1

. STUDII DE CAZ

Centre de nevoi speciale și îngrijire oncologică

“Cu circa 14 milioane cazuri noi și 8 milioane decese pe an , cancerul trebuie văzut ca o cauză majoră de

morbiditate și mortalitate , care afectează populațiile în toate țările și în orice regiune .” 1( Cancer Report 2014 )

Astfel, fiecare om se poate aștepta la o diagnosticare cu cancer la un moment dat în viața. In ultimele 2 decenii,

progresele substanțiale în depistarea precoce și tratamentul mai multor tipuri de cancer au extins semnificativ speranța

de viață a pacienților până la punctul în care mulți oameni diagnosticați cu cancer pot fi vindecați, iar boala multora

dintre ei poate fi gestionată ca o boală cronică. Chiar și asa , oamenii cu cancer și nu numai , se confruntă cu riscul unui

handicap fizic substanțial și permanent, dezabilitate și incapacitatea de a efectua activitățile de rutină de zi cu zi , precum

și problemele psihologice și sociale care pot rezulta din diagnostic și sechelele pe care le lasa asupra omului.

“Centrele de vindecare a cancerului oferă, în ziua de astăzi , de multe ori tratamentul biomedical necesar ,

dar nu reușește să abordeze problemele psihologice și sociale (socio-psihologice) asociate cu boala.”2 Numeroși

supraviețuitori ai cancerului și persoanele care îi îngrijesc se plang că furnizorii de servicii în îngrijirea cancerului nu

au înțeles nevoile lor psiho-sociale, nu au reușit să identifice și să abordeze în mod adecvat depresia și alte simptome de

stres, au fost ignorate aceste lucruri și, în general, nu au considerat suportul psiho-social ca fiind parte integrantă a

îngrijirii adecvate a bolnavilor de cancer.

Proiectele ce vor fi prezentate mai jos ilustrează o preocupare deosebită pentru proiectarea unor spații cu un

design sensibil , menit pentru îngrijirea totală a omului (trup , minte și suflet) , a problemelor sale psiho-sociale , a

reabilitării sale și redarii unei noi vieți . Hipocrat spune că “sanatatea depinde de starea de echilibru provenita de la

diversi factori ce guvernează activitatea corpului si a mintii ; acest echilibru la rândul sau este atins doar atunci cand

omul trăieste in armonie cu mediul sau exterior.” 3 Așadar ,soluțiile arhitecților în proiectarea centrelor medicale descriu

1 Bernard W. Stewart , Christopher P. Wild , World Cancer Report 2014, International Angency for Research on Cancer, World

Health Organisation.

2 Comisia de Servicii psihosociale a bolnavilor de cancer-Nancy E. Adler ,Ann E. K. Page, Cancer Care for the Whole Patient:

Meeting Psychosocial Health Needs, Washington, DC: The National Academies Press, 2008

3 Hipocrat citat din....

2

o preocupare aparte pentru folosirea materialelor naturale și creearea unor spații ce sunt concepute ca un raspuns la

emoțiile umane.

4.1. Maggie's Cancer Caring Centres

Maggie's Cancer Caring Centres reprezintă o rețea de centre din Marea Britanie care oferă sprijin practic,

emoțional și social gratuit pentru persoanele cu cancer împreună cu familiile si prietenii lor. Aceste centre nu sunt

destinate ca un înlocuitor pentru tratamentul cancerului convențional, ci ca un mediu de îngrijire cu personal specializat,

care poate oferi sprijin, informații și sfaturi practice.

A fost fondat de către Maggie Keswick Jencks , și numită dupa aceasta , care a murit de cancer în iunie

1995 .La fel ca soțul ei , Charles Jencks , ea a crezut în faptul că arhitectura poate ajuta omul spre împlinire sufletească.

Dupa cum susținea și Ernst Dimnet , preot si scriitor francez , “arhitectura , dintre toate artele , este cea care

acționeaza cel mai încet , însa cel mai sigur , către suflet.” 4 Maggie era convinsă ca oamenii nu ar trebui să “ piardă

bucuria de a trăi în fața fricii de moarte ” 5, iar cu o zi înainte de a muri , ea s-a așezat în grădina ei , cu fața la soare

zicând: “ Nu suntem noi oare norocoși ?”6

În noiembrie 1996, primul centru Maggie a fost deschis în Edinburgh , iar tot ce Maggie Keswick Jencks și-a

dorit a devenit real. De atunci , centrul a continuat să creasca , cu 17 centre la marile spitale de cancer NHS din Marea

Britanie , on-line și în strainătate. De asemenea,clădirile care gazduiesc centrele au fost proiectate de diferiți arhitecți de

top printre care se numără Frank Gehry , Zaha Hadid , Richard Rogers și OMA, fiecare cu stilul lor propriu dar care

păstrează același mesaj , aceelași principiu de confort fizic și psihic.

