CAp
q
iar influenţele factorilor se calculează cu ajutorul metodei substituirilor în lanţ.
Pentru firma considerată se înregistrează următoarele valori ale influenţelor:
1. ;
2. ;
Creşterea cifrei de afaceri a fiecărei firme poate avea loc prin creşterea volumului
producţiei vândute în funcţie de cerinţele pieţei şi de resursele disponibile ale fiecărei
întreprinderi.
De asemenea, un rol important în creşterea cifrei de afaceri îl are creşterea preţului de
vânzare în funcţie de calitatea producţiei şi de evoluţia raportului dintre cerere şi ofertă pe piaţă.
Între cei doi factori există o strânsă legătură. Astfel, de cele mai multe ori, o creştere a
preţurilor de vânzare atrage după sine o reducere a vânzărilor, în timp ce o reducere a preţurilor
conduce la creşterea volumului vânzărilor.
Uneori însă, este posibil ca reducerea prea puternică a preţurilor de vânzare să conducă la
reducerea vânzărilor, deoarece consumatorii asociază preţul cu calitatea.
De aceea întreprinderea trebuie să găsească acel nivel al preţurilor de vânzare care să
maximizeze cifra de afaceri.
Trebuie precizat faptul că primul factor conţine şi influenţa structurii producţiei vândute,
care prin intermediul preţului diferenţiat pe produse acţionează asupra cifrei de afaceri.
Influenţa modificării structurii producţiei poate fi cuantificată prin calcularea unui preţ
mediu de vânzare în cazul produselor omogene (exprimate în aceeaşi unitate de măsură).
,
unde:
gi - structura producţiei vândute
p - preţul de vânzare pe produse
- preţul mediu de vânzare, pentru produsele omogene.
CAq
pgi
p
Influenţele acestor factori se calculează cu metoda substituirii în lanţ:
1. Influenţa volumului fizic al producţiei vândute:
;
2. Influenţa preţului mediu de vânzare
;
2.1. Influenţa structurii producţiei vândute:
,
unde:
2.2 Influenţa preţului de vânzare pe produse:
;
Putem aprecia că modificarea structurii producţiei vândute în favoarea unor sortimente
care sunt solicitate pe piaţă şi au preţuri de vânzare mai mari, reprezintă o cale importantă de
creştere a cifrei de afaceri.
Este însă necesar ca nivelul de profitabilitate al acestor produse să fie cel puţin egal cu
cel al produselor cu preţ de comercializare mai mic.
b) Modele stabilite în funcţie de potenţialul intern al întreprinderii
Pentru analiza factorială se mai pot folosi şi alte modele ce pun în evidenţă influenţa
factorilor interni. Astfel, dacă dorim să urmărim legătura dintre cifra de afaceri şi modul de
utilizare a resurselor umane şi materiale putem folosi următorul model:
.
unde: - numărul mediu de salariaţi;
Wa - productivitatea muncii (Wa);
Gv - gradul de valorificare a producţiei fabricate.
La rândul ei productivitatea muncii poate fi privită în funcţie de gradul de înzestrare
tehnică a muncii cu mijloace fixe (It) şi de eficienţa utilizării mijloacelor fixe (E):
.
În acest caz schema factorilor de influenţă se prezintă astfel:
Influenţele factorilor le stabilim cu ajutorul metodei substituirilor în lanţ:
1. Influenţa numărului de salariaţi:
;
2. Influenţa productivităţii muncii:
,
din care:
2.1 Influenţa înzestrării tehnice a muncii:
CA
NsWaGv
It
E
;
2.2 Influenţa eficienţei utilizării mijloacelor fixe:
;
3. Influenţa gradului de valorificare a producţiei fabricate:
CAPITOLUL II
ANALIZA FACTORIALĂ A CIFREI DE AFACERI PRIN PRISMA UTILIZĂRII FACTORILOR ECONOMICI PRINCIPALI
Cifra de afaceri este într-o relaţie de interdependenţă continuă cu factorii economici
principali (primari) de realizare a activităţii productive, de comercializare sau de prestare a
serviciilor: factorul uman (forţa de muncă) şi factorii materiali constituiţi din mijloacele fixe din
dotare şi resursele materiale şi energetice consumate (activele circulante materiale consumate)
iar aceştia, la rândul lor, se manifestă prin prisma unei componente de tip extensiv sau cantitativă
de existenţă sau de consum şi una de natură intensivă sau calitativă de utilizare.
