STUDIU DE CAZ-DISLALIE

Prezentarea cazului:

Numele și prenumele:A .Matiescu;

Data nașterii:24 noiembrie 2001;

Domicilul:Piatra Neamț

A inceput terapia in iauarie 2008 având vârsta de 7 ani.

Anamneză:

Sarcina a avut o evoluţie normală.

Naştere naturală la 7 luni, făt prematur- 1,400g.

Frecvente răceli tratate cu gentamicină şi kanamicină (antibiotice

ototoxice).

Merge în jurul vârstei de 1 an.

In ceea ce privește apariţia vorbirii – primul cuvânt este rostit la 1 an şi

6 luni,iar de atunci limbajul acestiua a fost greoi ,invățând greu

cuvintele noi.

Simptomele dislaliei apar la vârsta de 6 .

Din punct de vedere al adaptării pedagogice s-a constatat că acesta

relaționa bine atât cu colegii cât cu cadrele didactice .Iar in ceea ce

privește rezultatele școlare ,progresele au fost constante și evidente

,având rezultate aparent bune.

Ancheta socială:

Structura familiei:Provine dintr-o familie formată din 4 membri ,el fiind cel mai

mic. Părinţii au studii medii. Tatăl, 29 ani, este plecat perioade îndelungate de

timp să lucreze în străinătate, iar mama,26 ani, este casnică (a renunţat la servici

pentru a avea grijă de copii). Mai are un frate,mai mare. . Condiţiile de locuit sunt

bune, apartament 2 camere, la bloc. Condiţiile de igienă psihică sunt

corespunzătoare, deşi copilul este relativ privat de autoritatea paternă. Relaţia

dintre mamă şi copil este foarte bună, aceasta comunicând bine cu copilul şi

manifestând preocupări constante pentru a-l sprijini în corectarea vorbirii,

încurajându-l şi sacrificându-se pentru reuşita lui.

Examenul somatic:

In urma examinării aparatului fonoarticulator nu au fost identificate aspecte

fiziologice deficitare.Conform informațiilor din fișa medicală rezultă că valoarea

perimetrului cranian este dezvoltată in parametrii specifici vârstei și genului.

Examenul pshiopedagogic:

La nivelul proceselor cognitive, dezvoltarea este corespunzătoare vărstei

cronologice

Atenţia este, în general, stabilă, iar capacitatea de concentrare este medie

(scade pe fondul oboselii sau intervenţiei factorilor perturbatori).

Are o voinţă relativ puternică, reuşind să se mobilizeze atunci când i se

cere.

Comportamentul este, în general, pozitiv. Colaborează cu profesorul

psihopedagog şi cu învăţătoarea. Intervin scurte perioade de negativism în

relaţiile cu mama. În colectiv este bine integrat, succesul mobilizându-l şi

amplificându-i nevoia de comunicare.

Examenul logopedic:

dificultăţi lexicale, morfologice şi sintactice, datorită confuziilor şi

înlocuirilor din cuvânt;

omite sunete, pronunţă sunetele deformat, neclar, înlocuieşte sunetele pe

care nu ştie cum să le articuleze corect, confundă frecvent sunetele sonore

cu cele surde;

in urma evaluării s-a constatat faptul că sunetele cu

deformări,confuzii ,omisiuni sunt: r,s,j,z precum și grupurile bifonematice

ce-ci;ge-gi;

Diagnostic logopedic:

Dislalie polimorfă periferică,funcțională datorită funcționării defectuase a

aparatului verbo-articulator(neexersarea mușchilor limbii/buzelor)

Sunetele afectate sunt: r,s,j,z precum și grupurile bifonematice ce-ci;ge-gi;

Prognostic:

Evoluție favorbilă in ceea ce privește corectarea dislaliei polimorfe.

Recomandări:

Terapie logopedică specifică pentru importarea sunetelor afectate.

Exerciții de gimnastică:

1. Respiratorie ;

2. Pentru buze ;

3. Limbii:

Antrenarea şi dezvoltarea motricităţii generale, a motricităţii aparatului

fonoarticulator.

Terapia logopedică

Terapia logopedică a inceput de timpuriu ,folosind metode și procedee precum:

Gimnastică și miogimnastică a corpului și a organeleor care participă la

realizarea pronunției;

Educarea respirației;

Educarea auzului fonematic;

In primă fază in procesul terapiei logopedice s-a incercat emiterea corectă a

sunetelor.Aceasta s-a realizat prin exerciții speciale,Metoda utilizată de către

logoped pentru a-l ajuta pe copil să articuleze corect sunetele s-a bazat pe

folosirea oglinzii logopedice,unde acesta i-a arătat care este poziția corectă a

limbii,buzelor,obrajilor.deschiderea gurii,iar prin imitație i-a cerut copilului să

realizeze articularea corectă a sunetelor.In unele situații acesta a fost ajutat

mecanic.In ceea ce privește durata etapei aceasta a fost de 2 luni.

Pornind de la articulare corectă a sunetelor s-a trecut la corectarea pronuției In

activitatea de corectare s-au utilizat imagini vizuale și motorii, administrate sub

formă de joc. La inceputul fiecărei ore, s-a exersat câteva minute la pronuțtarea

izolată a sunetelor.Treptat s-au introdus diferite combinatii consonantice, gradul

de dificultate mărindu-se treptat,mărindu-se in funcție de ritmul de insușirea

corectă a acestora de către copil.

Cea dea treia etapă a urmărit verificarea sunetelor impostate și a gradului de

automatizare in vorbirea curentă.Această etapă s-a realizat cu ajutorul

povestirilor ,care au fost mai ample și i-au oferit copilului posibilitatea de

interpretare și apreciere proprie.

In ultima etapă s-a introdus sunetul in texte obișnuite din vorbirea curentă.Iar

pentru a pronunța cât mai corect sunetele afectate,este esențial ca logopatul să nu

fie obosit sau plictisit.