Fig 4.0 Maggie’s Center-R. Rogers Fig.4.1Maggie’s Center-Zaha Hadid Fig .4.1a InteriorSursă: http://www.archdaily.com/ ; http://www.decoist.com/2013-03-14/futuristic-architecture-zaha-hadid/

Proiectat de arhitectul Richard Murphy, Centrul Maggie din Edinburgh (Fig 4.2) este situat la baza

spitalului Western General Hospital . Obiectivul proiectului a fost acela de a crea un spațiu de vindecare separat față de

clădirea instituțională a spitalului. Acest lucru este reflectat în conceptul proiectului creat de Murphy , care evită

coridoarele specifice cladirilor instituționale și extinde cladirea în doua direcții , pentru a evita spațiile de circulație6. O

alta cerință a conceptului a fost“ creearea unui spațiu ospitalier pentru ca oamenii să dorească să intre în el , chiar și

dintr-o simplă curiozitate.” 7 Centrul Edinburgh este găzduit într-o cladire veche , estetica și scara clădirii reflectă

4 Ernst Dimnet ( preot si scriitor francez) , What we live by , Simon & Schuster, First Edition edition ,1932

5,6 www.maggiescentres.org/about-maggies/our-story/who-was-maggie

6 Charles Jencks , Edwin Heathcote, The Architecture of Hope ,Maggie Cancer Caring Centres ,London :Frances Lincoln, 2010,pg.97

7 Pentru informații complete : www.maggiescentres.org – Maggie’s Arhitectural Brief [PDF]3

imediat aerul ospitalier în contrast cu spitalul modern langă care este situat. În interiorul centrului se regăsește o

atmosferă primitoare ce încearcă să imite o percepție familială, domestică , de aceea aspectul cel mai bine indentificat în

designul centrelor Maggie il constinuie bucătăria. Bucătăria este percepută ca fiind inima unei case , devine un spațiu

social central , iar atmosfera aceea intimidantă și impersonală care se află în majoritatea centrelor slab proiectate , se

diminuează.

Toți arhitecții implicati în proiectul Maggie Centre când definesc sentimentul ce il transmite clădirea, vorbesc

despre “domesticitate”. Creea acestui aspect domestic este realizat și datorită scării clădirii , spatiile centrelor fiind mai

mici față de arhitectura tipică a instituțiilor medicale . Spațiile nu sunt numai funcționale , ci servesc și ca un refugiu

pentru cei care primesc tratament. Cu scopul de a realiza un loc în care te contectezi și înveți de la alții care trec prin

experiențe similare , Maggie's Centres ajută pacienții să își dezvolte sentimentul lor de încredere și abilitate.

Fig.4.2 Edinburgh Maggie’s Centre Fig.4.3 Plan Fig.4.4 Perspectivă interior Sursă : http://www.davidnarro.co.uk/maggies_centre.html

Maggie’s Centre din Hong Kong (Fig.4.5) este primul proiect propus în afara Marii Britanii , deschis în

martie 2013 aproape de spitalul Tuen Mun și al doilea centru proiectat de Frank Gehry dupa deschiderea din 2003 a

centrului Maggie's Dundee din Scoția, împreuna cu Ronald Lu & Partners . Lily Jencks , fiica lui Maggie Keswick

Jencks , este cea care s-a ocupat de arhitectura peisageră împreuna cu Frank Ghery și RLP.

Noua clădire pare a fi decupată din acelasi material : o serie de spații individuale sunt aduse împreună , fiecare

spațiu este prevăzut cu un acoperiș cu structura de lemn , care interacționează între ele creând un “ înveliș” neregulat

dar totodată prietenos. Maggie Keswick J. a crescut în Hong Kong și a simțit o afecțiune pe tot parcursul vieții pentru

locul în care Gehry a încercat să păstreze această memorie prin design-ul propus. Arhitectul relatează într-un interviu :

“Cladirea are sentimentul pe care sper că va genera activitatea comunității si de aceea este confortabil pentru pacineți

sa fie acolo. Este respectuoasă față de arhitectura chineză și motivele sale.Sper că nu este copiat nimic chinezesc sau

arhitectural , sper doar să fie omagial pentru ei“8.