Notaţiile utilizate în tabel, au următoarea semnificaţie:
- productivitatea muncii exprimată prin cifra de afaceri care revine la o
persoană angajată în realizarea produselor, comercializarea sau prestarea serviciilor;
N - numărul mediu al personalului.
Semnificaţia notaţiilor:
Mf - valoarea medie a mijloacelor fixe, calculată la valoarea rămasă neamortizată;
Mf MfiMf MfMfi Mfi
( .I) ( .XII)( .I) ( .XII)1 311 31
Mfi - valoarea medie a mijloacelor fixe, calculată la valoarea de inventar, pe baza mediei
cronologice,
Mfi
Mfi I Mfi II Mfi XII Mfi XII
( . ) ( . ) ( . ) ( . )12 1 1 31
213 1
Mf (1.I) - valoarea rămasă neamortizată a mijloacelor fixe la 1 ianuarie;
Mf (31.XII) - valoarea rămasă neamortizată a mijloacelor fixe la 31 decembrie;
Mfi (1.I) - valoarea de inventar a mijloacelor fixe la 1 ianuarie;
Mfi (1.II) - valoarea de inventar a mijloacelor fixe la 1 februarie;
ş.a.m.d.
- eficienţa utilizării mijloacelor fixe exprimată prin cifra de afaceri care revine
la 1 leu mijloace fixe în valoare rămasă neamortizată.
În tabel sunt utilizate notaţii care au următoarea semnificaţie:
CM - valoarea materialelor şi energiei consumate în procesul de realizare a produselor,
comercializare sau prestare a serviciilor;
- eficienţa utilizării resurselor materiale şi energetice exprimată prin cifra de
afaceri care revine la 1 leu resurse consumate.
Analiza cifrei de afaceri prin prisma volumului factorilor economici principali (primari)
care au participat la realizarea activităţilor economice şi a eficienţei utilizării acestora, aşa cum
rezultă din modelele prezentate, oferă concluzii sintetice, cu un conţinut complex care ne permit
să definim tipul de activitate desfăşurată de agentul economic studiat.
Este semnificativ, în acest sens, să analizăm situaţia prin prisma următoarelor comparaţii:
( ) ( )W N
( ) ( )Ef Mf
( ) ( )Em CM
Dacă modificările cifrei de afaceri ca urmare a influenţei factorilor de tip calitativ [
şi ] sunt superioare modificărilor explicate prin factorii de tip cantitativ [
şi ] se apreciază că activitatea agentului economic are un curs preponderent
intensiv, cu efecte pozitive asupra nivelului relativ al cheltuielilor de exploatare şi respectiv
asupra performanţelor financiare.
Evident, că în cazul unor inegalităţi în favoarea modificărilor cifrei de afaceri prin
participarea unui volum sporit al factorilor economici principali (primari) se motivează concluzia
că activitatea pe care o desfăşoară agentul economic este de tip extensiv.
CAPITOLUL IIISTUDIU DE CAZ – S.C. BOROMIR PROD S.A.
Prezentarea societatii comerciale S.C BOROMIR PROD S.A
Denumirea societatii comerciale: S.C. BOROMIR PROD S.A. Buzau
Sediul social: str. Santierului nr.37, Buzau
Numarul de telefon/fax: 0238/436646, 0238/446705
Cod de identificare fiscala: RO 1145077 Nr. de ordine in Registrul Comertului: J10/184/1991
Piata reglementata pe care se tranzactioneaza valorile mobiliare emise: B.V.B.
