Studiu de Caz - Analiza Si Comunicare Financiara.acf

8/4/2019 Studiu de Caz - Analiza Si Comunicare Financiara.acf

1/20

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

MASTER: AUDIT FINANCIAR SI CONSILIERE

MASTERAND: CRISTINA MARITA


2/20

2


3/20

CUPRINS

1. Evaluarea progresului intreprinderii A tablou de bord

1.1 Eficacitate..........................................................................................pag 31.2 Eficienta ............................................................................................pag 71.3 Echilibru ...........................................................................................pag 10

2. Evaluarea resurselor intreprinderii A tablou de bord

2.1 Resurse umane .................................................................................pag 13

2.2 Resurse materiale.............................................................................pag 13

2.3 Resurse financiare ...........................................................................pag 142.4 Resurse generale ..............................................................................pag 15

3. Puncte slabe si puncte forte ale firmei .Masuri.........................................pag 17

3


4/20

EFICACITATE

Veniturile totale

Conform rezultatelor, veniturile totale, in valoare absoluta, au inregistrat o crestere

de 571,227,066.29 in N-1 fata de N-2 si de 8,979,150.96 in N fata de N-1.

Cresterea se datoreaza in principal componentei venituri din exploatare, oinfluenta a avut si veniturile financiare doar pe perioada anului N-1 fata de N-2.

Veniturile din exploatare

In ceea ce priveste veniturile din exploatare, cresterea acestora se poate datora

vanzarilor, plecand de la premisa ca firma si-a facut un studiu de piata si este la curent cu

preferintele clientilor sai dar si pentru ca a luat contact cu piata si cu schimbarile lanivelul acesteia.

Cifra de afaceri

Daca vorbim de CA, se oserva o intarire a pozitiei concurentiale a firmei, in N-1comparativ cu N-2, aceasta dovedindu-se capacitatea de a-si fideliza clientela actuala,

avand mari sanse sa atraga si clienti potentiali de pe piata.

Daca pentru perioada mentionata anterior, societatea mergea pe un drum bun, nuacelasi lucru se poate spune si pentru perioada N comparativ cu N-1, cifra de afaceri

scazand cu aproximativ 2%.

Daca facem o investigare mai profunda putem observa ca, desi productia vandutaare un trend crescator, nu acelasi lucru se intampla si cu veniturile din vanzarea

marfurilor care scad in perioada N-2 comparativ cu N-1 cu 5,122,873.83, urmand sa se

redreseze in anul N.

4


5/20

Productia exercitiului

Pentru productia exercitiului analiza indica o crestere procentuala de aproximativ

57% in perioada N-1 fata de N-2, situatie favorabila datorita cresterii productiei vandute

si a oscilarii variatiei stocurilor. In ceea ce priveste productia imobilizata, aceasta incepesa aibe o influenta negativa asupra productiei exercitiului incepand cu anul N, coborand

la o valoare de 3,735,245.00, valoarea productiei exercitiului scazand pana la valoarea de

5,536,591.60 in coborare cu 0,4%.

5


6/20

Valoarea adaugata

Pentru valoarea adaugata, este favorabil anul N-1 comparativ cu N-2 in care firma

reuseste sa creeze avere inregistrand o valoare de 153,973,896.82. In anul urmator,situatia se schimba, valoarea adaugata inregistrand o scadere cu 29 % fata de anul N-1.

Situatia valorii adaugate pe acesti ani este dat in mare masura de productia

exercitiului care are cea mai mare influenta asupra ei, dar nu se trece cu vederea siinfluenta consumurilor intermediare unde cea mai mare crestere este in randul

cheltuielilor cu materii prime si materiale si a cheltuielilor cu apa si energia.

Rezultatul brut al exercitiului

Valorile acestui indicator oscileaza in intervalul N - N-2, plecand de la o valoare

negativa in N-2 de 96,534,156.82 ajungand la o valoare de maxim in N-1 de89,485,319.80 si continuand cu o scadere in anul N de 66,842,191.80.

Influenta cea mai mare asupra indicatorului, pentru N-2 si N, au avut-o cheltuielile

totale care, in N-2 au depasit veniturile, iar in N au crescut cu 75,821,342.76 fata de N-1.

