Studiu de Caz

STUDIU DE CAZ

Din cele analizate în capitolele anterioare, putem spune că o altă modalitate prin care se realizează separația puterilor în stat este controlul exercitat de către Parlament. Cu ajutorul acestui control, Parlamentul poate sa controleze sau sa impuna Guvernului anumite limite în privința atribuțiilor pe care acesta trebuie să le exercite.

Deși activitatea controlului este necesară în stat, aceasta iși impune anumite limite, în sensul în care se derulează doar respectând principiul separației puterilor în stat. Așadar, putem afirma că Parlamentul nu poate opina în situații de natură politică, contravențională, și nu se poate substitui altor activități de control pe care le exercită Guvernul.1

Având în vedere faptul că activitățile celor 2 autorități principale ale statului - Parlamentul și Guvernul - sunt în strânsă legatură în diferite situații, caracteristice studiului realizat în cadrul acestei lucrări , sunt mecanismele de interferență a Parlamentului în activitățile Guvernului prezente în articolul IV din Constituția României.

Ne referim mai exact, la articolele 111-115 din Constitutie, care au in vedere : informarea Parlamentului (art. 111), intrebari, interpelari si motiuni simple (art 112), motiunea de cenzura, (art. 113), angajarea raspunderii Guvernului (art 114) si delegarea legislativa (art 115).2

Așadar,cum am precizat în paginile anterioare, modalitățile prin care se poate realiza controlul parlamentar sunt următoarele :

a. dari de seama, mesaje, rapoarte, prezentarea unor programe in fata Parlamentului;

b. întrebări și interpelări ;

c. analize în comisii Parlamentare;

d. dreptul senatorilor si deputatilor de a cere si obtine informatii necesare;

e. rezolvarea petitiilor cetatenilor.

În cele ce urmează, vom analiza doar 4 dintre aceste mecanisme , și anume :

întrebări, interpelări, moțiuni simple și moțiuni de cenzură.

Întrebările, conform celor doi autori : Muraru și Tănăsescu , sunt definite ca fiind “cereri adresate de către deputați sau senatori organelor de stat (în special guvernului sau miniștrilor) în legatură cu activitatea analizată în parlament sau cu orice alte probleme sociale, economice, cuturale, juridice”3. Totodată, întrebarea poate fi interpretată ca fiind unul din

1 Ioan Muraru, Mihai Constantinescu, Drept parlamentar românesc, Ed. All Beck, București 2005, p. 1322 Constituția României , modificată și completată prin Legea de revizuire a Constituției României nr. 429/2003, art. 111, 112, 113, 114, 115.3 Muraru, I., Tanasescu, E.S., Drept constitutional si institutii politice, vol. II, editia 13, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2009.

1

cele mai simple și mai eficiente mijloace folosite în scopul clarificării anumitor informații în cadrul diferitelor situații.4 În cadrul regulamentului celor două Camere, este precizat faptul că, deși întrebarea reprezintă de fapt o cerere cât se poate de simplă, are rolul de a stabili precizia anumitor informații, de a verifica veridicitatea anumitor fapte sau dacă Guvernul împreuna cu celelalte structuri subordonate acestuia au inițiativa de a lua hotărâri în cadrul diferitelor probleme existente.5

Interpelările pot reprezenta unul din mijloacele constituționale prin care Parlamentul își poate exercita controlul în interiorul Guvernului.6 Conform regulamentului Camerei Deputaților, interpelarea este de fapt o cerere înaintată Guvernului din partea unuia sau mai multor deputați care , prin aceasta încearcă să afle anumite explicații cu privire la problemele existente.Trebuie să menționăm însă, că atunci când o interpelare este formulată de primul ministru, aceasta trebuie în primul rând să fie în concordanță cu politica Guvernului, iar mai apoi să fie formulată în scopul rezolvării unor probleme importante din cadrul activității sale interne sau externe. Putem afirma ca, interpelările au un grad mai ridicat de importanță în comparație cu întrebările.