Capitalul social subscris si varsat: 12.358.949,60 lei
Principalele caracteristici ale valorilor mobiliare emise de societatea comerciala:
- actiuni nominative, in forma materializata, evidentiate in registrul actionarilor tinut de
S.C.DEPOZITARUL CENTRAL S.A. Bucuresti;
- valoarea nominala a actiunilor este de 0,1 ron/actiune;- numarul actiunilor emise de societate este de
123.589.496;
Grupul Boromir, cel de-al doilea mare jucător pe piața produselor de panificație și morărit,
a luat ființă în 1994 sub denumirea de societatea comercială Boromir Ind. De la mica moara de grâu construită în
1994 în R â m n i c u V â l c e a , a c ă r e i c a p a c i t a t e d e producție nu depăsea 24 t
/ z i , î n decu r su l a numai 10 ani Boromir s-a dezvoltat într-un ritm d inamic pen t ru ca î n
p r ezen t s ă a j ungă s ă controleze circa 10% din activitatea de morăritdin întreaga țară prin
achiziționarea a trei mori aflate în zone diferite ale țării: Sibiu, Buzau,Deva, aceste localizări având
avantajul descoperirii de noi piețe de desfacere și al atragerii de noi clienți.
SC Boromir Prod SA este o societate comerciala pe actiuni cu capital integral privat, cu
sediul in Romania, Buzau, strada Santierului nr. 37. Societatea nu are filiale cu personalitate
juridica.
SC BOROMIR PROD SA BUZAU, desfasoara activitate de productie si comercializare a
produselor de morarit si panificatie, la sediul permanent situat in localitatea Buzau, strada
Santierului , nr, 37, cat si la punctele de lucru deschise in localitatea Buzau, precum si in judetul
Buzau, municipiul Constanta, municipiul Iasi, municipiul Hunedoara si municipiul Slobozia.
Capacitatea de producție a Boromir atinge în prezent cifra de 1300 t /zi.Grupul Boromir de ține
fabrici de pâine în Buzãu, Vâlcea, Sibiu și Deva. Grupul mai deține moara Cibin din
Sibiu, douã unități de tip Comcereal, Amylon Sibiu și Extrasib Sibiu, benzinăriile Boromir și fabrica
de cherestea Hardwood fiind deținut de cinci acționari persoanefizice române.
Grupul mai deține 27 de magazine proprii de mici dimensiuni în orașele unde deține
fabricile de pâine. Din grupa de panificație, patisserie și cofetărie, societatea realizează o gamă diversificatăde
produse, ponderea principală fiind deținută de pâinea albă de gramaj redus, respectiv peste 70% din totalul
produselor de panificație.
Grupa produselor de morărit cuprinde toată gama de făinuri. Jumătate din cantitatea realizată este
destinată utilizării în cadrul grupului. Din totalul afacerilor Boromir, divizia de morărit are o pondere de 55%,
urmată de dulciuri și prajituri care dețin 20%, divizia de panificație are o pondere de 15% iar restul
activităților reprezentate de magazine, distribuție și benzinării acopera 10% din afaceri.
Date generale privind sectorul de panificație
2008 a fost un an agricol foarte bun la nivel național, producți a de g r âu a u r ca t l a
3 .39 t / ha , î n c r e ștere cu 120% față de perioada similară din 2007 în condițiile în care
suprafața agricolă cultivată a crescut cu 6.5%.
ConformMinisterului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, piața de panificație și morărit era cifrată la
cca 2 miliarde Euro în 2008, în creștere cu 15% față de anul precedent.
La începutul anului 2009 jucătorii din piață mizau pe o menținere, pe creșterea pieței de și la o rată
mai redusă (cca 3%). Consumul de pâine şi produse de panificaţie din România se situează în prezent la 108-
110kg/cap de locuitor, mult peste media europeană cotata la 78-80 kg/cap de locuitor.
În ultimul an s-aînregistrat o scădere cu cca 2 kg a consumului de pâine/cap de locuitor,
scăderea pieţei pâinei afost compensată de o creştere a pieţei produselor de patiserie. Pe segmentul de
paste făinoase, consumul mediu pe cap de locuitor este de 2.8 kg/an lanivel naţional, în timp ce la
nivelul Uniunii Europene consumul mediu este de 8 kg/om anual.
În 2008 consumul total al produselor din cereale a scăzut cu 0.2%, deşi producţia vegetală la nivel
naţional s-a dublat comparativ cu 2007.
Anul 2009 se anunţa foarte dificil datorităcondiţiilor meteo nefavorabile din primele 5 luni
din 2009 fiind de aşteptat o scădere a producţieivegetale. Piaţa de panificaţie este controlată în proporţie
de aproximativ 40% de jucători mari, precum: Vel Pitar Râmnicu Vâlcea, Dobrogea Grup,
Pajură, Lujerul, Spicul, Bneasa şi PambacBacău, restul de 60% regăsindu-se la producători de mici
dimensiuni.