Rezultatul net al exercitiului

Valorile acestui indicator depind de rezultatul brut al exercitiului care a inregistrat

valori oscilante dar si de procentul impozitului pe profit, care pe perioada acestor ani a

fost constant.

Rezultatul curent

Pe perioada acestor ani, valorile rezultatul curent sunt aceleasi cu cele ale

rezultatului brut al exercitiului, neexistand venituri si cheltuieli extraordinare.

Rezultatul exploatarii

In ceea ce priveste rezultatul exploatarii, valorile acestuia oscileaza in cei 3 ani,inregistrandu-se o valoare negativa in anul N-2 de 42,456,683.01, continuand in anul N-1

unde se inregistreaza o valoare de 88,127,937.06 si ajungand in anul N la o valoare de

50,084,973.00. ce se remarca este faptul ca, cheltuielile din exploatare cresc foarte multde la un an la altul, depasind valoarea veniturilor pentru anul N-2.

Cele mai importante cheltuieli au fost cele pentru productie(materii prime si

materiale, manopera directa) dar si cele cu prestatiile externe.

Rezultatul aferent cifrei de afaceri

Tot anul N-1 este anul de varf, in care si valoarea acestui indicator este mare. In

anul N comparativ cu anul N-1 valoarea scade cu 75,987,975.03. Pentru anul N-2valoarea negativa a indicatorului este datorata cifrei de afaceri care a fost net inferioara

cheltuielilor aferente cifrei de afaceri. Cheltuielile cifrei de afaceri inregistrand cresteri de

la un an la altul, datorate in principal cheltuielilor de exploatare si in plan secundaroscilarii indicatorilor: cheltuielilor cu desbagubiri, donatii si a variatiei stocurilor.

6


7/20

Analiza corelatiilor de echilibru

In perioadele analizate s-a inregistrat o crestere a stocurilor de produse finite ceeace semnifica scaderea gradului de valorificare a productiei obtinute.

In aceasta situatie, indicii productiei fabricate sunt superiori productiei exeritiului ceea ceinseamna o scadere a ponderii productiei neterminate si a productiei imobilizate in totalulproductiei exercitiului.

Pentru situatia aceasta, in anul N-1 comparativ cu N-2 se creaza valoare, practic scade

ponderea consumurilor provenite de la terti in totalul productiei imobilizate. Pentru anul N situatiaeste opusa, crescand ponderea consumurilor in totalul productiei imobilizate.

Analiza raportului static intre indicatorii valorici

Valorile acestui raport semnifica modificarea stocurilor de produse finite si a altor

venituri din activitatea de baza, pentru intreprindere aceasta este o situatie favorabila.

Situatia in fiecare din acesti ani este nefavorabila pentru firma, valorile semnificand

o crestere a ponderii productiei neterminate in totalul productiei exercitiului.

7


8/20

Si acest raport aduce valori care sunt nefavorabile pentru societate datorita efectului

si anume, cresterea ponderii consumurilor provenite de la terti in totalul productieiexercitiului.

Raportul dinamic intre indicatorii valorici

acest raport diamic evidentiaza o modificare nefavorabila pentruintreprindere a indicilor CA respectiv a productiei obtinute destinate livrarii;

raportul acesta arata acea situatie corespunzatoare desfasurarii normale aactivitatii intreprinse de societate.

Pentru N/N-1 situatia este total negativa pentru intreprindere reflectand scaderea

gradului de valorificare a consumurilor de la terti. Situatia este opusa pentru perioada N-1

comparativ cu N-2.

EFICIENTA

Productivitatea muncii

Valorile calculate arata o crestere a productivitatii muncii in N-1/N-2 cu 59%urmand o scadere de 2 % pentru N/N-1. Analizand pe factori, cea mai mare influenta o

are cifra de afaceri, nu e de neglijat nici numarul de salariati care a crescut de la an la an,

dar in acest caz predominante au fost valorile cifrei de afaceri.

Rata comerciala

8


9/20

rate rentabilitatii comerciale

(0.04)

0.08 0.02

Se evidentiaza in acest caz o scadere in anul N fata de N-1 si o valoare negativa a

indicatorului in anul N-2, exprimand o slaba eficienta a activitatii firmei.