8Citat din : http://www.dezeen.com/2013/03/08/frank-gehry-maggies-centre-hong-kong-opens/4

Centrul este proiectat astfel încât sa redea sentimentul de casă , de spațiu călduros și primitor. Fiecare clădire

are o bucătărie mare (Fig.4.7) ,deschisă, cu un aer familial și un șemineu , cu multe spații private speciale pentru

contemplare și de asemenea spații sociale flexibile pentru pacienți ca să interacționeze deschis . Programele de activitate

cuprind : terapie de grup , clase de nutriție ,tai chi, yoga , supravegherea sintomelor și efectelor secundare , relaxare ,

artă si terapie prin muzică cu scopul de ajuta pacientul să se vindece mai repede. Acest aer călduros al centrului este

redat mai ales de structura din lemn a acoperișului (Fig.4.8) :“ folosirea căpriorilor din lemn aduce natura în spațiile

interioare , inspirând mai mult o atmosferă liniștitoare“9, spune arhitectul Bryant Lu. Interiorul clădirii redă o

experiență placută prin geometria complexă a acoperișurilor sale și a spațiilor vitrate; această geometrie a fost folosită

pentru conexiunea vizuală cu natura și estomparea limitei interiorului și a exteriorului , existând asftel o cantitate

abudentă de lumină naturală în toate spațiile.

Pavilioanele sunt concepute pentru a permite un acces facil în gradină si din aceasta în interiorul clădirii, cu un

număr de priveliști și terase private ce se deschid peste întreg peisajul (Fig4.6). Gradinile, proiectate de Lily Jencks ,

reflectă influențele clasice chineze și includ un iaz mare peste care cladirea sta ca un pod , întărind astfel conexiunea cu

mediul exterior natural. Lily J. ales cu grijă anumite pietre sculptate pentru gradină, pentru a anima spațiul și a inspira o

stare de meditație. De asemnea , a introdus cutii din lemn ,ce emit dioxid de carbon pentru a combate țânțarii din zona ,

iar pacienții se pot bucura de gradină fara a fi expuși la produse chimice. Maggie Keswick Jencks , fiind arhitect

peisagist, a dorit ca natura să fie parte majoră a centrelor Maggie, iar lumina naturală să penetreze liber “ inima”

centrelor. “Interconectivitatea dintre pesisajul existent și clădire consolidează conceptul de vindecare prin natură , în

timp ce utilizarea de culori luminoase slăvesc interiorul însorit ,scufundând pacienții într-un mediu vesel si

inspirațional.“10 ( Bryant Lu)

Fig.4.5 Maggie’s Centre –Hong Kong Fig.4.6 Zona cu terasă privată și iaz

9 Citat din : http://www.prc-magazine.com/build-to-care-maggies-cancer-caring-centre-hong-kong/

10 Citat din : http://www.prc-magazine.com/build-to-care-maggies-cancer-caring-centre-hong-kong/5

Fig.4.7 Bucătărie Fig. 4.8 Zona livingSursa: http://www.prc-magazine.com/build-to-care-maggies-cancer-caring-centre-hong-kong/

Pe același principiu al conectării cu natura și a vindecării holistice se află și Centrul Maggie din Gartnavel,

UK (Fig.4.9),creat de arhitecții de la OMA, ce au și castigat premiul Doolin în 2012 cu acest proiect11. Centrul a fost

construit în 2007 , cu un singur nivel , sub forma unui inel cu camere centralizate în jurul unei curți interioare. Aparent

aranjată la întâmplare, clădirea este de fapt o compoziție atent gândită , cu spații ce răspund nevoilor centrului și oferă

un refugiu celor care se confruntă cu boala. In locul camerelor izolate, clădirea este concepută ca o succesiune de forme-

L interconectate în plan (Fig.4.10) , care creează în mod evident zone distincte – un aranjament ce minmizează nevoia de

coridoare și holuri și permit camerelor să aibă o continuitate. Interiorul este unul liber, confortabil datorită spațiilor astfel

dispuse , care permit oricărui individ să se simtă în largul său , ca acasă , facând parte dintr-o comunitate empatică de

oameni. De asemenea, design-ul clădirii oferă spații pentru mai multe momente personale – fie în cadrul intim al

camerelor de consiliere , sau în colțuri mici și spații private.(Fig.4.11 , Fig.4.12 , Fig.4.13)

Localizată într-un cadru natural deosebit, ca un pavilion în padure ,clădirea este atât introvertită cât și

extravertită : fiecare spațiu are o relație fie către curtea interioară (care oferă un loc de refugiu și contemplare) sau la

pădurea și verdeața din jur. Cu un acoperiș și nivele drepte ce raspund tipografiei naturale a terenului , camerele variază

pe înălțime cu multe zone intime programate pentru utilizări private , cum ar fi în cadrul intim al camerelor de consiliere

sau în colțuri mici dispuse între camere, dar și zone mai deschise și spațioase pentru uz comun.