Pe piaţa morăritului gradul de concentrare este uşor mai pronunţat Boromir, Dobrogea
Grup, Pambac şi Titan SA deţin cca 60%, restul de 40% revenind producătorilor mici. Boromir Prod SA face
parte din grupul Boromir, elementul cheie al grupului fiind SCBoromir Ind SRL Râmnicu Vâlcea, care
controlează în mod direct şi indirect 9 societăţi comercialedintre care 7 societăţi pe acţiuni şi 2 societăţi cu
răspundere limitată.
SC Boromir Ind SRL Ramicu Vâlcea este controlat în proporţie de 39% de
familia Boromiz Constantin şi Mariana.
Se observă că rata lichidității curente (generale) se află în intervalul (1,5;2,0) în anii 2007
și 2010 ceea ce reflectă faptul că societatea își poate onora obligațiile pe termen scurt.
În anul 2006 rata atinge un divel de 1,66 mai scăzut fa ță de anul 2010. În schimb
în anii 2008-2009 valoarea ratei depășește limita superioară a intervalului.
Valoarea ratei lichiditatii curente evidentiaza gradul in care datoriile
exigibile pe termen scurt sunt acoperite de capitalurile circulante. Aceasta situatie este
favorabila mai ales in conditiile in care gradul de lichiditate alactivelor circulante este mai mare
decat cel de exigibilitate al datoriilor pe termen scurt.
Rata lichidității intermediare evidențiază faptul că societatea își poate achita la
timp obligațiile curente.
Evolutia indicatorului evidentiaza o dimensionare corespunzatoare a stocurilor, in
corelatie cu fluxurile de numerar si cu gestiunea trezoreriei. Se poate observa faptul că societatea
este solvabilă.
În toți cei 4 ani rata solvabilității globale are valori peste 1.
Analiza globala a micromediului Boromir
Din perspectiva micromediului, Boromir a c ţ i onează î n de s f ă şu ra r ea ac t i v i t ă ţ i i
e i concomitent pe două pieţe: piaţa intrărilor şi piaţa ieşirilor. Pe primul tip de piaţă firmă apare
încalitate de cumpărător şi stabileşte legături în special cu furnizorii de mărfuri, de forţă de muncă şi prestator de
servicii.
Pe piaţa ieşirilor, Boromir are calitatea de vânzător şi valorifică produsele şiserviciile realizate stabilind
legături în principal cu clienţii.
• Clientii Boromir
Analizând relaţiile comerciale ale S.C. Boromir Ind S.A. cu clienţii şi furnizorii, putem spune că firma şi-a
format câţiva parteneri de afaceri stabili. Boromir îşi desface produsele pe pieţele unde deţine fabrici de pâine,
respectiv în judeţulVâlcea cu o pondere de 60% în vânzările societăţii având aici 13 magazine, în judeţul
Hunedoara are o reţea de 6 magazine, în judeţul Sibiu deţine 5 magazine, în judeţul Buzau 18
magazine (considerată a doua mare piaţă de desfacere a produselor Boromir), iar în judeţul Iaşi
deţine o retea de 6 magazine proprii.
Pe lânga reţeaua proprie de vânzare a cărei ţintă sunt consumatorii în
calitatea lor de persoane fizice, Boromir Ind are în vedere şi piaţa clienţilor persoane juridice,
compusă atât din micii comercianţi cât şi din marii retaileri.
Clientela societăţii este eterogenă, contribuţia la realizarea cifrei de afaceri este diferenţiată pe trei trepte:
clienţi puternici, medii, mici. Indiferent de categoria din care fac parte şi pentru că firma are prea puţina
valoare fără existenta clienţilor, Boromir încearcă să răspundă cerinţelor ridicate de partenerii
săi, prin îmbunătăţirea calităţii produselor şi menţinerea nivelului ei, prin politica de preţuri, prin
serviciile oferite sau posibilitatea negocierii termenului de plata.
Chiar dacă firma a cunoscut o creştere substanţială atât ca număr de clienţi, cât şi în ceea ce priveşte
cantităţile livrate, conducerea managerială considera că principalul obiectiv al firmei ramâne
extinderea pieţei de desfacere.