Daca aprofundam, valoarea in scadere pentru anul N/N-1 se poate datora factorilorde influenta,

poate sa existe scaderi la nivelul productiei vandute, datorate de obiceimodificarilor cererii si ofertei pe piata, a existentei unei lipsuri a personalului

specializat,a lipsei de materii prime,a indisponibilitatii in functionare a unor instalatii sau

pur si simplu a slabelor performante ale tehnologiilor din firma.

De asemenea poate exista si influenta din partea preturile de vanzare unitarecare in cazul cresterilor poate sa insemne imbunatatirea calitatii produselor oferite spre

comercializare.

Pe langa acesti factori mai poate schimba ceva si costurile unitare care incazul unor scaderi ar semnifica existenta unor posibile majorari ale costurile privind

materiile prime si materialele, preturile de apovizionare si tarifele de salarizare.

Rata resurselor consumate

rata rentabilitatiiconsumurilor -0.09 0.06 0.01

Situatia in cazul ratei resurselor consumate nu este una prea favorabila,

inregistrandu-se o scadere in anul N/N-1 si o valoare negativa in anul N-2.Situatia de fata se poate datora influentei indicatorilor.

Poate sa fie influenta din partea structurii vanzarilor care pot sa duca la reducerii

sau cresterea ponderii produselor vandute , pot exista efecte nefavorabile pe piata dedesfacere.

De asemnea pot exista influente din partea costurile complete unitare care prin

cresterea lor, reduc rata rentabilitatii resurselor consumate. Si evolutia pretului de vanzareare efect asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate care tine de imbunatatirea

calitatii productiei vandute, de inflatie sau de factori externi firmei.

Rata rentabilitatii economice

rata rentabilitatii economice -0.12 0.08 0.02

Evolutia acestei rate este una nefavorabila, inregistrandu-se o scadere de la 0.08 la0.02 pentru N/N-1 in timp ce pentu anul N-2 valoarea ratei este negativa.

Scaderea se poate fi datorat ineficientei activitatilor din exploatare, a modificarilor

la nivelul structurii vanzarilor.Rata rentabilitatii economice poate fi influentata si de nr de rotatii al activelor

totale.

9


10/20

Rate rentabilitatii financiare

rata rentabilitatii financiare 0.25 0.06

Evolutia ratei rentabilitatii financiare este nefavorabila existand o scadere de la0.25 in N-1/N-2 la 0.06 in N/N-1 ceea ce semnifica ca firma are unele probleme in partea

de exploatare existand o sansa minima sa aibe valoare pentru investitori.

Trebuie sa se actioneze asupra ratei rentabilitatii financiare prin influentareavanzarilor generate de utilizarea activelor, a modului de finantare a activelor din capitalul

propriu si datorii si prin influenta rentabilitatii nete a veniturilor.

Viteza de rotatie a stocurilor

viteza de rotatie a activelor 54.25 40.7 55.83

La nivelul vitezei de rotatie a activului nu este o problema in anul N-1/N unde

viteza a scazut cu 13.55 , incepand cu anul urmator situatia este un pic diferita, vitezacrescand cu 1.58 fata de N-2 ceea ce ar duce la aparitia unor niveluri inadecvate ale

stocurilor ce pot afecta deopotriva livrarile catre clienti si vanzarile.

Rata rentabilitatii veniturilor

rata de rentabilitate aveniturilor (%) -9.72 5.72 1.44

In perioada analizata rata rentabilitatii veniturilor a scazut de la 5.72 la 1.44 pentruN/N-1 iar pentru N-2 inregistreaza o valoare negativa.

Scaderea aceasta se datoreaza contributiei factorilor, fie a structurii veniturilor fie

pretului sau a costului unitar.

ECHILIBRU

Lichiditate generala

10


11/20

lichiditate generala 0.48 0.66 0.67

Situatia de mai sus arata clar in cei trei ani un capital de lucru negativ. Aceste nivele

ale lichiditatii pot fi un semnal de alarma privind capacitatea firmei de a-si putea onora

obligatiile scadente din timpul anului financiar.

Lichiditate partiala

lichiditate partiala 0.25 0.31 0.31

Nivelele acestei rate sunt sub limita admisa ceea ce inseamna ca firma are probleme

in a-si onora platile scadente.