Fig.4.9 Maggie's Gartnavel Center

Fig.4.10 Axonometrie clădire

11 Sursă: http://www.archdaily.com/tag/doolin-prize/6

Fig.4.11 Interior-zona comună Fig.4.12 Zona de colț privată Fig.4.13 Zona comună Sursă: http://www.dezeen.com/2011/10/05/maggies-gartnavel-by-oma/

Putem concluziona astfel că centrele Maggie de îngrijire a bolnavilor de cancer aderă la 3 principii de bază în

design-ul arhitectural:

1. Domesticitate - care dă un aspect particular al clădirii prin scara sa asemantă cu cea a unei locuințe ,

vizibil în toate centrele.

2. Intimitate – prin proiectarea atentă a compartimentelor și pereților (nu prin camerele închise de tip cutie);

astfel se evitâ sentimentul acela instituțional și sobru din spitale și aduce un nou aer mai personal , privat

spațiilor.

3. Constanta conexiune cu natura – fiecare utilizator al centrelor Maggie poate păși afară în natură, fie

prin priveliștea naturii văzută din interior datorită spațiilor vitrate, sau prin curțile interioare și zonele de

gradină.

4.2 Healthcare Centre for Cancer Patients - NORD Architects , Copenhaga

Healthcare Centre for Cancer Patients (Fig.4.14) a fost realizat în 2011 de către NORD Architects în

Copenhaga, Danemarca, cu o suprafață de 2,250m2 ; este un centru de îngrijire medicală pentru bolnavii de cancer , la fel

ca proiectele prezentate mai sus, centrul se află în apropierea instituției medicale – Copenhagen University Hospital

(Rigshospitalet)- iar în acest mod pacienții se pot duce în acest centru , după tratementul specializat urmat în spital ,

pentru a se recupera atât fizic cât și emoțional.

Cancerul este o boală care necesită tărie pentru a face față bolii , iar bolnavii de cancer practic preiau o noua

identitate. După cum s-a relatat în această lucrare, arhitectura poate avea un efect pozitiv asupra recuperării bolnavului și

vindecării acestuia.Centrul din Copenhaga reușește să realizeze acest lucru datorită design-ului său proiectat la o scară

umană ce transmite o atmosferă primitoare ,ce ajută oamenii să se simtă mai bine.Totodată , un alt scopt al centrului este

acela de a întrețina relația dintre personal , voluntari și pacienți ( față de instituțiile medicale care se bazeazâ mai degrabă

pe încredere decât pe înțelegere și angajament comun) . Conceptul este unul simplu: creearea unui centru medical care

să pară mai mult ca o locuință/cămin și mai puțin ca un spital.

Centrul este conceput ca o clădire iconică , ce înțelege această boală fară a stigmatiza pacienții. Creat ca un

număr de casuțe micuțe combinate în una singură, inspirate din arhitectura vernaculară a locuințelor daneze, centrul

oferă un spațiu propice pentru serviciul modern medical fără a pierde scara de confort a individului. Casuțele sunt

conectate printr-un acoperis ridicat, sub forma unui origami japonez, ce dă clădirii un caracter aparte și devine un reper

al zonei . Volumele conectate ale clădirii se învârt în jurul unei curți interioare (Fig.4.15),creând astfel un spațiu liniștitor

în contrast cu orașul. Gama de materiale a lemnului , betonului și aluminiului au fost atent alese și oferă un efect tactil

plăcut și călduros nevăzut în multe instituții medicale. Circulația este una flexibilă, unde te poți plimba dintr-o zonă în

7

alta , ce include: o curte interioară pentru relaxare și contemplare (Fig.4.16), spații pentru exerciții fizice , o bucatarie

comună unde poți învăța să prepari mâncare sănătoasă și săli de întâlnire pentru grupurile de pacienți (Fig.4.17).