Furnizorii Boromir
Preocupată de ridicarea calităţii produselor sale, conducerea managerială a
Boromir recunoaşte că numai prin aprovizionarea permanentă cu materii prime şi materiale auxiliare de cea
mai bună calitate, prin investiţie tehnologică modernă îşi poate consolida şi extinde piaţa de
desfacere.
Datorită îndelungatei şi bunei colaborări cu furnizorii, aprovizionarea cu materii prime seface într-un
ritm constant neprezentând riscuri pentru continuitatea procesului tehnologic de producţie al
companiei.
Furnizorii sunt în general firme cu care Boromir are relaţii tradiţionale şi care nu au creat probleme.
Totodata, colaborarea cu furnizorii se bazează în principal pe avantajul reciproc al părţilor, însa în cazul în
care preţurile şi cantităţile nu corespund cu cele ale firmei, aceasta sistează comenzile
şi întrerupe activitatea cu furnizorul.
În cadrul selectării sau colaborării cu furnizorii, compania analizează o serie de
aspectelegate de:
calitatea produselor, dat fiind faptul că în calitatea produselor obtinuţe se regăseşte calitatea materiilor
prime şi a materialelor folosite ;
respectarea termenelor şi condiţiilor de livrare şi facilitarea unor servicii;
nivelul de implicare al firmelor în stabilirea şi negocierea preţurilor de vânzare datfiind faptul că preţul
materiilor prime şi materialelor contribuie în mod direct la forma reacosturilor produselor obţinute;
discount-urile şi alte tipuri de reduceri oferite firmei la cumpărare.
Concurenta Boromir
Pe piaţa produselor de panificaţie şi patiserie vorbim de o concurenţă agresivă, purtată printoate mijloacele
posibile: publicitate, ofertă, reduceri de preţ, etc. Pe acesta piaţă acţionează la oraactuală 5 mari jucători, iar
clasamentul s-a modificat în anul 2007, cănd Vel Pitar a devenit lider.
Aşadar, concurenţa directă pentru Boromir vine din rândul marilor producători de
produse de panificaţie, concurentul major fiind Vel Pitar, urmat de Dobrogea Group, Titan, Pambac, şi alţii.
Situaţia se prezintă în felul următor: pe locul 1, în ultimii doi ani se află Vel Pitar,
devansândgrupul Boromir care a fost lider de piaţă pâna în 2006.
Din rândurile concurenţei indirecte menţionăm magazinele generale de retail: hipermarketurile şi
magazinele cash &carry care în ultimii ani au dezvoltat mici brutării pentru a oferi produse
de panificaţie şi patiserie proaspete.
Piaţa de panificaţie este controlată în proporţie de peste 40% de jucători mari, precum VelPitar
Râmnicu Vâlcea, Boromir, Dobrogea Grup, Pajura, Lujerul, Spicul, Băneasa şi PambacBacău,
restul de aproximativ 60% regăsindu-se la producători de mici dimensiuni.
Piaţa morăritului este puţin mai concentrată, Boromir, Dobrogea, Pambac, Vel Pitar şi Loulis deţina
proximativ 60%, restul de 40% revenind producătorilor mici.
În prezent se înregistreaza o evolutie pozitiva a cotei de piata detinuta de societate în sensuldetinerii a peste
12% din piata. În ceea ce priveste cifra de afaceri, aceasta a atins în 2008 valoarea de 150 de milioane de euro, fata
de 130 milioane euro în 2007.Principalii concurenti ai S.C. Vel Pitar S.A.:
Acestora li se alătură alte companii care activează pe piaţa de panificaţie din România:
SNACK ATTACK
BĂNEASA S.A.
MOARA BACIU S.A. Cluj – Napoca
MOPAN Suceava
COMPAN Târgovişte, s.a.
2010
Compania a consemnat în 2010 o cifră de afaceri de 127,1 milioane lei.
Atât veniturile, cât şi cheltuielile au înregistrat anul trecut o dinamică similară, avansând
cu 8%, la 175,1 milioane lei (41,3 milioane euro) şi, respectiv, de 172,8 milioane lei (40,7
milioane euro), potrivit rezultatelor financiare preliminate transmise Bursei de Valori Bucureşti
(BVB).