Lichiditate la vedere

lichiditate imediata

0.02 0.03 0.03

Valorile acestei rate sunt foarte mici, exista o mare posibilitate ca firma sa nu aibe

indeajuns de multe lichiditati.

Solvabilitate globala

solvabilitatea globala 0.99 1.39 1.37

Valorile sunt sub valoarea minima de 1,4 cat ar trebui in mod normal sa existe. Dar

pentru ca in anul N/N-1 si N-1/N-2 solvabilitatea generala depaseste valoarea 1 atuncifirma este inca solvabila.

Solvabilitate patrimoniala

solvabilitatea patrimoniala

3.10 1.00 0.98

Valorile solvabilitatii patrimoniale depasesc in toate cele trei situatii valoarea de 0,5

ceea ce inseamna ca situatia firmei este mai mult decat satisfacatoare pentru finantatori.

Autonomia financiara

autonomie financiara -0.01 0.28 0.27

Autonomia financiara inregistreaza valori sub valoarea admisa de 0.33 ceea ce

inseamna ca nu are o independenta financiara.

11


12/20

Grad de indatorare

grad de indatorare

1.01 0.72 0.73

In doua din cele trei situatii gradul de indatorare respecta limita de


13/20


14/20

RESURSE UMANE

Numar de salariati (Ns)

numar mediu de salariati 1227 1254 1260

Numarul de salariati creste de la un an la altul, acest indicator trebuie analizat cafactor principal de influenta in modificarea productiei.

RESURSE MATERIALE

active imobilizate532,687,874.0

0767,941,421.0

0772,800,745.0

0

imobilizari corporale515,657,933.0

0751,639,296.0

0756,942,720.0

0

cheltuieli cu amortizarea50,852,633.3

454,811,771.8

574,497,647.0

0

Activele imobilizate, imobilizarile corporale si cheltuielile cu amortizarea aucrescut de la un an la altul. Explicatia ar fi: firma a achizitionat imobilizari corporale care

au cea mai mare pondere in activele imobilizate, achizitiile se fac de obicei din mai multe


15/20

motive: lansarea unei noi linii tehnologice, uzura fizica si morala a activelor mai vechi,

etc. Concomitent cu intrarea de noi active imobilizate in firma cresc si cheltuielile cu

amortizarea.

cheltuieli cu materii prime455,689,814.7

6740,705,040.0

7789,129,602.0

0

cheltuieli cu materiale auxiliare16,709,543.6

122,913,798.5

524,518,810.0

0

cheltuieli cu utilitati243,542,158.9

5310,811,748.9

0296,186,854.0

0

cheltuieli cu materialele16,709,543.6

122,913,798.5

524,518,810.0

0

Cheltuielile de mai sus au crescut foarte mult de la un an la altul, cu 37% si 7 %

pentru cheltuieli cu materiale auxiliare si cheltuieli cu materiale si cu 63% si 7 % la

cheltuielile cu materii prime.

RESURSE FINANCIARE

capitaluri atrase(datorii)832,536,84

2.00777,280,044.0

0872,941,700.0

0

capitaluri atrase pe termen lung si mediu228,029,90

7.00295,810,064.0

0233,669,693.0

0

capitaluri atrase pe termen scurt7,810,09

8.00 -6,318,890.0

0

capitaluri din exploatare590,599,05

6.00476,595,702.0

0625,570,201.0

0

cheltuieli cu dobanzi22,294,92

9.0020,660,805.0

027,638,378.0

0

In ceea ce priveste resursele financiare, firma a apelat la surse externe de finantare, cele

mai multe datorii sunt cele pe termen scurt facute pentru exploatare. Datoriile bancare petermen scurt au o pondere foarte scazuta in totalul datoriilor pe un an.

15


16/20

RESURSE GENERALE

cheltuieli totale1,089,786,053.5

71,474,993,643.2

41,550,814,986.0

0

cheltuieli din explotare1,014,700,421.7

81,419,142,273.3

01,482,028,225.0

0

cheltuieli aferente cifrei de afaceri940,779,569.6

41,358,423,302.1

61,406,301,172.0

0

cheltuieli variabile669,736,453.2

01,078,613,280.4

01,157,055,675.8

0

cheltuieli fixe63,299,054.8

079,520,387.6

0107,064,849.2

0

La capitolul resurse generale, toti indicatorii de mai sus inregistreaza cresteri pe

parcursul celor trei ani.