Fig.4.14 Copenhaga Heatlhcare Center Fig.4.15 Axonometire clădire Fig.4.16 Curte interioară

Fig.4.17 Interior- sală de discuții și întâlniri Fig.4.18 Secțiune colorSursă: http://architizer.com/ , http://www.vmspace.com/, http://www.architonic.com/

8

5. CLINICA NERA –Recuperare oncologică

Clinica Nera este un proiect al Fundaţiei „Sfânta Irina”, inițiat de dr.Pavel Chirillă12 și inaugurat pe 25

noimebrie 2012,care are ca principal obiectiv,construirea primului Centru de Recuperare Oncologică din România a

bolnavilor de cancer în stadii inițiale. Centrul va fi destinat bolnavilor aflati în recuperare după tratamente împotriva

cancerului. Acestia vor beneficia de o cura de 14 zile, pe durata căreia li se vor asigura servicii de psihoterapie,

fizioterapie, kinetoterapie, dietoterapie, educare pentru mentinerea unui stil corect de viată. Intrucat cercetarea este unul

dintre principalele scopuri ale înfiintării centrului, acesta va include un departament axat pe evaluarea metodelor de

recuperare, dar și unul dedicat depistarii precoce a cancerului . Clinica Nera este un proiect co-finantat prin Fondul

European de Dezvoltare Regionala, cu o valoare totala de aproximativ 4,5 milioane de euro, 70% din aceasta suma fiind

asigurata de fondurile europene, iar restul prin contributie locala si voluntara.13

Amplasată aproape de Cheile Nerei din Munții Aninei . pe o colină din apropierea satului Slatina Nera din

județul Caraș-Severin , clinica se află într-o zonă extrem de pură , ferită de poluare și este organizată ca o structură

arhitecturală și funcțională de tip sanatorial.Un al motiv al aplasării clinicii este faptul că Slatina Nera este locul natal al

dr.Pavel Chirilă și fiind situată în Vestul țării , harta incidenței cancerului indică aceasta zonă , explică doctorul, având

cele mai mari valori de îmbolnăvire. De remarcat este și faptul ca există un locaș monastic lângă sit , iar acest lucru

aduce un favor mare clinicii :” la mănăstire sunt peste 62 de măicuţe, care ar dori să facă voluntariat în clinică. Şi dacă

mai spunem că 10 măicuţe sunt licenţiate în psihologie, 14 au calificarea de asistent medical şi două au chiar doctoratul

în medicină înţelegem că doctorul Chirilă pune mare bază în ajutorul monahal!”14

1.Justificarea necesităţii proiectului

Cancerul este o boala invazivă care, acționând pe multiple planuri, slăbeste organismul și distruge țesuturile în

care se instalează. Lupta cu teribila boala începe din clipa aflării cruntei vești. Iar lupta nu e doar a bolnavului, ci și

a familiei și a medicilor care il îngrijesc. Favorizată de atitudinea de resemnare a suferindului, boala se dezvoltă cu

rapiditate, caștigând, de multe ori, un război dureros pentru bolnav și familia acestuia În Romania, zeci de persoane sunt

diagnosticate zilnic cu cancer, aceasta fiind cea de-a doua cauză care sporește rata anuală de mortalitate la nivel național.

O treime dintre cei care află că au cancer au șanse reale de supraviețuire. De aceea, Clinica Nera va pune la dispoziția

bolnavilor toate condițiile pentru ca aceștia să își regăsească speranța și resursele pentru a lupta pentru viata lor :

"construim Clinica Nera pentru a-i asista pe cei care au trecut de primele tratamente pe drumul înspre însănătoșire, cât

și pentru a-i ajuta să învețe obiceiuri noi de viată, care să le anuleze posibilitatea de a recidiva. De asemenea,

12 Dr. Pavel Chirilă-13

14 ,14 Sursă : http://adevarul.ro/locale/resita/doctor-pavel-chirila-cancer-cei-mai-frumosi-romani/index.html 15 Sursă : http://www.clinicanera.ro/ro/clinica-nera

9

activitatea de cercetare care se va desfășura în cadrul centrului ne va fi de un real folos în a înțelege mai bine prin ce

trec bolnavii de cancer și cum putem să-i ajutăm să trăiască"15, a spus Dr. Pavel Chirila

2. Profilul şi capacităţile functionale:

Centrul de cercetare este o dotare pentru sănătate, de cercetare si recuperare oncologica cu posibilitatea de

tratare a 42 de pacienţi simultan.