Astfel, compania a înregistrat un proft net de 1,3 milioane lei (316.000 de euro), de
aproape trei ori mai mare faţă de câştigul din 2010, de 507.000 de lei.
Compania face parte din grupul Boromir, controlat de omul de afaceri Constantin
Boromiz, împreună cu alţi acţionari persoane fizice.
Grupul Boromir desfăşoară activităţi în sectorul de morărit şi panificaţie şi mai include
companiile Boromir Ind (Râmnicu Vâlcea şi Deva), Boromir Pan, Moara Cibin (MOIB),
Extrasib Sibiu, Comcereal Sibiu, Amylon Sibiu (AMY) şi Panmed Mediaş.
Preţul acţiunilor Boromir Prod a scăzut în şedinţa bursieră de vineri cu 2,1%, la 0,1821
lei. La această cotaţie, compania are o capitalizare de 42,4 milioane lei (9,7 milioane euro).
Activele imobilizate au inregistrat o crestere de 38,97% la 31.12.2010 fata de datele
inregistrate la 31.12.2009. In structura activelor imobilizate , crestere semnificativa a inregistrat
pozitia imobilizarilor necorporale, de la 227.183 lei la data de 31.12.2009 , la 13.505.373 lei la
31.12.2010.
Ca imobilizari necorporale, cea mai mare pondere o detine fondul comercial , in suma de
13.159.979 lei, inregistrat cu ocazia inregistrarii fuziunii firmelor SC BOROMIR PAN SA si SC
EUROSTAR INVEST SRL. Amortizarea fondului comercial se va realiza pe o perioada de 20
ani.
Imobilizarile corporale au inregistrat o crestere de 12,28% ; imobilizarile financiare au
inregistrat o crestere de 198,16%. In cadrul imobilizarilor financiare ponderea o reprezinta
actiunile detinute la entitati afiliate, care au inregistrat o crestere de la 5.962.901 lei la
18.444.411 lei, respectiv cu 12.481.510 lei, de 209,32%.( anexa distincta in cadrul notelor la
bilant).
Activele circulante au inregistrat o scadere cu 1.04%, iar ca sructura au fost inregistrate
urmatoarele evolutii :
- Stocurile au crescut de la 9.077.181 lei la 17.845.624 lei, adica cu 8.768.443 lei ,
respectiv cu 96.6% ;
- Creantele au inregistrat o scadere de la 34.030225 lei la 23.132.351 lei, respectiv cu
10.897.874 lei, cu 32.98% ;
- Casa si conturi la banci a inregistrat o crestere de la 1.484.836 lei la 3.150.372 lei,
respectiv, cu 1.665.536 lei, cu 12,17%.;
- Cheltuielile inregistrate in avans au inregistrat o crestere de la 93.939 lei la 159.470 lei,
respectiv, cu 65.531 lei, cu 69,76% ;
- Datoriile cu termen de scadenta pana la un an au crescut de la 14.664.053 lei la
22.678.247 lei, respectiv cu 8.014.194 lei, cu 54,65% ;
- Activele circulante nete au scazut de la 30.022.128 lei la 21.609.570 lei, respectiv
8.412.558 lei, cu 28.02% ;
- Activul net contabil a inregistrat o crestere de la 123.411.816 lei la 151.395.714 lei,
respectiv 27.983.898 lei, cu 22.68% ;
- Datoriile cu termen de scadenta peste un an, au crescut de la 17.964.597 lei la 20.582.262
lei, respectiv cu 2.617.665 lei, cu 14.57% ;
Cifra de afaceri realizata in anul 2010 este de 126.690.959 lei inregistrand o scadere fata
de anul precedent cu 28.776.880 lei, in procent de 17.72%. Veniturile activitatii de exploatare
sunt de 160.525.495 lei.
Rezultatul brut obtinut in cadrul activitatii de exploatare este de 2.138.895 lei,
inregistrand o scadere fata de anul precedent cu 2.940.014 lei.