Cresterea cheltuielilor din exploatare se datoreaza cresterii cheltuielilor cu materii

prime, cu personalul, in general cheltuieli facute pentru productie. Este clar ca s-aucheltuit importante resurse financiare pentru a indeplini obiectul de activitate al firmei, se

poate ca firma sa fi avut in vedere si o eventuala extindere, producerea unei noi game deproduse sau renuntarea la unele din produse actuale care nu mai predominau inpreferintele consumatorilor. De obicei toate aceste optiuni luate in calcul de conducere

genereaza implicit costuri suplimentare atat in ceea ce priveste achizitia si consumul de

materiale cat si costuri cu manopera, chirii (daca exista), costuri cu apa, energie, etc.

16


17/20


18/20

Puncte slabe versus puncte forte

Masuri

Puncte forte: Numarul mediu de salariati este in continua crestere dar in acelasi timp si

productivitatea muncii inregistreaza o crestere, in general angajarea de noi

salariati intr-o firma se face atunci cand se da in folosinta o linietehnologica.

Cifra de afaceri desi a scazut cu 2% in anul N/N-1, cifra de afaceri indica

pozitia stabila dpdv concurential, usoara scadere pe care o resimte poate fi

din cauza unor produse care nu mai sunt in grila de preferinte ale clientilorsau firma a pierdut o parte din clientela

Masuri: atragerea de noi clienti si de ce nu recastigarea celor pierduti prinpromotii, mostre, producerea unor sortimente noi sau imbunatatirea celor

actuale, reduceri de pret acolo unde exista posibilitatea realizariiproduselor cu un cost mai scazut, etc

Activele imobilizate si activele circulante sunt puncte forte caci cresc de laun an la altul si fac parte din resursele firmei, ele putand fii transformate in

numerar la un moment dat.

Solvabilitatea patrimoniala este un punct forte caci prin valorile rezultatese arata faptul ca firma este privita cu interes de catre finantatori

Puncte slabe: Cheltuielile din exploatare acestea inregistreaza de la un an la altul cresteri

insemnate

Masuri: reducerea costurilor pe produs, achizitionarea de materii prime simateriale de la furnizori care au preturi mai accesibile si de o calitate

superioara, sa se stopeze miscarea personalului facandu-se o selectie a

angajatilor cu experienta de munca, o scadere a salariilor care sa fie

compensata cu alte beneficii (cota-parte la profit, etc), automatizareamuncii, o analiza mai detaliata cu privire la cheltuielile privind prestatiile

externe gasite solutii pentru a fi reduse.

Cheltuielile totale masuri: cautarea unor solutii pentru reduce

cheltuielile financiare (prin schimb de active cu alte active, actiuni inschimbul datoriilor) si mai ales cautarea de solutii viabile pentru reducerea

cheltuielilor mai sus amintite.

Durata de rotatie active masuri:durata de rotatie trebuie sa fie in

scadere pentru ca numai asa reprezinta un semnal favorabil pt firma, nu este

de dorit ca nivelul acesteia sa fie sub media industriei. Daca durata de rotatie


19/20

va scadea nu vor exista blocari ale capitalului sau probleme in ceea ce

priveste onorarea obligatiilor.

Lichiditatea generala aceasta rata trebuie sa depaseasca valoarea

1, fapt care nu se intampla in cazul firmei A, ca masuri e indicat ca

indicatorul sa fie comparat cu nivelurile medii ale ramurii din care face parte

societatea, pentru firma valorile fiind mult sub medie arata faptul ca nu potfi platite obligatiile pe termen scurt care sunt in sume foarte mari, o solutie

sa se ia in calcul transformarea unor active in lichiditati.

Lichiditatea partiala problema se extinde si aici, solutia ar firenuntarea la unele active sau o renegociere cu furnizorii de capital prin care

platile sa fie stinse prin active, actiuni sau alte mijloace.

19


20/20

Studiu de Caz - Analiza Si Comunicare Financiara.acf

Documents

Transcript of Studiu de Caz - Analiza Si Comunicare Financiara.acf