Moțiunile simple relaționează cu interpelările analizate anterior prin faptul că acestea din urmă, prin îndeplinirea anumitor condiții de valabilitate, conduc la adoptarea lor.

În momentul în care se adoptă o moțiune, trebuie să fie bine întemeiată și înaintată președintelui Camerei, urmând ca mai apoi, acesta sa o comunice în primul rând Guvernului și mai apoi Camerei. Ținând cont de legislație, președintele Camerei trebuie să stabilească exact data la care se va dezbate moțiunea, termenul legal maxim prevăzut de lege fiind de șase zile de la înregistrarea acesteia.7

Parlamentarii care semnează aceste moțiuni simple, au dreptul de a-și retrage acordul în legătură cu acestea doar până în momentul în care încep dezbaterile. În cadrul ședințelor, moțiunile nu permit propunerea de amendamente ci, solicită supunerea la vot dar numai dupa ce s-a realizat dezbaterea. Astfel, se creează o discordanță între regulamentele celor două Camere în sensul că în art. 157 alin (1) din regulamentul Senatului, se precizează faptul că se adoptă o moțiune în momentul în care votează majoritatea senatorilor votul fiind secret, în timp ce Camera Deputaților este de părere că acestea se adoptă cu ajutorul voturilor majorității deputaților prezenți la dezbatere. Această diferență de opinii, se soluționează cu ajutorul Constituției, deoarece aceasta prevede că moțiunile trebuie să fie adoptate de Camera Deputaților sau de Senat, astfel ieșind în evidență faptul ca Regulamentul Camerei Deputaților nu coincide cu prevederile constituționale.8

4 Emil Bălan (coordonator), Controlul în administrația publică (Sesiunea științifică anualăa studenților de la Facultatea de Drept), Ed. Fundației România de mâine, 3 aprilie 2000, p.128.5 I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Constituția României . Comnetariu pe articole, Editura C.H. Beck, București , 2008, p. 1045 .6 Emil Bălan (coordonator), Controlul în administrația publică (Sesiunea științifică anuală a studenților de la Facultatea de Drept), Ed. Fundației România de mâine, 3 aprilie 2000, p.128

7 Informație preluată de pe www.cdep.ro/pls/parlam/motiuni.home , accesat la data de 26.05.2015, ora 20:58. 8 I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Constituția României . Comnetariu pe articole, Editura C.H. Beck, București , 2008, pp. 1054,1055.

2

http://www.cdep.ro/pls/parlam/motiuni.home

Putem afirma, că deși moțiunea reușește să facă obiectul micilor dispute dintre majoritate și opoziție , ea este mai degrabă un act juridic aparținând Camerei Deputaților și Senatului, și nu unul politic.

Moțiunea de cenzură este cel mai important și mai eficient mecanism prin care se poate exercita controlul , aceasta reprezentând actul Parlamentului cu ajutorul căruia reușește să-și retragă votul de încredere acordat anterior Guvernului.9

Ca urmare a adoptării acestui tip de moțiune, putem menționa demisia Guvernului , și implicit formarea unui Guvern nou. Dezbaterea moțiunii se realizează în ședința comună a Camerelor, decizia putând fi luată doar cu majoritatea absolută a voturilor.10

După ce se prezintă în ședința comună, dezbaterea moțiunii trebuie să se realizeze în 3 zile.

În continuare, vom încerca să redăm grafic situația și frecvența utilizării acestor mecanisme analizate mai sus, realizând în același timp și o comparație între legislatura din anii trecuți (2008-2012) și cea în curs de desfășurare (2012-prezent).