In cadrul cheltuielilor de exploatare au fost inregistrate urmatoarele evolutii
semnificative:
a) cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile – 72.260.957 lei, au inregistrat o
crestere fata de anul precedent cu 8.879.716 lei, de 14.01% reprezentand 45.62% in total
cheltuieli de exploatare fata de 32.38% la 31.12.2009;Influienta semnificativa a avut
cresterea pretului materiei prime-grau.
b) cheltuieli cu energia si apa - 5.961.033 lei, au inregistrat o crestere fata de anul precedent
cu 497.384 lei, de 9.10% reprezentand 3.76% in total cheltuieli de exploatare fata de
2.79% la 31.12.2009;
c) cheltuieli cu salariile si asigurarile sociale – 20.236.530 lei, au inregistrat o scadere cu
1.478.755 lei, de 6.81% , reprezentand 12.78% in total cheltuieli de exploatare fata de
11.09% la 31.12.2009;
d) cheltuieli privind prestatiile externe au inregistrat o crestere fata de anul trecut cu
2.940.014 lei, de 26.12% reprezentand 9.59 % in total cheltuieli de exploare fata de 6% la
31.12.2009;
Rezultatul financiar reprezinta pierdere in suma de 492.282 lei si reprezinta efectul
diferentelor de curs valutar inregistrate la reevaluarea datoriilor in valuta la data de 31.12.2010,in
suma de 1.078.681 lei, dobanzile platite la nivelul anului 2010 pentru creditele contractate, in
suma de 648.750 lei.
Profitul brut stabilit la 31.12.2010 a fost de 1.646.613 lei cu un impozit pe profit calculat
in suma de 1.139.531 lei.
Profitul net este de 507.082 lei.
2011
∙ Cifra de afaceri: 148.719.552
∙ Venituri totale: 175.046.093
∙ Cheltuieli totale 172.926.690
∙ Profit brut 2.119.403
Producătorul de pâine şi produse de patiserie Boromir Prod Buzău (SPCU), companie
controlată de omul de afaceri Constantin Boromiz, a înregistrat în 2011 o cifră de afaceri în
creştere cu 17%. Astfel, a ajuns la 148,7 milioane lei, adică 35,1 milioane euro.
Cifra de afaceri a crescut cu 24.09% la 30.09.2011 fata de 30.09.2010. De asemenea
productia vanduta a crescut cu 28.71% % la 30.09.2011 fata de 30.09.2010.
Veniturile din exploatare pe total crescand cu 17 %. Cheltuielile din exploatare au scazut
cu 18 %.
Valoarea adaugata a crescut cu 12.05% la 30.09.2011 fata de 30.09.2010.
Profitul brut realizat este de 782.020 RON, inregistrand o scadere fata de anul precedent
cu 12%, iar impozitul pe profit calculat este de 662.403 RON, profitul net fiind de 119.617 RON.
Ca structura in cifra de afaceri la 30.09.2011 au fost inregistrate urmatoarele ponderi
aferente sectoarelor de productie :
- productia si valorificarea produselor de panificatie-patiserie si cofetarie , inregistreaza o
pondere de 21.10%;
- productia si valorificarea produselor de covrigarie, inregistreaza o pondere de 16.92%;
- productia si valorificare produselor de morarit, inregistreaza o pondere de 51.15%;
- productia si valorificarea produselor de paste si mustar , inregistreaza o pondere de
3.12% ;
Cifra de afaceri realizata la 30.septembrie 2011 in suma de 110.821.976 RON este
rezultatul activitatii principale, respectiv, fabricarea produselor de morarit si panificatie si
comercializarea acestora.
2012
In primul trimestru din 2012, SC Boromir SA a inregistrat o cifra de afaceri de 28,14
milioane de lei, in scadere cu 18,38 la suta fata de valoarea de 34,5 milioane de lei, inregistrata in
aceeasi perioada a anului trecut, potrivit unui raport al companiei.
Rezultatul net, in suma de 1,37 milioane de lei, a inregistrat o scadere cu 590.075 de lei
comparativ cu valoarea inregistrata in primele trei luni ale anului trecut, respectiv de 1,96
milioane de lei.
Astfel, veniturile din activitatea de exploatare s-au diminuat cu 18,64 la suta la data de 31
martie 2012 fata de perioada similara din 2011, iar cheltuielile din exploatare au scazut cu 19,68
la suta in perioada analizata. In acest sens, veniturile din exploatare au insumat 34,86 de milioane
de lei, fata de 42,84 in trimestrul I din 2011, iar cheltuielile de exploatare 33,18 milioane de lei,
comparativ cu 41,3 milioane de lei anul trecut.