3.Descrierea functională:

Activitatea principală în cadrul Centrului de cerecetare în recuperare oncologică este supravegherea,

urmărirea in timp, studiul si tratarea prin terapii homeopatice a bolnavilor de cancer in faza incipienta. Principalele etape

in derularea terapiei pleacă de la primirea pacienţilor, cazarea in saloane individuale, efectuarea de analize si stabilirea

diagnosticelor, stabilirea tratamentului si a terapiei, analiza informaţiilor si datelor privind stadiul, evoluţia si rezultatele

medicale sau psihice ale pacienţilor. Trasare de direcţii privind cercetarea in plan teoretic in conformitate cu necesităţile

rezultate din concluziile activităţii practice este consecinţa prima a întregului program

Aceste activităţi nu sunt poluante. Întreaga activitate se bazează pe integrarea pacientului intr-un program de

recuperare fizica si psihica prin apropierea de “natura” (activităţi in cadru natural, alimentaţie naturista, o cunoaştere a

naturalului, o înţelegerea a organismului ca parte si rezultat al “naturii”. etc.) cat si pe sprijinul pe care credinţa îl poate

aduce sufletului si in sprijinul trupului.

Obiectivul de investiţii urmăreşte adoptarea unor soluţii pentru a rentabiliza amplasamentul propus prin

creşterea atractivităţii si sporirea diversităţii activităţilor - o activitate de cercetare si de tratamente noua pentru zona sau

chiar in tara. Cadrul natural deosebit va fi parte integranta a tratamentelor specializate. Se aminteşte faptul ca

amplasamentul este situat in parcul natural Cheile Nerei.

Proiectul propune construirea următoarelor obiecte:

1. - Pavilion principal al centrului de cercetare P1

2. - Pavilion primire pacienţi si farmacie P5

3. - Laborator diagnostic clinic, paraclinic si evolutiv P4

4. - Pavilion cabinete cercetari in psihoterapie P3

5. - Pavilioane cazare pacienţi P2

6. - Asigurarea utilităţilor

7. - Amenajări exterioare

Pentru toate constructiile amplasate, pentru drumurile de incinta, pentru amenajarile exterioare, principala

conditionare a fost aceea de a se face adaptarea la teren cu lucrari minime de sistematizare verticala a terenului:

constructiile se aseaza preluand forma terenului, forma fiecarei cladiri fiind o preluare a formei terenului – panta

sarpantei acoperisului este aceeasi cu panta terenului, forma acoperisurilor preia formele terenului, etc.

15

10

In planul de situatie pavilionul principal al centrului de cercetare P1, a fost astfel dispus incat sa reprezinte

functia dominant - cercetarea; pavilionul este amplasat in zona mai inalta a terenului, este in relatie directa cu zona de

intrare in incinta si in stransa legatura cu celelalte pavilioane P5, P4, P3; totodata, acesta este orientat catre o zona

deosebit de frumoasa si interesanta (valea Nerei, dealurile din vecinatate, etc. ). Aflandu-se in zona inalta pavilionul

principal P1, are deschidere catre vederea frumoasa pe deasupra pavilioanelor de cazare pacienti P2; acest lucru este

favorizat si de amplasarea celor trei pavilioane de cazare pe panta. In plus, o astfel de asezare a pavilioanelor ofera o mai

buna insorire a fiecarei unitati de cazare, cu atat mai mult cu cat camerele sunt orientate spre sud.

4.Amenajări exterioare:

Proiectatea unui drum carosabil de incinta pentru acces si legătura la si intre diversela pavilioane; amenajarea

de alei pentru accesul pietonal catre oricare din dotarile sau amenajarile de interes ale ansamblului; se vor construi

parcări, se vor face amenajări de spatii verzi, etc. Incinta va fi amenajata cu spatii verzi plantate, in proporţie de 86 %

din totalul terenului, respectiv o suprafaţa de 87 661 mp, din care 86 186 mp va fi amenajat un parc dendrologic cu zone

pentru cultivarea plantelor medicinale. Spatiile plantate vor fi :

- plantaţii de aliniament spre limitele terenului si de o parte si alta a aleilor carosabile, pietonale si in dreptul

parcajelor;

- grădini peisajere in dreptul zonelor de plimbare si odihna a bolnavilor;

- plantaţii de arbori si arbuşti decorative; gradina de zarzavat pentru nevoile incintei;

- gradina botanica cu specii diferite de plante si arbori.

11