9 Crina R. Rădulescu, Bazele constituționale ale administrației publice. Note de curs, Ed. Economică, p.98.10 Emil Bălan (coordonator), Controlul în administrația publică (Sesiunea științifică anuală a studenților de la Facultatea de Drept), Ed. Fundației România de mâine, 3 aprilie 2000, p.129

3

Legislatura 2008-2012 2012-2015 (prezent)Întrebări 9403 7236Interpelări 4409 2221Moţiuni simple

Camera Deputaţilor

18 23

Senat 10 0Moţiuni de cenzură 11 3

Sursă: Prelucrare date de pe site-ul www.cdep.ro , accesat la data de 27.05.2015

Figura 1. Întrebări adresate în Parlament – legislatura 2008-2012

2008 2009 2010 2011 20120

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

Întrebări

Întrebări

Sursă : Prelucrare date de pe site-ul www.cdep.ro, accesat la data de 27.05.2015

Așa cum reiese și din imaginea grafică de mai sus, pe parcursul celor 4 ani numărul întrebărilor variază, ajungând în 2012 să atingă un nivel minim de întrebări adresate și anume 461. Drept urmare, putem afirma că aceast prag minim al întrebărilor adresate scoate în evidență interesul scăzut al deputaților și senatorilor față de activitățile desfășurate în Parlament.

4

http://www.cdep.ro/

http://www.cdep.ro/

Figura 2. Întrebări adresate în Parlament – legislatura 2012 –prezent

2012 2013 2014 20150

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

Întrebări

Întrebări

Sursă: Preluare date de pe site-ul www.cdep.ro, accesat la data de 23.06.2015

Figura 3: Întrebări adresate în Parlament - legislaturile 2008-2012, 2012-prezent

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 20150

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

Întrebări

Întrebări


5

http://www.cdep.ro/

http://www.cdep.ro/

Figura 4: Interpelări adresate în Parlament - legislatura 2008-2012

2008 2009 2010 2011 20120

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

2000

Interpelări

Interpelări


Figura 5: Interpelări adresate în Parlament - legislatura 2012-prezent

2012 2013 2014 20150

500

1000

1500

2000

2500

3000

Interpelări

Interpelări

6

http://www.cdep.ro/


Figura 6: Interpelări adresate în Parlament - legislaturile 2008-2012, 2012-prezent

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 20150

500

1000

1500

2000

2500

3000

Interpelări

Interpelări


Figura 7: Moţiuni simple formulate de Camera Deputaţilor - legislatura 2008-2012

7

http://www.cdep.ro/

http://www.cdep.ro/

Moţiuni simple - Camera Deputaţilor

RespinseSuspendate


Figura 8: Moţiuni simple formulate de Camera Deputaţilor - legislatura 2012-prezent

Moţiuni simple - Camera Deputaţilor

RespinseNediscutate


8

http://www.cdep.ro/

http://www.cdep.ro/

Figura 9: Moţiuni simple formulate de Senat - legislatura 2008-2012

Moţiuni simple - Senat

AdoptateRespinse


Figura 10: Moţiuni simple formulate de Senat - legislatura 2012-prezent


9

http://www.cdep.ro/

http://www.cdep.ro/

Figura 11: Moţiuni simple formulate în Parlament - legislaturile 2008-2012, 2012-prezent

2008-2012 2012-prezent0

5

10

15

20

25

Camera DeptaţilorSenat


10

http://www.cdep.ro/

Figura 12: Moţiuni de cenzură formulate în Parlament - legislatura 2008-2012

Moţiuni de cenzură

Respinse Adoptate


11

http://www.cdep.ro/

Figura 12: Moţiuni de cenzură formulate în Parlament - legislatura 2012-prezent


Respinse Adoptate


12

http://www.cdep.ro/

Figura 13: Moţiuni de cenzură formulate în Parlament - legislaturile 2008-2012, 2012-prezent


Respinse

Adoptate

Preluare date de pe site-ul www.cdep.ro, accesat la data de 23.06.2015

13

http://www.cdep.ro/

Figura 14: Moţiuni de cenzură formulate în Parlament - legislaturile 2008-2012, 2012-prezent

2008-2012 2012-prezent0

2

4

6

8

10

12




14

http://www.cdep.ro/

Studiu de Caz

Documents

Transcript of Studiu de Caz