In ceea ce priveste veniturile financiare, acestea au scazut destul de mult, de la 740.139
de lei in perioada ianuarie - martie 2011, la 15.450 de lei in aceeasi perioada a acestui an.
Cheltuielile financiare s-au diminuat de asemenea, de la 122.123 lei anul trecut la 93.115 lei in
2012.
Veniturile totale ale producatorului de panificatie si patiserie buzoian au insumat in
primele trei luni ale anului 34,9 milioane de lei fata de 43,6 milioane de lei in perioada similara
din 2011, in timp ce valoarea cheltuielilor a fost de 33,3 milioane de lei, in scadere fata de 41,4
milioane de lei anul trecut.
La finalul celei de-a treia luni din acest an, Boromir SA numara 812 salariati, din care
760 personal de executie si 52 personal de conducere. Din punct de vedere al nivelului de
pregatire, 294 dintre angajati sunt incadrati cu studii medii si 120 cu studii superioare, 694
muncitori necalificati si 53 de muncitori calificati.
La nivelul anului 2012, in perioada analizata au fost calculate salarii in suma totala de
3,18 milioane de lei, iar cheltuielile cu asigurarile sociale au fost de 930.155 de lei.
Creantele societatii au inregistrat o crestere cu 20 la suta in intervalul ianuarie - martie
2012, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, in timp ce datoriile cu termen de scadenta
pana la un an au inregistrat o crestere fata de anul precedent cu opt procente , iar datoriile cu
scadenta de peste un an s-au majorat cu doua procente.
In acest sens, valoarea creantelor a crescut de la 16,07 milioane de lei in intervalul
ianuarie - martie 2011 la 19,24 milioane de lei in aceeasi perioada a acestui an, la fel si valoarea
datoriilor ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an s-a majorat de la 18,65 milioane de
lei in primul trimestru al anului trecut la 20,24 milioane de lei in 2012.
Producatorul de produse de panificatie si patiserie Boromir Prod Buzau a inregistrat, anul
trecut, o crestere a cifrei de afaceri cu 17 la suta, ajungand la 148,7 milioane de lei (35,1
milioane de euro), fata de 126,7 milioane de lei, cat inregistrase in 2010. La nivel national,
Boromir a detinut anul trecut un procent de 0,68 la suta din piata, inregistrand, la sfarsitul
perioadei, lichiditati in valoare de aproximativ 5,7 milioane de lei.
Pentru anul 2012, Boromir Prod SA vizeaza incasari de 30 de milioane de euro din
vanzarile de produse de morarit, avansul vanzarilor pe aceasta linie fiind estimat la 20 la suta fata
de anul trecut. De altfel, compania se asteapta sa mentina acest ritm de crestere pana la finalul
anului 2016.
Boromir Prod Buzau va investi in acest an 2,6 milioane de euro pentru extinderea
spatiilor de productie si depozitare, precum si pentru achizitionarea unei linii de produse de
panificatie.
Structura actionariatului este urmatoarea: 67,57 la suta din actiuni sunt detinute de SC
Boromir Ind SRL, 32,43 la suta sunt detinute de actionari persoane fizice.
Analiza SWOT
Puncte tari:
Apartenenta la un grup insemnat din industria alimentara;
Detine o cota de piata insemnata in special la nivel local;
Derularea unor programe investitionale de modernizare;
Mentinerea marimii activelor circulante chiar in conditiile cresterii insemnate a cifrei de
afaceri;
Societatea fiind cotata la BVB poate atrage surse de finantare care comporta cheltuieli
mai reduse.
Cresterea gamei de produse de panificatie in ultimii ani.
Puncte slabe:
Marje de profitabilitate reduse;
Cheltuielile cu dobanzile influenteaza in mod semnificativ rezultatul net al companiei;
Oportunitati:
Rata de crestere a sectorului se mentine la un nivel ridicat;
Numar redus de competitori insemnati la nivelul sectorului;
Risc sectorial redus;
Amenintari:
o Tendinta descendenta a consumului de paine la nivel national;
o Deprecierea monedei nationale ar putea aduce scumpiri ale materiei prime folosite.
o Cresterea presiunii salariale in ultimii ani.